Cuprins
Capitolul 1
TIPUL 03 Rearanjare minimală
INTRODUCERE
TIPUL 04 Insulă urbană
Abordarea noastră
TIPUL 05 Incinte urbane
Capitolul 2
Capitolul 5
DEZVOLTAREA BUCUREȘTIULUI
INTERVENŢII URBANE TIPUL 01 Conectare urbană:
Capitolul 3
„O trecere între două lumi”
TIPOLOGII DE ANALIZĂ
TIPUL 02 Acţiuni comunitare:
TIPUL 01 Coliziune directă
„Un loc al comunităţii”
TIPUL 02 Graniţe difuze
TIPUL 03 Extinderea spaţiului public/utilizării:
TIPUL 03 Spaţiul hibrid din spatele blocurilor
„Rugăm călcaţi pe iarbă”
TIPUL 04 Spaţii îngrădite
TIPUL 04 Activarea non-spaţiului.
TIPUL 05 Zonă compactă de construcţii socialiste
„Un salon urban” TIPUL 05 Activarea spaţiului inaccesibil
Capitolul 4 PROPUNERE
Apendice
Prezentare de ansamblu a propunerilor
Credite
Un instrumentar pentru regenerare urbană TIPUL 01 Urbanizare TIPUL 02 Integrarea într-un nou ţesut
SECลขIUNEA A - ANALIZฤ
3
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 1 INTRODUCERE Peisajul urban al Bucureștiului este dominat de ansambluri de locuinţe standardizate construite în perioada socialistă, în special între deceniile’60 și ’80. Ele sunt locuite astăzi de 70% din populaţia orașului. Discutăm aici nu numai despre cartiere întregi situate în afara centrului istoric, dar și despre “cortinele de beton” de-a lungul principalelor artere de circulaţie vechi sau noi și care blochează părţile orașului din spatele lor. Bulevardele Calea Moșilor, Ștefan cel Mare, sau Mihai Bravu sunt exemple perfecte pentru lucrările agresive de reconstrucţie desfășurate de-a lungul unei artere istorice și pentru imposibilitatea construirii sau demolării construcţiilor la ora actuală. Astăzi, zonele din spatele șirurilor de blocuri sunt un adevărat haos: mașini parcate pe fiecare centimetru de asfalt disponibil, spaţiii verzi sub forma unor terenuri în paragină îngrădite, calcane ...
După căderea regimului socialist și introducerea economiei de piaţă, cele mai multe locuinţe de stat au fost privatizate. Însă nici autorităţile nici proprietarii persoane fizice nu dispun de mijloacele necesare pentru a face faţă acestei noi situaţii. Aici intervine iniţiativa noastră ce încearcă să analizeze problema și să stimuleze discuţiile publice pe tema folosirii spaţiilor ascunse din spatele “cortinelor de beton”. Studiul de caz Calea Moșilor indică problemele și potenţialul spaţiilor respective și propune o serie de strategii în vederea îmbunătăţirii acestor locuri și de asemenea în scopul promovării dezvoltării urbane.
4
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 1 ABORDAREA NOASTRĂ
Proces
Proiectul combină diferite strategii:
Intervenţii Urbanism comunitar
Administraţia oraşului
Zonă tampon Dezvoltare urbană
Zonă de intervenții Amenajare / Activare
Expoziții Publicații Proiecte studenți
Dezvoltare urbană Planificare urbană ulterioară
> o strategie urbanistică prin definirea de diferite zone: o „zonă de intervenţie” (non-spaţiul din spatele blocurilor) care trebuie valorificată și îmbunătăţită; în spatele acesteia, o „zonă tampon” în cadrul vechiului ţesut urban, în care s-ar putea dezvolta noi construcţii, conform unor reglementări care ar permite o densificare controlată și o relaţie cu noul spaţiu public din zona de intervenţie; în fine, o „zonă de protecţie” în spatele zonei-tampon, unde construcţiile noi ar fi foarte limitate. Prin concentrarea operaţiilor în zona-tampon, aceasta va prelua o parte din presiunea exercitată astăzi de către investitori asupra zonei istorice protejate. > o strategie de intervenţie: prin definirea unor zone care pot fi activate printr-o serie de acţiuni (intervenţii în spaţiul public) care îi vor determina pe locatari să conștientizeze potenţialul acestor spaţii și să se implice în proiect. > o strategie de guvernare: sprijinirea autorităţilor municipale prin furnizarea de concepte și idei menite să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei, sprijinirea asociaţiilor de proprietari și îmbunătăţirea capacităţii locatarilor de a-și exprima nevoile. > o strategie de comunicare: prezentarea rezultatelor în cadrul unor serii de expoziţii, conferinţe și în mass-media va contribui la trezirea interesului public
Comunicare media Conferințe
5
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
%8&85(ù7,
6
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 Context istoric. Dezvoltarea Bucureştiului Oraşul tradiţional (sec.XV – începutul sec.XIX) Până la modernizarea orașului începută în a doua jumătate a secolului XIX, Bucureștiul avea o suprafaţă enormă în comparaţie cu alte capitale europene, însă ocupată în mod neuniform: un amestec de zone dense și slab construite, o structură urbană asemănătoare celei rurale, în care construcţiile se concentrau de-a lungul străzilor principale sau în jurul clădirilor de cult.
7
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 Dezvoltarea oraşului Bucureşti Oraşul tradiţional (sec XV – începutul sec. XIX). Prezentarea schematică a ţesutului urban din zona centrală Bucureștiul începutului de secol XIX se caracteriza printr-o densitate mică, cu case și clădiri publice aglutinate în special de-a lungul principalelor artere de circulaţie, între care se întindeau spaţii largi practic libere de construcţii.
8
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 Dezvoltarea oraşului Bucureşti Secolul XIX - 1940 Modernizarea Bucureștiului în cea de-a jumătate a secolului XIX și începutul secolului XX s-a realizat după mai multe modele occidentale, în special cel parizian: o extindere limitată și o încercare de restructurare a teritoriului existent prin crearea de noi axe de circulaţie și regularizarea celor existente, dezvoltarea infrastructurii și o densificare a ţesutului existent urmând o succesiune rapidă de regulamente urbanistice.
9
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 Dezvoltarea oraşului Bucureşti 1940. Prezentarea schematică a ţesutului urban din zona centrală Se constată o densificarea considerabilă, însă fronturile sunt doar parţial închise. Străzile orașului tradiţional sunt regularizate, iar majoritatea clădirilor dinainte de 1850 au dispărut.
10
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 Dezvoltarea oraşului Bucureşti Perioada socialistă În primele decenii ale perioadei socialiste au fost construite numai câteva ansambluri rezidenţiale de tip stalinist de mici dimensiuni. Anii ’60 au marcat începutul marilor cartiere funcţionaliste de la marginea orașului. Începând cu anii ’70 o pădure de blocuri s-a întins ca o tumoare în „orașul vechi” nicio altă capitală est-europeană nu a cunoscut o asemenea amploare a operaţiunilor totalitare de demolări și construcţii precum cele suferite de București în anii 1970 și 1980. Din fericire, proiectul megaloman de distrugere completă a orașului istoric nu a fost dus la îndeplinire, părţi considerabile ale acestuia fiind astăzi ascunse în spatele șirurilor continue de blocuri.
11
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 Dezvoltarea oraşului Bucureşti Perioada socialistă. Prezentarea schematică a ţesutului urban din zona centrală Operaţiile epocii Ceaușescu au dus la amputarea masivă a ţesutului istoric și la generarea unor spaţii neregulate între acesta și noile fronturi de blocuri.
12
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 Dezvoltarea oraĹ&#x;ului BucureĹ&#x;ti Perioada capitalistă (după 1989)
Dezvoltarea ultra-liberală a BucureČ™tiului după 1989 se produce ĂŽn general prin construirea masivă la periferie – o suburbie care eludează orice planiďŹ care - Č™i prin inserĹŁii ĂŽn zona centrală care de cele mai multe ori nu respectă ĂŽn niciun fel caracterul existent.
3/$1 *(1(5$/ '83$
/LPLWHOH RUDVXOXL LQ GLIHULWH SHULRDGH =RQD FHQWUDOD VL SULQFLSDOHOH PDJLVWUDOH LQ DQXO &RPXQLWDWL DSDUXWH LQ MXUXO ELVHULFLORU $[HOH PRGHUQH &DUWLHUHOH DQLORU VL
$[HOH WRWDOLWDUH ,QWHUYHQWLL LQGLYLGXDOH ([WHQVLL DOH RUDVXOXL GH]YROWDUL XOWUD OLEHUDOH
13
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 Dezvoltarea oraşului Bucureşti Perioada capitalistă (după 1989). Prezentarea schematică a ţesutului urban din zona centrală Densificarea se realizează astăzi aproape exclusiv după legile pieţei, sub forma unor inserţii individuale care acoperă întregul centru, ce-i drept, cu o ușoară tendinţă de concentrare de-a lungul marilor bulevarde.
14
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 Non-spaţiile Bucureştiului Peste tot în spatele „cortinelor de beton” situate de-a lungul principalelor bulevarde ale Bucureștiului se află spaţii abandonate sau rău folosite. Chiar dacă zonele libere ocupă porţiuni în general restrânse în spatele axelor de circulaţie, suprafaţa lor însumată este considerabilă – o rezervă de spaţii libere în inima orașului.
