Magic Blocks 2010 - In spatele cortinei de beton

Page 1


Cuprins

Capitolul 1

TIPUL 03 Rearanjare minimală

INTRODUCERE

TIPUL 04 Insulă urbană

Abordarea noastră

TIPUL 05 Incinte urbane

Capitolul 2

Capitolul 5

DEZVOLTAREA BUCUREȘTIULUI

INTERVENŢII URBANE TIPUL 01 Conectare urbană:

Capitolul 3

„O trecere între două lumi”

TIPOLOGII DE ANALIZĂ

TIPUL 02 Acţiuni comunitare:

TIPUL 01 Coliziune directă

„Un loc al comunităţii”

TIPUL 02 Graniţe difuze

TIPUL 03 Extinderea spaţiului public/utilizării:

TIPUL 03 Spaţiul hibrid din spatele blocurilor

„Rugăm călcaţi pe iarbă”

TIPUL 04 Spaţii îngrădite

TIPUL 04 Activarea non-spaţiului.

TIPUL 05 Zonă compactă de construcţii socialiste

„Un salon urban” TIPUL 05 Activarea spaţiului inaccesibil

Capitolul 4 PROPUNERE

Apendice

Prezentare de ansamblu a propunerilor

Credite

Un instrumentar pentru regenerare urbană TIPUL 01 Urbanizare TIPUL 02 Integrarea într-un nou ţesut


SECลขIUNEA A - ANALIZฤ

3


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 1 INTRODUCERE Peisajul urban al Bucureștiului este dominat de ansambluri de locuinţe standardizate construite în perioada socialistă, în special între deceniile’60 și ’80. Ele sunt locuite astăzi de 70% din populaţia orașului. Discutăm aici nu numai despre cartiere întregi situate în afara centrului istoric, dar și despre “cortinele de beton” de-a lungul principalelor artere de circulaţie vechi sau noi și care blochează părţile orașului din spatele lor. Bulevardele Calea Moșilor, Ștefan cel Mare, sau Mihai Bravu sunt exemple perfecte pentru lucrările agresive de reconstrucţie desfășurate de-a lungul unei artere istorice și pentru imposibilitatea construirii sau demolării construcţiilor la ora actuală. Astăzi, zonele din spatele șirurilor de blocuri sunt un adevărat haos: mașini parcate pe fiecare centimetru de asfalt disponibil, spaţiii verzi sub forma unor terenuri în paragină îngrădite, calcane ...

După căderea regimului socialist și introducerea economiei de piaţă, cele mai multe locuinţe de stat au fost privatizate. Însă nici autorităţile nici proprietarii persoane fizice nu dispun de mijloacele necesare pentru a face faţă acestei noi situaţii. Aici intervine iniţiativa noastră ce încearcă să analizeze problema și să stimuleze discuţiile publice pe tema folosirii spaţiilor ascunse din spatele “cortinelor de beton”. Studiul de caz Calea Moșilor indică problemele și potenţialul spaţiilor respective și propune o serie de strategii în vederea îmbunătăţirii acestor locuri și de asemenea în scopul promovării dezvoltării urbane.

4


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 1 ABORDAREA NOASTRĂ

Proces

Proiectul combină diferite strategii:

Intervenţii Urbanism comunitar

Administraţia oraşului

Zonă tampon Dezvoltare urbană

Zonă de intervenții Amenajare / Activare

Expoziții Publicații Proiecte studenți

Dezvoltare urbană Planificare urbană ulterioară

> o strategie urbanistică prin definirea de diferite zone: o „zonă de intervenţie” (non-spaţiul din spatele blocurilor) care trebuie valorificată și îmbunătăţită; în spatele acesteia, o „zonă tampon” în cadrul vechiului ţesut urban, în care s-ar putea dezvolta noi construcţii, conform unor reglementări care ar permite o densificare controlată și o relaţie cu noul spaţiu public din zona de intervenţie; în fine, o „zonă de protecţie” în spatele zonei-tampon, unde construcţiile noi ar fi foarte limitate. Prin concentrarea operaţiilor în zona-tampon, aceasta va prelua o parte din presiunea exercitată astăzi de către investitori asupra zonei istorice protejate. > o strategie de intervenţie: prin definirea unor zone care pot fi activate printr-o serie de acţiuni (intervenţii în spaţiul public) care îi vor determina pe locatari să conștientizeze potenţialul acestor spaţii și să se implice în proiect. > o strategie de guvernare: sprijinirea autorităţilor municipale prin furnizarea de concepte și idei menite să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei, sprijinirea asociaţiilor de proprietari și îmbunătăţirea capacităţii locatarilor de a-și exprima nevoile. > o strategie de comunicare: prezentarea rezultatelor în cadrul unor serii de expoziţii, conferinţe și în mass-media va contribui la trezirea interesului public

Comunicare media Conferințe

5


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

%8&85(ù7,

6


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 Context istoric. Dezvoltarea Bucureştiului Oraşul tradiţional (sec.XV – începutul sec.XIX) Până la modernizarea orașului începută în a doua jumătate a secolului XIX, Bucureștiul avea o suprafaţă enormă în comparaţie cu alte capitale europene, însă ocupată în mod neuniform: un amestec de zone dense și slab construite, o structură urbană asemănătoare celei rurale, în care construcţiile se concentrau de-a lungul străzilor principale sau în jurul clădirilor de cult.

7


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 Dezvoltarea oraşului Bucureşti Oraşul tradiţional (sec XV – începutul sec. XIX). Prezentarea schematică a ţesutului urban din zona centrală Bucureștiul începutului de secol XIX se caracteriza printr-o densitate mică, cu case și clădiri publice aglutinate în special de-a lungul principalelor artere de circulaţie, între care se întindeau spaţii largi practic libere de construcţii.

8


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 Dezvoltarea oraşului Bucureşti Secolul XIX - 1940 Modernizarea Bucureștiului în cea de-a jumătate a secolului XIX și începutul secolului XX s-a realizat după mai multe modele occidentale, în special cel parizian: o extindere limitată și o încercare de restructurare a teritoriului existent prin crearea de noi axe de circulaţie și regularizarea celor existente, dezvoltarea infrastructurii și o densificare a ţesutului existent urmând o succesiune rapidă de regulamente urbanistice.

9


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 Dezvoltarea oraşului Bucureşti 1940. Prezentarea schematică a ţesutului urban din zona centrală Se constată o densificarea considerabilă, însă fronturile sunt doar parţial închise. Străzile orașului tradiţional sunt regularizate, iar majoritatea clădirilor dinainte de 1850 au dispărut.

10


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 Dezvoltarea oraşului Bucureşti Perioada socialistă În primele decenii ale perioadei socialiste au fost construite numai câteva ansambluri rezidenţiale de tip stalinist de mici dimensiuni. Anii ’60 au marcat începutul marilor cartiere funcţionaliste de la marginea orașului. Începând cu anii ’70 o pădure de blocuri s-a întins ca o tumoare în „orașul vechi” nicio altă capitală est-europeană nu a cunoscut o asemenea amploare a operaţiunilor totalitare de demolări și construcţii precum cele suferite de București în anii 1970 și 1980. Din fericire, proiectul megaloman de distrugere completă a orașului istoric nu a fost dus la îndeplinire, părţi considerabile ale acestuia fiind astăzi ascunse în spatele șirurilor continue de blocuri.

11


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 Dezvoltarea oraşului Bucureşti Perioada socialistă. Prezentarea schematică a ţesutului urban din zona centrală Operaţiile epocii Ceaușescu au dus la amputarea masivă a ţesutului istoric și la generarea unor spaţii neregulate între acesta și noile fronturi de blocuri.

12


SECŢIUNEA A - ANALIZÄ‚

Capitolul 2 Dezvoltarea oraĹ&#x;ului BucureĹ&#x;ti Perioada capitalistă (după 1989)

Dezvoltarea ultra-liberală a BucureČ™tiului după 1989 se produce ĂŽn general prin construirea masivă la periferie – o suburbie care eludează orice planiďŹ care - Č™i prin inserĹŁii ĂŽn zona centrală care de cele mai multe ori nu respectă ĂŽn niciun fel caracterul existent.

3/$1 *(1(5$/ '83$

/LPLWHOH RUDVXOXL LQ GLIHULWH SHULRDGH =RQD FHQWUDOD VL SULQFLSDOHOH PDJLVWUDOH LQ DQXO &RPXQLWDWL DSDUXWH LQ MXUXO ELVHULFLORU $[HOH PRGHUQH &DUWLHUHOH DQLORU VL

$[HOH WRWDOLWDUH ,QWHUYHQWLL LQGLYLGXDOH ([WHQVLL DOH RUDVXOXL GH]YROWDUL XOWUD OLEHUDOH

13


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 Dezvoltarea oraşului Bucureşti Perioada capitalistă (după 1989). Prezentarea schematică a ţesutului urban din zona centrală Densificarea se realizează astăzi aproape exclusiv după legile pieţei, sub forma unor inserţii individuale care acoperă întregul centru, ce-i drept, cu o ușoară tendinţă de concentrare de-a lungul marilor bulevarde.

14


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 Non-spaţiile Bucureştiului Peste tot în spatele „cortinelor de beton” situate de-a lungul principalelor bulevarde ale Bucureștiului se află spaţii abandonate sau rău folosite. Chiar dacă zonele libere ocupă porţiuni în general restrânse în spatele axelor de circulaţie, suprafaţa lor însumată este considerabilă – o rezervă de spaţii libere în inima orașului.

