Buletin informativ, Octombrie 2014 by Youth Euroclubs

DIALOGURI EUROPENE Buletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica Moldova Octombrie 2014

JEAN CLAUDE JUNKER Președinte al Comisiei Europene din 1 noiembrie 2014

ORIENTĂRI POLITICE Odată cu începerea noului ciclu legisla v în urma alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2014, a venit mpul pentru o nouă abordare. După ce în campania electorală pentru alegerile parlamentare europene m-am prezentat în calitate de candidat principal al Par dului Popular European pentru funcția de președinte al Comisiei – alături de Mar n Schulz din partea Par dului Socialiș lor Europeni, de Guy Verhofstadt din partea Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa și a Par dului Democrat European, de Ska Keller și de José Bové din partea Par dului Ecologiș lor Europeni, precum și de Alexis Tsipras din partea Par dului Stângii Europene –, la data de 27 iunie 2014 am fost propus de Consiliul European drept candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene. Făcând această propunere, Consiliul European a ținut seama de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European – în care par dul meu a câș gat cel mai mare număr de locuri –, după ce au avut loc consultările corespunzătoare cu reprezentanții Parlamentului European. As el, s-a stabilit pentru prima dată o legătură directă între rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și propunerea pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acest fapt este rezultatul solicitărilor formulate de mult mp de Parlamentul European și repetate de-a lungul mai multor decenii, având potențialul de a introduce o doză suplimentară foarte necesară de legi mitate democra că în procesul decizional european, în conformitate cu normele și cu prac cile democrației parlamentare. De asemenea, este o oportunitate unică pentru un nou început. După confruntările din campania electorală, acum trebuie să conlucrăm. În poﬁda diferențelor noastre, există o mare convergență a opiniilor cu privire la prioritățile-cheie care trebuie abordate la nivel european. Îmi exprim dorința de a colabora cu dumneavoastră pentru a ajunge la un consens larg la nivelul ins tuțiilor UE asupra a ceea ce este necesar să le oferim cetățenilor europeni. Apoi vorbele vor ﬁ însoțite de fapte, pentru a pune în aplicare ceea ce am convenit. Acesta este mo vul pentru care, după ce am făcut schimb de opinii cu toate grupurile poli ce din Parlamentul European nouales, propun reînnoirea Uniunii Europene pe baza unei Agende pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democra ce. O agendă care se concentrează pe domeniile în care Uniunea Europeană poate genera o schimbare reală. Agenda mea se va axa pe abordarea a zece domenii de poli că. Voi pune accentul pe obținerea de rezultate concrete în cele

“Când este vorba de un DA, vom spune că SUNTEM PE DRUM, dar dacă este vorba de un NU, să spunem că VOM CONTINUA” Jean Claude Juncker în cadrul referendumului privind tratatul de la Lisabona în contextul campaniei franceze impotriva Constituției Europene, 2005

zece domenii. În rest, voi lăsa alte domenii de poli că în responsabilitatea statelor membre întrucât acestea au un grad mai mare de legi mitate și sunt mai bine echipate pentru a da răspunsuri eﬁcace în materie de poli că la nivel național, regional sau local, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității. Îmi doresc o Uniune Europeană care să ﬁe mai mare și mai ambițioasă în ceea ce privește aspectele importante și mai mică și mai modestă în ceea ce privește aspectele puțin importante. Cele zece domenii de poli că pe care le voi aborda în cadrul Agendei mele pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democra ce sunt următoarele:

1. Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și inves ții Prima mea prioritate în calitate de președinte al Comisiei va fi aceea de a consolida compe vitatea Europei și de a s mula inves țiile în vederea creării de locuri de muncă. Intenționez să prezint, în primele trei luni ale mandatului meu și în contextul revizuirii Strategiei Europa 2020, un pachet ambițios în materie de locuri de muncă, creștere și inves ții. Nu cred că putem genera o creștere durabilă într-un context caracterizat de existența datoriilor excesive, tot mai mari – aceasta este lecția învățată în perioada crizei, de care trebuie să ținem seama acum. De asemenea, ș u foarte bine că locurile de muncă sunt create în principal de întreprinderi, și nu de guverne sau de ins tuțiile UE. Cu toate acestea, cred că putem u liza mult mai eficient bugetul comun al UE și Vom avea din nou locuri de muncă, creștere și inves ții în Europa numai dacă elaborăm cadrul de reglementare adecvat și dacă promovăm un climat de spirit antreprenorial și de creare de locuri de muncă. Nu trebuie să sufocăm inovarea și compe vitatea cu reglementări prea prescrip ve și prea detaliate, în special în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). IMM-urile cons tuie coloana vertebrală a economiei noastre, creând peste 85 % din noile locuri de muncă din Europa, și trebuie să le degrevăm de sarcina generată asupra lor de reglementări. Din acest mo v, intenționez să încredințeze responsabilitatea unei mai bune reglementări unuia dintre vicepreședinții Comisiei mele și să acord acestui vicepreședinte un mandat pentru a iden fica, împreună cu Parlamentul și Consiliul, birocrația, atât la nivel european, cât și la nivel național, care ar putea fi rapid eliminată, ca parte a pachetului meu în materie de locuri de muncă, creștere și inves ții.

