Urban Report - volum 3 by zeppelin magazine

#3 11.2011

Echipa p Urban Report: p Urban Report p Team: Ivan Kucina, Todor Atanasov, Peter Torniov, Miklós Péterffy, Samu Szemerey, Ștefan Ghenciulescu, Cosmina Goagea, Constantin Goagea Instituții ț p partenere: Partner insititutions: BINA, SAW, ZEPPELIN, KÉK, Transformatori

Mulţumiri ţ p pentru contribuţiile ţ la UR Volumul #3: Thanks for their contribution at UR Volume #3: Ana Džokić, Assen Georgiev, Djordje Stojanovic, Florina Jerliu, István Ligetvári, Iva Delova, Ivan Kucina, Justin Baroncea, Kai Vöckler, Marc Neelen, Miklós Péterffy, Mugur Grosu, NAO, Planwerk, Srdjan Jovanovic Weiss, Traﬁk Association, Valeri Gyurov, Visar Geci, Wilfried Hackenbroich, Zsuffa Zsolt

Mulţumiri ţ p pentru fotografi g i: Thanks for their p photo contribution to: Alexandra Antonescu, Andrei Mărgulescu, Andres Galeano, Atelier Gyóni Kör, Daniel Constantinescu, Dragoş Lumpan, Faculty of Architecture University of Belgrade, Florina Jerliu, Fundaţia Cărtureşti, Ioana Rusu, Kai Vöckler, Maria Camila Vélez, Marjetica Potrč, Mirela Duculescu, NAO, Planwerk, Röda Sten, STEALTH.unlimited, Studio Peti Park, Trafik Association, Transformatori, Wilfried Hackenbroich Redactor: Editor: Cosmin Caciuc Design g g grafic UR Volum #3: Graphic p design g UR Volume #3: Radu Manelici DTP: Aurelian Ardeleanu

PROJECT FINANCED BY THE ROMANIAN CULTURAL INSTITUTE THROUGH CANTEMIR PROGRAMME

Identitate vizuală proiect: p Project j visual identity: y Alexe Popescu Traduceri: Translation: Dana Radler, Miklós Péterffy Corectură: Proof Reading: g Lorina Chițan, Dușa Udrea-Boborea Website,, DVD,, p programare: g Website, DVD, p programming: g g Cristian Dorobănţescu Editat de: Edited by: y Zeppelin Association TOATE DREPTURILE SUNT REZERVATE. NICIO PARTE A ACESTEI PUBLICAŢII NU POATE FI REPRODUSĂ ȘI / SAU DISTRIBUITĂ SUB NICIO FORMĂ SAU PRIN ORICE ALTE MIJLOACE, FĂRĂ PERMISIUNEA PREALABILĂ A TITULARILOR DREPTURILOR DE AUTOR. ALL RIGHTS RESERVED. NO PART OF THIS PUBLICATION MAY BE REPRODUCED OR TRANSMITTED IN ANY WAY BY ANY MEANS WITHOUT PRIOR PERMISSION FROM THE COPYRIGHT OWNERS.

www.urbanreport.ro p

EDITORIAL PROJECT FINANCED BY THE ADMINISTRATION OF NATIONAL CULTURAL FUND

EDITORIAL PROJECT SUPPORTED BY THE CHAMBER OF ROMANIAN ARCHITECTS, UNDER THE ARCHITECTURE REVENUE STAMP

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN NU POATE FI CONSIDERAT RESPONSABIL PENTRU CONȚINUTUL ACESTUI MATERIAL. ROMANIAN CULTURAL INSTITUTE CANNOT BE HELD RESPONSIBLE FOR THE CONTENT OF THIS PUBLICATION.

IVAN KUCINA / SERBIA. ARHITECT, PROFESOR LA FACULTATEA DE ARHITECTURĂ DIN BELGRAD; PROFESOR INVITAT LA PARSONS THE NEW SCHOOL FOR DESIGN, NEW YORK; ORGANIZATOR AL BINA (SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ A ARHITECTURII LA BELGRAD). IVAN KUCINA / SERBIA. PROFESSOR AT THE SCHOOL OF ARCHITECTURE, UNIVERSITY OF BELGRADE AND A VISITING PROFESSOR AT PARSONS THE NEW SCHOOL FOR DESIGN, NEW YORK; BOARD MEMBER OF BINA (BELGRADE INTERNATIONAL ARCHITECTURE WEEK). TODOR ATANASOV / BULGARIA. ARHITECT, MEMBRU AL ECHIPEI TRANSFORMATORI DIN SOFIA. TODOR ATANASOV / BULGARIA. ARCHITECT, TEAM MEMBER OF TRANSFORMATORI ORGANIZATION, SOFIA. PETER TORNIOV / BULGARIA. ARHITECT, REDACTOR-ȘEF AL REVISTEI ABITARE BULGARIA. PETER TORNIOV / BULGARIA. ARCHITECT, EDITOR-IN-CHIEF OF ABITARE BULGARIA. MIKLÓS PÉTERFFY / UNGARIA. ARHITECT, PREDĂ LA FACULTATEA DE ARHITECTURĂ, UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN BUDAPESTA; CORESPONDENT AL REVISTEI ZEPPELIN LA BUDAPESTA. MIKLÓS PÉTERFFY / HUNGARY. ARCHITECT, TEACHES AT THE FACULTY OF ARCHITECTURE, TU BUDAPEST; CORRESPONDENT OF ZEPPELIN MAGAZINE IN BUDAPEST.

SAMU SZEMEREY / UNGARIA. ARHITECT, CURATOR, MEMBRU FONDATOR AL KÉK (CENTRUL MAGHIAR DE ARHITECTURĂ CONTEMPORANĂ, BUDAPESTA). SAMU SZEMEREY / HUNGARY. ARCHITECT, CURATOR, FOUNDING MEMBER OF KÉK (HUNGARIAN CONTEMPORARY ARCHITECTURE CENTRE, BUDAPEST). ȘTEFAN GHENCIULESCU / ROMÂNIA. ARHITECT, LECTOR LA FACULTATEA DE ARHITECTURĂ, UAUIM BUCUREȘTI; MEMBRU FONDATOR AL ASOCIAŢIEI ZEPPELIN; REDACTOR-ȘEF AL REVISTEI ZEPPELIN. ȘTEFAN GHENCIULESCU / ROMANIA. ARCHITECT, LECTOR AT THE FACULTY OF ARCHITECTURE, UAUIM BUCHAREST; FOUNDING MEMBER OF ZEPPELIN ASSOCIATION; EDITOR-IN-CHIEF OF ZEPPELIN MAGAZINE. COSMINA GOAGEA / ROMÂNIA. ARHITECT, CURATOR, MEMBRU FONDATOR AL ASOCIAŢIEI ZEPPELIN; DIRECTOR DE PROIECT AL REVISTEI ZEPPELIN. COSMINA GOAGEA / ROMANIA. ARCHITECT, CURATOR, FOUNDING MEMBER OF ZEPPELIN ASSOCIATION; PROJECT MANAGER OF ZEPPELIN MAGAZINE. CONSTANTIN GOAGEA / ROMÂNIA. ARHITECT, EDITOR, MEMBRU FONDATOR AL ASOCIAŢIEI ZEPPELIN; DIRECTOR AL REVISTEI ZEPPELIN. CONSTANTIN GOAGEA / ROMANIA. ARCHITECT, PUBLISHER, FOUNDING MEMBER OF ZEPPELIN ASSOCIATION; DIRECTOR OF ZEPPELIN MAGAZINE.

02 0

Intro

Planificare postconfl flict: ic Archis Interventions în Pris rishtina, Kosovo Post-Conflict Planning: P Archis Interventionss in Prishtina, Kos Kosovo

Entuziasm uziasm molipsitor Infectious Enthusiasm Inf

04 Responsabil sabil (faţă) de proie proiect Project Responsible R

38 12 2 Plan nwerk

2 20 Operaţiunea Vero rona – Street Delivery, Bucure rești Verona Operatio on – Street Delivery, Bucha harest

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Central București Bucharest Central Integrated Urban Development Plan

42 STEALTH.unlimited

76 Panoul invizibil The Invisible Panel

78 Tuning SOFIA SO Un workshop Transformatori Transform & Javier avier Pena în cadrul Săptămânii Arhitecturii la Soﬁa, 2011 Tuning SOFIA Workshop by Transformatori & Javier Pen ena at Soﬁa Architect cture Week k 2011 2

56 23 În spatele e cortinei de beton Behind th he Concrete Curtain

The Ark

60 0

Poţi să-mi spui cum să ajung Cum să ajung pe strada Shishman Can you tell me how to get How to get to Shishman Street

Depășirea prezentu prezentului Outrunning the e Present P

NAO

Curtea Centrului Concordia C Concordia ordia Center Cent Yard

Proiectul participativ pentru Peti Park The Participatory Project for Peti Park

GO VÖRÖSTÓ! Ó

90 0 Traﬁk – k Punct de Artă Conte emporană, Dabas, Ungaria Traﬁk – Contemporary Art Point, Dabas, Hungary H

92 Gyóni Kör – Cercul din Gyón Gyóni Kör – Gyón Circle

Pionierii practicilor emergente The Pioneers of Emerging Practices TEXT: CONSTANTIN GOAGEA FOTO / PHOTO: ȘTEFAN TUCHILĂ

um ne-am lămurit între timp că tranziție nu există și că această parte de Europă nu va fi probabil comparabilă cu cea vestică niciodată, vă invităm la acest al treilea volum al aventurii numite Urban Report, dedicat pionierilor unor practici arhitecturale desprinse din aceste vremuri și locuri. Pionieri în ale unor practici care sunt necertificate și nebrevetate. Totuși, ceva eroic și frumos, plin de demnitate se arată de fiecare dată când un astfel de mic proiect reușește să transforme lumea din jur. Da, este un număr dedicat unor idei rebele, unor oameni care nu au încotro și trebuie să fie exploratori, pionieri în necunoscut. Sau mici salvatori. Ca să lămurim un pic teritoriul pe care îl investigăm în acest număr, el este marcat de câteva constante.

s we have realized by now that there is no such thing as a transition, and that this side of Europe probably will n ever compared with its Western counterpart, we warmly invite you to read the third volume of urban report adventure, dedicated to pioneers of architectural practice coming up in this area and time. They are pioneers of clearly unaccredited and unacknowledged practice. However, a certain heroic and beautiful, rather solemn touch shows up each time when such a small project manages to change the world around. It is, indeed, a volume devoted to bold ideas, to people with no other choice and who need to act like explorers, pioneers into nowhere. Or small rescuers. To clarify the territory we explore in this issue, note it is marked by a few constant features.

↓ ORGANIZAȚII PARTENERE / PARTNER ORGANIZATIONS

BINA – BEOGRADSKA INTERNACIONALNA NEDELJA ARHITEKTURE WWW.BINA.RS BINA – SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ A ARHITECTURII LA BELGRAD ÎNCEPÂND DIN 2006, SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ A ARHITECTURII LA BELGRAD ESTE O MANIFESTARE DESFĂȘURATĂ PE PARCURSUL A NOUĂ ZILE, CU SCOPUL DE A SUPUNE REFLECŢIEI CALITATEA MEDIULUI CONSTRUIT ȘI DE A OFERI UN STIMULENT PENTRU STABILIREA UNOR CRITERII CARE SĂ CONTRIBUIE LA ÎMBUNĂTĂŢIREA VIITOAREI PRODUCŢII ARHITECTURALE. PE PARCURSUL A CINCI ANI, BINA A PRODUS O SERIE DE EXPOZIŢII, CURSURI, ATELIERE, DEZBATERI, CONFERINŢE, TURURI GHIDATE ȘI PROIECŢII DE FILM LEGATE DE ARHITECTURA ȘI URBANISMUL CONTEMPORANE, DEOPOTRIVĂ DIN MEDIUL LOCAL ȘI INTERNAŢIONAL. EA A DEVENIT O PLATFORMĂ PENTRU SCHIMBUL UNOR PUNCTE DE VEDERE CRITICE ȘI UN PROMOTOR AL UNEI MAI BUNE ACCEPTĂRI A IDEILOR POZITIVE.

ARHITECŢI ȘI PROFESIONIȘTI. DE LA ÎNFIINȚAREA SA ÎN 2006, KÉK A FOST VÂRFUL DE LANCE AL DISCURSURILOR ARHITECTURALE ȘI URBANE CU PROGRAME INOVATIVE ȘI ORIENTATE CĂTRE REZOLVAREA PROBLEMELOR. PROIECTELE NOASTRE INCLUD EXPOZIŢII, CONFERINŢE, DEZBATERI, ATELIERE, ITINERARII DE ARHITECTURĂ ȘI FESTIVALURI. GESTIONĂM ÎNREGISTRĂRILE MAGHIARE ÎN BAZELE DE DATE INTERNAŢIONALE DE ARHITECTURĂ ȘI PARTICIPĂM LA PROGRAME DE EDUCAŢIE POSTPROFESIONALĂ. KÉK ESTE CUNOSCUT ȘI CONECTAT LA SCENA PROFESIONALĂ INTERNAŢIONALĂ; DINTRE PARTENERI, MENŢIONĂM NAI – NETHERLANDS ARCHITECTURE INSTITUTE (INSTITUTUL DE ARHITECTURĂ DIN OLANDA), ARCHITECTURAL REVIEW, DAZ – DEUTSCHES ARCHITEKTUR ZENTRUM, AZW – ARCHITEKTUR ZENTRUM WIEN SAU CCEA – CENTER FOR CENTRAL EUROPEAN ARCHITECTURE (CENTRUL PENTRU ARHITECTURĂ CENTRAL-EUROPEANĂ).

BINA – BELGRADE INTERNATIONAL ARCHITECTURE WEEK EVERY YEAR SINCE 2006, BELGRADE INTERNATIONAL ARCHITECTURE WEEK IS ORGANIZING A NINE-DAY MANIFESTATION TO REFLECT ABOUT THE QUALITY OF BUILT ENVIRONMENT AND TO PRESENT A STIMULUS FOR ESTABLISHING CRITERIA, WHICH WOULD CONTRIBUTE TO IMPROVING FUTURE ARCHITECTURAL PRODUCTION. DURING THE FIVE YEARS BINA HAVE PRODUCED A SERIES OF EXHIBITIONS, LECTURES, WORKSHOPS, DEBATES, CONFERENCES, GUIDED TOURS, AND FILM PROJECTIONS RELATED TO CONTEMPORARY ARCHITECTURE AND URBANISM BOTH ON LOCAL AND INTERNATIONAL SCENE. IT BECAME A PLATFORM FOR EXCHANGING CRITICAL STANDPOINTS AND A PROMOTER FOR BETTER COMPREHENSION OF POSITIVE IDEAS.

KÉK – HUNGARIAN CONTEMPORARY ARCHITECTURE CENTRE – IS AN INDEPENDENT CULTURAL INSTITUTION FOUNDED AND OPERATED BY YOUNG ARCHITECTS AND PROFESSIONALS. SINCE ITS ESTABLISHMENT IN 2006, KÉK HAS BEEN SPEARHEADING ARCHITECTURAL AND URBAN DISCOURSES WITH INNOVATIVE AND PROBLEM-ORIENTED PROGRAMS. OUR PROJECTS INCLUDE EXHIBITIONS, CONFERENCES, DEBATES, WORKSHOPS, ARCHITECTURE TOURS AND FESTIVALS. WE CURATE HUNGARIAN ENTRIES TO INTERNATIONAL ARCHITECTURE DATABASES, AND PARTICIPATE IN POST PROFESSIONAL EDUCATION. KÉK IS WELL KNOWN AND CONNECTED IN THE INTERNATIONAL PROFESSIONAL SCENE; ITS PARTNERS INCLUDE THE NAI – NETHERLANDS ARCHITECTURE INSTITUTE, THE ARCHITECTURAL REVIEW, THE DAZ – DEUTSCHES ARCHITEKTUR ZENTRUM, THE AZW – ARCHITEKTUR ZENTRUM WIEN OR THE CCEA – CENTER FOR CENTRAL EUROPEAN ARCHITECTURE.

KÉK – KORTÁRS ÉPÍTÉSZETI KÖZPONT WWW.KEK.ORG.HU

SAW – SOFIA ARCHITECTURE WEEK WWW.SOFIAARCHITECTUREWEEK.COM

KÉK – CENTRUL MAGHIAR DE ARHITECTURĂ CONTEMPORANĂ – ESTE O INSTITUŢIE CULTURALĂ INDEPENDENTĂ FONDATĂ ȘI CONDUSĂ DE TINERI

SAW – SĂPTĂMÂNA ARHITECTURII DE LA SOFIA – ESTE UN FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE ARHITECTURĂ, INIŢIAT DE PUBLICAŢIA INDEPENDENTĂ

Preluarea iniţiativei în faţa autorităţilor

Undertaking initiative in front of authorities

Mai multe din inițiativele prezentate aici vin în întâmpinarea autorităților cu propuneri și strategii de mediere a intereselor divergente, cu viziuni și discursuri structurate. Diﬁcultatea majoră reprezintă însă tocmai legitimarea lor și transferul acestui know-how în politicile oﬁciale. De văzut unde și cât de mult se pot apropia de putere sau de realizare astfel de inițiative.

Several of the initiatives further presented attempt to bring in front of authorities proposals and mediation strategies for divergent interests, with structured approaches and discourses. The key difﬁculty is their conﬁrmation and the transfer to that know how in formal policies. That is why one needs to understand how much and how close to power, or to completion come such initiatives.

Nu doar design

More than a mere design

Multe din aceste proiecte cu obstinație recurg la cerecetare teoretică, la metodologii de lucru complexe, ﬁe sunt ședințe de creativitate, ﬁe workshop-uri, ateliere, ele aduc diverse alte tipuri de discipline ca sprijin și argument în demersurile pe care le întreprind. Alteori refuză designul înlocuindu-l cu forme de acționism sau activism și introduc un nivel mare de participare publică sau comunitară în procesul de creație. E mai importantă activarea unui loc decât decorarea lui.

Several of those projects obstinately appeal to theories, complex working methods, such as creative meetings, workshops, seminars, where they bring other subjects to support and back up the actions to be taken. They sometimes deny design, replacing it with certain types of action-taking or activism and introduce a high level of public or community participation in the process of creation. It is more important to activate a place than to simply decorate it.

Proiecte inventate

Invented projects

În absența clienților fie ei privați, fie autorități, se inventează proiecte. O practică ce-și face singură loc și-și găsește singură resursele, inclusiv finanțările. Fie că sunt proiecte artistice ori se bazează pe crearea de eveniment în mod natural, sunt îndreptate către a salva lucruri sau încearcă descifrarea frumuseții acolo unde nu o vede nimeni ori intervin în favoarea spațiilor publice care trebuie recalificate ca spații ale interacțiunii și comunicării.

When there are no private clients or authorites as clients, one could invent projects. We are speaking of a practice which makes space for itself, ﬁnding resources and funding on its own. Either arts projects or based on carrying out an event naturally, they are aimed at saving certain things, or try to decode the beautiful where no one sees it, or try to support the public spaces which need to be reconverted as spaces of interaction and communication.

Mici, temporare, fragile, totuși multiplicarea lor și energia pe care o degajă construiesc speranța că ceva se schimbă în bine.

Rather small, temporary, fragile, their multiplication and the energy they spread already build on a hope that something changes for the better.

SPISANIE 1 / ONE MAGAZINE. ORGANIZAT ANUAL ÎNCEPÂND DIN 2008, FESTIVALUL SE CONSTITUIE CA O PLATFORMĂ DE DIALOG ȘI SCHIMB DE IDEI ÎNTRE TOŢI CEI CARE SUNT IMPLICAŢI ACTIV ÎN PROBLEMELE MEDIULUI ÎN CARE TRĂIESC (ARHITECŢI, INVESTITORI, ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ, ORGANIZAŢII NONGUVERNAMENTALE ETC.). PRIN CONFERINŢE, WORKSHOP-URI, DEZBATERI, EXPOZIŢII CU PARTICIPANŢI DIN BULGARIA ȘI DIN STRĂINĂTATE, SAW URMĂREȘTE SĂ PRODUCĂ ȘI SĂ PROMOVEZE SCENARII URBANE CARE SĂ GENEREZE PRACTICI SOCIALE ȘI ARHITECTURALE DE CEA MAI BUNĂ VALOARE.

WITH UNIVERSITIES, OTHER INSTITUTIONS WORKING WITH ARCHITECTURE AND URBAN DESIGN, AIMING TO INCREASE THE LEVEL OF THE QUALITY OF EDUCATION. IT ALSO ORGANIZES ACTIONS IN PROBLEMATIC FIELDS IN THE CITY AND COOPERATE FOR DIFFERENT CULTURE EVENTS. THE NGO WAS FOUNDED AT THE END OF 2009.

SAW – SOFIA ARCHITECTURE WEEK – IS AN INTERNATIONAL ARCHITECTURE FESTIVAL, ORGANIZED BY THE INDEPENDENT MEDIUM SPISANIE 1 / ONE MAGAZINE. ORGANIZED EVERY YEAR STARTING WITH 2008, IT IS A PLATFORM FOR DIALOGUE AND EXCHANGE OF IDEAS BETWEEN PEOPLE WHO ARE ACTIVELY ENGAGED IN THE PROBLEMS OF THEIR ENVIRONMENT (ARCHITECTS, INVESTORS, PUBLIC ADMINISTRATION AND NON-GOVERNMENTAL ORGANIZATIONS ETC.) THE FESTIVAL’S AIM IS TO BUILD UP A CRITICAL MASS OF URBAN SCENARIOS WHICH GENERATE GOOD ARCHITECTURAL AND SOCIAL PRACTICES, THROUGH LECTURES, WORKSHOPS, DEBATES, EXHIBITIONS, PARTICIPANTS FROM BULGARIA AND ABROAD.

ASOCIAŢIA ZEPPELIN ESTE O ORGANIZAŢIE NON-GUVERNAMENTALĂ FONDATĂ ÎN 2008 DE CĂTRE ARHITECŢII COSMINA GOAGEA, CONSTANTIN GOAGEA ȘI ȘTEFAN GHENCIULESCU. ASOCIAŢIA DERULEAZĂ PROIECTE DE CERCETARE ÎN ARHITECTURĂ, URBANISM, ALTE INDUSTRII CREATIVE; ORGANIZEAZĂ CONFERINŢE, SEMINARII, ATELIERE, EXPOZIŢII DE ARHITECTURĂ, CONCURSURI PROFESIONALE. ACESTE ACTIVITĂŢI AU CA SCOP: PROMOVAREA PENTRU UN PUBLIC LARG A EXEMPLELOR DE PRACTICĂ PROFESIONALĂ DE CEA MAI BUNĂ CALITATE, DEZVOLTAREA COERENTĂ A ORAȘULUI, PĂSTRAREA ȘI PROTEJAREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ȘI URBANISTIC CU VALOARE CULTURALĂ; STIMULAREA ACTIVĂ A REFLECŢIEI CRITICE ÎN DOMENIUL ARHITECTURII, DESIGNULUI, URBANISMULUI, CULTURII URBANE; SUSŢINEREA INOVAŢIEI ȘI A ÎNVĂŢĂRII CONTINUE, CREAREA DE REŢELE PROFESIONALE INTERNAŢIONALE.

TRANSFORMATORI TRANFORMATORI.NET ORGANIZAŢIA „TRANSFORMATORI” ARE MISIUNEA DE A REALIZA PROIECTE ȘI INIŢIATIVE ÎN DOMENIUL URBAN, INTERACŢIONEAZĂ CU UNIVERSITĂŢI, CU ALTE INSTITUŢII CARE LUCREAZĂ CU ARHITECTURA ȘI PROIECTAREA URBANĂ, CU SCOPUL DE A CREȘTE NIVELUL DE CALITATE AL EDUCAŢIEI. DE ASEMENEA, ÎNTREPRINDE ACŢIUNI ÎN DOMENIILE PROBLEMATICE ALE ORAȘULUI ȘI COLABOREAZĂ LA ORGANIZAREA DIFERITELOR EVENIMENTE CULTURALE. ONG-UL A FOST ÎNFIINŢAT LA SFÂRȘITUL ANULUI 2009. “TRANSFORMATORI” ORGANIZATION ACKNOWLEDGES ITS MISSION TO REALIZE PROJECTS AND INITIATIVES IN THE URBAN FIELD, INTERACTION

ZEPPELIN ASSOCIATION WWW.ZEPPELIN-MAGAZINE.NET

ZEPPELIN ASSOCIATION IS AN NGO FOUNDED IN BUCHAREST IN 2008 BY THE ARCHITECTS COSMINA GOAGEA, CONSTANTIN GOAGEA AND STEFAN GHENCIULESCU. ITS MAIN OBJECTIVES ARE TO PROMOTE THE GOOD QUALITY OF ARCHITECTURAL PRACTICES, THE COHERENT DEVELOPMENT OF THE CITY, THE PRESERVATION AND PROTECTION OF THE ARCHITECTURAL AND URBAN HERITAGE; TO ACTIVELY STIMULATE THE CRITICAL REFLECTION IN THE FIELD OF ARCHITECTURE, DESIGN, URBANISM, URBAN CULTURE; TO SUPPORT RESEARCH AND TO ORGANIZE THE COLLABORATION ON AN INTERNATIONAL LEVEL, FOCUSING MAINLY ON EUROPE AND THE REGIONAL CONTEXT; TO CREATIVELY ACTIVATE THE CITY.

Responsabil (faţă) de proiect Project Responsible

Text Te t: Ivan Iv van an Kuc cin ina ina

#3 #3

nțelegerea revoluționară a emancipării umane și a prosperității sociale a fost legată de idealurile romantice ale libertății, fraternității și egalității. În celebra pictură a lui Delacroix care sărbătorește Revoluția Franceză, Libertatea este portretizată ca o femeie puternică, hipersexuală, înconjurată de frații săi de arme – poeți, muncitori și revoluționari reprezentând umanitatea egală, dar lipsită de putere. Reminiscența unei zeițe a abundenței a fost stabilită și păstrată de-a lungul secolelor. Generațiile au fost educate pentru a privi actul eliberării și lupta pentru drepturile omului drept experiență sexuală. Într-adevăr, timpul revoluției a fost unul al libertății sexuale, atât de diferită de viața comună cu prejudecățile și barierele ei sociale.

evolutionary understanding of human emancipation and social prosperity has been connected to the romantic ideals of liberation, brotherhood and equality. In his famous painting on the French Revolution, Delacroix celebrated Liberation as a strong, hypersexual woman surrounded by her brothers in arms – poets, workers and outlaws representing equal but disempowered humanity. This reminiscence of a fruitful Goddess has been carried out through centuries. Generations were raised to equalize the liberating act and the ﬁght for the human rights as a sexual experience. Indeed, the time of revolution was a time of sexual freedom, so different from the prejudices and social barriers of ordinary life.

Providing fundamental reasons, liberation, brotherhood and equality were giving dignity to the revolutionary bloodsheds worldwide. As soon as the revolution would fulfilled its local goal and life came back to regulated routine, revolutionary ideals, being uncontrollable and unpractical for organizing stabile society, have been repressed by revolutionaries themselves. Packed back into subconscious, as any sexual desire, they became a constant trigger for new uprisings. This kind of triggering mechanism is successfully used by new governors to maintain competitive spectacles in the society of consumption, where the Goddess of Liberation is downsized d to no more than the commercial icon. To avoid frustrations that are coming from the repression of institutionalized elite who has appro-priated the ideals to be able to control human libido, the redefinition of human rights is shifting its connotation from compromised ideals into the dynamics of everyday practice. This is taking evaluation criteria towards a more fragmentary and temporary understanding of human emancipation and social prosperity – the understanding that is related to the responsibility of each individual in creating sense to his/her everyday experience. Instead of a revolutionary trance, responsibility develops personal enthusiasm for continual activism and amends. Everyday practice is a complex system composed of human beings and social relationship, material artifacts, and immaterial stimuli. Interactions between people, between people and objects, and between different objects are determining our everyday living environment. As people act through their environment, urban space is considered as the place of social exchange, expression of personal interests, reconciliation and confrontation of different private and public features. Understood in this way, the city becomes a political instrument of institutions, self organized groups and individuals that seek to exert influence on the development of relations between their private and public life. Understood in this way, human emancipation and social prosperity become programs tightly connected to recent urban developing strategies defined as Conversion, Participation p and Upgrading pg g.

← ↑ BRANKO BELAĆEVIĆ – REUTILIZAREA GOLURILOR DIN BELGRAD (ÎNDRUMĂTORI: VLADIMIR MILENKOVIĆ, IVAN KUCINA) O REŢEA DE NOI UTILITĂŢI (CENTRU COMUNITAR, BAIE PUBLICĂ, GRĂDINĂ URBANĂ, LOC DE JOACĂ) RECONVERTEȘTE SPAŢII URBANE NEFOLOSITE, PREA MICI PENTRU DEZVOLTĂRI PRIVATE ȘI PREA ASCUNSE PENTRU SPECTACOLUL PUBLIC. ACESTE MICROINTERVENŢII MODERATE AR PUTEA ADUCE UN SENS NOU VIEŢII COTIDIENE A CARTIERELOR

← ↑ BRANKO BELAĆEVIĆ – REUSE OF BELGRADE VOIDS (TUTORS: VLADIMIR MILENKOVIĆ, IVAN KUCINA) A NETWORK OF NEW COMMONS (COMMUNITY CENTER, PUBLIC BATH HOUSE, URBAN GARDEN, PLAYGROUND) CONVERT UNUSED URBAN SPACES, TOO SMALL FOR PRIVATE DEVELOPMENT AND TOO HIDDEN FOR PUBLIC SPECTACLE. THESE MODERATED MICRO INTERVENTIONS COULD BRING A NEW SENSE TO THE EVERYDAY LIFE OF NEIGHBORHOODS

Oferind argumente fundamentale, libertatea, fraternitatea și egalitatea confereau demnitate vărsărilor de sânge revoluționare din toată lumea. Imediat ce revoluția își atingea țelul local și viața revenea la rutina obișnuită, idealurile revoluționare, necontrolabile și nepractice pentru organizarea unei societăți stabile au fost înăbușite de revoluționarii înșiși. Plasate în subconștient, ca orice dorință sexuală, ele au devenit motorul noilor revolte.

Acest tip de mecanism este folosit cu succes de noii guvernanți pentru a menține spectacolul competitiv în societatea de consum, unde Zeița Libertății e redusă la nu mai mult decât o simplă reprezentare comercială. Pentru a evita frustrările care apar din represiunea elitei instituționalizate care și-a însușit idealurile pentru a putea controla libidoul uman, rede-finirea drepturilor omului își mută conotația față de idealurile compromise către dinamica practicii cotidiene. Aceasta îndreaptă criteriile de evaluare către o înțelegere mai fragmentată și temporară a emancipării umane și prosperității sociale – înțelegere care se leagă de responsabilitatea fiecărui individ de a da sens experienței sale cotidiene proprii. În locul unei abstracțiuni revoluționare, responsabilitatea dezvoltă entuziasmul personal pentru un activism și schimbări continue. Experiența cotidiană e un sistem complex compus din ființe umane și relații sociale, artefacte materiale și stimuli imateriali. Interacțiunile dintre oameni, dintre oameni și obiecte și dintre diferite obiecte determină mediul cotidian în care trăim. Așa cum oamenii acționează prin mediu, spațiul urban e considerat drept locul schimbului social, expresia intereselor personale, a reconcilierii și confruntării între trăsături private și particulare diferite. Înțeles astfel, orașul devine un instrument politic al instituțiilor, grupurilor auto-organizate și al indivizilor care are încearcă să exe exercite exerc o influență asupra dezvoltării ării relațiilor dintre din v viața lor publică și cea privată. Înțelese nțelese astfel, emanc emanciparea eman umană și prosperitatea socială ocială devin programe program strâns legate de anumite strategii trategii urbane recen recente definite drept conversie, participare participare articipa p ș moder și modern nizare.