15


SECลขIUNEA A - ANALIZฤ

Capitolul 2

16


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 Calea Moşilor Calea Moșilor este una din principalele artere ale Bucureștiului. O stradă de mare importanţă pentru istoria orașului, Calea Moșilor s-a dezvoltat puternic în anii 80 și este exemplul perfect pentru tema proiectului nostru. Prin urmare, principiile aplicate aici pot căpăta valoare de model pentru operaţii în cadrul întregii zone centrale a orașului.

17


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 O strategie la scară urbană Pentru a elabora o strategie pentru zonele aflate în spatele cortinelor de beton, primul pas ar fi luarea în considerare a contextului urban mai larg și definirea tipurilor principale de zone și a caracteristicilor acestora care urmează să fie dezvoltate în viitor. Așa cum se arată în exemplul prototipic Calea Moșilor, o zonare a teritoriului definit sau influenţat de axele totalitare include 3 categorii:

O zonă de intervenţie, care să acopere spaţiul rămas liber din spatele șirurilor de blocuri. În principal acesta face acum parte din domeniul public și poate fi transformat într-un sistem de spaţii publice printr-o serie de acţiuni de modernizare organizate de către administraţie. O zonă de protecţie, care coincide în mare cu cea definită de regulamentele de zone protejate.

Între acestea două, o zonă tampon constituită din străzile vechi, parcele și clădiri private, a căror dezvoltare trebuie să se facă conform regulamentelor urbanistice. O politică de atragere a investiţiilor ar duce la scăderea presiunii actuale asupra zonelor protejate, deci la o salvare a identităţii acestora. Zona de intervenţie și zona-tampon se potenţează reciproc: pe de o parte, un spaţiu public bine amenajat ridică standardul unui loc și aduce după sine dezvoltare urbană. Pe de altă parte, noile investiţii vor face ca acest spaţiu public să funcționeze cu adevărat, vor permite rezolvarea unor probleme ce nu poate fi acoperită de spaţiul liber existent (cum ar fi parcările) și vor duce în general la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor.

18


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 O strategie la scară urbană „Zona de intervenţie” are o importantă funcţie de liant între blocurile aflate de-a lungul bulevardelor și structurile urbane din spatele acestora. Dezvoltarea spaţiului din spatele blocurilor nu poate fi concepută fără o strategie de dezvoltare

a proiectelor de construcţii noi din vecinătate. Reglementările din Zona-tampon și proiectele de amenajare a spaţiului public din zona de intervenţie trebuie corelate în cadrul unei strategii generale.

19


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 O integrare a celor două niveluri de acţiune Propunem o strategie de dezvoltare care să aibă în vedere două nivele: 1. Planificare, reglementări și acţiuni, care pot fi aplicate numai gradat, pe o perioadă relativ lungă de timp.

2. O strategie a intervenţiilor în spaţiul public: acestea ar trebui să se desfășoare în paralel cu planificarea propriuzisă și să ia forma unor acţiuni ieftine și de mică anvergură, dezvoltate în colaborare cu comunităţile locale. Ne gândim la o formă de urbanism democratic și care să lege scara mare a strategiilor și operaţiilor urbane de cea foarte mică a iniţierii unor acţiuni împreună cu comunitatea. Aceste operaţiuni de tip „acupunctură urbană” capătă astfel rolul

de testare a modului de funcţionare a principiilor strategice și stimulare a implicării locuitorilor, publicitate pentru proiectul general și, ceea ce este cel mai important în contextul românesc deficitar în ce privește planificarea, de obţinere a unor rezultate vizibile și imediate. Acţiunile în spaţiul public sunt un instrument alternativ din ce în ce mai des folosit în practica contemporană, aducând împreună arhitecţi, urbaniști, artiști, sociologi etc. și locuitorii unor zone. Originalitatea conceptului prezentat aici ar consta în integrarea acestui nivel cu cel al studiilor, reglementărilor și proiectelor urbane.

20


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 2 Structură şi metodologie Nu doar îmbunătăţiri, ci o viziune urbană globală ACUM Situaţia actuală este caracterizată printr-o cortină de beton care acoperă restul orașului, o zonă abandonată în spatele acesteia care cuprinde terenuri în paragină, o lipsă cronică de parcaje și un spaţiu liber sufocat de mașini, spaţii verzi disparate, precum și marginile zonei istorice. Aceasta din urmă este virtual invizibilă în cadrul imaginii generale a orașului și este distrusă în mod accelerat printr-o serie de proiecte individuale speculative. VIZIUNE Strategia dezvoltă principiile unei zone de intervenţie (un nou spaţiu public), o deschidere a cortinei printr-o serie de funcţii publice la parter și un sistem de reglementare în zona tampon. Aceasta poate fi densificată prin mijloace private (dar și publice) într-un mod planificat, prin injectarea de fonduri care să acopere necesităţile (spaţii de parcare, funcţiuni terţiare, culturale și comunitare), reducând în același timp o parte din presiunea investitorilor asupra zonei de protecţie.

21


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

3

3

3

$1$/,=Ă

22


SECลขIUNEA A - ANALIZฤ

23


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

SDUFDUL

WHVXW XUEDQ

ORFXUL GH LQWDOQLUH

VSDWLL YHU]L

SDUFDUL

WHVXW XUEDQ

ORFXUL GH LQWDOQLUH

VSDWLL YHU]L

Capitolul 3 Starea actuală a teritoriului studiat. Definirea unor tipologii de analiză VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW

ORF GH MRDFD LQJUDGLW

JDUG SULYDW SH VSDWLX SXEOLF

JDQJXUL

GUXP SULQWUH JDUGXUL JUDGLQL

WDUDEH FKLRVFXUL

YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH

YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH

QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO

VSDWLX YHUGH LQ MXUXO SXQFWXOXL WHKQLF

SXQFW WHKQLF VXEWHUDQ

SDUFDUH OHJDOD

SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD

SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD

SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO

SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH

JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH

VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW

ORF GH MRDFD LQJUDGLW

JDUG SULYDW SH VSDWLX SXEOLF

SXQFW WHKQLF

VSDWLX YHUGH LQ MXUXO SXQFWXOXL WHKQLF

SXQFW WHKQLF VXEWHUDQ

JDQJXUL

GUXP SULQWUH JDUGXUL JUDGLQL

VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO

3

În cadrul Căii Moșilor se pot distinge situaţii foarte diferite, în funcţie de gradul de închidere a aliniamentelor de blocuri, a dimensiunilor zonei de intervenţie, de continuitatea circulațiilor, de modul în care a fost tăiat ţesutul vechi, de activităţi etc. Ne-am propus să găsim situaţii prototipice care să descrie în mod esenţial tipurile de relaţie între bulevard, blocurile de-a lungul său, spaţiul liber din spate și ţesutul istoric. Ansamblul Căii Moșilor se compune în final din variaţiuni sau combinaţii ale acestor tipologii fundamentale. Pe de altă parte, aceste situaţii prototipice nu sunt specifice Căii Moșilor, ele repetându-se în cadrul axelor din perioada socialistă. Analiza capătă astfel valoare de model pentru restul orașului. Am folosit două tipuri de analiză. Primul dintre ele se referă la caracteristici morfologice ale unor locuri sau la utilizarea lor (activităţi) și conţine următoarele categorii: > spaţii libere, și, în cadrul acestora, spaţii verzi

VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO

> locuri de întâlnire și de interacţiune socială > ţesutul urban vechi – relaţia între acesta și blocuri sau intervenţiile noi agresive

WDUDEH FKLRVFXUL

> ocuparea spaţiului de către mașini (una din principalele probleme ale zonei) YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH

YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH

QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO

> proprietate: spații publice sau private

3

SDUFDUH OHJDOD

WLSXUL GH VSDWLL

SXQFW WHKQLF

SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD

VSDWLX SXEOLF

SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD

SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH

JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH

Culoarea gri sau roșie folosită pentru același simbol indică respectiv valoarea sa „neutră” sau uneori chiar pozitivă în acel loc sau caracterul său de problemă.

24


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

P

3

3

3

3

P

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

P

P

3

3

P

3

Capitolul 3

Analiza caracteristicilor zonei de intervenţie din cadrul Căii Moşilor

25


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

3

3

3

3

3

3

3

3

3

P

3

Capitolul 3

Definirea a 5 zone prototipice Am selectat 5 componente semnificative care sunt reprezentative pentru condiţiile generale ale bulevardului. Având în vedere că ele descriu în mod esenţial situaţia, pot fi considerate prototipice pentru Calea Moșilor. În apendicele acestei lucrări este prezentată aplicarea instrumentelor de analiză la restul bulevardului.

26


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3 TIPUL 01 Coliziune directă

3

3

3

3

3

3

P

3

Acest prototip definește zonele în care șirurile aproape neîntrerupte de blocuri de apartamente intră în contact cu insulele istorice amputate. Zone neregulate (uneori de proporţii considerabile) sunt situate între cele două lumi. Această situaţie impune realizarea unei noi ordini urbane.

