Buletin Informativ, Mai 2014

DIALOGURI EUROPENE Buletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica Moldova Mai, 2014

Politica de Extindere a UE

„Politica de extindere a UE face din Europa un loc mai sigur și mai stabil,ne oferă șansa de a deveni mai puternici și de a ne promova valorile și ne permite să ne asumăm rolul de actor global pe scena mondială.” Štefan Füle, comisar european pentru extindere și politica de vecinătate

Uniunea Europeană a fost creată în anii 1950 pentru a consolida pacea, prosperitatea și valorile europene pe continent, un obiectiv care este de actualitate și astăzi.

UE este deschisă tuturor țărilor democratice europene care doresc să i se alăture, iar politica de extindere a UE însoțește acest proces.

Uniunea a crescut de la șase la 28 de membri, întinzându-se astăzi de la Oceanul Atlantic până la Marea Neagră.

Populația sa numără peste 500 de milioane de locuitori.

Avantaje pentru toți Extinderea este în interesul statelor membre, dar și al țărilor în curs de aderare. Ea face din Europa un loc mai sigur și mai prosper, în special prin promovarea democrației și a libertăților fundamentale, a statului de drept și a pieței unice. Beneficiile pieței unice sunt considerabile: un nivel de trai mai ridicat generat de creșterea economică, bunuri de consum mai sigure, prețuri mai mici și o gamă mai largă de opțiuni în sectoare precum telecomunicațiile, serviciile bancare și transportul aerian, pentru a aminti doar câteva dintre acestea. Pe măsură ce UE se extinde, de aceste beneficii se bucură un număr tot mai mare de persoane. UE este, mai presus de toate, o comunitate de valori, este o familie de țări democratice hotărâte să colaboreze pentru a asigura pacea și libertatea, prosperitatea și dreptatea socială. UE își apăra aceste valori și încearcă să întărească solidaritatea dintre popoarele Europei, respectându-le, în același timp, diversitatea.

Extinderea generează creștere

din istoria sa, odată cu aderarea Ciprului, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Sloveniei și Ungariei.

Comerțul dintre „vechile” (primele 15 țări) și „noile” state membre ale UE (cele 10 țări care au aderat la UE оn 2004 și cele 2 țări care au aderat în 2007): 1999 - 175 - de miliarde de euro 2007 - 500 - de miliarde de euro Intensificarea schimburilor comerciale între „noile” state membre ale UE: 1999 - 15 miliarde de euro 2007 - 77 de miliarde de euro Comunitatea Economică Europeană, înființată оn anii 1950 și cunoscută în prezent sub numele de Uniunea Europeană, a avut inițial șase membri: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Оn 1973, au devenit state membre Danemarca, Irlanda și Regatul Unit. Grecia a aderat оn 1981, urmată de Spania și Portugalia în 1986. Austria, Finlanda și Suedia li s-au alăturat în 1995. În anul 2004, Uniunea a cunoscut cea mai mare extindere

Trei ani mai tîrziu, în 2007, au aderat la Uniune Bulgaria și România. Croația a devenit stat membru la 1 iulie 2013, numărul membrilor UE fiind acum de 28.

Croația, care a devenit stat membru al UE оn 2013, este renumită pentru vechile sale orașe de pe coasta dalmată, printre care și Split.

Sursa: Panoramio.com

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

2 În 1950, liderii a șase țări care încă se străduiau să își revină după ravagiile războiului, puneau bazele a ceea ce reprezintă, în prezent, Uniunea Europeană. A fost un pas fără precedent, care a necesitat mult curaj și putere vizionară: țări care se luptaseră de secole unele cu celelalte au convenit să abordeze împreună aspecte esențiale legate de viitorul lor comun. De asemenea, au stabilit să își transfere unele competențe către un nou nivel, către ceea ce astăzi numim simplu Uniunea Europeană. UE constituie un succes istoric.

Ea le-a adus popoarelor sale cea mai lungă perioadă de pace și un grad de prosperitate fără precedent.

Grupul din care au făcut parte inițial șase țări cuprinde acum 28 de state, cu o populație de peste 500 de milioane de locuitori. Integrarea de noi membri a făcut parte din planul inițial. Fondatorii Uniunii au avut o viziune asupra Europei bazată pe integrare, oferindu-le și altor țări europene democratice posibilitatea de a participa la acest proiect. Sprijinirea țărilor cu vocație de a deveni membre a reprezentat o sarcină constantă a UE în ultimele cinci decenii, promovând creșterea economică și solidaritatea și sprijinind forțele democratice din țările de-abia ieșite de sub dictatură.

Cine poate adera la UE? Articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că orice țară europeană poate depune cererea de aderare, dacă respectă valorile democratice ale UE și se angajează să le promoveze.

O țară poate deveni membră doar dacă îndeplinește criteriile și condițiile de aderare, așa cum au fost definite acestea de către liderii europeni în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Copenhaga din 1993 și printr-o o serie de decizii luate ulterior la nivelul UE. Așa- numitele criterii de la Copenhaga sunt: 1. politice: stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților;

2. economice: existența unei economii de piață funcționale și capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE; 3. capacitatea de asumare a obligațiilor de stat membru, inclusiv a celor privind aderarea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare. Și UE, la rândul său, trebuie să poată accepta noi membri, prin urmare își rezervă dreptul de a decide când este pregătită să le acorde acest statut.