15
SECลขIUNEA A - ANALIZฤ
Capitolul 2
16
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 Calea Moşilor Calea Moșilor este una din principalele artere ale Bucureștiului. O stradă de mare importanţă pentru istoria orașului, Calea Moșilor s-a dezvoltat puternic în anii 80 și este exemplul perfect pentru tema proiectului nostru. Prin urmare, principiile aplicate aici pot căpăta valoare de model pentru operaţii în cadrul întregii zone centrale a orașului.
17
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 O strategie la scară urbană Pentru a elabora o strategie pentru zonele aflate în spatele cortinelor de beton, primul pas ar fi luarea în considerare a contextului urban mai larg și definirea tipurilor principale de zone și a caracteristicilor acestora care urmează să fie dezvoltate în viitor. Așa cum se arată în exemplul prototipic Calea Moșilor, o zonare a teritoriului definit sau influenţat de axele totalitare include 3 categorii:
O zonă de intervenţie, care să acopere spaţiul rămas liber din spatele șirurilor de blocuri. În principal acesta face acum parte din domeniul public și poate fi transformat într-un sistem de spaţii publice printr-o serie de acţiuni de modernizare organizate de către administraţie. O zonă de protecţie, care coincide în mare cu cea definită de regulamentele de zone protejate.
Între acestea două, o zonă tampon constituită din străzile vechi, parcele și clădiri private, a căror dezvoltare trebuie să se facă conform regulamentelor urbanistice. O politică de atragere a investiţiilor ar duce la scăderea presiunii actuale asupra zonelor protejate, deci la o salvare a identităţii acestora. Zona de intervenţie și zona-tampon se potenţează reciproc: pe de o parte, un spaţiu public bine amenajat ridică standardul unui loc și aduce după sine dezvoltare urbană. Pe de altă parte, noile investiţii vor face ca acest spaţiu public să funcționeze cu adevărat, vor permite rezolvarea unor probleme ce nu poate fi acoperită de spaţiul liber existent (cum ar fi parcările) și vor duce în general la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor.
18
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 O strategie la scară urbană „Zona de intervenţie” are o importantă funcţie de liant între blocurile aflate de-a lungul bulevardelor și structurile urbane din spatele acestora. Dezvoltarea spaţiului din spatele blocurilor nu poate fi concepută fără o strategie de dezvoltare
a proiectelor de construcţii noi din vecinătate. Reglementările din Zona-tampon și proiectele de amenajare a spaţiului public din zona de intervenţie trebuie corelate în cadrul unei strategii generale.
19
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 O integrare a celor două niveluri de acţiune Propunem o strategie de dezvoltare care să aibă în vedere două nivele: 1. Planificare, reglementări și acţiuni, care pot fi aplicate numai gradat, pe o perioadă relativ lungă de timp.
2. O strategie a intervenţiilor în spaţiul public: acestea ar trebui să se desfășoare în paralel cu planificarea propriuzisă și să ia forma unor acţiuni ieftine și de mică anvergură, dezvoltate în colaborare cu comunităţile locale. Ne gândim la o formă de urbanism democratic și care să lege scara mare a strategiilor și operaţiilor urbane de cea foarte mică a iniţierii unor acţiuni împreună cu comunitatea. Aceste operaţiuni de tip „acupunctură urbană” capătă astfel rolul
de testare a modului de funcţionare a principiilor strategice și stimulare a implicării locuitorilor, publicitate pentru proiectul general și, ceea ce este cel mai important în contextul românesc deficitar în ce privește planificarea, de obţinere a unor rezultate vizibile și imediate. Acţiunile în spaţiul public sunt un instrument alternativ din ce în ce mai des folosit în practica contemporană, aducând împreună arhitecţi, urbaniști, artiști, sociologi etc. și locuitorii unor zone. Originalitatea conceptului prezentat aici ar consta în integrarea acestui nivel cu cel al studiilor, reglementărilor și proiectelor urbane.
20
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 2 Structură şi metodologie Nu doar îmbunătăţiri, ci o viziune urbană globală ACUM Situaţia actuală este caracterizată printr-o cortină de beton care acoperă restul orașului, o zonă abandonată în spatele acesteia care cuprinde terenuri în paragină, o lipsă cronică de parcaje și un spaţiu liber sufocat de mașini, spaţii verzi disparate, precum și marginile zonei istorice. Aceasta din urmă este virtual invizibilă în cadrul imaginii generale a orașului și este distrusă în mod accelerat printr-o serie de proiecte individuale speculative. VIZIUNE Strategia dezvoltă principiile unei zone de intervenţie (un nou spaţiu public), o deschidere a cortinei printr-o serie de funcţii publice la parter și un sistem de reglementare în zona tampon. Aceasta poate fi densificată prin mijloace private (dar și publice) într-un mod planificat, prin injectarea de fonduri care să acopere necesităţile (spaţii de parcare, funcţiuni terţiare, culturale și comunitare), reducând în același timp o parte din presiunea investitorilor asupra zonei de protecţie.
21
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
3
3
3
$1$/,=Ă
22
SECลขIUNEA A - ANALIZฤ
23
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
SDUFDUL
WHVXW XUEDQ
ORFXUL GH LQWDOQLUH
VSDWLL YHU]L
SDUFDUL
WHVXW XUEDQ
ORFXUL GH LQWDOQLUH
VSDWLL YHU]L
Capitolul 3 Starea actuală a teritoriului studiat. Definirea unor tipologii de analiză VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW
ORF GH MRDFD LQJUDGLW
JDUG SULYDW SH VSDWLX SXEOLF
JDQJXUL
GUXP SULQWUH JDUGXUL JUDGLQL
WDUDEH FKLRVFXUL
YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH
YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH
QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO
VSDWLX YHUGH LQ MXUXO SXQFWXOXL WHKQLF
SXQFW WHKQLF VXEWHUDQ
SDUFDUH OHJDOD
SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD
SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD
SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO
SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH
JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH
VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW
ORF GH MRDFD LQJUDGLW
JDUG SULYDW SH VSDWLX SXEOLF
SXQFW WHKQLF
VSDWLX YHUGH LQ MXUXO SXQFWXOXL WHKQLF
SXQFW WHKQLF VXEWHUDQ
JDQJXUL
GUXP SULQWUH JDUGXUL JUDGLQL
VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO
3
În cadrul Căii Moșilor se pot distinge situaţii foarte diferite, în funcţie de gradul de închidere a aliniamentelor de blocuri, a dimensiunilor zonei de intervenţie, de continuitatea circulațiilor, de modul în care a fost tăiat ţesutul vechi, de activităţi etc. Ne-am propus să găsim situaţii prototipice care să descrie în mod esenţial tipurile de relaţie între bulevard, blocurile de-a lungul său, spaţiul liber din spate și ţesutul istoric. Ansamblul Căii Moșilor se compune în final din variaţiuni sau combinaţii ale acestor tipologii fundamentale. Pe de altă parte, aceste situaţii prototipice nu sunt specifice Căii Moșilor, ele repetându-se în cadrul axelor din perioada socialistă. Analiza capătă astfel valoare de model pentru restul orașului. Am folosit două tipuri de analiză. Primul dintre ele se referă la caracteristici morfologice ale unor locuri sau la utilizarea lor (activităţi) și conţine următoarele categorii: > spaţii libere, și, în cadrul acestora, spaţii verzi
VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO
> locuri de întâlnire și de interacţiune socială > ţesutul urban vechi – relaţia între acesta și blocuri sau intervenţiile noi agresive
WDUDEH FKLRVFXUL
> ocuparea spaţiului de către mașini (una din principalele probleme ale zonei) YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH
YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH
QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO
> proprietate: spații publice sau private
3
SDUFDUH OHJDOD
WLSXUL GH VSDWLL
SXQFW WHKQLF
SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD
VSDWLX SXEOLF
SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD
SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH
JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH
Culoarea gri sau roșie folosită pentru același simbol indică respectiv valoarea sa „neutră” sau uneori chiar pozitivă în acel loc sau caracterul său de problemă.
24
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
P
3
3
3
3
P
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
P
P
3
3
P
3
Capitolul 3
Analiza caracteristicilor zonei de intervenţie din cadrul Căii Moşilor
25
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
3
3
3
3
3
3
3
3
3
P
3
Capitolul 3
Definirea a 5 zone prototipice Am selectat 5 componente semnificative care sunt reprezentative pentru condiţiile generale ale bulevardului. Având în vedere că ele descriu în mod esenţial situaţia, pot fi considerate prototipice pentru Calea Moșilor. În apendicele acestei lucrări este prezentată aplicarea instrumentelor de analiză la restul bulevardului.
26
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3 TIPUL 01 Coliziune directă
3
3
3
3
3
3
P
3
Acest prototip definește zonele în care șirurile aproape neîntrerupte de blocuri de apartamente intră în contact cu insulele istorice amputate. Zone neregulate (uneori de proporţii considerabile) sunt situate între cele două lumi. Această situaţie impune realizarea unei noi ordini urbane.