27


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3 TIPUL 01 Coliziune directă (1) Aspecte problematice (marcate cu roșu): > spaţiu verde: îngrădit și parţial privatizat, abandonat > locurile de întâlnire: singurul spaţiu social disponibil este organizat în jurul vânzătorilor stradali > ţesutul urban: coliziune între vechiul ţesut și intervenţia socialistă – casele și blocurile își întorc spatele > spaţiu de parcare: parcarea sălbatică consumă aproape întreg spaţiul

3

SDUFDUH OHJDOD

VSDWLL YHU]L ORFXUL GH LQWDOQLUH WHVXW XUEDQ

JDQJXUL

SDUFDUL

SDUFDUL

ORFXUL GH LQWDOQLUH

SXQFW WHKQLF

VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW

ORF GH MRDFD LQJUDGLW

JDUG SULYDW SH VSDWLX SXEOLF

YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH

QRX VSDWLX

SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD

SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD

SXQFW WHKQLF

VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO

SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO

SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH

WDUDEH FKLRVFXUL

YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH

3

SDUFDUH OHJDOD

WLSXUL GH VSDWLL

VSDWLL YHU]L

3

VSDWLX SXEOLF

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH

28


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3 TIPUL 01 Coliziune directă (2) Aspecte problematice (marcate cu roșu): > spaţiu verde: îngrădit și parţial privatizat, abandonat > locurile de întâlnire: singurul spaţiu social disponibil este organizat în jurul vânzătorilor stradali > ţesutul urban: coliziune între vechiul ţesut și intervenţia socialistă – casele și blocurile își întorc spatele

3

3

SDUFDUH OHJDOD

VSDWLL YHU]L ORFXUL GH LQWDOQLUH WHVXW XUEDQ

JDQJXUL

SDUFDUL

SDUFDUL

ORFXUL GH LQWDOQLUH

SXQFW WHKQLF

VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW

ORF GH MRDFD LQJUDGLW

JDUG SULYDW SH VSDWLX SXEOLF

YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH

QRX VSDWLX

SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD

SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD

SXQFW WHKQLF

VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO

SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO

SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH

WDUDEH FKLRVFXUL

YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH

3

SDUFDUH OHJDOD

WLSXUL GH VSDWLL

VSDWLL YHU]L

3

VSDWLX SXEOLF

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH

29


SECลขIUNEA A - ANALIZฤ

Capitolul 3

30


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3 TIPUL 02 Graniţe difuze

3

3

3

Uneori retragerea de la alinierea generală a bulevardului, întreruperile de fronturi sau blocuri individuale de locuinţe construite în spatele cortinei creează un context în care vechiul ţesut și amenajările din perioada socialistă se întrepătrund, nefiind clar demarcate. Se poate crea aici un nou ţesut, în strânsă legătură cu bulevardul.

31


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3 TIPUL 02 Graniţe difuze

SDUFDUH OHJDOD

VSDWLL YHU]L ORFXUL GH LQWDOQLUH

3

WHVXW XUEDQ

VSDWLX YHUGH LQ MXUXO SXQFWXOXL WHKQLF

VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW

WDUDEH FKLRVFXUL

YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH

QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO

SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD

SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO

SDUFDUL

3

WLSXUL GH VSDWLL

3

VSDWLL YHU]L

3

Aspecte problematice (marcate cu roșu): > spaţiu verde: îngrădit > loc de întâlnire: singurul spaţiu social disponibil este organizat în jurul vânzătorilor stradali > țesut urban: coliziune între vechea și noua textură > spaţiu de parcare: parcarea sălbatică consumă aproape întreg spaţiul

SDUFDUL

',)

VSDWLX SXEOLF

SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

32


SECลขIUNEA A - ANALIZฤ

Capitolul 3

33


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3 TIPUL 03 Spaţiul hibrid din spatele blocurilor

3

Acest prototip include zonele care combină doar unele din caracteristicile tipurilor anterioare: clădiri istorice intacte, semi-distruse, zonă de graniţă aproape continuă, blocuri de locuinţe aflate în spatele primei linii de clădiri de pe bulevard. Această situaţie nu necesită acţiuni radicale, ci mai degrabă o „curăţenie generală“ și îmbunătăţirea condiţiilor existente.

34


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3 TIPUL 03 Spaţiu hibrid în spatele blocurilor Aspecte problematice (marcate cu roșu): > spaţiu verde: spaţiu public îngrădit, neamenajat > țesut urban: coliziune între vechiul ţesut și intervenţia socialistă, nicio relaţie între cele două structuri > spaţiu de parcare: parcări ilegale și aglomerări dezordonate de garaje

3

VSDWLL YHU]L WHVXW XUEDQ

JDQJXUL

VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW

VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO

YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH

QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO

SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD

SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD

SDUFDUL

SXQFW WHKQLF

SDUFDUH OHJDOD

WLSXUL GH VSDWLL

SDUFDUL

ORFXUL GH LQWDOQLUH

VSDWLL YHU]L

3

VSDWLX SXEOLF

SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH

JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

35


SECลขIUNEA A - ANALIZฤ

Capitolul 3

36


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3 TIPUL 04 Spaţii îngrădite

3

Atunci când șirurile de blocuri și zonele limitrofe ale centrului istoric sunt situate în imediată proximitate, amenajarea unui spaţiu public activ în spatele blocurilor de locuinţe este imposibil de realizat. Însă sunt posible accentuarea caracterului semi-public al spaţiului și constituirea unor noi insule urbane.

37


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3 TIPUL 04 Închidere Aspecte problematice (marcate cu roșu): > spaţiu verde deschis: garduri private pe terenuri publice > țesut urban: coliziune între vechiul ţesut și intervenţia socialistă > spaţiu de parcare: parcări ilegale și aglomerări dezordonate de garaje

SULYDW IHQFH RQ SXEOLF

QHZ

SDUNLQJ

FROOLVLRQ SODFH

LQIRUPDO

LQIRUPDO

ERUGHU SDUNLQJ

LQGLYLGXDO

WHVXW XUEDQ

VSDWLL YHU]L

JDUUDJHV

JDUG SULYDW SH VSDWLX SXEOLF

QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO

SDUFDUL

XUEDQ IDEULF

JURXQG

SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD

WLSXUL GH VSDWLL

RSHQ JUHHQ VSDFH

$1$/,6<6

JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH

VSDWLX SXEOLF

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

38


SECลขIUNEA A - ANALIZฤ

Capitolul 3

39


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3 Tipul 05 Zonă compactă de construcţii socialiste

3

P

3

Axele totalitare fac parte dintr-un proiect neterminat care urmărea reconstruirea completă a zonei centrale. În anumite zone această operaţie a ajuns mai de parte de fronturile de la bulevard, creând o structură omogenă de blocuri de locuinţe și spaţii libere. Totuși, curţile interioare mai mult sau mai puţin definite pot fi transformate în unităţi de vecinătate mai bine conturate.

40


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3 Tipul 05 Zonă compactă de construcţii socialiste

SDUFDUH OHJDOD

VSDWLL YHU]L ORFXUL GH LQWDOQLUH WHVXW XUEDQ

3

SDUFDUL

JDQJXUL

VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW

ORF GH MRDFD LQJUDGLW

SXQFW WHKQLF

SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD

SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH

VSDWLX YHUGH VSDWLX SXEOLF LQ MXUXO UH]LGXDO SXQFWXOXL WHKQLF

WDUDEH FKLRVFXUL

QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO 3

SDUFDUH OHJDOD

WLSXUL GH VSDWLL

VSDWLL YHU]L SXQFW WHKQLF

ORFXUL GH LQWDOQLUH

3

SDUFDUL

3

Aspecte problematice (marcate cu roșu): > spaţiu verde deschis: îngrădirea spaţiului public, zone neamenajate, clădiri tehnice > loc de întâlnire: singurul spaţiu social disponibil este organizat în jurul vânzătorilor stradali > țesut urban: coliziune între vechiul ţesut și intervenţia socialistă > spaţiu de parcare: diferite tipuri de parcări sălbatice

VSDWLX SXEOLF

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

41


SECลขIUNEA A - ANALIZฤ

Capitolul 3

42


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3

3

3 3 3 3

3

3

3

3

Tipul 1- 5/ Prezentare în contextul general

43


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3

3 3

3

3

3

Calea Moşilor – Analiza situaţiei actuale. Prezentare de ansamblu (partea stângă)

44


SECŢIUNEA A - ANALIZĂ

Capitolul 3

3

3

3 3

3

3

3

3

3

3

3

Calea Moşilor – Analiza situaţiei actuale. Prezentare de ansamblu (partea dreaptă)

45


3

@

352381(5(

P€

3

P€

SECȚIUNEA B - PROPUNERE

46


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

P€

P€

3

P€

P€

P€

i

@

@

P€

P€

P€

P€

3

3

P€

@

3

P€

P€

@

3

3

P€

P€

@

3

Capitolul 4

Prezentare de ansamblu a propunerilor pentru cele cinci cinci zone prototipice

47


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

FRPHUFLDO

Capitolul 4

H[WLQGHUH FDIHQHD

FDIHQHD

FKLRVF

WDUJ

SDUWHU FRPHUFLDO

VKRSSLQJ

FRPHUW VHUYLFLL

HYHQLPHQWH

WHUDVH

Propunere. Un instrumentar pentru regenerare urbană

PX]LFD FRQFHUW

VSHFWDFRO LQ DHU OLEHU

EDWDWRU FRYRDUH

FROHFWDUH JXQRL

]RQD WHKQLFD

IDQWDQD

WHUDVD DFRSHULWD SHVWH EORF

ORF VHFUHW

VFXDU

Soluţiile au fost organizate pe funcţii, cum ar fi recreerea, activităţile sportive, de divertisment, puncte de întâlnire și facilităţi comerciale sau culturale, precum și inserţii de infrastructură socială și tehnică.

EHOYHGHUH

ORLVLU

ORFXUL GH LQWDOQLUH

WHKQLF

FLQHPD LQ DHU OLEHU

Propunerile de intervenţie sunt prezentate aici grupate pe categorii. Este vorba atât de activităţi propuse a se desfășura în zona de intervenţie, sau de reorganizarea spaţiului public al acesteia, cât și de reglementări și funcţiuni pentru zonatampon.

