portofoliu Zeppelin -2013

Idei Atitudine Texte Acţiune

Networking profesional

Natură, ecologie și peisaj

Lifestyle, design și cultură

Arhitectură și dezvoltare urbană

www. www. zeppelin-magazine e-zeppelin .net .ro

Despre echipă

Fondată în 2000 de către arhitecţii Cosmina Goagea, Constantin Goagea și Ștefan Ghenciulescu, echipa Zeppelin editează o revistă lunară, organizează conferinţe, ateliere, expoziţii, concursuri dedicate arhitecturii și urbanismului, derulează proiecte de publishing, cercetare în arhitectură, urbanism și alte industrii creative.

De mai bine de 10 ani de când lucrează împreună, misiunile acestei echipe au gravitat în jurul poblematicilor urbane românești de tranziţie. În munca lor au fost importante deopotrivă promovarea exemplelor de practică profesională de cea mai bună calitate, implicarea în proiecte de dezvoltare coerentă a orașului, stimularea activă a reflecţiei critice în domeniul arhitecturii și designului, susţinerea inovaţiei și a învăţării continue, precum și crearea de reţele profesionale internaţionale.

Prin proiecte și intervenţii culturale specifice, echipa Zeppelin a urmărit impli‑ carea profesioniștilor din varii domenii, precum și a comunităţii locale, într‑o serie de acţiuni de recuperare, conștientizare a resurselor patrimoniului cultural, a valorii unor situaţii urbane și creare a unor veritabile spaţii publice în oraș. Un alt tip de proiecte iniţiate de Asociaţia Zeppelin constă în studii și analize ale feno‑ menului urban românesc în context regional, și de promovare internaţională a potenţialului de dezvoltare a orașelor din România. www.e-zeppelin.ro

Revista Zeppelin

Revista internaţională de arhitectură, design și cultură urbană este o publicaţie independentă din punct de vedere editorial și financiar, editată de către Asociaţia Zeppelin. Apar 10 numere pe an, cu materiale din România și din afară (cu texte bilingve – română / engleză). Se pune un accent puternic pe regiune (centrul și sud-estul Europei), pe inovaţii de ultimă oră, arhitecţi tineri, arhitectură socială și sustenabilă, atitudini critice și pe folosirea creativă a unor bugete reduse.

2013 2011

2013 2008

Serile Zeppelin

Serile Zeppelin sunt o serie de conferinţe dedicate arhitecturii, designului și culturii urbane, proiect de educaţie și comunicare lansat la începutul anului 2008.

Din 2011, evenimenul se desfășoară în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“. Această platformă deschisă a cumulat, în 45 de ediţii (decembrie 2012) peste 11.000 de participanţi și a propus regulat întâlniri cu arhitecţi, designeri și artiști din întreaga lume.

Proiectul serilor zeppelin înseamnă o scenă deschisă pentru interacţiune artistică și intelectuală. Tematica acestei interacţiuni o reprezintă întotdeauna orașul, arhi‑ tectura, urbanitatea, dar într-o perspectivă transculturală, rezultând mixaje de idei și de conţinut fertile și originale. Obiectivul serilor este acela de a sprijini practici culturale bazate pe dialog, cooperare și interdisciplinaritate.

Organizator: echipa Zeppelin Cu sprijinul: Asia – Europe Foundation, Institutul Cultural Român prin Programul / Programul Cantemir, ERSTE Stiftung, Uniunea Arhitecţilor din România, Forumul Cultural Austriac, Rehau, Baumax, Wienerberger și Porotherm, Banca Comercială Română, Pavilion UNICREDIT, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România, Institutul Francez, Biblioteca Centrala Universitară „Carol I”, Intro

S-au întâlnit până acum: Miklos Pétterfy, Lazlo Benczur (Budapesta), Eugen Pănescu, Michael Buck, Pero Pulij (Amsterdam), Juan Trias de Bes (Barcelona), Angelo Roventa (Viena), Mihaela Kavdanska, Șerban Sturdza, Riychi Miyake, Yasushiro Yamashita, (Tokyo), Kim Attila, Ada Diaconu, Tiberiu Bucșa, Mihai Ţucă, Radu Comșa, Justin Baroncea, Raymond Bobar, Dorin Ștefan, Alex Axinte, Cristi Borcan, Andrei Șerbescu, Cosmin Pavel, Adriana Mereuţă, Kai Voekler (Berlin), Michael Obrist (Viena), Ivan Kucina (Belgrad), Marko Sancanin (Croaţia), Wilfried Hackenbroich (Germania), Iulia și Florian Stenciu, Cristina Sabău, Nanne de Ru (Olanda), Lukasz Zagala (Polonia), Oana Bogdan (Belgia), Irina Băncescu, Teodor Octavian Gheorghiu, Șerban Ţigănaș, Cristian Corvin, Dragoș Oprea, Johannes Bertleff, Eike Roswag (Berlin), Remus Hârșan, Karoly Nemeș, Crina Popescu, Dragoș Perju, Mario Kuibuș, Matthew Hilton (Londra), Adrian Soare, Eliza Yokina, Petruţ Călinescu, Roger Pop, Alex Adam, Masahiro Harada, Ryuichi Ashizawa, Yoshihide Kobanawa (Japonia), Robert Marin, Borja Ferrater (Spania), ADNBA & I/O Architects (Bulgaria), Manuel Ruisanchez (Barcelona), Attila Kim, Modulab etc. www.e-zeppelin.ro/zeppelin

Avem un super-invitat, aclamat și premiat pentru proiectele realizate alături de Office for Architecture din Barcelona. Lumile lui Escher, materialele și tehnologiile de ultimă oră, inserţiile contemporane în contexte culturale marcate istoric, peisajul arhitectural și proiectarea computerizată sunt aduse împreună în activitatea unui birou celebru.

Wolf House Productions vin să povestească despre organizaţia lor şi despre cum au câştigat împreună cu Gabriel Pascariu concursul internaţional de urbanism pentru Insulele Niprului din Kiev.

#43 www.e-zeppelin.ro Organizator

Cu sprijinul

Sponsor

Parteneri Media

Iar dacă un oraș poate fi numit creuzet al arhitecturii contemporane, cu siguranţă Barcelona este acela. Nu doar o scenă a celor mai serioase experimente de arhitectură, dar și un mediu academic dens și un climat cultural viu și profund pe care-l vom degusta alături de voi într-o seară Zeppelin foarte specială.

Aula Magna, Biblioteca Centrală Universitară Carol I, București până seara târziu

Aula Magna, Biblioteca Centrală Universitară Carol I, București www.ruisanchez.net www.e-zeppelin.ro

Joi 24 mai ora 18

În deschiderea serii, vom discuta despre cum poate deveni arhitectura un instrument al unei lumi mai bune dacă e gestionată responsabil. Așa cum o arată proiectele premiate în prestigiosul concurs de arhitectură sustenabilă organizat de Holcim, am putea construi o societate mai stabilă și mai democratică, am putea crea locuri mai frumoase de trăit, cu un consum mai inteligent de resurse: o arhitectură inventivă și spectaculoasă.

Ultimul etaj. București: o cartare fotografică, 2004–2012

2012

Expoziţie de Ștefan Tuchilă și Zeppelin / 11–30.10.2012, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, București Timp de 8 ani, Ștefan Tuchilă s-a urcat pe 80 de clădiri și a făcut câteva mii de fotografii cu Bucureștiul: un proiect de cercetare urbană, o cartare urbană metodică și spectaculoasă. Și un suport pentru memoria unui oraș care se reînfiinţează permanent. Încercând o clasificare pur tehnică, proiectul este împărţit în două părţi: imagini panoramice la 180/360° și imagini de detaliu, fotografii realizate pentru a captura anumite relaţii, obiecte sau situaţii deosebite. Cele două componente se completează în descrierea cât mai fidelă a ţesutului urban, permiţând atât o imagine amplă, generală, cât și un cadru strâns, echivalentul fotografic al unui comentariu critic.

Alte componente ale proiectului au fost dezvoltarea websiteului www.ultimul-etaj.ro (o arhivă mult mai completă de imagini și care va fi adusă la zi în mod permanent) și un workshop interdisciplinar dedicat fotografiei de arhitectură, pentru studenţii de la Universitatea Naţională de Arte București și de la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”.

Organizator: Zeppelin Proiect cultural finanţat de către Administraţia Fondului Cultural Naţional

Case vechi, design și ceva în plus Expoziţie

2012

Re-activarea patrimoniului arhitectural din România 24.09–17.10.2012, foaierul Aulei Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București O expoziţie pornind de la o selecţie de 20 de intervenţii contemporane în cadrul unor clădiri de patrimoniu. Nu au fost alese restaurări ale unor monumente cu valoare uriașă (în care intervenţiile nici nu ar trebui să se vadă), ci operaţiuni care au dat o viaţă nouă unor locuri bătrâne și fragile. Reparaţii respectuoase, dar și injecţii de funcţiuni noi, strategii, acţiuni comunitare, valori adăugate pentru un loc. Dincolo de imagini frumoase, fiecare dintre aceste proiecte avea de spus propria poveste: evident, povestea locului respectiv, dar și a unui proces de rege‑ nerare. E vorba uneori despre restaurări întinse pe zeci de ani, cu fonduri minime și voluntariat continuu (ca în cazul Casei Mincu – sediul OAR); alteori, despre amena‑ jări foarte populare, însă care provin dintr-o anumită privire asupra istoriei; centre de artă, muzee, locuinţe, săli de spectacole; intervenţii invizibile sau, dimpotrivă, marcări clare ale inserţiei contemporane.

Pentru că evenimentul era găzduit de un loc foarte decorat, colorat, cu materiale și texturi diferite, am ales să facem o expoziţie în care imaginile să fie ascunse, pentru ca oamenii să le descopere - în locul panourilor printate fiind instalate niște ferestre mobile. Fiecare vizitator le putea schimba poziţia, decupând de fiecare dată alt spaţiu și alt detaliu din interiorul holului. Pe ecrane defilau imagini cu stări anterioare ale caselor, din timpul șantierului sau din proiecte de aceiași autori, iar fotografiile printate arătau, de regulă, rezultatul final al acelor proiecte. Acestea puteau fi scoate din cutie și privite de-aproape – recuperând astfel ceva din experi‑ enţa tactilă bogată pe care le stârnesc mai toate proiectele prezentate. Și am adus mai aproape de toţi scotocitul printre lucruri vechi.

Organizator: Zeppelin Cu sprijinul: Administratia Fondului Cultural National, Ordinul Arhitectilor din Romania, Biblioteca Centrala Universitara „Carol I” Sponsori: Lafarge, Grohe, Sika, Rigips, Tassullo, Techno Office, Onduline, Alukonigstahl, Il Spazio, Radox

FOTO: Andrei Mﾄビgulescu, Nicolae Ivan

Case vechi, design și ceva în plus Carte

2012

Re-activarea patrimoniului arhitectural din România

O carte despre design și arhitectură ultramoderne, produse și tehnologii de ultimă oră – toate aplicate pentru salvarea și re-activarea unor clădiri de patrimoniu.

Vorbim despre operaţii care nu se limiteaza la respectarea regulilor de protectie, ci dau o viaţă noua unor cladiri vechi; proiecte care trec de simpla restaurare, pentru a vorbi de regenerare. Sunt interventii în care elementele moderne (reali‑ zate cu produse și tehnologii de top) constituie un nou strat, ce intră într-un dialog respectuos și sensibil cu cele istorice. Cele cca. 20 de exemple [prezentate și într-o expoziţie omonimă] arată că prezervarea și modernizarea nu se contrazic, ci se completează și că reabilitarea poate fi o alternativă foarte eficientă pentru înlo‑ cuire, inclusiv din punct de vedere economic.

Proiectele selectate nu reprezintă doar operaţii remarcabile de restaurare și reabilitare, ci și exemple de arhitectură, design și tehnologie de cea mai bună cali‑ tate la nivel internaţional. Câteva exemple: – Uzina de Apă, Suceava. Centru de arhitectură, cultură urbană și peisaj (Proiect: Ordinul Arhitecţilor dinRomânia, FilialaNord Est) – O bucată de oraș. Bastionul Theresia, Timișoara (Proiect: Archaeus) – Planwerk Cluj. Reciclări strategice (Proiect: Planwerk) – The Ark. Centru independent pentru industrii creative.

(Proiect: Re-Act architecture office) – Conservare, nu muzeificare. Casa Mincu, București (Proiect: Prodid) – Reabilitare și extindere. O locuinţă interbelică, București (Proiect: Zeppelin) – Exhibit Arhitectura. De la design la restaurare (Proiect: Exhibit Arhitectura) – Corvin Cristian. Amenajarea ca recuperare (Proiect: Corvin Cristian) – Precis, ușor, confortabil. Institutul Francez, București (Proiect: Lundi et Demi)

Editată de: Zeppelin, 2012 Editori: Ștefan Ghenciulescu, Constantin Goagea, Cosmina Goagea, Mugur Grosu, Cosmin Caciuc Autori: Ștefan Ghenciulescu, Constantin Goagea, Cosmina Goagea, Mugur Grosu, Cosmin Caciuc, Justin Baroncea, Johannes Bertleff, Planwerk Design grafic: Radu Manelici (Faber Studio) Ediţie bilingvă [română/engleză] Format: 20,35 x 28,3 cm; 200 de pagini color Cartea poate fi comandată aici: www.e-zeppelin.ro/abonamente. php?id_abo=24 Cu sprijinul: Administraţia Fondului Cultural Naţional, Ordinul Arhitecţilor din România, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

Activări Urbane în România

2011

Expoziţie / 2.11.2011–10.01.2012, Muzeul Naţional de Artă Contemporană

Proiectul a propus un studiu al iniţiativelor independente recente din România și o selecţie de 14 proiecte ce pot fi considerate modele eficiente de acţiune și recu‑ perare – a unor spaţii abandonate, a identităţii unui loc, a unor tehnici și obiceiuri bune, a relaţiilor cu lumea, promovând astfel o cultură a activismului civic urban.

Au fost puse în lumină intervenţii în spaţii publice cu implicarea comunităţii locale, conversii și recuperări de locuri sau construcţii ieșite din uz, re‑activări culturale urbane prin mijloace arhitecturale, artistice sau design urban. Totodată, au fost relevate strategii personale și metode viabile privind integrarea socială și responsabilizarea unor grupuri, crearea de comunităţi sau formule de parteneriat.

Proiectul a adus împreună energiile, experienţele, trăirile, întrebările și perspec‑ tivele unor oameni care au înţeles că de ei depinde soarta locului în care trăiesc.

Expoziţia a avut peste 2500 de vizitatori, dintre care 400 prezenţi la deschidere.

Organizator: Asociaţia Zeppelin parteneri: Ordinul Arhitecţilor din România, Administraţia Fondului Cultural National, ERSTE Stiftung, Archis Interventions SEE, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Lafarge

Urban Report

2011

Platformă

Urbanreport.ro este un proiect de cercetare dedicat fenomenului urban contem‑ poran în 4 ţări care trec prin tipuri de tranziţie diferite, dar la fel de imposibil de previzionat: România, Bulgaria, Serbia și Ungaria. Ce condiţii și fantasme au permis dezvoltarea haotică din ultimii 10 ani, ce emoţii și nostalgii ne activează, în ce măsură suntem tributari unui imaginar simbolic comunist sau capitalist și alte clișee în proiectul Urban Report. www.urbanreport.ro

Echipa Urban Report: Ivan Kucina, Todor Atanasov, Peter Torniov, Miklós Péterffy, Samu Szemerey, Ștefan Ghenciulescu, Cosmina Goagea, Constantin Goagea / BINA, SAW, ZEPPELIN, KEK, Transformatori Proiect este finanţat de: Institutul Cultural Român prin programul Cantemir, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Ordinul Arhitecţilor din Romînia prin Timbrul arhitecturii

Urban Report #1 Poetica tranziţiei în derulare

Modernitate/antimodernitate Surfarea prin poetica tranziţiei în acest prim volum Urban Report pune în prim plan conflictul generat de o lume a modernităţii venite brutal peste noi. Așa cum rezultă din acest prim studiu, forţele care aduc modernitatea în orașele noastre sunt ingenue cultural, sunt violente dar determinate, motiv pentru care provoacă în aceeași măsură lucruri bune, dar și haos, urâţenie sau corupţie. Ce condiţii și fantasme au permis dezvoltarea haotică din ultimii 20 de ani, adesea prea asemă‑ nănătoare în cele 4 ţări? Ce emoţii și nostalgii ne mișcă deopotrivă pe ei și pe noi? În ce măsură suntem tributari unui imaginar simbolic comunist sau, dimpotrivă, celui capitalist, plus alte teme și clișee, veţi găsi pe larg în acest proiect de coope‑ rare dezvoltat de echipa Zeppelin.

2011

Urban Report #2

2011

Condiţiile urbanităţii auto‑reglementate

Comunitate și individualitate Una dintre cele mai sensibile probleme ale postsocialismului a fost abandonarea oricărui management urban orientat către comunitate. În mod spontan, se nasc reacţii nevrotice de evadare din orice formă de reglementare urbană, un protest împotriva ideii unicului destin pe care un oraș îl poate crea în mod egal pentru toţi locuitorii săi. Acest fenomen este însoţit de o explozie a individualităţii ca formă de expresie a libertăţii; energii uriașe sunt forţate să‑și găsească propria dina‑ mică. Prin înţelegerea acestui proces viu, influenţat în permanenţă de o mulţime de factori, volumul 2 Urban Report încearcă să imagineze viitorul orașelor din Est dincolo de stereotipuri, dintr‑o perspectivă pozitivă, și anume: transformarea lipsurilor în oportunităţi.