Pentru Balcanii de Vest se aplică unele condiții suplimentare, în cea mai mare parte legate de cooperarea regională și de bunele relații cu țările vecine (așa-numitele „condiții impuse în cadrul procesului de stabilizare și de asociere”).

Cine decide?

Noii membri sunt admiși cu acordul unanim al statelor membre ale UE. Când o țară solicită aderarea la UE, guvernele statelor membre, reprezentate în Consiliu, decid mai întâi dacă să accepte sau nu cererea, iar apoi, pe baza unui aviz formulat de Comisia Europeană, dacă să acorde țării respective statutul de țară candidată și să inițieze negocierile de aderare. Tot statele

membre sunt cele care decid dacă și în ce termeni să inițieze și să închidă negocierile cu țara candidată pe fiecare domeniu de politică, în lumina recomandărilor formulate de Comisie. În cazul în care negocierile de aderare s-au încheiat în mod satisfăcător, este redactat un proiect de tratat de aderare, care este apoi semnat de statele membre și de țara candidată în cauză.

Parlamentul European, ai cărui membri sunt aleși direct de către cetățenii UE, trebuie, de asemenea, să își dea acordul. Tratatul trebuie să fie ratificat de toate statele membre și de statul aderent, în conformitate cu propriile proceduri constituționale. Pentru ca extinderea să aducă beneficii atât UE,

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

3 cât și țărilor care doresc să i se alăture, procesul de aderare trebuie să fie foarte bine gestionat. Țările candidate trebuie să demonstreze că vor fi capabile să-și asume în întregime rolul de state membre ale Uniunii. Pentru aceasta, au nevoie de sprijin din partea propriilor cetățeni și trebuie să respecte, din punct de vedere politic și tehnic, standardele și normele UE. De-a lungul procesului, UE stabilește condițiile în care țările pot trece la etapa următoare.

Negocierile de aderare Negocierile de aderare se referă la capacitatea țării candidate de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru. Ele se concentrează pe condițiile și calendarul în care țara candidată adoptă, pune în practică și aplică normele UE – aproximativ 100 000 de pagini.

Normele ca atare (cunoscute și sub denumirea de „acquis”, termen care înseamnă în limba franceză „ceea ce a fost convenit”) nu sunt negociabile.

Negocierile sunt, în esență, un acord privind modul și momentul în care statul candidat va adopta și va pune în aplicare în mod eficient normele și procedurile UE. Negocierile de aderare au loc între statele membre ale UE și țările candidate. Ritmul lor depinde, în principal, de progresele înregistrate de țara candidată în îndeplinirea condițiilor. În consecință, țările candidate sunt motivate să implementeze rapid și eficient reformele necesare. Unele dintre aceste reforme necesită transformări considerabile, uneori foarte dificile, ale structurilor economice și politice ale țărilor vizate. De aceea, este important ca guvernele să comunice clar și convingător cetățenilor lor motivele care stau la baza acestor reforme. Sprijinul societății civile este esențial în acest proces.

Deschiderea negocierilor de aderare este decisă de către Consiliul European la recomandarea Comisiei, odată ce țara candidată îndeplinește într-o măsură suficientă criteriile politice de la Copenhaga și, eventual, alte condiții.

Avantajele extinderii Uniunea aduce beneficii economice și sociale considerabile, atât pentru statele care au aderat deja, cât și pentru cele care urmează să adere la UE. În 1999, schimburile comerciale dintre cele 15 state membre care formau UE la acea dată și cele 12 țări candidate au generat 175 de miliarde de euro. În 2007, după 3 ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, această cifră a crescut la 500 de miliarde de euro.

Statele membre care au aderat în 2004 au beneficiat de o dezvoltare mai rapidă, ceea ce le-a permis să treacă de la un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor de 40 % din media UE-15 în 1999, la 52 % în 2008. În decursul aceleiași perioade de timp, se

estimează că aderarea a stimulat creșterea economică în noile state membre cu aproximativ 1,75 puncte procentuale pe an. În perioada 19992003, creșterea a fost, în medie, de 3,5 %, iar în 2004-2008, de 5,5 %. În afară de gradul mai mare de prosperitate, procesul de extindere asigură și stabilitatea, securitatea și respectarea statului de drept în țările care aderă la UE. Politica de extindere a jucat un rol foarte important în transformarea fostelor țări comuniste care au aderat la UE începând cu anul 2004 în state cu economii de piață funcționale și cu instituții politice democratice. Acest proces a însemnat îndeplinirea unui angajament pe care UE și l-asumat la sfârșitul războiului rece față de fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est de a le ajuta să își reformeze sistemele politice și economiile, creând astfel condițiile care să le permită să adere la UE. Asistența acordată de Comisia Europeană și de alte instituții, precum și know-how-ul juridic și instituțional oferit de către statele membre, au ajutat aceste țări să treacă printr-unul din cele mai rapide procesele de modernizare din istorie.