↓ → DUBRAVKA SEKULIĆ – REVITALIZATION OF AN ABANDONED PUBLIC BATH HOUSE (ÎNDRUMĂTOR: IVAN KUCINA)

↓ → DUBRAVKA SEKULIĆ – REVITALIZATION OF AN ABANDONED PUBLIC BATH HOUSE (TUTOR: IVAN KUCINA)

CONVERSIA COMBINĂ RESTAURAREA FUNCŢIUNII DE BAIE CU CELE CULTURALE. ACEST HIBRID URBAN AR CREA UN SPAŢIU PENTRU UN CENTRU DE ARHITECTURĂ, O PLATFORMĂ DE COLABORARE PENTRU STUDIU ȘI DEZVOLTARE

THE CONVERSION COMBINES RESTORED BATHS FACILITY WITH CULTURAL ONES. THIS URBAN HYBRID WOULD PROVIDE A SPACE FOR A BELGRADE ARCHITECTURE CENTER, A COLLABORATIVE PLATFORM FOR LEARNING AND AMENDING

onversia e legată de schimbarea programatică a folosirii spațiului urban. Se bazează pe argumentul că există deja suficient spațiu construit în lume pentru ca oamenii să-și împlinească nevoile, dar că nedreapta distribuție a utilizării creează o cerere artificială pentru mai multe construcții. Se pare că această „greșeală” a fost menținută intenționat pentru a extinde continuu noi investiții imobiliare care au fost luate drept combustibil vital pentru creșterea economică, dar s-au dovedit a fi principalul motiv pentru crizele financiare din lume. În locul inflației de noi clădiri și structuri urbane, conversia oferă o alternativă durabilă – repararea și refolosirea celor vechi și abandonate. Terenurile pot fi convertite în curți, curțile – în case, casele – în magazine, magazinele – în birouri, birourile – în școli, școlile – în terenuri de joacă, terenurile de joacă – în mall-uri, mall-urile – în parcări, parcările – în ateliere de service auto, atelierele de service auto – în fabrici, fabricile – în centre culturale, centrele culturale – în panouri de reclamă, panourile de reclamă – în fațade, fațadele – în pereți interiori, pereții interiori – în balcoane, balcoanele – în apartamente, apartamentele – în cafenele,

onversion is related to the programmatic change of usage of the urban space. It lays its claim in the argument that there is already enough built space in the world to fulfill people’s needs but the unfair distribution of their usage is creating an artificial demand for more building. It seems that this ‘mistake’ has been purposely maintained in order to continually enlarge new real estate investments that have been taken as the essential fuel for the economic growth but turned to be the main reason for today worldwide debt crises. Instead of the inflation of new buildings and urban structures, conversion is offering a sustainable alternative – repairing and reusing the old and abandoned ones. Fields can be converted into courtyards, courtyards into houses, houses into department stores, department stores into office buildings, office buildings into schools, schools into playgrounds, playgrounds into malls, malls into parking, parking into car services, car services into factories, factories into cultural centers, cultural centers into billboards, billboards into facades, facades into inside walls, inside walls into balconies, balconies into apartments, apartments into cafes, cafes into rooftops, rooftops

07 cafenelele – în acoperișuri, acoperișurile – în terenuri, terenurile – în câmpuri… Dincolo de noile zone de construcție, conversia construiește un nou etos care funcționează prin reciclarea experiențelor private și publice, prin imaginarea și testarea noilor tipare de comportament, prin recunoașterea motivelor sociale, dorințelor și activităților nereprezentate. Spațiile convertite au un potențial subversiv în reprezentarea posibilității de schimbare a granițelor diviziunilor sociale în locuri de întâlniri și schimburi. Schimburile sociale sunt consecința neplanificată a fragmentărilor care apar ca rezultat al creșterii urbane inegale. Granițele urbane sunt considerate drept efemere în disciplina arhitecturii și a urbanismului, dar sunt intens recunoscute și respectate în practica cotidiană, semnificând locurile dintre indivizi, grupuri, proprietăți și interese diferite. Ele apar pretutindeni, la orice nivel sau scară, neoficial și instituțional, temporar și intern, atingând întregul spectru al fenomenelor urbane. Conversia poate înlocui granițele existente prin instalarea unei rețele de interacțiuni multipotențiale dintre actorii sociali. În loc să abandoneze spațiile irosite și locurile conexe care au apărut de-a lungul timpului, conversia folosește complementaritățile

into plots, plots into ﬁelds… Beyond the new construction sites, conversion is building a new ethos that is functioning through recycling private and public experiences, through imagining and testing new patterns of behavior, through recognizing non-represented social motifs, desires and activities. Converted spaces have a subversive potential in representing the possibility of changing boundaries of social divisions into places of meetings and exchanges. Social divisions are the unplanned consequence of fragmentations that comes out as result of the unequal urban growth. Urban boundaries are considered as ephemeral in the disciplines of architecture and urban planning discipline, but they are highly recognized and respected in everyday practice, signifying places in between different individuals, groups, properties and interests. They are appearing everywhere, at any level or scale, informally and institutionally, temporary and internally, fulﬁlling the whole spectrum of urban phenomena. Conversion can replace existing boundaries by installing the network of multi-potential interactions among social actors. Instead of abandoning wasted spaces and related habits that have been developed during the time, conversion is using their

lor pentru a crea o situație hibridă. Spațiile convertite au potențialul de a deveni locuri pentru producția continuă de cunoștințe și o platformă publică pentru schimbul de cunoștințe. Acest proces nesigur, dar proactiv nu poate ﬁ intermediat în cadrul instituțiilor tradiționale, ci în zone care nu au fost complet integrate în sistemul urban, în locuri în care schimbul social oferă maximum de experiență de viață. Interacțiunile dintre spațiile convertite și programele educaționale se așază în mintea oamenilor drept semne ale unei vieți noi, o viață care e injectată într-un corp urban paralizat, deschizând drumul unui nou început.

complementarities to create a hybrid situation. Converted spaces have the potential to become places for continual production of knowledge and a public platform for knowledge exchange. This uncertain but proactive process cannot be facilitated within conventional institutions, but in areas that are not fully integrated in the urban system, in places where the social exchange offers the most of living experience. Interaction among converted space and educational program settles in people’s minds as signs of a new life, a life that is injected in a paralyzed urban body, opening the way for the new beginning.

articiparea reprezintă un set de instrumente pentru ca cetățenii să își exprime opiniile și să exercite o influență privind aranjarea și întreținerea spațiului urban. Din punctul de vedere al cetățeanului, participarea permite indivizilor și grupurilor să influențeze deciziile instituționale. Din punct de vedere instituțional, participarea poate deschide sprijinul public pentru activități planificate. Mai mult decât un simplu mecanism de luare a deciziilor, participarea creează o platformă comună pentru o dezbatere permanentă între specialiști și cetățeni asupra chestiunilor vitale care țin in n de transformarea spațiului urban. În opoziție oziție cu înțe elegerea convențională a spațiului pațiului urban drept un număr de clădiri și zone goale oale dintre acestea, sspațiul urban este într-adevăr încărcat, ncărcat, un mediu di dinamic care funcționează drept scenă cenă enă de conflict permanent per perm între manifestările

articipation considers a set of instruments for the citizens to express opinions and exert influence regarding urban space arrangement and management. From the citizen viewpoint, participation enables individuals and groups to influence institutional decisions. From the institutional viewpoint, participation can build public support for planned activities. Even more than a decision-making mechanism, participation creates a sharing platform for permanent discussion between experts and citizens on the vital questions related to the transformation of urban space. In opposition to the conventional understanding of urban space as a set of buildings and empty zones in between the buildings, urban space is indeed a loaded, dynamic environment that works as a stage of permanent conflict between the manifestations of privacy and publicity. People do not only react to an environment, but they also act through an environment; thus urban space, understood in this way, may be seen as a critical instrument of participating citizens as they strive to have an impact on the ways in which their public and private lives unfold. Before urban growth became institutionalized, urban spaces were created by adding sequences one to another with a high level of emergency, representing the experiences of the community that was using them. Urban spaces were hybrids of technical, artistic and subjective perception, they were telling stories, tales and adventures. As urban planning as a profession advanced, accuracy was replacing the emergency, expelling the representations of social life and memories from urban space. As cities were growing rapidly, projects were becoming more and more abstract, disengaging from the uncertainty of everyday life. This lead to reducing the complexity of city into geometries and norms, disregarding the role of community in creating them. Participation transforms the process of creating urban space into a platform for collaboration among experts, citizens, developers and institutions. Experts assume a new role – instead of imposing their visions, they are producing series of discussions and mediating them toward an agreement. Citizens will always agree around simple and viable proposals that are embedded into everyday life and resistant to all the troubles. Experts will use their

Imaginile g care ilustrează a acest articol i l reprezintă p i ă o selecţie l ţ a proiectelor p o ec e o de master as e de la a Facultatea de Arhitectură, din cadrul Universităţii Belgra Belgrad. The images g illustrating g this article are selections from Master p projects j at the Faculty Fac off Architecture, A hi U University i i of Belgrade of Belgrade.

intimității și activității publice. Oamenii nu doar reacționează față de un mediu, dar și acționează printr-un mediu; astfel, spațiul urban poate fi privit drept instrumentul critic de participare pentru cetățenii care se străduie să aibă un impact în felul în care viețile lor publice și private se desfășoară. Înaintea instituționalizării creșterii urbane, spațiile urbane erau create prin adăugarea de secvențe în mod urgent, reprezentând experiențele comunității care le folosea. Spațiile urbane erau hibrizi ai percepției tehnice, artistice și subiective, spuneau povești, basme și aventuri. Pe măsură ce urbanismul a avansat ca profesie, acuratețea a înlocuit urgența, respingând reprezentările vieții sociale și amintirile spațiului urban. Deoarece orașele creșteau rapid, proiectele deveneau din ce în ce mai abstracte, rupându-se de nesiguranța vieții zilnice. Aceasta a dus la reducerea complexității orașului la geometrii și norme, ignorând rolul comunității în crearea lor. Participarea transformă procesul de creare a spațiului urban într-o platformă de colaborare între specialiști, cetățeni, dezvoltatori și instituții. Experții își asumă un rol nou – în loc să-și impună viziunile, ei produc o serie de dezbateri și le mediază către atingerea unui acord. Cetățenii vor fi întotdeauna de acord cu propuneri simple și viabile care sunt încorporate în viața cotidiană și rezistă dificultăților. Experții își vor folosi cunoștințele pentru a articula narațiunile cetățenilor într-o reprezentare spațială comună. Participarea reconstruiește orașul ascuns sub masca dezvoltării instituționale, readucând narațiunile simultane ale cetățeanului. Ascultându-le argumentele, cei care sunt profesional numiți să aibă grijă de oraș pot învăța diferite logici, diferite influențe și diferite relații cu mediul urban. Atunci când participarea funcționează adecvat, copleșește planurile pregătite, generând un proces emergent imprevizibil, atât de puternic încât poate schimba ierarhia stabilită social.

mbunătățirea (upgrading) se referă la înlocuirea spațiului irosit printr-o versiune mai bună a aceluiași spațiu. Ea permite arhitecturii și urbanismului să păstreze diferitele obiceiuri și practici și, în același timp, să caute soluțiile inovative în organizarea spațială și socială. Îmbunătățirea este folosită pentru tratarea celor mai dificile probleme, cum ar fi creșterea calităților sociale și de mediu ale așezările săracilor din orașe. Incapacitatea sistemului instituțional de a face față acestei probleme a creat un mod neoficial de supraviețuire în interiorul unui cadru foarte bine administrat. Pentru a supraviețui, săracii de la oraș au învățat să absoarbă obiceiurile gazdei locale pentru a putea parazita și recicla deșeurile sale. Fiind cea mai discriminată comunitate din lume, săracii din orașe luptă pentru trai în așezările din taberele nomade sau în taberele de refugiați ori mahalalele ilegale de unde sunt adeseori scoși cu forța. Modernizarea așezărilor săracilor nu diferă cu nimic

disciplinary knowledge to articulate citizen’s narratives into a common spatial representation. Participation reconstructs the city hidden bellow the mask of institutionalized development, bringing back the concurrent narratives of its citizen. Listening to their arguments, those who are professionally nominated to take care about the city can learn different logics, different inﬂuences, and different relations with urban environment. When participation is running adequately, it overwhelms the prepared plans, generating an emergent, unpredictable process, a process so powerful that it can change the established social hierarchy.

pgrading refers to the replacement of a wasted space with a better version of the same space. It is enabling architecture and urban planning to keep respecting different customs and practices and, as well, to look for innovative solutions in spatial and social organization. Upgrading is used in facing the most difficult problems, such as the social and environmental improvement of the settlements of the urban poor. The inability of the institutional system to cope with this problem has created their informal way of survival within a highly administrated state framework. In order to survive urban poors learned d to absorb the customs of the local host to be able to o parasite and recycle its wastes. Being the most discriminated world community, urban poors are struggling for living between planned settlements in nomads’ camps and refugees’ camps or illegal shantytowns from where they are often evicted by force. Upgrading urban poor settlements is in no sense different then upgrading the other ones – it includes integration to the urban context, ecological and sustainable housing solution, self-organization and collaboration in the decision-making process as well as cultural vitality as a living code. The process has standardized phases – legalizing settlements and defining plot lines, setting basic infrastructure and diversified traffic network, formulating a gradual transition between private and communal space, enabling working resources next to housing, installing public services, exchanging wasted houses, facilitating densification and grow. An upgraded settlement is no more than a place where everyone can participate and benefit from advantages that city offers. It is not simply a set of physical objects that are providing shelters, but a network of opportunities for social connections. The idea of social network is used to connote complex sets of interdependency between individuals of social systems. It can help to understand how patterns of human contact could aid or inhibit the upgrading of their environment. More open networks, with many social connections, are more likely to introduce new ideas and practices. Through the process of mutual engagement, sharing experiences and joint enterprise with the different urban

de modernizarea celorlalte așezări – include integrarea în contextul urban, soluții pentru locuințe ecologice și durabile, auto-organizarea și colaborarea în procesul de luare a deciziilor, dar și vitalitatea culturală drept cod de viață. Procesul are etape standardizate – oficializarea statutului așezărilor și definirea parcelelor, instalarea infrastructurii de bază și a rețelei de circulație diversificate, formularea unei tranziții treptate între spațiul privat și cel comun, accesul la resursele de lucru aproape de locuințe, instalarea serviciilor publice, schimbarea caselor rămase, facilitarea densificării și creșterii. O așezare îmbunătățită este pur și simplu locul în care toți pot participa și beneficia de avantajele pe care le oferă orașul. Nu este doar un set de obiecte fizice care oferă adăpost, ci o rețea de oportunități pentru conexiuni sociale. Ideea rețelei sociale este folosită pentru a semnifica seturi complexe de interdependențe între indivizi din sistemele sociale. Ea ne poate ajuta să înțelegem cum tiparele contactului uman au ajutat sau au inhibat modernizarea mediului lor. Mai multe rețele deschise, cu multe conexiuni sociale, au șanse mai mari să introducă noi idei și practici. Prin procesul de angajare reciprocă, împărtășirea experiențelor și acțiuni comune cu diferite grupuri umane, săracii din orașe au șansa să învețe unii de la ceilalți și să se dezvolte pe ei și mediul lor. Cu alte cuvinte, îmbunătățirea așezării umane caută ută conexiuni cu o diversitate de rețele sociale,, mai degrabă decât decâ în cadrul uneia singure.

groups, urban poors have an opportunity to learn from others and to develop themselves and their environment. In other words, the upgrading of the human settlement seeks connections to a variety of social networks rather than many connections within a single network. Upgrading is a cross-sectional task. Different urban groups need to have an understanding of the public relevance of upgrading process and then make their contributions. Each group can contribute something and thereby inﬂuence common values, irrespective of their level of hierarchy. The upgrading process offers them a motivation to invert hate and rejection into collaboration in order to generate new standards of living and working. Converting, participating and upgrading are practices that may provide theoretical insight to the alternative interpretation of the founditions of universal humanizsm –liberty, brotherhood and equality – revolutionary ideals that have been taken away from their original context and captured into constitutions of each state where they stayed castrated. Instead of the lost ideal of liberty they are looking for learnings of everyday life, instead of the lost brotherhood they are applying collaborative works, instead of the lost equality they are founding diversiﬁed social networks, Learning, collaborating and networking are creating the new provisional horizon for future social and environmental development.

Îmbunătățirea este o sarcină transversală. Diferite grupuri urbane au nevoie să înțeleagă relevanța publică a procesului de îmbunătățire și să-și aducă contribuțiile. Fiecare grup poate contribui cu ceva, deci poate inﬂuența valorile comune, indiferent de nivelul sau ierarhia lor. Procesul de îmbunătățire le oferă motivația de a răsturna ura și respingerea într-o colaborare care să genereze noi standarde de viață și lucru. Conversia, participarea și îmbunătățirea sunt practici care pot oferi o perspectivă teoretică interpretării alternative a bazelor umanismului universal – libertate, fraternitate și egalitate – idei revoluționare care au fost luate din contextul original și introduse în constituțiile ﬁecărui stat, unde au rămas castrate. În locul idealului pierdut al libertății, se caută învățăturile din viața cotidiană, în locul fraternității pierdute se aplică lucrul participativ, în locul egalității pierdute sunt găsite rețele sociale diverse. Învățarea, colaborarea și relaționarea creează noul orizont temporar al dezvoltării viitoare a societății și mediului.

↙ ↓ BORIS ŽERJAV – ÎMBUNĂTĂŢIREA AȘEZĂRII DE ROMI ORLOVSKO DIN BELGRAD (ÎNDRUMĂTOR: IVAN KUCINA)

↙ ↓ BORIS ŽERJAV – UPGRADING OF ROMA SETTLEMENT ORLOVSKO IN BELGRADE (TUTOR: IVAN KUCINA)

O CERCETARE STRATEGICĂ PENTRU O METODOLOGIE DE DEZVOLTARE A LOCUIRII DE SĂRĂCIE EXTREMĂ ȘI UN PLAN APLICABIL PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA UNEI AȘEZĂRI ILEGALE DE ROMI. PROTOCOLUL SINTETIC INCLUDE FAZELE LEGALIZĂRII ȘI TRANSFERULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, DETERMINĂRII DE GRANIŢE FIZICE, CREĂRII DE CORIDOARE DE INFRASTRUCTURĂ, DEFINIRII RELAŢIILOR PUBLIC-PRIVAT, CREĂRII DE CLĂDIRI PUBLICE, ÎMBUNĂTĂŢIRII CONDIŢIILOR DE LOCUIT ȘI DENSIFICĂRII

A STRATEGIC RESEARCH ON METHODOLOGY FOR DEVELOPING LIVING ENVIRONMENT OF URBAN POORS AND AN APPLICABLE PLAN FOR UPGRADING AN INFORMAL ROMA SETTLEMENT. A SYNTHETIC PROTOCOL INCLUDES PHASES, SUCH AS: LEGALIZATION AND LAND PROPERTY TRANSFER, DETERMINATION OF PHYSICAL BOUNDARIES, SETTING UP THE INFRASTRUCTURE CORRIDORS, DEFINITION OF PUBLIC-PRIVATE SPATIAL RELATIONS, SETTING UP THE PUBLIC BUILDINGS, IMPROVEMENT OF HOUSING CONDITION, INCREASE OF DENSITY

← WORKSHOP CU PARTENERI GERMANI ȘI ROMÂNI ÎN CADRUL PUG-ULUI PENTRU CLUJ, 2010 ← WORKSHOP WITH GERMAN AND ROMANIAN PARTNERS WITHIN THE GENERAL URBAN PLAN FOR CLUJ, 2010

Planwerk deﬁnește etimologic o metodă de lucru. Principiile pe care se bazează activitatea biroului sunt aplicate curent în urbanismul occidental. Pentru România, însă, unde instrumentarul legislativ convenţional depășește constant capacităţile de înţelegere, adaptabilitate și aplicabilitate, lăsând adeseori locul unor iniţiative private haotice, metoda are un caracter alternativ și inovator.

Planwerk’s etymology is about a way of working. The principles this ofﬁce’s activity are currently applied in Western urban planning. For Romania though, where the conventional legal instruments constantly exceed the ability to understand, adjust and apply, leaving room for various chaotic private initiatives, this work acts as an alternative and innovation.

↑ PREZENTAREA PUBLICĂ A PUG-ULUI PENTRU SIBIU, 2009 ↑ PUBLIC PRESENTATION OF THE THE GENERAL URBAN PLAN FOR SIBIU, 2009

Text & Foto / photo: Planwerk

a entitate operațională, Planwerk a debutat acum 10 ani sub forma unui grup creat la Cluj din studenți și arhitecți români și germani. Doream să oferim modele și soluții pentru susținerea autorităților locale în procesul de articulare a unor viziuni comunitare asupra evoluției orașului. Activitatea grupului a parcurs diferite etape – workshop-uri studențești, cooptarea unei rețele româno-germane de specialiști la crearea unei platforme de dezbateri transparente privind dezvoltarea orașului, prezentarea rezultatelor și confruntarea lor în discuții cu autoritățile locale și actorii urbani implicați. Transformat între timp în birou de arhitectură și urbanism, grupul și-a lărgit domeniul de intervenție adaptându-și metoda contextului actual, completând-o cu concursuri și proiecte de design urban, ce propun atât intervenții punctuale, dar de impact, cât și operațiuni majore asupra centrelor istorice. În vremurile în care proiectele urbane și reglementările de urbanism sunt încă cifrate și apărate de un limbaj profesional inexpugnabil, proiectele Planwerk au fost descrise și ilustrate în publicații, expoziții și prezentări publice încă din 2002. Ne dedicăm jumătate din timpul de lucru efectiv relațiilor publice, fără de care activitatea grupului de a transforma urbanismul într-o temă publică ar fi avut un impact nesemnificativ. Orice proiect este însoțit de prezentări, mese rotunde, expoziții și apariții în media care reușesc să scoată planificarea urbană în afara birourilor proiectanților și ale primăriilor. Colaborările sunt acum extinse cu birouri ale partenerilor Planwerk pentru proiecte comune, dintre care unele premiate, achiziționate public prin concursuri în Germania. Posibilitatea de a folosi experiența din România și de a furniza un transfer de cunoștințe înapoi în Germania era greu de prevăzut la început. Biroul publică și acum un buletin multianual, în care principalele știri ating o rețea de „prieteni” lărgită în cei 10 ani. Rețeaua parteneriatelor profesionale este și acum foarte stabilă și adaptabilă.

Contextul. Căutarea normalităţii într-un sistem anormal

The background. Looking for normality in an abnormal system

u o notă asumată de malițiozitate, putem afirma că orașele din România se află astăzi la vârsta adolescenței – multe tentații abordate cu entuziasm, dar și cu naivitate, o evidentă lipsă de maturitate decizională și, printre multe altele, o carență majoră în modul de asumare a responsabilităților. Chemate să echilibreze interesul public și presiunile investiționale crescânde, administrațiile locale se regăsesc adeseori în fața unui vid de planificare integrată, de strategii și viziuni de dezvoltare pe termen lung. La acestea se adaugă și lacunele de corelare între legislația specifică existentă, situația reală și activitatea decizională în cadrul sistemului administrativ. Se ajunge, astfel, în procesul de proiectare la scara orașului, să se atribuie libertăți

n a rather ironic note, we could state that Romanian towns nowadays are adolescents – many temptations approached enthusiastically, yet naively, with a clear lack of decisional maturity and, among many others, a major lack of assuming responsibility. Asked to balance the public interest with the raising investment pressures, local authorities are often confronted with a void of integrated planning, strategies and development strategies on the long term. On top of that, shortcomings of correlating current legislation in place, the real work and the decisions in the administrative system. This makes that, while designing for the city, one urban planner gets additional freedom, often taking the shape of clear punctual advantages yet with a lack of global

s an operational entity, Planwerk started 10 years ago as a group set up in Cluj by Romanian and German architects. We wanted to provide models and solutions for supporting the local authorities in their effort to articulate community views on the progress of the city. The activity of the group went through various stages – student workshops, engaging a network of Romanian and German experts in setting up an open platform for the development of the city, presenting results and confronting them in debates with local authorities and urban actors involved. Changed into an architecture and urban planning office meanwhile, the group widened up its area of intervention, adjusting the work to the current background, complementing that with urban design competitions and projects aiming at clear interventions with a certain impact, as well as key operations on the historical centres. While urban projects and urban planning regulations are still coded and defended by an impenetrable jargon, Planwerk projects were featured and illustrated in various publications, exhibitions and public presentations since 2002. We dedicate half of our real time to public relations, without which the activity to change urban planning into a public topic would have had a minor impact. Any project is accompanied by presentations, round tables, exhibitions and articles which manage to take urban planning out of designers’ offices and those of the town halls. Our collaborations are currently extended with those of our partners for common projects, some of which were awarded, or publicly commissioned in Germany. The chance to use the experience in Romanian and to provide a transfer of knowledge back to Germany was quite difficult to foresee at the beginning. The office also releases a multi-annual newsletter, where the key news reach a network of “friends” extended in the last 10 years. The network of the professional partnerships is currently stabile and adaptable.

suplimentare urbanistului, materializate adeseori prin crearea unor situații avantajoase punctuale, cărora le lipsesc însă abordările de perspectivă. Pentru a putea suplini aceste neajunsuri, administrațiile locale au în față o provocare majoră: asumarea rolului principal în stabilirea unor strategii de dezvoltare urbană durabilă, ce implică atât completarea și actualizarea instrumentarului legislativ, cât și crearea unui profil urban atractiv pentru atragerea investițiilor necesare. Ca un prim pas, în lipsa unor specialiști proprii, acestea apelează astăzi la organisme din sfera privată. Faptul este benefic pentru că scurtcircuitează experiențele administrațiilor vest-europene (dezvoltarea propriilor organisme, cu viteză de reacție mai mică și utilizarea de fonduri în exces, s-a dovedit în final neeficientă) și poate oferi instrumente accesibile de înțelegere și abordare ale mecanismelor de evoluție a unui oraș.

O metodă alternativă. Pregătirea PUG-urilor anilor 2000 lanwerk oferă instrumente alternative care ajută administrațiile locale să aibă o perspectivă de ansamblu asupra orașului, dar și să își găsească soluțiile la problemele structurale cu care se confruntă. Unul dintre aceste instrumente este vizualizarea unor scenarii de dezvoltare pe termen mediu și lung, ung, prin interm intermediul intermed de imagini-far la nivel

perspective. In order to fill such gaps, local authorities have a major challenge: to assume the main role in setting strategies of sustainable urban development involving both the addition and the update of the legal background, and also the set up of an attractive urban profile to get needed investments. As a first state, given the lack for local experts, they are going for bodies in the private sector. This is benefic, since it shortens up the experience of Western administrations (developing their own bodies, with a lower reaction speed and using the funds excessively actually was counterproductive) and may provide useful instruments to understand and approach the mechanisms of progress in a city.

An alternative method. Working on General Urban Plans since 2000

→ PUG SIBIU. SCHEMĂ DE EXTINDERE A ORAȘULUI. NOILE CARTIERE ÎNCADREAZĂ CORIDOARE NATURALE LEGATE DIRECT CU CADRUL NATURAL AL ORAȘULUI → GENERAL URBAN PLAN FOR SIBIU. CITY EXTENSION SCHEME. THE NEW NEIGHBORHOODS FRAME NATURAL CORRIDORS DIRECTLY LINKED TO THE NATURAL ENVIRONMENT OF THE CITY

lanwerk provides alternative instruments to support local administrations get an overall perspective over the city, but also find solutions to structural aspects they face. One of those tools is designing developing scenarios on the long and medium term through powerful images, expressing intervention principles. We have often been identified with such images, rather sketchy and raw, but which offer intervention principles as a starting point in real projects. Secondly, we propose the city branding as a tool in acknowledging a local specificity, in setting

→ PUG SIBIU. REGLEMENTĂRILE CUPRINSE ÎN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PUG SUNT ILUSTRATE SCHEMATIC ÎN COMPLETAREA TEXTULUI → GENERAL URBAN PLAN FOR SIBIU. REQUIREMENTS FROM THE LOCAL URBAN REGUALTION WITHIN THE PLAN ARE SCHEMATICALLY ILLUSTRATED ASA A COMPLETITION TO THE TEXT

↘ PROPUNERE DE RESTRUCTURARE A MALURILOR SOMEȘULUI ÎN APROPIEREA CENTRULUI ISTORIC, ILUSTRARE ↘ PROPOSAL FOR RESTRUCTURING THE SHORES OF SOMES RIVER NEAR THE HISTORICAL CENTER OF CLUJ, ILLUSTRATION

punctual, care exprimă principii de intervenție. Am fost de multe ori identificați cu acest gen de imagini, mai degrabă schematice și nerafinate, care însă oferă doar principii de intervenție, ca o bază de plecare pentru proiecte reale. În al doilea rând, propunem city branding-ul ca instrument în asumarea specificului local, în stabilirea obiectivelor și scenariilor de dezvoltare și în final în conturarea profilului unui oraș. Evident, instrumentul nu e nou, însă a devenit între timp foarte solicitat și marchează primii pași autohtoni ai marketingului urban. Căutarea concentrează în fapt „tema de proiectare” a viitoarelor PUG-uri, în contextul incapacității municipalităților de a formula aceste documente. Studiul preliminar fixează ca prime scopuri tocmai recunoașterea acestor vocații proprii orașelor – vizibile sau nu la prima privire – și schițarea pașilor necesari pentru protejarea și valorificarea lor. Scopul este încercarea de a orienta viitorul PUG, de a-i da un „azimut”. Odată descoperite și acceptate, calitățile și atuurile orașului devin puncte de reper pentru evoluția sa și pentru planificarea acesteia. Pentru a imprima orașului direcția acestor repere și pentru atingerea lor, este însă necesar un PUG cu rol de cadru planificativ convergent, adică tocmai ceea ce lipsește în multe dintre orașele din România, aflate astăzi în derivă. Metoda de lucru are 3 componente – faza analitică, faza de definire a conceptului de dezvoltare și faza de lucru pe zone de intervenție. Formularea conceptului a fost suplimentată cu identificarea nivelurilor de activare a măsurilor propuse, prin detalierea unor teme specifice în cadrul unor workshop-uri, ce au devenit între timp o fază în sine. Acestea presupun implicarea activă la conturarea măsurilor necesare a reprezentanților diferiților actori urbani, considerând că în perspectivă acest demers poate conduce și la o implementare mai firească a măsurilor. Iar pentru că în momentul de

objectives and developing scenarios and finally shaping the profile of a city. The tool is obviously not a new one, yet it turned into a very used one and is associated with the first steps of a Romanian urban marketing. The search actually focuses the “design topic” of the future General Urban Plans given the inability of municipalities to formulate such documents. The preliminary survey actually sets as first targets the very acknowledgement of those vocations specific to cities – visible at first sight or not – and taking the needed steps to protect and value them. The aim is to direct the future General Urban Plan, to find its scope. Once found and accepted, the qualities and the gains of a city turn into key elements for its progress and the urban planning. In order to render the city with a direction to reach those elements, a General Urban Plan is needed to act like a convergent planning framework, that is what actually misses in many cities in Romania, currently drifting.