SRPL IUXFWLIHUL

KDPDF

ORF GH VWDW

SDUFXOHW

SLFQLF

SDUFDUH SH FODGLUL

SDUFDUH VXSUDWHUDQD

SDUFDUL VXSUDSXVH

WHUDVD YHUGH

JUDGLQD

EDUEHTXH

ORF GH MRDFD

SDUFHOD OLEHUD IRORVLWD

SDUFDUH YHUGH

SLVFLQD SHQWUX FRSLL

SDUFDUL

SODMD GXVXUL

SDUFDUH VXEWHUDQD

SDUFDUH FX RUDU

SHVWH SDUFDUH

QRL

SDUFDUH GLQ VSDWLX UHFRQILJXUDELOD IRORVLW

SHQWUX SDUFDUH

SHQWUX SDUFDUH

VRFLDO

SDUFDUH VXEWHUDQD LQ FODGLUL QRL

ORF LQWDOQLUH FOXE WLQHUL LQWHULRU DVRFLDWLH SURSULHWDUL

FHQWUX FRPXQLWDU

FHQWUX VHQLRUL

SXQFW LQWHUQHW ZLUHOHVV

JDOHULH LQ VSDWLX

DUWD LQ VSDWLX

SXEOLF

SXEOLF

EDVFKHW

VNDWLQJ

SDUFDUH ELFLFOHWH

SDUF ELFLFOHWH

GHQVLILFDUH

UHRULHQWDUH

DFWLYDUH

UHRUJDQL]DUHD SDUFHOHORU

VFHQD H[WHULRDUD

]RQD JUDIILWWL

FXOWXUDO VSRUW VWUDWHJLH FRQFHSW WLSXUL GH VSDWLL

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

DFFHV SDUFDUH

În zona tampon s-au făcut o serie de recomandări pentru regulamentele urbane cu privire la densificare, reorganizarea loturilor de teren și re-orientarea clădirilor spre noul spaţiu public.

# SXQFW LQIR

3 SDUFDUH FX SODWD

Pe lângă funcţiile avute în vedere, intervenţia are la bază instrumentul cheie de creare a unor caracteristici spaţiale clare. În locul situaţiei haotice actuale, pot fi definite trei categorii cu ajutorul unor mijloace simple: se creează o trecere gradată, în funcţie de gradul de accesibilitate, protecţie și intimitate: zone accesibile autovehiculelor și pietonilor, precum și zone strict pietonale compuse din spaţii publice și semipublice.

WUDVHX ELFLFOHWH

VDK

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

SLQJ SRQJ

WHUHQ PLF GH IRWEDO

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

JLPQDVWLFD LQ DHU OLEHU

VDOD JLPQDVWLFD

Propunerea de structurare a zonei de intervenţie și a zonei tampon se menţine la nivel de principiu, preferând să arate o posibilă direcţie de îmbunătăţire, un cadru clar pentru un proces și nu să minimizeze un proiect rezolvat în detaliu. În acest fel, se asigură flexibilitatea vitală pentru orice fel de operaţie urbană: Acerasta permite o adaptare permanentă în funcţie de nevoi, posibilităţi, situaţia financiară etc. Acest mod de operare va favoriza și interacţiunea cu locatarii și cu autorităţile în cadrul procesului de planificare. 48


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4 TIPUL 01 Urbanizare Un răspuns tipologic la problema „Coliziunii directe”

Regulamentele urbane privind marginea zonei tampon vor crea o serie de fronturi urbane orientate către blocurile de locuinţe și noul spaţiu public, permiţând densificarea și dezvoltarea unor funcţii urbane (spaţii terţiare, spaţii de parcare). Zona din spatele blocurilor va fi mai clar demarcată în zone publice și semi-publice și va deveni în general un loc cu adevărat urban, creându-se astfel potenţialul necesar pentru dezvoltare. Conexiunea dintre faţa și spatele bulevardului va fi astfel accentuată.

@

P€

P€

P€

3

3

P€

@

3

P€

P€

@

3

3

P€

P€

@

3

Ordonarea traficului rutier haotic printr-o serie de fundături permite formarea în zona de intervenţie a unui teritoriu coerent de spaţii publice și semi-publice: pieţe urbane, zone pentru activităţi sportive, mini-parcuri, grădini semi-publice situate în spatele blocurilor de locuinţe. Noul spaţiu public activează parterul unor blocuri care și-ar putea schimba în mod natural caracterul de zonă de locuit în cel de spaţii pentru funcţiuni terţiare.

P€

i

49


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4 TIPUL 01 Urbanizare (partea dreaptă) Coliziunea directă dintre vechiul ţesut și structura urbană socialistă a lăsat un spaţiu liber care poate fi îmbunătăţit prin anularea traversării întregii zone de către mașini, prevederea unor fundături cu parcaje aferente și diferenţierea mai clară a spaţiului pietonal în zone publice și semi-publice. Programul prevăzut pentru zona de intervenţie este centrat pe urbanizarea acestei zone. Zona tampon trebuie reglementată mai clar în ceea ce privește relaţia cu zona de intervenţie.

#

FRPHUFLDO

FDIHQHD

SDUWHU FRPHUFLDO

VKRSSLQJ

FRPHUW VHUYLFLL

SRPL IUXFWLIHUL

KDPDF

ORF GH VWDW

SDUFXOHW

SLFQLF

SDUFDUH VXEWHUDQD

SDUFDUH YHUGH

SDUFDUH FX SODWD

DFFHV SDUFDUH

EDVFKHW

VNDWLQJ

SDUFDUH ELFLFOHWH

VDK

GHQVLILFDUH

UHRULHQWDUH

UHRUJDQL]DUHD SDUFHOHORU

DFWLYDUH

VFXDU

SDUFDUL

ORLVLU

ORFXUL GH LQWDOQLUH

WHUDVH

JUDGLQD

ORF GH MRDFD

3

FXOWXUDO

LQ FODGLUL QRL

# SXQFW LQWHUQHW

WLSXUL GH VSDWLL

VWUDWHJLH FRQFHSW

VSRUW

ZLUHOHVV

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

SLQJ SRQJ

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

50


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4 TIPUL 01 Urbanizare (partea stângă)

#

FDIHQHD

SDUWHU FRPHUFLDO

VKRSSLQJ

FRPHUW VHUYLFLL

SRPL IUXFWLIHUL

KDPDF

ORF GH VWDW

SDUFXOHW

SLFQLF

SDUFDUH VXEWHUDQD

SDUFDUH YHUGH

SDUFDUH FX SODWD

DFFHV SDUFDUH

EDVFKHW

VNDWLQJ

SDUFDUH ELFLFOHWH

VDK

GHQVLILFDUH

UHRULHQWDUH

UHRUJDQL]DUHD SDUFHOHORU

DFWLYDUH

VFXDU

SDUFDUL

ORLVLU

ORFXUL GH LQWDOQLUH

WHUDVH

JUDGLQD

ORF GH MRDFD

3

FXOWXUDO

LQ FODGLUL QRL

# SXQFW LQWHUQHW

VWUDWHJLH FRQFHSW

VSRUW

ZLUHOHVV

WLSXUL GH VSDWLL

FRPHUFLDO

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

SLQJ SRQJ

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

51


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4 TIPUL 02 Integrarea într-un nou ţesut Un răspuns tipologic la problema „Graniţelor difuze”.

@

P€

Graniţele difuze sunt transformate într-o serie de spaţii (pieţe, mici parcuri publice) legate de bulevard și servesc la activarea acestora. Apare o tranziţie progresivă de la zonele foarte publice la cele mai intime și mai liniștite. Strategia are în vedere transformarea Căii Moșilor într-o axă urbană mai complexă din punct de vedere spaţial, mai accesibilă pentru pietoni care să difuzeze aceste calităţi în profunzimea ţesutului istoric.

P€

i

52


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4 TIPUL 02 Integrarea într-un nou ţesut Graniţe difuze – Integrarea într-un nou ţesut Structurarea Zonei de intervenţie și a Zonei tampon duce la o diferenţiere mai clară a unei serii de spaţii publice și semipublice prin delimitarea precisă a zonelor rutiere și pietonale.

FRPHUFLDO

FDIHQHD

SDUWHU FRPHUFLDO

IDQWDQD

ORF VHFUHW

VFXDU

SODMD GXVXUL

KDPDF

ORF GH VWDW

SDUFDUH YHUGH

SDUFDUH FX SODWD

FRPHUW VHUYLFLL

3

ORFXUL GH LQWDOQLUH

WHKQLF

WHUDVH

FROHFWDUH JXQRL

SDUFXOHW

3

VRFLDO

DFFHV SDUFDUH

FXOWXUDO

ORF LQWDOQLUH LQWHULRU DVRFLDWLH SURSULHWDUL

# SXQFW LQIR

SXQFW LQWHUQHW ZLUHOHVV

SDUF

VDK

GHQVLILFDUH

UHRULHQWDUH

VSRUW VWUDWHJLH FRQFHSW WLSXUL GH VSDWLL

3

#

SDUFDUL

ORLVLU

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

53


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4 TIPUL 03 Rearanjare minimală

Strategia adoptată pleacă de la caracteristicile mixte și izolarea relativă care definesc spaţiul hibrid din spatele blocurilor. Prin acest proiect circulaţia automobilelor este limitată și devine discontinuă, iar atmosfera liniștită este accentuată prin inserarea unor funcţiuni care răspund nevoilor locuitorilor. Îmbunătăţirea inteligentă a structurii spaţiale și concentrarea la nivel local devin principalele teme abordate.