Perspective Extinderile succesive au jucat un rol esențial în garantarea democrației și asigurarea stabilității în Europa. Acest lucru a fost evidențiat de membrii comitetului care a acordat Uniunii Europene Premiul Nobel pentru Pace în 2012. Astăzi politica de extindere continuă să aibă un efect stabilizator în Balcanii de Vest și constituie un punct de sprijin pentru reformele democratice din Turcia. Această transformare politică determină schimbări reale pe teren. Aderarea Croației este cel mai bun exemplu în acest sens: sfâșiată de conflict cu numai două decenii în urmă, această țară este astăzi o democrație stabilă, capabilă să își asume obligațiile de stat membru al UE și să se conformeze normelor europene.

Desigur, aderarea la UE nu are loc automat: procesul de aderare se bazează pe condiții stricte și fiecare pas înainte pe progresele reale înregistrate pe teren și confirmate de toate părțile implicate. Reformele legate de aderarea la UE nu înseamnă doar alinierea legislației locale la normele UE. Respectarea statului de drept, a principiilor democratice și a drepturilor omului rămâne elementul esențial al procesului de extindere.

Sursa: “Să înțelegem Politicile Uniunii Europene.

Extinderea”, Comisia Europeană, Direcția Generală Comunicare Publicații,Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

4

Liberalizarea regimului de vize

Date şi cifre:  1998: Intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat şi Cooperare dintre UE şi R. Moldova  2005: Aprobarea Planului de Acţiuni UE — Republica Moldova al PEV  2008: Intrarea în vigoare a acordului privind facilitarea eliberării vizelor şi acordului de readmisie  2008:

Se

acordă

Preferinţele

Comerciale

Autonome ale UE  2008 şi 2009: Mecanismul de Protecţie Civilă al

D

ialogul dintre UE și Republica Moldova privind vizele, în cadrul căruia se examinează condițiile de eliminare a vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova care călătoresc în UE, a fost lansat la 15 iunie 2010. Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize (PALRV) a fost prezentat autorităților moldovene de către Comisie la 24 ianuarie 2011. Moldova a devenit cea de-a doua ţară din cadrul Parteneriatului Estic, după Ucraina, care beneficiază de un asemenea document.

UE a fost mobilizat pentru a sprijini R. Moldova în evaluarea inundaţiilor de pe Nistru şi Prut  2007-2010: Pachetul financiar IEVP pentru R. Moldova se ridică la 209,7 milioane de euro  2008-2010: Facilitatea de Investiţii pentru Vecinătate alocă aproape 35 milioane de euro pentru şapte proiecte din R. Moldova în sectorul social, al transportului şi în sectorul privat. R. Moldova a beneficiat şi de patru proiecte

Planul de Acţiuni este structurat în compartimente distincte: (1) armonizarea cadrului legislativ în domeniul justiţiei şi afacerilor interne la normele şi standardele UE; (2) implementarea acţiunilor necesare îndeplinirii condiţiilor UEpentru stabilirea unui regim de călătorie fără vize în UE pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Planul stabilește o serie de obiective de referință pentru Republica Moldova, privind patru secțiuni de aspecte relevante, în vederea adoptării unui cadru legislativ și de politici (faza 1) și a punerii sale efective în aplicare (faza 2).

Comisia a prezentat Parlamentului European și Consiliului rapoarte periodice cu privire la punerea în aplicare a PALRV. Primul raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare de către Republica Moldova a Planului de Acțiuni privind liberalizarea regimului de vize a fost prezentat la 16 septembrie 2011. La 7 octombrie 2011 a avut loc o reuniune la nivel de înalți funcționari, ocazie cu care a fost prezentat primul raport privind progresele înregistrate și au fost discutate etapele următoare ale procesului.

regionale FIV.  2010: Lansarea negocierilor privind Acordul de Asociere cu UE 2011-2013: Noul Program Indicativ Naţional (PIN) pentru R. Moldova a fost adoptat în mai 2010 şi are un buget de 273,1 mil. de euro.  2011: R. Moldova deţine Preşedinţia Comunităţii Energetice prin rotaţie  2012: Lansarea negocierilor privind stabilirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) în cadrul negocierilor Acordului de Asociere  2013: Parafarea Acordului de Asociere UE — R. Moldova (inclusiv a ZLSAC)

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

5

M

La 13 decembrie 2012 Moldova a prezentat primul Raport de implementare a condiţionalităţilor fazei II a Planului de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize

Al doilea raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare de către Republica Moldova a Planului de Acțiuni privind liberalizarea regimului de vize a fost prezentat la 9 februarie 2012. La 27 februarie 2012 a avut loc o reuniune la nivel de înalți funcționari, ocazie cu care a fost prezentat al doilea raport privind progresele înregistrate și au fost discutate etapele următoare ale procesului.

La 28 ianuarie 2013, la Bruxelles a avut loc Reuniunea Înalţilor Oficiali RM-UE privind liberalizarea regimului de vize. În cadrul întrevederii, ambele părţi au trecut în revistă ultimele evoluţii ale Dialogului RM-UE privind liberalizarea regimului de vize. În acest sens, au fost menţionate principalele recomandări ale celui de-al III-lea Raport al Comisiei Europene cu referire la implementarea Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize şi a Studiului privind evaluarea impactului asupra nivelului de migraţie şi securitate asupra UE în cazul liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii RM, trecerea oficială a RM la cea de-a IIa fază a dialogului, precum şi examinarea în detaliu a rezultatelor prezentate în cadrul primului Raport de Progres a l R M p r i v i n d implementarea celei de-a II-a faze.