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

2 2. O piață unică digitală conectată Cred că trebuie să valorificăm mult mai bine oportunitățile însemnate pe care le oferă tehnologiile digitale, pentru care nu există fron ere. În acest sens, va trebui să avem curajul de a dărâma barierele naționale în ceea ce privește reglementările în domeniul telecomunicațiilor, drepturile de autor și legislația privind protecția datelor, ges onarea frecvențelor radio și aplicarea dreptului concurenței. Dacă acționăm as el, putem asigura faptul că cetățenii europeni vor putea în curând să își u lizeze telefoanele mobile în întreaga Europă fără să fie nevoiți să plătească tarife de roaming. Putem asigura faptul că toți consumatorii sunt în măsură să acceseze servicii, muzică, filme și evenimente spor ve pe dispozi vele lor electronice oriunde s-ar afla în Europa și fără a ține seama de fron ere. Putem crea condiții de concurență echitabile, prin care toate întreprinderile care își oferă bunurile sau serviciile în Uniunea Europeană să facă obiectul acelorași norme privind protecția datelor și protecția consumatorilor, indiferent de locul în care se află serverul lor. Prin crearea unei piețe unice digitale conectate, în cursul mandatului viitoarei Comisii putem genera în Europa o creștere suplimentară în valoare de până la 250 de miliarde EUR, creând as el sute de mii de noi locuri de muncă, în special pentru persoanele mai nere aflate în căutarea unui loc de muncă, și o societate bazată pe cunoaștere dinamică.

3. O uniune a energiei rezilientă și cu o poli că privind schimbările clima ce orientată spre viitor

ches une de poli că responsabilă privind schimbările clima ce, ci și un impera v al poli cii industriale, dacă dorim în con nuare ca pe termen mediu să avem la dispoziție energie la prețuri accesibile. Cred cu tărie în potențialul creșterii verzi. De aceea, aș dori ca Uniunea Europeană a energiei să devină numărul 1 mondial în domeniul energiilor regenerabile.

4. O piață internă mai profundă și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată Piața noastră internă este cel mai mare atu al Europei într-o perioadă de globalizare tot mai accentuată. Prin urmare, vreau ca viitoarea Comisie să se bazeze pe puterea pieței noastre unice și să valorifice pe deplin potențialul acesteia în toate dimensiunile sale. Trebuie să finalizăm piața internă de produse și servicii și să facem din aceasta o rampă de lansare pentru întreprinderile noastre și pentru industria noastră, as el încât acestea să se dezvolte în economia mondială, inclusiv în ceea ce privește produsele agricole. Cred cu tărie că trebuie să menținem și să consolidăm o bază industrială puternică și de înaltă performanță pentru piața noastră internă, întrucât ar fi o naivitate din partea noastră să credem că în Europa creșterea ar putea să fie generată numai pe baza serviciilor. Până în 2020 trebuie să readucem ponderea industriei în PIB-ul UE la 20 %, de la mai puțin de 16 % cât este în prezent. Aceasta ar trebui să asigure faptul că Europa își menține poziția de lider la nivel mondial în sectoare strategice cu locuri de muncă de calitate, cum ar fi industria autovehiculelor, industria aeronau că, ingineria, sectorul spațial, industria chimică și industria farmaceu că. Pentru realizarea acestui obiec v trebuie să s mulăm inves țiile în noile tehnologii, să îmbunătățim mediul de afaceri, să facilităm accesul la piețe și la finanțare, în special pentru IMM-uri, și să asigurăm faptul că lucrătorii dețin competențele de care industria are nevoie.

Evenimentele geopoli ce actuale ne-au reamin t cu putere faptul că Europa se bazează în prea mare măsură pe importurile de combus bil și de gaze. De aceea, aș dori să reformez și să reorganizez poli ca energe că a Europei într-o nouă Uniune Europeană a energiei. Trebuie să ne punem în comun resursele, să ne combinăm infrastructurile și să ne unim puterea de negociere în raport cu țările terțe. Trebuie să ne diversiﬁcăm sursele de energie și să reducem dependența energe că ridicată a mai multora dintre statele noastre membre.

5. O uniune economică și monetară mai aprofundată și mai echitabilă

Vreau să mențin piață noastră europeană de energie deschisă pentru vecinii noștri. Cu toate acestea, dacă prețul energiei din Est devine prea mare, fie din punct de vedere comercial, fie din punct de vedere poli c, Europa ar trebui să poată trece foarte rapid la alte canale de aprovizionare. Trebuie să putem inversa fluxurile de energie atunci când este necesar. Trebuie, de asemenea, să creștem ponderea energiei din surse regenerabile pe con nentul nostru. Acest lucru nu este numai o

În următorii cinci ani, doresc să con nui procesul de reformă a uniunii noastre economice și monetare, pentru a menține stabilitatea monedei noastre unice și pentru a îmbunătăți convergența dintre statele membre care u lizează moneda unică în ceea ce privește poli ca economică, bugetară și cea privind piața muncii. Mă voi baza în acest sens pe „rapoartele celor patru președinți” și pe proiectul Comisiei pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă, ținând întotdeauna seama de dimensiunea socială a Europei. Criza a fost doar întreruptă. Trebuie să u lizăm această întrerupere pentru a consolida și a completa măsurile fără precedent pe care le-am adoptat în mpul crizei, pentru a le simpliﬁca și a le da un caracter mai legi m din punct de vedere social. În ceea ce mă privește, consider că, în punerea în aplicare a reformelor structurale necesare, stabilitatea monedei noastre unice și robustețea ﬁnanțelor publice sunt la fel de importante ca și echitatea socială. Doresc să lansez iniția ve legisla ve și nelegisla ve prin care să aprofundăm uniunea noastră economică și monetară în decursul primului an al mandatului meu. Aceste iniția ve ar include o revizuire orientată spre stabilitate a „pachetului de șase măsuri legisla ve” și a „pachetului de două măsuri legisla ve” (as el

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

3 cum se prevede în actele legisla ve menționate anterior), propuneri de încurajare a întreprinderii de noi reforme structurale, în cazul în care este necesar prin s mulente ﬁnanciare suplimentare și printr-o capacitate bugetară bine direcționată în zona euro, și o propunere privind o reprezentare externă mai eﬁcientă a uniunii noastre economice și monetare.