P€

3

P€

Un răspuns tipologic la problema „Spaţiului hibrid din spatele blocurilor”.

54


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4 TIPUL 03 Rearanjare minimală

FRPHUFLDO

Structurarea zonei de intervenţie indică o diferenţiere a spaţiului în zone private liniștite, zone de desfășurare activităţi sportive și zone publice și o limitare a accesului autovehiculelor. În zona tampon are loc o re-orientare a noilor construcţii către zona de intervenţie.

FRPHUW VHUYLFLL

IDQWDQD

ORF VHFUHW

VFXDU

SODMD GXVXUL

SRPL IUXFWLIHUL

KDPDF

JUDGLQD

ORF GH MRDFD

ORFXUL GH LQWDOQLUH SDUFDUL

ORLVLU

FROHFWDUH JXQRL

ORF GH VWDW

SDUFXOHW

3 SDUFDUH VXEWHUDQD

SDUFDUH YHUGH

SDUFDUH FX SODWD

EDVFKHW

SDUFDUH ELFLFOHWH

SLQJ SRQJ

GHQVLILFDUH

UHRULHQWDUH

DFWLYDUH

DFFHV SDUFDUH

VSRUW

3

VWUDWHJLH FRQFHSW

3

WLSXUL GH VSDWLL

FDIHQHD

WHKQLF

WHUDVH

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

JLPQDVWLFD LQ DHU OLEHU

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

55


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4 TIPUL 04 Insulă urbană Un răspuns tipologic la problema „Închidere”. Zona din spatele blocurilor de locuinţe rămâne publică, dar dobândește caracteristicile unei „curţi” liniștite cu spaţii verzi, orientate către interiorul ansamblului, care se învecinează cu celelalte curţi ale clădirilor vechi. Nu există nicio modalitate completă de acces pentru autovehicule sau pietoni care să traverseze acest spaţiu. În acest fel, clădirile de locuinţe devin pur și simplu latura către bulevard a noilor insule urbane.

P€

3

P€

P€

În interiorul zonei tampon, densificarea, funcţiile urbane și zonele de parcare sunt activate și controlate prin intermediul regulamentelor urbane.

56


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4 TIPUL 04 Insulă urbană

FR

UHFUHDWLRQ

PHHWLQJ SODFH

FRPPHUFLDO

352326$/

Structurarea programatică a zonei de intervenţie se concentrează pe crearea unor facilităţi de recreere și pe diferenţierea clară a acestora faţă de zonele de trafic/parcare. Lipsa de spaţii de parcare, funcţii comerciale și comunitare ar putea fi remediată prin facilitarea inserţiei acestor funcţiuni în zona tampon.

SDUNLQJ

VXQE

VRFLDO

XQG

VSRUW

FRPP

FRPHUFLDO

GHQ

FRPHUW VHUYLFLL

WHUDVD DFRSHULWD SHVWH EORF

ORLVLU

ORFXUL GH LQWDOQLUH

VWUDWHJ\ FRQFHSW

RX

SDUFDUH VXEWHUDQD LQ FODGLUL QRL

SDUFDUH FX SODWD

SDUFDUL

KDPDF

ORF GH VWDW

JUDGLQD

3 DFFHV SDUFDUH

VRFLDO

SODMD GXVXUL

VWUDWHJLH FRQFHSW

JLPQDVWLFD LQ DHU OLEHU

WLSXUL GH VSDWLL

3

VSRUW

FHQWUX FRPXQLWDU

GHQVLILFDUH

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

57


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4 TIPUL 05 Incinte urbane Un răspuns tipologic la problema „Zona construcţiilor socialiste compacte”.

P€

P€

3

@

3

P€

P€

@

3

P€

3

P€

@

3

Strategia de bază constă în restructurarea spaţiilor goale în vederea transformării clădirilor de locuinţe și a curţilor amorfe, semi-deschise existente în unităţi de vecinătate, o reinterpretare a clasicului concept central-european de “Hof” (curte). Spaţiul dintre aceste unităţi rămâne în continuare public, iar dimensiunea și continuitatea zonelor pietonale sunt sporite. Curţile în sine devin spaţii semi-publice protejate, accesul autovehiculelor și zonele de parcare fiind limitate la locuitorii unităţii respective. Acestea vor trebui dotate cu vegetaţie și cu funcţiuni la scară mică adiacente locuirii.

58


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4 TIPUL 05 Incinte urbane

FRPHUFLDO

Structurarea zonei de intervenţie este centrată pe dezvoltarea unor curţi semi-private care să constituie funcţiuni recreative și comunitare. În zonele mai publice din jurul incintelor vor trebui despărţite clar părţile carosabile de cele strict pietonale și prevăzute parcaje mai eficiente.

WHUDVH

SDUWHU FRPHUFLDO

ORF VHFUHW

VFXDU

EHOYHGHUH

SODMD GXVXUL

SRPL IUXFWLIHUL

KDPDF

SDUFDUH YHUGH

SDUFDUH FX SODWD

DFFHV SDUFDUH

SXQFW LQWHUQHW

JDOHULH LQ VSDWLX ZLUHOHVV

EDVFKHW

VNDWLQJ

FLQHPD LQ DHU OLEHU

WHFKQLF

HQWHUWDLQPHQW

3

FDIHQHD

ORFXUL GH LQWDOQLUH

3

EDWDWRU FRYRDUH

ORF GH VWDW

SLFQLF

DUWD LQ VSDWLX SXEOLF

VFHQD H[WHULRDUD SXEOLF

]RQD JUDIILWWL

SDUFDUH ELFLFOHWH

SLQJ SRQJ

JLPQDVWLFD LQ DHU OLEHU

JUDGLQD

SDUFXOHW

ORF GH MRDFD

SLVFLQD SHQWUX FRSLL

VRFLDO

3

FXOWXUDO

FHQWUX FRPXQLWDU

#

VSRUW

#

VWUDWHJLH FRQFHSW

#

SDUFDUL

ORLVLU

3

WLSXUL GH VSDWLL

3

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

59


P€

car pe t cle an er

P€

3

P€

3

P€

P€

P€

P€

3

P€

3

3

P€

P€ 3

P€

P€

3

P€

P€

3

P€

P€

P€

i €

@

@

P€

P€

P€

P€

P€

P€

3

P€

3

P€

3

P€

@

3

P€

P€

3

@

P€

3

P€

@

3

SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4

Propunere. Prezentare de ansamblu a structurării zonelor 60


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4

Propunere. Prezentarea celor cinci zone prototipice în contextul Căii Moşilor

61


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4

Calea Moşilor – Propuneri. Prezentare de ansamblu (partea stângă)

62


SECȚIUNEA B - PROPUNERE

Capitolul 4

Calea Moşilor – Analiza situaţiei actuale. Prezentare de ansamblu (partea dreaptă)

63


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

,17(59(1ğ,, 85%$1( 64


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

Capitolul 5

Propunere privind cinci intervenţii urbane pe Calea Moşilor.

65


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

Capitolul 5 Strategia de intervenţie Propunere privind cele cinci zone selectate pentru intervenţie (marcate cu roșu) Strategia de intervenţie este integrată în strategia generală. În principal, intervenţiile trebuie să fie: > un răspuns, indiferent cât de limitat și de simbolic, la o problemă reală și, prin urmare, să fie de interes pentru locuitori > ieftine și posibil de realizat imediat > coerente în raport cu propunerea generală pentru zona respectivă, prin urmare să aibă în vedere activarea spaţiului în conformitate cu lucrările viitoare de modernizare

> să implice comunitatea locală > în mod ideal, să fie centrate pe spaţii uitate, lăsate în părăsire care să nu reprezinte zone conflictuale Zonele de intervenţie prezentate fac parte din cele cinci zone prototipice definite în analiză. Acestea sunt reprezentative pentru acţiunile cheie care urmează să fie întreprinse în zonele respective, în conformitate cu soluţiile urbanistice propuse. Intervenţiile ar trebui să aibă atât valoare de test pentru strategiile expuse pentru fiecare zonă, cât și să activeze operaţiile mai mari. Până în acest moment, au fost realizate patru intervenţii.

66


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

Capitolul 5 Strategia de intervenţie – Metodologie Strategiile de intervenţie folosite conduc la diferite metode de abordare a situaţiei existente și la diverse propuneri de îmbunătăţire. Ele au în vedere realizarea unei interacţiuni spaţiale specifice.