27
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3 TIPUL 01 Coliziune directă (1) Aspecte problematice (marcate cu roșu): > spaţiu verde: îngrădit și parţial privatizat, abandonat > locurile de întâlnire: singurul spaţiu social disponibil este organizat în jurul vânzătorilor stradali > ţesutul urban: coliziune între vechiul ţesut și intervenţia socialistă – casele și blocurile își întorc spatele > spaţiu de parcare: parcarea sălbatică consumă aproape întreg spaţiul
3
SDUFDUH OHJDOD
VSDWLL YHU]L ORFXUL GH LQWDOQLUH WHVXW XUEDQ
JDQJXUL
SDUFDUL
SDUFDUL
ORFXUL GH LQWDOQLUH
SXQFW WHKQLF
VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW
ORF GH MRDFD LQJUDGLW
JDUG SULYDW SH VSDWLX SXEOLF
YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH
QRX VSDWLX
SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD
SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD
SXQFW WHKQLF
VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO
SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO
SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH
WDUDEH FKLRVFXUL
YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH
3
SDUFDUH OHJDOD
WLSXUL GH VSDWLL
VSDWLL YHU]L
3
VSDWLX SXEOLF
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH
28
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3 TIPUL 01 Coliziune directă (2) Aspecte problematice (marcate cu roșu): > spaţiu verde: îngrădit și parţial privatizat, abandonat > locurile de întâlnire: singurul spaţiu social disponibil este organizat în jurul vânzătorilor stradali > ţesutul urban: coliziune între vechiul ţesut și intervenţia socialistă – casele și blocurile își întorc spatele
3
3
SDUFDUH OHJDOD
VSDWLL YHU]L ORFXUL GH LQWDOQLUH WHVXW XUEDQ
JDQJXUL
SDUFDUL
SDUFDUL
ORFXUL GH LQWDOQLUH
SXQFW WHKQLF
VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW
ORF GH MRDFD LQJUDGLW
JDUG SULYDW SH VSDWLX SXEOLF
YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH
QRX VSDWLX
SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD
SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD
SXQFW WHKQLF
VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO
SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO
SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH
WDUDEH FKLRVFXUL
YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH
3
SDUFDUH OHJDOD
WLSXUL GH VSDWLL
VSDWLL YHU]L
3
VSDWLX SXEOLF
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH
29
SECลขIUNEA A - ANALIZฤ
Capitolul 3
30
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3 TIPUL 02 Graniţe difuze
3
3
3
Uneori retragerea de la alinierea generală a bulevardului, întreruperile de fronturi sau blocuri individuale de locuinţe construite în spatele cortinei creează un context în care vechiul ţesut și amenajările din perioada socialistă se întrepătrund, nefiind clar demarcate. Se poate crea aici un nou ţesut, în strânsă legătură cu bulevardul.
31
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3 TIPUL 02 Graniţe difuze
SDUFDUH OHJDOD
VSDWLL YHU]L ORFXUL GH LQWDOQLUH
3
WHVXW XUEDQ
VSDWLX YHUGH LQ MXUXO SXQFWXOXL WHKQLF
VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW
WDUDEH FKLRVFXUL
YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH
QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO
SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD
SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO
SDUFDUL
3
WLSXUL GH VSDWLL
3
VSDWLL YHU]L
3
Aspecte problematice (marcate cu roșu): > spaţiu verde: îngrădit > loc de întâlnire: singurul spaţiu social disponibil este organizat în jurul vânzătorilor stradali > țesut urban: coliziune între vechea și noua textură > spaţiu de parcare: parcarea sălbatică consumă aproape întreg spaţiul
SDUFDUL
',)
VSDWLX SXEOLF
SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
32
SECลขIUNEA A - ANALIZฤ
Capitolul 3
33
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3 TIPUL 03 Spaţiul hibrid din spatele blocurilor
3
Acest prototip include zonele care combină doar unele din caracteristicile tipurilor anterioare: clădiri istorice intacte, semi-distruse, zonă de graniţă aproape continuă, blocuri de locuinţe aflate în spatele primei linii de clădiri de pe bulevard. Această situaţie nu necesită acţiuni radicale, ci mai degrabă o „curăţenie generală“ și îmbunătăţirea condiţiilor existente.
34
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3 TIPUL 03 Spaţiu hibrid în spatele blocurilor Aspecte problematice (marcate cu roșu): > spaţiu verde: spaţiu public îngrădit, neamenajat > țesut urban: coliziune între vechiul ţesut și intervenţia socialistă, nicio relaţie între cele două structuri > spaţiu de parcare: parcări ilegale și aglomerări dezordonate de garaje
3
VSDWLL YHU]L WHVXW XUEDQ
JDQJXUL
VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW
VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO
YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH
QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO
SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD
SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD
SDUFDUL
SXQFW WHKQLF
SDUFDUH OHJDOD
WLSXUL GH VSDWLL
SDUFDUL
ORFXUL GH LQWDOQLUH
VSDWLL YHU]L
3
VSDWLX SXEOLF
SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH
JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
35
SECลขIUNEA A - ANALIZฤ
Capitolul 3
36
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3 TIPUL 04 Spaţii îngrădite
3
Atunci când șirurile de blocuri și zonele limitrofe ale centrului istoric sunt situate în imediată proximitate, amenajarea unui spaţiu public activ în spatele blocurilor de locuinţe este imposibil de realizat. Însă sunt posible accentuarea caracterului semi-public al spaţiului și constituirea unor noi insule urbane.
37
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3 TIPUL 04 Închidere Aspecte problematice (marcate cu roșu): > spaţiu verde deschis: garduri private pe terenuri publice > țesut urban: coliziune între vechiul ţesut și intervenţia socialistă > spaţiu de parcare: parcări ilegale și aglomerări dezordonate de garaje
SULYDW IHQFH RQ SXEOLF
QHZ
SDUNLQJ
FROOLVLRQ SODFH
LQIRUPDO
LQIRUPDO
ERUGHU SDUNLQJ
LQGLYLGXDO
WHVXW XUEDQ
VSDWLL YHU]L
JDUUDJHV
JDUG SULYDW SH VSDWLX SXEOLF
QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO
SDUFDUL
XUEDQ IDEULF
JURXQG
SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD
WLSXUL GH VSDWLL
RSHQ JUHHQ VSDFH
$1$/,6<6
JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH
VSDWLX SXEOLF
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
38
SECลขIUNEA A - ANALIZฤ
Capitolul 3
39
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3 Tipul 05 Zonă compactă de construcţii socialiste
3
P
3
Axele totalitare fac parte dintr-un proiect neterminat care urmărea reconstruirea completă a zonei centrale. În anumite zone această operaţie a ajuns mai de parte de fronturile de la bulevard, creând o structură omogenă de blocuri de locuinţe și spaţii libere. Totuși, curţile interioare mai mult sau mai puţin definite pot fi transformate în unităţi de vecinătate mai bine conturate.
40
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3 Tipul 05 Zonă compactă de construcţii socialiste
SDUFDUH OHJDOD
VSDWLL YHU]L ORFXUL GH LQWDOQLUH WHVXW XUEDQ
3
SDUFDUL
JDQJXUL
VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW
ORF GH MRDFD LQJUDGLW
SXQFW WHKQLF
SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD
SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH
VSDWLX YHUGH VSDWLX SXEOLF LQ MXUXO UH]LGXDO SXQFWXOXL WHKQLF
WDUDEH FKLRVFXUL
QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO 3
SDUFDUH OHJDOD
WLSXUL GH VSDWLL
VSDWLL YHU]L SXQFW WHKQLF
ORFXUL GH LQWDOQLUH
3
SDUFDUL
3
Aspecte problematice (marcate cu roșu): > spaţiu verde deschis: îngrădirea spaţiului public, zone neamenajate, clădiri tehnice > loc de întâlnire: singurul spaţiu social disponibil este organizat în jurul vânzătorilor stradali > țesut urban: coliziune între vechiul ţesut și intervenţia socialistă > spaţiu de parcare: diferite tipuri de parcări sălbatice
VSDWLX SXEOLF
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
41
SECลขIUNEA A - ANALIZฤ
Capitolul 3
42
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3
3
3 3 3 3
3
3
3
3
Tipul 1- 5/ Prezentare în contextul general
43
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3
3 3
3
3
3
Calea Moşilor – Analiza situaţiei actuale. Prezentare de ansamblu (partea stângă)
44
SECŢIUNEA A - ANALIZĂ
Capitolul 3
3
3
3 3
3
3
3
3
3
3
3
Calea Moşilor – Analiza situaţiei actuale. Prezentare de ansamblu (partea dreaptă)
45
€
3
€
€
@
352381(5(
P€
3
P€
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
46
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
P€
P€
3
P€
€
P€
€
P€
i
€
@
€
€
€
@
P€
P€
€
P€
P€
€
3
3
€
P€
€
@
3
€
P€
€
P€
@
3
€
3
P€
P€
@
3
Capitolul 4
Prezentare de ansamblu a propunerilor pentru cele cinci cinci zone prototipice
47
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
FRPHUFLDO
Capitolul 4
H[WLQGHUH FDIHQHD
FDIHQHD
FKLRVF
WDUJ
SDUWHU FRPHUFLDO
VKRSSLQJ
FRPHUW VHUYLFLL
HYHQLPHQWH
WHUDVH
Propunere. Un instrumentar pentru regenerare urbană
PX]LFD FRQFHUW
VSHFWDFRO LQ DHU OLEHU
EDWDWRU FRYRDUH
FROHFWDUH JXQRL
]RQD WHKQLFD
IDQWDQD
WHUDVD DFRSHULWD SHVWH EORF
ORF VHFUHW
VFXDU
Soluţiile au fost organizate pe funcţii, cum ar fi recreerea, activităţile sportive, de divertisment, puncte de întâlnire și facilităţi comerciale sau culturale, precum și inserţii de infrastructură socială și tehnică.
EHOYHGHUH
ORLVLU
ORFXUL GH LQWDOQLUH
WHKQLF
FLQHPD LQ DHU OLEHU
Propunerile de intervenţie sunt prezentate aici grupate pe categorii. Este vorba atât de activităţi propuse a se desfășura în zona de intervenţie, sau de reorganizarea spaţiului public al acesteia, cât și de reglementări și funcţiuni pentru zonatampon.