6. Un acord de liber schimb cu SUA care să fie rezonabil și echilibrat În mpul președinției mele, Comisia va negocia un acord comercial cu Statele Unite ale Americii care să fie rezonabil și echilibrat, în spiritul avantajelor reciproce și al transparenței. Este anacronic ca, în secolul al XXI-lea, europenii și americanii să impună în con nuare taxe vamale pentru produsele celeilalte părți. Acestea ar trebui să fie eliminate rapid și integral. Consider, de asemenea, că putem face un pas mare înainte prin recunoașterea reciprocă a standardelor privind produsele sau prin întreprinderea de măsuri în vederea creării unor standarde transatlan ce. Cu toate acestea, în calitate de președinte al Comisiei, voi fi totodată foarte clar cu privire la faptul că nu voi sacrifica pe altarul liberului schimb standardele sociale, în materie de siguranță, de sănătate și de protecție a datelor ale Europei și nici diversitatea noastră culturală. În special, pentru mine, în calitate de președinte al Comisiei, siguranța alimentelor pe care le consumăm și protecția datelor cu caracter personal ale europenilor vor fi aspecte care nu vor fi negociabile. De asemenea, nu voi accepta ca jurisdicția instanțelor din statele membre ale UE să fie limitată de regimuri speciale pentru li giile dintre inves tori. Statul de drept și principiul egalității în fața legii trebuie să se aplice și în acest context.

7. Un spațiu de jus ție și de drepturi fundamentale bazat pe încredere reciprocă Uniunea noastră Europeană nu este o simplă piață comună de mari dimensiuni, ci este, de asemenea, o Uniune a valorilor comune, care sunt specificate în tratate și în Carta drepturilor fundamentale. Cetățenii se așteaptă ca guvernele lor să le ofere jus ție, protecție și echitate, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a statului de drept. Acest lucru necesită, de asemenea, acțiuni europene comune, bazate pe valorile pe care le împărtășim. Intenționez să fac uz de preroga vele Comisiei pentru a promova, în domeniul nostru de competență, valorile noastre comune, statul de drept și drepturile fundamentale, ținând seama în mod corespunzător, în același mp, de diversitatea tradițiilor cons tuționale și culturale ale celor 28 de state membre. Intenționez să numesc un comisar cu atribuții specifice privind Carta drepturilor fundamentale și statul de drept. Acest comisar va avea, de asemenea, sarcina de a finaliza aderarea Uniunii la Convenția europeană a drepturilor omului, ceea ce reprezintă o obligație în temeiul Tratatului UE.

8. Către o nouă poli că privind migrația Recentele evenimente drama ce din Mediterana ne-au arătat că Europa trebuie să ges oneze mai bine migrația, în toate aspectele sale. Acest lucru este în primul rând un impera v umanitar. Sunt convins că trebuie să conlucrăm strâns, într-un spirit de solidaritate, pentru a asigura faptul că nu se produc din

nou situații precum cea din Lampedusa. Pe baza valorilor noastre comune, trebuie să îi protejăm pe cei aflați la nevoie, printr-o poli că comună în materie de azil solidă. Noul sistem comun de azil convenit trebuie implementat integral, iar divergențele privind punerea în aplicare la nivel național trebuie eliminate. Intenționez, de asemenea, să analizez posibilitatea u lizării Biroului European de Sprijin pentru Azil în scopul de a ajuta autoritățile din țările terțe și din statele membre să trateze cererile refugiaților și cererile de azil în situații de urgență, dacă este cazul la fața locului, într-o țară terță care este vizată în mod special. Doresc să promovez o nouă poli că europeană privind migrația legală. O as el de poli că ne-ar putea ajuta să soluționăm problema deficitului de competențe specifice și să atragem talente, pentru a face față mai bine provocărilor demografice din Uniunea Europeană. Îmi doresc ca Europa să devină cel puțin la fel de atrac vă ca și des națiile preferate de migrare, cum ar fi Australia, Canada și SUA. Ca un prim pas, intenționez să revizuiesc legislația privind „cartea albastră” și stadiul nesa sfăcător de punere în aplicare a acesteia. Consider, de asemenea, că trebuie să tratăm mai ferm migrația neregulamentară, în special prin îmbunătățirea cooperării cu țările terțe, inclusiv în ceea ce privește readmisia. Voi încredința unui comisar o responsabilitate specială în materie de migrație, pentru a conlucra pe această temă cu toate statele membre și cu țările terțe cele mai vizate. Nu în ul mul rând, trebuie să securizăm fron erele Europei. Poli cile noastre comune în materie de azil și de migrație vor funcționa numai dacă vom fi în măsură să evităm un aflux necontrolat de migranți ilegali. Prin urmare, trebuie să consolidăm capacitățile operaționale ale Frontex, agenția europeană privind fron erele externe. Cu siguranță, un buget de doar 90 de milioane EUR pe an nu este pe măsura sarcinii de a proteja fron erele comune ale Europei. Statele membre trebuie să pună în comun mai multe resurse pentru a consolida ac vitatea Frontex și pentru ca echipele europene de polițiș de fron eră să intre în acțiune, as el încât acestea să fie desfășurate rapid în operațiunile comune ale Frontex și în misiunile de intervenție rapidă la fron ere. Acest lucru reprezintă responsabilitatea comună a tuturor statelor membre ale UE, atât a celor din nord, cât și a celor din sud, care trebuie asumată întrun spirit de solidaritate.