URBAN REPORT IS A CROSS CULTURE RESEARCH, GATHERING THEORIES AND CRITICAL DISCOURSES ABOUT THE CONTEMPORARY URBAN PHENOMENA AND ARCHITECTURE IN 4 COUNTRIES: ROMANIA, HUNGARY, SERBIA, BULGARIA.

Urban Report #3

2011

Pionierii practicilor emergente

Reprezentare și identitate, globalizarea producţiei și a resurselor de creativitate, costuri și modele migratoare Cum ne‑am lămurit între timp că tranziţia nu există și că această parte de Europă nu va fi probabil comparabilă cu cea vestică niciodată, vă invităm la acest al treilea volum Urban Report, dedicat pionierilor unor practici arhitecturale desprinse din aceste vremuri și locuri. Pionieri într‑ale unor practici care sunt necertificate și nebrevetate. Totuși, ceva eroic și frumos, plin de demnitate se arată de fiecare dată când un astfel de proiect reușește să transforme lumea din jur. Sunt proiecte mici, temporare, fragile, dar multiplicarea lor și energia pe care o degajă construiesc speranţa schimbării în bine. Este un număr dedicat unor idei rebele, unor oameni care nu au încotro și trebuie să fie exploratori, inovatori, pionieri în necunoscut.

URBAN REPORT IS A CROSS CULTURE RESEARCH, GATHERING THEORIES AND CRITICAL DISCOURSES ABOUT THE CONTEMPORARY URBAN PHENOMENA AND ARCHITECTURE IN 4 COUNTRIES: ROMANIA, HUNGARY, SERBIA, BULGARIA.

Urban Report Conferinţe / 05–12.2011, Belgrad, Budapesta, Sofia

Prima conferinţă, prilejuită de lansarea volumului #1 Urban Report în cadrul Belgrade International Architecture Week, a avut loc pe 11 mai 2011.

Evenimentul, găzduit de Belgrade City Museum, a cuprins o prezentare a plat‑ formei și programului susţinută de Constantin Goagea, o conferinţă pe tema contribuţiei sârbe și a relevanţei sale în cadrul proiectului susţinută de Ivan Kucina, și două proiecţii de film (Looking for Oktober și Balkanized Deutsche Bank).

Următoarea manifestare, desfășurată pe 5 noiembrie 2011 în cadrul Sofia Architecture Week, a avut loc la Perform Bussiness Center: prezentarea proiectului (teme, reţea, corespondenţi) și a volumului #2 Urban Report, susţinută de Ștefan Ghenciulescu, și masa rotundă cu titlul „The Limits of the Balkans”.

Al treilea eveniment a avut loc la Ludwig Museum of Contemporary Art din Budapesta pe 2 decembrie 2011, și a cuprins următoarele prezentări: Miklos Peterffy despre proiectul, tematicile și reţeaua Urban Report, Constantin Goagea despre volumul #3 („Pionierii practicilor emergente”; exemple de practică și activare urbană din cele 4 ţări implicate‑n proiect), Janos Vagi – Go Vorosto, proiect de construire a comunităţii, Samu Szemerey – despre expoziţia Yona Friedman deschisă la Ludwig Museum, în conexiune cu temele Urban Report, și o discuţie liberă, moderată de Samu Szemerey, despre starea de tranziţie și semnificaţia ei în Balcani.

2011

Tururi ghidate prin arhitectura industrială

2011

25–26.11.2011, București, zona de sud–vest

Segment al programului Patrimoniul ca resursă, proiectul a propus – ca acţiune pilot dedicată, în special, arhitecţilor, reprezentanţilor instituţiilor și societăţii civile – vizitarea a șapte ansambluri industriale din capitală: Uzina Filaret, fabrica Wolff – Hesper, Fabrica de Chibrituri, Observatorul astronomic, Fabrica de Timbre, Palatul și Fabrica Bragadiru, Vama Antrepozite – The Ark. În două zile dense au fost organizate două tururi ghidate, având suportul informativ asigurat de membrii Asociaţiei pentru Arheologie Industrială. Participanţii au avut privilegiul să exploreze un București spectaculos și greu (sau deloc) accesibil. În cadrul vizitelor, agrementate cu sandviciuri și ceaiuri calde, au fost puse în discuţie problemele și potenţialul patrimoniului industrial, posibile strategii și acţiuni de regenerare, exemple de identităţi urbane create pe trecutul recent industrial și perspective pentru un rebranding cultural al capitalei.

Organizatori: Asociaţia Zeppelin, Asociaţia pentru Arhitectură Industrială din România Cu sprijinul: Ordinul Arhitecţilor din România, Administraţia Fondului Cultural Naţional, ERSTE Stiftung, Archis Interventions SEE, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Lafarge

City. Money. Architecture.

2011

Conferinţă / dezbatere / 16.12.2011, Muzeul Naţional de Artă Contemporană

Un eveniment maraton, de aproape 6 ore, structurat în două sesiuni de conferinţe urmate de câte o dezbatere. Dezbaterea a adus împreună arhitecţi, urbaniști și experţi economici din România, Olanda și Germania, care au explorat studii de caz, scenarii de eșec sau succes în dezvoltare urbană, formule de creștere a atractivi‑ tăţii orașelor pentru locuitori și investitori, posibilităţi și soluţii pentru noi proiecte urbane. Cum pot fi orașele noastre mai atractive pentru locuitorii lor, dar și pentru investiţii? Cine și în ce fel ar putea să implementeze proiecte noi, cum se pot crea parteneriate de lucru, în ce condiţii și cum pot fi atrase fonduri pentru toate acestea? Discuţia s‑a axat pe stabilirea unor principii și strategii de acţiune pentru găsirea de resurse de dezvoltare a orașelor și a arhitecturii românești. Programul a fost astfel structurat încât să faciliteze interacţiunea participanţilor și să constru‑ iască punţi de colaborare între varii parteneri. Totodată s‑a pus accent pe îmbună‑ tăţirea dialogului cu administraţia publică.

La prima sesiune au participat Gheorghe Pătrașcu – arhitect șef al Primăriei București, Șerban Ţigănaș – președintele Ordinului Arhitecţilor din România, Anca Ginavar – director general Dezvoltare Teritorială – Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Piet Van Ruler – senior partner pentru dezvoltare urbană Twynstra Gudde, Olanda și Liviu Ianăși – lector la catedra de planificare urbană și dezvoltare teritorială a Universităţii de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

Această sesiune a adus prezentări care aveau ca punct de plecare definirea rolului arhitecturii în dezvoltarea urbană, sau introducerea unor tematici actuale: ce face ca orașele românești să mai fie (încă) frumoase, ce zone și tipuri de proiecte merită a fi prioritizate pentru ca orașele românești să fie mai accesibile și mai competitive, ce tipuri de parteneriate ar putea genera programe noi de natură să îmbunătăţească real proiectele de arhiectură, zone sau chiar orașul.

La sesiunea a doua au performat Damo Holt – director consultanţă imobiliară ECORYS Research & Consulting, Olanda, Ellen van der Lei – expert urban deve‑ lopment fund European Investment Bank, Luxembourg, Sorina Racoviceanu – director Institute for Housing and Urban Development Studies, România și Eugen Pănescu – arhitect partener Planwerk. La dezbateri, intervenţii consis‑ tente din partea publicului au avut Nicușor Dan – președintele organizaţiei Salvaţi Bucureștiul, și arhitecţii Teodor Frolu și Cătălin Berescu. Evenimentul a fost moderat de Kai Voeckler – director de program Archis Interventions și Joep de Roo – director Eurodite.

Partea a doua a generat mai multe întrebări și răspunsuri în jurul unor subiecte anvergură: cum și de ce se fac investiţii în România, care sunt condiţiile de atra‑ gere și absorbţie a fondurilor (de la cele europene, la cele private), cum se pot atrage mai mulţi parteneri și investitori într‑un proiect urban, agenţiile de inves‑ tiţii și planul director au dat rezultate bune în foarte multe ţări și orașe, dar în România această formulă e aproape necunoscută.

Filmele conferinţei se pot vedea online la adresa: http://vimeo.com/search?q=city+money+architecture

Organizatori: Asociaţia Zeppelin, DISC (Dutch Initiative for Sustainable Cities), NAi (Netherland Architecture Institute, Rotterdam) și Archis Interventions Partener: Ordinul Arhitecţilor din România Cu sprijinul: Administraţia Fondului Cultural Naţional, ERSTE Stiftung, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la București, NAi – Netherlands Architecture Institute, Archis Interventions SEE, DISC – Dutch Initiative for Sustainable Cities, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Ministerul de Dezvoltare Regională și Turism, Lafarge, Sensio, Geplast, Armstrong

CUM A FOST LA THE WAY IT HAPPENED:

Echipa zeppelin

CITY. MONEY. ARCHITECTURE [1] / FESTIVAL ZEPPELIN

Nicolae Ivan

Riscăm ca resursele urbane încă existente să se consume ineficient, deteriorând calitatea vieţii locuitorilor.

The still remaining urban resources risk to be consumed ineffectively and by damaging the quality of life.

În 16 decembrie, Muzeul Naţional de Artă Contemporană a găzduit, ca finală de gală, cel mai viu și mai așteptat moment al Festivalui Zeppelin: conferinţa și super-dezbaterea internaţională „City.

Money. Architecture“, moderată de Kai Vöckler, director de program Archis Interventions și Joep de Roo, director Eurodite București.

Vă prezentăm acum cele mai importante idei reliefate în prima sesiune, la care-au participat Gheorghe Pătrașcu, arhitect-șef al capitalei, Şerban Ţigănaș, președinte OAR, Anca Ginavar, director în Ministerul Dezvoltarii Regionale și Turismului, Piet van Ruler, senior partner Twynstra Gudde - Olanda, și Liviu Ianăși, lector universitar la UAUIM București.

CONFERINŢA În deschidere, Gheorghe Pătrașcu a anunţat că e în curs de finalizare Conceptul Strategic București 2035 și a prezentat un scurt diagnostic: dinamica orașului a fost incoerentă, fără viziune pe termen lung, generând dezechilibre sociale și neglijând calitatea vieţii. Capitala ar trebui reinventată inteligent și sensibil prin patru direcţii strategice: instituirea Zonei Metropolitane București, revitalizarea sistemului de poli teritoriali, dezvoltarea infrastructurii și valorificarea patrimoniului. Dintre proiectele majore anterioare care au eșuat, a insistat asupra operaţiunii Esplanada, investiţie de 1 miliard de euro ce urma să asigure capitalei un nou pol economic și cultural dar care a fost blocată de indecizia guvernamentală.

GhEORGhE PătRAșCU

Arhitectul devine tot mai mult un mediator.

The architect increasingly becomes a mediator.

On 16th of December, the National Contemporary Art Museum was the host of a final gala, to the most expected moment of Zeppelin Festival: the conference and international debate “City. Money. Architecture” moderated by Kai Vöckler, Programme Director at Archis Interventions and Joep de Roo, Director Eurodite Bucharest. We now have the pleasure to present the key ideas discussed in the first session, with Gheorghe Pătrașcu, Head Architect of the capital, Şerban Ţigănaș, President of the Romanian Order of Architects, Anca Ginavar, Director in the Ministry of Regional Development and Tourism, Piet van Ruler, Senior Partner Twynstra Gudde, the Netherlands, and Liviu Ianăși, Lecturer at the “Ion Mincu” University for Architecture and Urban Planning Bucharest.

CONFERENCE Gheorghe Pătrașcu announced in the opening that the Strategic Concept Bucharest 2035 is almost complete, and presented a short diagnostic: the dynamics of the city was incoherent, with no long term vision, producing social imbalance and neglecting the quality of life. The capital should be intelligently and sensitively reinvented via four strategic directions: setting a Metropolitan Bucharest Zone, reviving the territorial markers, developing infrastructure and valorising the heritage.

Out of the former major project failing, he insisted on the Esplanada operation, a 1 billion euro investment meant to provide the capital with a new economic and cultural marker, but which was blocked by governmental indecision.

Architecture is to the city what words are to poetry, and to separate them is a serious mistake, Şerban Ţigănaș declared.

Mentioning the events leading to the set

Arhitectura este pentru oraș ce sunt cuvintele pentru poezie, a le separa e o gravă eroare, a apreciat Şerban Ţigănaș. Evocând împrejurările care-au stat la fondarea grupului Planwerk acum 9 ani, cea mai gravă ţinea de constatarea că-n România sunt milioane de metri pătraţi de spaţiu public neîngrijit. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Printre cauzele care-au „asigurat” eșecul unor iniţiative majore pentru zone problematice din Cluj, Brașov, Sibiu și București a amintit pasivitatea, predilecţia pentru speculă și lipsa colaborării instituţionale.

Anca Ginavar a amintit că Guvernul dorește un restart pentru proiectul Esplanada, dar așa-numita indecizie guvernamentală e legată de inexistenţa unui suport legal: un proiect comercial nu poate fi sprijinit prin ordonanţă guvernamentală. În plus, 60% din acel teren e în proprietatea unor locuitori care-și cer drepturile. Cea mai consistentă parte a fost dedicată prezentării unui proiect guvernamental de regenerare a fostelor situri militare, ECO City Antiaeriană, pentru care există și perspective de finanţare europeană.

Piet van Ruler a vorbit despre ampla experienţă a Olandei în domeniul planificării și proiectelor de parteneriat public-privat.

Dar toate modelele pe care le avem acum sunt vechi, noile cerinţe sunt exact la polul opus, oferta întrece cererea, iniţiativa de planificare aparţine acum utilizatorilor în coaliţie cu investitorii. Apar noi modele de dezvoltare urbană, iar valoarea economică este mai mare decât valoarea imobiliară. Punctul cheie e să-i găsești pe cei care au aceleași interese și valori ca și tine. Ca studiu de caz a prezentat proiectul Bloomin'Holland, un veritabil succes economic și comunitar.

Liviu Ianăși a apreciat că în povestea de dragoste dintre bani și oraș, arhitectura este afrodisiacul: în contextul globalizării, competiţiei urbane și-al erei imaginii, atât investitorii cât și locuitorii trebuie seduși - cu spaţii urbane, calitate și peisaje. Un exemplu foarte bun ar fi Copehnaga, de unde și termenul de „copenhagenizare” pentru o anumită politică privind calitatea vieţii, imaginea orașului, peisajul etc. Arhitectura bună nu poate fi făcută de arhitecţi slabi, însă de multe ori, din nefericire, arhitecţii buni fac arhitectură urbană proastă.

DEZBATEREA Kai Voeckler a deschis prima sesiune a dezbaterilor enunţând două întrebări importante: cum poate fi organizat procesul de dezvoltare a orașului astfel încât interesele publice și cele private să fie într-un bun echilibru? Şi care mai este rolul arhitectului în acest proces, devine el un mediator?

Uitaţi-vă în jur și vedeţi dacă puteţi afla nevoi cărora vreţi să le răspundeţi prin dezvoltarea acelui loc.

Treceţi de la specificaţii interne la cele externe.

Look around and see if you can find out needs to whom you may respond by developing a place.

Swich from internal to external specs.

Există o anumită teamă de complexitate din partea sectorului public, care încearcă să simplifice totul: proiect și construcţie la pachet.

Nu poţi separa arhitectura de planificare, asta a fost una dintre cele mai mari erori din acești ani.

Separating architecture from planning was one of the biggest mistakes from these years.

There’s in the public sector a certain fear of complexity; they try to simplify everything – therefore all these designand-build contracts.

ŞERbAn ŢIGănAș

ŞERbAn ŢIGănAș

up of Planwerk office, 9 years ago, the worst referred to the observation that there are millions of neglected public space square metres. Things have not changed substantially since then. Among causes “backing” the failure of major initiatives for difficult areas in Cluj, Brașov, Sibiu and Bucharest, he cited passiveness, the inclination to illegal business and the lack of institutional cooperation.

Anca Ginavar stated that the Government aims to restart Esplanada project, but the so-called governmental indecision is connected to the inexistence of a legal issue: a commercial project cannot be supported through a governmental decision. In addition, 60% of the area is the property of people who ask for their rights. The most consistent part of her presentation was devoted to showing a governmental regeneration project for the former military sites, ECO Antiaeriana City, for which there are opportunities of European funding.

Piet van Ruler talked about the wide Dutch experience in the area of planning and the public-private partnership projects. As the models we have are rather outdated, the new requirements are at the other extreme, the offer exceeds the demand, and the planning initiative is now in the hands of users in coalition with investors. New models of urban development emerge, and the economic value is higher than the real estate one. The key is to find those with similar interests and values as you. The study case referred to Bloomin’ Holland, a genuine economic and community success.

Proiectele cheie pot atrage investitori și pot da identitate globală.

Key-projects can attract investors and give a global identity.

KAI VöCKlER

PIEt VAn RUlER

KAI VöCKlER

110

111

DVD City. Money. Architecture.

2011

Sinteza dezbaterii și filmul evenimentului O conferinţă‑dezbatere internaţională pe tema arhitecturii ca act politic într‑o economie bazată pe valori culturale, la care au fost invitaţi: arhitecţi, urbaniști experţi în dezvoltare urbană, practicieni cu experienţă în intervenţii în contexte dificile, city‑manageri și reprezentanţi ai administraţiei publice, diverși specialiști în politici urbane, economiști, sectorul ONG activ în domeniu.

CUM A FOST LA THE WAY IT HAPPENED

Echipa zeppelin

96

Nicolae Ivan

Nu trebuie să ai în vedere doar dezvoltarea economică, ci și spaţiul public, programele sociale și educative etc.