SRPL IUXFWLIHUL
KDPDF
ORF GH VWDW
SDUFXOHW
SLFQLF
SDUFDUH SH FODGLUL
SDUFDUH VXSUDWHUDQD
SDUFDUL VXSUDSXVH
WHUDVD YHUGH
JUDGLQD
EDUEHTXH
ORF GH MRDFD
SDUFHOD OLEHUD IRORVLWD
SDUFDUH YHUGH
SLVFLQD SHQWUX FRSLL
SDUFDUL
SODMD GXVXUL
SDUFDUH VXEWHUDQD
SDUFDUH FX RUDU
SHVWH SDUFDUH
QRL
SDUFDUH GLQ VSDWLX UHFRQILJXUDELOD IRORVLW
SHQWUX SDUFDUH
SHQWUX SDUFDUH
VRFLDO
SDUFDUH VXEWHUDQD LQ FODGLUL QRL
ORF LQWDOQLUH FOXE WLQHUL LQWHULRU DVRFLDWLH SURSULHWDUL
FHQWUX FRPXQLWDU
FHQWUX VHQLRUL
SXQFW LQWHUQHW ZLUHOHVV
JDOHULH LQ VSDWLX
DUWD LQ VSDWLX
SXEOLF
SXEOLF
EDVFKHW
VNDWLQJ
SDUFDUH ELFLFOHWH
SDUF ELFLFOHWH
GHQVLILFDUH
UHRULHQWDUH
DFWLYDUH
UHRUJDQL]DUHD SDUFHOHORU
VFHQD H[WHULRDUD
]RQD JUDIILWWL
FXOWXUDO VSRUW VWUDWHJLH FRQFHSW WLSXUL GH VSDWLL
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
DFFHV SDUFDUH
În zona tampon s-au făcut o serie de recomandări pentru regulamentele urbane cu privire la densificare, reorganizarea loturilor de teren și re-orientarea clădirilor spre noul spaţiu public.
# SXQFW LQIR
3 SDUFDUH FX SODWD
Pe lângă funcţiile avute în vedere, intervenţia are la bază instrumentul cheie de creare a unor caracteristici spaţiale clare. În locul situaţiei haotice actuale, pot fi definite trei categorii cu ajutorul unor mijloace simple: se creează o trecere gradată, în funcţie de gradul de accesibilitate, protecţie și intimitate: zone accesibile autovehiculelor și pietonilor, precum și zone strict pietonale compuse din spaţii publice și semipublice.
WUDVHX ELFLFOHWH
VDK
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
SLQJ SRQJ
WHUHQ PLF GH IRWEDO
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
JLPQDVWLFD LQ DHU OLEHU
VDOD JLPQDVWLFD
Propunerea de structurare a zonei de intervenţie și a zonei tampon se menţine la nivel de principiu, preferând să arate o posibilă direcţie de îmbunătăţire, un cadru clar pentru un proces și nu să minimizeze un proiect rezolvat în detaliu. În acest fel, se asigură flexibilitatea vitală pentru orice fel de operaţie urbană: Acerasta permite o adaptare permanentă în funcţie de nevoi, posibilităţi, situaţia financiară etc. Acest mod de operare va favoriza și interacţiunea cu locatarii și cu autorităţile în cadrul procesului de planificare. 48
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4 TIPUL 01 Urbanizare Un răspuns tipologic la problema „Coliziunii directe”
Regulamentele urbane privind marginea zonei tampon vor crea o serie de fronturi urbane orientate către blocurile de locuinţe și noul spaţiu public, permiţând densificarea și dezvoltarea unor funcţii urbane (spaţii terţiare, spaţii de parcare). Zona din spatele blocurilor va fi mai clar demarcată în zone publice și semi-publice și va deveni în general un loc cu adevărat urban, creându-se astfel potenţialul necesar pentru dezvoltare. Conexiunea dintre faţa și spatele bulevardului va fi astfel accentuată.
€
€
@
P€
P€
P€
€
3
3
€
P€
€
@
3
€
P€
€
P€
@
3
€
3
P€
P€
@
3
Ordonarea traficului rutier haotic printr-o serie de fundături permite formarea în zona de intervenţie a unui teritoriu coerent de spaţii publice și semi-publice: pieţe urbane, zone pentru activităţi sportive, mini-parcuri, grădini semi-publice situate în spatele blocurilor de locuinţe. Noul spaţiu public activează parterul unor blocuri care și-ar putea schimba în mod natural caracterul de zonă de locuit în cel de spaţii pentru funcţiuni terţiare.
P€
€
i
49
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4 TIPUL 01 Urbanizare (partea dreaptă) Coliziunea directă dintre vechiul ţesut și structura urbană socialistă a lăsat un spaţiu liber care poate fi îmbunătăţit prin anularea traversării întregii zone de către mașini, prevederea unor fundături cu parcaje aferente și diferenţierea mai clară a spaţiului pietonal în zone publice și semi-publice. Programul prevăzut pentru zona de intervenţie este centrat pe urbanizarea acestei zone. Zona tampon trebuie reglementată mai clar în ceea ce privește relaţia cu zona de intervenţie.
#
FRPHUFLDO
FDIHQHD
SDUWHU FRPHUFLDO
VKRSSLQJ
FRPHUW VHUYLFLL
SRPL IUXFWLIHUL
KDPDF
ORF GH VWDW
SDUFXOHW
SLFQLF
SDUFDUH VXEWHUDQD
SDUFDUH YHUGH
SDUFDUH FX SODWD
DFFHV SDUFDUH
EDVFKHW
VNDWLQJ
SDUFDUH ELFLFOHWH
VDK
GHQVLILFDUH
UHRULHQWDUH
UHRUJDQL]DUHD SDUFHOHORU
DFWLYDUH
VFXDU
SDUFDUL
ORLVLU
ORFXUL GH LQWDOQLUH
WHUDVH
JUDGLQD
ORF GH MRDFD
3
FXOWXUDO
LQ FODGLUL QRL
# SXQFW LQWHUQHW
WLSXUL GH VSDWLL
VWUDWHJLH FRQFHSW
VSRUW
ZLUHOHVV
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
SLQJ SRQJ
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
50
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4 TIPUL 01 Urbanizare (partea stângă)
#
FDIHQHD
SDUWHU FRPHUFLDO
VKRSSLQJ
FRPHUW VHUYLFLL
SRPL IUXFWLIHUL
KDPDF
ORF GH VWDW
SDUFXOHW
SLFQLF
SDUFDUH VXEWHUDQD
SDUFDUH YHUGH
SDUFDUH FX SODWD
DFFHV SDUFDUH
EDVFKHW
VNDWLQJ
SDUFDUH ELFLFOHWH
VDK
GHQVLILFDUH
UHRULHQWDUH
UHRUJDQL]DUHD SDUFHOHORU
DFWLYDUH
VFXDU
SDUFDUL
ORLVLU
ORFXUL GH LQWDOQLUH
WHUDVH
JUDGLQD
ORF GH MRDFD
3
FXOWXUDO
LQ FODGLUL QRL
# SXQFW LQWHUQHW
VWUDWHJLH FRQFHSW
VSRUW
ZLUHOHVV
WLSXUL GH VSDWLL
FRPHUFLDO
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
SLQJ SRQJ
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
51
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4 TIPUL 02 Integrarea într-un nou ţesut Un răspuns tipologic la problema „Graniţelor difuze”.
@
€
P€
€
Graniţele difuze sunt transformate într-o serie de spaţii (pieţe, mici parcuri publice) legate de bulevard și servesc la activarea acestora. Apare o tranziţie progresivă de la zonele foarte publice la cele mai intime și mai liniștite. Strategia are în vedere transformarea Căii Moșilor într-o axă urbană mai complexă din punct de vedere spaţial, mai accesibilă pentru pietoni care să difuzeze aceste calităţi în profunzimea ţesutului istoric.
P€
i
52
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4 TIPUL 02 Integrarea într-un nou ţesut Graniţe difuze – Integrarea într-un nou ţesut Structurarea Zonei de intervenţie și a Zonei tampon duce la o diferenţiere mai clară a unei serii de spaţii publice și semipublice prin delimitarea precisă a zonelor rutiere și pietonale.
FRPHUFLDO
FDIHQHD
SDUWHU FRPHUFLDO
IDQWDQD
ORF VHFUHW
VFXDU
SODMD GXVXUL
KDPDF
ORF GH VWDW
SDUFDUH YHUGH
SDUFDUH FX SODWD
FRPHUW VHUYLFLL
3
ORFXUL GH LQWDOQLUH
WHKQLF
WHUDVH
FROHFWDUH JXQRL
SDUFXOHW
3
VRFLDO
DFFHV SDUFDUH
FXOWXUDO
ORF LQWDOQLUH LQWHULRU DVRFLDWLH SURSULHWDUL
# SXQFW LQIR
SXQFW LQWHUQHW ZLUHOHVV
SDUF
VDK
GHQVLILFDUH
UHRULHQWDUH
VSRUW VWUDWHJLH FRQFHSW WLSXUL GH VSDWLL
3
#
SDUFDUL
ORLVLU
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
53
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4 TIPUL 03 Rearanjare minimală
Strategia adoptată pleacă de la caracteristicile mixte și izolarea relativă care definesc spaţiul hibrid din spatele blocurilor. Prin acest proiect circulaţia automobilelor este limitată și devine discontinuă, iar atmosfera liniștită este accentuată prin inserarea unor funcţiuni care răspund nevoilor locuitorilor. Îmbunătăţirea inteligentă a structurii spaţiale și concentrarea la nivel local devin principalele teme abordate.