The working method as 3 components – an analysis, a stage of defining the development concept and a working one on areas of intervention. Defining the concept was complemented with finding the levels of activating proposed measures through detailing specific topics in a number of workshops, which meanwhile turns as a planning stage in itself. They imply an active commitment of various representatives of the urban actors in identifying needs, taking into consideration that such an action can gradually lead to a more natural implementation of those measures. And, as currently the involvement of the citizen is the lowest possible, one has considered the attraction of the interest of the civil society through an intense dissemination and transparency, and later on through encouraging local authorities to continue this type of approach which may turn in itself a new planning tool. Such workshops were run as early as 2003 for the surveys of the railway station in Cluj.

față implicarea cetățeanului e la cel mai scăzut nivel posibil, s-a avut în vedere și atragerea interesului societății civile prin mediatizarea intensivă și transparența procesului, iar apoi prin încurajarea autorităților locale de a continua acest tip de abordare, ce poate deveni ea însăși un nou instrument de planificare. Aceste workshop-uri au fost organizate cu caracter de pionierat încă din 2003 pentru studiile privind zona gării din Cluj. Contextul oricărui proiect urban din România de astăzi este ruptura dintre deziderate și instrumentele urbanistice menite să le urmărească. Pe fondul unor PUG-uri expirate și deci active doar birocratic, un inventar al planificărilor arată un arhipelag de Planuri Urbanistice Zonale disperse, învecinate sau suprapuse, niciodată însă realizate în corelare. Potențiale importante (foste platforme industriale, suprafețe libere, spații publice, malurile cursurilor de apă etc.), deși aflate adeseori în centrul orașului, rămân la marginea atenției publice, vulnerabile în fața unei presiuni imobiliare în continuă creștere. La periferii, extinderile destructurate ale ultimilor ani încep asaltul asupra peisajelor emblematice. Studiile se structurează în patru etape: (1) analiza multicriterială a situației existente, (2) trasarea unei strategii de dezvoltare în cadrul unui workshop împreună cu principalii actori urbani, (3) finalizarea, detalierea talierea și redactarea redactar redact bazei viitorului PUG și (4) prezentarea ezentarea rezultate rezul rezultatelor și adoptarea lor ca document ent director pentr pentru administrația locală. Efectele ectele studiului sunt relevante pe patru paliere: primul, mul, ul, cel al orașulu orașului în ansamblu, este deservit prin n Planul de Zonare Zonar Funcțională, premergător Planului Urbanistic General propriu-zis. Concluziile studiului, conceptul de dezvoltare și zonarea pot fi transpuse direct în tema de proiectare a PUG. Al doilea palier este o consecință directă a primului și se referă la Zonele de Intervenție. Acestea din urmă apar ca suprapuneri de deficite, conflicte și/sau potențiale în planurile de analiză și concentrează în consecință seturi de măsuri stringent necesare (prealabil actualizării PUG). Pentru fiecare dintre Zonele de Intervenție este propus un plan director care formulează obiectivele, măsurile imediate, (sub)zonele pentru care vor fi elaborate Planuri Urbanistice Zonale și un cadru structural care urmează să asigure coerența diferitelor planuri. Acesta din urmă este schematic, flexibil și se rezumă în general la rețeaua de spații publice (singura accesibilă direct forului public) și la configurația funcțională a zonei. Administrația publică poate utiliza Planul director ca ghid de intervenție, acoperind astfel vidul planificativ în perioada necesară pentru actualizarea PUG. Începând din 2008, experiența acumulată se valorifică în elaborarea PUG-urilor pentru Sibiu, Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca, Timișoara și Borsec. Palierul al treilea este unul de aplicabilitate directă, făcând parte din instrumentarul urbanistic convențional: Planul Urbanistic Zonal. Au fost elaborate planuri directoare, urmate de comanda publică a PUZ-urilor de reparcelare pe terenuri

The background of any urban project in Romania today is the gap between aims and the urban planning tools meant to reach them. Given the outdated General Urban Plans which onla act bureaucratically, an overall survey of planning indicate there is a whole archipelago of dispersed Area Urban Plans, closed or overlapped, never completed to correlate each other. Major areas with a potential (former industrial sites, free plots, public spaces, water shores etc.) though often located in the very heart of the city, are marginal to the attention of the public, and vulnerable in front of an increasing estate pressure. At the edges, unstructured expansions in the last years start to assult the landmark landscapes. Surveys are structured in four stages: (1) the multi-criteria analysis of the current background, (2) shaping a development strategy in a workshop together with other urban actors, (3) finalising, detailing and drafting the key layout of the future General Urban Plan and (4) presenting the results and adopting them as guidelines for the local administration. The impact of the survey are relevant at four levels: the first, that of the city in general, is supported by the Operational Area Plan, preliminary to the General Urban Plan. The conclusions of the survey, the development concept and the structure of the area can be converted directly in the design of the General Urban Plan. The second level is a direct effect of the first one and refers to Intervention Areas. They come up as deficit, conflicts and/or potential features deficits in the analysis and are therefore focused on urgent sets of actions (prior to updating the General Urban Plan). Each Intervention Plan has its guidelines including the objectives, urgent actions, (sub)areas for which Area Urban Plans are to be drafted and the structural framework to cover the coherence of the various plans. The last one is simply an outline, flexible and generally refers to the network of public spaces (the only directly accessible to the public) and the functional configuration of the area. The public administration can use the Guidelines as an intervention guide, covering the planning gap until the General Urban Plan is updated. Starting with 2008, the experience gained is used in drawing General Urban Plans for Sibiu, Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca, Timișoara and Borsec. The third layer has a direct applicability, being part of the conventional urban planning: the Area Urban Plan. Guidelines have been elaborated, followed by a public commissioning of the Area Urban Plans to re-divide the private plots, incorporate them in an overall strategy and accompany them with information, consultation and eventually the agreement of the owners. The fourth relevant level is that of public spaces. Surveys assess the status of the public spaces in a city and suggest clear interventions to stimulate neighbouring areas. The rehabilitation and extension of the public areas network is seen, from the very start, as a key tool of urban planning. The experience of those 10 years to apply this principle

→ SPAŢII PUBLICE ÎN ZONA STRĂZII CENTUMVIRILOR, DUPĂ REABILITARE → THE SAME AREA, AFTER REHABILITATION

→ ERLEBNISRAUM SIBIU – STRATEGIE DE INTERVENŢII PENTRU ACTIVAREA SPAŢIULUI PUBLIC ÎN CENTRUL ISTORIC. PLAN CU MARCAREA ZONELOR DE INTERVENŢIE ȘI A PROIECTELOR PROPUSE → ERLEBNISRAUM SIBIU – INTERVENTION STRATEGY FOR ACTIVATING PUBLIC SPACE IN THE HISTORIC CENTER. PLAN MARKING PROPOSED AREAS AND MEASURES

→ SPAŢII PUBLICE ÎN ZONA STRĂZII CENTUMVIRILOR, ILUSTRAREA PACHETULUI DE MĂSURI → PUBLIC SPACES IN THE CENTUMVIRI STREET AREA, ILLUSTRATION OF THE MEASURES

private, subordonate unei strategii de ansamblu și însoțite de informări, consultări și, la ﬁnal, de consensul proprietarilor. Al patrulea palier de relevanță este cel al spațiilor publice. Studiile analizează starea spațiilor publice în oraș și propune intervenții punctuale cu efect de sinergie pentru zonele învecinate. Reabilitarea și extinderea rețelei de spații publice sunt văzute, încă de la început, ca instrumente-cheie ale dezvoltării urbane. Experiența celor 10 ani de aplicare a acestui principiu are ca rezultat un tip de abordare a spațiilor publice care pleacă de la scara orașului și a zonei. Această abordare explică poate elementul comun, vizibil al proiectelor Planwerk: neutralitate și reținere formală în favoarea înscenării spațiului urban existent și pentru facilitarea unei cât mai mari ﬂexibilități funcționale și sociale a spațiului public. Motivele sunt evidente: 1. spațiul public este cel mai vulnerabil în condițiile unei evoluții foarte dinamice, pe alocuri agresive, a dezvoltărilor private și pe fundalul unui sistem permisiv de reglementări și control; 2. spațiul public oferă administrațiilor posibilitatea celei mai rapide și directe intervenții; 3. intervențiile au efecte care se extind asupra spațiului privat din jur și care atrag interes; 4. importanța în sine a spațiului public pentru calitatea vieții. Recuperarea și activarea acestora în favoarea vieții publice reprezintă una dintre mizele esențiale ale proiectelor.

Î18 Ris scuri și limitări limit

n contextul unei d dinamici de dezvoltare spectaculoasă, culoasă, devine evident că articularea unei politici olitici urbane competente com co trebuie completată cu revizuirea instrumentarului de specialitate. Și asta pentru că insuccesul în medierea noilor interese complementare la nivelul organismului urban duce la dezvoltări necontrolate, periculoase pe termen lung. Problema se poate întâlni de altfel peste tot în lume, în zonele cu o dezvoltare economică explozivă. Intervențiile private minore, care într-un sistem matur ar fi lăsate la latitudinea bunului-simț, sunt excesiv analizate și controlate. În schimb, intervențiile cu impact major sunt tratate superficial, fie din lipsa unor instrumente specializate menite să le controleze, fie din incapacitatea sau dezinteresul abordării pertinente a acestora. După 2008, s-a vorbit mult de efectul colateral benefic al crizei economice, prin care dezvoltarea speculativă a fost inhibată, și a dat timp orașelor să facă un moment de pauză și să se uite în spate la ce au produs. Și ce au produs nu e prea frumos. Merită poate amintită, într-o perspectivă mai optimistă pentru evoluțiile viitoare, nemulțumirea crescândă a locuitorilor față de condițiile de viață din orașele noastre. Și este vorba aici inclusiv de aceia care și-au înfăptuit marele vis al locuinței proprii cu gazon, însă amplasată pe un câmp agricol, cu alei de acces de 3 metri lățime între garduri, fără rețele edilitare, rezultat al unei „operațiuni” de parcelare realizate de notar și topograf, uneori chiar cu sprijinul servil și înțelegător al arhitectului și urbanistului.

resulted in a certain type of approach for public spaces, starting with the scale of the city and that of the area. Such an approach may explain the common element, visible, of Planwerk projects: neutrality and apparent reserve in favour of framing the current urban space and to facilitate a higher functional and social ﬂexibility of the public space. The reasons are obvious: 1. the public space is the most vulnerable given a highly dynamic evolution, sometimes aggressive, of the private development and given a rather tolerant system of regulations and control; 2. the public space provides the administrations the chance of a fast and direct intervention; 2. the interventions have effects beyond the private surrounding area, and attract a certain interest; 4. the importance per se of the public space to life quality. Their rehabilitation and activation to the beneﬁt of the public life is a key component of the projects.

Risks and limitations iven the case of a spectacular development dynamics, it becomes clear that the articulation of a competent urban policy needs to be complemented with a revision of the specialized tools. And that because the failure in mediating the new complementary interests to the urban body leads to uncontrolled development, dangerous on the long term. The issue can actually be present everywhere around the world, in areas with an explosive rate of development. Minor private investments, which in a mature system would be guided by common sense, are excessively reviewed and controlled. Instead, interventions of a major impact are superficially approached, either due to the lack of specialized tools meant to control them, or because of the inability or the lack of interest in a relevant type of approach. After 2008, the benefic side effect of the economic crisis was intensely referred to, in the sense that speculative development was inhibited and allowed cities to take a break and look retrospectively to what was produced. And what was produced was not particularly nice, indeed. We could mention, perhaps in a rather optimist note for the future progress, the increasing dissatisfaction of the locals to the living conditions in our cities and starting to articulate demands. This also implies those who reached their grand dream of a house with a nice lawn, yet located on a farming field, with 3 m wide access lanes between fences, no utilities, the result of a “lot division” operation applied by the notary and a topographer, sometimes with the obedient and sympathetic support of the architect and urban planner.

→ PIAŢA UNIRII, CLUJ, DUPĂ PRIMA FAZĂ DE REAMENAJARE, CA REZULTAT AL STUDIULUI DE TRAFIC ȘI AL UNUI CONCURS DE SOLUŢII → UNIRII SQUARE, CLUJ, AFTER THE FIRST PHASE OF REFURBISHMENT, RESULTING FROM THE TRAFFIC STUDY AND THE WINNING OF A COMPETITION

↗ PIAŢA MUZEULUI, VARA 2005, ILUSTRAREA PROPUNERILOR DE INTERVENŢIE ȘI VARA 2011 ↗ MUSEUM SQUARE, CLUJ: SITUATION IN 2005, INTERVENTION PROPOSALS AND SITUATION IN 2011

↑ PLAN DE REORGANIZARE A SPAŢIILOR PUBLICE DIN CENTRUL ISTORIC CLUJEAN,

CU MARCAREA SUPRAFEŢELOR PROPUSE PENTRU PIETONALIZARE

↑ PLAN FOR THE REORGANIZATION OF PUBLIC SPACES IN THE HISTORIC CENTER OF

CLUJ, MARKING AREAS PROPOSED TO BECOME PEDESTRIAN

Operaţiunea Verona – Street Delivery, București Verona Operation – Street Delivery, Bucharest

20 treet Delivery a devenit foarte repede un eveniment stradal „trendy”, un fenomen, al cărui succes aproape că-i canibalizează resorturile profunde: de la distanță, pare un soi de Oktoberfest estival, miniatural, dâmbovițean, unde în loc de bere se consumă cultură. „În spatele” evenimentului nu este însă o urzeală de PR, ci un plan strategic de reabilitare urbană și posibil model de intervenție în țesutul istoric al centrului Capitalei: Planul Urbanistic Zonal „Traseu Cultural str. Episcopiei, str. Pictor Verona, Grădina Icoanei”, autor Șerban Sturdza și Prodid, care de mai bine de cinci ani are avizul de urbanism. Și atât.

treet Delivery quickly turned into a trendy event, an urban happening whose success almost consumes its deep resources: from the distance it looks like a summer Oktoberfest, a mini-edition on Dambovita where people enjoy culture instead of beer. Yet, behind this event there is no PR fabric, but a clear strategic plan of urban rehabilitation and possible model of intervention in the historical structure of the capital’s centre: the Area Urban Plan for “A cultural axis – Episcopiei Street, Pictor Verona Street, Gradina Icoanei” by architect Serban Sturdza and Prodid which, for over ﬁve years, has got the urban planning endorsement. And no more.

Text: Mugur Grosu foto / Photo: Ioana Rusu, Alexandra Antonescu, Mirela Duculescu, Fundația Cărturești Abia în 2009, după nenumăratele solicitări ale arhitectului Șerban Sturdza, coordonatorul proiectului, Primăria a acceptat implementarea unui mic segment din PUZ, reabilitarea Pieței Bisericii Anglicane, deși aceasta implica în mod esențial și transformarea în traseu pietonal a segmentului din str. Pictor Arthur Verona care acum desparte Grădina Icoanei de parcul Casei Universitarilor. Cu toate ciuntirile impuse, această soluție elegantă este însușită cu bucurie de public, accentuând dubiosul contrast dintre astfel de oaze urbane și varietatea de forme de vandalizare sau conﬁscare

In 2009 though, following numerous requests by architect Șerban Sturdza, the project leader, the city hall, accepted to implement a small portion of the AUP, the rehabilitation of Anglican Church Square. Although the Actually, this should have included a turning of the street in that section into a pedestrian area too, which did not happen. Despite this and other cuts, the work stands for an achievement enjoyed by the public, highlighting the dubious contrast between such urban oases and a diversity of vandalisms or usurpation of public space. Simplifying the case, which is the very mission of

a spațiului public. Simplificând, tocmai asta e și misiunea Street Delivery – un eveniment cultural non-profit, de responsabilizare socială, gândit să evidențieze roluri și funcții ale spațiului public în ideea de al face să funcționeze, măcar provizoriu, să intre ca loc în conștiința comunității, fără a se mai aștepta ca proiectul urbanistic și de amenajare să fie finalizat în amploarea lui. O „forțare” permanentă a stării de fapt și o avansare cu pași mici, până când autoritățile vor înțelege că 3 zile din 365 sunt o concesie extrem de zgârcită pentru locuitori și că astfel de oaze urbane ar trebui să fie o permanență. E îmbucurător că modelul de acțiune e molipsitor: Street Delivery e organizat, simultan, și în Timișoara, pe Strada Florimund Mercy, iar în Capitală sunt tot mai multe inițiative similare și evenimente stradale menite să restituie orașul locuitorilor săi, pas cu pas. CREDITE PROMOTORI PRINCIPALI: ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA ȘI FUNDAŢIA CĂRTUREȘTI PUZ ȘI PROIECT AMENAJAREA SCUARULUI BISERICII ANGLICANE: PRODID (AUTORI: ȘERBAN STURDZA, IOANA RUSU) WWW.STREETDELIVERY.RO

Street Delivery – a non-proﬁt event of social responsibility, meant to highlight roles and functions of the public space in order to make it work, at least temporarily, as a place of community awareness, without waiting for the urban project to be fully ﬁnalized. A permanent “pressure” of the current state while going forward with small steps until authorities will understand that 3 days out of 365 are an extremely avaricious concession for locals and that such urban oases should be constant. It is satisfying that the action pattern is contagious: Street Delivery is simultaneously organized in Timișoara, in Florimund Mercy Street, while several similar initiatives and street events appear in the capital, aiming at restoring the city to its people, step by step. CREDITS MAIN PROMOTERS OF THE OPERATION : ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA ȘI FUNDAŢIA CĂRTUREȘTI AREA URBAN PLAN AND DESIGN FOR THE ANGLICAN CHURCH SQUARE: PRODID (AUTORI: ȘERBAN STURDZA, IOANA RUSU) WWW.STREETDELIVERY.RO

↙ PLANUL DE URBANISM ZONAL: UN TRASEU EST-VEST, TRAVERSÂND BULEVARDELE PRINCIPALE ȘI LEGÂND PARCURI, SCUARURI ȘI FOCARE CULTURALE

↙ THE AREA URBAN PLAN: AN EAST-EST TRAJECT, CROSSING THE MAIN BOULEVARDS AND LINKING PARKS, SUARES AND CULTURAL HIGHPOINTS

← DETALIU – 1.PORŢIUNEA DE EST. PIAŢETA AMENAJATĂ ÎN FAŢA BISERICII ANGLICANE. 2. PRIMA PARTE A PIETONALIZĂRII STRĂZII, ÎNCĂ NEREALIZATĂ ← DETAIL – THE EAST PORTION. 1. THE NEWLY REFURBISHED SQUARE IN FRONT OF THE ANGLICAN CHURCH. 2. THE FIRST PART OF THE PEDESTRIAN STREET – NOT YET REALIZED

← PIAŢETA ← THE SQUARE

↖ PLANUL PIAŢETEI DIN FAŢA BISERICII ANGLICANE

↖ PLAN OF THE SQUARE IN FRONT OF THE ANGLICAN CHURCH

← STREET DELIVERY, DIFERITE EDIŢII ← STREET DELIVERY, VARIOUS EDITIONS

În spatele cortinei de beton Behind the Concrete Curtain

23 Activarea zonelor din spatele bulevardelor socialiste din centrul Bucureștiului

Activating the areas behind the socialist boulevards in the centre of Bucharest

↑ INTERVENTION 3: “PLEASE STEP ON THE GRASS”

Text: Ștefan Ghenciulescu, Constantin Goagea, Cosmina Goagea, Justin Baroncea, Kai Vöckler Foto / Photo: Daniel Constantinescu, Dragoș Lumpan, echipa proiectului / project team rogramul Magic Blocks a început în 2009 ca o inițiativă a asociațiilor Zeppelin și Archis Interventions în vederea construirii unei strategii pentru reabilitarea cartierelor din perioada socialistă din București. Rezultatele au fost prezentate până acum în mai multe expoziții și publicații. Unul din obiectivele principale pe termen mediu și lung ale proiectului este realizarea de proiecte și regulamente-pilot. Începând din 2011, lucrăm la construirea de parteneriate pentru a realiza o parte din aceste proiecte-pilot și pentru a crea o strategie comunitară.

agic Blocks started in 2009 as an initiative of Zeppelin Association and Archis Interventions in order to build-up an an intervention strategy for the rehabilitation of the socialist neighborhoods in Bucharest. The results so-far have been presented in several exhibitions and publications. One of the main aims of the project is pilot-projects and regulations to emerge on a middle and long term. We will carry the set up of partnerships out during 2011 in order to start several of these pilot projects and to build-up a community-based urban strategy.

Magic Blocks 2010

n 2010, ne-am concentrat pe activarea zonelor din spatele bulevardelor socialiste din centrul Bucureștiului. Întreaga zonă centrală este străbătută de cortine de beton. Zeci de kilometri de bulevarde cu șiruri neîntrerupte de blocuri, construite în anii ’70 și ’80.

n 2010, we focused on the activation of the areas behind the socialist boulevards in the heart of Bucharest. The entire central area of the city is covered by concrete curtains, dozens of kilometers of boulevards of uninterrupted rows of blocks built in the ’70s and the ’80s.

↑ INTERVENŢIA 3: „VĂ RUGĂM SĂ CĂLCAŢI PE IARBĂ”

← CALEA MOȘILOR. PE BULEVARD ȘI ÎN SPATELE ACESTUIA ← CALEA MOSILOR. ON THE BOULEVARD AND BEHIND IT

Această situație unică se datorează întreruperii în decembrie 1989 a marelui proiect totalitar care urmărea înlocuirea completă a orașului istoric cu cel nou socialist și în cadrul căruia „placările” nu trebuiau să constituie decât o primă etapă. Astăzi, între blocuri și orașul vechi se întind spațiile libere rămase în urma demolărilor. Aici se întâlnesc dosurile de blocuri cu calcane de case vechi, zeci de mii de mașini parcate haotic, maidane îngrădite și clădiri tehnice. De câțiva ani, pe loturi retrocedate sau în locul caselor din țesutul istoric au început să se ridice haotic vile sau chiar blocuri și sedii de birouri. Și totuși… Dacă te uiți mai bine, toate aceste zone abandonate sau rău folosite însumează hectare de spațiu liber ber în plină inimă a orașului. Ce-ar ﬁ dacă le-am privi rivi nu doar ca pe o m mare problemă, ci și drept un uriaș riaș potențial de a deveni de spații publice veritabile, o nouă uă față pentru ora o orașul istoric. O zonă ascunsă și uitată itată tată ar deveni una a atractivă pentru comunitate și interesantă nteresantă pentru investitori. in

The exceptional situation was caused by Ceausescu’s grand project being stopped, the dictator aiming at a full elimination of the historical city and its replacement with a new, socialist one; the back of the blocks meets the old house blind walls, enclosed plots of vacant land and technical areas or thousands of wildly parked cars. Lately, on retrocessed plots or by replacing some of the surviving old houses, villas and even office buildings and new blocks of ﬂats have been chaotically raised in the last couple of years. And yet… If ones takes a closer look, all these forlorn or badly used areas represent acres of available land in the very heart of the city. Perhaps we should start regarding them not just as a serious problem, but also as a resource with a huge potential for becoming vibrant public spaces, a new front for the historic city. A hidden and forgotten area could become an attractive spot for the community and a point of attraction for investors.

Structură, metodologie, principii

Structure, methodology, principles

1. O strategie la scară urbană pornește de la spațiul public pentru a considera în final o regenerare urbană a zonelor istorice uitate. 2. Soluții prototipale: Am decis să lucrăm asupra unui studiu de caz cu valoare de prototip – Bulevardul Calea Moșilor. 3. De la scara mare a orașului la cea a intervențiilor imediate. O integrare a două niveluri de acțiune. Planificarea, reglementările și acțiunile efective pot fi aplicate numai gradat, pe o perioadă relativ lungă de timp. Ne gândim la o formă de urbanism democratic și care să lege scara mare a strategiilor și operațiilor urbane de cea foarte mică a inițierii unor acțiuni împreună cu comunitatea.

1. An urban-scaled strategy to expand the perspective of public space refurbishment to an urban regeneration of the historical areas behind them. 2. Model solutions: We decided to work on a case-study to become a prototype – the Calea Mosilor Boulevard. 3. From the big city scale to that of immediate interventions. An integration of two levels of action. Planning, regulations and actions can only apply gradually and during a relatively longer period. We think of a form of bottom-up urbanism to link this ﬁrst level big scale of strategies and urban operations to the small one of public space interventions and community actions.

O strategie la scară urbană Așa cum se arată în exemplul prototipic Calea Moșilor, o zonare a teritoriului deﬁnit sau inﬂuențat de axele totalitare include 3 categorii:

An urban-scaled strategy As shown in the prototypical example of Calea Moșilor, a mapping of the territory deﬁned or inﬂuenced by the totalitarian axes comprises 3 categories:

Ceea ce ar putea deveni o zonă de intervenție, care să acopere spațiul rămas liber din spatele șirurilor de blocuri. În principal acesta face acum parte din domeniul public și poate ﬁ transformat

What could become an intervention area, covering the left-over empty space behind the rows. It is basically a public property now which

într-un sistem de spații publice printr-o serie de acțiuni de modernizare organizate de către administrație. O zonă de protecție, care coincide în mare cu cea definită de regulamentele de zone protejate. Între acestea două, o zonă-tampon constituită din străzile vechi și parcele și clădiri private, a căror dezvoltare trebuie să se facă conform regulamentelor urbanistice. O politică de atragere a investițiilor ar duce la scăderea presiunii actuale asupra zonelor protejate, deci la o salvare a identității acestora. Zona de intervenție și zona-tampon se potențează reciproc: pe de o parte, un spațiu public bine amenajat ridică standardul unui loc și aduce după sine dezvoltare urbană. Pe de altă parte, noile investiții vor face ca acest spațiu public să trăiască cu adevărat, vor permite rezolvarea unor probleme ce nu pot fi acoperite de spațiul liber existent (cum ar fi parcările) și vor duce în general la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

can be changed into a system of public spaces through refurbishment actions run by the administration. A protection area, more or less matching the one deﬁned by heritage regulations. In-between, there is a buffer area, made-up of the old streets and private plots and buildings, which should develop according to urban regulations. By attracting commercial, housing and public services investments there, the present pressure on the protected area would decrease, saving its identity thus. The buffer area and the intervention area strengthen each other: on the one hand, a well-furbished public space raises the standard of a place and activates general urban development. On the other hand, the new investments will make this public space work properly, and sort out issues that cannot be covered by the existing free space (like parking) and will improve the living conditions of the inhabitants, in general.

25 ↑ O STRATEGIE LA SCARĂ URBANĂ: ZONA DE INTERVENŢIE – SPAŢIUL LIBER DIN SPATELE BLOCURILOR (CU NEGRU); ZONA-TAMPON (CU LINIE PUNCTATĂ); INTERVENŢII URBANE IMEDIATE (CU ROȘU) ↑ A STRATEGY AT AN URBAN SCALE: INTERVENTION AREA – THE FREE SPACE BEHIND THE BLOCKS OF FLATS (IN BLACK); BUFFER AREA (DOTTED LINE); IMMEDIATE URBAN INTERVENTIONS (IN RED)

← DIAGRAME CU SITUAŢIA EXISTENTĂ ȘI CU VIZIUNEA ALTERNATIVĂ DE DEZVOLTARE ← DIAGRAMS OF THE SPRESENT SITUATION AND OF AN ALTERNATIVE DEVELOPMENT VISION

Soluții prototipale. Un instrumentar de regenerare urbană

Dincolo de cadrul general, situațiile reale sunt de fapt extrem de diferite și necesită răspunsuri adaptate. Am gândit, de aceea, strategia în termeni de metodologie, și nu de proiect global. Ne-am propus să găsim situații prototipice, zone din Calea Moșilor care să descrie în mod esențial tipurile de relație între bulevard, blocurile de-a lungul său, spațiul liber din spate și țesutul istoric. Ansamblul Căii Moșilor se compune în final din variațiuni sau combinații ale acestor tipologii fundamentale. Pe de altă parte, aceste situații nu sunt specifice doar Căii Moșilor, ele repetându-se în cadrul axelor din perioada socialistă; soluțiile capătă astfel valoare de model. În funcție de caracteristicile lor, am denumit aceste 5 zone prototipice Coliziune directă, Graniță difuză, Spațiul hibrid din spatele blocurilor, Zonă închisă și Zonă socialistă compactă. Propunerea propriu-zisă nu încearcă să mimeze soluții detaliate, ci să modeleze principii și un cadru clar pentru proces. Primul pas este acela al construirii unui instrumentar de regenerare urbană: activități propuse a se desfășura în zona de intervenție sau reorganizarea spațiului public al acesteia, cât și reglementări și funcțiuni pentru zona-tampon. Soluțiile au fost organizate pe funcții, cum ar fi recreerea, activitățile sportive, de divertisment, puncte uncte de întâlnire și facilități comerciale sau culturale, urale, precum și inserții inse de infrastructură socială șii tehnică. nică

Model solutions. A toolkit for urban regeneration

Beyond the general frame – the curtain, the free spaces, and the old city – real situations are actually very different and ask for tailored interventions. Therefore, we built up the strategy in terms of methodology and not of a global project. We searched for model situations covering key relations between the boulevards, the blocks of flats along it, the free space in the back and the historical fabric. The whole of Calea Moșilor is finally composed from variations and combinations of such fundamental typologies. On the other hand, these model cases show up all over the socialist axes in Bucharest. Thus, proposed features can become a model for the rest of the city. According to their characteristics, we called the 5 model areas Direct Collision, Diffuse Border, Hybrid Backspace, Enclosure and Compact Socialist Area. The actual proposal does not mimic detailed solutions, it rather aims at model principles and a clear framework for such a process. The first step is to build-up a toolkit for urban regeneration: activities to take place in the intervention area or the reorganization of public space within it, as well as regulations and new functions in the buffer area. The solutions have been designed following certain function types – recreation, sport, entertainment, meeting space and commercial or cultural equipments, as well as insertions of social and technical infrastructure. ← APLICAREA INSTRUMENTARULUI DE INTERVENŢIE. EXEMPLUL MENŢIONAT ÎN TEXT

P€

€

P€

€

← APPLYING THE TOOLKIT. EXAMPLE FROM THE TEXT

Pe lângă funcțiile avute în vedere, intervenția are la bază instrumentul-cheie de creare a unor caracteristici spațiale clare. În locul situației haotice actuale, pot fi definite trei categorii cu ajutorul unor mijloace simple. Se creează o trecere gradată, în funcție de gradul de accesibilitate, protecție și intimitate: zone accesibile autovehiculelor și pietonilor, precum și zone pietonale compuse din spații publice și semipublice. Pentru zona-tampon s-au făcut o serie de recomandări pentru regulamentele urbane cu privire la densificare, reorganizarea parcelelor și reorientarea clădirilor spre noul spațiu public. În pasul al doilea, acest instrumentar a fost aplicat zonelor prototipice descrise mai sus, și, apoi, ansamblului Căii Moșilor. Exemplul prezentat aici este porțiunea de teren dintre Calea Moșilor și străzile Marcel Iancu, Episcopul Radu și Ardeleni. Spațiul verde îngrădit spre Calea Moșilor ar deveni o adevărată piață urbană inaccesibilă mașinilor, aleea continuă din spate s-ar transforma în două fundături cu parcajele aferente, iar porțiunile dintre blocuri și străzi sau dintre blocuri și case ar deveni grădini folosite de către locatari.

Apart from function schemes, the intervention relies on a key-instrument of creating clear and richer spaces. Instead of current chaotic condition, we can basically define three categories. A gradual passage is thus created, according to the degree of accessibility, protection and intimacy: areas open to both cars and pedestrians, as well as purely pedestrian areas composed of public and semi-public spaces. For the buffer area a series of recommendations for urban regulations regarding densification, reorganization of plots and the re-orientation of the new buildings towards the public space have been made. In the second step, this toolkit has been applied to the prototypical areas described above, and then to the whole of Calea Mosilor. We show an example – the area between the boulevard and the streets Marcel Iancu, Episcopul Radu and Ardeleni. The now fenced green space towards Calea Mosilor would become a true urban square, while the present continuous alley behind would be divided into two dead-ends integrating a parking space, and the areas behind the blocks of flats and the houses could become community gardens for the locals.

Intervențiile urbane. O integrare a două niveluri de acțiune

Introducem operațiuni de „acupunctură urbană” care testează aplicabilitatea principiilor strategice, stimulează implicarea locuitorilor, promovează proiectul general și construiesc o încredere reciprocă prin obținerea unor rezultate vizibile și imediate. Acțiunile în spațiul public sunt un instrument alternativ din ce în ce mai des folosit în practica contemporană. Originalitatea conceptului prezentat aici ar consta în integrarea acestui nivel cu cel al studiilor, reglementărilor și proiectelor urbane. Am considerat că intervențiile ar trebui să ﬁe: → un răspuns, indiferent cât de limitat și de simbolic, la o problemă reală; → ieftine și posibil de realizat imediat; → coerente cu propunerea generală pentru zona respectivă, prin urmare să activeze spațiul în conformitate cu lucrările viitoare de modernizare; → un mod de a implica comunitatea locală; → în mod ideal, centrate pe spații păsăsite, deci uitate și fără potențial de conﬂict.

From the big city scale to thhat of immediate interventions. An integration of two levels of action

We introduce “urban acupunctures” which test how strategic principles work, while they may also o activate the community, disseminate the general project, and, most importantly, build-up trust by achieving immediate and visible results. Actions in the public space are by now a quite common alternative instrument. The innovation of this concept relies on this level working together with the one of urban studies, regulations and projects. Programmatically, the interventions are: → an answer, however limited and symbolical, to a real problem; → cheap and possible to be carried out immediately; → coherent with the general proposal for the respective area, therefore activating the space in line with future refurbishment; → a way to involve the local community; → focused on quite derelict and therefore forgotten and non-conﬂictual places. DESCHIDEREA SPATIULUI PUBLIC

SALON URBAN

IHAI

str M

← LOCALIZAREA INTERVENŢIILOR PE CALEA MOȘILOR

ESC U

OBOR

CALEA MOSILOR

CALEA MOSILOR str TRAIAN

C AR O L

EMIN

ACIA bd D

TYPE 01 - URBAN CONNECTION

UN LOC AL COMUNITATII

O TRECERE INTRE DOUA LUMI

← REALIZED INTERVENTIONS ON CALEA MOSILOR. FROM LEFT TO RIGHT: URBAN LIVINGROOM, PLEASE STEP ON THE GRASS, A PLACE FOR THE COMMUNITY, A PASSAGE BETWEEN TWO WORLDS

Intervenţia 1: „O trecere între două lumi” Un pasaj sordid devine o poartă către țesutul istoric. Vopsirea parțială lasă libere porțiuni cu graffiti mai vechi și sugerează posibilitatea transformării într-o galerie de artă urbană.

Intervention 1: “A passage between two worlds” A passage turns into a gate to the historical fabric. The partial painting leaves sections of the old graffiti free and suggests thus a transformation into an urban art gallery. ← INTERVENŢIA 1: „O TRECERE ÎNTRE DOUĂ LUMI” ← INTERVENTION 1: “A PASSAGE BETWEEN TWO WORLDS”

Intervenţia 2: „Un loc al comunităţii”

Intervention 2: “A place for the community”

Vopsirea selectivă și o plasă nouă transformă o platformă între două clădiri tehnice într-un loc de joacă. O bancă creată de studioBASAR a fost reamplasată și servește drept loc de discuție sau de urmărit jocurile. A fost intervenția cel mai bine primită de către locuitori. ocuitori. cuitori. Ne-au sprijinit spriji sprij și au contribuit la realizare (mai mai ales copii), iar locul loc lo a început să ﬁe folosit intensiv ensiv chiar înainte d de a ﬁ terminat; un embrion de spațiu pațiu iu public între ma mașini și clădiri tehnice și, poate, începutul nceputul ceputul unei acțiun acțiuni de transformare a zonei.

A minimal painting and a new mesh transform a platform between two technical buildings into a playground. A bench created by studioBasar is reused by locals to chat or watch various games. This was the intervention followed by the best reaction of the locals. They helped and supported us (especially the children) and the space started being intensively used even before it being completed. A core public space between cars and technical buildings and maybe, the start of an action to transform the area.