Deci e vorba despre hardware, software, orgware și mindware.

One should not consider just economic development, but also public space, social and education programs etc.

So, it’s about hardware, orgware, and mindware.

DamO HOlt

În ediţia anterioară, v-am prezentat cele mai importante idei reliefate în prima sesiune a conferinţei și dezbaterii internaţionale „City. Money. Architecture“, eveniment găzduit de Muzeul Naţional de Artă Contemporană și moderat de Kai Vöckler, director de program Archis Interventions, și de Joep de Roo, director Eurodite București. Iată acum sinteza celei de-a doua sesiuni, la care au participat: Damo Holt (director departament de consultanţă imobiliară ECORYS, Olanda), Ellen van der Lei (expert European Investment Bank), Sorina Racoviceanu (director IHS - Institute for Housing and Urban Development Studies Romania) și Eugen Pănescu (arhitect partener Planwerk).

CONFERINŢA Damo Holt a deschis sesiunea cu un mesaj-cheie: „cum să duci lucrurile la bun sfârșit”. Secretul proiectelor de succes ţine de ceea ce el a numit arta combinării: a finanţărilor publice cu cele private, a funcţiilor, responsabilităţilor, costurilor și intereselor părţilor implicate. Pentru asta e nevoie de parteneriate și de îndemânare. Studiu de caz selectat este „noul Eindhoven”, acum aflat în topul celor mai inovative regiuni, dar care cu 20 de ani în urmă era într-o situaţie comparabilă cu multe orașe românești. După ce două mari corporaţii și-au relocat sediile în orașul competitor, a fost creată o agenţie de dezvoltare regională prin care sectorul public a început să colaboreze cu cel privat: s-au creat parteneriate, s-au organizat și au reușit să creeze un nou pol economic.

In our previous number we presented the key ideas discussed during the first session of the international conference and debate “City. Money. Architecture”, an event hosted by the National Museum of Contemporary Art and moderated by Kai Vöckler – Programme Director at Archis Interventions and Joep de Roo – Director of Eurodite Bucuresti. We now present a synthesis of the second session, which enjoyed the participation of Damo Holt (Director of the Real Estate Consultancy Department of ECORYS, the Netherlands), Ellen van der Lei (expert working for the European Investment Bank), Sorina Racoviceanu (Director of IHS – Institute for Housing and Urban Development Studies Romania) and Eugen Panescu (Architect Partner Planwerk).

THE CONFERENCE Damo Holt opened the session with an important message: “how to get things done”. The secret of successful projects consists in what he called the art of combining: that is the art of combining public and private financing, as well as the positions, responsibilities, costs and interests of the interested parties. This requires skills and partnerships. “The new Eindhoven” is a case study in point, as this is one of the most innovative regions, which 20 years ago was in a state similar to that of many Romanian towns. After two big corporations relocated their headquarters in the competitor city, a regional development agency was established through which the public sector started to collaborate with the private one: partnerships were concluded and organized and a new economic hub was thus created.

Ellen van der Lei presented the European Programme Jessica for sustainable urban investments. She has been recently involved in the preparation of a study

Ellen van der Lei a prezentat programul european Jessica pentru investiţii urbane durabile. Recent, a fost implicată în elaborarea unui studiu pentru implementarea programului în regiunea Brașov, care însă a fost declinat, în cele din urmă, de Ministerul Dezvoltării.

Formula propusă prin acest program este înlocuirea sistemului de fonduri disponibile cu un sistem de investiţii, un bun vehicul pentru parteneriate public-privat în proiecte de infrastructură sau transport public urban, clădiri culturale etc. În multe ţări europene, programul e deja implementat foarte bine, inclusiv în Bulgaria sau Polonia unde e susţinută astfel dezvoltarea unor orașe din regiunea Wielkopolska.

Speră ca în viitor și România să se descurce mai bine.

Sorina Racoviceanu a vorbit despre competiţia orașelor și city marketing, concepte pe care le-a avut în vedere și când a colaborat la elaborarea strategiei Capitalei. Competiţia ţine atât de alegerile oamenilor privind locul unde-și vor petrece vacanţele sau unde se vor retrage după pensionare, cât și de locul unde-și vor localiza afacerile. La nivel global, 2.259 de orașe se luptă pentru un număr restrâns de companii: 9.423 dintre acestea asigură peste 50% din produsul intern brut global. Pentru a fi mai competitiv, un oraș trebuie să fie mai productiv, să atragă oameni și companii, și să fie pe măsura așteptărilor lor; să fie înţeleasă cererea globală și locală, să fie evaluate corect oferta și atuurile orașului (într-un sistem competiţional cu alte orașe) și să se elaboreze o strategie de branding și promovare.

Eugen Pănescu a continuat, întrebând cum pot deveni orașele mai competitive cu ajutorul planurilor urbanistice. A oferit ca exemplu orașul Cluj, pentru care Palnwerk lucrează de un deceniu. Iniţial, o muncă de pionierat – au început prin a oferi și dezbate public diverse idei, care se dovedesc a fi valabile și astăzi. Pe de altă parte, planul urbanistic oficial urmase ideea că orașul trebuie dezvoltat într-o zonă relativ restrânsă, scenariu care s-a dovedit între timp eronat: după un deceniu de dezvoltare haotică, jumătate din oraș are nevoie de o nouă planificare și restructurare. Este momentul pentru o chemare la acţiune. Formulele de parteneriat trebuie testate, pentru că suntem la început și nu avem încă un exemplu de bună practică.

Când un proiect este relevant, cresc șansele ca investitorii să se implice.

There are more chances for investors to get involved in relevant projects.

EllEn van DER lEi

Întrebarea-cheie: la ce se uită investitorii, de ce ar investi ei în orașele din România și ce caută de fapt?

A key question: What would investors look at?

Why should anyone invest in Romanian cities and what will they search for?

DamO HOlt

Investitorii instituţionali, companiile instituţionale și agenţiile devin din ce în ce mai interesate de sistemul de finanţare urbană.

for the programme implementation in Brasov, which was eventually rejected by the Ministry of Development. The formula proposed by this programme presupposes the replacement of the system of available funds with an investment system, which is a handy opportunity for public-private partnerships for infrastructure projects, urban public transportation, cultural buildings etc.

In many European countries the programme has already been successfully implemented, including Bulgaria or Poland where it supports the development of several cities in the Wielkopolska region. She hopes that Romania will do better in the future, too.

Sorina Racoviceanu talked about the competition of the cities and about city marketing, concepts which have also been considered when she collaborated with the authorities for the preparation of a strategy for the capital. Competition is involved when it comes to people’s choices about the place where they want to spend their holidays or to retire, as well as the place where they will locate their business. At the global level, 2,259 cities compete for a limited number of companies: 9,423 of them ensure over 50% of the global gross internal product. In order to be more competitive, a city has to be more productive, to attract people and companies and to meet their expectations; to have a good understanding of the global and local demand, to accurately evaluate its supply and strong points (in the framework of a competition based system with other cities) and to prepare a branding and promotion strategy.

Eugen Panescu continued this topic by asking how cities can become more competitive based on their urban plans. He gave as an example the city of Cluj for which Palnwerk has been working for a decade.

Initially they performed pioneering work – they started to offer and subject to public debates a series of ideas which continue to be valid even today. On the other hand, the official urban plan had been designed based on the idea that the city was to develop in a relatively small area, a scenario which in time proved to be wrong: after a decade of chaotic development, half of the city needs new planning and restructuring. It is time for a call to action. The partnership formulae have to the tested because we only just started and we do not have best practice examples yet.

Institutional investors and companies as well as agencies become more and more interested in urban financing.

EllEn van DER lEi

Orașele devin tot mai importante în dezbaterile și conferinţele internaţionale. S-ar spune că sunt chiar mai importante decât ţările, dacă ne gândim la oamenii de afaceri care își caută noi sedii pentru afacerile lor.

Cities become increasingly important in international conferences and debates. One could say that they get to be more important than countries, if we think about business people looking for new headquarters.

SORina RaCOviCEanu

97

Relaţii internaţionale. Tineri arhitecţi din Germania

2011

Expoziţie itinerantă / 10.11–12.12.2011, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, București

Expoziţia a prezentat 14 proiecte realizate de tineri arhitecţi din Germania și care au fost încheiate în străinătate, majoritatea după 2004. Exemplele selectate de arhitectură, design interior, urbanism și peisagistică evidenţiau modul în care aceștia abordează un mediu nou și străin, modifică și redefinesc clădirile deja existente și construiesc altele noi în condiţii ieșite din comun: soluţii sensibile la provocările actuale, având mereu în vedere viitorul, durabilitatea și noile tehno‑ logii. Contrar interesului mediatic global pentru spectaculos și cultura celebrităţii, expoziţia a prezentat proiecte inovatoare care oferă o abordare pragmatică încre‑ zătoare și discretă, concentrându‑se asupra locului pentru care au fost gândite.

Expoziţie realizată de: Institutul pentru relaţii culturale internaţionale – Stuttgart, în colaborare cu Camera federală a arhitecţilor germani – Berlin Organizatori în România: Goethe Institut în parteneriat cu Asociaţia Zeppelin Cu sprijinul: Ordinul Arhitecţilor din România, Administraţia Fondului Cultural Naţional, ERSTE Stiftung, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Archis Interventions, Lafarge

Rien ne va plus/ Faites vos jeux

2010

16.09–21.11.2010, Pavilion Unicredit – centru pentru artă și cultură contemporană, București

Expoziţia înfăţișează impactul crizei economice, ecologice și generaţionale asupra arhitecturii și modul de abordare a compexităţii acestor probleme pentru a crea o schiţă de viitor. „Rien ne va Plus” a început ca un proiect de cercetare având ca punct de plecare afirmaţia că suntem martorii unei triple crize: una economică, legată de specula imobiliară, una de mediu, legată de schimbări climatice fără precedent și, în fine, una a generaţiilor. În cadrul expoziţiei au fost compilate texte, imagini și date despre acestea, fără a face o distincţie clară – care texte aparţin fiecărei crize. Termenul „Rien ne va Plus” provine de la ruleta de joc.

Se referă la momentul în care toate pariurile s‑au făcut, momentul de suspans înaintea rezultatului. Literal, „Rien ne va Plus” e momentul în care totul stagnează.

O expoziţie realizată de: Powerhouse Company (Olanda) Organizatori la București: asociaţia Zeppelin și Pavilion Unicredit, Uniunea Arhitecţilor din România Cu sprijinul: Ambasada Olandei, Pavilion Unicredit, Administraţia Fondului Cultural Naţional Partener: Roca Sponsor: Hansen

Bienala de Arhitectură de la București 2004, 2006, 2008, 2010

Echipa Zeppelin a organizat ediţiile 2004–2010 ale Bienalei de Arhitectură de la București, pe care le‑a itinerat ulterior în 10 orașe din ţară, expoziţiile‑concurs ale celor mai valoroase lucrări de arhitectură românească. De‑a lungul celor 7 ani (2004–2011) în care echipa Zeppelin a construit identitatea și programul Bienalei, numărul de participări la concurs, vizitatorii expoziţiilor și vizibilitatea internaţio‑ nală a producţiei românești de arhitectură au fost într‑o continuă creștere.

Viziunea echipei Zeppelin a fost aceea de a deschide discursul de arhitectură și problematicile producţiei actuale către un spaţiu de dialog intercultural, multi‑ disciplinar, cu o anumită accesibilitate către un public cultivat. În acest context, pentru echipa Zeppelin a fost important să creeze un amplu program cultural conex, expoziţii și conferinţe ce au pus producţia locală pe fundalul unor fenomene culturale mai ample, deschizând astfel posibilitatea înţelegerii unor direcţii euro‑ pene/internaţionale în arhitectură. Importanţa Bienalei de Arhitectură a crescut de la o ediţie la alta, amploarea evenimentului și relevanţa lui profesională fiind din ce în ce mai mare, iar astăzi putem vorbi de o generaţie nouă a arhitecturii românești și setarea unor standarde ridicate în organizarea festivalurilor și evenimentelor de arhitectură.

2010 2004

BAB 2004 Organizatori: echipa Zeppelin, Uniunea Arhitecţilor din România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” Sponsori principali: Carpatcement, Graphisoft, Delta Distribution Sponsori: Knauf, Titan Mar, Stage Expert, Franke, Hewlett Packard, Wienerberger, Cotnari, Cărturești, Agenţia Naţională a Locuinţelor, Compania Naţională de Investiţii, Ruukki România BAB 2006 Organizatori: echipa Zeppelin, Uniunea Arhitecţilor din România Sponsori principali: Henkel Bautechnik, Dupont România Sponsori: Knauf, Velux, Bramac, MonsMedius, Delta Design, Hunter Douglas, Steelcase România, Isover, Lafarge, Xerox, Fakro cu sprijinul: Bicau, Primăria sectorului 1 București, Ministerul Culturii și Cultelor, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Compania Naţională de Investiţii, Ambasada Japoniei la București, Japan Foundation, Stage Expert BAB 2008 Organizatori: echipa Zeppelin, Uniunea Arhitecţilor din România Cu sprijinul: Muzeului Ţăranului Român, Muzeului National de Arta Contemporană, Muzeului Municipiului București, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrului Ceh Partener: Cembrit Sponsori principali: Final Distribution, Velux, Comisia Naţională pentru Investiţii Sponsori: Rheinzink, Apla, Alukonigstahl, Kludi, Steelcase România, Energobit Schreder, Bramac, Rigips, Bicau, Romstal, Cărturești BAB 2010 Organizatori: Asociaţia Zeppelin, Uniunea Arhitecţilor din România Cu sprijinul: Ambasada Olandei, Institutul Polonez, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Fundaţia ERSTE, Swiss Architecture Museum din Basel,Asirom, Forumul Cultural Austriac, Quehenberger, Institutul Goethe, Centrul de Instrospecţie Vizuală Partener: Roca Sponsori: Rockwool, Velux, Lafarge, FSB, Hafele, Knauf Insulation, Energobit Schreder, Egger, Fastius, Bang & Olufsen, BMW – mașina oficială a BAB 2010, Geze, Sika, Bel Profile, Tassullo

arhitEkton magazine

builder of illusions

graditelj iluzija

prin partener arboreverde

Magic Blocks 2010 – În spatele cortinei de beton Cercetare și proiect urbanistic în București

În continuarea proiectului iniţiat în 2009, echipa și‑a concentrat activităţile de cercetare asupra marilor bulevarde cu blocuri din perioada socialismului și a maidanelor din spatele acestora, pentru identificarea unor soluţii și elaborarea unei strategii de transformare a acestor locuri ale nimănui în spaţii publice veri‑ tabile și folosirea lor ca elemente de activare a orașului istoric din spatele cortinei de beton. A fost ales, ca studiu de caz, istoricul bulevard Calea Moșilor, care s‑a dezvoltat puternic în anii ’80. Strategia propusă dezvoltă principiile unei zone de intervenţie (un nou spaţiu public), o deschidere a cortinei de beton printr‑o serie de funcţii publice și un sistem de reglementare care va favoriza investiţiile și îmbunătăţirea vieţii din zonă. Proiectul definește trei tipuri de zone: una de inter‑ venţie, care să acopere spaţiul rămas liber din spatele șirurilor de blocuri și care poate fi transformată într‑un sistem de spaţii publice printr‑o serie de acţiuni de modernizare conduse de organele administrative; o zonă de protecţie, care coin‑ cide în mare cu zona istorică protejată; între acestea, o zonă tampon, constituită din străzile vechi, loturile de teren și clădirile private, a căror dezvoltare trebuie să se realizeze conform unor reglementări urbanistice. Acestea vor contribui la salvarea zonei de protecţie prin atragerea celor interesaţi să construiască spre zona‑tampon, iar investiţiile (private și publice) în spaţii comerciale, servicii comunitare, garaje etc vor contribui la îmbunătăţirea calităţii spaţiului public și vieţii locuitorilor.

Proiectul Magic Blocks a fost finalist la cea de-a VII-a ediţie a Premiilor Europene pentru Spaţii Publice, organizată de Centrul de Cultură Contemporană din Barcelona, la care au participat 347 de proiecte din 36 de ţări europene.

Autorii proiectului: Asociaţia Zeppelin, Point4, Archis Interventions, Hackenbroich Architekten, în cooperare cu ATU, Space Syntax România, StudioBASAR, Platforma 9.1 Cu sprijinul: Erste Stiftung, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Uniunea Arhitecţilor din România, Goethe – Institut Partener: Roca

Magic Blocks 2010 Intervenţii urbane

Calea Moșilor 2010: o cortină agresivă și gri de beton, specifică anilor ’80, care taie un ţesut istoric și rupe orașul în două: în faţa bulevardului un oraș dens și bine echipat, dar urât și agresiv, iar în spate orașul istoric, ascuns și izolat. Echipa proiectului a propus o serie de intervenţii menite să activeze zona din spatele cortinelor de blocuri, ca spaţii ale comunităţii și locuri publice în cadrul ţesutului istoric. Aceste locuri abandonate în urma operaţiilor totalitare au un potenţial enorm pentru amplasarea unor spaţii publice veritabile, articularea celor două tipuri de oraș și reintegrarea în memoria colectivă, în structura urbană și în circuitul turistic general al unui patrimoniu izolat. Proiectul a vizat porţiuni foarte mici de teren, neocupate și nerevendicate de nimeni, unde‑au fost realizate, cu mijloace simbolice, diverse tipuri de intervenţii cu implicarea locuitorilor, care să răspundă nevoilor lor imediate, dar și să respecte și să exprime scenariul de dezvoltare al locului respectiv. Intervenţiile – în număr de patru: un gang, un loc de joacă, o bancă sub formă de scară și o fundătură transformată într‑un salon în aer liber – au fost menite să testeze ideile din proiect, să impulsioneze demararea unor operaţii concrete și să‑i stimuleze pe locuitori să‑și exprime părerile și să se implice mai mult în transformarea propriului spaţiu de viaţă.