P€
3
P€
€
€
Un răspuns tipologic la problema „Spaţiului hibrid din spatele blocurilor”.
54
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4 TIPUL 03 Rearanjare minimală
FRPHUFLDO
Structurarea zonei de intervenţie indică o diferenţiere a spaţiului în zone private liniștite, zone de desfășurare activităţi sportive și zone publice și o limitare a accesului autovehiculelor. În zona tampon are loc o re-orientare a noilor construcţii către zona de intervenţie.
FRPHUW VHUYLFLL
IDQWDQD
ORF VHFUHW
VFXDU
SODMD GXVXUL
SRPL IUXFWLIHUL
KDPDF
JUDGLQD
ORF GH MRDFD
ORFXUL GH LQWDOQLUH SDUFDUL
ORLVLU
FROHFWDUH JXQRL
ORF GH VWDW
SDUFXOHW
3 SDUFDUH VXEWHUDQD
SDUFDUH YHUGH
SDUFDUH FX SODWD
EDVFKHW
SDUFDUH ELFLFOHWH
SLQJ SRQJ
GHQVLILFDUH
UHRULHQWDUH
DFWLYDUH
DFFHV SDUFDUH
VSRUW
3
VWUDWHJLH FRQFHSW
3
WLSXUL GH VSDWLL
FDIHQHD
WHKQLF
WHUDVH
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
JLPQDVWLFD LQ DHU OLEHU
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
55
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4 TIPUL 04 Insulă urbană Un răspuns tipologic la problema „Închidere”. Zona din spatele blocurilor de locuinţe rămâne publică, dar dobândește caracteristicile unei „curţi” liniștite cu spaţii verzi, orientate către interiorul ansamblului, care se învecinează cu celelalte curţi ale clădirilor vechi. Nu există nicio modalitate completă de acces pentru autovehicule sau pietoni care să traverseze acest spaţiu. În acest fel, clădirile de locuinţe devin pur și simplu latura către bulevard a noilor insule urbane.
P€
3
P€
€
P€
€
În interiorul zonei tampon, densificarea, funcţiile urbane și zonele de parcare sunt activate și controlate prin intermediul regulamentelor urbane.
56
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4 TIPUL 04 Insulă urbană
FR
UHFUHDWLRQ
PHHWLQJ SODFH
FRPPHUFLDO
352326$/
Structurarea programatică a zonei de intervenţie se concentrează pe crearea unor facilităţi de recreere și pe diferenţierea clară a acestora faţă de zonele de trafic/parcare. Lipsa de spaţii de parcare, funcţii comerciale și comunitare ar putea fi remediată prin facilitarea inserţiei acestor funcţiuni în zona tampon.
SDUNLQJ
VXQE
VRFLDO
XQG
VSRUW
FRPP
FRPHUFLDO
GHQ
FRPHUW VHUYLFLL
WHUDVD DFRSHULWD SHVWH EORF
ORLVLU
ORFXUL GH LQWDOQLUH
VWUDWHJ\ FRQFHSW
RX
SDUFDUH VXEWHUDQD LQ FODGLUL QRL
SDUFDUH FX SODWD
SDUFDUL
KDPDF
ORF GH VWDW
JUDGLQD
3 DFFHV SDUFDUH
VRFLDO
SODMD GXVXUL
VWUDWHJLH FRQFHSW
JLPQDVWLFD LQ DHU OLEHU
WLSXUL GH VSDWLL
3
VSRUW
FHQWUX FRPXQLWDU
GHQVLILFDUH
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
57
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4 TIPUL 05 Incinte urbane Un răspuns tipologic la problema „Zona construcţiilor socialiste compacte”.
P€
P€
€
3
€
€
@
3
P€
€
P€
@
3
€
P€
3
P€
@
3
Strategia de bază constă în restructurarea spaţiilor goale în vederea transformării clădirilor de locuinţe și a curţilor amorfe, semi-deschise existente în unităţi de vecinătate, o reinterpretare a clasicului concept central-european de “Hof” (curte). Spaţiul dintre aceste unităţi rămâne în continuare public, iar dimensiunea și continuitatea zonelor pietonale sunt sporite. Curţile în sine devin spaţii semi-publice protejate, accesul autovehiculelor și zonele de parcare fiind limitate la locuitorii unităţii respective. Acestea vor trebui dotate cu vegetaţie și cu funcţiuni la scară mică adiacente locuirii.
58
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4 TIPUL 05 Incinte urbane
FRPHUFLDO
Structurarea zonei de intervenţie este centrată pe dezvoltarea unor curţi semi-private care să constituie funcţiuni recreative și comunitare. În zonele mai publice din jurul incintelor vor trebui despărţite clar părţile carosabile de cele strict pietonale și prevăzute parcaje mai eficiente.
WHUDVH
SDUWHU FRPHUFLDO
ORF VHFUHW
VFXDU
EHOYHGHUH
SODMD GXVXUL
SRPL IUXFWLIHUL
KDPDF
SDUFDUH YHUGH
SDUFDUH FX SODWD
DFFHV SDUFDUH
SXQFW LQWHUQHW
JDOHULH LQ VSDWLX ZLUHOHVV
EDVFKHW
VNDWLQJ
FLQHPD LQ DHU OLEHU
WHFKQLF
HQWHUWDLQPHQW
3
FDIHQHD
ORFXUL GH LQWDOQLUH
3
EDWDWRU FRYRDUH
ORF GH VWDW
SLFQLF
DUWD LQ VSDWLX SXEOLF
VFHQD H[WHULRDUD SXEOLF
]RQD JUDIILWWL
SDUFDUH ELFLFOHWH
SLQJ SRQJ
JLPQDVWLFD LQ DHU OLEHU
JUDGLQD
SDUFXOHW
ORF GH MRDFD
SLVFLQD SHQWUX FRSLL
VRFLDO
3
FXOWXUDO
FHQWUX FRPXQLWDU
#
VSRUW
#
VWUDWHJLH FRQFHSW
#
SDUFDUL
ORLVLU
3
WLSXUL GH VSDWLL
3
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
59
P€
car pe t cle an er
€
P€
3
€
P€
3
P€
P€
P€
€
€
P€
3
P€
€
€
3
3
P€
P€ 3
P€
€
P€
3
€
P€
P€
3
P€
P€
P€
i €
@
€
€
€
@
P€
P€
P€
€
P€
P€
P€
€
3
P€
3
P€
€
3
€
P€
€
@
3
€
P€
€
P€
3
@
€
P€
3
P€
@
3
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4
Propunere. Prezentare de ansamblu a structurării zonelor 60
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4
Propunere. Prezentarea celor cinci zone prototipice în contextul Căii Moşilor
61
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4
Calea Moşilor – Propuneri. Prezentare de ansamblu (partea stângă)
62
SECȚIUNEA B - PROPUNERE
Capitolul 4
Calea Moşilor – Analiza situaţiei actuale. Prezentare de ansamblu (partea dreaptă)
63
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
,17(59(1ğ,, 85%$1( 64
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
Capitolul 5
Propunere privind cinci intervenţii urbane pe Calea Moşilor.
65
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
Capitolul 5 Strategia de intervenţie Propunere privind cele cinci zone selectate pentru intervenţie (marcate cu roșu) Strategia de intervenţie este integrată în strategia generală. În principal, intervenţiile trebuie să fie: > un răspuns, indiferent cât de limitat și de simbolic, la o problemă reală și, prin urmare, să fie de interes pentru locuitori > ieftine și posibil de realizat imediat > coerente în raport cu propunerea generală pentru zona respectivă, prin urmare să aibă în vedere activarea spaţiului în conformitate cu lucrările viitoare de modernizare
> să implice comunitatea locală > în mod ideal, să fie centrate pe spaţii uitate, lăsate în părăsire care să nu reprezinte zone conflictuale Zonele de intervenţie prezentate fac parte din cele cinci zone prototipice definite în analiză. Acestea sunt reprezentative pentru acţiunile cheie care urmează să fie întreprinse în zonele respective, în conformitate cu soluţiile urbanistice propuse. Intervenţiile ar trebui să aibă atât valoare de test pentru strategiile expuse pentru fiecare zonă, cât și să activeze operaţiile mai mari. Până în acest moment, au fost realizate patru intervenţii.
66
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
Capitolul 5 Strategia de intervenţie – Metodologie Strategiile de intervenţie folosite conduc la diferite metode de abordare a situaţiei existente și la diverse propuneri de îmbunătăţire. Ele au în vedere realizarea unei interacţiuni spaţiale specifice.