9. Un actor mai puternic pe plan mondial În materie de poli că externă, avem nevoie de o Europă mai puternică. Criza din Ucraina și situația îngrijorătoare din Orientul Mijlociu arată cât de important este ca Europa să fie unită pe plan extern. Mai sunt încă multe de făcut în acest sens. În opinia mea, nu putem fi mulțumiți de modul în care funcționează în prezent poli ca noastră externă comună. . Trebuie să fim mai eficace în reunirea instrumentelor de acțiune externă ale Europei. Poli ca noastră comercială, ajutorul pentru dezvoltare, par ciparea noastră în cadrul ins tuțiilor financiare internaționale și poli ca noastră de vecinătate trebuie combinate și ac vate conform unei logici unice. Viitorul Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și poli ca de securitate a Europei va trebui să fie un actor puternic și cu experiență care să combine instrumentele naționale și europene,

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

4 precum și toate instrumentele de care dispune Comisia, într-un mod mai eficace decât în trecut. Acesta trebuie să acționeze împreună cu comisarul european pentru comerț, cu cel pentru dezvoltare și ajutor umanitar, precum și cu cel pentru poli ca de vecinătate. În acest sens, va fi necesar ca Înaltul Reprezentant să joace un rol mai pregnant în cadrul colegiului comisarilor. Pentru ca acest lucru să fie posibil, intenționez să încredințez altor comisari responsabili de relațiile externe funcția de adjunct al Înaltului Reprezentant, atât în cadrul colegiului, cât și pe scena internațională. În ceea ce privește ex nderea, recunosc din toată inima că acest subiect a reprezentat un succes istoric, care a adus pace și stabilitate pe con nentul nostru. Cu toate acestea, Uniunea și cetățenii noștri trebuie acum să se adapteze aderării la UE a unui număr de 13 state membre în ul mii zece ani. UE trebuie să facă o pauză în ceea ce privește ex nderea, as el încât să putem consolida ceea ce s-a realizat în rândul celor 28 de state membre. Din acest mo v, în perioada în care voi fi președinte al Comisiei, negocierile în curs vor con nua și în special Balcanii de Vest vor trebui să păstreze o perspec vă europeană, dar în următorii cinci ani nu va mai avea loc nicio nouă ex ndere. Cu țările din vecinătatea de est, cum ar fi Moldova sau Ucraina, trebuie să promovăm o cooperare, o asociere și un parteneriat mai strânse pentru a ne consolida și mai mult legăturile economice și poli ce.

10. O Uniune a schimbărilor democra ce Propunerea de președinte al Comisiei Europene și alegerea acestuia, în lumina rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, sunt fără îndoială importante, însă reprezintă doar un prim pas în direcția unei Uniuni Europene care, în ansamblul său, să ﬁe mai democra că. Comisia Europeană pe care o voi conduce va da un nou avânt parteneriatului special încheiat cu Parlamentul European, as el cum este acesta ins tuit în acordulcadru din 2010. Doresc să port cu dumneavoastră un dialog poli c, nu unul tehnocrat. Intenționez să trimit întotdeauna reprezentanți poli ci pentru a par cipa la negocierile tripar te importante și mă aștept ca și Consiliul să facă același lucru.

Sursa: “Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democra ce. Orientări poli ce pentru viitoarea Comisie Europeană “ Strasbourg, 15 iulie 2014 Surse poze: realitatea.md, express.co.uk

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Să înțelegem Uniunea Vamală a Uniunii Europene

Serviciile vamale joacă un rol esențial în lupta împotriva mărfurilor periculoase, traficului ilegal, fraudei, terorismului și criminalității organizate, facilitând, în același mp, comerțul De ce avem nevoie de o uniune vamală? Uniunea vamală este una dintre primele realizări ale UE și reprezintă un element fundamental în lumea globalizată a secolului al XXI-lea. Într-o uniune vamală, țările par cipante aplică aceleași tarife vamale pentru mărfurile importate pe teritoriul lor din celelalte țări din lume și nu aplică tarife vamale pentru cele importate din țările par cipante. Uniunea vamală a UE este foarte complexă: se aplică deja numeroase norme comune privind importurile și exporturile și au fost eliminate integral toate controalele între statele membre. Uniunea vamală a UE protejează piața internă, permițând mărfurilor să circule liber pe plan intern prin aplicarea de controale la importurile externe și la exporturile de mărfuri. De fapt, piața internă, spațiul care le permite întreprinderilor să își vândă mărfurile și să investească în orice stat membru al UE, ar fi de neconceput fără uniunea vamală. Ofițerii vamali ai celor 28 de state membre monitorizează traficul de mărfuri la granițele externe ale Uniunii Europene (porturi, aeroporturi și puncte terestre de trecere a fron erei). As el, aceș a protejează consumatorii de mărfurile periculoase și de eventualele pericole la adresa sănătății, precum și animalele și mediul față de bolile fitosanitare și animale. Ei previn accidentele și reprezintă prima linie de apărare împotriva riscurilor care ar putea afecta lanțul alimentar și împotriva criminalității organizate și terorismului. Datorită vigilenței serviciilor vamale, mărfurile de import comercializate în UE, de la jucării la alimente și medicamente, sunt mai sigure. De asemenea, exporturile sensibile, cum ar fi bunurile culturale, sunt controlate, garantând că valorile europene nu sunt scoase ilegal de pe teritoriul european. Mai mult, ca parte a responsabilităților UE față de restul lumii, ofițerii vamali previn exporturile ilegale de deșeuri. Într-adevăr, protecția mediului figurează printre principalele sarcini care le revin serviciilor vamale. Acestea implică, de exemplu, controlul comerțului cu specii rare de animale și lemn exo c din pădurile în pericol sau verificarea condițiilor în care sunt transportate animalele. Serviciile vamale se ocupă în principal cu traficul comercial, dar ele verifică și pasagerii pentru a se asigura că aceș a nu transportă mărfuri ilegale sau periculoase precum droguri ori