UE detașează primele misiuni de evaluare a nivelului de implementare a fazei a II-a a Planului de Acțiuni privind liberalizarea regimului de vize, începînd cu luna februarie a anului 2013.

isiunilor de evaluare ale secțiunilor 2, 3 și 4 din planul de acțiuni au fost organizate în a doua jumătate a lunii octombrie și la începutul lunii noiembrie 2011, reunind experți din statele membre ale UE, însoțiți de funcționari din cadrul serviciilor Comisiei și al Serviciului European de Acțiune Externă. Scopul acestor misiuni de experți a fost de a evalua cadrul legislativ, de politici și instituțional în temeiul obiectivelor de referință ale primei faze a PALRV și conformitatea acestuia cu standardele europene și internaționale. Rapoartele experților au fost finalizate în decembrie 2011.

Al treilea și ultimul raport privind progresele înregistrate cu privire la prima fază a PALRV prezintă o evaluare consolidată a Comisiei privind progresele înregistrate de Republica Moldova în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite în cadrul primei faze a PALRV. legate de stabilirea cadrului legislativ, de politici și instituțional Comisia Europeană a publicat, la 22 iunie 2012, raportul final privind realizarea primei faze a Planului, atunci cînd Republica Moldova a iniţiat implementarea plenară a condiţiilor celei de-a II-a faze. În august 2012, Comisia Europeană a publicat şi un studiu privind posibilul impact migraţionalşi de securitate al liberalizării vizelor pentru Republica Moldova.

La 19 noiembrie 2012, Consiliul afacerilor externe al UE a adoptat Concluziile privind Republica Moldova în care împărtăşeşte analiza Comisiei Europene privind îndeplinirea de către Republica Moldova a condiţiilor primei faze a Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor şi, respectiv, a decis lansarea evaluării condiţiilor stabilite de cea de-a II-a fază a Planului.

În perioada 18 februarie - 15 martie 2013 , în RM a avut loc evaluarea implementării fazei II a Planului.

Această evaluare a cuprins mai multe misiuni, la care au participat experţi atît din partea Comisiei Europene, cît şi din partea instituţiilor UE, dar şi a ţărilor-membre. Au fost expertizate 3 blocuri tematice şi această evaluare a fost una pozitivă. În luna aprilie, experţii urmează să prezinte raportul, fundamentat în baza acestei evaluări pentru ca, ulterior, să fie prezentată această evaluare Comisiei Europene.

Finalizarea acestei evaluări trebuie să aibă loc la data întrunirii Consiliul de Cooperare UE-RM, în luna iulie La 25 iunie 2013 a fost publicat cel de-al patrulea raportprivind progresele realizate în punerea în aplicare de către RM a Planului de Acţiune pe liberalizarea vizelor.

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

6

În acest Raport Comisia consideră că Republica Moldova a atins progrese foarte bune în implementarea eficientă și durabilă a valorilor de referință prevazute pentru a doua faza a Liberalizarii Regimului de Vize.

La 15 noiembrie 2013, Comisia Europeană a publicat cel de-al 5-lea Raport de Progres al Comisiei Europene privind implementarea Planului de Acțiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, prin care a constatat îndeplinirea tuturor condițiilor abolirii regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată în spațiul Schengen.

Drept rezultat, la 27 noiembrie 2013, Comisia Europeanăa a propus liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii RM prin modificarea Regulamentului 539/2001 privind abolirea obligaţiei de viză pentru călătoriile de scurtă durată pentru cetăţenii RM posesori ai paşaportului biometric în spaţiul Schengen La 30 decembrie 2013,la Bruxelles, urmare a propunerii Preşedinţiei Lituaniene a UE, ambasadorii statelor membre ale UE au susţinut propunerea Comisiei Europene de modificare a Regulamentului UE 539/2001 privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, pentru călătoriile de scurtă şedere în spaţiul Schengen. În conformitate cu procedurile UE, propunerea data a fost examinată în Parlamentul European şi a fost votată în cadrul Comisiei specializate pentru Libertate, Securitate şi Justiţie (12 februarie 2014) și ulterior, la 27 februarie 2014, în Plenul Parlamentului.

În cadrul şedinţei din 14 martie 2014, a Consiliului Uniunii Europene, reunite în formatul miniştrilor pentru Transport, statele membre ale UE au susţinut propunerea Comisiei Europene de anulare a vizelor pentru călătoriile de scurtă durată (pentru o 7 perioadă de şedere de până la 90 de zile pe parcursul a 6 luni) în spaţiul Schengen, pentru cetăţenii R. Moldova, posesori ai paşaportului biometric.

Adoptarea propunerii respective de către statele membre ale UE încheie faza deliberativă aprocedurii decizonale a UE privind liberalizarea regimului de vize.

La 3 aprilie 2014, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, și reprezentantul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, ministrul adjunct de externe al Greciei,Dimitris Kourkoulas au semnat modificarea Regulamentului 539/2001, pentru a permite transferul Republicii Moldova în lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați deobligativitatea vizei. Semnarea de astăzi este pasul oficial final în cadrul procedurii.

Publicarea deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8 aprilie 2014), marchează ultima etapă procedurală înaintea intrării efective în vigoare a acesteia, la 28 aprilie 2014.