H[WLQGHUHD VSDWLXOXL SXEOLF
FRQHFWDUH XUEDQD
DFWLYDUHD QRQ VSDWLXOXL SXEOLF
DFWLYDUHD VSDWLXOXL LQDFFHVLELO
DFWLXQH FRPXQLWDUD
> Extinderea spaţiului public/utilizării: Străpungerea sau ocolirea închiderilor actuale în vederea redării accesului public la spaţiul respectiv. > Conexiune urbană: Accentuarea conexiunii dintre spaţiul public din faţa cortinei de beton și zona de intervenţie din spatele acesteia. > Activarea non-spaţiului: Reintroducerea în uz a spaţiilor abandonate > Activarea spaţiului inaccesibil: Activarea spaţiilor anterior inaccesibile și indicarea potenţialului de utilizare al acestora. > Acţiuni comunitare: Creșterea capacităţii locatarilor de revendicare a folosirii spaţiului public pentru uzul comunităţii
67
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
Capitolul 5 TIPUL 01 Conectare urbană: „O trecere între două lumi” Problemă: Coliziunea directă Strategie urbană prototipică: urbanizarea
Localizare în zona „Urbanizare”
strategie de interventie
Astăzi, pasajele dintre bulevard şi spatele blocurilor sunt nişte locuri sinistre. Ce ar fi dacă s-ar transforma în porţi către noul spaţiu public şi oraşul vechi? Unul dintre pasajele din zona Obor se deschide către o zonă care, conform proiectului nostru, ar putea deveni un ansamblu de mici pieţe, părculeţe, spaţii pentru sport şi odihnă. Intervenţia a constat doar din vopsirea sa parţială. Rămân libere câteva benzi sus şi jos şi 5 pătrate care decupează porţiuni din graffiti-urile existente. Poate că autorii de noi graffiti-uri vor rezista tentaţiei de a acoperi tot spaţiul (lucru inevitabil când vopseşti suprafeţe mari în astfel de locuri) şi îşi vor realiza noile opere tot în cadrul acestor ferestre. Poate că ar ajunge să se amplaseze câteva corpuri de iluminat pentru a transforma fostul gang sordid într-o galerie de artă urbană.
extinderea spatiului public
conectare urbana
activarea non-spatiului public
activarea spatiului inaccesibil
actiune comunitara
68
SECศ IUNEA B - INTERVENลขII URBANE
69
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
Intervenţie
70
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
Capitolul 5 TIPUL 02 Acţiuni comunitare: Un loc al comunităţii Problemă: Coliziunea directă Strategie urbană prototipică: Urbanizarea Din pasajul descris mai devreme, un șir de cercuri colorate te conduce, asemenea firimiturilor lui Hänsel și Gretel, către un al doilea loc, o platformă înconjurată de clădiri tehnice și o rampă către subsol. Copiii din blocuri o foloseau deja drept loc de joacă iar, în cadrul studiului nostru, acest loc ar fi o zonă de sport, joacă și întâlniri. Nu am avut decât să întărim ceea ce se întâmpla deja și să adăugăm doar acele lucruri care să facă locul mai sigur și mai prietenos. O plasă închide balustrada periculoasă către rampă. Banca creată anul trecut de colegii de la StudioBASAR și care a trebuit să plece de la locul său din cartierul Aviaţiei este reamplasată și devine în același timp loc de stat și pălăvrăgit și tribună pentru jocuri. Câteva pete și dungi de vopsea desenează marcaje pentru jocuri: fotbal la o poartă, pereţica și pătrăţica. A fost intervenţia la care locuitorii au reacţionat cel mai bine. Ne-au ajutat și stat alături (mai ales copiii) iar spaţiul a început să fie folosit intens chiar înainte de a fi terminat. Un embrion de spaţiu public, între mașini și spaţii tehnice, și poate începutul unei acţiuni de transformare a zonei.
DFWLXQH FRPXQLWDUD
71
SECศ IUNEA B - INTERVENลขII URBANE
72
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
Situaţie existentă
73
SECศ IUNEA B - INTERVENลขII URBANE
74
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
Capitolul 5 TIPUL 03 Extinderea spaţiului public/utilizării. „Rugăm călcaţi pe iarbă” Problemă: Graniţe difuze Strategie urbană prototipică: Integrarea în noua textură Calea Moșilor (ca întreg Bucureștiul, de altfel) e plină de mici spaţii verzi înconjurate de garduri, deci inaccesibile (mai puțin câinilor și pisicilor). Ar fi foarte simplu de dat gardurile jos, de păstrat zone de pământ cu grătare în jurul copacilor, de acoperit restul cu un finisaj rezistent și de transformat un astfel de loc într-o adevărată piaţă urbană, cu spaţiu pentru terase de cafenele, locuri de odihnă la umbră și locuri amenajate pentru skateri, rolleri sau trotinete, pentru târguri de week-end sau Crăciun. Intervenţia noastră se vrea un gest simbolic și o provocare care să stimuleze cererea comunităţii pentru creare a unui astfel de spaţiu și dorinţa autorităţilor de a-l amenaja. O scară care folosește în același timp drept bancă trece peste un gărduleţ și ne invită să pășim în spaţiul pe care ar trebui să avem dreptul să-l folosim. În interior se găsesc un scaun și o măsuţă din lemn. După ce le-am amplasat am observat că adulţii sunt încă puţin reticenţi (deși mulţi folosesc partea din faţă a băncii) însă copiii încep să treacă relaxaţi dincolo de gard.
H[WLQGHUHD VSDWLXOXL SXEOLF
75
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
Scară
Scaun
Masă
76
SECศ IUNEA B - INTERVENลขII URBANE
77
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
Capitolul 5 TIPUL 04 Activarea non-spaţiului. „Un salon urban” Problemă: Spaţiul hibrid din spatele blocurilor Strategie urbană prototipică: Curăţenia generală Nu toate zonele din spatele blocurilor sunt apte să devină spaţii publice vii. Uneori găsim locuri la fel de haotic folosite ca toate celelalte, însă mai degrabă ascunse și liniștite. Credem că ar ajunge să fie limitat accesul auto, rearanjate parcările, plantaţi mai mulţi copaci pentru a se ajunge la un ansamblu de grădini aparţinând mai degrabă locuitorilor din blocuri și unde străinii ar fi mai puţin tentaţi să intre. Într-un astfel de loc, între Calea Moșilor și străzile Popa Petre și Corbeni se află un mic spaţiu abandonat, mărginit de calcane, un gard nou din beton și un spate de bloc. Mijlocul său este ocupat de un parapet din beton care împiedică parcarea. Scaune și cuiere recuperate, prinse de parapet și un covor din pietriș mărginit de o ramă din lemn compun un salon liniștit în aer liber.
DFWLYDUHD QRQ VSDWLXOXL SXEOLF
78
SECศ IUNEA B - INTERVENลขII URBANE
79
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
Situaţie existentă
80
SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE
Capitolul 5 TIPUL 05 Activarea spaţiului inaccesibil Problemă: Spaţiile îngrădite Strategie urbană prototipică: Insulă urbană Acoperișul unei clădiri tehnice poate fi valorificat și transformat într-un spaţiu accesibil pentru obţinerea de spaţiu public suplimentar (eventual verde), spaţiu ce ar putea fi folosit pentru activităţi de recreere. Această intervenţie este programată pentru perioada următoare.
DFWLYDUHD VSDWLXOXL LQDFFHVLELO
81
APENDICE
$3(1',&(
82
APENDICE
Analiză preliminară Definirea tipologiilor de zone a fost precedată și susţinută de către un set de analize preliminare asupra întregului teritoriu de studiu: funcţiuni, tipuri de ţesut pe epoci, înălţime, ierarhia spaţiului pietonal, situaţia parcărilor și a spaţiilor verzi.
Funcţiuni
83
APENDICE
Analiză preliminară Ţesut urban
84
APENDICE
Analiză preliminară Înălţimea clădirilor
85
APENDICE
Analiză preliminară Ierarhia spaţiului pietonal
86
APENDICE
Analiză preliminară Parcări
87
APENDICE
Analiză preliminară Spaţii verzi
88
APENDICE
SDUNLQJ
Analiza şi propuneri pentru Calea Moşilor Principiile definite în cadrul celor cinci zone prototipice au fost aplicate restului teritoriului de studiu.