← ↗ INTERVENŢIA 2: „UN LOC AL COMUNITĂŢII” ← ↗ INTERVENTION 2: “A PLACE FOR THE COMMUNITY”

Intervenţia 3: „Vă rugăm să călcaţi pe iarbă” O bancă-scară permite escaladarea gardului din jurul unui spațiu „verde” mort, făcându-l accesibil pentru uz public – un simbol pentru crearea acolo în viitor a unei piețe urbane veritabile.

Intervention 3: “Please step on the grass” A stairway / bench allows to cross the fence around a dead “green” space, making it accessible for public use – a symbol for the future creation of a real urban square. ← ← INTERVENŢIA 3: „VĂ RUGĂM SĂ CĂLCAŢI PE IARBĂ”

← ← INTERVENTION N 3: “PLEASE LEASE STEP ON T THE GRA GRASS”

← INTERVENŢIA ŢIA 4: „UN SALON URBAN URBAN”

← INTERVENTION 4: “AN URBAN LIVING-ROOM”

Intervenţia 4: „Un salon urban”

Intervention 4: “An urban living-room”

Un spațiu neglijat între casele vechi și spatele unui bloc devine un salon urban prin amplasarea unor mobile recuperate pe un element existent din beton și prin crearea unui bac cu pietriș.

A neglected space in-between old houses and the back of a block of ﬂats turns into an urban living-room, by placing recovered furniture on an existing concrete slab and creating a gravel area.

CREDITE PROIECTUL MAGIC BLOCKS

CREDITS MAGIC BLOCKS PROJECT

ZEPPELIN (COSMINA GOAGEA, ȘTEFAN GHENCIULESCU, CONSTANTIN GOAGEA); POINT 4 (JUSTIN BARONCEA, CARMEN POPESCU); ARCHIS INTERVENTIONS/SEE (KAI VÖCKLER); HACKENBROICH ARCHITEKTEN (WILFRIED HACKENBROICH) MAGIC BLOCKS 2010: COLABORATORI LA CERCETARE ȘI CO-AUTORI AI INTERVENŢIILOR DIN 2010: RADU LEȘEVSCHI, TEODORA RĂDUCĂ, ANDRA STAN, CRISTIAN NICULICI. BANCA PENTRU INTERVENŢIA 2: STUDIOBASAR (ALEXANDRU AXINTE, CRISTIAN BORCAN).

ZEPPELIN (COSMINA GOAGEA, ȘTEFAN GHENCIULESCU, CONSTANTIN GOAGEA); POINT 4 (JUSTIN BARONCEA, CARMEN POPESCU); ARCHIS INTERVENTIONS/SEE (KAI VÖCKLER); HACKENBROICH ARCHITEKTEN (WILFRIED HACKENBROICH) MAGIC BLOCKS 2010: RESEARCH COLLABORATORS AND CO-AUTHORS OF THE INTERVENTIONS IN 2010: RADU LEȘEVSCHI, TEODORA RĂDUCĂ, ANDRA STAN, CRISTIAN NICULICI. BENCH FOR INTERVENTION 2: STUDIOBASAR (ALEXANDRU AXINTE, CRISTIAN BORCAN).

MAGIC BLOCKS 2010 A FOST SUSŢINUT DE CĂTRE ERSTE FOUNDATION, UNIUNEA ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA, ADMINISTRAŢIA FONDULUI CULTURAL NAŢIONAL, GOETHE INSTITUT BUCUREȘTI WWW.ZEPPELIN-MAGAZINE.NET

MAGIC BLOCKS 2010 WAS SUPPORTED BY ERSTE FOUNDATION, UNION OF ROMANIAN ARCHITECTS, THE ADMINISTRATION OF THE NATIONAL CULTURAL FOND, GOETHE INSTITUT BUCHAREST. WWW.ZEPPELIN-MAGAZINE.NET

Planificare postconflict: Archis Interventions în Prishtina, Kosovo Post-Conflict Planning: Archis Interventions in Prishtina, Kosovo

Text: Florina Jerliu, Wilfried Hackenbroich, Kai Vöckler, în colaborare cu / in collaboration with Visar Geci

ai mult decât proiectare urbană: planiﬁcare comunitară și model strategic.

Archis Interventions și arhitecți și urbaniști kosovari au început colaborarea în Prishtina în 2005 prin înﬁințarea unei organizații nonguvernamentale locale. Au colaborat Hackenbroich Architekten (Berlin) și Co-PLAN (Tirana). Conceptul juridic și studiul dezvoltării viitoare a orașului au fost elaborate în colaborare cu municipalitatea din Prishtina.

Odată ce intervenția KFOR condusă de NATO a încheiat războiul dintre armata sârbă și armata de eliberare kosovară-albaneză în 1999, Prishtina a cunoscut o explozie în construcții. Majoritatea populației, constituită din albanezi din Kosovo, a început imediat să ridice locuințe urgent necesare, în timp ce, simultan, piața imobiliară a devenit unul din cele mai profitabile domenii de afaceri. Cererea s-a intensificat când populația rurală a început să se îndrepte spre oraș, concomitent cu repatrierea refugiaților kosovari de către națiunile occidentale. În scurt timp, Prishtina și-a dublat populația. Cei care nu au luat parte la explozia imobiliară au fost cei dezavantajați social care nu dețineau nici teren, nici bani, în timp ce minoritatea kosovarilor sârbi, întâlnind noua structură de putere, nu era, evident, interesată să investească în domeniu. Deși Prishtina nu a fost masiv afectată în timpul războiului, cam 75% din structurile existente ale orașului au fost demolate și, odată cu ele, o întreagă moștenire istorică. În plus, toată activitatea de construcție a fost ilegală, din cauza destrămării guvernului local: până în 2005, obținerea unei autorizații de construire, chiar dacă se dorea așa ceva, era imposibilă. Observați că toate acestea se petreceau sub administrația Națiunilor Unite (UNMIK, Misiunea Națiunilor Unite în Kosovo) care consideră că principala ei sarcină nu era atât reglementarea dezvoltării urbane, cât introducerea structurilor concentrate ale economiei de piață, nefiind deci capabilă să stabilească standarde minime de construcție. Consecințele au fost grave: nu doar că vechea Prishtina a dispărut, dar piețele publice sunt neglijate, infrastructura – total copleșită, și aproape pretutindeni există violări de securitate evidente, în timp ce, de exemplu, pereți de susținere au fost îndepărtați pentru a mări camerele, iar locuințe unifamiliale au fost ridicate pe acoperișurile clădirilor de cinci etaje din epoca socialistă. Nu cea din urmă dificultate o reprezintă conflictele sociale provocate de vecinii care și-au blocat reciproc intrările sau au ridicat noi clădiri doar la un pas de fereastra sufrageriei vecinului. Pe scurt, Prishtina are probleme serioase în ce privește siguranța atât a cetățenilor, cât și a clădirilor; există probleme sociale care au rezultat din reconstrucția orașului și nevoi clare de infrastructură și serviciile de bază. De aceea, oricine dorește să afle de ce e necesar și rațional urbanismul ar trebui să viziteze Prishtina chiar acum.

uch more than design: Community planning and a strategy model.

Archis Interventions, Kosavarian architects and town planners began their cooperation in Prishtina in 2005 by co-founding a local NGO. Hackenbroich Architekten (Berlin) and Co-PLAN (Tirana) have been the collaborators. The legalisation concept and the study on the future development of Prishtina have been developed in cooperation with Prishtina Municipality.

Once the NATO-led international KFOR intervention ended the war between the Serbian military and the Kosovo-Albanian liberation army in 1999, Prishtina witnessed a building boom. The majority, made up of Kosovo-Albanians, immediately started raising needed housings, while, at the same time, the real estate market became one of the most proﬁtable branches of business. The rural population began streaming into the city, along with Kosovo refugees being repatriated by western European nations. In a short while, Prishtina doubled its population. Only the socially disadvantaged, who had neither land nor money, and the minority population of Kosovo-Serbs, who, faced with a new power structure, were not interested in investing in real estate did not particpate in the boom. Even though h Prishtina had not suffered much damage during the war, about 75% of the city’s existing structures—an nd with them, their historical legacy—were demolished. All this construction activity was illegal, due e to the breakdown of local government: until 2005 it was practically impossible to get a construction permit, even if one aimed for it.

Please note that all this occurred under the administration of the United Nations (UNMIK, the United Nations Mission in Kosovo), which regarded its main task as not so much to regulate urban development for the good of the city, but to introduce concentrated market economy structures and was therefore incapable of setting some minimum standards for construction. The consequences were serious: most of old Prishtina is gone, public squares are neglected, the infrastructure is totally overwhelmed, and almost everywhere there are blatant safety violations, such as blocked or missing emergency exits or insufficient, overburdened structures. Load-bearing walls have been removed in order to enlarge rooms, single-family houses have been erected on the roofs of apartment buildings from the Socialist era. There are massive social conﬂicts caused by neighbors having blocked each other’s entrances, or even raising new buildings a step further from a neighbour’s living room window. Prishtina has serious problems in terms of safety for both people and buildings; it presents tremendous social issues, and a lack of basic infrastructure and services. So, anyone willing to know why planning is necessary and sensible should visit Prishtina right away.

rima sarcină în Prishtina a constat în analizarea și înțelegerea situației. Pentru a face asta, am organizat un workshop în care au fost analizate și clasiﬁcate situații reprezentative. Au fost explorate și cartate diferite situații, pentru a ilustra cât de extinsă e actualmente reconstrucția orașului. În paralel, am elaborat un concept strategic de ansamblu bazat pe o combinare a diferitelor strategii. Pe lângă strategia urbană și arhitecturală, aceasta privea și comunicarea, sprijinul rețelei Archis, includerea diferitelor grupuri de interese într-un proiect model, sprijinul instituțiilor și organizațiilor locale. Aceste strategii paralele au fost urmărite de la bun început.

În primul rând, a fost necesară comunicarea informațiilor despre noua ONG înﬁințată, despre analizarea situației și conceptul strategic. Am putut face acest lucru într-un cadru internațional – în Volume 11 (primăvara 2007), la mai multe conferințe, în publicarea în 2008 a volumului „Prishtina e pretutindeni. Turbo-urbanism: sfârșitul unei crize” (Kai Vöckler) și în expoziția itinerantă „Balcanology”.

First of all, we had to communicate the information about the newly founded local NGO, the situation analysis, and the strategic concept. We were able to do this in an international setting – in Volume 11 (Spring 2007), at several conferences, in 2008 in “Prishtina is Everywhere. Turbo Urbanism: the Aftermath of a Crisis” publication by Kai Vöckler, and also in the itinerating “Balkonology” exhibition.

Toate acestea au condus foarte rapid la rapoarte apărute în media locală care, la rândul lor, au generat un interes public crescut. Am putut proﬁta de e aceasta când am organizat o un workshop pentru studenți, tudenți, care s-a transformat tran într-o prezentare publică ică în timpul alegerilor ale aleg pentru primărie din decembrie brie 2007. Scen Scenariile Sc viitoare proiectate de studenți tudenți au indicat indic cl clar ce s-ar întâmpla dacă orașul arr continua să se dezv dezvolte ca înainte. Aceasta a produs o asemenea impresie asupra noului primar, dr. Isa Mustafa, încât l-a numit pe co-fondatorul Archis Interventions/Prishtina, Florina Jerliu, drept consultantul său personal în aspecte de urbanism. Situația politică diferită împreună cu interesul crescut pentru schimbare exprimat nu doar de politicienii responsabili, dar și de o mare parte a populației au făcut posibilă dezvoltarea conceptului, astfel încât o parte a fost realizată. În 2009, de exemplu, am lucrat împreună cu edilii și ministerul construcțiilor pentru a elabora un Manual de legalizare a structurilor construite fără autorizație, care a servit ca bază pentru acțiuni legale. Mai mult, am gândit un concept preliminar pentru reguli arhitecturale.

This instantly led to reports coming up in local media, which, in turn, resulted in a greater public interest. We were able to take advantage of this when we run a student workshop, which became a public presentation during the town hall election in December 2007. The future scenarios developed by students made it clear what would happen if the city were simply to continue to develop as before. This made such an impression on the new mayor of Prishtina, Dr. Isa Mustafa, that he appointed the co-founder of Archis Interventions/ Prishtina, Florina Jerliu, as his personal consultant on urban planning issues. The altered political situation, along with the great interest in change shown not only by the politicians responsible, but also by a large portion of the population, made it possible for us to further develop our concept, and some of it has already been achieved. In 2009, for instance, we worked together with city administrators and the building ministry to create a Manual on the Legalization of Structures Built without Building Permits, which served for legal actions. Furthermore, we worked out a preliminary concept for a architectural guidelines.

În afară de asta, era necesar nu doar să lucrăm la îmbunătățirea situației existente, ci să și propunem o perspectivă viitoare pentru oraș. Studiul „Prishtina – orașul dinamic”, bazat pe un workshop, dezvoltă temele-cheie și relevanța lor spațială drept propunere pentru discuția viitorului orașului și societății. Urbanismul are nevoie de viziuni – dar nu de vise utopice; aceste viziuni trebuie cuplate cu proiecte fezabile. O inițiativă locală a unor experți – în acest caz, Archis Interventions în Prishtina – poate juca un rol important, intervenind în procesul de dezvoltare urbană și stabilind o altfel de metodă de planiﬁcare.

he ﬁrst task in Prishtina was to analyze the case and then make it comprehensible. In order to do this, we run a workshop where selected situations were analyzed and sorted. Various situations were explored and mapped in order to make it clear how extensive the rebuilding of the city actually was. In parallel, we worked out an overall strategic concept based on a combination of various strategies. Beside the urban-architectural strategy, this affected the communications, the support from Archis network, the inclusion of different interest groups in a model project, and the support of local institutions and organizations. These parallel strategies were pursued from the start.

Besides this, it was clearly necessary not only to work on improving the existing situation, but also to propose a future perspective for the city. The “Prishtina – Dynamic City” study, based on a workshop, develops possible key themes and their spatial relevance as a proposal for discussion of the future of the city and its society. Planning needs visions – but not utopian dreams; such visions must be coupled with feasible key projects. A local urban initiative made of experts – such as Archis Interventions in Prishtina – can play an important role, intervening in the process of urban development and establishing a different method of planning.

Architects rchitects and planners can become agents of change. chang

Actions

Arhitecţii și urbaniștii pot deveni agenţi ai schimbării. schimbă

Acţiuni

De fapt, legalizarea s-a dovedit mult mai dificilă decât părea după primii pași. Edilii orașului pot fi cu greu urniți din atitudinea de tip „mod lent” și din abordarea fragmentară a chestiunii. Lucrul conform termenelor a fost partea cea mai slabă a Departamentului de urbanism. În al doilea rând, „chestiunile tehnice” ale procesului nu au fost urmărite, chiar dacă procesul legalizării – așa cum a promis primarul – a demarat. De aceea, în timp ce revizuirea planurilor curând după înregistrarea clădirilor ilegale (prin declarații proprii) la începutul anului 2011 nu a fost nici măcar luată în considerare de Departamentul de urbanism, Sectorul legalizare continua în schimb procesul de îndeplinire a condițiilor pentru legalizare pe baza manualului (tehnic), fără a ști dacă anumite clădiri trebuie să respecte oricare dintre planuri: cele existente sau cele revizuite! Vor urma în curând autorizațiile de legalizare, în care caz legalizarea clădirilor ilegale din zonele acoperite de planurile regulatorii vechi, fără a le revizui, va viola din punct de vedere juridic aceste planuri. Cetățenii nevinovați ale căror case sau spații învecinate au fost violate de constructorii ilegali vor suferi pentru a doua oară efectele respectării legii. Pentru a evita o astfel de situație, Archis Interventions/Prishtina pregătește o serie de workshop-uri în care clădirile ilegale inspectate până în acest moment să fie cartate pentru a identifica nivelul de încălcare a planurilor regulatorii existente. În urma acestor workshop-uri vor fi oferite concepte pentru revizuirea planurilor și posibilele instrumente de mediere cu vecinii care nu au construit necontrolat.

Actually, legalization proved much more difficult than it seemed after the ﬁrst steps. Town officials can hardly be moved from their ‘slow mode’ attitude and fragmental approach to the issue. Working against deadlines has been the weakest side of the Planning Department. Secondly, the ‘technical issues’ of the process are not being pursued, even if the process of legalization – as promised by the Mayor – has started. Hence, while the revision of plans due soon after the registration of illegal buildings (through self-declaration) in early 2011 is not even being considered by the Planning Department for the moment, while the Legalization Sector on the other side continues the process of meeting the conditions for legalization based on the (technical) Manual, without knowing whether certain buildings ought to comply with any of plans: the existing or the revised ones! In due time, this will eventually be followed by legalization permits, in which case, the legalization of illegal buildings in the areas covered by regulatory plans, without previously revising the very plans, shall violate the existing plans in legal terms. It will be the very innocent citizens whose houses or neighbouring space were violated by illegal builders that may suffer for the second time the effects of complying with the law. In order to avoid such a case, Archis Interventions/Prishtina plans a series of workshops where illegal buildings inspected so far are to be mapped in order to identify the level of violation for fo or existing regulatory plans and to provide concepts for their revision and possible tools of mediation with h neighbours who did not build wildly.

La o scară mai largă, lucrăm la mai multe acțiuni care pot afecta publicul, precum și la un posibil proiect model, care ar face posibilă aplicarea unui nou proces de a ajunge la un acord între diferitele grupuri de interese și propriile noastre idei. Ceea ce mulți reprezentanți din organizațiile internaționale și locale credeau drept imposibil în 2005 a început să se întâmple: situația va fi îmbunătățită pentru beneficiul general al societății. Pentru a realiza aceasta, am avut nevoie de arhitecți și urbaniști dornici de schimbare și care să lucreze pentru orașul lor: aceștia pot fi priviți drept „agenții schimbării”.

At a wider scale, we are working on more actions that might affect the public, as well as on a possible model project, which would make it possible to apply a new process to manage a certain agreement between various interest groups and our own ideas. What many representatives of international and local organizations thought was impossible in 2005 is now coming to happen: the situation will be improved for the general beneﬁt of the society. To work out this, we needed architects and planners willing for a change and working on behalf on their city: they can be seen as ‘change agents’.

Un concept strategic

A Strategy Concept

onceptul strategic elaborat în 2006 a combinat diferite abordări de conștientizare a publicului și de transmitere a sensibilității pentru calitățile ecologice și valorile arhitecturale. Se adresează diverșilor actori locali, dar și internaționali și a fost gândit pentru a acoperi golul dintre aceștia. Un element-cheie a fost combinarea unei strategii de comunicare (inclusiv producerea unei emisiuni TV) cu o strategie de sprijin (încurajarea studenților), cu o strategie de participare (activarea cunoștințelor locale), una de grup (integrarea rețelei Archis) și, nu în ultimul rând, una arhitecturală (elaborarea unui manual și inițierea unui proiect model).

he strategy concept developed in 2006 combined different approaches to achieve public awareness and convey a sensibility for environmental qualities and architectural values. It addresses different actors, local as well as international, and was designed to bridge the gap between them. An key element was the combination of a communication strategy (including the production of a TV show) with a support strategy (encouraging students), a participatory startegy (activation of local knowledge), a networking strategy (integration in the Archis network) and last but not least an architectural one (developing the manual and starting a model project).

Legalizarea

P 34

The Legalization

rimul pas în d dezvoltarea unei strategii de implementa e a fost un seminar în care implementare experții s-au a adunat pentru a elabora un manual care ssă definească principiile (securitatea, itatea, rețelele de inf in infrastructură și aspectele sociale) necesare pentru îmbunătățirea situației actuale. Manualul a fost redactat în colaborare cu experți locali și internaționali, inclusiv reprezentanți ai municipalității, Institutului pentru Planificare Spațială din Kosovo și alte organizații oficiale.

he ﬁrst step in developing an implementation strategy was a workshop, in which experts were brought together to develop a “Manual” stating the principles (the security, infrastructural networks and social aspects etc.), needed to improve the present situation. The “Manual” was designed in cooperation with international and local experts, including representatives of the Municipality, the Institute for Spatial Planning of Kosovo, and other official organizations.

S-a desfășurat o dezbatere publică asupra principiilor esențiale și a „Manualului de legalizare a structurilor construite fără autorizație” în 2–3 iulie 2009 la Primăria Prishtina. Pe baza conceptului strategic prezentat în manual, consiliul municipal a adoptat o rezoluție de legalizare care să urmeze după alegerea primarului; alegerile au avut loc la sfârșitul anului 2009. Procesul de legalizare a început în octombrie 2010. Manualul este disponibil la adresa: www.seenetwork.org g

A public debate on regulatory principles and the “Manual for legalization of structures built without a construction permit” took place on July 2–3, 2009 at Prishtina Municipality. Based on a strategic concept presented in the Manual, the Municipal Assembly passed a resolution for the legalisation to follow the elections of a Mayor; the elections took place at the end of 2009. The legalisation process started in October 2010. The Manual available at: www.seenetwork.org g

Procesul de reglementare a construcțiilor necontrolate (inclusiv legalizarea clădirilor existente) este însoțit de o campanie publică concepută de Archis

A public campaign designed by Archis Interventions/Prishtina accompanies the process of regulating informal construction (incl. legalization

→ SHOW TV ÎMPREUNĂ CU VISAR GECI, COFONDATORUL ARCHIS INTERVENTIONS/ PRISHTINA → TV SHOW TOGETHER WITH VISAR GECI, CO-FOUNDER OF ARCHIS INTERVENTIONS/ PRISHTINA

↑ → EXEMPLU DIN MANUAL. LEGALIZAREA LOCUINŢELOR DE PESTE 450 MP, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SIGURANŢEI LA INCENDII ȘI CUTREMURE ȘI AL ASPECTELOR SOCIALE

↑ → EXAMPLE FROM THE MANUAL. LEGALIYATION OF BUILDINGS ABOVE 450 SQM, FROM FIRE OR EARTHQUAKE SECURITY OR FROM THE SOCIALS ASPECTS VIEWPOINT

Interventions/Prishtina, care a demarat în octombrie 2010. În afara prezentărilor publice și a rapoartelor din media, a fost produs un serial TV de 8 episoade, împreună cu Pixels Productions Prishtina. Visar Geci, co-fondator al Archis Interventions/ Prishtina și cunoscut star de televiziune în Kosovo, a produs spectacolul TV în colaborare cu Florina Jerliu și Kai Vöckler. Un rezumat al serialului s-a difuzat pe 16 iulie la canalul KTV. V

of existing buildings), which started in October 2010. Beside public presentations and reports in diffferent media, an 8-part TV series has been produce ed in collaboration with Pixels Productions, Prishtina a. Visar Geci, co-founder of Archis Interventions/ Prishtina and a renowned TV star in Kosovo produced the TV show in cooperation with Florina Jerliu and Kai Vöckler. A summary of the series was screened on July 16 by the KTV channel.

„Orașul dinamic”. Studiu urban

“Dynamic City”. Urban study

erspectivele viitoare ale Prishtinei și modul în care urbanismul le poate sprijini cel mai bine au fost elementul central al studiului elaborat în 2009. Localnicii au nevoie să aﬂe

€

rishtina’s future prospects and how planning might best support them were the focus of an urban study developed in 2009. Locals need to ﬁnd out their future prospects if a

← TINERETUL E VIITORUL

← THE YOUTH IS THE FUTURE

TÂNĂRA NAŢIUNE ȘI SPAŢIILE ȘI CLĂDIRILE SALE SIMBOLICE DIN ORAȘUL-CENTRU SUNT COLOANA VERTEBRALĂ A DEZVOLTĂRII VIITOARE. TINERETUL E VIITORUL – INVESTIŢIA NAŢIUNII ȘI A ORAȘULUI ÎN DEZVOLTAREA CUNOȘTINŢELOR ÎN RÂNDUL CETĂŢENILOR TINERI VA FI URMATĂ DE DEZVOLTAREA UNEI ECONOMII BAZATE PE CUNOAȘTERE

THE YOUNG NATION AND ITS HIGHLY SIGNIFICANT SYMBOLIC SPACES AND BUILDINGS IN THE INNER CITY ARE THE BACKBONE OF THE FUTURE DEVELOPMENT. THE YOUTH IS THE FUTURE – THE INVESTMENT BY THE NATION AND THE CITY IN DEVELOPING KNOWLEDGE AMONG ITS YOUNG CITIZENS WILL BE FOLLOWED BY THE DEVELOPMENT OF A KNOWLEDGE BASED ECONOMY

care sunt perspectivele viitoare dacă o strategie realistă va lua în considerare situația actuală și va stabili principiile dezvoltării viabile viitoare. Vorbim de o planiﬁcare strategică bazată atât pe o viziune, cât și pe informații de încredere și care poate, prin urmare, reprezenta o bază solidă de consens și negocieri. Studiul a pornit de la un concept-cheie care analizează potențialul Prishtinei în calitate de capitală a Kosovo și a identiﬁcat cunoașterea și educația drept factorii vitali în dezvoltarea viitoare. Studiul s-a concentrat pe implicațiile spațiale ale celei din urmă și a formulat unele principii esențiale pentru viitoarea dezvoltare urbană.

realistic strategy taking the current situation into account is developed, and clearly establishes the principles of viable future development. This is a strategic planning based both on a vision and on reliable information, and can therefore provide a solid foundation for consensus and negotiations. The study developed a key concept by analyzing Prishtina’s potential as the capital of Kosovo, and identiﬁed knowledge and education as the key factors for future development. The study focused on the latter’s spatial implications and formulated some major principles of future urban development.

ACEST PROIECT A FOST SPRIJINIT ÎNCĂ DIN FAZA INIȚIALĂ DE FUNDAȚIA ERSTE. THIS PROJECT HAS BEEN SUPPORTED FROM THE BEGINNING BY ERSTE FOUNDATION.

36 ← UN NOU CENTRU COMUNITAR ÎN SPATELE MONUMENTULUI SKANDERBEG, CE VA COMBINA DIFERITE FUNCŢII ATRACTIVE PENTRU STUDENŢI, DAR ȘI ALŢI CETĂŢENI INTERESAŢI DE INFORMAŢII ȘI CULTURĂ ← A NEW COMMUNITY CENTRE BEHIND THE SKANDERBEG MONUMENT, COMBINING DIFFERENT FUNCTIONS ATTRACTIVE TO STUDENTS AS OTHER CITIZENS INTERESTED IN INFORMATION AND CULTURE

← UN CARTIER ÎN SPATELE CENTRULUI TINERETULUI ȘI SPORTULUI

← A DISTRICT BEHIND THE YOUTH AND SPORT CENTRE

NOI FORME DE RECREARE GENEREAZĂ DEZVOLTAREA DE AFACERI MICI SAU DE ANVERGURĂ. INCUBATOARELE SPAŢIALE SUNT CONCEPUTE SĂ ATRAGĂ TINERII PROFESIONIȘTI, OFERINDU-LE UN SPAŢIU CU COSTURI REDUSE. O ASEMENEA COMBINAŢIE A INCUBATOARELOR SPAŢIALE STIMULEAZĂ DEZVOLTAREA URBANĂ ȘI DEVINE CENTRUL REGENERĂRII URBANE ȘI AL VIITOAREI PROSPERITĂŢI ECONOMICE

NEW RECREATION TRIGGERS SMALL BUSINESS AND LARGER BUSINESS DEVELOPMENT. SPATIAL INCUBATORS ARE DESIGNED TO ATTRACT YOUNG PROFESSIONALS BY OFFERING A BUSINESS SPACE WITH A LOW COST. SUCH COMBINATION SPATIAL INCUBATORS STIMULATE THE URBAN DEVELOPMENT AND BECOME THE HUB OF AN URBAN REGENERATION AND FUTURE ECONOMIC PROSPERITY

37 → UN SPAŢIU PUBLIC ȘI DE AFACERI RECREAT ÎN SPATELE CENTRULUI TINERETULUI ȘI SPORTULUI → A RECREATED PUBLIC SPACE AND BUSINESS DISTRICT BEHIND THE YOUTH AND SPORT CENTRE

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Central București Bucharest Central Integrated Urban Development Plan

Text: Cosmina Goagea Foto / Photo: Ștefan Tuchilă

De la auto-organizare și o propunere fără comandă la o strategie urbană publică

ucureștiul este un oraș semidevastat ca urmare a unor decizii nefericite – agresiuni repetate asupra țesutului urban tradițional, continua negociere a regulilor, o dezvoltare scăpată de sub control, dezechilibre de toate felurile. Pentru a nu repeta istoria și pentru a duce lucrurile înainte într-un mod mai echilibrat și beneﬁc pentru locuitorii orașului, viziunea integratoare și strategiile coerente de dezvoltare nu mai sunt doar aspecte estetice sau profesionale, ci de interes public imediat și vital. Un Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) este un astfel de instrument, care vizează dezvoltarea economică, socială și culturală a unei zone urbane în funcție de nevoile și potențialul acesteia. Metoda constă în propunerea unei strategii și a unui set de proiecte, care trec printr-o procedură standard de validare (propunerea devine strategie odată aprobată de administrația publică locală, după consumarea consultării publice ca parte integrantă a procesului, stabilind prioritățile de investiții publice și încurajând investițiile private). PIDU este un instrument european. Ceea ce transformă aplicarea sa aici într-un caz cu totul și cu totul special este faptul că el a pornit de la o propunere a unui grup de birouri de arhitectură, inițatorul ﬁind Re-act Now Studio, condus de către

From self-organization and a project without a commission to a public urban strategy

ucharest is a semi-devastated city as a result of unfortunate decisions – some repeated assaults to the traditional urban fabric, a continuous negotiation of rules, a development getting out of control and all kinds of imbalances. To avoid a repetition of history and take things forward in a more balanced and beneﬁcial manner for the city inhabitants, the existence of an integrating vision and coherent development strategies are not only aesthetic and professional aspects, but also immediately vital public concerns. An Integrated Urban Development Plan (IUDP) makes such a tool which aims at economically, socially and culturally developing an urban area according to its needs and potential. The method consists in proposing a strategy and a set of projects that need to get through a standard validation procedure (the proposal turns into a strategy once the local administration approves it further to having proceeded to public consultation as part of the process and having set priorities for public investments while encouraging private ones). The IUDP is an European instrument. Its application here is a truly special case as it actually started as a proposal of a group of architecture offices,

arhitectul Mario Kuibuș. Idei ce se regăsesc în planul actual au fost argumentate de către Mario Kuibuș încă din 2002, iar scheletul strategiei a apărut în 2007, în cadrul unei colaborări cu 12 birouri de arhitectură din București. Proiectul se numea Trans Urban București, pe scurt TUB, și se baza pe două elemente esențiale și interdependente: un traseu circular pietonal și de bicicliști în zona centrală și un număr de camere urbane de-a lungul acestuia. Camerele urbane sunt spații publice cu identitate puternică, locuri comunitare clar conturate cu activități prioritare, definite într-un sistem delimitat. Au urmat definirea și dezvoltarea proiectului, expoziții, conferințe și publicații și o începere a unui parteneriat cu autoritățile. Echipa (care a suferit în timp unele schimbări) a câștigat în 2010 concursul pentru atribuirea PIDU. În prezent, proiectul se află în plin proces de detaliere, adaptare și avizare. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Central București, odată aprobat, va permite intervenția inteligentă pe spațiul public din centrul orașului într-un ritm mai rapid în beneficiul locuitorilor lui. Propunerea integrează elemente sociale, economice, de mediu, culturale și turistice, eficiente per ansamblu din toate aceste perspective. Teodor Frolu (unul dintre coordonatorii proiectului) explică modul în care PIDU Central urmărește să dea coerență dezvoltării viitoare prin introducerea unor concepte europene: abordare sistemică a centrului și o definire corectă a lui, regenerare urbană integrată, diversificare (spațială și funcțională), nuanțare, accesibilitate (sisteme eco de transport alternative la automobilul privat), calitatea experienței urbane, includere, recuperare (a identității orașului, a bunelor obiceiuri, a specificului local), spații iconice, emoție publică. PIDU Central București pornește de la identificarea unor priorități, care sunt totodată și principii strategice de intervenție: recuperarea identității, crearea unui sistem de circulație pietonală și pentru bicicliști, valorizarea spațiilor publice, creșterea competitivității și dinamizarea afacerilor. Principiul recuperării se aplică mai multor aspecte urbane, de la dimensionarea corectă a centrului istoric (prin reactivarea și reconectarea unor zone cu caracter divers din zona centrală) la regenerarea cartierelor tradiționale aflate în diferite stadii de degradare. Recâștigarea atractivității Dâmboviței ca râu în centrul orașului se poate obține prin reconfigurarea cheiului și crearea unui spațiu de promenadă, reducând impactul circulației auto ce flanchează și izolează râul în acest moment de oraș. Refacerea unor poduri și a unor trasee importante istorice și comerciale de tipul Calea Rahovei sau Uranus va propune noi spații publice importante și va recupla partea de sud a centrului istoric ruptă de intervențiile din anii ’80. Relația cu automobilul este regândită, fiind promovate moduri de deplasare alternative: pietonal, cu bicicleta, cu mijloacele de transport în comun – prin reorganizarea unor străzi și prioritizarea acestor tipuri de transport pe anumite tronsoane. Acest lucru presupune eliminarea traficului de tranzit prin zona centrală și oferirea de alternative prin inelele mediane și centură, tratarea arterelor din centru ca

a proposal initiated by Re-act Now Studio, headed by architect Mario Kuibuș. Ideas to be found in the present plan were promoted by Mario Kuibuș as soon as 2002, and the basic frame of the strategy appeared in 2010, within a collaboration with another 12 architecture offices from Bucharest. The project name was Trans Urban Bucharest, shortly TUB, and relied on two essential and interconnected elements: a circular route for pedestrians and bikes in the central area and a number of “urban rooms” along it. The urban rooms are public spaces with a strong identity, clearly organized community places with some priority functions. In the following period, the project was further defined and developed, as well as promoted through publications, exhibitions and conferences, and a cooperation with the authorities was started. The team (which suffered some changes) won in 2010 the competition for the commissioning of the IUDP. Presently, the project is in the process of detailing, adaptation and approval. Once Bucharest Central IUDP is approved, it will allow an intelligent public space intervention in the city center at a faster rate to the benefit of its residents. Teodor Frolu (one of the project coordinators) is explaining how the strategy for the Bucharest Central seeks to turn meaningful the further development through introducing some European concepts: a systemic approach and a correct definition of the city centre, an integrated urban regeneration, diversification (spatial and functional), tinting, ac-cessibility (eco transport systems as alternatives to o private cars), the quality of urban experience, inclu usion, recovery (of city identity, good habits and local specificity), iconic spaces and public emotion. Bucharest Central Integrated Urban Development Plan starts from identifying priorities which are also strategic principles of intervention consisting in: recovering identity, creating a pedestrian and bicycle traffic system, promoting public spaces, boosting competitiveness and revitalizing business. The recovery principle applies to a number of urban aspects from correctly sizing the historical center (through reactivating and reconnecting some various nature sections of the central area) to regenerating traditional neighborhoods that experience different stages of decay. Dambovita attractiveness as a river running through the city center could be regained via reconfiguring its banks and making a walking area, thus reducing the impact of car traffic that currently flanks but also isolates the river from the city. Reconstruction of some bridges and routes of historical and commercial importance such as Calea Rahovei or Uranus will propose new important public spaces and reconnect the southern area of the historical center which had been disrupted by 1980’s interventions. The relationship with the car is re-thought while promoting alternative travel means including pedestrian, bicycle and public transport – through re-organizing some streets and prioritizing these types of road transport on certain sections. This means that transit traffic through central area is therefore removed. Meanwhile, alternatives are