Sursa text: http://infoeuropa.md/liberalizarearegimului-de-vize/ w w w. zd g . m d / p o l i t i c / p i r k k a - t a p i o l a - c a n d reformele-ajung-la-populatie-atunci-ajungeti-maiaproape-de-ue Sursa poza: caleaeuropeana.ro

Opiniile exprimate exprimate în în această această publicație publicație nu nu reflectă reflectă neapărat neapărat punctele punctele de de vedere vedere ale ale Uniunii Uniunii Europene.

Europene.

Opiniile

7

EUROPE DAY Ce simbolizează Ziua Europei?

Z

iua Europei (9 mai) sărbătorește pacea și unitatea în Europa. Data marchează aniversarea Declarației Schuman. În cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei.

Viziunea sa era aceea de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. În fiecare an, mii de oameni participă la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, pentru a

sărbători ziua Europei și pentru a afla mai multe despre UE. Delegațiile UE organizează, în cooperare cu ambasadele statelor membre din țările-gazdă, activități pe tema Europa în lume - conferințe, concursuri, festivaluri de film și alte evenimente.

Anul acesta, Republica Moldova a sărbătorit Ziua Europei cu mult fast la Chișinău, dar și în regiuni, mai cu seamă de Eurocluburile și Centrele de Informare ale Uniunii Europene existente în Republica Moldova, care au organizat activități foarte interesante pentru publicul larg.

Urmăriți mai jos un reportaj foto realizat de Ziua Europei în mai multe localități din țară.

Sursa: Europa.eu

Euroclub Cimișlia Ziua Europei a fost celebrată inedit de Euroclub Cimișlia.

Trei membri puternici și curajoși ai Euroclubului Cimișlia au organizat în Republica Moldova cea mai lungă cursă de ciclism pe o distanță de peste 100 km, dedicată Zilei Europei.

Astfel, Euroclubiștii au vizitat mai multe localități din regiune și au informat cetățenii despre valorile Uniunii Europene, despre ce înseamnă integrarea europeană și care sunt avantajele acesteia.

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

8

Euroclub Bălți Euroclubul din Bălți a organizat Seara filmului E u ro p e a n l a c ă m i n u l ”Luceafărul” din cadrul Universității ”Alecu Russo”.

Cu prilejul Zilei Europei, la cinematograful improvizat, membri Euroclubului din Bălți au vizionat filmul ”Coach Carter”.

Filmul este coproducție SUA și Germania care povestește despre noul antrenor care de rând cu succesele lui în sport vrea ca elevii lui să obțină și rezultate bune la învățătură.

Acesta a fost ales de membrii Euroclubului din Bălți, pentru a pune pe gânduri tinerii participanți la cinematograful

improvizat despre viața de zi cu zi a liceenilor și orientarea lor pe calea corectă. În final, Euroclubiștii și-au atins scopul propus, de a suprapune viața reală cu cea de pe ecrane și în urma vizionării filmului, și-au împărtășit emoțiile, au tras concluzii și au convenit la faptul ca fiecare om care crede în propriile forțe are șansa de a avea succese mari Sursa:http://cuochiipe.wor dpress.com/2014/05/15/cu -surprize/

Euroclub Leova La data de 11 mai in or. Leova s-a organizat un concert in cinstea Zilei Europei .

EuroClub Leova afirmă că sunt mereu alaturi și că promovează valorile europene din plăcere deoarece consideră că țara noastră este o MOLDOVĂ EUROPEANĂ

“Membrii Euroclubului Leova promovează valorile europene din plăcere, pentru că au o viziune clară despre viitorul lor și susțin ferm că

își doresc o Moldovă europeană”, spune Valentina Iorga, coordonator al Euroclubului.

Euroclub Orhei Membrii Euroclublui Orhei au sărbătorit frumos Ziua Europei

organizând un orăsel european la ei acasă, cu genericul “EuroVillage – spațiu de promovare a modului de viață european”.

Prin această activitate, membrii Euroclublui Orhei și-au propus să informeze fiecare tînăr despre funcționarea Uniunii

Europene și să explice ce semnifică integrarea europeană

Cu bună dispoziție și emoții pozitive, tinerii au deschis usa spre Uniunea Europeană pentru toți doritorii de a cunoaște mai multe despre beneficiile oferite de UE.