3
SDUFDUL
WHVXW XUEDQ
VSDWLL YHU]L SDUNLQJ
SDUFDUL XUEDQ IDEULF
RSHQ JUHHQ VSDFH
RIILFLDO SDUNLQJ
3
SXEOLF VSDFH
XQGHUJURXQG
UHVLGXDO
JUHHQ DUHD
WHFKQLFDO
XQGHYHORSHG
IHQFHG RII
DUHD EXLOGLQJ
SXEOLF VSDFH
SDUFDUH OHJDOD ROG QHZ
QHZ
EDFN WR EDFN
FROOLVLRQ SODFH
3
VSDWLX SXEOLF RIILFLDO SDUNLQJ VSDWLX YHUGH LQJUDGLW
ORF GH MRDFD LQIRUPDO LQJUDGLW ERUGHU SDUNLQJ
YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH
QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO
SXQFW LQIRUPDO WHKQLF LQGLYLGXDO VXEWHUDQ JDUUDJHV
VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO
3
SDUFDUH OHJDOD
WLSXUL GH VSDWLL
IHQFHG SOD\JURXQG
3
SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD
VSDWLX SXEOLF
JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
3
FRPHUFLDO WHKQLF FRPPHUFLDO ORFXUL GH LQWDOQLUH PHHWLQJ SODFH WHFKQLFDO
3
ORLVLU UHFUHDWLRQ
3
FRPHUW VHUYLFLL
FRPPHUFH WHUFLDU\
EDWDWRU FRYRDUH FDUSHW FOHDQHU
IDQWDQD
IRXQWDLQ
SRPL IUXFWLIHUL
SDUFDUL SDUNLQJ
IUXLW WUHHV
KDPDF KDPPRFN
ORF GH VWDW
SLFQLF
VHDWLQJ
SLFQLF
JUDGLQD VHPLSULYDWH JDUGHQ
ORF GH MRDFD SOD\JURXQG
3 3 SDUFDUH XQGHUJURXQG VXEWHUDQD SDUNLQJ LQ FODGLUL QRL
SDUFDUH JUHHQ YHUGH
SDUFDUH IHH SDUNLQJ FX SODWD
DFFHV SDUNLQJ SDUFDUH
SDUNLQJ DUHD
DFFHV
LQ QHZ EXLOGLQJV
FXOWXUDO FXOWXUDO
3
]RQD JUDIILWWL JUDIILWL ]RQH
VSRUW VSRUW
3
VNDWLQJ
VNDWLQJ
WLSXUL GH VSDWLL VWUDWHJLH FRQFHSW VWUDWHJ\ FRQFHSW
3
GHQVLILFDWLRQ GHQVLILFDUH
SDUFDUH ELFLFOHWH
E\FLFOH SDUNLQJ
SLQJ SRQJ SLQJ SRQJ
UHRUJDQL]DWLRQ UHRUJDQL]DUHD RI SORWV SDUFHOHORU
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
89
ORFXUL GH LQWDOQLUH
JDQJXUL
SDVVDJHZD\V
SDUFDUL
SDUNLQJ PHHWLQJ SODFH
APENDICE
3
3
RIILFLDO SDUNLQJ
VSDWLL YHU]L
3
WHVXW XUEDQ
3
RSHQ JUHHQ VSDFH
SDUFDUH OHJDOD
VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW
SXEOLF VSDFH
ORF GH MRDFD LQJUDGLW
IHQFHG SOD\JURXQG
JUHHQ DUHD
QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO
SDUFDUL
YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH
ROG QHZ
QHZ
EDFN WR EDFN
FROOLVLRQ SODFH
SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO
SDUNLQJ
XUEDQ IDEULF
IHQFHG RII
WLSXUL GH VSDWLL
LQIRUPDO SHGHVWULDQ
FRPHUFLDO
VSDWLX SXEOLF
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
JURXQGIORRU
H[WLQGHUH FDIHQHD
FRPHUW
SDUWHU FRPHUFLDO
VHUYLFLL
FRPPHUFH
FRPPHUFH
WHUFLDU\
WHUFLDU\
ORLVLU
H[WHQVLRQ FDIH
ORF GH VWDW
SDUFXOHW
SRFNHW SDUN
SDUFDUL
VHDWLQJ
SDUNLQJ
3
UHFUHDWLRQ
FRPPHUFLDO
SDUNLQJ
3
JUDGLQD
VHPLSULYDWH JDUGHQ
3
SDUFDUH SDUFDUH FX SODWD VXEWHUDQD IHH SDUNLQJ LQ FODGLUL QRL
DFFHV SDUFDUH
XQGHUJURXQG
SDUNLQJ
SDUNLQJ
DFFHV
VSRUW
EDVNHWEDOO
VWUDWHJLH FRQFHSW
VSRUW
LQ QHZ EXLOGLQJV
SDUFDUH ELFLFOHWH
VNDWLQJ
VNDWLQJ
GHQVLILFDUH
GHQVLILFDWLRQ
WLSXUL GH VSDWLL
VWUDWHJ\ FRQFHSW
EDVNHWEDOO
E\FLFOH SDUNLQJ
SLQJ SRQJ
SLQJ SRQJ
UHRUJDQL]DUHD SDUFHOHORU
UHRUJDQL]DWLRQ RI SORWV
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
90
UHFUHDWLRQ
SDVVDJHZD\V
VHDWLQJ
VHPLSULYDWH JDUGHQ
VSRUW
SDUNLQJ
PHHWLQJ SODFH
APENDICE
3 E\FLFOH SDUNLQJ
SDUNLQJ
3 IHH SDUNLQJ
SDUNLQJ DFFHV
VWUHHW YHQGRUV
3
JDQJXUL
3
ORLVLU ORF GH VWDW
3
QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO
SDUFDUH ELFLFOHWH
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
WLSXUL GH VSDWLL
WLSXUL GH VSDWLL
3 SDUFDUH FX SODWD
SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD
VSDWLX SXEOLF
JUDGLQD
VSRUW
WDUDEH FKLRVFXUL
SDUFDUL
WHVXW XUEDQ
ORFXUL GH LQWDOQLUH
SDUFDUH OHJDOD
SDUFDUL
SDUFDUL
ORFXUL GH LQWDOQLUH
SDUNLQJ
XUEDQ IDEULF
PHHWLQJ SODFH
RIILFLDO SDUNLQJ
DFFHV SDUFDUH
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
91
ORFXUL GH LQWDOQLUH ORFXUL GH LQWDOQLUH
SDVVDJHZD\V
JDQJXUL
VWUHHW YHQGRUV
WHVXW XUEDQ
XUEDQ IDEULF PHHWLQJ SODFH
PHHWLQJ SODFH
APENDICE
ROG QHZ
SDUFDUL
SDUNLQJ
EDFN WR EDFN
LQIRUPDO SDUNLQJ
LQ XQXVHG DUHDV
WDUDEH FKLRVFXUL
ROG QHZ
QHZ
IDFH WR EDFN
FROOLVLRQ SODFH
YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH
YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH
QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO
LQIRUPDO SHGHVWULDQ SDUNLQJ
WLSXUL GH VSDWLL
SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH
SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
UHFUHDWLRQ
VSDWLX SXEOLF
VHDWLQJ
E\FLFOH SDUNLQJ
SLQJ SRQJ
JUHHQ
IHH SDUNLQJ
SDUNLQJ
VSRUW
IUXLW WUHHV
3 SDUNLQJ DFFHV
ORLVLU
SDUNLQJ DUHD
ORF GH VWDW
E\FLFOH SDUNLQJ
SLQJ SRQJ
JUHHQ
IHH SDUNLQJ
SDUNLQJ
VSRUW
SRPL IUXFWLIHUL
3
3
WLSXUL GH VSDWLL
SDUNLQJ DUHD
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
SDUNLQJ DFFHV
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
92
SDUNLQJ SDUFDUL
RSHQ JUHHQ VSDFH VSDWLL YHU]L
PHHWLQJ SODFH ORFXUL GH LQWDOQLUH
APENDICE
SDVVDJHZD\V
JDQJXUL
SXEOLF VSDFH
SDUFDUH LQIRUPDO LOHJDOD SH ERUGXUD
ERUGHU SDUNLQJ
XUEDQ IDEULF WHVXW XUEDQ
JUHHQ DURXQG
VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH JUHHQ DUHD WHFKQLFDO VSDWLX YHUGH LQ MXUXO IHQFHG RII SXQFWXOXL WHKQLF LQJUDGLW
SDUFDUH LQIRUPDO LOHJDOD SHGHVWULDQ SH SLHWRQDO SDUNLQJ
YHFKL VL QRX ROG QHZ VSDWH LQ VSDWH
UHFUHDWLRQ WHKQLF
WLSXUL GH VSDWLL
EDFN WR EDFN
VSDWLX SXEOLF
EDWDWRU FRYRDUH
SDUNLQJ SDUFDUL
IUXLW WUHHV
3
SDUFDUH JUHHQ YHUGH
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
VHDWLQJ
3 3
SDUFDUH IHH SDUNLQJ FX SODWD
WHFKQLFDO ORLVLU
SDUNLQJ DUHD
SRPL IUXFWLIHUL
WLSXUL GH VSDWLL
FDUSHW FOHDQHU
FDUSHW FOHDQHU
SRFNHW SDUN
VHPLSULYDWH JDUGHQ
DFFHV SDUNLQJ SDUFDUH DFFHV
ORF GH VWDW
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
SDUFXOHW
JUDGLQD
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
93
WHFKQLFDO DUHD EXLOGLQJ
3
VSDWLL YHU]L
SDUNLQJ
RSHQ JUHHQ VSDFH
APENDICE
SXQFW WHKQLF
RIILFLDO SDUNLQJ
SXEOLF VSDFH JUHHQ DUHD
SDUFDUL
RSHQ JUHHQ VSDFH
3
IHQFHG SOD\JURXQG
IHQFHG RII
3 UHVLGXDO XQGHYHORSHG SXEOLF VSDFH
ROG QHZ
ROG QHZ
IDFH WR EDFN
EDFN WR EDFN
SDUNLQJ
3
LQIRUPDO
LQIRUPDO
VWUHHW SDUNLQJ
ERUGHU SDUNLQJ
QHZ FROOLVLRQ
3
VSDWLX SXEOLF ORF GH MRDFD VSDWLX YHUGH LQJUDGLW RIILFLDO SDUNLQJ LQIRUPDO SDUNLQJ LQIRUPDO LQJUDGLW SHGHVWULDQ LQ XQXVHG DUHDV
VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO
SDUNLQJ
YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH
YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH
QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO
SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD
SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD
SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH
SDUFDUL
WHVXW XUEDQ
3
VSDWLL YHU]L
XUEDQ IDEULF
SDUFDUH OHJDOD
VSDWLX SXEOLF
FRPHUFLDO
FRPPHUFLDO
WLSXUL GH VSDWLL
3
FRPHUW VHUYLFLL
FRPPHUFH
ORFXUL GH LQWDOQLUH
PHHWLQJ SODFH UHFUHDWLRQ
FRYHUHG URRI
VHDWLQJ
WHUDVD DFRSHULWD SHVWH EORF
VHPLSULYDWH JDUGHQ
SOD\JURXQG
ORLVLU
SDUNLQJ
3
3
XQGHUJURXQG
JUHHQ
SDUNLQJ
SDUNLQJ
SDUNLQJ DUHD
DFFHV
KDPDF
IHH SDUNLQJ
ORF GH VWDW
JUDGLQD
ORF GH MRDFD
# LQWHUQHW DFFHVV SRLQW
SDUFDUL
FXOWXUDO
LQ QHZ EXLOGLQJV
RXWGRRU JDOOHU\
3
JUDIILWL ]RQH
VSRUW
SDUFDUH VXEWHUDQD LQ FODGLUL QRL
SDUFDUH YHUGH
DFFHV SDUFDUH
SDUFDUH FX SODWD
FXOWXUDO
RXWGRRU J\P
# SXQFW LQWHUQHW ZLUHOHVV
JDOHULH LQ VSDWLX SXEOLF
]RQD JUDIILWWL
VSRUW
UHRUJDQL]DWLRQ RI SORWV
JLPQDVWLFD LQ DHU OLEHU
VWUDWHJLH FRQFHSW
GHQVLILFDWLRQ
WLSXUL GH VSDWLL
VWUDWHJ\ FRQFHSW
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
WHUDVH
KDPPRFN
3
SDUFDUH OHJDOD
WHUUDFHV
WHUFLDU\
SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO
GHQVLILFDUH
UHRUJDQL]DUHD SDUFHOHORU
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
94
WHFKQLFDO DUHD EXLOGLQJ
VSDWLL YHU]L
SDVVDJHZD\V
SDUNLQJ
3
SXQFW WHKQLF
ORFXUL GH LQWDOQLUH SXEOLF VSDFH
JDQJXUL
IHQFHG SOD\JURXQG
UHVLGXDO XQGHYHORSHG
IHQFHG RII
SXEOLF VSDFH
SDUFDUL
JUHHQ DUHD
VWUHHW YHQGRUV
3
SDUFDUH OHJDOD
ROG QHZ
ROG QHZ
QHZ
EDFN WR EDFN
IDFH WR EDFN
FROOLVLRQ SODFH
SDUNLQJ
XUEDQ IDEULF PHHWLQJ SODFH
RSHQ JUHHQ VSDFH
RIILFLDO SDUNLQJ
3
RIILFLDO SDUNLQJ
LQIRUPDO
VSDWLL YHU]L
PHHWLQJ SODFH
RSHQ JUHHQ VSDFH
APENDICE
LQIRUPDO SHGHVWULDQ
VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW
SDUNLQJ
ORFXUL GH LQWDOQLUH
ERUGHU SDUNLQJ
WHVXW XUEDQ 3
YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH
YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH
QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO
SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD
SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO
3
WLSXUL GH VSDWLL
SDUFDUH OHJDOD
VSDWLX SXEOLF
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
SURSRVDO LFRQV IRXQWDLQ
UHFUHDWLRQ
PHHWLQJ SODFH
SURSRVDO
VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO
WDUDEH FKLRVFXUL
SDUFDUL
3
ORF GH MRDFD LQJUDGLW
IUXLW WUHHV
KDPPRFN
VHDWLQJ
SLFQLF
VHPLSULYDWH JDUGHQ
SOD\JURXQG
VZLPPLQJ SRRO
SDUNLQJ
IRU FKLOGUHQ
3 XQGHUJURXQG
JUHHQ
SDUNLQJ
SDUNLQJ DUHD
IHH SDUNLQJ
SDUNLQJ DFFHV
VSRUW
LQ QHZ EXLOGLQJV
E\FLFOH SDUNLQJ
SLQJ SRQJ
RXWGRRU J\P
IDQWDQD
ORLVLU
ORFXUL GH LQWDOQLUH
VWUDWHJ\ FRQFHSW
EDVNHWEDOO
GHQVLILFDWLRQ
SRPL IUXFWLIHUL
KDPDF
ORF GH VWDW
SDUFDUH VXEWHUDQD LQ FODGLUL QRL
SDUFDUH YHUGH
SDUFDUH FX SODWD
EDVFKHW
SDUFDUH ELFLFOHWH
SLQJ SRQJ
SLFQLF
JUDGLQD
ORF GH MRDFD
SLVFLQD
SDUFDUL
3
3
3
3
WLSXUL GH VSDWLL VWUDWHJLH FRQFHSW
VSRUW
DFFHV SDUFDUH
JLPQDVWLFD LQ DHU OLEHU
GHQVLILFDUH
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
95
SDUNLQJ
3
3
VSDWLL YHU]LRSHQ JUHHQ
IHQFHG SOD\JURXQG
JUHHQ DURXQG
UHVLGXDO
WHFKQLFDO
XQGHYHORSHG
JUHHQ DUHD IHQFHG RII
SXEOLF VSDFH
VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH ROG QHZ LQJUDGLW EDFN WR EDFN
ORF GH MRDFD LQJUDGLW ROG QHZ IDFH WR EDFN
VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQ MXUXO UH]LGXDO SXQFWXOXL WHKQLF
SDUNLQJ
WHVXW XUEDQ
SDUFDUH OHJDOD
SXEOLF VSDFH
XUEDQ IDEULF
3
JDQJXUL
SDVVDJHZD\V
RIILFLDO SDUNLQJ
VSDFH
SDUFDUL
PHHWLQJ SODFH
ORFXUL GH LQWDOQLUH
APENDICE
LQIRUPDO
LQIRUPDO
ERUGHU SDUNLQJ YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH
SHGHVWULDQ
SDUFDUL
YHFKL VL QRX SDUNLQJ IDWD VSUH VSDWH
FRPHUW VHUYLFLL
FRPHUFLDO VTXDUH
VFXDU
VXQEDWK VKRZHU
IUXLW WUHHV
SDUNLQJ
SODMD GXVXUL
SDUFDUL
3
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
H[WLQGHUH FRPPHUFH FDIHQHD WHUFLDU\
H[WHQVLRQ FDIH
ORFXUL GH LQWDOQLUH
PHHWLQJ SODFH UHFUHDWLRQ
3
SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO
VSDWLX SXEOLF
ORLVLU
FRPPHUFLDO
WLSXUL GH VSDWLL
SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD
KDPPRFN
SRPL IUXFWLIHUL
JUHHQ
SDUNLQJ
SDUNLQJ DUHD
SDUNLQJ DFFHV
LQ QHZ EXLOGLQJV
VRFLDO FXOWXUDO
JUDGLQD
ORF GH MRDFD
JUDGLQD
ORF GH MRDFD
IHH SDUNLQJ
3 SDUFDUH FX SODWD
DFFHV SDUFDUH
VRFLDO FXOWXUDO
VSRUW
SOD\JURXQG
ORF GH VWDW
FRPPXQLW\ FHQWHU
FOXE WLQHUL
VSRUW
VWUDWHJ\ FRQFHSW
SDUFDUH YHUGH
SDUFDUH VXEWHUDQD LQ FODGLUL QRL
RXWGRRU JDOOHU\
VHPLSULYDWH JDUGHQ
3
XQGHUJURXQG
\RXWK FOXE
VHDWLQJ
KDPDF
WLSXUL GH VSDWLL
VWUDWHJLH FRQFHSW
SXEOLF VSDFH DUW
E\FLFOH SDUNLQJ
SLQJ SRQJ
FHQWUX FRPXQLWDU
J\P FRQYHUVLRQ
JDOHULH LQ VSDWLX
DUWD LQ VSDWLX
SXEOLF
SXEOLF
SDUFDUH ELFLFOHWH
SLQJ SRQJ
GHQVLILFDWLRQ
VDOD JLPQDVWLFD
GHQVLILFDUH
VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL
]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD
]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD
VSDWLX SULYDW SDUFHOH
96
APENDICE
Credite AUTORI ŞI COLABORATORI Workshop martie 2010: Asociaţia Zeppelin: Cosmina Goagea, Ştefan Ghenciulescu Point 4: Justin Baroncea Archis Interventions: Kai Vöckler Hackenbroich Architekten: Wilfried Hackenbroich Colaboratori: Teodora Răducă, Andra Stan, Radu Leşevschi, Gagyi Zsofi, Ioana Păvălucă, Tudor Elian Dezvoltarea proiectului: Zeppelin: Ştefan Ghenciulescu Point 4: Carmen Popescu Archis Interventions: Kai Vöckler Hackenbroich Architekten: Wilfried Hackenbroich Colaboratori: Radu Leşevschi, Andra Stan. Autorii intervenţiilor în spaţiul public: Justin Baroncea, Ştefan Ghenciulescu, Cosmina Goagea, Teodora Răducă, Radu Leşevschi, Andra Stan, Cristian Niculici Autorii băncii din lemn pentru intervenţia 2 (locul de joacă): StudioBASAR (Alexandru Axinte, Cristian Borcan) Grafica expoziţiei şi a acestei publicaţii: Radu Manelici Fotografii: Membrii echipei, Dragoş Lumpan, Victor Velculescu Autori film: Daniel Constantinescu, Victor Velculescu Producţia elementelor din lemn, recondiţionări: Ucin Company Programul Magic Blocks se desfăşoară din 2010 şi este dedicat elaborării de strategii, idei, scenarii alternative şi acţiuni cu privire la reabilitarea ansamblurilor de locuinţe din perioada socialistă din România. Magic Blocks 2010 este un proiect din cadrul programului Magic Blocks şi a fost iniţiat de către Asociaţia Zeppelin, Point4, Archis Interventions şi Hackenbroich Architekten. Prima etapă a proiectul s-a concretizat în două publicaţii, un film şi o expoziţie la Centrul de Introspecţie Vizuală Bucureşti. 97