39 CONSULTANŢI STRATEGIE, ARHITECTURĂ ŞI URBANISM / STRATEGY, ARCHITECTURE & URBANISM CONSULTANTS: RE-ACT NOW STUDIO, SPACE SYNTAX, IGLOO ARHITECTURE, DSBA, ASTIL, MACARIE O'LOONEY ARCHITECTS, SOARE & YOKINA ARHITECŢI ASOCIATI, REPUBLIC OF ARCHITECTS, STUDIOBASAR CONSULTANŢI DE SPECIALITATE / SPECIALTY CONSULTANTS: MANAGEMENT FONDURI EUROPENE / EUROPEAN FUNDS MANAGEMENT: SYNERGETICS CORPORATION TRAFIC / TRAFFIC: KXL COMUNICARE / COMMUNICATION: DC COMMUNICATION MEDIU / ENVIRONMENT: KVB ECONOMIC PATRIMONIU – RESTAURARE / HERITAGE – RESTAURATION: POLARH DESIGN

40 străzi cu caracter local, realizarea unui sistem integrat de parcări de dimensiuni medii conectate la nodurile importante de transport în comun și la rețeaua de artere cu prioritate pentru pietoni și bicicliști; diversificarea profilului de stradă prin redimensionarea sa nuanțată în funcție de rolul pe care îl deține în sistemul central de străzi. Regândirea funcțională a unor străzi și piețe din zona centrală urmărește crearea de spații publice ca locuri de interacțiune socială și de spații ale comunității. Un spațiu public prietenos și dinamic crește atractivitatea pentru locuitori, turiști și afaceri, fiind un catalizator de dezvoltate ulterioară a zonei. Strategia prevede și organizarea de concursuri internaționale pentru reabilitarea pe principii moderne a unor piețe publice importante (Piața Unirii, Piața Revoluției, Piața Universității, Piața de Flori George Coșbuc, Piața Romană, Piața Constituției). În fine, un plan strategic pe termen mediu și lung asigură condiția de predictibilitate necesară dezvoltării afacerilor; varietatea oportunităților de finanțare, de la fonduri europene la parteneriate public-private, poate asigura o folosire mai eficientă

↑ CAMERE URBANE

↑ URBAN ROOMS FROM TOP TO BOTTOM: PROJECTS URBAN HERITAGE

BUSINESS ENVIRONMENT SOCIAL INFRASTRUCTURE

offered by median and belt rings, treating central roads as local character streets, creating integrated medium-sized parking lots connected to major public transport nodes and network of arterial roads, giving priority to pedestrians and cyclists and diversifying street proﬁles by a graded resizing to match the part it plays in the central street system. A functional rethinking of some streets and squares in the central area aims at creating public spaces that act as places of social interaction and community sites. A friendly dynamic public space turns much more attractive for residents, tourists and the business sector as a further area development catalyzer. The strategy also includes organization of international competitions to rehabilitate some public key markets (Union Square, Revolution Square, University Square, George Cosbuc Flower Market, Romana Square, and Constitution Square) on a modern-principle basis. Finally, a medium and long term strategic plan provides a predictability condition needed for business development. The variety of funding opportunities ranging from EU funds to

↑ PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ CENTRAL BUCUREȘTI. HARTA SINTETICĂ A MĂSURILOR DE INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ URBANĂ

↑ BUCHAREST CENTRAL INTEGRATED URBAN DEVELOPMENT PLAN. SYNTHETIC MEASURES MAP FOR PUBLIC URBAN INFRASTRUCTURE

a bugetului primăriei pentru creșterea calității vieții în oraș, care va stimula, în continuare, la rândul său, mediul de business și investițiile. PIDU Central București propune acum 39 de proiecte (unele dintre ele fiind bazate pe conceptul TUB), lista intervențiilor urmând a fi definitivată după consultarea cu primăria, în funcție de prioritățile de investiție și de politicile urbane existente. Cele 39 de proiecte sunt teme diverse, o parte dintre ele (cu precădere cele cu impact major din punctul de vedere al infrastructurii și al refacerii fluxurilor pietonale în zona centrală) vor fi dezvoltate în cadrul echipei actuale; pentru proiectele importante prin valoarea lor identitară și care vizează reconfigurarea unor spații publice majore (piețele reprezentative, de exemplu), vor fi organizate concursuri internaționale. Ca etapizare, s-ar putea demara cu proiectele de infrastructură, noile condiții create permițând declanșarea acțiunilor următoare.

WWW.CENTRALBUCURESTI.RO

FROM TOP TO BOTTOM: PUBLIC SPACES ON A TOURIST TOUR WITH PEDESTRIAN / BIKERS PRIORITY PUBLIC SPACES ON STREETS WITH

AN IMPROVED PEDESTRIAN / BIKERS CHARACTER PARKING BRIDGES RECONFIGURATION OF PUBLIC SPACE AND URBAN

REGENERATION PROJECT FOR CENTRAL AXES – COMPETITIONS RECONFIGURATION OF ESSENTIAL PUBLIC SQUARES BY COMPETITIONS

public-private partnerships can provide a more efficient use of the mayoralty budget so as to enhance people’s quality of life in the city which in its turn will encourage further business and investment environments. Bucharest Central Integrated Urban Development Plan proposes 39 projects (some of them being based on TUB concept). The list of interventions will be completed further to consultations with the municipality, depending on investment priorities and existing urban area policies. The 39 projects focus on various topics. Some of them (particularly those having a major impact in terms of infrastructure and recovery of pedestrian ﬂows in the central area) will be developed within the current team. However, international competitions are going to be organized for projects bearing an outstanding identitarian value and targeting reconﬁguration of some major public spaces (e.g. the representative markets). In terms of setting out the phases, the infrastructure projects might give a start, while newly created conditions would allow the onset of upcoming actions.

42 #3

↓ DESEN D ES DE SE SEN EN N DE E CAMILLE LAVAUD – IDEA, INFO-CENTER PENTRU CETĂŢENIE ACTIVĂ ÎNTR-UN MAGAZIN IKEA RECUPERAT

↓ DRAWING DR D R A WI W I NG NG BY CAMILLE LAVAUD – IDEA, THE INFO-CENTER FOR ACTIVE CITIZENSHIP IN A RECLAIMED IKEA RETAIL STORE

TEALTH.unlimited este un birou cu sediul între Rotterdam și Belgrad, inițiat în 2000 de arhitecții Ana Džokić și Marc Neelen. Aceștia derulează investigații și intervenții la fața locului, care adeseori iau forma minimală a „instrumentelor” conceptuale pentru a genera un nou spațiu comun. La baza STEALTH se aﬂă credința în posibilitatea imaginării și creării colective a orașului și că arhitecții pot deschide acest proces și celorlalți. Într-o perioadă de individualizare globală și de privatizare a spațiului, este esențial să ajungem la o înțelegere asupra spațiului comun – spațiul pe care l-am putea împărtăși. Un asemenea spațiu nu este nici privat (să îți aparțină doar ție), nici public (când altcineva, de exemplu municipalitatea, îl oferă cetățenilor anonimi) – spațiul comun este un spațiu colectiv care necesită angajare personală. Angajându-te în el, te declari parte a comunității și investești din timpul și energia personale în ceva care este al tău, dar e și de interes comun. Gama proiectelor recente prezentate în continuare de STEALTH vorbește despre câteva dintre aceste „instrumente” și despre contextul în care au fost realizate.

TEALTH.unlimited is a practice based between Rotterdam and Belgrade set up in 2000 by architects Ana Džokić and Marc Neelen. They carry out on-site investigations and interventions that often take the form of minimal spatial or conceptual “devices” for a common space to emerge. At the core of STEALTH is a belief in the possibility of collective imagination and creation of the city – in which architects can open up this process for others. In a time of global individualization and privatization of space it is essential to build an understanding of the importance of common space – the space we can potentially share. Such space is neither private (belongs only to you) nor public (where someone else, like city authorities for instance provide it to anonymous citizens) – common space is collective space that asks for personal engagement. By engaging yourself in it you declare to be part of a community, and invest your time and energy into something that is of your, but also of shared interest. The range of recent projects by STEALTH presented here will take you along some of these “devices” and the contexts for which they were made.

Text: Ana Džokić, Marc Neelen foto / Photo: STEALTH.unlimited, Marjetica Potrč, Andres Galeano, Maria Camila Vélez, Röda Sten

44 L

Fermele rmele de fructe și ș energie e din piața publică

Fruit and Energy Farms in a Public Square

a sfârșitul lui 2 2006, artista Marjetica Potrč și arhitecții de la STEALTH au primit comanda din partea Consiliului de Artă Publică din Suedia și a Primăriei Knivsta de a reproiecta spațiul exterior de la Thunmanskolan. Cu Fermele de fructe și energie, curtea școlii expune procesele

n the end of 2006, artist and architects Marjetica Potrč and STEALTH have been commissioned by the National Public Art Council Sweden and Knivsta Municipality to do a complete redesign of the Thunmanskolan’s outdoor environment. With its Fruit and an Energy Farms, the schoolyard

↑ PLAN

de captare a energiei solare și eoliene prin tehnologie artiﬁcială și fotosinteză. Mai mult, cele două ferme indică un nou echilibru între urban și rural – către autoresponsabilizare și autosusținerea comunităților. Proiectul, conceput în colaborare cu arhitectul peisagist Ingalill Nahringbauer, a fost realizat prin discuții cu elevii și jurizat de aceștia. Curtea școlii are două părți – Ferma de fructe – unde se recoltează mere și pere – și Ferma hi-tech de energie – un sistem hibrid cu un panou solar și o turbină eoliană care ajung pentru iluminatul curții. Turbina înaltă de 12.5 m (tip WES Tulipo) are licența în zone urbane pentru o utilizare sigură și silențioasă. Poate genera un maxim de 2.5 kW, deși în zona urbană Knivsta va avea în general un rezultat mult mai moderat. Cele șase panouri solare produc cam 1.2 kW. O punte largă de lemn leagă Ferma de fructe de Ferma de energie. Scopul proiectului este să ofere elevilor un spațiu în aer liber și o structură deschisă pentru a interpreta liber și creativ jocul, socializarea sau relaxarea. Datorită poziției sale centrale, curtea Thunmanskolan oferă și un important spațiu public pentru adunările comunității. Astfel, teatrul, plasat în centrul curții școlii, este destinat atât elevilor, cât și locuitorilor din Knivsta. Knivsta este o primărie nouă cu multe ambiții pentru viitor și în căutarea propriei identități. Împreună, Ferma de fructe și Ferma de energie exprimă o declarație adresată comunității lărgite despre e participare în î colectarea și îngrijirea resurselor elorr de energie. N Natura Natu și orașul coexistă simultan, în ntr-un r-un mod nou. decembrie 2006 – inaugurare iunie 2008

Archiphoenix – Facultățile de Arhitectură a invitația Institutului Olandez de Arhitectură (NAI), STEALTH a fost curator, împreună cu Saskia van Stein, al pavilionului olandez de la Bienala de Arhitectură din Veneția. Răspunsul lor la tema „Out There: Architecture Beyond Building” („Acolo: Arhitectura dincolo de Construcții”) a fost generată de incendierea Facultății de Arhitectură din Delft (pe 13 mai 2008). Cu Archiphoenix – Facultățile de Arhitectură, pavilionul olandez s-a transformat timp de o săptămână într-o scenă pentru cercetare, explorare și într-o platformă de dezbatere implicând 70 de participanți și concentrându-se pe facultățile de arhitectură – în sensul capacităților lor multiple, al forței și capabilităților – dincolo de construcție. În timp ce, pe de o parte, presiunile globale – creșterea masivă a populației, instabilitățile economice, limitele resurselor disponibile, ca să numim doar câteva – stimulează arhitecții să-și reconsidere instrumentele, produsele și modelele de lucru, un număr crescând de practici indică deja direcții posibile. Cum pot ﬁ făcute să funcționeze – la o scară care să răspundă provocărilor actuale? Proiectul se concentrează pe cinci întrebări despre viitorul profesiei de arhitectură: de ce facem – dincolo de simplitatea proﬁtabilă către durabilitate socială, ce facem – dincolo de artefact,

displays the processes of harvesting energy from the sun and the wind, through man-made technology and photosynthesis. What is more, the two farms point to a new balance between the urban and the rural – to the self-empowerment and self-sustainability of communities. The project, designed in collaboration with landscape architect Ingalill Nahringbauer, has been made through an exchange with the school children and has been juried by them. The schoolyard consists of two parts, the Fruit Farm – with hands-on harvest of apples and pears, and the hi-tech Energy Farm – a hybrid system consisting of solar panelling and a wind turbine that suffies to light the schoolyard. The 12.5 meters tall wind turbine (a WES Tulipo) is licensed for use in urban areas to be safe and silent. It can generate a maximum output of 2.5 kW, although in the urban area of Knivsta it will generally produce a much more moderate outcome. The 6 solar panels produce around 1.2 kW. A large wooden deck connects the Fruit Farm and the Energy Farm. The aim of the design is to provide students with an open space and an open structure to freely and inventively interpret for playing, socializing, or relaxing. Due to its central position, Thunmanskolan’s schoolyard also offers an important public space for gatherings of the community. Thus the theatre, located at the centre of the schoolyard, serves both students and Knivsta citizens. Knivsta is a new municipality with many ambitions for the future and in search for its identity. Together, the Fruit Farm and the hi-tech Energy Farm make a statement to the broader community about participation in harvesting, and caring for energy resources. Nature and the city coexist simultaneously, in a new way. December 2006 – inauguration June 2008

Archiphoenix – Faculties for Architecture n the invitation of the Netherlands Architecture Institute (NAi), STEALTH curated together with Saskia van Stein the Dutch Pavilion at the 11th Venice Architecture Biannual. Their response to the topic Out There: Architecture Beyond Building was triggered by the burn-down of the Faculty of Architecture in Delft (on May 13, 2008). With Archiphoenix – Faculties for Architecture the Dutch Pavilion was turned into a week-long stage for research, exploration and a debate platform involving over 70 participants and focusing on faculties for architecture – in the sense of its multiple capacities, powers, capabilities – beyond building. While on the one hand global pressures – massive population growth, economic instabilities, limits of the resources available, just to name a few – urge architects to radically reconsider their tools, products and models of working, a growing number of practices already showcase possible directions. How could they be made to work – on a scale that answers the challenges ahead?

→ ȘASE PUBLICAŢII ARCHIPHOENIX, SCRISE, EDITATE ȘI PRODUSE ÎN PAVILION → SIX ARCHIPHOENIX PUBLICATIONS WRITTEN, EDITED AND PRODUCED ON-SITE

→ AMENAJARE MOBILĂ, ADĂPOSTIND DISCUŢII ȘI DIALOGURI, EDITARE ȘI PRODUCŢIE DE PUBLICAŢII, UN STUDIO NON-STOP DE EMISIE VIDEO (ZIUA 6) → CHANGEABLE SET-UP HOSTING DISCUSSIONS AND DIALOGUES, EDITING AND BOOK PRODUCTION, A NON-STOP VIDEO BROADCAST STUDIO (DAY 6)

cum lucrăm – dincolo de singular, spre colaborativ, pentru cine facem – dincolo de putere, spre capabilizare, și, în final, ce trebuie să facem (și să desfacem) – dincolo de durabil: provocarea fluxului resurselor, materialelor și oamenilor. Aceste cinci întrebări aparent simple, dar esențiale ajung chestiuni serioase de discuție dacă privim provocările din fața noastră. Ele au devenit și temele a șase publicații produse local de o echipă editorială. STEALTH, împreună cu Saskia van Stein, a făcut și aranjamentul spațial al pavilionului care se schimba zilnic pentru a se potrivi cu tipul activităților (o cină, mese rotunde, întâlniri rapide, prelegeri, seminar), un material video editat pe loc și o unitate tipografică. În timp ce pavilionul funcționa drept „școală” temporară, conținutul produs urma să devină un curriculum imaginar pentru arhitectură dincolo de diviziunea dintre educație și practică. Rezultatele tatele acestui pr p proces dens au fost transpuse într-o ntr-o -o expoziție de-a llungul întregii bienale. Toate discuțiile cuțiile și cele șase p publicații sunt disponibile la www.facultiesforarchitecture.org www.facultiesforarch g Mai – septembrie 2008, eveniment și expoziție 9 Septembrie – ptembrie – 23 noiembrie 2008

The project focuses on five questions to address the future of the architectural profession: why we make – beyond the profitable simplicity into the social sustainability, what we make – beyond the artifact, how we work – beyond the singular into the collaborative, for whom we make – beyond power to empowerment, and finally what it takes to make (and un-make) – beyond the sustainable: challenging the flow of resources, materials and people. These five seemingly simple, yet essential questions, become serious issues for discussion if put to face challenges ahead. They also became topics for six publications produced on-site with an editorial team. STEALTH, with Saskia van Stein, also made the spatial set-up for the pavilion, which changed on a daily basis to accommodate the line of activities (a dinner, round tables, speed dates, lectures, workshop) and an on-site instantly edited video and book production unit. While the pavilion has been acting as a temporary “school”, the produced content aimed to become an imaginary curriculum for architecture beyond division on education and practice. The results of this dense process have been turned into an exhibition remaining during the entire Biannual. All the discussions and the six publications are available at www.facultiesforarchitecture.org g May – September 2008, event and the exhibition 9 September – 23 November 2008

Nod de Dezvoltare Culturală nr.1 – El Morro

Cultural Development Node No. 1 – El Morro

xtinderea arhitecturală a centrului cultural de la piciorul fostei gropi de gunoi din Moravia (una din comunitățile cele mai sărace din Medellin, Columbia) este un caz-test de descentralizare a programelor de dezvoltare comunitară culturală în cadrul cartierului cu ajutorul unor structuri ieftine. STEALTH s-a alăturat acestui proiect excepțional la invitația Centrului de Dezvoltare Culturală din Moravia (CDCM) și El Puente_lab. În 2004, sub conducerea primarului Sergio Fajardo, municipalitatea din Medellin a început un plan strategic integrat de reabilitare a zonei Moravia, care atinsese până atunci o densitate populațională extremă, de 42.000 locuitori din care 15.000 trăiau deasupra fostei gropi de gunoi El Morro. Un semn marcant al renașterii zonei este inițierea CDCM, construit la solicitarea comunității. Centrul s-a deschis în 2008, pe un teren liber al localnicilor din Moravia, cu proiectul cunoscutului arhitect columbian Rogelio Salmona. În primii trei ani, CDCM a funcționat pentru aproape 500.000 de locuitori. Folosirea intensă a CDCM și rolul său important în viața comunității au adus nevoia de a-l extinde.

he architectural extension of the cultural center at the foot of the former garbage dump in Moravia (one of the poorest neighbourhoods of Medellín, Colombia) is a test case of decentralising cultural community development programs into a neighbourhood through temporary cheap structures. STEALTH was invited by the Cultural Development Center of Moravia (CDCM) and El Puente_lab to joined this exceptional project. In 2004, under the guidance of mayor Sergio Fajardo, the Municipality of Medellín began an integrated strategic plan to recover the neighbourhood of Moravia, that by then reached an extreme population density, with 42,000 inhabitants, 15,000 living on top of the de-activated garbage dump El Morro. A signiﬁcant sign of the neighbourhood’s rebirth is the initiation of the CDCM, built on request of the community. The centre opened in 2008, on a plot of land set free by the inhabitants of Moravia, and designed by a renowned Colombian architect, Rogelio Salmona. In the ﬁrst three years the CDCM has served nearly 500.000 inhabitants. The intense use of CDCM and the important role that it got in the life of the neighbourhood brought the necessity to extend it. Instead of waiting for the

← AMENAJARE PRIMARĂ CU UNITĂŢI DE PRODUCŢIE INCLUSE – EDITARE, STUDIO DE DESIGN GRAFIC, STIVE DE HÂRTIE, EDITARE VIDEO, SCENĂ (ZIUA 1) ← START-UP SETTING WITH ENCLOSED PRODUCTION UNITS – BOOK EDITORIAL SPACE, GRAPHIC DESIGN STUDIO, STOCK OF PAPER, VIDEO EDITING, STAGE (DAY 1)

→ MATERIALE RECUPERATE DIN ZONA SITULUI → LOCALLY RECLAIMED MATERIALS

În loc să aștepte un spațiu și bani pentru o clădire „corespunzătoare”, echipa a luat decizia unei abordări mai flexibile, folosind materiale ieftine și începând cu un loc temporar. Groapa El Morro e pe punctul de a fi îngrădită și igienizată pentru următorii 25 de ani – un proces care va avea un mare impact asupra comunității, economiei și viitorului său. Prin urmare, locul intervenției a fost plasat chiar la marginea gropii. Moravia e un cartier bazat pe economia reciclării – firesc, materiale locale disponibile au fost adoptate pentru proiect; o inversiune a procesului de proiectare, care pornește de la materiale găsite, ce variază de la o zi la alta. Principiile de găsire a materialelor posibile au fost stabilite într-un seminar de trei săptămâni, în august 2010. Echipa a elaborat proiectul pentru trei unități spațiale: o sală de lectură pentru copii, un atelier de artă și meșteșuguri și o terasă multifuncțională pentru evenimente (de exemplu, bucătăria de cartier a Cocineros de Moravia care gătesc sâmbăta pentru peste 150 copii). O structură de oțel serevește drept suport pentru elementele reciclate, inclusiv uși vitrate de frigider sau părți ale unor autobuze casate (scaune și ferestre). Corpul autobuzului a fost folosit pentru a construi terasa publică. Totul s-a realizat în primele luni din 2011, folosind meșteșugari din vecinătate pentru mobilarea spațiilor. Prin proiectul său adecvat, flexibilitatea utilizării și o estetică puternică, Nodul de Dezvoltare Culturală ulturală nr.1 – El Morro M Mo este primul spațiu de acest fel ell din cartier și din M Medellin. august 2010 – ina augurare aprilie 2011

location and finances for a ‘proper’ building to come together, the team adopted a more flexible approach by using cheaper means and starting with a temporary space. El Morro garbage dump will be fenced off and environmentally sanitised for the next 25 years – a process that will have a large impact on the community, its economy and its future. Therefore the intervention has been positioned right at the edge of the dump. Moravia is a quarter based on recycling economy – naturally these, locally available reclaimed materials, have been adopted for the project. This inverts the design process, starting from the found materials that vary from day to day. Principles for the search of possible materials were set in a three-weeks workshop during August 2010. The team proceeded to design three spatial units: a reading space for children, an arts and crafts workshop and a multifunctional terrace for events (like the neighbourhood kitchen of Cocineros de Moravia, cooking on Saturdays for over 150 children). A steel structure accommodates the recycled elements, including glass fridge doors or parts of a discarded bus (seats and windows). The body of the bus was used to build a public terrace. All was realised during the first months of 2011, employing craftsmen from the neighbourhood in the furnishing of the spaces. With its no-nonsense design, flexibility of use and its strong aesthetics, the Cultural Development Node No.1 – El Morro is the first space of its kind in the neighbourhood and in Medellín. August 2010 – inauguration April 2011

(Dez)asamblat Dez)asamblat

(Dis)assembled

eprezintă un proiect și o expoziție realizate de STEALTH pentru Röda Sten Konsthall în Gothenburg, Suedia, și împrejurimea sa neamenajată încă. Proiectul conturează posibilitatea pentru realizarea orașului ca un efort comun în mâinile noastre – un exercițiu de a explora potențialul asamblării și al ansamblului. Proiectul se leagă de un interes continuu în dezvoltarea urbană a orașului contemporan și răspunde curentului de „participare” a cetățenilor în asemenea procese de dezvoltare atât de prezent în Suedia, dar cu rezultate variate și adeseori disputate. Röda Sten Konsthall, fosta centrală termică, e localizată într-un loc aparte, chiar lângă imensul Pod Älvsborg peste râul Göta, practic la câțiva metri de marginea planului de dezvoltare urbană a frontului ﬂuvial Gothenburg. Deși apare ca un câmp părăsit, multora le place locul și îl folosesc drept spațiu să hoinărească de-a lungul apei. Prin proiectul (Dez) asamblat, Röda Sten și STEALTH au declanșat transformarea zonei într-un teren experimental. Timp de trei luni (iunie-august 2011), ei au creat posibilitatea ca utilizatorii să transforme ﬁzic locul. În interior, pe podeaua principalului spațiu de expoziție Röda Sten, oamenii au putut găsi o

s a project and an exhibition STEALTH developed for Röda Sten Konsthall in Gothenburg, Sweden, and its not-yet-planned surrounding. It lays out the possibility to take the making of the city as a common effort into our hands – an exercise to explore the potential of assembling and assembly. The project relates to an on-going interest in the urban development of the contemporary city and responds to the trend of citizens ‘participation’ in such development processes that is so present in Sweden, but with so varied and often disputed results. Röda Sten Konsthall, the former thermal plant, sits on a peculiar spot, next to the huge Älvsborg Bridge over the Göta River, literally a few meters beyond the edge of the urban development plan for Gothenburg’s waterfront. Although featuring like a desolate field, many have come to like this spot and use it as a space to hang out along the waterside. With (Dis)assembled, Röda Sten and STEALTH took a lead to turn the area into a testing ground. For three months (June – August 2011), they created a possibility for its users to physically transform the site. Indoors, on the floor of Röda Sten’s main exhibition space, people could find a collection of materials and equipment to go ahead and give space to

← LOCURI DE STAT DIN CONTAINERE PENTRU LICHIDE ← SEATING FROM STORAGE CONTAINERS FOR LIQUIDS

↑ ↑ SPAŢIU PENTRU ATELIERE DE ARTĂ, STRUCTURĂ DIN CONTAINERE ↑ ↑ ART WORKSHOP SPACE, BASED ON A CONTAINER STRUCTURE

↑ COPII DIN CARTIER ÎN FAŢA NODULUI NR. 1 ↑ KIDS FROM THE NEIGHBOURHOOD IN FRONT OF NODE NO. 1

colecție de materiale și echipamente cu care să continue și să dea formă ideilor lor, printr-un format direct. Au fost amplasate pe podea grămezi de lemn, butoaie de petrol, mormane cu pământ și nisip, rulouri de iarbă, zeci de cutii cu șuruburi, sute de diferite ancore de metal pentru lemn, grămezi de placaj de diferite grosimi, copaci, unelte și alte lucruri. Inspirația se putea găsi și într-o mulțime de exemple de intervenții spațiale temporare și bricolaj din alte contexte. În ﬁnal, unii experți au oferit asistență celor care intră în acțiune. La trei zile înaintea „dechiderii” expoziției, 10 persoane s-au adunat la un apel deschis pentru a discuta ce e necesar sau de dorit pentru acest loc. La deschidere, prin ușile Röda Sten, ei au luat efectiv materialele afară pentru a începe să facă primele intervenții. Într-un singur weekend, acest grup divers care a inclus câțiva artiști, arhitecți, tâmplari, profesori, patinatori și copii a făcut o rampă de patinaj, un perete cu graffiti, un apeduct, elemente pentru ședere și o cabană, într-un mod care sugerează o conectare în timp a acestor elemente. Începând de-acolo, de-a lungul a trei luni, alte grupuri diferite și persoane au continuat acțiunea. ianuarie – iunie 2011, expoziție și realizare 11 iunie – 21 august 2011

↓ INTERVENŢII (SĂPTĂMÂNILE URMĂTOARE)

their ideas – through direct, think-on and hands-on format. Stacks of wood, oil barrels, piles of bags with soil and sand, rolls of grass, dozens of boxes with screws, hundreds of different metal anchors for woodwork, stacks of sheet wood in different thickness, trees, tools and other stuff have been placed on the floor. One could also find inspiration in a variety of examples of temporary and D-I-Y spatial interventions in other contexts. Finally, the assistance from building coaches has been provided, for those that get into action. Three days before the exhibition “opening”, 10 people gathered through an open call to discuss what is necessary or desired for the site. At the opening, through the doors of Röda Sten they have literally taken the materials out to start making first interventions. In just one weekend this varied group that involved a few artists, architects, carpenters, teachers, skaters and kids, made a skate ramp, a graffiti wall, an aqueduct, seating elements and a tree hut, in a way that suggests further connection of these elements over time. From there, for three months, different groups and individuals have continued. January – June 2011, exhibition and realisation 11 June – 21 August 2011

↓ INTERVENTIONS (FOLLOWING WEEKS)

↙ COLECŢIA DE MATERIALE DIN PRINCIPALUL SPAŢIU DE EXPUNERE ↙ COLLECTION OF MATERIALS – THE MAIN EXHIBITION SPACE

↓ RÖDA STEN ȘI ÎMPREJURIMILE ÎNCĂ NEAMENAJATE ↓ RÖDA STEN AND ITS NOT-YET-PLANNED SURROUNDING

↓ ↓ MATERIALELE SUNT DUSE AFARĂ PENTRU ÎNCEPEREA INTERVENŢIILOR ↓ ↓ MATERIALS ARE TAKEN OUT – TO START MAKING FIRST OUTDOORS INTERVENTIONS

A fost odată în viitor ste un pe repede-înainte imaginar către un Bordeaux al anului 2030 – anul în care orașul dorește să atingă numărul magic de un milion de locuitori. Această lucrare de ficțiune socială, în formatul unui roman și al unei expoziții, pornește de la întrebarea – cum ar arăta viitorul atunci când capacitatea colectivă a cetățenilor ar crește și ar deveni principala forță din Bordeaux? Avându-i curatori pe STEALTH.unlimited și Emil Jurcan, realizată în colaborare cu Centrul de Arhitectură arc en rêve, expoziția A fost odată în viitor prezintă contribuțiile scriitorului și filosofului Bruce Bégout și ale mai multor artiști grafici și de benzi desenate; produsă pentru bianualul Evento 2011 regizat de artistul Michelangelo Pistoletto, sub motto-ul „artă pentru o re-evoluție urbană”. Astăzi, în contextul crizei „financiare” care durează și care pune sub semnul întrebării multe aspecte ale societății noastre, e vital să discutăm viitoruri diferite, căi și soluții alternative. Pe de altă parte, experiențele anterioare ne arată că nu e posibil să se materializeze mai întâi o societate utopică în spațiu și apoi să se implementeze noi feluri de a trăi în aceasta, ci dimpotrivă. Totuși, este posibil

Once Upon a Future s an imaginary fast-forward to a possible Bordeaux in 2030 – the year in which the city desires to reach the magic number of one million inhabitants. This work of social fiction, made in the format of a novel and exhibition, starts from the question – how would the future look if citizen’s collective capacity would grow and become Bordeaux’s main driving force? Curated by STEALTH.unlimited and Emil Jurcan, and made in collaboration with Architecture Center arc en rêve, Once Upon a Future features contributions by writer and philosopher Bruce Bégout and a number of graphic and comic artists. It has been produced for the biannual Evento 2011 directed by the artist Michelangelo Pistoletto, under the motto “art for an urban re-evolution”. Today, in the context of a lasting “financial” crisis that increasingly calls into question many aspects of our society, it is vital to discuss different futures, alternative paths, and solutions. On the other hand, previous experiences show us that it is not possible to materialize a utopian society in space first, and then implement new ways of living in it; quite the opposite, in fact. Still, it is possible to imagine a future for our cities based on a different kind of

↑ VEDERE A EXPOZIŢIEI, SPAŢIUL LES ABATTOIRS, BORDEAUX ↑ EXHIBITION VIEW AT LES ABATTOIRS, BORDEAUX

să ne imaginăm un viitor al orașelor noastre, bazat pe un tip diferit de utopie, mai pragmatic și mai puțin teoretic, mai imanent și mai puțin transcendent: o utopie hibridă, undeva între dorință și realitate. Inspirat de întâlnirile cu grupurile actuale de cetățeni activi din Bordeaux, A fost odată în viitor extrapolează felul în care motivele, viziunile și angajamentele cetățenilor pot prefigura noi moduri de a face orașul, dezvoltând noi forme de solidaritate reciprocă și organizare colectivă, dincolo de competiție și individualism. Asemenea rețele, precum cooperativele de locuințe, grupurile de producție artistică, asociațiile celor vârstnici, centrele sociale, grădinile comunitare etc., au potențialul de a produce o altă formă de viață în oraș, ceea ce e o precondiție a unei alte forme de peisaj urban. Folosind narațiunea și genul benzii desenate, A fost odată în viitor exprimă gânduri sociale, economice, filosofice, politice și urbanistice în afara discursului lor obișnuit, făcându-le mai puțin specializate și mai accesibile. ianuarie – octombrie 2011, expoziție 6 octombrie – 18 decembrie 2011

utopia, more pragmatic and less theoretical, more immanent and less transcendent: a hybrid utopia, somewhere between desire and reality. Inspired by meetings with present-day groups of active citizens from Bordeaux, Once Upon a Future extrapolates how the motives, visions and commitments of citizens might preﬁgure new ways to make the city, by developing new forms of mutual solidarity and collective organization, beyond competition and individualism. Such networks, like – housing cooperatives, artistic production collectives, elderly people associations, social centers, community gardens, etc – have the potential to produce another form of life in the city, which is a precondition for another form of urban landscape. Using narrative and the comic genre, Once Upon a Future expresses social, economic, philosophical, political and urbanistic thoughts outside of their usual discourse, thus making them less specialized and more accessible. January – October 2011, exhibition 6 October – 18 December 2011

→ CAPITOLUL 4 – NOI MIJLOACE DE PRODUCŢIE; CAPITOLUL 5 – UNDE TRĂIM?; CAPITOLUL 6 – CE VREM SĂ AVEM ÎN COMUN? → VIEW ON CHAPTER 4 – NEW MEANS OF PRODUCTION; CHAPTER 5 – WHERE WILL WE LIVE? AND CHAPTER 6 – WHAT DO WE WANT TO HAVE IN COMMON?