H[WLQGHUHD VSDWLXOXL SXEOLF

FRQHFWDUH XUEDQD

DFWLYDUHD QRQ VSDWLXOXL SXEOLF

DFWLYDUHD VSDWLXOXL LQDFFHVLELO

DFWLXQH FRPXQLWDUD

> Extinderea spaţiului public/utilizării: Străpungerea sau ocolirea închiderilor actuale în vederea redării accesului public la spaţiul respectiv. > Conexiune urbană: Accentuarea conexiunii dintre spaţiul public din faţa cortinei de beton și zona de intervenţie din spatele acesteia. > Activarea non-spaţiului: Reintroducerea în uz a spaţiilor abandonate > Activarea spaţiului inaccesibil: Activarea spaţiilor anterior inaccesibile și indicarea potenţialului de utilizare al acestora. > Acţiuni comunitare: Creșterea capacităţii locatarilor de revendicare a folosirii spaţiului public pentru uzul comunităţii

67


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

Capitolul 5 TIPUL 01 Conectare urbană: „O trecere între două lumi” Problemă: Coliziunea directă Strategie urbană prototipică: urbanizarea

Localizare în zona „Urbanizare”

strategie de interventie

Astăzi, pasajele dintre bulevard şi spatele blocurilor sunt nişte locuri sinistre. Ce ar fi dacă s-ar transforma în porţi către noul spaţiu public şi oraşul vechi? Unul dintre pasajele din zona Obor se deschide către o zonă care, conform proiectului nostru, ar putea deveni un ansamblu de mici pieţe, părculeţe, spaţii pentru sport şi odihnă. Intervenţia a constat doar din vopsirea sa parţială. Rămân libere câteva benzi sus şi jos şi 5 pătrate care decupează porţiuni din graffiti-urile existente. Poate că autorii de noi graffiti-uri vor rezista tentaţiei de a acoperi tot spaţiul (lucru inevitabil când vopseşti suprafeţe mari în astfel de locuri) şi îşi vor realiza noile opere tot în cadrul acestor ferestre. Poate că ar ajunge să se amplaseze câteva corpuri de iluminat pentru a transforma fostul gang sordid într-o galerie de artă urbană.

extinderea spatiului public

conectare urbana

activarea non-spatiului public

activarea spatiului inaccesibil

actiune comunitara

68


SECศ IUNEA B - INTERVENลขII URBANE

69


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

Intervenţie

70


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

Capitolul 5 TIPUL 02 Acţiuni comunitare: Un loc al comunităţii Problemă: Coliziunea directă Strategie urbană prototipică: Urbanizarea Din pasajul descris mai devreme, un șir de cercuri colorate te conduce, asemenea firimiturilor lui Hänsel și Gretel, către un al doilea loc, o platformă înconjurată de clădiri tehnice și o rampă către subsol. Copiii din blocuri o foloseau deja drept loc de joacă iar, în cadrul studiului nostru, acest loc ar fi o zonă de sport, joacă și întâlniri. Nu am avut decât să întărim ceea ce se întâmpla deja și să adăugăm doar acele lucruri care să facă locul mai sigur și mai prietenos. O plasă închide balustrada periculoasă către rampă. Banca creată anul trecut de colegii de la StudioBASAR și care a trebuit să plece de la locul său din cartierul Aviaţiei este reamplasată și devine în același timp loc de stat și pălăvrăgit și tribună pentru jocuri. Câteva pete și dungi de vopsea desenează marcaje pentru jocuri: fotbal la o poartă, pereţica și pătrăţica. A fost intervenţia la care locuitorii au reacţionat cel mai bine. Ne-au ajutat și stat alături (mai ales copiii) iar spaţiul a început să fie folosit intens chiar înainte de a fi terminat. Un embrion de spaţiu public, între mașini și spaţii tehnice, și poate începutul unei acţiuni de transformare a zonei.

DFWLXQH FRPXQLWDUD

71


SECศ IUNEA B - INTERVENลขII URBANE

72


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

Situaţie existentă

73


SECศ IUNEA B - INTERVENลขII URBANE

74


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

Capitolul 5 TIPUL 03 Extinderea spaţiului public/utilizării. „Rugăm călcaţi pe iarbă” Problemă: Graniţe difuze Strategie urbană prototipică: Integrarea în noua textură Calea Moșilor (ca întreg Bucureștiul, de altfel) e plină de mici spaţii verzi înconjurate de garduri, deci inaccesibile (mai puțin câinilor și pisicilor). Ar fi foarte simplu de dat gardurile jos, de păstrat zone de pământ cu grătare în jurul copacilor, de acoperit restul cu un finisaj rezistent și de transformat un astfel de loc într-o adevărată piaţă urbană, cu spaţiu pentru terase de cafenele, locuri de odihnă la umbră și locuri amenajate pentru skateri, rolleri sau trotinete, pentru târguri de week-end sau Crăciun. Intervenţia noastră se vrea un gest simbolic și o provocare care să stimuleze cererea comunităţii pentru creare a unui astfel de spaţiu și dorinţa autorităţilor de a-l amenaja. O scară care folosește în același timp drept bancă trece peste un gărduleţ și ne invită să pășim în spaţiul pe care ar trebui să avem dreptul să-l folosim. În interior se găsesc un scaun și o măsuţă din lemn. După ce le-am amplasat am observat că adulţii sunt încă puţin reticenţi (deși mulţi folosesc partea din faţă a băncii) însă copiii încep să treacă relaxaţi dincolo de gard.

H[WLQGHUHD VSDWLXOXL SXEOLF

75


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

Scară

Scaun

Masă

76


SECศ IUNEA B - INTERVENลขII URBANE

77


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

Capitolul 5 TIPUL 04 Activarea non-spaţiului. „Un salon urban” Problemă: Spaţiul hibrid din spatele blocurilor Strategie urbană prototipică: Curăţenia generală Nu toate zonele din spatele blocurilor sunt apte să devină spaţii publice vii. Uneori găsim locuri la fel de haotic folosite ca toate celelalte, însă mai degrabă ascunse și liniștite. Credem că ar ajunge să fie limitat accesul auto, rearanjate parcările, plantaţi mai mulţi copaci pentru a se ajunge la un ansamblu de grădini aparţinând mai degrabă locuitorilor din blocuri și unde străinii ar fi mai puţin tentaţi să intre. Într-un astfel de loc, între Calea Moșilor și străzile Popa Petre și Corbeni se află un mic spaţiu abandonat, mărginit de calcane, un gard nou din beton și un spate de bloc. Mijlocul său este ocupat de un parapet din beton care împiedică parcarea. Scaune și cuiere recuperate, prinse de parapet și un covor din pietriș mărginit de o ramă din lemn compun un salon liniștit în aer liber.

DFWLYDUHD QRQ VSDWLXOXL SXEOLF

78


SECศ IUNEA B - INTERVENลขII URBANE

79


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

Situaţie existentă

80


SECȚIUNEA B - INTERVENŢII URBANE

Capitolul 5 TIPUL 05 Activarea spaţiului inaccesibil Problemă: Spaţiile îngrădite Strategie urbană prototipică: Insulă urbană Acoperișul unei clădiri tehnice poate fi valorificat și transformat într-un spaţiu accesibil pentru obţinerea de spaţiu public suplimentar (eventual verde), spaţiu ce ar putea fi folosit pentru activităţi de recreere. Această intervenţie este programată pentru perioada următoare.

DFWLYDUHD VSDWLXOXL LQDFFHVLELO

81


APENDICE

$3(1',&(

82


APENDICE

Analiză preliminară Definirea tipologiilor de zone a fost precedată și susţinută de către un set de analize preliminare asupra întregului teritoriu de studiu: funcţiuni, tipuri de ţesut pe epoci, înălţime, ierarhia spaţiului pietonal, situaţia parcărilor și a spaţiilor verzi.

Funcţiuni

83


APENDICE

Analiză preliminară Ţesut urban

84


APENDICE

Analiză preliminară Înălţimea clădirilor

85


APENDICE

Analiză preliminară Ierarhia spaţiului pietonal

86


APENDICE

Analiză preliminară Parcări

87


APENDICE

Analiză preliminară Spaţii verzi

88


APENDICE

SDUNLQJ

Analiza şi propuneri pentru Calea Moşilor Principiile definite în cadrul celor cinci zone prototipice au fost aplicate restului teritoriului de studiu.