Autorii proiectului: Asociaţia Zeppelin, Point4, Archis Interventions, Hackenbroich Architekten, în cooperare cu ATU, Space Syntax România, StudioBASAR, Platforma 9.1 Cu sprijinul: Erste Stiftung, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Goethe – Institut, Uniunea Arhitecţilor din România, Centrul de Introspecţie Vizuală Partener: Roca

Magic Blocks 2010 – În spatele cortinei de beton Expoziţie / 14.10–5.11.2010, Centrul de Introspectie Vizuală, București

Expoziţia a prezentat publicului rezultatele proiectului Magic Blocks 2010 – ideile esenţiale ale studiului și strategiei de activare urbană, intervenţiile în spaţiul public din spatele blocurilor de pe Calea Moșilor și‑un film documentar.

Autorii proiectului: Asociaţia Zeppelin, Point4, Archis Interventions, Hackenbroich Architekten, în cooperare cu ATU, Space Syntax România, StudioBASAR, Platforma 9.1 Cu sprijinul: Erste Stiftung, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Goethe – Institut, Uniunea Arhitecţilor din România, Centrul de Introspecţie Vizuală Partener: Roca

Magic Blocks 2010 – În spatele cortinei de beton Publicaţie

Întreg centrul Bucureștiului este străbătut de cortine de beton: zeci de kilometri de bulevarde cu șiruri neîntrerupte de blocuri construite în anii ’70 și ’80. În spatele lor se ascunde orașul vechi, cu străduţe și case, biserici și arbori. Între blocuri și orașul vechi se întind spaţiile libere rămase în urma demolărilor. Proiectul Magic Blocks 2010 propune o strategie urbană pentru acest tip de spaţii din București, iar Calea Moșilor a fost aleasă ca studiu de caz. Sunt prezentate 4 intervenţii în spaţiul public, cu implicarea comunităţii locale, ca punct de plecare pentru viitoarele operaţii de mai mare anvergură.

Magic Blocks —2010

26

Non-spaţiu în spatele cortinei de beton

Zonă tampon

Zonă protejată

←

Situaţia existentă

O cortină de beton, zona haotică din spatele acesteia, marginile zonei istorice centrale. Aceasta din urmă este practic invizibilă în cadrul imaginii generale a oraşului şi este distrusă în mod accelerat printr-o serie de proiecte individuale speculative.

➋ Despre ce fel de teritorii vorbim

Zonă tampon

Zonă protejată

Noul spaţiu public

←

Strategie de intervenţie

Strategia dezvoltă principiile unei zone de intervenţie (un nou spaţiu public), o deschidere a cortinei printr-o serie de funcţii publice la parterele blocurilor şi un sistem de reglementare în zona tampon, care va favoriza investiţiile şi îmbunătăţirea calităţii vieţii din zonă.

la fel de haotic folosite ca toate celelalte, însă

gie pentru proiectele de construcţii noi din veci-

tuită din străzile vechi, loturile de teren și clă-

mai degrabă ascunse și liniștite. Credem că ar

gard nou din beton și un spate de bloc. Mijlocul

nătatea acestora. E nevoie nu doar de proiecte

diri private, a căror dezvoltare trebuie să se

ajunge să fie limitat accesul auto, rearanjate

său este ocupat de un parapet din beton care

pentru parcări și spaţii verzi, ci și de o viziune

realizeze conform regulamentelor urbanistice.

parcările, plantaţi mai mulţi copaci pentru a se

împiedică parcarea. Scaune și cuiere recuperate,

urbană.

Reglementările ar contribui la salvarea zonei

ajunge la un ansamblu de grădini aparţinând

prinse de parapet și un covor din pietriș mărgi-

de protecţie, prin atragerea investitorilor care

mai degrabă locuitorilor din blocuri și unde stră-

nit de o ramă din lemn compun un salon liniștit

azi vor să construiască acolo spre zona-tampon.

inii ar fi mai puţin tentaţi să intre.

în aer liber.

ţiul rămas liber din spatele șirurilor de blocuri.

Aceste investiţii private (dar și publice) în spa-

Făcând parte din domeniul public, ea poate fi

ţii comerciale, servicii, comunitare, garaje, vor

transformată într-un sistem de spaţii publice

aduce bani și vor contribui la crearea unui spaţiu

printr-o serie de acţiuni de modernizare conduse

public activ și la creșterea standardului zonei.

de organele administrative.

Zonă de intervenţie Zonă tampon

O strategie care cuprinde 3 zone

30

€

Exemplul prezentat aici este porţiunea de teren dintre Calea Moşilor şi străzile Marcel Iancu, Episcopul Radu şi Ardeleni.

Idei, principii, instrumente Teritoriile care compun Calea Moșilor ar trebui să facă obiectul unor proiecte de amenajare

Instrumentele pentru regenerarea zonei fac

Asociaţia Zeppelin: Cosmina Goagea,

Colaboratori: Radu Leșevschi, Andra Stan.

Ștefan Ghenciulescu

Autorii intervenţiilor în spaţiul public:

parte din două categorii esenţiale:

Point 4: Justin Baroncea

Justin Baroncea, Ștefan Ghenciulescu,

➀ o regândire a spaţiului public: în locul haosu-

Archis Interventions: Kai Vöckler

Cosmina Goagea, Radu Leșevschi,

lui actual de străduţe, alei, maidane, propunem

Hackenbroich Architekten:

Teodora Răducă, Andra Stan, Cristian Niculici

o limitare a accesului auto (inclusiv a parcări-

Wilfried Hackenbroich

Autorii băncii din lemn pentru intervenţia 2

rite (spaţii mai mult sau mai puţin largi, accesi-

lor) și crearea a două tipuri de zone pietonale:

Colaboratori: Teodora Răducă, Andra Stan,

(locul de joacă): studioBASAR (Alexandru Axinte,

bile, închise faţă de bulevard etc.). În schimb, ele

una cu un caracter foarte public și deschis, cea-

Radu Leșevschi, Gagyi Zsofi, Ioana Păvălucă,

Cristian Borcan)

se repetă în alte locuri din oraș. Din acest motiv,

laltă, cu un caracter mai degrabă semi-public,

Tudor Elian

Producţia elementelor din lemn, recondiţionări:

am preferat să aplicăm soluţii adaptate aces-

folosită mai ales de către locuitorii din imediata

tor locuri reale, însă în același timp capabile să

vecinătate.

Dezvoltarea proiectului:

Designul grafic al expoziţiei și al acestei

reprezinte modele mai generale.

➁ activităţi ce ar putea avea loc în cadrul spa-

Zeppelin: Ștefan Ghenciulescu

publicaţii: Radu Manelici

Ucin Company

ţiului public, precum și modificări funcţionale

Point 4: Carmen Popescu

Fotografii: Echipa proiectului, Dragoș Lumpan,

mimăm proiecte detaliate (care ar trebui elabo-

la parterul blocurilor sau reglementări în zona

Archis Interventions: Kai Vöckler

Daniel Constantinescu

rate ca o etapă a unei operaţii pe termen lung),

tampon (restructurare de parcele, orientarea

Hackenbroich Architekten:

Autori film: Daniel Constantinescu,

ci doar să indicăm un set de principii, și pe baza

construcţiilor noi către spaţiul public etc.).

Wilfried Hackenbroich

Victor Velculescu

În cadrul studiului nostru, nu am încercat să

@

P

€

P€

€

P€

@

P

€

P

P€

P€

@

P€ €

@ P€

i

autori şi colaboratori Workshop martie 2010:

tipuri de zone.

mentări privind zona tampon. situaţiile din spatele blocurilor sunt foarte dife-

Spaţiul verde îngrădit spre Calea Moşilor ar deveni o adevărată piaţă urbană inaccesibilă maşinilor, aleea continuă din spate s-ar transforma în două fundături cu parcajele aferente, iar porţiunile dintre blocuri şi străzi sau dintre blocuri şi case ar deveni grădini folosite de către locatari.

Magic Blocks —2010

acestora, să elaborăm scenarii pentru diferitele

urbană (în zona de intervenţie) și al unor regleDe fapt, dincolo de caracteristicile generale,

zile Popa Petre, Spătarului și Corbeni se află un mic spaţiu abandonat, mărginit de calcane, un

➀ O zonă de intervenţie, care să acopere spa-

Magic Blocks —2010 ↙

Într-un astfel de loc, între Calea Moșilor și stră-

de a deveni spaţii publice vii. Uneori găsim locuri

➂ Între acestea două, o zonă tampon consti-

Credem că amenajarea spaţiului din spatele

←

8

un salon urban Nu toate zonele din spatele blocurilor sunt apte

zona istorică protejată.

blocurilor nu poate fi concepută fără o strate-

Am definit trei tipuri de zone: Zona de intervenţie

Magic Blocks —2010

➁ O zonă de protecţie, care coincide în mare cu

P

6

P€

€

€

P

P

€

P€

P€

P€

€

P

P€ P€ P€

P€

€

€

€

@

P€ €

€

@

i

P€

P€ P€ P

P

€

P€

P€ P€

€

P€ P

P

P€

P€ P

€

P

P€

€

transformare a zonei.

P€

spaţii tehnice, și poate începutul unei acţiuni de

StudioBASAR și care a trebuit să plece de la locul

€

Un embrion de spaţiu public, între mașini și

rampă. Banca creată anul trecut de colegii de la

P€

chiar înainte de a fi terminat.

O plasă închide balustrada periculoasă către

P€

care să facă locul mai sigur și mai prietenos.

www. e-zeppelin.ro/ magic-blocks

€

nat cel mai bine. Ne-au ajutat și stat alături (mai ales copiii) iar locul a început să fie folosit intens

€

A fost intervenţia la care locuitorii au reacţio-

întâlniri. Nu am avut decât să întărim ceea ce se întâmpla deja și să adăugăm doar acele lucruri

P€

și pătraţica.

tru, acest loc ar deveni o zonă de sport, joacă și

€

marcaje pentru jocuri: fotbal la o poartă, pereţica

drept loc de joacă, iar, în cadrul studiului nos-

P

Câteva pete și dungi de vopsea desenează

către subsol. Copiii din blocuri o foloseau deja

Proiectul este susţinut de:

P€

devine în același timp loc de stat și pălăvrăgit, cât și tribună pentru jocuri.

formă înconjurată de clădiri tehnice și o rampă

către asociaţia zeppelin, point4, archis interventions şi hackenbroich architekten. → prima etapă a proiectului s-a concretizat în două publicaţii, un film şi o expoziţie la centrul de introspecţie vizuală bucureşti.

cleaner

curi colorate te conduce, asemenea firimiturilor lui Hänsel și Gretel, către un al doilea loc, o plat-

→ programul magic blocks se desfăşoară din 2010 şi este dedicat elaborării de strategii, idei, scenarii alternative şi acţiuni cu privire la reabilitarea ansamblurilor de locuinţe din perioada socialistă din românia. → magic blocks 2010 este un proiect din cadrul acestui program şi a fost iniţiat de

carpet

său din cartierul Aviaţiei este reamplasată și

P

un loc al comunităţii Din pasajul descris mai devreme, un șir de cer-

P€

Magic Blocks —2010

P€

16

Magic Blocks 2009 Cercetare

Proiectul de cercetare oferă o analiză sintetică, scenarii, principii și studii de caz pentru strategii coerente de intervenţie și modele de proiecte de reabilitare a ansamblurilor din epoca socialistă din București. Peste 70% dintre bucureșteni locuiesc în blocuri construite în perioada socialistă, care s‑au degradat în timp și anunţă probleme economice și sociale considerabile. În plus, slaba aderenţă la urbanitate a unor locuitori și concentrarea pe spaţiul privat propriu au dus la transformarea fostelor structuri uniforme într‑un fel de sate pe verticală. Orice bloc a ajuns o colecţie de locuri private, asupra cărora se concentrează acţiunile de îmbunătăţire. Ideea esenţială a proiectului e că reabilitarea acestor cartiere nu se rezumă la reparaţii tehnice, ci trebuie gândită ca un program complex de regene‑ rare urbană, ce acoperă și aspectele spaţiale, sociale și economice. Operaţiile de reabilitare vor funcţiona doar dacă se reușește activarea unei acţiuni comune. O strategie realistă presupune crearea unui mecanism de participare, consiliere și comunicare între diferiţi parteneri (asociaţii de proprietari, autorităţi, finanţatori, autori de proiecte, constructori etc) pentru identificarea problemelor, definirea, acceptarea prin negociere și comunicarea unui proiect economic și tehnic și reali‑ zarea acestuia sub forma unor acţiuni coordonate.

Organizatori: Asociaţia Zeppelin, Point4 și Archis Interventions, în cooperare cu ATU, Space Syntax România, Hackenbroich Architekten, Platforma 9.1 Proiect finanţat de: Institutul Cultural Român prin Programul CANTEMIR Cu sprijinul: Muzeul Ţăranului Român, Uniunea Arhitecţilor din România, Fundaţia ERSTE, Forumul Cultural Austriac București, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la București, Rehau Art, Baumax, Wienerberger‑Porotherm, BCR Parteneri: Velux, Roca Sponsori: Rockwool, Gealan, Resido, Fakro, Dulux

Magic Blocks 2009 Expoziţii / Berlin, București și Moscova

Rezultatele primei etape a programului Magic Blocks (studii de caz, idei, principii și soluţii posibile pentru o strategie de regenerare complexă a cartierelor de locuinţe din perioada socialistă) au făcut obiectul a trei expoziţii internaţionale: în Berlin, la AedesLand, Savignyplatz (08.09–29.10.2009), apoi în București (9–26.11.2009) la Muzeul Ţăranului Român, sala Acvariu, și la Moscova (26–30.05.2010), în cadrul Bienalei internaţionale de arhitectură și design ARCH Moscow.

Iniţiativă și coordonare: Archis Interventions, Zeppelin, Point 4 Parteneri: ATU, Space Syntax România, Hackenbroich Architekten, Platforma 9,81 Proiect finanţat de: Institutul Cultural Român prin Programul Cantemir Proiectul susţinut de: ERSTE Foundation, Uniunea Arhitecţilor din România (prin intermediul fondurilor din taxa pe timbrul de arhitectură), Forumul Cultural Austriac, Wienerberger, BCR, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos

Magic Blocks 2009 Carte

Scenarii pentru blocurile din perioada socialistă în București

Editată de: Zeppelin Editori: Ștefan Ghenciulescu, Constantin Goagea, Kai Vockler

O carte despre probleme sociale și culturale, despre arhitectură și spaţiu public, despre economie și comunitate, despre identitate și, mai ales, despre energia și potenţialul acestor ansambluri. După o privire de ansamblu asupra Bucureștiului ca studiu de caz, sunt propuse idei și principii pentru o strategie de regenerare precum și soluţii posibile pentru câteva locuri reprezentative.

ISBN 978‑973‑0‑06942‑6

FUNCȚIUNI

a ad io er np di ive ile ct ur lle t oc i bl eșt t co res r s a tru cu iali ch en Bu oc Bu ii p în r s in ar tă fo es en lis s tat Sc cia ario es so cen ing S ous h SPORT

EDUCAȚIE COMERȚ LOCURI DE JOACĂ SPECTACOL

SĂPTĂMÂNAL ZILNIC

ANUAL

CULTURĂ NATURĂ RECREERE

Activarea spaţiului public Urban Activation of Public Space CETĂȚ EN I c

RE V

ACTORI

En

S

RESi D

I

En

NȚ

iZ

DURATIĂ

it

PERMANENT

DE

tS

LUNAR EC

REZIDENȚI

ZI

ASOCIAȚII DE PROPIETARI

CETĂȚENI AI ORAȘULUI GOSPODĂRII VECINI

activare ActivAting

ASOCIERI ALE ASOCIAȚIILOR DE PROPIETARI

Activarea spaţiului public O matrice cu diferite funcţiuni și actori indică posibilităţile de principiu de a activa spaţiul liber pe durată temporară sau permanentă.

IN

I nEig

H Bo U R S

A continuous urban public space behind the »Concrete Curtains« The open space on Moșilor boulevard can be seen as a potential urban public space for local residents as well as for neighbours from the historical center and for citizens in general. By lending spaces different functions and by activating them a sequence of differentiated and dynamic public spaces will appear.

Un spaţiu public continuu în spatele „cortinei de beton” Spaţiul liber de pe Calea Moșilor poate fi privit drept un potenţial spaţiu public nu doar pentru locuitorii blocurilor, ci și pentru vecinii din centrul istoric și pentru cetăţenii orașului, în general. Inserând funcţiuni și activând aceste zone moarte, s-ar obţine în anumite porţiuni secvenţe ale unui spaţiu public continuu și dinamic.

RA

M

/B

US

EDUCATION COMMERCIAL CULTURE KIDS - SPACE NATURE ENTERTAINMENT RECREATION /A UT OB UZ

cA

YEARLY

AM VA I

MONTHLY

PERMANENT

TR

WEEKLY DAILY

HOUSEHOLDS

CITIZENS NEIGHBOURS

ASSOCIATIONS OF H.O.A.