↑ PICTURĂ MURALĂ DE SAINTE-MACHINE ȘI INVITAŢII SĂI – NUMĂRUL MAGIC DE 1.000.000 DE LOCUITORI AȘTEPTAŢI ÎN 2030 ↑ WALL PAINTING BY SAINTE-MACHINE & GUESTS – THE MAGIC NUMBER OF 1,000,000 INHABITANTS EXPECTED BY 2030

← DESEN DE DAVID PRUDHOMME – MODELUL „5-5-5”, MODEL PENTRU O VIAŢĂ NOMADĂ DE 5 ZILE, 5 LUNI SAU 5 ANI ← DRAWING BY DAVID PRUDHOMME – THE “5-5-5” MODEL, FOR NOMADIC LIVING OVER 5 DAYS, 5 MONTHS OR 5 YEARS

55 ← DESEN DE SANDRINE REVEL – CLUSTER DE PRODUCŢIE TIP OPEN SOURCE; UN MODEL EXPERIMENTAL DE PRODUCŢIE ECONOMICĂ SUSTENABILĂ ← DRAWING BY SANDRINE REVEL – THE NEW OPEN SOURCE PRODUCTION CLUSTER, FEATURING AN EXPERIMENTAL MODEL OF SUSTAINABLE ECONOMIC PRODUCTION

↑ DESEN DE FRANÇOIS AYROLES – O STRUCTURĂ GOALĂ, DE TIP SCHELET, CE URMEAZĂ SĂ FIE UMPLUTĂ DE CĂTRE LOCUITORI ↑ DRAWING BY FRANÇOIS AYROLES – EMPTY, FLEXIBLE ‘SKELETON’ STRUCTURE TO BE FILLED IN BY RESIDENTS

The Ark

56 R

eabilitarea fostei Burse de mărfuri din București a creat un spațiu multidisciplinar pentru industriile creative și un focar urban pentru o zonă cu probleme.

e-Act Architecture Office’s thematic approach has produced a multi-disciplinary space for creative industries and an agent for change in a problematical area.

Text: Ștefan Ghenciulescu Foto / Photo: Andrei Mărgulescu După 20 de ani care au marcat prăbușirea sistemului totalitar de planificare, autoritățile bucureștene încă nu au o strategie pentru dezvoltarea orașului, mai ales în ceea ce privește centrul sau zonele sensibile. În aceste condiții, dezvoltarea este strict spontană – și haotică, sau, foarte rar, rezultatul unor proiecte alternative care se substituie practic programelor publice inexistente. Acesta este cazul reabilitării pe care a suferit-o fosta Bursă de mărfuri (construită la sfârșitul secolului al XIX-lea). Această clădire, simbol la vremea sa al modernizării rapide a orașului, a suferit modificări interioare importante între cele două războaie și în perioada comunistă, precum și un incendiu în 1990. Contextul urban s-a modificat și el în mod radical: amplasată la limita sudică a centrului istoric, zona este una din enclavele care au supraviețuit enormelor distrugeri ale epocii Ceaușescu. Clădirea se află acum foarte aproape de palatul uriaș și de axa megalomană aferentă, fiind aproape complet segregată în raport cu centrul istoric și cu circulația importantă a orașului.

Twenty years after the collapse of the communist planning system, Bucharest’s authorities have yet to come up with a strategy for inner-city and sensitive areas. Under such circumstances, developments are generally unstructured and chaotic, save for a few ‘alternative’ projects that make up for the lack of public programmes. The rehabilitation of the former Commodity Exchange, built in the late 19th century, is one such project. The building, once a symbol of the city’s rapid modernization, has undergone several major internal renovations, the most extensive after a destructive ﬁre in 1990. The building’s urban context has changed radically, too. Located in the southern part of the historical centre, the building is in one of the few areas to have survived the unprecedented ravages wrought by Ceausescu. But it is also close to the dictator’s huge palace (now the seat of parliament) and its megalomaniacal axis, and so almost completely segregated from the historical centre and the main traffic arteries.

57 Clădirea devastată (însă protejată ca monument istoric) și zona încremenită și cu probleme sociale considerabile au alungat dezvoltatorii standard și au permis achiziționarea sa de către o asociere a două ﬁrme de comunicare. Directorul uneia dintre ele, Teodor Frolu (arhitect și adept fervent al unor activități multidisciplinare), a văzut potențialul imens al construcției pentru a servi drept centru de industrii creative și focar pentru regenerarea zonei. În consecință, tema pentru centrul The Ark a conținut două cerințe principale: în primul rând, crearea unui cadru care să stimuleze interacțiunea companiilor și organizațiilor găzduite, mergând de la comunicare, schimbul de idei și până la colaborarea în proiecte comune; pe de altă parte, o activare a cartierului și contribuirea la (re)construirea unei identități, prin crearea unui spațiu cu caracter foarte public, accesibil și viu. Pornind de la această temă, Re-Act Now Studio a realizat o operație care celebrează hibridizarea și o relație puternică între clădirea veche și intervenția contemporană. Modiﬁcările în timp și mai ales

Most developers were put off by the derelict (but heritage-listed) building and the surrounding, rather deprived area, and it ended up being bought by an association of two communication companies. The director of one of these companies, Teodor Frolu (who is an architect and a staunch supporter of multi-disciplinary activities), recognized the building’s huge potential as a centre for creative industries and a breeding ground for local regeneration. Accordingly, the design brief for The Ark Center had two major requirements: ﬁrstly, the creation of an environment that would inspire interaction – from communication, exchange of ideas to collaboration on common projects – among the occupants; secondly, to instil new drive into the neighbourhood and contribute to (re)building an identity for the area through a very public, accessible and lively space. Starting from these requirements, the Re-Act Architecture Office delivered a building that celebrates hybridization and forges a strong relationship between the old building and the new intervention.

incendiul ince ul din 11990 nu justificau o restaurare a interiorului, care ar fi însemnat de fapt o reconstrucție hazardată. Însă golirea cvasicompletă a interiorului încearcă într-un anumit sens refacerea unei coerențe pierdute, prin crearea unei simetrii care corespunde celei a anvelopantei. Un strat de servicii și circulații organizează ansamblul și se exprimă la exterior printr-un corp din profilit cu izolație translucentădin fibră de sticlă, care participă la jocul de retrageri de pe întregul perimetru al clădirii originale. În secțiune, construcția se împarte în două zone distincte. Parterul și subsolul definesc partea cea mai publică a clădirii, cu spații flexibile, dedicate nu doar circulației, ci și expozițiilor și instalațiilor, evenimentelor publice etc. De altfel, subsolul a fost introdus în urma reabilitării, pentru a se ajunge la suprafața critică, cea care să permită acțiuni de o anumită amploare. Nivelurile superioare (inclusiv o mansardă câștigată în mod abil) sunt dedicate companiilor proprietare sau chiriașe. Spațiile publice și cele private sunt țesute într-un mod complex, iar compartimentările transparente asigură comunicarea dintre ele; clădirea pare uneori să privească la ea însăși, porțiuni ale pielii originare fiind vizibile din multe puncte din interior. Faptul că dintr-un birou poți privi fără probleme în altul nu reprezintă o licență arhitecturală, ci o voință programatică. Diferite locuri – o sală de discuții, o cameră de ping pong, terasa – sunt menite să aducă împreună utilizatorii clădirii.

Several alterations during the building’s history and in particular the almost complete destruction of the interior by the 1990 fire, were strong arguments against reconstruction of the original space. However, the almost complete remodelling of the interior is an attempt to recapture lost coherence by creating an organizational symmetry to match that of the building envelope. The service and circulation zone thus becomes the new backbone, expressed by a Profilit prism with translucent fiber glass isolation slab echoing the existing protruding elements along the exterior of the building. In section, the building is divided into two distinct zones. The ground floor and basement house the most public area of the building with flexible spaces for circulation, exhibitions and public events, etc. In fact, the basement is a new element, introduced in order to generate sufficient space for the various functions. The upper levels (including a skilfully added attic) have been laid out for sale or leasing to private parties. Public and private spaces are interwoven in a complex manner; while transparent partitions make for ease of communication, it sometimes seems that the building is looking at itself since parts of the original skin are visible from various points in the interior. The fact that you can actually look into another office is not just an architectural whim but a programmatic decision. Various spaces – a meeting room, a ping-pong room, the terrace – are meant to bring the users of the building together.

Amestecul dorit prin temă pare să funcționeze. În afară de cele două firme care dețin clădirea, au folosit sau mai folosesc acest loc, printre altele, un birou de arhitectură și urbanism, o firmă de producție TV și Centrul Internațional de Artă Contemporană din București. Acesta din urmă organizează în afară de expoziții punctuale și rezidențe de artiști care, la finalul sejurului, produc opere pentru cartier. De altfel, The Ark a reușit să fie activ chiar înainte de terminare. De 6 ani încoace, programele organizate împreună cu diferiți parteneri variază de la excursii de arhitectură prin cartier cu copii și alte programe sociale, concerte rock, proiecții de film în spațiu liber, întâlniri cu locuitorii la proiecte urbanistice pentru zonă sau alte părți din oraș și multe altele. Ce-i drept, aducerea împreună și a celorlalți investitori din zonă și declanșarea unor operații publice importante încă nu au reușit. De curând, însă, s-a amenajat un minuscul scuar din fața clădirii, operație la care, într-un fel sau altul, au participat aproape toți utilizatorii. Așteptăm ce va urma.

The duality demanded by the brief appears to be working well. Besides the two owners, the refurbished building is or has been used by an architectural office, a TV production company, and the Bucharest International Center of Contemporary Art. The latter not only organizes exhibitions but also hosts artists-in-residence who, at the end of their stay, produce works of art for the neighbourhood. In fact, The Ark became an active centre even before its completion. For six years now, it has continuously organized architectural tours for neighbourhood children, weekend markets, social programmes, rock concerts, open-air ﬁlm shows, meetings with local residents, urban projects for the area and other parts of the city. Involving other major investors from the area and launching major public activities still prove difficult; nevertheless, a tiny square in front of the building will be landscaped with the participation of almost all the users. It is an ongoing project.

INIȚIAT DE / INITIATED BY: DC COMMUNICATIONS, HEADVERTISING CONCEPT TEMĂ / CONCEPT OF THEME: MARIO KUIBUȘ, TEODOR FROLU ARHITECTURĂ / ARCHITECT: RE-ACT ARCHITECTURE OFFICE ECHIPĂ DE PROIECT/ PROJECT TEAM: MARIO KUIBUȘ, ROXANA DUMITRIU, IRINA PLESNILĂ, CRISTINA CHIVU, ELENA TOADER, IOAN MARCEAN, ADELA TOMA, VALENTIN VARLAN ADRESĂ / ADDRESS: CALEA RAHOVEI 196 A, BUCHAREST WWW.RE-ACT.RO, WWW.THEARK.RO

Depășirea prezentului Outrunning the Present

← ATELIER ARCHITECTS: PROIECT DE CONCURS, EVOLO 2011: RURALSCRAPER – ZGÂRIE-NORI RURAL

← ATELIER ARCHITECTS: EVOLO 2011 COMPETITION ENTRY: RURALSCRAPER – THE RURAL SKYSCRAPER

Text: Samu Szeremey

ltimii ani nu au fost ușori pentru tinerii designeri din Ungaria. Educația, mediul profesional, oportunitățile de muncă sau de afaceri s-au dovedit sub media din arhitectură chiar și înaintea crizei. Se poate spune că generația sub 40 de ani e una pierdută: și-au petrecut ultimul deceniu lucrând în birouri profesionale medii, fără forme de angajare și securitate corespunzătoare și fără mari șanse de a avansa în pozițiile mai înalte față de cei care recurg cu precădere la abilitățile lor de desen digital. Atunci când și-au constituit propriile firme, competiția extremă și lipsa diferitelor modele i-au făcut pe cei mai mulți să urmeze aceleași modele de business – și doar câțiva au reușit să acumuleze cunoștințe și experiență care pot fi transmise drept ceva cu un impact semnificativ mai mare sau cu ambiții mai mari decât ce au realizat predecesorii lor.

ecent years have not been easy on young designers in Hungary. Education, the professional environment and employment or business opportunities have all proved below average in architecture even before the crisis. One could say, the generation under 40 is a lost one: they spent most of the last decade working in mid-career professionals’ offices without proper employment and securities and without much chance to advance to higher positions from those mainly resorting to their skills at digital draughting. When forming their own businesses, the extreme competition and lack of different models led most to follow the same business models – and only few managed to build up a body of knowledge and experience that could be passed on as something with a signiﬁcantly wider reach or higher ambitions from that of their predecessors.

După 2008, totuși, un colaps tăcut se desfășoară în fața noastră: aproape 1.000 de studenți absolvă anual, în timp ce numărul arhitecților înregistrați este încă mult prea mare pentru o piață care și-a pierdut aproape întregul capital. Aceasta duce la un abandon în continuă creștere al carierelor în stadiu incipient, estimat actualmente la 30%. Perspectivele viitoare nu sunt prea promițătoare, deoarece nici piața, nici discursurile profesionale nu dau dovadă de transparență și deschidere spre schimbare.

After 2008, though, a silent collapse is unfolding before us: almost 1000 students graduate annually while the number of registered architects is still exceedingly high in a market which has lost almost all of its capital. This amounts to a steadily rising abandonment of careers already at their initial stages, right now around an estimated 30%. Future prospects are not too promising either as both the market and professional discourses lack transparency and openness for change.

Toate acestea duc la un sentiment crescând al gândirii antreprenoriale în rândul tinerilor arhitecți care trebuie să-și schimbe viziunea pe care poate o aveau despre carieră. După o perioadă în care mai multe asociații au încercat să reprezinte aspectele percepute ca speciﬁce generației, apelurile la recunoaștere se orientează spre o gândire de business, spre posibilitățile nișelor libere de pe piață și spre abilitățile pe care profesia le poate oferi. Astfel, expansiunea rolului proiectantului devine un concept bine înrădăcinat pus în practică de un număr crescând de tineri care privesc înainte și îmbrățișează inovația în elementele centrale ale activității, metode de lucru și modele de business. Aceasta implică o practică bazată pe proiectare, dar adeseori deschisă spre strângerea de fonduri, designul de produs și designul procesului de producere, comunicare și aplicarea capacităților de sinteză, vizualize și de management ale arhitecților într-o gamă largă de proiecte.

All this however leads to a growing sense of entrepreneurial thinking among young architects wh ho o need to change visions about the careers they migh ht have. After a period when several associations were e looking to represent issues perceived as a generation’s, the calls for recognition are transforming to more business-minded takes on the possibilities the empty niches of the market and the profession’s skillset might offer. Thus the expansion of the role of the designer is becoming a well-grounded concept put to practice by a growing number of young professionals who look ahead and embrace innovation in focus, working methods and business models. This involves design-based practice but very often branches out to fundraising, product design and production design, communication and applying the synthesizing, visualizing and management skills of architects in a wide array of projects.

Următoarea selecție înceacă să sublinieze câteva din zonele în care tinerii arhitecți se implică, dar și să introducă o nouă generație pentru care lumea în care trăim este un punct de plecare, mai degrabă decât o fundătură.

The following selection attempts to highlight some of the areas young architects are involved with as well as introduce a new generation for whom the current world we live in is a starting point rather than a dead end.

↓ PÉTER DEBRECZENI: RE:ONION, BURNING MAN FESTIVAL 2011

→ PÉTER ROMVÁRI: V-FAB SHELF

← DAVID SMILÓ: PORTRET DE / PORTRAIT BY SÁNDOR LILIENBERG (BEAMPHOTO)

↓ DÁNIEL KOVÁCS: ARTUR

↓ ZOA – DESIGN AND VISUALIZATION

→ POS1T1ON: MERLIN BAR & THEATER – AMENAJARE ȘI BRANDING / INTERIOR AND BRANDING

éter Debreczeni¹ a vizualizat soarta profesiei în proiectul său de licență care a redeschis un fost turn de fabrică de emusii foto drept muzeu și arhivă a arhitecturii maghiare. Astfel, turnul care a produs mult din materialul care documentează dezvoltarea și arhitectura urbană după război a redevenit recipientul său – un comentariu sever și ironic asupra statutului perioadei, dar și o provocare de a reevalua și redeschide arhivele pentru a învăța din trecut. Proiectul său cel mai recent, Re:Onion², a fost o instalație la ediția din 2011 a festivalului Burning Man, care interacționa cu vizitatorii. Echipa a folosit resursele grupurilor online pentru a obține fonduri pentru construcție.

éter Debreczeni¹ visualized the fate of the profession in his diploma project which reopened a former photo emulsion factory tower as a museum and archive of Hungarian architecture. Thus the tower which produced much of the material that documented post war urban development and architecture became once again its container – a rather grim and ironic commentary on the status of this period, but also a provocation to reassess and open the archives to learn from the past. His most recent project, Re:Onion² was an installation at the 2011 Burning Man Festival which interacted with its visitors. The team used online crowdsourcing to raise funds for the construction.

Debreczeni lucrează și la Architects Atelier³, o ﬁrmă care s-a născut din Új Irány⁴, un conglomerat de arhitectură și peisagism din ce în mai inﬂuent, ai cărui membri au toți sub 35 de ani. Proiectele lor folosesc arhitectura ca fenomen cultural care conectează urilizatorii cu noile straturi de sensuri ale mediului lor. Una din strategiile de investigare ale acestui teren sunt concursurile internaționale, cu un număr în creștere de premii. Interesul lor în calitățile operaționale ale peisajelor post industriale este indicat de proiectele care vizează agricultura urbană („Rural Scrapers”) din metropole sau în propunerea de a dezvolta zona East River a Manhattanului drept mediu acvatic de recreere și distracție.

Debreczeni also works at Atelier Architects³, a firm that grew out of Új Irány⁴, the by now very influential landscape and architecture conglomerate, all under 35. Their projects use architecture as a cultural phenomenon to connect users with new layers of meanings in their environment. One strategy to investigate this field is to do international competitions very frequently, with a steadily growing number of awards. Their interest in the operational qualities of post industrial landscapes shows in projects envisioning urban agriculture (“Rural Scrapers”) in metropolises or in a proposal to develop Manhattan’s East River to a water-based environment of recreation and entertainment.

Péter Romvári⁵, care lucrează în prezent în atelierul lui Thomas Heatherwick, lucrează pe terenul parametric, atât în design, cât și în fabricație. A beneﬁciat în 2010 de o bursă de studiu la Moholy-Nagy Design Fellowship, unde a dezvoltat proiectul premiat V-Fab,⁶ o platformă parametrică online care permite utilizatorilor să proiecteze și să producă rafturi standardizate, estompând granița dintre producători, consumatori, artizani și producția de masă.

Péter Romvári⁵, now working in Thomas Heatherwick’s studio is working in the parametric ﬁeld, both in design and fabrication. He was recipi-ent of the 2010 Moholy-Nagy Design Fellowship where he developed the award-winning V-Fab project,⁶ an online parametric platform which lets users design and produce customized shelves, blurring the lines between makers, consumers, artisans and mass production.

Dávid Smiló⁷ este acum director al Építész Szakkollégium⁸, o organizație independentă fondată în 1996 ca platformă educațională suplimentară pentru studenții la arhitectură. El investighează potențialul designului ca act public, desfășurând o emisiune radio⁹, scriind pe blog¹⁰ și contribuind cu articole la mai multe publicații. Sentimentul că abilitățile designerului care vizează spațiul public sunt și abilități de a negocia cu opinia publică apar atât în acțiunile de susținere, unde arhitecții sunt contribuitori pentru proiectele comunitare, dar și în practica critică în care înțelegerea proceselor urbane complexe îi ajută să arunce lumină asupra condițiilor și deciziilor politice care afectează cetățenii obișnuiți și spațiul lor.

Dávid Smiló⁷ is currently director of Építész Szakkollégium⁸, an independent organization founded in 1996 as a supplementary education platform for architecture students. He sees design as a public role and investigates its potentials for the professional and wider public through running a radio show⁹, blogging¹⁰ and as a regular author at several magazines. The sense that designer skills which engage with public space are also skills to negotiate public opinion are visible both in advocacy, where architects appear as contributors to community-based projects, and in critical practices when the understanding of complex urban processes helps them shed light on the conditions and political decisions affecting ordinary citizens and their spaces.

Dániel Kovács este redactorul-șef al hg.hu¹¹, portalul cel mai popular de arhitectură și design din Ungaria. Este istoric de artă devenit critic de arhitectură și redactor interesat de modernismul postbelic. În calitate de curator al Centrului Maghiar KÉK pentru Arhitectură Contemporană¹², a coordonat proiectul Artur¹³, o aplicație de arhitectură care a câștigat World Summit Youth Award 2010¹⁴.

Dániel Kovács is the editor-in-chief of hg.hu¹¹, the most popular architecture and design portal in Hungary, an art historian turned architecture critic and editor with a special interest in postwar modernism. As a curator of KÉK Hungarian Center for Contemporary Architecture¹² he coordinated the Artur project¹³, an architecture tour application which won the 2010 World Summit Youth Award¹⁴.

Zoa¹⁵ este un grup de arhitecți, designeri, programatori și muzicieni care lucrează în vizualizare. Ei produc lucrări care se inspiră din etapele de input și output, adică la fel de mult din cursul procesului ca și din rezultatele sale, folosind metode colaborative pentru a produce impact vizual în diferite tipuri de media. În afara atelierului, predau și design informațional arhitecților, de la scenarii la producere și prezentare.

Zoa¹⁵ is a group of architects, designers, programmers and musicians working in visualization. They do work which inspires between input and output phases, that is, during its development as much as in its results, and use collaborative methods to produce visual impact in various media. Besides the studio they also teach image-related information design for architects from scriptwriting to production and presentation.

Pos1t1on¹⁶ este un birou activ în brandingul vizual, comunicarea de design, designul interior și de obiect. Ei promovează o gândire și o luare a deciziilor focalizate pe design, atât acasă, cât și în business, prin diverse canale media. Proiectele lor sunt astfel extinse în blogging, evenimente speciale, petreceri tematice și rețele de colaborare

Pos1t1on¹⁶ is a studio active in visual branding, design communication, interior and object design. They promote design-conscious thinking and decisionmaking both at home and in business through various media. Their projects are thus expanded by blogging, special events, themed parties and networked collaboration.

Beamphoto¹⁷ este un atelier de arhitectură, vizualizare și design foto. Experiența lor în arhitectură și interesul pentru fotograﬁa de format mare, fotograﬁa de modă și imaginea digitală le permit o gamă largă de comenzi. Seminariile lor explorează potențialul combinării de high și low tech, tehnologii analoge și de ultimă oră, la granița dintre design și vizualizare. Imaginarea, o tehnică veche folosită în documentare și reprezentare, devine astfel un instrument democratic în design.

Beamphoto¹⁷ is an architecture photo, visualization and design studio. Their backgrounds in architecture and interest in large format photography, fashion photo and digital imaging allow for a very wide range of commissions. Their workshops explore the potentials of mixing high and low tech, analogue and cutting edge technologies on the borderlands of design and visualization. Imaging, an old technique used in documentation and representation thus becomes a democratic tool for design.

64 ↑ BEAMPHOTO: WORKSHOP RAYPAINTING (PICTURĂ CU RAZE DE LUMINĂ) ↑ BEAMPHOTO: RAYPAINTING WORKSHOP

→ CONSTRUCŢIA LINIEI 4 DE METROU, BUDAPESTA, FOTO: SÁNDOR LILIENBERG (BEAMPHOTO) → METRO 4 CONSTRUCTION, PHOTO BY SÁNDOR LILIENBERG (BEAMPHOTO)

¹ PÉTER DEBRECZENI’S PORTFOLIO. HTTP://WWW.THELOOP.COM.AU/LOLOKES/PORTFOLIO/ARCHITECT/BUDA, 19.8.2011. ² RE:ONION. HTTP://REONION.NET/, 19.8.2011. ³ ATELIER ARCHITECTS. HTTP://WWW.ATELIERARCHITECTS.HU/, 19.8.2011. ⁴ ÚJ IRÁNY GROUP. HTTP://WWW.UJIRANY.COM/, 19.8.2011. ⁵ PÉTER ROMVÁRI’S PORTFOLIO. HTTP://ROMVARIPETER.BLOGSPOT.COM/, 19.8.2011. ⁶ V-FAB: RAFTURI PERSONALIZATE / CUSTOMIZED SHELVES. HTTP://V-FAB.COM/, 19.8.2011. ⁷ DÁVID SMILÓ’S PROFILE. HTTP://ESZAK.ORG.HU/ARCOK/SMILO-DAVID, 19.8.2011. ⁸ THE HISTORY OF ÉPÍTÉSZ SZAKKOLLÉGIUM (IN HUNGARIAN). HTTP://ESZAK.ORG.HU/TORTENET, 19.8.2011. ⁹ HETI BETON (WEEKLY CONCRETE), SHOW SĂPTĂMÂNAL DE RADIO LA RADIO TILOS / WEEKLY RADIO SHOW AT RADIO TILOS. HTTP://HETIBETON.BLOG.HU/, 19.8.2011. ¹⁰ FORRÁS BUDAPEST (SOURCE: BUDAPEST). HTTP://FORRASBP.FREEBLOG.HU/, 19.8.2011. ¹¹ HG, REVISTĂ ONLINE DE DESIGN ȘI ARHITECTURĂ / ONLINE ARCHITECTURE & DESIGN MAGAZINE. HTTP://HG.HU/, 19.8.2011. ¹² KÉK HUNGARIAN CENTER FOR CONTEMPORARY ARCHITECTURE – CENTRUL CONTEMPORAN KÉK DE ARHITECTURĂ MAGHIARĂ. HTTP://KEK.ORG.HU/, 19.8.2011. ¹³ TURURILE DE ARHITECTURĂ CONTEMPORANĂ ARTUR / ARTUR CONTEMPORARY ARCHITECTURE TOURS. HTTP://ARTUR.ORG.HU/, 19.8.2011. ¹⁴ WORLD SUMMIT YOUTH AWARDS: CANDIDATURĂ / ENTRY. HTTP://WWW.YOUTHAWARD.ORG/WINNERS/ARTURORGHU-ONLINEGUIDE-CONTEMPORARY-ARCHITECTURE, 19.8.2011. ¹⁵ ZOA DESIGN AND VISUALIZATION. HTTP://ZOA.HU/, 19.8.2011. ¹⁶ POS1T1ON LAB. HTTP://POS1T1ON.COM/, 19.8.2011. ¹⁷ BEAMPHOTO. HTTP://BEAMPHOTO.HU/, 19.8.2011.

NAO

Text: Srdjan Jovanovic Weiss

AO e un model colaborativ de practică neconvențională cu privire la amenajarea spațiului, cu sediul la New York, care încearcă să facă proiectarea responsabilă față de viață, să devină ceva mai bun decât este în prezent. NAO privește critic așteptarea referitor la architectura văzută ca furnizor de servicii în sine. Colaborările NAO implică activități cu architecți și artiști în primii ani de muncă, până la cei care au o experiență lungă de lucru. NAO e interesat de reangajarea ideilor considerate futuristice la momentul apariției lor și care, dintr-un motiv sau altul, nu au avut șansa să se dezvolte, să fie acceptate sau aplicate. NAO a identificat mai multe persoane, ale căror lucrări de azi pot fi văzute viitorul venit din trecut.

YONA FRIEDMAN

AO is a collaborative and non-standard spatial practice based in New York City, attempting to make design responsible for life, to become a little bit better than it is at the moment. NAO looks critically at the expectation of architecture meant to deliver services on its own. NAO collaborations span work with architects and artists in their earliest decades up to those in their latest ones. NAO is interested in reengaging ideas considered futuristic when emerged, and which for a certain reason did not have a chance to be either developed, nor accepted or executed. NAO has identiﬁed a couple of individuals whose work today can be seen as the future from the past.

A. Ocuparea geometriei / Anne Tyng

A. Inhabiting Geometry / Anne Tyng

ea mai recentă colaborare NAO a fost cu arhitecta Anne Tyng, care a împlinit 90 de ani. Tyng este un arhitect matematician care a regândit „ocuparea” geometriei structurale, atât la nivel individual, cât și la cel general. Fascinantele ei lucrări geometrice au fost neglijate până când a apărut ideea pentru o expoziție dedicată acestora la Institutul de Artă Contemporană din Philadelphia în 2011. Curatorii l-au solicitat pe Srdjan Jovanovic Weiss să ﬁe co-curator al expoziției, iar el a tradus ideile lui Anne Tyng despre

AO’s most recent collaboration was with the 90-year old woman architect Anne Tyng. She’s the architect mathematician who rethought the inhabitation of structural geometry, both intimate and common. Her fascinating geometric work was neglected until the idea came up for an exhibition of her work at the Institute for Contemporary Art in Philadelphia in 2011. The art curators called Srdjan Jovanovic Weiss as the co-curator of the exhibition, and he translated Anne Tyng’s ideas about this presentation. Thus the

această prezentare. Astfel, instalația de la IAC din Philadelphia – construită în principal din placaj Luan – atinge ambiția lui Tyng: să „ocupe” geometria. Începând cu anii ’50, când ea a lucrat strâns cu Louis I. Kahn și a reprezentat pionieratul independent în arhitectura locuibilă a spațiului-cadru, Tyng a aplicat sisteme naturale și numerice pentru a construi forme la diverse scări, de la planuri urbanistice la spații domestice. Până să descopere instalația lui Tyng la IAC, vizitatorul trece pur și simplu prin cele cinci solide platonice: tetraedrul, cubul, octaedrul, icosaedrul și dodecaedrul. Fiecare e construit la scară umană și poate ﬁ abordat, explorat, înțeles. Pentru un efect optim, priviți aceste structuri deschise de la spirala masivă care se ridică de la perete și se rotește către tavan; acesta e modul în care Tyng privește lumea și își găsește propriile forme construite: prin simetrii, ordine și o progresie dinamică prin care o formă geometrică devine alta.

installation at ICA Philadelphia – built largely from Luan plywood – realizes the ambition of all Anne Tyng’s work: to inhabit geometry. Since the 1950s, when she worked closely with Louis I. Kahn and independently pioneered habitable space-frame architecture, Tyng has applied natural and numeric systems to built forms on all scales, from urban plans to domestic spaces. Upon entering Tyng’s installation at ICA Philadelphia one literally walks into the ﬁve Platonic solids: a tetrahedron, a cube, an octahedron, an icosahedron, and a dodecahedron. Each is built to human scale and can be entered, explored, comprehended. For optimum effect, look through these open structures at the massive spiral that lifts from the wall and rotates towards the ceiling; this is how Tyng sees the world and derives her own built forms: through the symmetries, orders, and dynamic progressions by which one geometrical form becomes another.