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

9

Centrul de Informare al Uniunii Europene, USFM

4. Centrul de Informare al Uniunii Europene, USFM Biblioteca Ştiinţifică Medicală a IP USMF "Nicolae Testemițanu" a organizat o serie de evenimente, Biblioteca Ştiinţifică consacrate Zilei Europei (expoziții de publicații, concurs de eseuri, concurs de Concursmaterialelor de desen „Oinformative, zi în Europa”, care cu a avut loc în Medicală a desen, sondajeIPde USMF opinie, diseminarea etc.), scopul gimnaziul Nr. 75 din comuna Cruzeşti, la care au "Nicolae Testemițanu" a promovării valorilor europene. participat elevii clasei a III organizat o serie de În anul 2014 Centrul de Informare Europeană al Cîştigătorii evenimente, consacrate Bibliotecii Științifice Medicale a concursurilor organizat 2 au fost premiaţi cu certificate Zilei Europei (expoziții măsuri de amploare: de participare şi cadouri de publicații, concurs de Concurs de eseuri consacrat zilei Europei, ediţia IV. s i m b o l i c e , o f e s e u r i , c o n c u r s d e La Concurs au participat 36 de tineri. Locurilee r i t e d e Delegaţia d e s e n , s oau n dfost aje de cîştigătoare repartizateUniunii în felulEuropene în Republica şi de o p i n i e , d i s e m i n a r e a următor: locul I – Ruban Adrian, locul Moldova II – Noroc I P U S M F „ N i c o lae materialelor informative, etc.), cu scopul promovării Iurie, locul III – Criga n Ana Testemiţanu”. valorilor europene. În anul 2014 Centrul d e I n de f o desen r m a r„O e Concurs zi în Europa”, care a avut La şedinţa de E u r o p e a n ă a loc în gimnaziul Nr. l 75 din comuna Cruzeşti, t o t a l i z a r e , Bibliotecii Științifice la care au participat elevii clasei a III (10 i n v i t a t u l d e Medicale a organizat copii onoare, Dl 2 m ă s u r i d e Wicher amploare: Cîştigătorii concursurilor au Slagter, fost Concurs de eseuri premiaţi cu consacrat zilei Europei, ediţia IV. La Concurs au participat 36 de tineri.

Locurile cîştigătoare au fost repartizate în felul șeful Secției următor: Politice și Economice, a salutat participarea activă a tineretului la activităţile, consacrate Zilei locul I: Ruban Adrian, locul II: Noroc Iurie, locul III: Crigan Ana

Europei, menţionînd, că anume ei, tinerii, sunt forţa motorice a Moldovei, care o va aduce în „marea familie europeană” și a înmînat dipome și prime.

Centrul de Informare al Uniunii Europene Bălți Centrul de Informare al Uniunii Europene,care activeaza în cadrul Universității „Alecu Russo”din Bălți a susținut studenții și profesorii pentru organizarea unei mese rotunde la tema “Evoluția și Perspectivele asocierii Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. În cadrul evenimentului, moderat de Valentina Topalo, coordonator al CIE Bălți, au fost prezentate materiale valoroase privind constituirea Uniunii Europene, din colecția Centrului de Informare al UE. Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

10

Gunnar Wiegand: „Trebuie sa atrageți înapoi acasă talentele și să profitați de ele...”

Un interviu cu şeful Direcţiei pentru Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală a Comisiei Europene, aflat in vizită la Chisinău.

Europa Liberă: Domnule Gunnar Wiegand, ce oferă UE Republicii Moldova după semnarea Acordului de Asociere?

Gunnar Wiegand: „În primul rând, oferim unul altuia o relaţie mult mai apropiată şi aceasta se bazează foarte pe respectarea deplină a democraţiei, supremaţia legii precum şi pe integritatea teritorială şi suveranitatea Moldovei, dorinţa noastră de a depăşi impactul divizării ţării şi de a soluţiona conflictul şi noi desigur vedem foarte multe oportunităţi noi în viitor pentru toţi cetăţenii.

Vedem acest lucru deja prin liberalizarea regimului de vize de săptămâna trecută şi, la fel, vedem multe alte beneficii care vor urma după începutul implementării preliminare a zonei de comerţ liber care urmează a fi aplicată din toamna anului curent. În plus, vom mai avea sprijin şi de natură financiară, noi am prevăzut 135 milioane Euro în 2013 pentru a fi utilizate anul acesta în scopul pregătirii instituţiilor statului, a administraţiilor relevante şi pentru a informa populaţia cu privire la oportunităţile care se deschid şi desigur ca este foarte important să facem aceste oportunităţi noi cunoscute celor din afară, nu doar cetăţenilor Republicii Moldova unde multe lucruri urmează a fi făcute, dar şi în afara ţării.

Vom organiza o conferinţă investiţională foarte mare aici în ţară, atunci când Dl. Barroso va veni în vizită în luna iunie care va atrage atenţia multor oameni şi a cercurilor de afacere şi a instituţiilor financiare din afara ţării.”

Europa Liberă: S-a vorbit mult că R. Moldova trebuie să facă progrese şi să insiste în relaţia cu UE pe principiul „more for more - mai mult sprijin mai multe reforme”, agreat de majoritatea partenerilor europeni. Se constată că din partea UE vine mai multă asistentă. Dar să vă întreb ce cereți să întreprindă guvernarea de la Chişinău? Care e tema ei de acasă?

Gunnar Wiegand: „Mai mult pentru mai mult” nu se limitează doar la aspectul financiar. Mai mult pentru mai mult înseamnă că cu cât mai multe reforme, cu cât mai mulă voinţă şi capacitate de a lupta cu corupţia, cu cât mai multă voinţă şi capacitate de a avea un sistem cu adevărat independent şi funcţional sistem judiciar, cu atât mai multă claritate a mediului de afaceri cu atât mai mult realitate constituţională va fi una de echilibru şi control şi libertate a mass-media. Cu atât mai mult UE se va implica prin intermediul instrumentelor şi politicilor sale diverse. Şi cred că Moldova poate spune că cu adevărat avem cea mai înaltă rată de ajutor pe cap de locuitor din întreaga vecinătate estică şi în afara acesteia. Noi chiar am mers mai departe şi mai rapid în politicile noastre, decât în cazul altor ţări, şi liberalizarea regimului de vize de săptămâna trecută este, cred, cel mai bun exemplu şi cel mai vizibil semnal, deoarece este aplicabil faţă de toţi cetăţenii Republicii Moldova care au un paşaport biometric. Şi acest lucru se va mai vedea şi în multe alte moduri, în felul cum Moldova va participa în agenţiile UE şi programe, de exemplu.”