M AȘ IN

HOME OWNER ASSOCIATIONS

Beyond global identity a superposition of differences

Și totuși, așa cum știm cu toţii când trecem de la discursul general despre blocuri la unul particularizat despre blocul fiecăruia, ele nu sunt deloc la fel. Dincolo de cele enunţate mai sus, locuirea din perioada socialistă nu a fost uniformă.

O suprapunere de diferenţe determină caracteristice extrem de diferite. Există mai multe tipuri de rezolvări arhitecturale și urbane, date de perioada în care au fost construite, de regimul de înălţime, de sistemul constructiv, de densitate. Localizarea – în centru (vom reveni asupra acestei specificităţi românești) sau la periferie, într-o zonă foarte accesibilă sau, dimpotrivă, izolată – determină diferenţe uriașe de valoare efectivă și percepţie între ansambluri altfel identice ca rezolvare.

Vârsta lor declanșează discrepanţe enorme ale valorii economice (acum că ele se află de 20 de ani pe piaţa liberă): gradul de uzură al construcţiei și al echipamentelor, gradul de rezistenţă la cutremure (din ce în ce mai bun pe măsură ce sunt mai noi), suprafaţa apartamentelor etc.

O privire oricât de sumară asupra hărţii orașului ne dă imediat câteva categorii.

Avem de exemplu (puţine) locuinţe din perioada stalinistă sau plombe în centru, a căror scară, situaţie urbană și sisteme constructive le apropie mai degrabă de exemplele antebelice.

Asemănător majorităţii orașelor din estul Europei, avem mari cartiere funcţionaliste, uneori de 200.000 - 400.000 de

And yet as we all know, when the general discourse moves from the generic level of ‚blocks’ to that of the block in which we live, no two blocks are quite the same. The above discussion apart, dwelling during the socialist era was far from uniform. A superposition of differences results in features that vary greatly. Architectural and urban solutions vary according to the period when they were put into practice, to height regulations, building systems, density. On the other hand, despite sometimes identical architectural ensemble solutions, location – be it central (massive operations in the center are typical for totalitarian planning in Romania) or suburban, readily accessible or rather isolated - yields huge differences in value as well as in perception. How old a building is constitutes another major differentiating factor when it comes to market value, now that such blocks have been on the market for nearly twenty years; the wear and tear of buildings and their equipment is under scrutiny as is earthquake resistance (the newer the building the better), the size of apartments, etc.

A brief look at a city map will instantly reveal a number of block categories. For instance there are few housing ensembles that date back to the Stalinist period; similarly there are only a few central inserts whose scale, urban context and building solutions are closer to those dating from the interwar period.

Like most other European cities, Bucharest has its fair share of immense functionalist neighbourhoods which can count as many as

Tipologii de cartiere de blocuri din perioada socialistă (exemple).

Examples of socialist neighborhood typologies in the city.

construirea și activarea unui mecanism financiar 1. Înfiinţarea unei agenţii (independente sau din cadrul primăriei) 2. montarea proiectului împreună cu asociaţia de proprietari 3. obţinerea de fonduri de la un partener privat 4. lansarea proiectului constructing and activating a financial mechanism 1. Founding of an agency (independent or integrated into the city hall office) 2. building up a project with the home owner Association 3. Fund raising from a private partner 4. launching of the project

parterul devine activ (și productiv) definirea structurii funcţionale și proiecte pentru conversia parterului Amenajare: spaţii comerciale și servicii publice spaţiile de la parter încep să devină rentabile și apte de a finanţa alte operaţii pentru imobil.

The ground floor becomes active (and pproductive) Functional structure and design for the ground floor conversion construction: commercial spaces and public services The ground floor spaces start to bring in money and to be able to finance other operations for the building

mansarda cu apartamente pentru locuitorii de la parter 1. proiectarea și construirea unui nivel de mansardă 2. locuitorii de la parter iși cedează apartamentele și se mută la mansardă 3. spaţiul eliberat la parter intră în administrarea agenţiei The mansarde – apartments for the ground floor inhabitants 1. design and construction of an attic level 2. The inhabitants from the ground floor apartments move into the attic dwellings 3. The free ground floor space gets into the administration of the agency

reabilitare integrată finanţată prin închirierea spaţiilor de la parter 1. Înlocuirea instalaţiilor existente (termice/ electrice/sanitare) 2. Îmbunătăţirea condiţiilor bioclimatice și a impactului ecologic (izolare termică, obloane) 3. tratarea faţadei, reabilitarea și întreţinerea spaţiilor comune overall rehabiliation financed by the ground flooor rental 1. replacement of the existing installations: thermical / electrical / sanitary 2. dwelling and ecologic improvement: thermal insulation, shading panels 3. Façade insulation, rehabilitation and maintaining of common spaces.

20 | MAGIC BLOCKS

104 | MaGiC blOCKS

Rehabilitation as a community project

OVERVIEW

concluzie COnCLuSIOn

Reabilitarea ca proiect comunitar

O orgie a modificărilor individuale. Balcoanele devin verande închise, extinderi ale spaţiilor interioare, curţi individuale suprapuse, depozitări etc. Preferinţele personale și (mai ales) statutul social sunt vizibile în materialele și tehnicile cu care se realizează intervenţiile. Aceste schimbări sunt de obicei ilegale și au un rezultat architectural deplorabil însă exprimă o nevoi evidente și omniprezente și care ar trebui luate în seamă de orice strategie de reabilitare.

An orgy of individual changes. Balconies become glazed loggias, extensions of rooms, superposed courtyards, storage spaces, etc. Personal taste and (particularly) social status are expressed by the materials and techniques used.

These changes are usually illegal and their architectural outcome is deplorable, but they express obvious and general needs and should therefore be taken into account by any rehabilitation strategy.

32 | MAGIC BLOCKS

MAgic BLocKS | 55

Tipul 1 - clădiri înalte Type 1 – high buildings lângă boulevard. along the boulevard.

Mecanism de reabilitare Rehabilitation mechanism

REABILITARE ReHabilitatiON

OVERVIEW

54 | MAgic BLocKS

Dincolo de identitatea globală, o suprapunere de diferenţe

SPAȚIU PUBLIC PUBLic SPAcES

Activation of open space A matrix with different functions and actors shows in principle the possibilities for short- or long-term activation of open space.

n

RESIDENTS

P PE IETO DE N St I RiA

ACTORS

I/

DURATION

RS

/t

FUNCTIONS

O secvenţă de spaţii publice active Sequence / continous Public Spaces

SPORT

MAGIC BLOCKS | 33

Concluzii (1). Principii pentru o strategie de reabilitare

Conclusions (1). Principles for a Rehabilitation Strategy

În primul rând, ar trebui să vorbim despre regenerare urbană și de-abia în al doilea plan, despre probleme tehnice. Tehnicile există, pot fi importate și adaptate din alte ţări care se ocupă de multă vreme deja de reabilitarea fondului din anii ‘60 –’70; montajul urbanistic, economic și financiar trebuie însă să răspundă unei situaţii foarte specifice, caracterizată prin structura proprietăţii, diversitatea de situaţii și localizări, lipsa unei culturi comunitare.

First, let’s talk about urban regeneration and leave the technical problems for later.

Rehabilitation techniques can be imported and adapted from countries that have long been busy rehabilitating their 1960s and 70s stock; we mostly need a fit-for-purpose urban, economic, and financial frame. This frame needs to address specific conditions here, such as property structure, various individual circumstances and locations, as well as a non-existent community culture.

Urgenţa unei acţiuni coerente este maximă. Degradarea construcţiilor și echipamentelor (deloc influenţată de micile îmbunătăţiri individuale) și, independent de aceasta, scăderea accelerată a valorii din cauza amplasamentului și a apariţiei noilor ansambluri va duce la probleme economice (dispariţia unor valori, sărăcire, lipsa posibilităţilor de reabilitare) și, evident, sociale (ghetoizare și apariţia “cartierelorproblemă” cu toate consecinţele ce decurg din aceasta).

Urgent coherent action is required. We are faced with a dilapidated building stock whose facilities are in very bad shape; small individual refurbishments cannot improve their state in any way; bedsides price drop caused by changing perceptions about locations and the availability of new housing developments will lead to major problems, economic (loss of certain values, poverty increase, lack of rehabilitation means) as well as social (the emergence of ghettos and “problem-causing neighbourhoods” with everything they entail).

Strategii diferite pentrU SitUaţii diferite dat fiind faptul că masa de blocuri gri

different contextS call for different StrategieS given the superposition

se compune de fapt dintr-o suprapunere de diferenţe spaţiale și sociale. De fapt, nici nu știm destul despre aceste cartiere.

Este esenţială constituirea unei baze de date (structură socială pe cartiere, analiză economică, decupaje arhitecturale și

of spatial as much as social differences.

Indeed we know very little about these neigbourhoods. The setting of a database is essential. This should comprise information about the neigbourhoods’ social structure, an economic and legal analysis,

108 | MAGIC BLOCKS

MaGiC blOCKS | 105

urbane, situaţii juridice) care să permită acţiuni ţintite.

architectural and urban contexts, all of which would enable well-tailored action plans.

activarea prin SpaţiUl pUblic din care avem o rezervă uriașă. Acesta ar trebui să devină un element al locuirii, de importanţă aproape egală cu cea a construcţiilor. În orice tip de societate urbană, calitatea spaţiului public este un factor esenţial pentru valorizarea (inclusiv economică) a unui loc și, totodată, una dintre cele mai eficiente componente ale reabilitării: investiţii minime cu un efect considerabil și care, odată realizate, declanșează operaţiuni individuale.

activate pUblic Space of which we have a yet untapped reservoire. It should become an integral element of dwelling, almost as important as buildings. In any urban society, the quality of public space contributes to the status of a place as much as to its economic value and is one of the most efficient components of the rehabilitation process. The small investments it requires yield considerable impact and once in place, trigger individual actions.

proiectUl Urban ar trebui să integreze acţiunile disparate: locuitorii care aduc îmbunătăţiri individuale și acaparează bucăţi de spaţiu public, autorităţile care propun programe de reabilitare termică, administraţia domeniului public care amenajează spaţiul liber etc.

Proiect urban înseamnă atât planificare (prin PUD-uri și PUZ-uri) aplicată unor arii bine definite, cât și proiecte de amenajare a spaţiului public; de fapt, de o gândire arhitecturală și urbană a întregului proces.

the Urban project should integrate the otherwise disparate actions: inhabitants who make individual refurbishments and appropriate chunks of public space, authorities who embark on thermo-rehabilitation programmes, the department of public domain which landscapes the vacant public space, a.s.o.

An urban project includes both planning regulating strictly defined city areas (detail and zone development plans), and public space projects – indeed a process structured in architectural and in urban planning terms.

e nevoie de cineva care Să aSambleze

Someone haS to pUt all the pieceS

pieSele, adică de o organizaţie – să o numim agenţie – care ar trebui să coordoneze operaţiile; fie că este vorba despre o agenţie în cadrul administraţiei locale sau a ministerului de resort, fie despre un ONG specializat, această organizaţie ar avea o componenţă multidisciplinară și ar acţiona exact în punctul cel mai slab: relaţia dintre asociaţiile de proprietari și autorităţi sau instituţii de credit. Este

together namely an organization – let’s say an agency – tasked to coordinate all operations. It could be a local administration or ministry department or it could be just as well a specialised NGO. Whatever its subordination, this body should consist of a multi-disciplinary team whose role is to mediate the relation between owners’ associations and authorities or lending institutions, that is to say act where support is

MAGIC BLOCKS | 109

Magic Blocks 2009 Conferinţe internaţionale și expoziţia Balkanology / 2009–2010, București, Viena, Cluj, Istanbul, Moscova (conferinţe); Viena, București, Belgrad, Sofia, Podgorica (expo)

Rezultatele primei etape a proiectului Magic Blocks au fost comunicate într‑o serie de 5 conferinţe internaţionale centrate asupra principiilor, strategiilor și exem‑ plelor concrete de revitalizare a spaţiului public și de realizare a unor proiecte comunitare: 1. La București (16.11.2009) – Muzeul Ţăranului Român – cu parti‑ ciparea lui Michale Obrist (Austria), Kai Vöckler (Germania), Ivan Kucina (Serbia), Marko Sancanin (Croaţia), Justin Baroncea (România). 2. La Viena (20.11.2009) – Architekturzentrum, în cadrul 17.Wiener Architektur Kongress – conferenţiar Ștefan Ghenciulescu; la Cluj (14.05.2010) – Cinema Victoria, în cadrul Zilelor Arhitecturii la Cluj – conf. Constantin Goagea; 4. La Istanbul (21.05.2010) – Bahcesehir University, în cadrul International Policy Forum of Urban Growth and Conservation in Euro‑Asian Coridor, conf. Cosmina Goagea. 5. La Moscova (29.05.2010) – House of the Artist, în cadrul Bienalei Internaţionale de Arhitectură 2010 – conf. Constantin Goagea.

O versiune condensată a proiectului Magic Blocks 2009 a fost integrată, ca secţiune dedicată României, în expoziţia internaţională „Balkanology. New Architecture and Urban Phenomena in South Eastern Europe”, itinerată în 5 ţări (2009: AzW / Architecture Center Vienna. 2010: Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucharest. 2011: Belgrade Heritage House, Belgrade International Architecture Week; Art Pavilion, Podgorica; Vivacom Art Hall, Sofia Architecture Week.)

Organizatori: Asociaţia Zeppelin, Point4 și Archis Interventions, în cooperare cu ATU, Space Syntax România, Hackenbroich Architekten, Platforma 9.1 Proiect finanţat de: Institutul Cultural Român prin Programul CANTEMIR Cu sprijinul: Muzeul Ţăranului Român, Uniunea Arhitecţilor din România, Fundaţia ERSTE, Forumul Cultural Austriac București, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la București, Rehau Art, Baumax, Wienerberger‑Porotherm, BCR Parteneri: Velux, Roca Sponsori: Rockwool, Gealan, Resido, Fakro, Dulux

Inv Ba urb

Vin Tur

Exp Bas

cura

Căd gari can Belg Balk ilus proc

Iniţ tura nere

Vă i MNA intr

Revista Arhitectura

Cei trei membri ai colegiului redacţional zeppelin (Constantin Goagea, Cosmina Goagea și Ștefan Ghenciulescu) au participat la crearea mai multor publicaţii românești de arhitectură: revista online de filosofie a spaţiului Virtualia (www. virtualia.virtualia.ong.ro), ediţia românească a revistei Octogon și reinventarea, în anul 1999, a revistei Arhitectura (fondată în 1906) și editarea sa regulată până în anul 2010 (90 de ediţii). Începând cu anul 2011, echipa și-a continuat activitatea de publicare a unei reviste sub numele Zeppelin (Arhitectură. Spaţii. Idei). Dată fiind continuitatea – echipă, program și format – prima apariţie Zeppelin (ianuarie–februarie 2011) a primit numărul 91.

2010 1999

Avangarda Americană

2010

Carte

50 de ani de arhitectură: de la modernism la minimalism Modernism, late‑modernism, postmodernism, deconstrucţie, minimalism.

13 orașe americane – din New York și până în Los Angeles. 50 de ani de arhitectură modernă. 60 de arhitecţi faimoși – de la Louis Kahn și Mies van der Rohe, la Frank Gehry și David Adjaye.

Editată de: Zeppelin & Editura Universitară „Ion Mincu”, București Text si foto: Cosmin Caciuc Editori: Ștefan Ghenciulescu, Cosmina Goagea, Constantin Goagea Număr de pagini: 372 dimensiune: 24 x 22 cm ISBN 978‑973‑1884‑60‑8

Laborator Zeppelin

2010

Carte

25 de ore de discuţii, 11 arhitecţi + 1 designer, 20 de proiecte

Editată de: Zeppelin

O selecţie a materialului rezultat în urma primilor doi ani de întâlniri Zeppelin: arhitectură socială și comunitară, locuinţe minuscule, intervenţii în spaţii publice, acţionism și nonconstrucţie, logică și raţiune.