B. Yona Friedman

ealaltă recentă colaborare NAO a fost cu Yona Fiedman, o arhitectă vizionară, cu instalația sa de la Drawing Center din New York în 2006. Am vizitat-o pe Friedman în apartamentul său din Paris pentru a face recomandări asupra unei expoziții obișnuite a lucrărilor sale originale. După câtva timp petrecut acolo, am realizat că nu pot apărea idei obișnuite din acest spațiu extraordinar. Astfel, după mai multe ore de discuție intensă, ne-am gândit cum să creăm ceva pe care Yona l-a numit „colaj spațial”, capabil să ﬁe reconstruit în galeria din Drawing Center.

he other recent collaboration of NAO was with the visionary architect Yona Friedman for an installation at the Drawing Center in New York City in 2006. We visited Friedman in his apartment in Paris in order to advise a very mundane exhibit of his original drawings. After some time spent there we realized that no ordinary ideas could come out of his extraordinary space. Thus, after several hours of intense discussion, we brainstormed on creating something that Yona called the “spatial collage” to be re-constructed in the gallery of the Drawing Center.

LINA BO BARDI

ANNE TYNG

C. Lina Bo Bardi

riginalul, sau cel mai inspirat caz, a fost expoziția Linei Bo Bardi de la Muzeul de Artă din Sao Paulo (MASP), concepută și instalată la Facultatea de Arhitectură a Universității Columbia din New York în 1999. Desenele originale ale Linei Bo Bardi au fost expuse în cadrul unor structuri aranjate de lemn care semănau cu structura de beton vopsită în roșu a MASP.

he original, or the most inspiring case was the exhibition of Lina Bo Bardi’s Museum of Art Sao Paolo (MASP) designed and installed at the University of Columbia Graduate School of Architecture in New York in 1999. Lina Bo Bardi’s original drawings were exhibited in the framework of arranged wood structures which resembled the red painted concrete structure of MASP.

În afară de aceste proiecte de cercetare, NAO a produs trei proiecte principale de design:

Beyond these three research projects NAO produced three major design projects:

1. Vila 62 Ordos

1. Villa 62 Ordos

rdos 100 colecționează arhitectură. Vila 62 NAO e concepută să colecționeze urme ale schimbărilor extreme ale vremii în deșert. Exteriorul vilei poate fi cel mai bine descris drept un sistem de polițe. Învelitoarea clădirii este gândită să adune elementele anotimpurilor în schimbare: zăpada, nisipul, ploaia și mușchiul. Motivația în acest caz a fost de a provoca arhitectura în afara stadiului de excepție al vieții naturale, pentru a deveni parte a arheologiei identificate. Vila 62 este conturată ca vârful unui deal. Dealurile din Mongolia interioară sunt de obicei formate pentru a colecta și păstra solul și apa să nu se disperseze în deșert. În mod similar, Vila 62 e traversată de căi multiple și de drumuri în sus, jos sau în jur. Apa de ploaie e parțial captată de alei, iar casa duce către o grădină amenajată. Există două promenade principale (una exerioară și una interioară) care modelează arhitectura sa. Prima e o alee amplă și deschisă de-a lungul zonelor peisagistice până în vârful clădirii. Poți experimenta o casă fără să intri în ea, să fii „înăuntru” în timp ce ești afară. Forma duplicitară a Vilei 62 pornește de la jocul dintre zonele publice și private, deoarece există două tipuri de zone întrețesute și opuse una alteia. Datorită siluetei sale sculpturale, va fi recunoscută în condiții extreme de vreme și condiții reduse de lumină. Cărbunele șii laptele tele sunt cele ma mai m importante două produse Ordos. rdos. os. Învelită în cup cupru, Vila 62 își va schimba ușor culoarea uloarea loarea de la portocaliu portoca portoc la verde, apoi negru, culoarea ea cărbunelui, în timp tim ce interiorul va rămâne alb.

rdos 100 development will collect architecture. NAO’s Villa 62 is designed to collect traces of extreme weather changes of the desert. The outside of the villa can best be described as a continuous shelving system. The building’s skin is designed to collect changing seasonal elements: snow, sand, rain, and moss. The motivation here is to challenge architecture outside of the state of exception from the wild life, and to become a piece of found archeology. Villa 62 is shaped like a contoured hilltop. The hills in Inner Mongolia are usually shaped to collect and preserve ground and water from dispersing into the desert. Similarly, Villa 62 is traversed by multiple paths and ways of going up, down, or around. Rain water is partially managed by the paths as the house blends down into a landscaped garden. There are two main promenades (an exterior and an interior one) shaping its architecture. The ﬁrst is an ample and open path along the landscaped areas all the way to the top of the building. One can experience a house without entering it, be “inside” while being outside. The duplicitous shape of Villa 62 stems from the play between its public and private areas, that is the two kinds of areas intertwined and playing off each other. Because of its sculptural silhouette, it will be recognizable in extreme weather and reduced light conditions. Coal and milk are Ordos’s two most important products. Wrapped in copper, Villa 62 will slowly change in color from orange to green, then eventually black, the color of coal, while the interior will remain milky white.

VILLA 62 ORDOS

2. Crematoriul Novi Sad

2. Crematorium Novi Sad

biectivul în construirea acestei structuri a fost păstrarea aparenței sale generice. Puține detalii sunt lăsate vizibile la suprafață, cu excepția cărămizilor și a vitrajului. Secvența interioară este o simplă succesiune de camere care să ﬁe folosite în cursul ceremoniilor. Un iluminator de dimensiuni moderate marchează locul de adunare și punctul de rămas-bun.

3. Creșa Belgrade

3. The Nursery Belgrade

reșa, o nouă așezare pentru 6.000 de locuitori, e plasată pe o pantă blândă cu fața spre Belgrad. Programul conține organizarea simplă a locuințelor în jurul unui spațiu amplu deﬁnit de zonele actuale creșă. Mulțumită „bulevardelor” pietonale și rutelor pentru biciclete de pe parcursul așezării, s-a creat un caracter civic distinct, compus din parcuri, piețe, terenuri de joacă și destinații sociale cum ar ﬁ școală, piață de legume și grădiniță. Cea mai distinctivă trăsătură a fost folosirea grădinilor verticale care se îmbină cu arhitectura.

he Nursery, a new planned settlement for 6,000 inhabitants, is located on a gentle slope facing Belgrade. The program comprises the simple organization of residences around ample public spaces deﬁned by the existing nursery areas. Thanks to pedestrian and bicycle “boulevards” throughout the settlement, a distinct civic character is created, composed of parks, squares, playgrounds, and social destinations like the school, the market and the kindergarten. The project’s most distinctive feature is the use of vertical gardens merged with the architecture.

O C

he objective in building this structure was to preserve its generic appearance. Very few details are left visible on the surface other than the brickwork and window pattern. The sequence inside is a simple succession of rooms to be used during ceremonies. One restrained skylight marks the place of gathering and a point of farewell.

WWW.THENAO.NET

CREȘA BELGRADE / THE NURSERY BELGRADE

CRE CR CREMAT RE R E MAT M ATORI MA AT A T OR ORI O RII U R UL L NOV NO N OVI SA OV OVI AD D / CR CRE C RE R EM MA MAT AT A T ORI OR RII U R UM MN NO NOV OVI SA OV AD D

Proiectul participativ pentru Peti Park The Participatory Project for Peti Park

70 eti Park („Parcul Cinci”) a fost ultimul dintr-o serie de parcuri exinse printr-un complex modernist care a cuprins locuințe și utilități publice, la trei kilometri de centrul Belgradului. În 2002, un plan de reconstrucție prevedea construcția unui spațiu de garaje/birouri/ reședințe de 4.000 mp (care s-au transformat apoi în 6.000 mp). Începutul construcției, în 2005, a întâmpinat rezistența localnicilor din clădirile învecinate, care au organizat apărarea parcului. După trei ani de luptă organizată în diferite forme, inclusiv activități ﬁzice și media, noul primar a decis în 2008 să oprească construcția și să redea terenul localnicilor. La sfârșitul lui 2009, Consiliul Municipal a comandat Institutului de Planiﬁcare Urbană din Belgrad un plan regulator capabil să transforme din nou locul într-un spațiu verde. Datorită încetinelii administrative și a lipsei de resurse, Peti Park arată azi ca un teren de bătălie abandonat, așteptând vremuri mai bune.

eti Park (“Fifth Park”) was the last in a string of parks extending through a modernist complex comprising dwellings and public facilities, three kilometres from the city centre of Belgrade. In 2002, a reconstruction plan foresaw to accommodate a residential/office/ garage space of 4,000 sqm, which then grew to 6,000 sqm, in the park,. The construction start in 2005 met with resistance from the residents of the nearby buildings, who organized the defence of the park. After three years of self-organized struggle in various forms, including physical and media activities, the new mayor decided in 2008 to stop construction and return the land to the residents. In late 2009, the City Council ordered the Belgrade Urban Planning Institute to develop a new regulatory plan that would turn Peti Park into a green space again. Administrative slowness and a lack of resources make Peti Park look today like a deserted battleﬁeld waiting for a better future.

Text: Ivan Kucina Foto / Photo: Studio Peti Park, Facultatea de Arhitectură a Universității Belgrad / Faculty of Architecture University of Belgrade Din septembrie 2009 până în iunie 2010, în cursul studiilor de licență de la Facultatea de Arhitectură a Universității Belgrad, grupuri de studenți au lucrat la un proiect preliminar al noului

From September 2009 to June 2010, in the course of regular master studies at the Faculty of Architecture of the University of Belgrade, groups of students worked on the preliminary project of a new

Peti Park în atelierul profesorului asociat Ivan Kucina. Aplicând o metodă specială de proiectare participativă, ei au colaborat cu comunitatea cetățenilor care s-a născut din apărarea parcului. Indiferent de posibilitatea realizării proiectului, lucrul la programul participativ pentru Peti Park s-a dovedit a fi un model exemplar de protejare a interesului public al cetățenilor. Parcul apărat a devenit simbolul trezirii unei conștiințe civice și un indicator al puterii de auto-organizare în apărarea spațiului public. Rezistența și apărarea, deși vitale, nu sunt suficiente pentru a obține o dezvoltare urbană echitabilă. Devin esențiale atât auto-organizarea, cât și stabilirea diferitelor metode de creare a spațiilor publice, în care participarea cetățenilor să fie implicată de la bun început. Într-un astfel de cadru mental, Peti Park apare atât drept spațiu concret (un teren neglijat care trebuie renovat conform dorințelor locuitorilor) cât și drept o reflectare a potențialului creativ al comunității auto-organizate, o reflectare care are nevoie să fie activată și articulată într-un proces de proiectare. Tranziția de la starea de rezistență la starea de creație duce inevitabil la o serie de probleme. Pericolul aduce oamenii laolaltă și întărește integritatea comunității, dar, când amenințarea imediată trece, reapar diferențele și intoleranța. Mai mult, în timp ce rezistența are un țel clar, procesul creativ duce spre necunoscut și multora nu le place asta.

Peti Park in the studio of Associate Professor Ivan Kucina. Applying a special method of participative design, they collaborated with the citizen community that grew from the defence of the park. Regardless of the realization possibilities, this participatory project has turned out to be an exemplary model of protecting the public interest of the citizens. The defended park became a symbol of the awakened civic consciousness and an indicator of the power of self-organization in the defence of the public interest. Resistance and defence, although essential, are not sufficient to achieve a just city development. Self-organization and the set-up of different methods of creating public spaces, in which the participation of citizens is implied from the outset, become essential. Thus, Peti Park appears both as a concrete space (a neglected field that should be renovated according to the citizens’ wishes) and a reflection of the creative potential of a self-organized community. This reflection needs to be activated and articulated in the design process. The transition from a state of resistance to a state of creation inevitably opens up numerous issues. Danger brings people together and reinforces the community’s integrity, but differences and intolerance resurface once the immediate thread has passed. Moreover, resistance has a definite goal, but the creative process leads into the unknown, and most people do not like that. The unknown reduces

Deoarece interesele personale domină, unii încearcă să-și impună conducerea, justificând aceasta prin experiență sau meritul mai mare în apărare. Ambele mbele sunt contrare contrar spiritului unei comunități auto-organizate uto-organizate care e hotărâtă de dinamica schimburilor urilorr sociale. Ierarhiile Ierarh temporare se bazează pe forța rța inițiativelor spe specifi sp ce și acceptarea voluntară ă a celorlați de a lucr lucra la realizare, dacă doresc. Platforma latforma tforma comună m minimală e menținută prin acceptarea diferențelor și prin dorința de a-i asculta pe ceilalți. Atât timp cât nu există autopromovare sau excluziune, e posibil să se reconcilieze diferite interese pe baza discuției. Când oamenii ajung la consens, toată lumea câștigă câte ceva, dar nimeni nu câștigă totul. La începutul procesului de proiectare, s-au constituit patru grupuri separate de lucru, pentru a determina mai multe opinii divergente. Grupurile s-au format din până la trei studenți și treizeci de cetățeni. Folosind chestionare special pregătite, studenții au adresat întrebări acestora, pentru a crea profiluri de grup. Chestionarele nu au privit viitorul conținut al parcului, ci încercau să afle ce oamenii nu reușesc de obicei să formuleze sau să exprime: dorințe neîmplinite, motivații, activități și capital simbolic. S-a reușit evitarea situației obișnuite în care cetățenii transmit ceva ce au văzut în altă parte drept viziunea lor personală. Profilul grupului format pe baza studiului nu constituie o sumă simplă de proprietăți ale celor chestionați, nici gândurile lor generale, nici cel mai mic numitor comun, ci mai degrabă o valoare complexă care poartă proprietățile vitale și adeseori contradictorii pe care interpretul le consideră importante pentru definirea elementelor proiectului. Pornind de la cele patru profiluri de grup, studenții au făcut niște simulări care sugerau elementele proiectului, dar nu defineau forme,

unity and creates different opinions that endanger the survival of the community. Since personal interests dominate, some try to impose their leadership, justifying it either by greater expertise or by greater merit in the defence. Both are contrary to the spirit of a self-organized community which is determined by the dynamic of social exchange. Temporary hierarchies rely on the force of specific initiatives and voluntary acceptance of others to work on their realization if they wish to do so. A minimum of commons is maintained by the acceptance of differences and a readiness to listen to others. As long as there is no self-promotion or exclusion, it is possible to reconcile different interests by discussion. When people reach a consensus, everybody gains something, but nobody gains everything. At the beginning of the design process, four separate working groups were formed to have more divergent options available. The groups were composed of up to three students and thirty citizens. Using specially prepared questionnaires, the students questioned the citizens and created group profiles. The questionnaires were not about the future contents of the park, but rather tried to find out what people cannot formulate or express: unfulfilled desires, motivations, activities and the symbolic capital. They managed to avoid the common situation in which citizens pass on something they already saw somewhere as their personal vision. The interpretation of the citizens’ answers becomes as important as the answers themselves. The group profile formed pursuant to the survey does not constitute a simple sum of the properties of those questioned, nor their general thoughts, nor their lowest common denominator, but rather a complex value that bears the most vital and often contradictory properties that the interpreter considers important for defining the elements of the project.

dimensiuni sau poziții finale. Astfel, lucrând împreună pentru o săptămână, studenții și cetățenii au reflectat și propus, adăugat și respins, crescut și micșorat, mutat și fixat elementele machetelor, creând contururile proiectului pe care studenții, fiind cei competenți profesional, l-au procesat și l-au definit după seminar. Patru proiecte care au evoluat separat au fost prezentate tuturor cetățenilor pentru a exista o dezbatere publică și a se decide asupra elementelor capabile să îi mulțumească pe toți. Aceste elemente s-au combinat într-o propunere comună de design conceptual, care a fost transformată într-un desen la scară reală, pe sol. A urmat o altă dezbatere publică pentru ca cetățenii să înțeleagă mai bine avantajele și dezavantajele soluției oferite și să decidă asupra propunerii comune. Rezultatele indică faptul că cetățenii pot cădea de acord asupra unei propuneri simple și durabile în care conținutul nu deviază prea mult de la ceea ce fusese distrus în parc. Acelea sunt elementele standard ale spațiului public din zonele rezidențiale în Belgrad: verdeață, teren de baschet, bănci în parc, spații de parcare de-a lungul străzilor, iluminat discret. Cetățenii nu se așteaptă ca parcul să iasă în evidență față de altele din oraș; trebuie să fie convențional pentru a deveni o parte a vieții cotidiene, pentru a rezista adversităților și a supraviețui în viitor. Procesul de design participativ transformă modul autocratic de creare și suținere a spațiului public într-o platformă de discuție între instituții, cetățeni, investitori și experți. Producerea platformei de discuție este o poziție critică în cadrul structurii de generare a spațiilor publice. Participarea constant activă și bine gândită a cetățenilor în luarea deciziilor legate de sensul vieții lor de zi cu zi este un proces puternic care poate duce la o schimbare în ierarhia socială. Într-un proces de design participativ, experții nu-și impun viziunile. Ei adoptă un rol nou: construiesc o platformă de discuție, o coordonează să ajungă la un consens și transpun consensul într-un proiect. Atunci când consensul e în pericol din cauza intereselor personale, ei caută să păstreze calea discuției. Atât timp cât există posibilitatea consensului, există motiv pentru un spațiu public comun. PARTICIPANȚI: STUDENȚII: ALEN SPAHIĆ, BOJANA KOVAČEVIČ, JELENA ČUPOVIĆ, MARKO FILIPOVIĆ, VEDRAN SPAIĆ, MARIJA GOGIĆ, MILENA MILADINOVIĆ, DAMJAN SREĆO, PREDRAG RADOJKOVIĆ, DEJAN SULIĆ, VLADIMIR ILIĆ; COORDONATORI: IVAN KUCINA, BRANKO BELAĆEVIĆ (ASISTENT); INIȚIATIVA PETI PARK + 70 CETĂȚENI. STUDIU SUSȚINUT DE VLADIMIR ĐORIĆ, DIRECTOR ADJUNCT AL DEPARTAMENTULUI MUNICIPAL ZVEZDARA ȘI REPREZENTANȚII INSTITUTULUI DE URBANISM DIN BELGRAD. PUBLICAT CA TEMA PROIECTULUI DE CERCETARE DE „DREPTUL LA ORAȘ” (MARKO STOJANOVIĆ, VESNA STEFANOVIĆ, SRĐAN PRODANOVIĆ, DUBRAVKA SEKULIĆ, BRANKO BELAĆEVIĆ), INCLUSIV EXPOZIȚIA „LUPTA PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI” DIN BIBLIOTECA PUBLICĂ LIPOV LAD, ZONA CARE INCLUDE PETI PARK. PUBLICAT ÎN VOLUMUL WORLDWIDE ARCHITECTURE – THE NEXT GENERATION, UTET, MILANO, AUGUST 2010.

Based on four group profiles, students made four working mock-ups that suggested the elements of the project, but did not define their final shape, size or position. Then, working together for one week, students and citizens reflected and suggested, added and rejected, increased and decreased, moved and fixed the elements of the models, creating the contours of the project that the students, as more professionally competent, processed and defined after the workshop. Four projects, which had evolved separately, were presented to all the citizens to have a public debate and decide upon the project elements that satisfied them all. These elements were combined into a new joint proposal of the conceptual design, which was then turned into a life-sized drawing on the ground. It was followed by another public debate so that the citizens could better comprehend the advantages and shortcomings of the offered solution and agree on a joint proposal. The work results have shown that citizens were able to agree on a simple and sustainable proposal which does not deviate too much from what was destroyed in the park. Those are standard public space elements in Belgrade’s residential areas: greenery, basketball court, park benches, parking spaces along the streets, discreet lighting. Citizens do not expect their park to stand out from similar parks in the city; it must be conventional to become a part of everyday life, resisting adversities in order to surviv ve in the future. The participatory design process transforms the autocratic process of creating and managing public c space into a platform for discussion between institutions, citizens, investors and professionals. The production of a discussion platform is a critical position within the structure of public space production. Constantly active and well-considered participation of citizens in making decisions related to the sense of their everyday life is a powerful process that can cause a change in social hierarchy. In a participatory design process, experts do not impose their visions. They assume the new role of building a discussion platform, managing it to reach a consensus, and translate that consensus into a project. When the consensus is endangered by personal interests, they seek to preserve the path of discussion. As long as there is a possibility of consensus, there is a reason for a shared public space.

PARTICIPANTS: STUDENTS: ALEN SPAHIĆ, BOJANA KOVAČEVIČ, JELENA ČUPOVIĆ, MARKO FILIPOVIĆ, VEDRAN SPAIĆ, MARIJA GOGIĆ, MILENA MILADINOVIĆ, DAMJAN SREĆO, PREDRAG RADOJKOVIĆ, DEJAN SULIĆ, VLADIMIR ILIĆ; TUTORS: IVAN KUCINA, BRANKO BELAĆEVIĆ (ASSISTANT); THE PETI PARK CITIZENS’ INITIATIVE + 70 CITIZENS. STUDY SUPPORTED BY VLADIMIR ĐORIĆ, DEPUTY DIRECTOR OF ZVEZDARA MUNICIPAL DEVELOPMENT DEPARTMENT, AND BY THE REPRESENTATIVES OF THE URBAN PLANNING INSTITUTE OF THE CITY OF BELGRADE. PUBLISHED AS SUBJECT OF A RESEARCH PROJECT BY ‘THE RIGHT TO THE CITY’, (MARKO STOJANOVIĆ, VESNA STEFANOVIĆ, SRĐAN PRODANOVIĆ, DUBRAVKA SEKULIĆ, BRANKO BELAĆEVIĆ), INCLUDING THE EXHIBITION ‘FIGHTING FOR EVERYDAY LIFE’ IN THE PUBLIC LIBRARY OF LIPOV LAD, THE CITY AREA THAT INCLUDES PETI PARK. PUBLISHED IN THE BOOK WORLDWIDE ARCHITECTURE – THE NEXT GENERATION, UTET, MILAN, AUGUST 2010.

Entuziasm molipsitor Infectious Enthusiasm

Text: Assen Georgiev

Prin ideile și acţiunile lor, arhitecţii de la Transformatori revelează societăţii posibilitatea de a activa mediul urban

n spatele fiecărei inițiative sprijinite de oameni conștienți există o cauză, o filosofie. Aceasta străbate ca un fir roșu subțire acțiunile grupului Transformatori – intuitive și ușor de raționalizat. Aceasta e ceea ce-i atrage pe tineri. Campaniile grupului, care au avut loc deja, indică faptul că fondatorii nu vor să aștepte pe cineva sau ceva pentru a schimba mediul nostru urban. Mesajul lor e accesibil și plin de inspirație: „Să schimbăm zona în care trăim, cu bani puțini, cu multă voință și multă atitudine pozitivă”. Prima oară când am aflat de acțiunile grupului a fost după pictarea deplorabilei stații de autobuz „Shinkov”. „Sarcina a fost realizată cu eforturi personale, mijloacele și sprijinul multor prieteni, voluntari și chiar trecători ocazionali”, se spune pe pagina oficială a grupului. Textul continuă: „Această mică inițiativă e un fel de a demonstra respectul față de moștenirea arhitecturală”. Trecători ocazionali! Trecători ocazionali! Gândiți-vă la asta! A doua oară când am aflat de o acțiune Transformatori, m-am dus și m-am alăturat acesteia. După o zi întreagă petrecută cu organizatorii și voluntarii, lucrând la proiectul TabloID, am realizat că ideile bune au o viață proprie, că se extind haotic, dar că ajung întotdeauna la oamenii dornici să se alăture procesului de împlinire. Arhitecții care au fondat asociația au dovedit prin acțiunile lor că acest lucru e adevărat. Într-o societate în care negativismul, infidelitatea și lipsa de încredere sunt acceptate drept caracteristici naționale și în care fiecare inițiativă pretinde că se adresează oamenilor, mediul și societatea decad într-o hoție insolentă a speranțelor, visurilor și vieților. Grupul Transformatori susține că e o asociație care lucrează pentru mediul urban, arhitectură și design. Scopul prim al grupului e să stabilească principiul competiției la diverse niveluri. Dar cel mai important lucru în activitățile lor e ceea ce inspiră și subliniază lucrurile semnificative și valoroase din mediul urban. Ei unesc gândirea tinerilor și sunt un model pentru cei care au voința să schimbe zona în care trăiesc, dar nu au impulsul să o facă. Ne ghidează pe toți ca asta să se întâmple chiar aici, chiar acum.

Through their ideas and actions, the architects from Transformatori crew reveal to society the potential of improving the urban environment

ehind every initiative supported by conscious people, there is a cause, a philosophy. It passes by as a thin red line in the Transformatori actions – intuitive and easy to rationalize. This is what attracts the active young people. The campaigns of the crew, taking place by now, prove that the founders do not feel like waiting for someone or something to change our urban environment. Their message is accessible and inspirational: “Let’s change the area we live in, with little money, more will and a lot of positive spirit”. The first time I learned about the actions of the group was after the painting of the ragged “Shinkov” bus stop. “The task was accomplished with personal efforts and means and the support of lots of friends, volunteers and even occasional passers-by” as said in the official website of the crew. The text goes like this: “This little initiative is a kind of demonstration of respect to the architectural inheritance”. Unplanned passers-by! Unplanned passers-by. Think about that! The second time I heard about a Transformatori action, I went and joined. After a whole day, spent with organizers and volunteers, working on the project TabloID, I realized that good ideas live a life of their own, they spread chaotically, but always reach the people willing to join the completion. The architects founding the association proved thatt this is true in their own actions. In a society where negativism, infidelity and distrust act like officially y accepted as national characteristics, and every initiative that claims to be directed to people, environment and society degrades in an impudent robbery of hopes, dreams and lives. Transformatori group claim that they are an association which works for the urban environment, architecture and design. Their prime goal is to set the competition principle on different levels. But it is like that being the most important thing in their activities be inspiring, highlighting the significant and valuable elements in the urban environment. They unite the thinking of young people and are a model to those who have the will to change the area they live in but do not have the impulse to do it. They guide all of us to make it happen right here, right now.

Panoul invizibil The Invisible Panel

76 m mers de sute de ori pe lângă panoul iluminat al tribunelor care se aﬂă pe malul de nord-est al lacului Pancharevo. Am trecut în timpul zilei, noaptea, la apus, pe vreme însorită, ploioasă, zăpadă și ceață, vara, iarna, primăvara și toamna. Am trecut pe lângă panou chiar și în visele mele, dar rareori l-am observat.

h have walked for hundred times by the illuminated panel of the Tribunes, which are on the Northeastern shore of Pancharevo lake. I have passed during the day, in the night, at sunrise, in sunny, rainy, snowy and foggy weather, in summer, in winter, in spring and in autumn. I have passsed by this panel even in my dreams, but have rarely noticed it.

Text: Assen Georgiev Foto / Photo: Transformatori Oamenii adeseori ignoră obiectele neglijate și triste, locurile și lucrurile din împrejurimile lor. Poate de aceea observam doar zăpada grea de pe copaci, valurile strălucitoare ale lacului sau panta verde a pădurii. Dar asta a fost odată. Într-o zi din vara asta, în timp ce lucram intens la birou, am dat de campania de curățare a întregii zone din jurul vechiului și neglijatului panou. Atunci mi-am amintit că acel panou există. M-am supărat pe mine însumi, deoarece ideea nu-mi trecuse mai devreme prin cap, și chiar de-a doua zi am luat parte la campanie. Acțiunea se numește TabloID și e o lucrare a arhitecților din asociația Transformatori. Proiectul are două părți – scopul celei dintâi, care a fost atins pe 20 septembrie, a constat în curățarea vegetației crescute și a resturilor, cultivarea solului și plantarea gazonului, modelarea locurilor pentru odihnă și ședere, diferențierea zonelor pentru sport și parcare,

People often ignore the neglected and sad objects, places and things in their surroundings. Maybe that is why I have been noticing only the heavy snow on the trees, the shining waves of the lake or the green slope of the forest. But that was all in the past. One day this summer, while I was working hard in my office, I came across the campaign for cleaning the whole area around the old, neglected panel. Then I remembered that the panel exists. I got angry with me, because this idea did not come into my mind earlier and yet on the next day I took part in this campaign. The action is called TabloID and it is the work of the architects in Transformatori association. The project is divided to two parts – the aim of the ﬁrst stage, completed on the10th of September, was cleaning the area of the self-grown vegetation and waste, cultivating the soil and planting grass,

sep separarea zonelor verzi de parcare. 70 de voluntari au luat parte la acțiune. Multe spaghetti, prăjituri și alte bunătăți de casă au fost mâncate, multe cafele și beri s-au băut și multe zâmbete au apărut. rima etapă a transformat și a umanizat întreaga zonă. La început, priveliștea era foarte neplăcută. Zona era împânzită de vegetație sălbatică și plină de gunoi – cești de plastic, sticle, dar și canapele și tot ce vă puteți imagina. După 10 septembrie 2011, parcarea a fost înconjurată de un zid de piatră care oprește alunecarea resturilor și nisipului de pe panta abruptă. Zona verde e curățată și replantată, iar în jurul ei sunt amenajate gabioane folosite pe post de bariere pentru mașini. Există locuri în care să te așezi, scări care duc la lac, un teren de badminton și o atmosferă plăcută.

doua etapă urmează. Ideea este ca, odată îmbunătățită întreaga zonă, panoul să ﬁe transformat într-un ecran sau o scenă multifuncțională unde se pot desfășura multe evenimente culturale și sportive. Competiții, proiecții de ﬁlme în aer liber, dezbateri publice și, de ce nu, producții teatrale.

Curând după ce-am terminat prima etapă, a fost o zi caldă de toamnă. Seara m-am dus la panou. De data asta, i-am observat conturul pe întuneric de departe. Stătea acolo și își spunea povestea. Panoul de lumină, o instalație masivă de beton, e situat în zona Tribunelor construite special pentru campionatul de caiac canoe din 1977, ținut pe lacul Pancharevo. După schimbările politice din 1989, locul s-a degradat odată cu cluburile de caiac canoe din zona lacului. Totuși, Tribunele au continuat să ﬁe un loc preferat pentru plimbări, cros și ciclism ca și azi, deși infrastructura e foarte proastă. Panoul de lângă Tribune e plasat cam la 40–50 m de băncile spectatorilor pentru concursurile caiac canoe care au avut loc odată. Panoul are câțiva metri înălțime și o vizibilitate directă de la locurile din față. Până acum, spațiul din jur a fost plin de vegetație luxuriantă. Acum există un gazon frumos, noi locuri de odihnă, parcare, terenul de badminton. De ce nu vii să vezi cu ochii tăi?

modelling places for rest and sitting, differentiating areas for sport and parking, separating green areas from the parking. 70 volunteers took part in this action. Many home made spaghetti, cakes and other goodies were eaten, many coffees and beers were drunk and many smiles rose. he ﬁrst stage transformed and humanized the whole area. At the beginning, the sight was very unpleasant. The area was overgrown with wild vegetation and full of rubbish – plastic cups, bottles, even lounges, sofas and whatever you can think of. After the 10th of September 2011, the parking is already surrounded by a stone wall, which stops the sliding of rubble and sand from the overhanging steep slope. The green area is cleaned and replanted and around it there are several gabions used as car stoppers. There are places to sit, stairs leading to the lake, badminton playground and a nice atmosphere.

he second stage is yet to come. The idea is that, once the whole area is improved, the Panel will be transformed in a multifunctional stage /screen where a lot of cultural and sports events can take part. Competitions, outdoor movie screenings, public discussions, and why not theatrical productions.

Soon after the finishing of the first stage, there was a warm autumn day. In the evening I went at the Panel. This time I noticed its outline in the dark k from far away. It stood there and was telling its own story. The Light Panel, a massive concrete device, is placed in the area of “The Tribunes” built especially for the world canoe kayak championship in 1977 held in the “Pancharevo” lake. After the political changes in 1989 the place turns down along with the canoe kayak clubs on the territory of the lake. However, “The Tribunes” continue to be a preferred place for strolls, cross and biking as it is today though the infrastructure is very bad. The Panel next to the “Tribunes” is located at about 40–50 meters from the benches for the viewers of the canoe kayak competitions that took place there once. The panel height is several meters and had a direct visibility from the seats before it. Till now the space around was full of lush vegetation. Now there is nice green grass, new places to sit, a parking, a badminton field. Why don’t you come and see it yourself ?

Tuning SOFIA Un workshop Transformatori & Javier Pena în cadrul Săptămânii Arhitecturii la Soﬁa, 2011 Tuning SOFIA Workshop by Transformatori & Javier Pena at Soﬁa Architecture Week 2011

78 unarea e atât o industrie, cât și un hobby prin care un automobil e modiﬁcat pentru a-i îmbunătăți performanța, manevrabilitatea și aspectul. Asta indică Wikipedia p referitor la subiect. Dar putem lega acest titlu de arhitectură?

uning is both an industry and a hobby, in which an automobile is modiﬁed in order to improve its performance, handling and appearance. That’s what Wikipedia p says to this topic. But can we refer this title also to architecture?