arme și alte bunuri care, de exemplu, prezintă un pericol întrucât ar putea fi purtătoare de boli animale. Serviciile vamale nu controlează periodic circulația persoanelor sau pașapoartele, această sarcină revenindu-le ofițerilor de fron eră sau de poliție. Pentru întreprinderile implicate în comerțul și transportul internațional, uniunea vamală a UE înseamnă proceduri comune și armonizate la nivelul Uniunii. Indiferent de statul membru în care sunt declarate mărfurile, se aplică aceleași reguli și, odată ce au fost îndeplinite formalitățile vamale, acestea pot circula liber sau pot fi comercializate pe întreg teritoriul UE. Taxele la import colectate de serviciile vamale, deși nu mai reprezintă cea mai importantă sarcină a acestora, rămân o sursă „Protejarea cetățenilor noștri, prosperitatea întreprinderilor noastre și promovarea comerțului UE depind de asigurarea unor servicii de înaltă calitate de către o administrație vamală care funcționează coerent.” Algirdas Šemeta, comisarul european responsabil pentru impozitare, vamă, sta s că, audit și lupta an fraudă semnifica vă de venit pentru UE. În 2012, acestea au reprezentat aproxima v 13 % din bugetul Uniunii, aproxima v 16,3 miliarde de euro. Uniunea Europeană este cel mai important bloc comercial din lume. Așadar, în termeni globali, uniunea vamală a UE „are greutate” în comerțul internațional. Poziția sa la masa negocierilor este mult mai puternică decât cea a unui stat membru care ar acționa pe cont propriu. Operațiunile vamale din UE vizează aproxima v 16 % din comerțul mondial – importuri și exporturi de peste 3 500 de miliarde de euro, anual. Este o sarcină dificilă: în medie, în fiecare minut sunt importate sau exportate 4 000 de tone de mărfuri, sunt prelucrate aproxima v 500 de declarații vamale și sunt confiscate peste 200 de bunuri contrafăcute și piratate. Pe măsură ce comerțul mondial se intensifică, o varietate tot mai mare de mărfuri sunt puse în circulație. Coordonarea la nivelul UE ajută autoritățile vamale să țină pasul cu această evoluție.

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Ce înțelegem prin Uniunea Vamală Vorbim de uniune vamală atunci când un grup de țări decide să aplice aceleași taxe la import pentru mărfurile provenind din restul lumii. Țările care fac parte din această uniune convin, de asemenea, să nu aplice taxe între ele. În realitate, de îndată de mărfurile trec prin vamă, pot circula liber între țările care formează uniunea vamală. Există uniuni vamale și în alte regiuni din lume. De exemplu, Mercosur reunește mai multe țări din America de Sud; o uniune vamală există și între Rusia și câteva dintre țările învecinate. Diferența dintre o uniune vamală și un acord de liber schimb constă în faptul că cel din urmă doar elimină taxele vamale dintre țările par cipante, fără să prevadă aplicarea acelorași taxe pentru mărfurile importate din alte țări.

Scurt istoric

Gestionarea uniunii vamale

În 1944, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg au creat o uniune vamală (Benelux), care a devenit funcțională în 1948. Aceste țări au pledat în favoarea unor măsuri mai ambițioase care să vizeze eliminarea fron erelor și a controalelor vamale. În 1951, Franța, Germania și Italia s-au alăturat Benelux, creând Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. În 1955, președintele său, fostul prim-ministru al Belgiei, Paul Henri Spaak, a început lucrările privind o uniune vamală mai mare. Raportul său a reprezentat o parte importantă din elementele care au stat la baza Tratatului de la Roma din 1957, care a înﬁințat Comunitatea Europeană și a creat o uniune vamală între toți membrii săi. Uniunea vamală a fost înﬁințată la 1 iulie 1968, cu 18 luni mai devreme decât fusese prevăzut. Au dispărut taxele vamale care încă mai existau pentru comerțul intracomunitar și a fost introdus un tarif vamal comun pentru comerțul cu restul lumii, în locul taxelor vamale naționale.

Responsabilitatea pentru poli ca vamală îi revine Uniunii Europene – este unul dintre puținele domenii de ac vitate în care Uniunea are competență deplină. Cu toate acestea, punerea în aplicare a uniunii vamale se bazează pe un parteneriat strâns cu și între statele membre. Comisia Europeană ia măsuri pentru a garanta faptul că uniunea vamală dispune de administrații vamale moderne, eficiente și interconectate, pentru a face față provocărilor actuale și viitoare. Comisia ajută la coordonarea ac vităților laboratoarelor vamale și la dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemelor informa ce și a materialului de formare. Serviciile vamale cooperează cu autoritățile relevante pentru a garanta securitatea și siguranța cetățenilor și protecția mediului. Ofițerii vamali și autoritățile de resort sunt parteneri esențiali pentru Oficiul European de Poliție (Europol) în lupta împotriva criminalității organizate. De asemenea, colaborează cu Eurojust, rețeaua europeană a autorităților judiciare care asigură cooperarea la nivel european în cazurile penale și cu Oficiul European de Luptă An fraudă (OLAF).

Consacrată prin lege

În 1993 au fost eliminate controalele vamale la fron erele interne, ceea ce a dus la dispariția cozilor lungi de vehicule comerciale de la punctele de trecere a fron erei. La ﬁecare ex ndere a Uniunii Europene, noile țări au aderat și la uniunea vamală, armonizându-și legislația națională cu prevederile Codului vamal. Monaco, stat din afara UE, făcea parte deja dintr-o uniune vamală cu Franța, iar Andorra și San Marino au stabilit acorduri în 1991. Uniunea vamală dintre UE și Turcia a intrat în vigoare în 1995, însă, ca și în cazul acordului cu Andorra, se limitează la produsele industriale și la produsele agricole procesate.