ISBN: 978‑973‑0‑08875‑5

in

el

pp

ze

or

at

r

o ab

L

5

00

intro

012

zeppelin 03 – 2008: Constantin & Cosmina Goagea 018 Câteva lucruri aleatorii despre Tokyo / Random facts about Tokyo zeppelin 04 – 2008: Juan Trias de Bes /TDB Arquitectura/ 068 Forma-peisaj / Form-landscape 072 Lectura topografică / Topographic reading 078 Spiritul locului / Genius loci 084 Modelare topografică / Topographic model zeppelin 05 – 2008: Yasuhiro Yamashita /Tekuto studio/ 106 Experimentul constructiv radical / Radical constructive experiment 110 Anvelopanta structurală reinventată / Reinvented structural envelope 118 Spațiul imploziv / Implosive space 122 Destabilizarea percepției / Shaking the perception zeppelin 07 – 2008: Șerban Sturdza 148 Regionalism critic / Critical regionalism 154 Recuperarea tipologică / Typological retrieval 158 Intervenția discretă / Discreet intervention 160 Arhitectura completă / Complete architecture zeppelin 09 – 2008: Angelo Rovența 180 Bricolaj inteligent / Intelligent bricolage 188 Socio-arhitectura / Social architecture 208 Integrare / Integration

064

10

100

144

172

216

246

280

308

330

210

ore i de ți 25 discu de re ră sp tu de itec arh rs hou 25 lks ta of t ture ou ab itec arch

lin ppe

ze

1

0 tor

ra

bo

La

1

0

NU

CLE

zeppelin 04 – 2008 64

Juan Trias de Bes /TDB Arquitectura/ Barcelona, Spain

Peisajul urban ca geneză a proiectului

03

03

65

03

219

'08 229

228

04

246

Dorin Ștefan – DSBA 246

'09

Proiecte recente

247

Recent projects

14

➊ problema spațiului urban orizontal și vertical: propunerea de refațadare a Bibliotecii Naționale (2008)

'09

247

The issue of the horizontal and vertical urban space: the proposal for a new façade of the National Library (2008)

➋ dezvoltarea urbană densă, cu regimuri mari de înălțime:

'08 275

'08

zeppelin 15 – 2009

SAR /search-and-rescue/

studioBASAR

➊ mai multe chei de lectură pentru înțelegerea spațiului alambicat, dar normal pentru noi, de București

280

280

281

14

15

Several kinds of readings for understanding a sophisticated

65

'09

'09

281

space, normal to use, in Bucharest

➋ despre metafora bazarului oriental, cu o „fantomă” și un „pom cu vrăbii”

Topographic urban and architecture projects: Calls House and Provasa Offices in San Cugat, both in Barcelona

➋ logica procesului constructiv,

93

11

Questioning our clichés over a spherical universe, starting from a critique of the very superficial way in which the theories of complexity are interpreted in modern architecture (blob-architecture, promoted by Greg Lynn in mid90s, for instance, sees the non-Euclidian exclusively through a spherical area (blob), forgetting the hyperbolic and depending exclusively on a software able to generate shapes)

zeppelin 14 – 2009

'08

Urban landscape as project birth

➊ proiecte urbane și arhitectură topografică: Casa Calls și Birourile Provasa în San Cugat, ambele în Barcelona

92

'09

On the non Euclidian geometry as a means of locomotion to the

21

20

11

future of architecture and design

Ce am înțeles imediat despre Tokyo este că e un oraș profund uman, cu toate că de multe ori arată ca în Războiul Stelelor. De vină sunt probabil și cei 5 600 de oameni de pe 1 km pătrat. Pentru a înțelege arhitectura aici, este esențial să ții cont de densitatea urbană incredibilă și de ideea obsesivă de fragilitate în fața unei catastrofe. Pentru că orașul Tokyo a fost anulat de două ori numai în ultimul secol, o dată în cutremurul din 1923 când a rămas pe drumuri ⅔ din populație, și în primăvara anului 1945, bombardat de americani. Atunci imaginați-vă un oraș în întregime nou, construit după '45, la început ieftin și repede, cu mijloace limitate, care au avut puțin de-a face cu rațiuni estetice.

Astfel, valul de arhitectură de slabă calitate apărută imediat după război este considerat cel de-al doilea dezastru făcut de mâna omului în secolul XX. Și aici m-am gândit că noi acum ar trebui să fim foarte atenți, să nu pățim asta în București. Au urmat apoi excesele din bubble years, anii '80 cu

d kyo Ran t To ou ab

219

Awarded works, exhibited in prestigious international fairs

➍ lucrări premiate și expuse

D eși mă așteptam și aveam de mult o fantasmă a metropolei japoneze, am avut un șoc cultural la Tokyo.

a tev Câ atoriiokyo ale pre Ts s de om fact

64

218

11

19

ri

în târguri prestigioase internaționale

A bizarre concept connecting sensual shapes with rococo math

C hestionarea prejudecăților noastre asupra universului sferic, pornind de la o critică a modului foarte superficial în care teoriile complexității sunt interpretate în arhitectura contemporană (blob-architecture, promovată de Greg Lynn la mijlocul anilor '90, de exemplu, clasifică noneuclidianul exclusiv prin spațiul sferic (blob) uitând hiperbolicul și depinde exclusiv de un software generator de forme)

U

ru luc

Extreme flexilibility may generate a psychological discomfort for the constant transformation of the living space; the system is rather suitable for singles, couples with no children or single parents

➌ despre geometria neeuclidiană ca mijloc de locomoție spre viitorul arhitecturii și designului

Cosmina & Constantin Goagea

18

F lexibilitatea extremă poate genera un inconfort psihologic față de transformarea continuă a spațiului de viață; sistemul este potrivit mai mult persoanelor singure, cuplurilor fără copii sau familiilor monoparentale

218

13

12

Elastic_LIVINGUNIT is a design compound generating space in various ways, and varying the used surface from 46 m² to 190 m²

➋ un concept ciudat care pune cap la cap forme senzuale cu matematici rococo

zeppelin 11 – 2009: Radu Comșa 222 Hiperbolism / Hyperbolism 226 Modelarea concretă noneuclidiană / Non-Euclidian real shaping 232 Pseudosfera / Pseudosphere 238 Conul hiperbolic / Hyperbolic cone zeppelin 14 – 2009: Dorin Ștefan – DSBA 252 Cosmopolit radical / Radical cosmopolitanism 256 Împachetare / Packing 270 Grefa urbană / Urban grafting zeppelin 15 – 2009: studioBASAR 284 Post-situaționism / Post-situationism 290 Improvizație memorabilă / A memorable improvisation 296 Condensare socială / Social condensation zeppelin 16 – 2009: Adriana Mereuță 312 Radicalism artistic / Artistic radicalism 316 Critica prin arhitectură / Criticism through architecture 320 Poverism / Pauperism zeppelin 18 – 2009: Michael Obrist / Magic Blocks 334 Interacțiune publică / Public interaction 338 Intervenție în zonă istorică / Action-space in the historic area 350 Intervenție pe autostradă / Action-space on the motorway

zeppelin 03 – 2008

12

E lastic_LIVINGUNIT este un ansamblu de design care generează spațiu în diferite ipostaze, variind suprafața utilă de la 46 m² la 190 m²

3

04

'08 295

294

15

'09

F ațadele exprimă onest principiul planului liber; prelungirea planșeelor în afara planurilor vitrate răspunde condițiilor climatice, oferind protecția necesară față de însorire The facades honestly expresses the free plan; the extension of the ceiling outside the glazed planes meet the climate requirements offering the necessary protection against sunshine

105

104

05

'08

zeppelin 16 – 2009

3x25'

Adriana Mereuță

Andrei Șerbescu /ADN/, Cosmin Pavel /Abruptarhitectura/ & Adriana Mereuță

308

104

308

105

Selectată de noi din grupul celor trei birouri tinere de arhitectură invitate cu această ocazie, Adriana Mereuță este autoarea amenajării centrului Pavilion Unicredit din București.

Selected by us from the three young architectural studios invited with this occasion, Adriana Mereuță is the author of Unicredit Pavilion design.

106

NU

CLE

U

107

l

tu en rim iv pe ct Ex stru e n co ical ructiv st rad con ical ent Rad im per ex

128

E xplorarea arhitecturii pornind de la structură și de la regândirea actului constructiv de bază (asamblare și montaj concret); respingerea problemelor formale disjuncte față de construcție Exploiting architecture starting from structure and rethinking of the basic constructive gesture (actual assemblage and fitting); rejection of disjunctive formal issues connected to the building itself

R ezolvări tehnice + sisteme noi pentru forme convenționale în locul generării simpliste de forme noi prin tehnici convenționale; respingerea folosirii necritice a sistemelor și tehnicilor disponibile Technical solutions + new systems for conventional forms instead of simpleton generations of new forms by way of conventional techniques; rejection of uncritical use of available systems and techniques

05

309

16

➊ povești despre arhitectură de calitate, ca să uităm de megaprograme, megabirouri și megacomplexe de inferioritate

'08 325

'09

309

16

'09

C ontinuarea reformei profunde a discursului arhitectural, lansată odată cu modernismul, care privește clădirile din punctul de vedere al capacității industriei materialelor de construcții Continuity of thorough reform of architectural discourse as it had been opened by modernism that considered buildings from the industrial capacity or building materials

129

05

'08 334

NU

CLE

U

ne cțiu era Int lică ction b pu intera c bli

Pu

335

M ichael Obrist face parte din colectivul internațional FELD 72 care abordează proiectarea prin experimente punctuale, focalizate pe situații sociale specifice Michael Obrist belongs to an international team, the FELD 72 that approaches design through specific experiments focused on specific social situations

F ELD 72 pornește de la strategii pentru contexte urbane, căutând locuri dificile, experimentează prin instalații la jumătatea distanței dintre arhitectură și instalație artistică, sau prin proiecte alternative, pentru a ajunge la soluții arhitecturale neobișnuite, dar foarte amuzante FELD 72 assumes strategies for urban contexts, looking for difficult places; it also experiments installations halfway between architecture and artistic installation, or alternative projects to come to unusual architectural solutions, sometimes very funny

18

P roiectele sunt legate în mod special de spațiul public și de un mod de a găsi alternative inteligente cu bugete minimale The projects have a particular relationship with the public space and seek intelligent alternatives on minimal budgets

'09

Orașul transparent – limite și locuire în București

2009

Carte

O lectură proprie a culturii locuirii în Bucureștiul din perioada modernizării libe‑ rale. Întrepătrundere, limite care devin locuri, adâncime și stratifiere ca elemente ale unei culturi urbane particulare. Astfel, creșterea haotică poate fi privită drept o suprapunere de proiecte neterminate, „satul mai mare” drept un oraș transparent, iar dezvoltările din urma vreme stau sub semnul dislocării spaţiului public și al opacităţii locurilor private.

Editat de: Zeppelin, Editura Universitară „Ion Mincu” București, 2009 Cu sprijinul: Administraţia Fondului Cultural Naţional Autor: Ștefan Ghenciulescu ISBN978‑973‑1884‑19‑6

qo Un sistem complex de lărgiri ale spaţiului public, curţi deschise către stradă, retrageri şi spaţii intermediare. qo A complex system of local widening of the boulevard, yards open to the street, retreats and intermediary spaces.

INTRODUCERE

INTRODUCTION

6

Această lucrare nu este încă una dintre evocările nostalgice ale unui Bucureşti pierdut. Însă porneşte de la pasiunea pentru un oraş foarte particular, în care m-am născut şi pe care tot încerc să îl înţeleg.

Nu sunt sigur că am reuşit, fiindcă acest oraş, în general insuportabil şi pe alocuri (încă) fermecător, are această calitate de a-ţi scăpa permanent printre degete.

Puţine oraşe îţi permit ca, pe spaţiul unei singure străzi din centru, să treci de la intensitate metropolitană la impresia de cartier tihnit sau chiar sat şi să traversezi vreo cinci stiluri şi epoci de construcţii diferite. În câte centre vechi ale oraşelor mai trebuie să întri în majoritatea clădirilor (unele de zece etaje) tot deschizând o poartă de curte?

De unde vine de fapt această imagine? E doar reminescenţa unei urbanităţi impure, sau este totuşi o expresie a unui alt fel de cultură urbană?

This book is not one among many nostalgic evocations of a lost Bucharest. Of course, it has started from my passion for a very special city. It’s the one of my birth but I’m not sure I really understand it.

Bucharest seems ungraspable: such an unbearable city, yet hiding so many strangely charming places.

There are but few cities where, on the same street you can meet with metropolitan intensity and, next to it, you find yourself in a peaceful or even village-like neighborhood. Walking a few steps, one finds buildings of about five different styles and ages. In how many city centers can you access most buildings (even ten-story high ones) by opening a gate to a courtyard? I have always been wondering where this image comes from. Is it only the leftover of some impure urbanity or the expression of an altogether different urban culture?

Am pornit de la aprecierile şi clişeele obişnuite – oraşul verde, îngrămădirea de sate, satul mai mare, oraşul contrastelor şi altele de acelaşi gen – pentru a vedea ce se ascunde de fapt în spatele lor. Am încercat să construiesc o metodă mai riguroasă de a defini prin ce e Bucureştiul altfel (măcar în parte) şi nişte calităţi esenţiale ce ar merita păstrate şi continuate. Studiul se bazează pe intuiţii exprimate pentru prima oară în timpul studenţiei, dezvoltate în cadrul doctoratului la Universitatea „Ion Mincu“ şi în mai multe articole şi proiecte de cercetare. Între timp, lecturii oraşului i s-a grefat şi propunerea unei metode de cercetare, având ca elemente centrale limitele şi transparenţa. De la cercetarea formei oraşului am ajuns la o interogaţie asupra unei culturi a locuirii. Poate că această metodă, care porneşte de la formă pentru a descrie apoi şi societatea va putea servi şi altor obiecte de cercetare decât Bucureştiul.

I started my research from the usual clichés: the green city, the loose assembly of villages, the bigger village, a city of contrasts and the like – and tried to find what lies beyond them. Thus, I tried to make up a more precise method, able to help me define what makes Bucharest different (partially at least) and some essential qualities that deserve to be kept. My study comes from some insights I first had during my studenthood and developed in my doctoral thesis at “Ion Mincu” University and in several articles and research projects. The search for an instrument to describe this city developed into proposing a research method based on the concepts of limits and transparency. In the end, the aim of the research became to describe not only the shape of the city, but a culture of dwelling.

Maybe this method, starting from urban form to talk about society itself could help some research objects, others than Bucharest.

7

90

91

Spaţiul interior propriu-zis. The interior space Spaţii intermediare în cadrul clădirii. Intermediary spaces within the building Transparenţa rezultată din aşezarea pe parcelă. Transparency resulting from the placement of the building on the plot.

Diferenţieri ale spaţiului public. Differences within public space

qt Castelaşul de la nr. 34 – o compoziţie delirantă al teraselor, ms San Gimignano. Un exemplu

mt Bucureşti, mijlocul secolului al XIX-lea.

ideal de oraş medieval mic: aşezarea

Cultura urbană balcanică şi mai ales absenţa

autonomă, compactă, clar decupată

fortificaţiilor sunt principalele motive pentru

de teritoriul înconjurător.

amestecul deconcertant de urban şi rural.

ms San Gimignano as the

mt Bucharest at the middle of the 19th century.

bovindourilor, loggilor care individualizează apartamentele şi adânceşte limitele între acestea şi exterior. qt The castle at nr. 34 – a delirious composition of terraces, bow-windows, loggias a.s.o., that individualize the apartments

ideal small medieval town: an

The Balkan urban culture and especially the

autonomous, compact settlement,

absence of town walls are the main reasons

clearly cut out from the surrounding

for the quite disconcerting mix-up of urban

territory.

and rural areas.

and deepens the limits between the exterior and the interior. qs Blocul «cubist» de la numărul 21 – o reinterpretare a casei-vagon. qs The “Cubist” apartment building

26

calitatea de oraş unei aşezări tradiţionale, ele devenind aproape la fel de importante ca şi autonomia politică şi juridică1.

Importanţa fortificaţiilor pentru securitate, dar şi ca simbol al unui decupaj social şi politic a determinat un model de creştere pe care îl regăsim permanent în Evul Mediu şi în unele cazuri (cum ar fi cel al oraşelor elveţiene), până departe în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea: o creştere intensivă, cu construcţii din ce în ce mai dense în interiorul fortificaţiilor, apariţia unor construcţii şi apoi a unor cartiere în afara acestora, urmată de construirea unei noi centuri (eventual înglobând şi foste aşezări distincte), o

The importance of fortifications for security and as symbol of a social and political cutout triggered a growth model easily identifiable in the Middle Ages and, in some cases (the Swiss cities) well into the 18th and 19th centuries; it showed an intensive growth, denser buildings inside the fortifications, the emergence of new constructions and residential areas beyond them, new belts (possibly comprising the former settlements), a new intra muros densification and the whole process was repeated once more. That is also the case of some towns in Transylvania (Sibiu, is a telling example), that fol-

1 Max Weber, Die Stadt. Max Weber Gesamtausgabe. Abt. I Schriften und Reden: Wirtschaft und Gesellschaft. Band 22/5: Die Wirtschaft und die gesellschaftlichen Ordnungen und Mächte. Nachlass. Teilband 5 (Tübingen: Mohr Siebeck Verlag, 1999).

1 Max Weber, Die Stadt. Max Weber Gesamtausgabe. Abt. I Schriften und Reden: Wirtschaft und Gesellschaft. Band 22/5: Die Wirtschaft und die gesellschaftlichen Ordnungen und Mächte. Nachlass. Teilband 5 (Tübingen: Mohr Siebeck Verlag, 1999).

8. BULEVARDUL MAGHERU: MODERNISM, SUPERDENSITATE ŞI NEGOCIEREA TRANSPARENŢEI

84

settlement be a real town, being as important as the political and judicial self-government.1

Porţiunea selectată aici pentru analiză este cea dintre străzile Arthur Verona şi C.A. Rosetti. Întreg bulevardul (astăzi Gheorghe Magheru – Nicoale Bălcescu, înainte de război Ion Brătianu – Take Ionescu) face parte din marele proiect modern de străpungere a celor două axe cardinale. Practic este vorba despre o axă complet nouă, realizată aproape integral în anii ’30, epocă a unei dezvoltări urbane fără precedent şi a unui entuziasm generalizat pentru modernitate. Într-o manieră similară cu cea pariziană, noua axă generează construcţii aliniate la ea, însă care ocupă parcelarul vechi (uneori comasat) şi se articulează cu parcelele vecine şi cu celelalte străzi.

Nu găsim nici un element stilistic sau tipologic „tradiţional românesc” aici: axul aparţine marii tradiţii franceze a secolului al XIX-lea, planurile urmăresc de obicei tipologii moderni-

27

102

85

110

103

at nr. 21 – a reinterpretation of the thoroughfare-room house

8. MAGHERU BOULEVARD: MODERNISM, OVERDENSITY AND NEGOTIATION OF TRANSPARENCY I have chosen to analyze the part between Arthur Verona and C.A. Rosetti Streets. The whole boulevard (Gheorghe Magheru – Nicolae Balcescu, Ion Bratianu – Take Ionescu before the war) belongs in the big modern project meant to cut the two cardinal axes.