Europa Liberă: Dvs., cei de la UE încurajați autorităţile de la Chişinău să promoveze reformele.

Se aud declaraţii făcute de demnitarii europeni că aceste reforme au fost inițiate, doar că trebuie continuate şi să dea rezultate. Dacă ar fi să puneți o notă reformei din domeniul justiției, care ar fi ea?

Credeţi că lupta împotriva corupției se duce aşa precum şi-ar dori societatea moldavă şi UE?

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

11 5 Gunnar Wiegand: „Nu este un secret că pentru noi aceasta este cea mai importantă reformă care urmează a fi implementată, pe lângă lupta fermă cu orice tip de corupţie. Acordul nou va plasa relaţiile noastre la un nou nivel calitativ, doar dacă acest lucru se va întâmpla. Cetăţenii vor vedea o diferenţă în modul lor de viaţă în această ţară şi ţara va vedea că investitorii noi vor veni aici doar dacă cetăţenii, comercianţii, investitorii vor şti că atunci când au o problemă se pot adresa în instanţa de judecată şi aceasta va lua o decizie în mod independent şi doar în baza legii, şi că nu trebuie să cumperi favoruri sau nu trebuie să faci favoruri pentru a beneficia de servicii de la stat Aceasta sigur că nu este o problemă unică doar pentru Moldova, este o problemă care există în mai multe ţări şi care apare câteodată şi când unele ţări aderă la UE, câteodată se întâmplă şi în unele state membre ale Uniunii Europene, dar ceea ce este critic e că există o luptă fermă de combatere a acestui fenomen şi ca cetăţenii să înţeleagă că începe ceva nou şi adăugător.

Noi avem un program de asistenţă în valoare de 50 milioane cu Ministerul Justiţiei pentru sectorul judiciar.

Este cel mai mare program pe care l-am avut vreodată în vreo ţară. Până la moment, noi încă nu am reuşit să transferăm partea majoritară a resurselor şi acest lucru se întâmplă deoarece, deşi avem un Plan de Acţiuni foarte bun acum, Ministerul Justiţiei trebuie să obțină sprijinul deplin al întregului Guvern, Parlament, precum şi al sistemului de autoadministrare a judecătorilor, astfel încât să fie posibilă desfăşurarea acestei reforme profunde. Şi facem acest lucru împreună cu Consiliul Europei, care dispune de expertiză excelentă în acest domeniu. Multe state membre au trecut prin eforturi similare şi pot doar să îi recomand Moldovei să facă acest lucru într-un mod foarte serios.”

Europa Liberă: Trimiterea după gratii a unui ministru sau a unui deputat în caz că dosarul arată că ar fi corupt e suficient ca lumea să recâştige încrederea în clasa politică despre care se vorbeşte că anume reprezentanţii acestei clase ar fi marii corupți?

Gunnar Wiegand: „Nu sunt eu cel care trebuie să decidă ce paşi urmează a fi întreprinşi. Este o întrebare ce ţine de sistemul legal din Moldova. Eu pot doar să spun că nici un cetăţean, indiferent de funcţia în care se află, nu trebuie să fie mai presus de lege.”

Europa Liberă: Acordul de Asociere va încinge și mai mult relațiile moldo-ruse. Pe ce ar trebui sa se bazeze dialogul dintre UE şi Federaţia Rusa, dialogul dintre Chişinău şi Moscova, astfel încât aceasta apropiere a Moldovei de UE să nu deranjeze pe nimeni şi să devină un parcurs ireversibil? Despre o lărgire a UE spre Est se vorbeşte sau nu?

Gunnar Wiegand: „În primul rând, noi nu vorbim despre extinderea UE spre est, dar vorbim despre acordarea oportunităţilor noi pentru vecinii noştri comuni, vecini comuni fiind cei care sunt în vecinătatea Uniunii Europene precum şi a Federaţiei Ruse, astfel încât, pe lângă relaţiile lor bune şi strânse cu Federaţia Rusă, în contextul CSI sunt create oportunităţi adiţionale, bune, pentru cetăţeni şi pentru afaceri. Asta în nici un caz nu este orientat împotriva Moscovei. Am repetat de multe ori şi îmi dau seama că el nu este în totalitate crezut în Rusia, şi vedem un exemplu bun aici, în regiune, cum acest lucru duce la situaţii nedorite.

Ceea ce este important pentru noi este ca aspiraţiile oamenilor să fie respectate şi că dacă o ţară doreşte să îşi diversifice relaţiile sale internaţionale şi ţara doreşte să îşi aprofundeze relaţiile sale economice şi politice cu UE, acest lucru trebuie să fie posibil, el trebuie să fie respectat în Europa secolului 21, în baza cartei ONU, în baza Actului final OSCE de la Helsinki şi, la fel, în baza acordurilor bilaterale care există între aceste ţări şi Federaţia Rusă, şi noi. Si aceasta este absolut posibil.