Tratatul de la Roma din 1957 a inițiat uniunea vamală ca bază esențială a Comunității. Astăzi, prevederile referitoare la libera circulație a mărfurilor se regăsesc în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (partea a treia, tlul II). Acestea interzic taxele vamale pentru mărfurile comercializate între statele membre ale UE și indică faptul că, de îndată ce se aplică un tarif vamal comun la granițele externe ale Uniunii, mărfurile trebuie să poată circula liber. Unul dintre obiec vele pe care le urmărește Comisia Europeană atunci când propune taxe vamale este de a promova comerțul cu țările terțe, ținând cont în același mp de necesitățile economiilor statelor membre. Consiliul Uniunii Europene decide asupra taxelor vamale care se aplică și, împreună cu Parlamentul European, răspunde de supravegherea cooperării vamale dintre statele membre și dintre statele membre și Comisia Europeană. Poli ca comercială comună, contrapar dă a uniunii vamale, asigură întreținerea unor relații comerciale uniforme cu țările terțe și stă la baza regimului comun de import-export al UE. Codul vamal al Uniunii (fostul Cod Vamal Comunitar) stă la baza ges onării serviciilor vamale și este convenit de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European. Pe măsură ce se aplică noi proceduri și apar noi provocări, Comisia și autoritățile vamale naționale lucrează împreună la revizuirea diverselor proceduri de aplicare a Codului.

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

7 Conlucrarea sd

Ofițerii vamali naționali lucrează împreună cu omologii lor din UE pentru a asigura buna circulație a mărfurilor, de la intrarea în vamă până la des nația lor finală. În UE sunt peste 250 de aeroporturi internaționale, iar granița terestră de est a Uniunii se în nde pe aproape 10 000 de km, având 133 de puncte de fron eră ru ere și feroviare. La nivelul UE se depun constant eforturi pentru a asigura proceduri vamale mai bune și pentru a garanta că mărfurile care intră sau ies din Uniune sunt tratate la fel, indiferent de punctul vamal de intrare sau de ieșire. În trecut, rolul principal al serviciilor vamale din UE era de a colecta taxe vamale și taxe indirecte la import, cum ar fi accizele sau TVA-ul. Însă, în ul mii ani, aceste servicii au început să realizeze diverse controale suplimentare în materie de siguranță și securitate. Este vorba de siguranța produselor, riscurile alimentelor importate asupra sănătății și respectarea legislației de mediu și în domeniul veterinar. În ceea ce privește securitatea, agravarea amenințărilor atacurilor teroriste și internaționalizarea fenomenului de criminalitate organizată a conferit multe sarcini suplimentare serviciilor vamale. Mai mult, ex nderile UE din 2004, 2007 și 2013, care au adus 13 noi state membre în sânul Uniunii, au reprezentat o nouă provocare și noi granițe terestre și mari me. Pe lângă faptul că verifică mărfurile, pentru a se asigura că acestea îndeplinesc standardele necesare, serviciile vamale se concentrează și pe bunurile contrafăcute, precursorii de droguri (substanțe chimice care ar putea fi transformate în droguri) și comerțul ilegal de specii rare și în pericol. Laboratoarele specializate oferă uniunii vamale exper za ș ințifică necesară pentru a stabili auten citatea și originea produselor sau pentru a iden fica natura substanțelor. De asemenea, ofițerii vamali sunt implicați și în alte sarcini care le revin statelor membre, cum ar fi prevenirea pornografiei și combaterea comercializării de droguri ilegale și sprijinirea intervențiilor serviciilor de poliție și de imigrație, mai ales în lupta împotriva criminalității organizate. Pe măsură ce traficul se intensifică, este nevoie de mai multă eficiență, de exemplu prin u lizarea celor mai recente tehnologii de detectare, mai ales în cadrul controalelor de securitate care vizează transportul de mărfuri, pentru a combate reapariția amenințării teroriste cu care ne-am confruntat în ul mii ani. O atenție deosebită este acordată u lizării de containere cu scopul de a sustrage ilegal material nuclear sau dispozi ve radiologice: în afară de efectele devastatoare directe ale unui atac, transportul și comerțul internațional ar fi întrerupte, acest fapt având consecințe enorme asupra economiei globale. Pentru a reduce mpul necesar pentru examinarea încărcăturii la punctele de trecere a fron erelor, pe mare și în aeroporturi, sunt u lizate echipamente neinvazive care u lizează tehnologii cu raze x și raze gamma: ofițerii vamali pot as el vizualiza conținutul unui container fără să-l descarce. Cu toate acestea, pentru o u lizare op mală a resurselor limitate și pentru a evita întârzierile în trafic, controalele trebuie să fie prac cate acolo unde eficiența lor este maximă, u lizând tehnici de ges onare a riscurilor. Cu ajutorul unor criterii stabilite pentru întreg teritoriul Uniunii, sistemele avansate de evaluare a riscurilor permit serviciilor vamale să iden fice un transport care prezintă un risc ridicat, cu mult mp înainte ca acesta să ajungă la punctul de fron eră.

Coordonarea la nivelul UE facilitează schimbul rapid de informații privind riscurile, garantând faptul că mărfurile refuzate la un punct de intrare pot ﬁ detectate dacă s-ar încerca trecerea lor printr-un alt punct. În mod similar, ori de câte ori se iden ﬁcă o tendință majoră de comerț ilegal, o acțiune comună din partea autorităților vamale este esențială pentru combaterea valului și pentru evitarea unei reapariții ulterioare.

Cooperare în Europa și nu numai fg

Comisia Europeană coordonează programe de twinning între vechile state membre și țările care au aderat recent la uniunea vamală. Acest lucru le permite administrațiilor vamale din noile state membre să contribuie la protejarea întregii Europene și nu numai a fron erelor lor naționale. Alte programe ajută la consolidarea procedurilor de control și asigură punerea lor în aplicare în țările candidate și în cele vecine.