In fact, this axis was a totally new one, mostly built in the 1930s, an unparalleled development period marked by an almost unanimous commitment to modernity. As much as the Parisian one, the new axis generated aligned buildings, yet standing on the old parcels (joined sometimes), and articulated with the neighboring plot structure and streets.

Here, we cannot find a single stylistic or typological element belonging to the “Romanian tradition”: qm Fotografie de epocă. qm Period photograph.

net publicul de privat. Pe de altă parte, în cele trei studii de caz din Bucureşti, nu avem de-a face cu aceleaşi grupuri sociale. Locuitorii bulevardului Magheru – o burghezie foarte urbană – erau diferiţi de mica burghezie de pe strada Popa Nan, cu un mod de viaţă mai patriarhal, deci cu o altă relaţie cu oraşul. Astăzi, compoziţia socială din aceste locuri este complet diferită. De asemenea, la scara generală a oraşului, trebuie diferenţiată acţiunea autorităţilor asupra spaţiului – care determină direct forma clădirilor sau a spaţiilor publice sau, prin regulamente, anumite aspecte ale construcţiilor private de locuirea în sine.

O analiză care ar lua în considerare toate aceste determinări îmi pare imposibilă, altfel decât în mari echipe pluridisciplinare. În aceste condiţii, nu pot decât să încerc să dau câteva direcţii de abordare şi ipoteze. Ele ar trebui verificate, inclusiv prin

ro Vila (Radu Teacă, Artline – 2008)

cercetări asupra aceloraşi spaţii, însă cu instrumentele ştiinţelor umane.

rp Sediul Uniunii Arhitecţilor din România şi spaţii pentru birouri (Dan Marin, Zeno Bogdănescu, 2003 - ’04).

ro Villa (Radu Teacă, Artline – 2008)

quite different. Likewise, one should see distinguish between the authorities operating at the bigger city scale and directly imposing the building or public space shapes by regulations from the dwelling itself.

I think that we need multi-disciplinary teams to deal with all such relations. Therefore, I am only trying to find some approaches here and offer some hypotheses. However, they have to be checked, by research studies on the same spaces, with instruments specific to humanities.

În primul rând, aş discuta o concluzie care, la prima vedere, pare pertinentă: spaţiul public slab al Bucureştiului ar fi cel care a determinat o aşezare a nenumărate filtre, ca tot atâtea locuri protejate unde te poţi arăta şi întâlni – locuri de care o cultură urbană puternică ar avea mai puţină nevoie. Însă această logică este contrazisă de dezvoltarea istorică. Am observat mai sus o creştere şi o transformare a transparenţei ce a acompaniat tocmai o urbanizare progresivă. În schimb, situaţia de după 1989, în care spaţiul public se dezagregă progresiv, nu a generat filtre suplimentare, ci, dimpotrivă, o închidere din ce în ce mai pronunţată. Cred că se poate accepta transparenţa mai degrabă drept un mod de a realiza o deschidere mediată între public şi privat, o tendinţă niciodată exprimată explicit de

rp Headquarters of the Union of Romanian Architects and office spaces (Dan Marin, Zeno Bogdănescu, 2003-04).

First of all, I would like to linger a little on an apparently relevant conclusion it may seen it is Bucharest’s weak public space that led to the several filters as protected areas where you might expose yourself and meet, places that a powerful urban culture would not need any longer. But this logic is contradicted by historical development. I have already pointed to the growth and change of transparency that went along with the progressive urbanization. On the other hand, after 1989, when public space is progressively deteriorating, we can see no additional filters; quite the contrary, dwelling

111

Idei mici pentru un oraș mare

2008

Expoziţie / conferinţă / 17.10–15.11.2008, Muzeul Ţăranului Român, sala Acvariu

Expoziţia a promovat 16 proiecte alternative pentru îmbunătăţirea spaţiilor publice din București. Idei mici, în privinţa costurilor, care ar putea ameliora semnificativ calitatea vieţii unor comunităţi și anumite situaţii urbane. Elaborate de membrii organizaţiei și tineri arhitecţi invitaţi, propunerile adresate autori‑ tăţilor și publicului larg vizau locuri diverse, de la terenuri abandonate în marile cartiere de blocuri, la spaţii din inima centrului istoric. Cerinţa esenţială a fost refuzul utopiei și inventarea unor soluţii cu buget foarte redus, care să poată fi puse rapid în practică și să capete valoare de operaţii‑model: fără risipă, demolări excesive și construcţii de mare amploare, dar cu o ţintă bine precizată, putem face viaţa orașelor noastre suportabilă. O parte dintre aceste proiecte au intrat între timp în faze mai avansate. Proiectul și‑a propus să ofere suport unui sistem administrativ lent, să promoveze profesioniști, modele teoretice și strategii de lucru rapide.

bienala de arhitectură bucurești

> Irina Băncescu & Olivia Nicolescu > Bogdan & Van Broeck Architects (Oana Bogdan, Leo Van Broeck,

Iat o demonstraie c se poate face ceva cnd vorbim de spaiul public, de blocurile comuniste, de strzi ticsite de maini, de monumente sau de grdini, de tot ce ne doare pe noi cel mai tare. Am lansat acest titlu i am primit 16 proiecte care se pot realiza cu bani puini i logistic insignifiant: unele sunt proiecte de design urban, altele efort de recuperare, un mic recycle al locului, iar altele propun o curenie deteapt. Noi suntem gata de treab.

Aron Sumeghy)

i probabil v ntrebai ce-i cu cioara Cioara e n expoziie fiindc nou ne place adaptarea ei de la cmpul cu grune la forfota din ora. E un martor simpatic al tranziiei de la viaa de sat la cea urban. Ea e o parte din fauna slbatic adaptat acestei convieuiri. i mai sunt i altele, dar e doar un afi nu trebuie s scriem tot.

> Radu Comşa

Un proiect inventat de revista Arhitectura

> Atelier Mihai Duţescu

17 octombrie  15 noiembrie

Sofie Liesenborghs, Joris Moonen, Philip Stessens,

www.bab.ro

Muzeul ranului Romn  sala Acvariu

> ISD STUDIO (Ştefan Davidovici & Irina Şuteu) > Horia Marinescu > Vladimir Obradovici > Planwerk Cluj > Point4 & Arhitectura (Justin Baroncea, Radu Enescu, Ştefan Ghenciulescu, Constantin Goagea, Jean Craiu, Carmen Popescu, Ada Demetriu) > Synthesis Architecture (Panteli Mourgka) > Ştefan Tuchilă

REVISTA UNIUNII ARHITECTILOR DIN ROMANIA

organizatori

NR. 52 FEB 2007 8 RON

sponsori

cu sprijinul

partener

prin partener arboreverde

parteneri media

sponsori principali MAGENTA: C: 0 M: 100 Y: 0 K: 0

PORTOCALIU: POLICROMIE: POLICROMIE: Pantone Process Magenta C:C 0 Pantone 22-1 C M:

40

K:

0

CULOARE SPECIALA: Y: 100 Pantone Process Magenta C

ROSU: C: 0 CULOARE SPECIALA: M: 100 Pantone 130 C Y: 100 K:

0

POLICROMIE: Pantone 73-1 C CULOARE SPECIALA: Pantone 485 C

Organizatori: echipa Zeppelin Cu sprijinul: Muzeului Ţăranului Român, Administraţia Fondului Cultural Naţional Partener: Cembrit Sponsori principali: Final Distribution, Velux, Comisia Naţională pentru Investiţii Sponsori: Rheinzink, Apla, Alukonigstahl, Kludi, Steelcase România, Energobit Schreder, Bramac, Rigips, Bicau, Romstal, Cărturești

35 de orașe, mulţi pixeli, ceva cafea

2008

Expoziţie de fotografie de arhitectură contemporană / Fotografii de Cosmin Caciuc și Ștefan Tuchilă; curator: Constantin Goagea, 17.10–15.11 2008, Galeriile de Artă ale Municipiului București

O excursie în istoria arhitecturii contemporane, povestind despre condiţia arhi‑ tectului modern în calitatea lui de turist / observator al lumii, încercând o privire mai puţin interesată de seducţia suprafeţelor și mai mult aplecată spre descifrarea aspectelor ascunse ale locurilor și obiectelor. O viziune fotografică despre realităţi arhitecturale evoluate și în același timp povestea unor arhitecţi în căutarea unei viziuni consistente asupra realului.

Organizatori: echipa Zeppelin Cu sprijinul: Muzeului Municipiului București Partener: Cembrit Sponsori principali: Gerard, Velux, Comisia Naţională pentru Investiţii Sponsori: Rheinzink, Apla, Alukonigstahl, Kludi, Steelcase, Energobit, Bramac, Rigips, Bicau, Romstal, Cărturești

w

bienala de arhitectură bucurești

ȘTEFAN TUCHILĂ & COSMIN CACIUC EXPOZIŢIE DE FOTOGRAFIE DE ARHITECTURĂ CONTEMPORANĂ

Galeriile de Artă ale Municipiului București (Galeria Nouă) strada Academiei nr.15 17 octombrie – 15 noiembrie 2008 www.bab.ro

Unul în Europa, celălalt în America: planul de călătorie, descărcatul fișierelor, biletele, așteptatul autobuzului, de încărcat bateria, de verificat spaţiul liber pe disc, cum e vremea, cum e lumina, o cafea, ultimele reglaje, clack. Poate că toată lumea face azi la fel, iar acum vă uitaţi la locurile la care s-au uitat și ei și le-au fotografiat, le știaţi deja, sunt locurile pe care alţii le-au creat din alte imagini, din alte citate, din alte călătorii. Iar cei doi fotografi caută un fel de-a lua un oraș nou în posesie, un fel aparte de a-l jalona cu arhitectură contemporană sau de a-l memora.

Sunteţi parte dintr-un tablou, care e parte din alt tablou mai mare, voi, călătoriile voastre, numai că nu sunt oglinzi paralele care ne dau mereu aceeași imagine, ci o lume colţuroasă, inexactă, în schimb bogată.

REVISTA UNIUNII ARHITECTILOR DIN ROMANIA

organizatori

Este o expoziţie despre un fel de arhiturism, care nu e doar pamplezir, e căutare, descoperire, cunoaștere, index de arhitectură contemporană, poveste personală.

Această expoziţie e o viziune fotografică despre realităţi arhitecturale evoluate și în același timp povestea unor arhitecţi în căutarea unei viziuni consistente asupra realului. Bienala de Arhitectură București 2008 vă trimite într-o excursie in istoria arhitecturii contemporane, povestind despre condiţia arhitectului modern în calitatea lui de turist / observator al lumii, încercând o privire mai puţin interesată de seducţia suprafeţelor și mai mult aplecată spre descifrarea aspectelor ascunse ale locurilor și obiectelor.

– curator Constantin Goagea

NR. 52 FEB 2007 8 RON

parteneri media

sponsori principali sponsori

cu sprijinul ROSU: C: 0 M: 100 Y: 100 K: 0

partener prin partener arboreverde

POLICROMIE: Pantone 73-1 C CULOARE SPECIALA: Pantone 485 C

MAGENTA: C: 0 M: 100 Y: 0 K: 0

PORTOCALIU: POLICROMIE: POLICROMIE: 0 Pantone 22-1 C Pantone Process Magenta C C: M:

40

K:

0

CULOARE SPECIALA: Y: 100 Pantone Process Magenta C

CULOARE SPECIALA: Pantone 130 C

NU / spaţiul public la români

2008

Instalaţie foto / Autor: Ștefan Tuchilă, 17.10–15.11.2008, Muzeul Ţăranului Român, sala Foaier

Prin instalaţia foto propusă de Ștefan Tuchilă, într‑un demers deliberat provocator, chiar polemic, proiectul a conturat cadrul urban românesc actual redus la esenţă: conflictul dintre oraș și cei care îl populează. 110 cadre fotografice realizate în București pentru a preleva cuvântul cel mai des întâlnit pe străzile lui, ecou al unor raporturi de permanentă ostilitate și‑al unei agresivităţi surde. www.archiphotos.com/nu

Organizatori: echipa Zeppelin Cu sprijinul: Muzeului Ţăranului Român, Administraţia Fondului Cultural Naţional Partener: Cembrit Sponsori principali: Final Distribution, Velux, Comisia Naţională pentru Investiţii Sponsori: Rheinzink, Apla, Alukonigstahl, Kludi, Steelcase, Energobit, Bramac, Rigips, Bicau, Romstal, Cărturești

Hyperlocked

2008

Instalaţie / Autor: Radu Comșa, 17.11–15.11.2008, Muzeul Ţăranului Român, București

Instalaţia Hyperlocked a fost creată pentru a servi drept suport pentru introdu‑ cerea în circulaţie a termenului de Hiperbolism, care ar putea defini o tendinţă arhitecturală apărută la finele secolului XX și caracterizată de folosirea exhaus‑ tivă a succesiunilor de suprafeţe sferice și hiperbolice. După un modernism mult lungit și după exagerările postmoderne ornamentale și istoriciste, reacţia pur geometrică, neeuclidiană, pare să‑și fi netezit calea pentru succes la public și critică, deși miza e doar vizuală, fără funcţionalitate intrinsecă. Succesiunea de suprafeţe sferice și hiperbolice pe un volum arhitectural este exclusiv rezultatul modelării digitale, astfel de creaţii nu mai au nicio conotaţie organică, denumi‑ rile de „biomorfism” sau „noul curent organic” fiind, așadar, improprii. Instalaţia a prezentat în premieră absolută prototipul material al unor pânze hiperbolice întreţesute, în care liniile asimptotice ale pânzei interioare sunt determinate de poziţionarea în reţeaua discretă a pânzei exterioare. O astfel de imagine nu mai fusese, anterior, creată tridimensional, fiind posibilă până acum doar virtual, pe ecranul monitorului.

Organizatori: echipa Zeppelin Cu sprijinul: Muzeului Ţăranului Român, Administraţia Fondului Cultural Naţional Partener: Cembrit Sponsori principali: Final Distribution, Velux, Comisia Naţională pentru Investiţii Sponsori: Rheinzink, Apla, Alukonigstahl, Kludi, Steelcase, Energobit, Bramac, Rigips, Bicau, Romstal, Cărturești

Avangardă și continuitate

2008

Expoziţie itinerantă adusă în România și conferinţă de arhitectură contemporană croată / 17.10–15.11.2008, Muzeul Ţăranului Român

Explozia de arhitectură de bună calitate nu se datorează doar condiţiilor actuale, ci și unei continuităţi istorice. Expoziţia s‑a concentrat asupra celor mai productive perioade din istoria modernă și contemporană, prezentând o selecţie de lucrări exemplare. Prima corespunde anilor ’30, de după câștigarea independenţei.

Arhitectura anilor ’50 și ’60 reflectă situaţia specială a Iugoslaviei în lagărul socia‑ list. Lipsa stalinismului și deschiderea accentuată spre Occident, mai ales în cadrul republicilor din vestul federaţiei, au favorizat o arhitectură modernă care a răspuns contextului dalmat și general mediteranean. Noile orientări de după războaiele balcanice reflectă reintegrarea în spaţiul cultural european și transformările sociale și, în același timp, căutările în sensul unui regionalism critic.

Organizatori: Asociaţia Zeppelin pentru ediţia română a proiectului; o co‑producţie a Wiener Städtische Versicherung AG – Vienna Insurance Group și Arhitekst Zagreb; comisari: Adolph Stiller, Vera Grimmer, Tadej Glažar, Maroje Mrduljaš, Andrija Rusan Cu sprijinul: Muzeului Ţăranului Român, Administraţia Fondului Cultural Naţional Partener: Cembrit Sponsori principali: Final Distribution, Velux, Comisia Naţională pentru Investiţii Sponsori: Rheinzink, Apla, Alukonigstahl, Kludi, Steelcase, Energobit, Bramac, Rigips, Bicau, Romstal, Cărturești

FFF08

2008

Expoziţie itinerantă adusă în România / 17.10–15.11.2008, Muzeul Ţăranului Român

Expoziţia a urmărit idei și concepte noi în lucrările a 39 de autori din noua gene‑ raţie de arhitecţi maghiari (20–40 ani). Selecţia prezentată a fost făcută în urma unui concurs naţional, unul dintre cele mai importante criterii fiind cel legat de abordarea problemelor de mediu, a felului în care proiectele se adaptează la locul în care se inserează, a relevanţei lor pentru acel sit, a modului în care își exprimă și transmit ideile inovatoare.

Expoziţie realizată de: Organizaţia Arhitecţilor din Ungaria; curatori: Reischl Gábor, Csontos Györgyi, Pálóczi Tibor Organizatori la București: echipa Zeppelin Cu sprijinul: Muzeului Ţăranului Român, Administraţia Fondului Cultural Naţional Partener: Cembrit Sponsori principali: Final Distribution, Velux, Comisia Naţională pentru Investiţii Sponsori: Rheinzink, Apla, Alukonigstahl, Kludi, Steelcase, Energobit, Bramac, Rigips, Bicau, Romstal, Cărturești

Arhitecturile urbane ale lui Rudolf Fränkel

2008

Expoziţie monografică / 29.10–30.11.2008, MNAC – galeria ¾, Teatrul Naţional București

Expoziţia și‑a propus popularizarea operei unui arhitect excepţional, însă mult prea puţin cunoscut. Rudolf Fränkel s‑a născut și a lucrat în prima parte a vieţii în Germania. În 1933, după instaurarea nazismului, a emigrat și s‑a stabilit la București, de unde a emigrat iar în 1937 spre Anglia. După război s‑a stabilit definitiv în Statele Unite. Expoziţia a avut trei secţiuni: prima, dedicată în general operei lui Fraenkel, stabilea paralele între activitatea din Germania și cea din România. Secţiunea centrală conţinea cea mai importantă lucrare din Berlin, cartierul‑grădină Atlantic, precum și restaurarea sa de către biroul bfstudio‑Archi‑ tekten – un model de revitalizare urbană și de reînviere a unui spirit metropolitan.