Nu vorbim despre câștig zero versus un câștig anume, este un lucru din care noi cu toții putem câștiga. Şi noi desigur că vedem că odată cu începerea creării Uniunii vamale în 2009 şi a Uniunii Euroasiatice în următorul an, au fost dezvoltate scheme alternative de integrare regională faţă de care nu avem nimic împotrivă, dar ţările trebuie să fie libere să aleagă dacă doresc să fie parte a acestui grup sau nu şi nimeni nu trebuie să fie forţat să fie parte a unui grup şi ţările trebuie să fie libere să facă alegerile lor libere şi suverane.”

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

12 5 Europa Liberă: Cum vedeţi această eurointegrare a Moldovei din moment ce autorităţile de la Tiraspol declară că regiunea va merge spre o apropiere de Federaţia Rusă, iar cei de la Comrat spun şi ei că Uniunea Vamală ar fi mai atractivă pentru Găgăuzia, decât Uniunea Europeană. Cum vedeţi viitorul european al ţării, dacă divizarea societăţii moldave e destul de accentuată?

Gunnar Wiegand: „Întâi de toate, relaţiile internaţionale sunt bazate pe relaţii interstatale, şi nu pe ceea ce doreşte această regiune ori aceasta provincie să facă este o decizie care trebuie luată pe o cale democratica de majoritatea oamenilor. Prin urmare, nu voi comenta unele dorințe individuale ale unor părţi din teritoriu, este o decizie a instituţiilor de stat democratice ale Republicii Moldova. Aş reaminti faptul că negocierile cu Uniunea Europeană au început cu fostul preşedinte Vladimir Voronin prin semnarea Planului de Acţiuni al UE care include stabilirea unor relaţii în diferite domenii. Luna viitoare, acestuia i se vor adăuga anumite reforme.

Perspectivele în ceea ce priveşte UE sunt pentru o dezvoltare cât mai bună, iar posibilitățile de aderare la UE rămân valabile pentru Moldova, care continuă să fie vecina directă a UE, dar trebuie să faceţi tot ce vă sta în puteri pentru integrarea economică cât mai rapidă.”

Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla cu acest parcurs european, eventual, dacă la putere revin comuniştii, cei care se opun cu înverșunare acestui parcurs, şi cum înțelegeți dumneavoastră mesajul lor din moment ce atunci când erau ei la guvernare promovau calea pro-UE şi acum sunt împotriva apropierii de Uniunea Europeană?

Gunnar Wiegand: „Da, am avut şansa de a observa că relaţiile apropiate cu UE au început sa-l preseze pe Vladimir Voronin, însă noi mereu am menţinut contact cu opoziţia comunistă, şi aş dori să subliniez faptul că politica promovata de noi este o politică pentru şi cu Republica Moldova, oricine ar guverna. Am făcut un progres important toţi aceşti ani, este o politică pentru toţi moldovenii chiar şi acest Acord de Asociere, chiar dacă unii locuiesc în Chişinău, Transnistria sau Găgăuzia. Nu este o politică pentru anumite partide.

Am făcut acelaşi lucru şi cu alte ţări şi lucrăm în continuare la relaţiile cu tarile, nu cu anumite partide sau politicieni.”

Europa Liberă: Am auzit o declaraţie pe care o făcea premierul Iurie Leancă, spunând că anul 2019 ar putea sa fie anul când Moldova s-ar putea să ajungă să adere la Uniunea Europeană. Dumneavoastră, cei de la Bruxelles nu promiteți un termen anume, putem miza că Moldova poate ajunge în următorii cinci ani în UE? Dvs., demnitarii occidentali spuneţi doar că ușile au rămas deschise.

Gunnar Wiegand: „Pentru politicienii de la guvernare e foarte important să aibă obiective clare, să mobilizeze susţinerea cetăţenilor pentru reformele necesare pentru a fi adoptate in lege si nu voi comenta asupra celor spuse de prim-ministrul Republicii Moldova. De-a lungul istoriei am avut ţări care şi-au declarat dorinţa de aderare la UE, unele au intrat, altele nu. Nu am comentat asupra obiectivului şi când acesta ar putea fi îndeplinit, dar am luat decizii la momentul potrivit, iar în prezent ar trebui să ne axăm pe faptul ca Acordul de Asociere să devină realitate.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru cetăţenii Republicii Moldova care rămân a fi eurosceptici?

Gunnar Wiegand: „Mesajul meu este că UE are ce oferi Moldovei, inclusiv o calitate mai bună a relaţiilor care vor începe odată cu semnarea Acordului de Asociere şi în continuare trebuie să lucrăm, să dăm tot ce-i mai bun pentru a face următorul pas. Pentru fiecare cetăţean, Europa este un partener, în caz ca cineva are impresia că nu destule s-au întâmplat în Moldova în ultimii 20 de ani, obiectivul nostru este să mișcăm această ţară înainte în ceea ce priveşte dezvoltarea economică.

Sunt oportunităţi pentru fiecare în Republica Moldova, noi dorim să avem o tară care atrage proprii ei oameni şi pe cei străini, în acelaşi timp, nu o tară care îşi pierde populaţia pe zi ce trece. Voi trebuie să atrageți înapoi acasă talentele pentru că aveţi şanse aici şi trebuie să profitați de ele, alături de UE, care mereu vă va ajuta cu aceasta.”

Sursa text: http://www.europalibera.org/content/article/253807 90.html Sursa poze: http:http://palitviazni.info/ http://www.europalibera.org/content/article/246111 51.html

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.