De asemenea, este esențială existența unei cooperări internaționale pe scară mai largă, pentru a proteja interesele cetățenilor europeni și a întreprinderilor europene peste tot în lume. Aspectele vamale sunt importante atunci când Uniunea Europeană încheie acorduri comerciale bilaterale cu țările terțe, cu scopul de a asigura și facilita comerțul internațional. Uniunea Europeană a semnat acorduri de cooperare vamală și de asistență administra vă reciprocă cu SUA, Canada, India, Japonia, Hong Kong, Coreea și China. Aceste acorduri simplifică și armonizează procedurile vamale, ceea ce reduce povara administra vă și costurile care le revin întreprinderilor europene. De asemenea, acordurile internaționale ajută la punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală și la combaterea fraudei. Autoritățile vamale din țările UE și din câteva țări din afara UE efectuează periodic operațiuni vamale comune: acțiuni coordonate și specifice pentru a combate contrabanda sau frauda pe anumite rute comerciale. Oficiul pentru Lupta An fraudă (OLAF) sprijină aceste operațiuni, mai ales prin furnizarea de analize strategice, prin punerea la dispoziție a unei pla orme IT pentru schimbul de informații secrete în mp real și prin mobilizarea de inves gatori și examinatori. Ocazional, operațiunile implică Europol, Interpol și Organizația Mondială a Comerțului (OMC). De asemenea, autoritățile vamale joacă un rol vital în colectarea de date sta s ce. Informațiile privind fluxul comercial îi ajută pe factorii de decizie europeni să iden fice tendințele economice, iar datele culese sunt u lizate pentru a lua decizii privind necesitatea introducerii unor limite pentru produsele care ar putea face o concurență neloială bunurilor provenind din UE.

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Serviciile vamale și cetățenii

Trecerea fron erelor cu alcool și tutun

Produsele contrafăcute reprezintă un risc major la adresa sănătății și siguranței cetățenilor. Contrafacerea nu afectează numai mărfurile de lux din lumea modei. Serviciile vamale confiscă regulat produse de uz comun, de exemplu ar cole de îngrijire a corpului, jucării, dispozi ve electrice, ochelari de soare contrafăcuți care pot afecta vederea și piese auto, inclusiv sisteme de frânare. Medicamentele contrafăcute prezintă un mare pericol – în 2011 acestea au reprezentat aproape un sfert din cele 114 milioane de ar cole reținute, valoarea lor fiind es mată la 1,2 miliarde de euro. Can tatea de mărfuri suspectate că ar încălca drepturile de proprietate intelectuală este în con nuă creștere, trei sferturi din ar colele reținute provenind din China. Un factor cri c este ex nderea comerțului electronic: în 2011, numărul cazurilor înregistrate a crescut cu 15 % față de 2010, majoritatea vizând ar cole expediate prin servicii de transport aerian, expres sau prin poștă. Și consumatorii pot ajuta UE să combată pirateria, refuzând să cumpere ar cole false. Cei care acceptă să cumpere mărfuri contrafăcute sunt de fapt complici la furtul de proprietate intelectuală, o infracțiune care produce vic me. Comerțul cu mărfuri contrafăcute și piratate face ca producătorii ar colelor originale să nu poată beneficia de profiturile lor legi me, descurajează inovarea și crea vitatea și duce la pierderea de locuri de muncă. De asemenea, în mod indirect, poate finanța criminalitatea organizată. De asemenea, autoritățile vamale protejează sănătatea publică prin întreprinderea de acțiuni de supraveghere a precursorilor de droguri. Este vorba de substanțe chimice u lizate în procesul de fabricare legală a produselor farmaceu ce, a parfumurilor, a produselor cosme ce, a îngrășămintelor și a uleiurilor. Acestea pot fi deosebit de periculoase dacă sunt manipulate de infractori pentru a servi la fabricarea de droguri, cum ar fi heroina, cocaina, ecstasy sau amfetaminele. Comerțul cu precursorii de droguri nu poate fi interzis, însă este monitorizat în UE și în cadrul iniția velor internaționale, prin controale bazate pe măsuri de documentare și e chetare, precum și prin acordarea de licențe și înregistrarea operatorilor.

Cu excepția vehiculelor noi și a sumelor foarte mari de bani în numerar, nu există limite pentru mărfurile care pot ﬁ transportate de cetățenii care circulă în UE, atâta mp cât produsele cumpărate sunt pentru uz personal și nu pentru vânzare. Însă se aplică anumite reguli pentru alcool și tutun. Anumite țări vă permit să transportați peste limitele stabilite de UE pentru uzul personal. Puteți contacta autoritățile naționale. Dar, pentru a ﬁ siguri că nu va trebui să plă ți taxe sau o amendă, se recomandă să transportați cel mult:

ю ю ю ю ю ю ю ю

800 de țigarete, 400 de țigări de foi, 200 de trabucuri, 1 kg de tutun, 10 l de băuturi spirtoase, 20 l de vin alcoolizat, 90 l de vin (din care, cel mult 60 l de vin spumos), 110 l de bere.

Aceste reguli nu se aplică călătorilor sub 17 ani, aceș a neavând dreptul de a transporta alcool sau tutun. Când călătoriți în interiorul UE, nu se aplică conceptul de cumpărături fără taxe (duty-free). Sursa: “Să înțelegem poli cile Uniunii Europene: Uniunea vamală a UE”, Comisia Europeană, Direcția Generala Comuncare Publicațiim 1049 Bruxelles, Belgia, manuscris ﬁnalizat în mar e 2014 Surse poze: fron ermagazine.co.uk, tribuna.md, enpi-info.eu, infoeuropa.md, independent.md.