3

SDUFDUL

WHVXW XUEDQ

VSDWLL YHU]L SDUNLQJ

SDUFDUL XUEDQ IDEULF

RSHQ JUHHQ VSDFH

RIILFLDO SDUNLQJ

3

SXEOLF VSDFH

XQGHUJURXQG

UHVLGXDO

JUHHQ DUHD

WHFKQLFDO

XQGHYHORSHG

IHQFHG RII

DUHD EXLOGLQJ

SXEOLF VSDFH

SDUFDUH OHJDOD ROG QHZ

QHZ

EDFN WR EDFN

FROOLVLRQ SODFH

3

VSDWLX SXEOLF RIILFLDO SDUNLQJ VSDWLX YHUGH LQJUDGLW

ORF GH MRDFD LQIRUPDO LQJUDGLW ERUGHU SDUNLQJ

YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH

QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO

SXQFW LQIRUPDO WHKQLF LQGLYLGXDO VXEWHUDQ JDUUDJHV

VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO

3

SDUFDUH OHJDOD

WLSXUL GH VSDWLL

IHQFHG SOD\JURXQG

3

SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD

VSDWLX SXEOLF

JDUDMH LQGLYLGXDOH LOHJDOH

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

3

FRPHUFLDO WHKQLF FRPPHUFLDO ORFXUL GH LQWDOQLUH PHHWLQJ SODFH WHFKQLFDO

3

ORLVLU UHFUHDWLRQ

3

FRPHUW VHUYLFLL

FRPPHUFH WHUFLDU\

EDWDWRU FRYRDUH FDUSHW FOHDQHU

IDQWDQD

IRXQWDLQ

SRPL IUXFWLIHUL

SDUFDUL SDUNLQJ

IUXLW WUHHV

KDPDF KDPPRFN

ORF GH VWDW

SLFQLF

VHDWLQJ

SLFQLF

JUDGLQD VHPLSULYDWH JDUGHQ

ORF GH MRDFD SOD\JURXQG

3 3 SDUFDUH XQGHUJURXQG VXEWHUDQD SDUNLQJ LQ FODGLUL QRL

SDUFDUH JUHHQ YHUGH

SDUFDUH IHH SDUNLQJ FX SODWD

DFFHV SDUNLQJ SDUFDUH

SDUNLQJ DUHD

DFFHV

LQ QHZ EXLOGLQJV

FXOWXUDO FXOWXUDO

3

]RQD JUDIILWWL JUDIILWL ]RQH

VSRUW VSRUW

3

VNDWLQJ

VNDWLQJ

WLSXUL GH VSDWLL VWUDWHJLH FRQFHSW VWUDWHJ\ FRQFHSW

3

GHQVLILFDWLRQ GHQVLILFDUH

SDUFDUH ELFLFOHWH

E\FLFOH SDUNLQJ

SLQJ SRQJ SLQJ SRQJ

UHRUJDQL]DWLRQ UHRUJDQL]DUHD RI SORWV SDUFHOHORU

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

89


ORFXUL GH LQWDOQLUH

JDQJXUL

SDVVDJHZD\V

SDUFDUL

SDUNLQJ PHHWLQJ SODFH

APENDICE

3

3

RIILFLDO SDUNLQJ

VSDWLL YHU]L

3

WHVXW XUEDQ

3

RSHQ JUHHQ VSDFH

SDUFDUH OHJDOD

VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW

SXEOLF VSDFH

ORF GH MRDFD LQJUDGLW

IHQFHG SOD\JURXQG

JUHHQ DUHD

QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO

SDUFDUL

YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH

ROG QHZ

QHZ

EDFN WR EDFN

FROOLVLRQ SODFH

SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO

SDUNLQJ

XUEDQ IDEULF

IHQFHG RII

WLSXUL GH VSDWLL

LQIRUPDO SHGHVWULDQ

FRPHUFLDO

VSDWLX SXEOLF

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

JURXQGIORRU

H[WLQGHUH FDIHQHD

FRPHUW

SDUWHU FRPHUFLDO

VHUYLFLL

FRPPHUFH

FRPPHUFH

WHUFLDU\

WHUFLDU\

ORLVLU

H[WHQVLRQ FDIH

ORF GH VWDW

SDUFXOHW

SRFNHW SDUN

SDUFDUL

VHDWLQJ

SDUNLQJ

3

UHFUHDWLRQ

FRPPHUFLDO

SDUNLQJ

3

JUDGLQD

VHPLSULYDWH JDUGHQ

3

SDUFDUH SDUFDUH FX SODWD VXEWHUDQD IHH SDUNLQJ LQ FODGLUL QRL

DFFHV SDUFDUH

XQGHUJURXQG

SDUNLQJ

SDUNLQJ

DFFHV

VSRUW

EDVNHWEDOO

VWUDWHJLH FRQFHSW

VSRUW

LQ QHZ EXLOGLQJV

SDUFDUH ELFLFOHWH

VNDWLQJ

VNDWLQJ

GHQVLILFDUH

GHQVLILFDWLRQ

WLSXUL GH VSDWLL

VWUDWHJ\ FRQFHSW

EDVNHWEDOO

E\FLFOH SDUNLQJ

SLQJ SRQJ

SLQJ SRQJ

UHRUJDQL]DUHD SDUFHOHORU

UHRUJDQL]DWLRQ RI SORWV

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

90


UHFUHDWLRQ

SDVVDJHZD\V

VHDWLQJ

VHPLSULYDWH JDUGHQ

VSRUW

SDUNLQJ

PHHWLQJ SODFH

APENDICE

3 E\FLFOH SDUNLQJ

SDUNLQJ

3 IHH SDUNLQJ

SDUNLQJ DFFHV

VWUHHW YHQGRUV

3

JDQJXUL

3

ORLVLU ORF GH VWDW

3

QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO

SDUFDUH ELFLFOHWH

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

WLSXUL GH VSDWLL

WLSXUL GH VSDWLL

3 SDUFDUH FX SODWD

SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD

VSDWLX SXEOLF

JUDGLQD

VSRUW

WDUDEH FKLRVFXUL

SDUFDUL

WHVXW XUEDQ

ORFXUL GH LQWDOQLUH

SDUFDUH OHJDOD

SDUFDUL

SDUFDUL

ORFXUL GH LQWDOQLUH

SDUNLQJ

XUEDQ IDEULF

PHHWLQJ SODFH

RIILFLDO SDUNLQJ

DFFHV SDUFDUH

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

91


ORFXUL GH LQWDOQLUH ORFXUL GH LQWDOQLUH

SDVVDJHZD\V

JDQJXUL

VWUHHW YHQGRUV

WHVXW XUEDQ

XUEDQ IDEULF PHHWLQJ SODFH

PHHWLQJ SODFH

APENDICE

ROG QHZ

SDUFDUL

SDUNLQJ

EDFN WR EDFN

LQIRUPDO SDUNLQJ

LQ XQXVHG DUHDV

WDUDEH FKLRVFXUL

ROG QHZ

QHZ

IDFH WR EDFN

FROOLVLRQ SODFH

YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH

YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH

QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO

LQIRUPDO SHGHVWULDQ SDUNLQJ

WLSXUL GH VSDWLL

SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH

SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

UHFUHDWLRQ

VSDWLX SXEOLF

VHDWLQJ

E\FLFOH SDUNLQJ

SLQJ SRQJ

JUHHQ

IHH SDUNLQJ

SDUNLQJ

VSRUW

IUXLW WUHHV

3 SDUNLQJ DFFHV

ORLVLU

SDUNLQJ DUHD

ORF GH VWDW

E\FLFOH SDUNLQJ

SLQJ SRQJ

JUHHQ

IHH SDUNLQJ

SDUNLQJ

VSRUW

SRPL IUXFWLIHUL

3

3

WLSXUL GH VSDWLL

SDUNLQJ DUHD

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

SDUNLQJ DFFHV

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

92


SDUNLQJ SDUFDUL

RSHQ JUHHQ VSDFH VSDWLL YHU]L

PHHWLQJ SODFH ORFXUL GH LQWDOQLUH

APENDICE

SDVVDJHZD\V

JDQJXUL

SXEOLF VSDFH

SDUFDUH LQIRUPDO LOHJDOD SH ERUGXUD

ERUGHU SDUNLQJ

XUEDQ IDEULF WHVXW XUEDQ

JUHHQ DURXQG

VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH JUHHQ DUHD WHFKQLFDO VSDWLX YHUGH LQ MXUXO IHQFHG RII SXQFWXOXL WHKQLF LQJUDGLW

SDUFDUH LQIRUPDO LOHJDOD SHGHVWULDQ SH SLHWRQDO SDUNLQJ

YHFKL VL QRX ROG QHZ VSDWH LQ VSDWH

UHFUHDWLRQ WHKQLF

WLSXUL GH VSDWLL

EDFN WR EDFN

VSDWLX SXEOLF

EDWDWRU FRYRDUH

SDUNLQJ SDUFDUL

IUXLW WUHHV

3

SDUFDUH JUHHQ YHUGH

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

VHDWLQJ

3 3

SDUFDUH IHH SDUNLQJ FX SODWD

WHFKQLFDO ORLVLU

SDUNLQJ DUHD

SRPL IUXFWLIHUL

WLSXUL GH VSDWLL

FDUSHW FOHDQHU

FDUSHW FOHDQHU

SRFNHW SDUN

VHPLSULYDWH JDUGHQ

DFFHV SDUNLQJ SDUFDUH DFFHV

ORF GH VWDW

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

SDUFXOHW

JUDGLQD

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

93


WHFKQLFDO DUHD EXLOGLQJ

3

VSDWLL YHU]L

SDUNLQJ

RSHQ JUHHQ VSDFH

APENDICE

SXQFW WHKQLF

RIILFLDO SDUNLQJ

SXEOLF VSDFH JUHHQ DUHD

SDUFDUL

RSHQ JUHHQ VSDFH

3

IHQFHG SOD\JURXQG

IHQFHG RII

3 UHVLGXDO XQGHYHORSHG SXEOLF VSDFH

ROG QHZ

ROG QHZ

IDFH WR EDFN

EDFN WR EDFN

SDUNLQJ

3

LQIRUPDO

LQIRUPDO

VWUHHW SDUNLQJ

ERUGHU SDUNLQJ

QHZ FROOLVLRQ

3

VSDWLX SXEOLF ORF GH MRDFD VSDWLX YHUGH LQJUDGLW RIILFLDO SDUNLQJ LQIRUPDO SDUNLQJ LQIRUPDO LQJUDGLW SHGHVWULDQ LQ XQXVHG DUHDV

VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO

SDUNLQJ

YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH

YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH

QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO

SDUFDUH LOHJDOD SH VWUDGD

SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD

SDUFDUH LOHJDOD LQ ]RQH UH]LGXDOH

SDUFDUL

WHVXW XUEDQ

3

VSDWLL YHU]L

XUEDQ IDEULF

SDUFDUH OHJDOD

VSDWLX SXEOLF

FRPHUFLDO

FRPPHUFLDO

WLSXUL GH VSDWLL

3

FRPHUW VHUYLFLL

FRPPHUFH

ORFXUL GH LQWDOQLUH

PHHWLQJ SODFH UHFUHDWLRQ

FRYHUHG URRI

VHDWLQJ

WHUDVD DFRSHULWD SHVWH EORF

VHPLSULYDWH JDUGHQ

SOD\JURXQG

ORLVLU

SDUNLQJ

3

3

XQGHUJURXQG

JUHHQ

SDUNLQJ

SDUNLQJ

SDUNLQJ DUHD

DFFHV

KDPDF

IHH SDUNLQJ

ORF GH VWDW

JUDGLQD

ORF GH MRDFD

# LQWHUQHW DFFHVV SRLQW

SDUFDUL

FXOWXUDO

LQ QHZ EXLOGLQJV

RXWGRRU JDOOHU\

3

JUDIILWL ]RQH

VSRUW

SDUFDUH VXEWHUDQD LQ FODGLUL QRL

SDUFDUH YHUGH

DFFHV SDUFDUH

SDUFDUH FX SODWD

FXOWXUDO

RXWGRRU J\P

# SXQFW LQWHUQHW ZLUHOHVV

JDOHULH LQ VSDWLX SXEOLF

]RQD JUDIILWWL

VSRUW

UHRUJDQL]DWLRQ RI SORWV

JLPQDVWLFD LQ DHU OLEHU

VWUDWHJLH FRQFHSW

GHQVLILFDWLRQ

WLSXUL GH VSDWLL

VWUDWHJ\ FRQFHSW

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

WHUDVH

KDPPRFN

3

SDUFDUH OHJDOD

WHUUDFHV

WHUFLDU\

SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO

GHQVLILFDUH

UHRUJDQL]DUHD SDUFHOHORU

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

94


WHFKQLFDO DUHD EXLOGLQJ

VSDWLL YHU]L

SDVVDJHZD\V

SDUNLQJ

3

SXQFW WHKQLF

ORFXUL GH LQWDOQLUH SXEOLF VSDFH

JDQJXUL

IHQFHG SOD\JURXQG

UHVLGXDO XQGHYHORSHG

IHQFHG RII

SXEOLF VSDFH

SDUFDUL

JUHHQ DUHD

VWUHHW YHQGRUV

3

SDUFDUH OHJDOD

ROG QHZ

ROG QHZ

QHZ

EDFN WR EDFN

IDFH WR EDFN

FROOLVLRQ SODFH

SDUNLQJ

XUEDQ IDEULF PHHWLQJ SODFH

RSHQ JUHHQ VSDFH

RIILFLDO SDUNLQJ

3

RIILFLDO SDUNLQJ

LQIRUPDO

VSDWLL YHU]L

PHHWLQJ SODFH

RSHQ JUHHQ VSDFH

APENDICE

LQIRUPDO SHGHVWULDQ

VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQJUDGLW

SDUNLQJ

ORFXUL GH LQWDOQLUH

ERUGHU SDUNLQJ

WHVXW XUEDQ 3

YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH

YHFKL VL QRX IDWD VSUH VSDWH

QRX VSDWLX FRQIOLFWXDO

SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD

SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO

3

WLSXUL GH VSDWLL

SDUFDUH OHJDOD

VSDWLX SXEOLF

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

SURSRVDO LFRQV IRXQWDLQ

UHFUHDWLRQ

PHHWLQJ SODFH

SURSRVDO

VSDWLX SXEOLF UH]LGXDO

WDUDEH FKLRVFXUL

SDUFDUL

3

ORF GH MRDFD LQJUDGLW

IUXLW WUHHV

KDPPRFN

VHDWLQJ

SLFQLF

VHPLSULYDWH JDUGHQ

SOD\JURXQG

VZLPPLQJ SRRO

SDUNLQJ

IRU FKLOGUHQ

3 XQGHUJURXQG

JUHHQ

SDUNLQJ

SDUNLQJ DUHD

IHH SDUNLQJ

SDUNLQJ DFFHV

VSRUW

LQ QHZ EXLOGLQJV

E\FLFOH SDUNLQJ

SLQJ SRQJ

RXWGRRU J\P

IDQWDQD

ORLVLU

ORFXUL GH LQWDOQLUH

VWUDWHJ\ FRQFHSW

EDVNHWEDOO

GHQVLILFDWLRQ

SRPL IUXFWLIHUL

KDPDF

ORF GH VWDW

SDUFDUH VXEWHUDQD LQ FODGLUL QRL

SDUFDUH YHUGH

SDUFDUH FX SODWD

EDVFKHW

SDUFDUH ELFLFOHWH

SLQJ SRQJ

SLFQLF

JUDGLQD

ORF GH MRDFD

SLVFLQD

SDUFDUL

3

3

3

3

WLSXUL GH VSDWLL VWUDWHJLH FRQFHSW

VSRUW

DFFHV SDUFDUH

JLPQDVWLFD LQ DHU OLEHU

GHQVLILFDUH

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

95


SDUNLQJ

3

3

VSDWLL YHU]LRSHQ JUHHQ

IHQFHG SOD\JURXQG

JUHHQ DURXQG

UHVLGXDO

WHFKQLFDO

XQGHYHORSHG

JUHHQ DUHD IHQFHG RII

SXEOLF VSDFH

VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH ROG QHZ LQJUDGLW EDFN WR EDFN

ORF GH MRDFD LQJUDGLW ROG QHZ IDFH WR EDFN

VSDWLX SXEOLF VSDWLX YHUGH LQ MXUXO UH]LGXDO SXQFWXOXL WHKQLF

SDUNLQJ

WHVXW XUEDQ

SDUFDUH OHJDOD

SXEOLF VSDFH

XUEDQ IDEULF

3

JDQJXUL

SDVVDJHZD\V

RIILFLDO SDUNLQJ

VSDFH

SDUFDUL

PHHWLQJ SODFH

ORFXUL GH LQWDOQLUH

APENDICE

LQIRUPDO

LQIRUPDO

ERUGHU SDUNLQJ YHFKL VL QRX VSDWH LQ VSDWH

SHGHVWULDQ

SDUFDUL

YHFKL VL QRX SDUNLQJ IDWD VSUH VSDWH

FRPHUW VHUYLFLL

FRPHUFLDO VTXDUH

VFXDU

VXQEDWK VKRZHU

IUXLW WUHHV

SDUNLQJ

SODMD GXVXUL

SDUFDUL

3

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

H[WLQGHUH FRPPHUFH FDIHQHD WHUFLDU\

H[WHQVLRQ FDIH

ORFXUL GH LQWDOQLUH

PHHWLQJ SODFH UHFUHDWLRQ

3

SDUFDUH LOHJDOD SH SLHWRQDO

VSDWLX SXEOLF

ORLVLU

FRPPHUFLDO

WLSXUL GH VSDWLL

SDUFDUH LOHJDOD SH ERUGXUD

KDPPRFN

SRPL IUXFWLIHUL

JUHHQ

SDUNLQJ

SDUNLQJ DUHD

SDUNLQJ DFFHV

LQ QHZ EXLOGLQJV

VRFLDO FXOWXUDO

JUDGLQD

ORF GH MRDFD

JUDGLQD

ORF GH MRDFD

IHH SDUNLQJ

3 SDUFDUH FX SODWD

DFFHV SDUFDUH

VRFLDO FXOWXUDO

VSRUW

SOD\JURXQG

ORF GH VWDW

FRPPXQLW\ FHQWHU

FOXE WLQHUL

VSRUW

VWUDWHJ\ FRQFHSW

SDUFDUH YHUGH

SDUFDUH VXEWHUDQD LQ FODGLUL QRL

RXWGRRU JDOOHU\

VHPLSULYDWH JDUGHQ

3

XQGHUJURXQG

\RXWK FOXE

VHDWLQJ

KDPDF

WLSXUL GH VSDWLL

VWUDWHJLH FRQFHSW

SXEOLF VSDFH DUW

E\FLFOH SDUNLQJ

SLQJ SRQJ

FHQWUX FRPXQLWDU

J\P FRQYHUVLRQ

JDOHULH LQ VSDWLX

DUWD LQ VSDWLX

SXEOLF

SXEOLF

SDUFDUH ELFLFOHWH

SLQJ SRQJ

GHQVLILFDWLRQ

VDOD JLPQDVWLFD

GHQVLILFDUH

VSDWLX SXEOLF DFFHVLELO SHQWUX PDVLQL

]RQD SLHWRQDOD SXEOLFD

]RQD SLHWRQDOD VHPL SXEOLFD

VSDWLX SULYDW SDUFHOH

96


APENDICE

Credite AUTORI ŞI COLABORATORI Workshop martie 2010: Asociaţia Zeppelin: Cosmina Goagea, Ştefan Ghenciulescu Point 4: Justin Baroncea Archis Interventions: Kai Vöckler Hackenbroich Architekten: Wilfried Hackenbroich Colaboratori: Teodora Răducă, Andra Stan, Radu Leşevschi, Gagyi Zsofi, Ioana Păvălucă, Tudor Elian Dezvoltarea proiectului: Zeppelin: Ştefan Ghenciulescu Point 4: Carmen Popescu Archis Interventions: Kai Vöckler Hackenbroich Architekten: Wilfried Hackenbroich Colaboratori: Radu Leşevschi, Andra Stan. Autorii intervenţiilor în spaţiul public: Justin Baroncea, Ştefan Ghenciulescu, Cosmina Goagea, Teodora Răducă, Radu Leşevschi, Andra Stan, Cristian Niculici Autorii băncii din lemn pentru intervenţia 2 (locul de joacă): StudioBASAR (Alexandru Axinte, Cristian Borcan) Grafica expoziţiei şi a acestei publicaţii: Radu Manelici Fotografii: Membrii echipei, Dragoş Lumpan, Victor Velculescu Autori film: Daniel Constantinescu, Victor Velculescu Producţia elementelor din lemn, recondiţionări: Ucin Company Programul Magic Blocks se desfăşoară din 2010 şi este dedicat elaborării de strategii, idei, scenarii alternative şi acţiuni cu privire la reabilitarea ansamblurilor de locuinţe din perioada socialistă din România. Magic Blocks 2010 este un proiect din cadrul programului Magic Blocks şi a fost iniţiat de către Asociaţia Zeppelin, Point4, Archis Interventions şi Hackenbroich Architekten. Prima etapă a proiectul s-a concretizat în două publicaţii, un film şi o expoziţie la Centrul de Introspecţie Vizuală Bucureşti. 97


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.