Model esenţial pentru un oraș ca Bucureștiul, al cărui excepţional patrimoniu modernist, complet ignorat de societate și de elitele culturale, se află pe cale de deteriorare iremediabilă. A treia secţiune ilustra evoluţia operelor lui Fränkel în ultimii 70 de ani. Lectura fotografică a artistului Iosif Kiralyi depășește scopul documentar, transfigurând măreţia și declinul visului modernist în București.

Organizatori: bfstudio‑Architekten din Berlin și Institutul Goethe din București cu echipa Zeppelin

Jukebox City

2007

Expoziţie / 18.10–18.11.2007, Galeria met‑room, Barcelona

O expoziţie cu arhitectura Bucureștiului prezentată în Barcelona. Aparent, capitala noastră e un colaj de fragmente, un loc al coliziunilor de arhitecturi și identităţi; în fapt, un incredibil laborator al modernităţii. Nu există ipostază a evoluţiilor ultimelor două secole care să nu se regăsească aici, unde coabitează un fond originar balcanic, interpretarea originală a modelelor metropolitane de secol XIX, patrimoniu european de arhitectură modernistă interbelică, cea mai mare operaţie totalitară realizată în Europa și, în fine, dezvoltarea frenetică și fragmentară ce a urmat prăbușirii dictaturii. Titlul de Jukebox City preia metafora tonomatului – hituri din diferite epoci așezate aparent în dezordine, dar cu teme și genuri ce structurează discret colecţia generală. Expoziţia, structurată în 5 secţiuni, a fost gândită ca un sistem de obiecte și instalaţii așezate liber în diferite spaţii, vizi‑ tatorul fiind stimulat să descopere și să interacţioneze cu orașul și cu operele de arhitectură. De exemplu, în prima secţiune – Straturile Orașului, mișcarea unei mașinuţe de jucărie de‑a lungul planului deplasa o proiecţie pe perete – un colaj de poze de pe traseul real: o plimbare virtuală pe un traseu pe care se juxtapun biserici vechi, clădiri de sfârșit de secol, modernism interbelic sau de anii ’60 și giganticele intervenţii ceaușiste.

Organizatori: echipa Zeppelin, Scalae ED, Fundaţia Met.Room Partener: Ordinul Arhitecţilor din România Proiect finanţat de: Ministerul Culturii și Cultelor din România

Remix!

2007

Expoziţie la Basel și București

Proiectul interactiv care a reprezentat România la a 10‑a ediţie a Bienalei de la Veneţia din 2006, unde‑a avut 50.000 de vizitatori și 3500 de participanţi activi, a fost prezentat în 2007 publicului din Basel (în noiembrie, la Muzeul Elveţian de Arhitectură, în cadrul unui amplu festival dedicat României, Culturescapes) și București (iunie 2007, Sala Dalles). În esenţă, un model de studiu sociologic, urbanistic și de arhitectură sub forma unui joc, menit să modeleze implicarea activă, decizia în privinţa tendinţelor de dezvoltare, un apel la reacţii, păreri și soluţii, care pune problema coabitării, a confruntării de idei, a soluţionării dorin‑ ţelor și viziunilor personale despre oraș și urbanitate. Care vorbește despre binele și interesul social. http://old.culturescapes.ch/en/2007/program‑basel/exihibitions/

Organizatori: echipa Zeppelin București Parteneri: Carpatcement, Velux, Robstone, Asociaţia Fondului Cultural Naţional Sponsor: Mons Medius Cu sprijinul: Muzeului Naţional de Artă al României Basel Parteneri: Festivalul Culturscapes, Institutul Cultural Român

Remix!

2006

Pavilionul României la Bienala de la Veneţia 2006

Pornind de la caracterul fragmentar al realităţii românești, expoziţia prezenta nouă categorii fundamentale: energii și potenţiale, spaţiul public, modele de locuit (casa de vis), segregarea socială (gentrificarea opusă sărăciei extreme), proble‑ mele ecologice, monumentele și patrimoniul, orașul, satul și, în final, planifi‑ carea. Erau prezentate și abordări alternative – urbanism democratic, arhitectură responsabilă, proiecte sociale – ce încearcă să echilibrezele tendinţele globale.

Categoriile, transformate în întrebări simbolice, au luat forma unor cuburi mari: pe două feţe opuse era scrisă o întrebare, pe celelalte 4 feţe erau variante de răspuns.

Jucătorul amplasa fiecare cub pe o platformă, având partea cu răspunsul preferat orientată în sus. Fiecare faţă conţinea o plăcuţă de identificare ascunsă, citită de un sistem electronic care‑o transmitea unui computer. Acesta interpreta răspunsu‑ rile și le afișa pe un ecran, urmate de o imagine reală din România, reprezentativă pentru alegerea respectivă. Jucătorul afla astfel ce fel de dezvoltare a ales, cât de modernă sau conservatoare, liberală sau ecologistă, individualistă sau comu‑ nitară va fi România pe care a remixat‑o. În final, suma acestor jocuri individuale construia imaginea unui proiect comun și ilustra principalele zone de dezechilibru, care au cel mai mult nevoie de negociere și de implicarea comunităţii.

Co-autori: Constantin Goagea (vice‑comisar), Cosmina Goagea, Ștefan Ghenciulescu, Justin Baroncea, Ana Bleahu, Carmen Popescu (membru în echipa de concurs) Comisar: Marius Marcu‑Lapadat Organizator: Uniunea Arhitecţilor din România Co‑organizatori: Ministerul Culturii și Cultelor din România, Institutul Cultural Român Sponsor: Carpatcement

Remix. Fragments of a country

2006

Carte

Catalogul Pavilionului României la Bienala de arhitectură de la Veneţia; prima analiză multidisciplinară (arhitectural‑urbanistică, sociologică, antropologică și ecologică) a evoluţiilor teritoriului românesc după 1989.

Editat de: Q Group Proiect Editori: Constantin Goagea, Cosmina Goagea, Ștefan Ghenciulescu, Justin Baroncea, Ana Bleahu ISBN‑10 973‑04537‑2ISBN‑13 978‑973‑0‑04537‑6

Continuity vs. Mutation

2006

Expoziţie de arhitectură japoneză contemporană / 8.11.2006–8.01.2007, Muzeul Naţional de Artă Contemporană

Expoziţia a prezentat un mod particular de raportare la tradiţie, reflectat de arhitectura japoneză actuală. Continuitatea nu constă în perpetuarea unui „stil japonez”, dar se poate observa că arhitecţii niponi sunt mai degrabă înclinaţi să caute idei, concepte, fundaluri aflate la baza arhitecturii tradiţionale, iar nu tipologii sau modele. Au fost definite categorii comune pentru cei prezentaţi în expoziţie, punând astfel în evidenţă 3 direcţii de selecţie: 1. Arhitectură de primă mărime, rezultând o selecţie bazată mai ales pe comple‑ xitatea programelor și dezvoltarea spaţiului public: Jun Aoki, Tetsuo Furuichi, Waro Kishi, Kazuhiro Kojima, Kengo Kuma, Hiroshi Naito, Sanaa și Taira Nishizawa.

2. O a doua selecţie se orientează mai degrabă către spaţiul locuirii, al micilor funcţiuni și al căutărilor de alternative: Ryuichi Ashizawa, Sou Fujimoto, Masahiro & Mao Harada, Jun Igarashi, Kumiko Inui, Kazuyasu Kochi, Hironori Matsubara, Tetsuya Nakazono, Makoto Tanijiri și Kuniaki Takahashi.

3. Structuri inginerești – exemple de mutaţii în gândirea construcţiei, transfor‑ mări ale unui mod de a gândi, ce trec dincolo de scară și program: Kenji Nawa și Jun Sato.

Din punct de vedere pur vizual și stilistic, arhitectura contemporană și cea tradi‑ ţională par complet separate, dar această expoziţie pune în evidenţă tocmai felul în care spiritului poetic al arhiecturii japoneze se mută în altă perioadă de timp, în altă paradigmă culturală și tehnologică, cea a prezentului.

Organizator: echipa Zeppelin Curator: Yoshihide Kobabawa Sponsori principali: Henkel Bautechnik, Dupont România Sponsori: Knauf, Velux, Bramac, MonsMedius, Delta Design, Hunter Douglas, Steelcase România, Isover, Lafarge, Xerox, Fakro Cu sprijinul: Primăria sectorului 1 București, Ministerul Culturii și Cultelor, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Compania Naţională de Investiţii, Ambasada Japoniei la București, Japan Foundation, Stage Expert

Sensai

2006

Expoziţie de arhitectură contemporană japoneză / 8.11.2006–30.01.2007, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, București

Sensai, cuvântul care‑a dat titlul expoziţiei, e un concept estetic tipic japonez și s‑ar putea traduce prin frumuseţe, delicateţe, subtilitate, sofisticare. Înseamnă atingere umană, apropiere delicată, meșteșug, și e într‑un fel opusul tehnolo‑ giei și elementelor industriale. Perspectiva se concentrează asupra obiectului de arhitectură în detalii, asupra combinării adecvate de materiale, fiecare atent selectat pentru efectul lui, asupra atmosferei și a emoţiilor. Echilibru total și adecvare totală. O imagine foarte simplă și curată, în spatele căreia se ascund tehnici sofisticate, o grijă enormă pentru cel mai insignifiant detaliu și, desigur, foarte multă proiectare. Caracterul Sensai constă în răspunsuri potrivite, echi‑ libru și poezie, frumuseţea spaţiului gol și economia limbajului. Despre toate acestea, despre felul în care se poate produce o arhitectură extrem de actuală și valoroasă pe fundalul unei tradiţii discrete și esenţializate a fost vorba în proiec‑ tele celor 10 arhitecţi expozanţi: Taro Ashihara, Yasushi Horibe, Kazuo Iwamura, Chitoshi Kitara, Hiroshi Naito, Akira Sakamoto, Eizo Shiina, Yoshiji Takehara, Akira Watanabe și Ken Yokogawa.

Expoziţie realizată de: Japan Institute of Architects Organizatori la București: echipa Zeppelin Sponsori principali: Henkel Bautechnik, Dupont România Sponsori: Knauf, Velux, Bramac, MonsMedius, Delta Design, Hunter Douglas, Steelcase România, Isover, Lafarge, Xerox, Fakro Cu sprijinul: Primăria sectorului 1 București, Ministerul Culturii și Cultelor, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Compania Naţională de Investiţii, Ambasada Japoniei la București, Japan Foundation, Stage Expert

3j40

2005

Expoziţie de arhitectură japoneză contemporană / 16.06–7.07.2005, Muzeul Naţional de Artă Contemporană

Trei arhitecţi japonezi sub 40 de ani: Kumiko Inui – una dintre cele mai talentate arhitecte nipone în ascensiune, Naoyuki Nagata – care excelează în proiectarea de locuinţe, și Tomio Mabuchi – un arhitect foarte discret până acum, membru al unei echipe de antreprenoriat cu peste 10.000 de angajaţi. Esenţial pentru modul lor de a face arhitectură e faptul că toţi și‑au început cariera în artă și design. Totodată îi unește o perspectivă similară asupra arhitecturii, în același timp implicată și detașată. Expoziţia 3j40 prezintă experienţa pe care ei au acumulat‑o în ultimii ani și situaţia unor intervenţii urbane de foarte bună valoare, realizate ca alternativă la ceea ce s‑a construit într‑o perioadă critică din istoria Japoniei. În contextul aderării la UE, orașele românești suferă schimbări dramatice și rapide, asemănă‑ toare celor la care au fost supuse orașele japoneze între 1960 și 1980. Expoziţia a fost și o invitaţie pentru arhitecţi, investitori în construcţii și alţi decidenţi români să conștientizeze complexitatea impactului pe care îl au pe termen lung acţiunile lor și să‑și asume responsabilitatea pentru orice gest înfăptuit în oraș.

Organizator: echipa Zeppelin Co‑organizator: Muzeul Naţional de Artă Contemporană Curatori: Cosmina Goagea, Atsuro Osada Cu sprijinul: Ambasadei Japoniei la București Partener: Carpatcement

Expo Diego Ferrari

2005

Expoziţie de fotografie / 1–16.09.2005, casa Mincu – Ordinul Arhitecţilor din România

Fotografiile sale, aparent colaje sau trucaje lesne de realizat digital, sunt create cu ajutorul unui aparat foto de 35 mm de unică folosinţă, ieftin, ușor modificat, astfel încât un număr de imagini, de obicei trei, să fie contopite. Disconectând mecanismul automat ce reglează diafragma și rulajul filmului, Ferrari controlează manual durata de expunere și poate lega între ele perspective diferite acoperind suprafaţa de film deja expusă.

Fotografiile lui Diego Ferrari investighează în primul rând felul în care investim prin locuire spaţiul. De la instalaţiile timpurii la seriile mai recente de fotografii, el s‑a concentrat pe schimbările subtile de sens date de transformarea luminii, multi‑ plele perspective concentrate într‑un singur cadru, jocul dintre interioarele vizibile și cele invizibile și pe exagerarea detaliilor formelor arhitecturale și umane. Pentru el, spaţiul nu e niciodată o scenă neutră pe care oamenii își desfășoară activităţile. Îl înţelege mai degrabă ca pe o forţă activă care transformă și e transformată de acţiunile noastre.

Organizator: echipa Zeppelin Parteneri: Ordinul Arhitecţilor din România, British Council

Seek 02

2005

Proiecţie film realizat de Neutral (Londra) / 15–16.09.2005, Piaţa Revoluţiei

Un film experimental despre orașul contemporan văzut ca o entitate globală, creaţie a grupului britanic Neutral. Imaginile filmate în două orașe diferite, Londra și Bombay, sunt combinate, amestecate sau juxtapuse, locurile comune sunt explorate, puse în contradicţie sau subliniate, ocultând în mod deliberat sursele geografice și conturând o experienţă stranie a locuirii contemporane. Filmul sondează percepţiile subiective ale unei urbanităţi globale, se joacă cu imaginaţia, așteptările și preconcepţiile spectatorilor. Imaginile fluxurilor urbane se combină într‑o coregrafie elaborată și o atmosferă complexă, folosind muzica drept forţă motrice. Încetinirea spontană a fluxurilor mărește atenţia și percepţia selectivă a elementelor urbane. Grupul Neutral realizează creaţii digitale pentru cele mai faimoase nume ale arhitecturii contemporane: Zaha Hadid, Herzog de Meuron, David Chipperfield. Proiecţia filmului a avut loc în Piaţa Revoluţiei, în cadrul Festivalului George Enescu.

Organizator: echipa Zeppelin Parteneri: Ordinul Arhitecţilor din România, British Council

Arhitectura catalană contemporană

2004

Expoziţie / 16.11–20.12.2004, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București

Expoziţia s‑a concentrat asupra Cataloniei și evoluţiilor sale arhitecturale de ultimă oră. N‑a fost urmărită o împărţire pe stiluri, căci nicăieri încadrarea în curente și maniere nu funcţionează mai puţin decât în Peninsula Iberică). Selecţia a urmat trei categorii: 1. membri ai elitei internaţionale – Carlos Ferrater, în continuarea modernităţii clasice, contrapusă poeziei inclasabile a lui Eric Miralles 2. tineri arhitecţi în plină afirmare – Manel Bailo, Rosa Rull, Jaime Coll, Judith Leclerc, Eric Massip, Angels Negre & Felix Solaguren, Miguel Roldan, Merce Berengue, Juan Trias de Bes – la care am remarcat reușita integrare a influenţelor externe, bucuria experimentului și fecunditatea noilor teme – ecologia, explozia urbană, noile tehnologii, fără gratuităţile atât de la modă azi 3. echipe mixte de foarte tineri arhitecţi români și spanioli: Elena Nedelcu – în tandem cu Lluis Gimenez Mateu și Justin Baroncea, în echipă cu Jordi Perramon, Victor Centellas și Horaci Sanchez.

Organizatori: echipa Zeppelin, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” Sponsori principali: Carpatcement, Graphisoft, Delta Distribution Sponsori: Knauf, Titan Mar, Stage Expert, Franke, Hewlett Packard, Wienerberger, Cotnari, Cărturești, Agenţia Naţională a Locuinţelor, Compania Naţională de Investiţii, Ruukki

Aleix Bague

2004

Expoziţie de fotografie de arhitectură / 17.11–20.12.2004, Ceainăria Cărturești

Aleix Bague este unul dintre cei mai importanţi fotografi spanioli de arhitec‑ tură. Expoziţia cu poze originale a fost gândită special pentru un public cât mai larg, de unde și alegerea spaţiului –ceainăria librăriei Cărturești. Fotografiile lui Aleix Bague sunt modul perfect prin care cei din afara profesiei pot fi atrași spre arhitectură.

Organizatori: echipa Zeppelin Sponsori principali: Carpatcement, Graphisoft, Delta Distribution Sponsori: Knauf, Titan Mar, Stage Expert, Franke, Hewlett Packard, Wienerberger, Cotnari, Cărturești, Agenţia Naţională a Locuinţelor, Compania Naţională de Investiţii, Ruukki