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

OPORTUNITĂȚI Cum să găsiți un proiect de voluntariat Pentru a pleca în străinătate prin intermediul Serviciului european de voluntariat trebuie să găsiţi mai întâi o organizaţie de origine. Dacă nu cunoaşteţi niciuna, consultaţi: Ь Agenţia naţională din ţara dumneavoastră Ь Centrul de resurse SALTO pentru Europa de Est şi Caucaz, Europa de Sud-Est şi regiunea euro-mediteraneeană Ь Baza de date a organizaţiilor acreditate Organizaţia de origine vă va ajuta să dezvoltaţi un proiect şi să găsiţi un post de voluntar care să corespundă intereselor dumneavoastră, într-o organizaţie care vă poate ﬁ gazdă în perioada în care sunteţi disponibil(ă). Acest demers nu este întotdeauna uşor, dar nu renunţaţi - veţi vedea că merită efortul!

Voluntariat în Europa Ac vităţile de voluntariat joacă un rol important în Europa, dar situaţia diferă de la o ţară la alta. Aflaţi mai multe despre voluntariatul european: ce ac vităţi se desfăşoară, câte persoane se implică şi ce vârste au. Potrivit Forumului European de Tineret, o ac vitate intră în sfera voluntariatului dacă: Ь este desfăşurată de o persoană, din proprie iniţia vă şi implică alocarea de mp şi energie în vederea realizării unor acţiuni de care beneficiază societatea în ansamblu; Ь este neplă tă (deşi cheltuielile direct legate de ac vitatea respec vă pot fi rambursate); Ь vizează o cauză non-profit, este promovată iniţial de o organizaţie neguvernamentală şi, prin urmare, nu este mo vată de câş gul material sau financiar; Ь nu este u lizată pentru a înlocui munca plă tă.

Voluntariatul în UE Istoria voluntariatului european variază de la o ţară la alta. În mp ce unele ţări au o tradiţie mai îndelungată în materie de voluntariat, în altele sectorul este slab dezvoltat sau se aﬂă încă într-o fază incipientă. Potrivit unui sondaj Eurobarometru din 2007, trei europeni din zece au declarat că par cipă la ac vităţi de voluntariat. Se es mează că numărul total al voluntarilor europeni se ridică la 92 - 94 de milioane de adulţi (23% din persoanele cu vârsta de peste 15 ani). În ul mii zeci ani, în UE a crescut numărul de voluntari şi de organizaţii de voluntariat. În 2011, Comisia Europeană a lansat Anul european al voluntariatului, în semn de recunoaştere a eforturilor depuse de

cei aproxima v 100 de milioane de voluntari europeni. În acelaşi mp, Anul şi-a propus să faciliteze accesul celor interesaţi la acţiuni de voluntariat şi să amelioreze calitatea acestora. Comisia face tot posibilul pentru a îmbunătăţi şi promova voluntariatul în rândul nerilor, în special pentru a încuraja voluntariatul transfrontalier. Serviciul European de Voluntariat este cel mai cunoscut program pe care îl au la dispoziţie nerii care doresc să par cipe la acţiuni de voluntariat în străinătate.

Tinerii şi voluntariatul În 2007, UE număra 96 de milioane de neri între 15 şi 29 de ani. Aceş a nu erau însă distribuiţi în mod egal la nivelul statelor membre. Printre ţările cu cele mai nere populaţii se aflau Irlanda, Cipru, Slovacia şi Polonia, în mp ce la polul opus se găseau Danemarca, Germania şi Italia. Aceste diferenţe se reflectă şi în structura voluntariatului. În Spania şi în ţările din Europa de Est (Bulgaria, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slavocia şi Slovenia) acţiunile de voluntariat atrag în special populaţia tânără. În Slovacia, de exemplu, 70% din voluntari au mai puţin de 30 de ani, iar în Polonia numărul voluntarilor neri s-a triplat între 2001 şi 2005. În ţările din Europa de Vest, voluntarii provin din toate categoriile de vârstă. Suntem conş enţi de faptul că voluntariatul este puternic influenţat de istoria, poli ca şi cultura unei comunităţi, dar tradiţiile se pot schimba, iar acţiunile de voluntariat pot fi mai bine promovate în Europa. Poate că în anumite situaţii aţi fost voluntar fără să vă daţi seama: aţi dat o mână de ajutor clubului spor v din localitate, aţi venit în sprijinul unei persoane în vârstă din cadrul comunităţii dumneavoastră sau aţi par cipat la colectarea deşeurilor dintr-o pădure sau de pe o plajă. Ac vităţile spor ve şi în aer liber sunt sectoarele care atrag cei mai mulţi voluntari europeni, fiind urmate de educaţie, artă, muzică, asociaţii culturale.

Pregă rile pentru voluntariat Găsirea unui proiect nu este decât primul pas. Pentru a porni în această aventură, vă mai rămân multe de făcut. Ь Contactaţi asociaţiile foş lor voluntari. Aceş a vă pot spune la ce să vă aşteptaţi, cum se desfăşoară un proiect, cum să vă pregă ţi etc. Ь Aflaţi care sunt cerinţele administra ve în ţara de origine şi în ţara-gazdă (viză, permis de şedere, asigurare medicală etc.). Ь Înscrieţi-vă la un curs de pregă re pentru voluntari. As el veţi putea cunoaşte alţi viitori voluntari. Ь Aflaţi cât mai multe despre ţara în care mergeţi. Nicio informaţie nu este de prisos. Mai multe detalii gasi pe Portalul European pentru Tineret: h p://europa.eu/youth/evs_database_ro si pe h p://www.youthforum.org/ Surse: h p://europa.eu/youreurope/ci zens/educa on/volunteering/ find/index_ro.htm, Portalul European pentru neret

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Sursa: EU Commission Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.