Text: Valeri Gyurov Foto / Photo: Transformatori Noi, asociația Transformatori, împreună cu arhitectul spaniol Javier Pena, am încercat să găsim răspunsul la această întrebare în cursul workshop-ului de la ediția 2011 a Săptămânii Arhitecturii de la Sofia. Am ales un pasaj pietonal întunecos care leagă parcul central al Sofiei (Grădina Borisova) de un parc mic din zona rezidențială Iztok. Subiectul a fost destul de simplu: să îmbunătățim un pasaj destul de întunecos în care toate becurile fuseseră furate sau sparte, care nu avea scări sau rampe și suferea de o înălțime limitată (doar 210 cm). Plănuiam un workshop de patru zile, cu un buget pentru o intervenție mică, dar permanentă. Din păcate, organizatorii au fost forțați să taie din fondurile pentru toate seminariile, astfel încât am ajuns la un workshop de o zi și cu resurse foarte limitate. De aceea, scopul nostru s-a schimbat într-o serie de experimente atât cu lumina naturală, cât și cea artificială. Am construit câteva „oglinzi” din carton și folie de aluminiu, am lipit fâșii de bandă

We, Transformatori association, and the Spanish architect Javier Pena tried to find an answer to this question during our workshop at the 2011 edition of Sofia Architecture Week. We have chosen a dark pedestian underpass connecting the central park of Sofia (Borisova Garden) to a small park in the residential area of Iztok. The topic was pretty simple: to improve a dark underpass, where all the lights had been broken or stolen, which had neither stairs or ramps and also had a very limited height (only 210 cm). We were planning a 4-day workshop with a budget for a small but permanent intervention. Unfortunately the organizers were forced to cut the funding for all workshops, so we had to go for an one-day-only-workshop with very limited materials. Our goal therefore changed to a series of experiments with both natural and artificial light. We built-up some “mirrors” out of cardboard and aluminum foil, we stuck stripes of reflecting tape to the front of the

reﬂectorizantă pe placajul din piatră al celor doi pereți ai pasajului și am marcat două trasee pentru biciclete și o alee pietonală prin tunel, pentru a preveni accidentele de circulație. Workshop-ul s-a încheiat cu câteva experimente interesante cu lumina artiﬁcială pe care am obținut-o printr-o racordare (i)legală la un panou publicitar de deasupra, care la rândul lui se alimenta din rețeaua pasajului (ce ironie!). Pietonii și bicicliștii ne-au felicitat pentru eforturile făcute și ne-au încurajat să lucrăm mai departe la această temă; vom face asta în curând, cu ceva mai mulți bani și timp.

stone pediment of the two underpass walls, and we marked two bicycle lines and a pedestrian path in the tunnel that should help preventing traffic accidents. The workshop ended with some nice experiments with artiﬁcial light that we have taken (il)legally from a billboard above, which itself on it was taking its electricity from the underpass (what an irony :). Pedestrian and bikers congratulated us for the efforts we made that day and encouraged us to work further on this topic; we’ll deﬁnitely do this with more money and time.

Poţi să-mi spui cum să ajung Cum să ajung pe strada Shishman Can you tell me how to get How to get to Shishman Street

80 xistă ceva comun între arta stradală și arhitectură? Care este cel mai potrivit loc pentru arta stradală, dacă nu strada în sine? Mai putem numi lucrările artei stradale artefacte dacă sunt luate din context și vândute în galerii de lux?

s there something in common between street art and architecture? What is the most adequate place for street art but the street itself ? Is it possible to call street art pieces artefacts in case they are taken away from their context and are being sold in fancy galleries?

Text: Valeri Gyurov Foto / Photo: Transformatori

Mi-am pus întrebări similare înainte să încep lucrul la proiectul expoziției de pe strada Shishman. Pentru aceia care nu au fost niciodată în Soﬁa – Shishman e unul dintre locurile cele mai vizitate de tineri din oraș. Strada e plină de baruri, restaurante, renumitele magazine din demisoluri, ai căror clienți trebuie să îngenuncheze pe trotuar, de o mulțime de buticuri și librării. De aceea, strada Shishman are și o anumită putere de atragere a artiștilor graffiti. Fiindcă veni vorba de graffiti, trebuie să spun câteva cuvinte despre scena din Bulgaria. Spre deosebire de alte elemente ale așa-numitei culturi hip-hop, graffiti a apărut în țara noastră destul de târziu. De exemplu, breakdance (b-boying) era popular chiar înaintea căderii Cortinei de Fier ca și cum printr-un miracol sau ceva asemănător cultul străzii Beat apare în Bulgaria din 1985/1986. Muzica rap intră în țară la începutul anilor ’90. Dar să ne întoarcem la desenele din spațiul public. Orașele bulgărești rămân gri și lipsite de culoare până la sfârșitul anilor ’90. Cu câteva excepții (Soﬁa, Plovdiv, Targovishte), graffiti nu e observabil până în 2000. Cam din acest moment, apare adevărata invazie a acestui tip de artă sau de vandalism, în funcție de punctul de vedere.

I was asking myself similar questions before starting to work on the project Shishman Street exhibition. For those of you who have never been in Soﬁa – Shishman is one of the cities’ most visited by young people places. The street is full of bars, restaurants, the famous semi-basement shops whose clients must kneel on the side walk, plenty of boutiques and bookstores. Accordingly, Shishman Street has a certain power to attract graffiti artists too. Speaking of graffiti I have to say a few words about the Bulgarian scene. Unlikely the other elements of the so called hip-hop culture, graffiti came to our country quite late. For instance breakdancing (bboying) was popular even before the fall of the Iron curtain as by some miracle or so the cult movie Beat Street is shown in Bulgaria already in 1985/1986. Rap music enters the country already in the beginning of the 90s. But let’s go back to paintings in the public space. Bulgarian towns remain gray and more or less spotless until the end of the ’90s. With some exceptions (Soﬁa, Plovdiv, Targovishte) graffiti is not to be seen until the year 2000. Approximately at this point the real invasion of that sort of art or vandalism, depending on the point of view, emerged.

Întârzierea Întâ erea acel acelui val care apăruse în Europa deja la mijlocul anilor ’80 poate fi explicată de mai mulți factori – distanța față de epicentrul evenimentelor (Paris, Berlin, Amsterdam etc.) și lipsa informației la zi, deoarece călătoriile erau aproape imposibile, lipsa sprayurilor, pulverizatoarelor și a oricăror cunoștințe despre acest tip de cultură. Perioada dintre 2001 și 2011 a schimbat clar perspectiva orașului. Acum e greu să găsești o stradă în Sofia care să nu fi fost dată cu spray până când a devenit de nerecunoscut. Motivul principal pentru asta e absența amenzilor usturătoare și a pedepselor, dar și lipsa interesului autorităților față de chestiune. Așa că, în timp ce graffiti se dezvoltă în același pas sau mai lent, situația artei stradale e destul de diferită. Primele șabloane și afișe datează dinaintea lui 2000, dar nu există o prezență serioasă în mediul urban până în 2005. Cam atunci au putut fi observate în oraș primele acțiuni masive ale diverșilor artiști. Una din principalele probleme din Sofia este prezența dominantă a reclamelor. În orice direcție privești, există panouri imense, tone de afișe și mii de pliante. De aceea, arta stradală nu se observă ușor. Ai fie de plasat lucrările la mare înălțime, fie de lucrat în locuri greu accesibile, astfel încât să supraviețuiască mai mult de câteva zile/săptămâni. Cred că asta e ceea ce îi demotivează pe mulți din grupul și așa mic al artiștilor prezenți.

Such a delay of the wave coming across Europe already in the mid-80s can be explained by several reasons – the distance from the epicenter of the events (Paris, Berlin, Amsterdam etc.) and the lack of current information, the fact that traveling was almost impossible, the lack of spray cans, caps and whatsoever knowledge about this type of culture. The years between 2001 and 2011 have definitely changed the view of the city. Right now it is hard to find a street in Sofia that is not sprayed until being unrecognizable. The main reason for that is the lack of serious fines and punishments as well as the low interest of the official authorities towards the problem. And while graffiti develops at a higher or similar tempo the situation with street-art looks quite differently. The first stencils and posters date from before the year 2000 but there is no serious presence in the urban surroundings until 2005. It is then approximately when massive actions by different artists became noticeable in the city. One of the main problems of Sofia is the dominant presence of advertisements. Wherever you look there are huge billboards, tons of posters and thousands of flyers. That is why street-art is not easy to be spotted. One has to mount their pieces either very highly or generally on not easily accessible places, so that they can survive more than a few days/weeks. I guess that this is what demotivates many of the small number of present artists.

Oricum, colegii mei de la Transformatori și cu mine am plănuit organizarea unei expoziții stradale – pe de o parte, ca să motivăm artiștii să fie mai activi, pe de alta, să lăsăm un semn distinctiv în oraș. Pentru a realiza aceasta, am depus o propunere de proiect către municipalitate care a fost aprobată și, în plus, am primit invitația la Săptămâna Designului la Sofia 2011 pentru a ne include expoziția în programul festivalului. Întrucât voiam ca expoziția să arate bine și să fie identificabilă, am ales mulțimea cutiilor de transformatoare electrice de pe stradă și le-am folosit pe post de pânză. Cu ajutorul voluntarilor și prietenilor, am pregătit aproape 40 de cutii de transformatoare – le-am curățat de vopsea și afișe. Am invitat mulți artiști interesanți și activi nu doar din Sofia, ci și din țară. Ca să avem o gamă completă a stilurilor și tehnicilor: ► Fars din Varna și Mouse din Isperih care au pictat activ străzile de mulți ani și au propriul stil; ► 140deidei și combinația unică de tipografie și imagini, umplute cu markere, acril, pensule, rollere și sprayuri; ► Dssy Mssy, Rayax&Shunzan, care s-au aflat în spatele unor proiecte cum ar fi atelierul Hip p hip p& Blood becomes water (prima revistă durabilă de artă bulgărească); ► Iskren Semkov – unul dintre cei mai talentați și de succes artiști bulgari, cunoscut dincolo de granițe; ► Boris Pramatarov – un foarte talentat tânăr ilustrator de care vom auzi curând; ► Hrustmo – foarte cunoscut pentru picturile sale cu temă socială în mediile urbane; ► Mr.A0&Spit din grupul Trashloverz; ► Erase&Arsek din grupul de design 4+; ► Dar și Gabi, Alex, Vladi și Vozkres care s-au alăturat spontan și foarte reușit expoziției. Partea bună este că, dincolo de mai multe neînțelegeri pentru renovări urgente și schimbările cutiilor de transformatoare, piesele din expoziție încă rămân – azi, patru luni mai târziu. Speranța noastră este că expoziția a reușit să provoace nu doar artiștii, dar și restul cetățenilor și vizitatorilor din Sofia și că, peste un anumit timp, va exista o scenă mai activă chiar și în împrejurimi urbane și mai incitante.

Either way my colleagues from Transformatori and me have planned to organize a street exhibition – on the one side to motivate artists to be more active and on the other side to leave a lasting mark in the city. We have therefore submitted a project proposal to the municipality which was approved and apart from that we received an invitation from Sofia Design Week 2011 to include our exhibition into the festival programme. Since we wanted the exhibition to have a thorough look and to be identifiable we have chosen plenty of power boxes on the street and used them as urban canvases. With the help of volunteers and friends we prepared nearly 40 power boxes – cleaned them from several layers of paint and posters. We invited many interesting and active artists not only from Sofia bus also from the country. So we could have the full scale of styles and techniques: ► Fars from Varna and Mouse from Isperih who have been actively painting on the streets for years now and have deveopled their own style; ► 140ideas with their unique combination of typography and images, filled with markers, acryl, paint brushes, rollers and spray cans; ► Dssy Mssy, Rayax&Shunzan, who stay behind projects like Hip p hip p atelier & Blood becomes water (the first more sustainable Bulgarian art fanzine); ► Iskren Semkov – one of the most talented and successful Bulgarian artists known also abroad; ► Boris Pramatarov – a very talented young illustrator whom will be heard of soon; ► Hrustmo – best known for his socially aimed d paintings in the urban surroundings; ► Mr.A0&Spit from the cult Trashloverz crew; ► Erase&Arsek from the design collective 4+; ► As well as Gabi, Alex, Vladi and Vozkres who spontaneously and very successfully joined the exhibition. The good thing is that, apart from several misunderstandings about urgent renovations and changes of power boxes, the exhibition items still stay – today, four months later. Our hope is that the exhibition managed to provoke not only the artists, bus also the rest of the citizens and guests of Sofia, and that in a while there will be an even more active stage and more intriguing urban surroundings.

Curtea Centrului Concordia Concordia Center Yard

84 I

nspirați p ț de p puterea sportului p de a socializa șși de a îndepărta p barierele de comunicare între diferite grupuri g p de persoane, p , am hotărât să p pictăm întreaga g curte. Asociația Transformatori

n p nspired by y the power p of sport p to socialize and remove all boundaries in communication between diverse g groups p of people, p p , we decided to paint p the entire y yard. Transformatori association

Text: Iva Delova Foto / Photo: Transformatori Acțiunea de amenajare a curții asfaltate a Centrului Social și de Tineret „Sfântul Constantin” este un proiect tipic pentru grupul Transformatori. Se referă la înțelegere, participare și transformare – nu doar în afară, ci și în interiorul nostru. Transformatori acționează într-adevăr ca pionieri în schimbarea peisajului urban. Nu e vorba doar despre renovare și proiectare, ci mai degrabă despre faptul că, dacă vrei ceva frumos în jur, atunci trebuie să simți asta în interior întâi și ar trebui apoi să o creezi în afară. Grupul Transformatori a fost invitat de organizația Concordia, care coordonează centrul de tineret, să facă „ceva” cu acea curte… În cursul unei singure zile, sub soarele dogoritor și cu ajutorul a 2–3 voluntari din centrul social, membrii lui au desenat și au pictat terenurile comune de volei și baschet, un „Nu te supăra, frate” la scară umană, două zone de parcare, un joc de șah și alte câteva desene pe asfalt. Poate că am obosit să aﬂăm de ideile arhitecților care „repară” lumea doar desenând, proiectând concepte complexe pentru un viitor mai luminos, cu o

The action for rationalizing the asphalt yard of “St. Constantine” Social and Youth Center and turning it into a field for games and communication is a typical Tranformatori project. It’s about understanding, participation and transformation – not only on the outside, but also inside us. Transfomatori certainly act like pioneers in changing the urban environment. This is not just about refurbishment and design, but rather about stating that if you want something beautiful around, you should first feel it inside and you should then create it outside. Transformatori were invited by “Concordia” Organisation, which manages the youth center, to “do something” for the yard…. In a single one day, under the hot sun and with the help of 2–3 volunteers from the social center they drew up and painted the combined volleyball and basketball fields, a “Man, don’t get angry-game” board at human scale, two parking lots, a chessboard and a few other drawings on the asphalt.

natură mai curată și un mediu social mai bun. Unii îl desenează, alții îl fac. Există oameni (coincidență, tot arhitecți) care părăsesc desenul și cercul vicios al intelectului și, cu muncă voluntară și idei istețe, transformă realitatea. În locul unor proiecte arogante și nerealiste, ei creează o minirealitate care continuă să pulseze în timp și spațiu cu sensul pe care îl poartă. În curtea Centrului Social de Tineret, împreună cu câțiva tineri care trăiesc acolo au pictat entuziasmul, creativitatea, respectul, a ﬁ împreună, ceva mai bun, un zâmbet… schimbare.

Perhaps we are tired of ideas and architects who “ﬁx” the world by just drawing, thinking complex concepts for a brighter future with a cleaner nature and a better social environment. Some draw it, others do it. There are people (another coincidence, architects as well) who leave drawing and the vicious circle of intelligence and change the reality with their own voluntary work and smart ideas. Instead of some arrogant unreal projects, they create a mini-reality that continues to pulse in time and space with the sense it carries. In the courtyard of the social youth center, along with some youths living there, they painted enthusiasm, creativity, respect, being together, improvement, smile… change.

Arhitecţi pe teren…

Architects on site…

Text: Miklós Péterffy (folosind materialul lui János Vági) / (following János Vági’s article) foto / Photo: Go Vöröstó!, Weichinger Miklós

ncapacitatea centrului administrativ și de guvernare de a comunica cu marginile (localități, comunități, regiuni) a condus la amplificarea mișcărilor și acțiunilor microcomunitare și de autoreglementare… La această amplificare a contribuit și criza, dar și reacția față de supercentralizarea și standardizarea impuse de sus în jos. Rolul arhitectului în acest context nu mai este doar cel de a proiecta clădiri, ci de a deveni un catalizator al ideilor formulate de microcomunități și de moderator (împreună cu sociologi și chiar psihologi) al dezbaterilor despre CE și CUM… Arhitectul trebuie să participe la formarea microcomunităților și la discursul de autodefinire locală-comunală-spațială și chiar filozofică a așezării sau chiar a regiunii. Catedra de Arhitectura Clădirilor Publice (Facultatea de Arhitectură, Universitatea Tehnică din Budapesta) a organizat o cercetare extraordinară la Vöröstó, sat în regiunea din nord-vestul lacului Balaton. Responsabilul de proiect (și, de fapt, catalizatorul acestuia), János Vági, este convins de faptul că în învățământul de arhitectură se ascunde un potențial foarte amplu de activare comunitară.

Pentru organizare a folosit mass-media și un blog (activ și în prezent) – www.govorosto.blogspot g g p . com. Pe acest blog se găsește ﬁecare particică sau picătură de idee în legătură cu reabilitarea comunității și regiunii Vöröstó. Cercetarea a fost făcută pe grupuri cu diferite teme. La cercetare a participat și comunitatea, sau mai precis locuitorii, pentru că deocamdată comunitatea încă se construiește… Cu ei s-au început cercetarea și discursul; și în diferite puncte de inﬂexiune și de intersecție ale temelor se organizează forumuri care duc discursul mai departe.

He used the media and a blog in his actions (ac-tively now as well) – www.govorosto.blogspot.com g g p . This blog includes each bit or piece of idea about Vöröstó community and region rehabilitation. The research was completed on groups with different topics. The community took part in the research, that is the locals, as this community is still under way… They were the start of the research and the discourse; and the various inﬂexion or joint topics cover forums to take the discourse even further.

La un moment dat, a fost publicat de organizatori un caiet: „Manual de întrebuințare a satului”. Pentru un program de adaptare a șurelor abandonate, de exemplu, vezi caietul, paginile cutare… pentru posibilități de dezvoltare și de regenerare, pentru posibilități de comunicare cu alte localități, comunități din regiune (Mencshely-DörgicseVászoly-Pécsely-Barnag-Vöröstó), la fel. Procesul funcționează din plin. Pe 12 noiembrie 2011 a mai fost organizată încă o fază a discuțiilor între diferiți actori părți: de această dată, mulți artiști plastici, mici producători de conserve bio și gemuri din diferite fructe din zonă, producători de vin sau palincă etc… Ceva începe să se întâmple la Vöröstó. Inclusiv din punctul de vedere al arhitecturii de calitate, așa cum se poate vedea la reabilitarea unei foste gospodării de către arhitecții Weichinger Miklós și Benczúr László.

he inability of the administration and governance body to communicate with its edges (towns, communities and regions) resulted in more numerous movements and micro-community and self-regulation actions… The crisis inﬂuenced this increase, but also the reaction to an over-centralized and standardization imposed from top to bottom. The role of the architect in this context is no longer just that to design buildings, but that of a catalyst of ideas expressed by micro-communities, and of a moderator (together with sociologists or even psychologists) of debates on WHAT and HOW… The architect should participate in setting up micro-communities and the discourse on a local-communal-spatial self-deﬁnition, or even a philosophical one, of a settlement or even a region. The Public Buildings Chair (Faculty of Architecture, Technical University of Budapest) organized an extraordinary research at Vöröstó, a village in the North-West of Balaton Lake. The project coordinator (and its catalyst, actually), János Vági, is convinced by the fact that architecture education hides a trully y vast potential of community activation.

At a certain moment, a workbook was published by the organisers: the “Village User Manual”. For a programme of adjusting abandoned sources, for instance, see the manual, from this to that page… for opportunities of development and regeneration, for opportunities of communication with other places, and communities in the region (MencshelyDörgicse-Vászoly-Pécsely-Barnag-Vöröstó)… the same. The process is at its full speed. On 12 November 2011 another stage of debates in between the various actors took part: this time, many artists, small bio preserves and various jam producers in the area, wine or brandy producers etc… Something starts happening in Vöröstó. Including the top architecture, as one could see with the rehablitation of a former household by architects Weichinger Miklós and Benczúr László.

↓ FRAGMENT DIN CERCETAREA CATEDREI DE ARHITECTURA CLĂDIRILOR PUBLICE: POSIBILITĂŢI DE COLABORARE CU CELELALTE COMUNITĂŢI DIN REGIUNE

↓ FRAGMENT FROM THE RESEARCH CONDUCTED BY TEH CHAIR FOR PUBLIC ARCHITECTURE: COLLLBAORATION POSSIBILITIES WITH OTHER COMMUNITIES IN THE REGION

← PAGINI DIN „MANUAL DE ÎNTREBUINŢARE A SATULUI” ← PAGES FROM THE “USER MANUAL FOR THE VILLAGE”

→ „SĂ NE ÎMPRIETENIM CU ȘURELE”.PROMOVAREA ÎN CADRUL CERCETĂRII MENŢIONATE MAI SUS A UNOR MOTIVAŢII ȘI PRINCIPII DE REABILITARE A ȘURELOR GOSPODĂRIILOR → “LET'S GET FRIENDS WITH THE BARNS”. PROMOTION (WITHIN THE RESEARCH) OF REASONS AND PRINCIPLES FOR REHABILITATING THE BARNS OF EACH PLOT

ECHIPA DE CERCETARE (STUDENŢI) / RESEARCH TEAM / STUDENTS: BALOGH GERGELY, BIRI BALÁZS, BUZÁSSY TAMÁS, CSILLIK BARBARA, DANYI BALÁZS, DOBOS HAJNALKA, FARKAS ISTVÁN, HORY GERGŐ, KASZÁS NÓRA, KOVÁCS MÁTÉ GERGŐ, KOVÁLCSIK ÁGNES, MAJOR ZOLTÁN, MAKAI ISTVÁN, MÜLLNER PÉTER, OBER MÁRTON, PATAKI DÁNIEL, RÉVAI VIRÁG, RIDZI JÚLIA, SOLTÉSZ JUDIT, SOLTÉSZ LÁSZLÓ GÁBOR, SZABÓ ZOLTÁN, SZEKERES ÁGNES, TOMA TIBOR TAMÁS, URBÁN BOGLÁRKA, VÁGI BENCE, VARGA LUCA, VARGA MÓNIKA, KOVÁCS ENIKŐ, SZUCSÁNYI ANNA, OROSZ ÁDÁM

↓ DE LA PROIECT COMUNITAR LA PRINCIPII ȘI REALIZĂRI ARHITECTURALE. WEICHINGER MIKLÓS, BENCZÚR LÁSZLÓ: REABILITAREA UNEI GOSPODĂRII (ÎN IMAGINE, ȘURA) ↓ FROM COMMUNITY PROJECT TO ARCHITECTURAL PRINCIPLES AND REALIZATIONS. WEICHINGER MIKLÓS, BENCZÚR LÁSZLÓ: REHABILITATION OF A FRAM (PICTURE OF THER BARN).

Traﬁk – Punct de Artă Contemporană, Dabas, Ungaria Traﬁk – Contemporary Art Point, Dabas, Hungary

Text & Foto / Photo: Asociația Trafik

storia micii clădiri pornește din 1970 când arhitectul Zoltán Ries (actualmente fotograf ) a proiectat un chioșc de tutun (trafik) în satul Dabas (în prezent, oraș). Noul edificiu a fost construit din beton și cărămizi cu goluri. Acestea erau resturi, provenind de la alte operațiuni de construcție ale administrației locale. Lucrătorii au ridicat clădirea în timpul lor liber, așa că putem presupune că au făcut-o cu drag. Brutalismul betonului îi imprimă acestui edificiu mic o imagine foarte puternică. Forma rezultă din coliziunea formelor plane și curbe. Cele mai interesante detalii ale clădirii sunt cilindrul de evacuare (a apei), coșul și consola mare de beton care susține textul TRAFIK. Între 1985–86 case înșiruite au început să fie construite în spatele clădirii, iar micul edificiu a intrat într-o situație urbană. Părea un moment bun în viața sa, o șansă de a deveni un „obiect urban” real. Dar, când au apărut supermarketurile și economia socialistă a eșuat, cultura maghiară a tutunului s-a destrămat, iar după schimbarea regimului aceste chioșcuri nu au putut să supraviețuiască. Trafik a fost scos din funcțiune mulți ani, iar asta l-a distrus. Tinerii care așteptau autobuzul l-au folosit drept coș de gunoi, iar locuitorii caselor tip îl evitau, dorind prin urmare să fie demolat. Apoi, István Ligetvári, un arhitect local, a cerut primarului să îl salveze și să-i găsească o altă funcție. Aceasta a devenit tema principală a expoziției de arhitectură

he history of the small building goes back to the 1970’s, when architect Zoltán Ries (nowadays a photographer) designed a tobacco-shop (trafik) in Dabas village (today it is a town). The new edifice was built from concrete and modern pitted bricks. These were rest materials, stemed from other construction operations of the local government. Workers had undertaken to build Trafik in their free time, so we would assume that it was made out of love of work. Concrete brutalism gives a very strong look to this small edifice. The form is clubed together from curved planes and shapes. The most interesting details are the (water) runoff cylinder, the chimney and the big concrete console which holds the text TRAFIK. In 1985–86 terraced houses appeared behind the building, and the small edifice got into an urban situation. It seemed a good moment in its life – a chance to become a real “urban object”. But when the supermarkets appeared, and the socialist economy failed, Hungarian tobacco-culture broke off, and after the change of the system these shops could not subsist. Trafik was out of work for many years, and this was the ruin of it. Youngsters waiting for the bus used it as a dust-bin, and the residents of the teracced houses evaded it, and wanted it to be demolished. Then István Ligetvári, a local architect, asked the mayor to rescue Trafik, and to find another

din 2006, din Dabas. Ligetvári și-a expus planurile de regenerare a clădirii ca punct de arhitectură contemporană, o viitoare „capelă culturală”. István Ligetvári și studenții la arhitectură Ádám Balog and Csaba Póra au început după câțiva ani un proiect care a urmărit redarea statusului inițial al clădirii. Unul din principalele detalii, coșul, dispăruse, iar autorii restaurării au hotărât să-l reconstruiască după planurile originale. Dala de beton superioară a fost acoperită cu oțel Cor Ten și s-a montat o ușă de sticlă. Aceste noi elemente conferă cu claritate contur contemporan clădirii. Înăuntru există doar o masă de sticlă, și se pot prezenta filmele pe un monitor. În fața chioșcului, arhitecții au modelat o mică piață din care vizitatorii pot privi expozițiile și proiecțiile video. Locuitorii se bucură acum, deoarece există o clădire publică plăcută în fața caselor lor și din ce în ce mai mulți oameni (inclusiv din afara orașului) vin la expoziții. Reconstrucția lui Trafik a câștigat „Premiul de Patrimoniu Arhitectural Local” în 2010 și a obținut locul al 4-lea în votul „Premiilor Media pentru Arhitectură”. Expozițiile sunt defășurate de Asociația de Artă Contemporană TRAFIK-KÖR, care e una dintre cele mai cunoscute organizații artistice nonprofit din mediul rural maghiar. Asociația are în plan și alte proiecte de salvare care să ajute Dabas să devină un oraș atractiv pentru artă și recreere, atât pentru localnici, cât și pentru turiști.

function for it. This became a main topic in a 2006 architectural exibition in Dabas. Ligetvári explained his plans for its regeneration as a contemporary art point, a future “culture chapel”. Planning by István Ligetvári and the two architecture students Ádám Balog and Csaba Póra started after a couple of years, aiming at restoring the original state of the building. One of the main details, the chimney, had come down, so designers decided to rebuild it after the original plans. The upper concrete slab was covered in Cor Ten steel, and a glass portal was mounted. These new elements give a sharp contemporary contour to the building. Inside there is only a glass table, and films can be screened on a monitor. In front of the building, architects formed a little square from which guests can look at the exibitions and the videos. Residents are now glad, because there is a pleasant and lovely public building in front of their homes, and there are more and more people coming even from out of town to see the exhibitions. The reconstruction of Trafik won in 2010 the “Local Architectural Heritage Prize”, and reached the 4th place in the voting of the “Architectural Prize of the Media”. The exibitions are held by the local TRAFIK-KÖR Contemporary Art Association, which is one of the best-known non-profit art organisations of the Hungarian countryside. The association plans other rescue projects, too, which will help Dabas to o become an attractive art and leisure town for both residents and tourists.

Gyóni Kör – Cercul din Gyón Gyóni Kör – Gyón Circle

92 n primăvara anului 2011, tema proiectului de master, la Catedra de arhitectură a clădirilor publice a Facultății de Arhitectură (Universitatea Tehnică din Budapesta) a fost proiectarea unei clădiri comunitare în orașul Dabas, cartierul Gyón (fost sat independent, inclus în oraș). Tema presupunea și o cercetare de morfologie urbană și cartarea valorilor locale, mai ales a străzii Kör (Cercului).

n spring 2011, the topic of the MA project of the Architecture Department for public buildings, Faculty of Architecture (Technical University in Budapest) was to design a community y building g in Dabas, Gyón area (a former independent village currently part of the town). The topic also implied an urban morphology research and the mapping of local values, mainly for Kör (Circle) street.

Text: Zsuffa Zsolt Foto / Photo: Atelier Gyóni Kör Traducerea / translation: Miklós Péterffy Atelierul nostru a reinterpretat acest program în locul unei clădiri comunitare și am încercat să formulăm un spațiu p ț comunitar. În opinia noastră, menținerea și ocrotirea valorilor locale pot ﬁ justiﬁcate și pot funcționa cu adevărat numai dacă și comunitatea respectivă este susținută și consolidată. Pentru aceasta, este nevoie de un spațiu comunitar real. Am considerat că cel mai adecvat mod de realizare a unui astfel de proiect constă într-o procedură comunitară, prin invitarea localnicilor de a participa la procesul de proiectare și apoi la cel de realizare. Am început lucrul printr-o serie de chestionare care ne-au furnizat date despre nevoile locuitorilor și despre disponibilitatea lor (considerabilă, așa cum s-a dovedit) de-a conlucra la regenerarea spațiilor publice.

Our workshop reinterpreted this programme – instead of a community y building g, we aimed at shaping a community y space p . In our opinion, the preservation and protection of local values can be validated and can truly work out only if that community is supported and consolidated. That is why we need a real community space. We thought that the best way to complete such a project is a community action, that is to invite locals to take part in the design and implementation. We started the work through a set of questionnaires providing data about the needs of the locals and their availability (rather considerable, as it came out) to work and contribute to the regeneration of public spaces. In the second stage, we contacted a very active nongovernmental association in Dabas, namely

↑ DESEN COLECTIV ↑ COLLECTIVE DRAWING

În cea de-a doua fază, am luat legătura cu o asociație civilă foarte activă în orășelul Dabas, asociația Trafik Kör (Cercul Trafik). Membrii asociației (arhitecți) sunt renumiți și au multă credibilitate în rândul localnicilor; la baza activității lor stă convingerea că rolul arhitectului este pe cale să sufere o schimbare fundamentală și că dezbaterea și negocierea devin elementele esențiale ale proiectării. Au urmat o serie de întâlniri cu locuitorii, forumuri sub forma unor petreceri cu grătare și cu convorbiri spontane. În urma bursei de idei de la party-uri a fost inițiat un concurs de arhitectură pentru masteranzi. Proiectele au fost discutate împreună cu locuitorii din Gyón. Pe baza celor mai bune idei acceptate inclusiv de către locuitori, a fost conceput un nou master plan care a fost modelat și documentat grafic. Practic, „opera” a devenit în final nu atât reabilitarea în sine a pieței, cât procesul de creare împreună cu comunitatea. Implicarea locuitorilor dă o coerență și, de fapt, un caracter unic unui astfel de proiect și intensifică spiritul unui loc… Genius loci, dacă vreți.

Trafik Kör (Trafik Circle), to help us organize the process. Its members (mostly architects) are known and credible among the locals. The involvement of the Trafik Kör and local residents is based on the idea that the role of an architect is going to change substantially, and that debate and negotiation turn into key design tools. Then, several meetings with the locals took place, a type of forums with barbecues and genuine debates. Following the brainstorming in those parties, we organized an architecture competition for MA students. The projects were discussed together with the people in Gyón. Based on the best ideas accepted by the locals as well, a new master plan was designed, graphically shaped and produced. Practically, the “work” was eventually not so much the rehabilitation of the square, but the very process of creation with the community. The participation of the locals offers coherence, and a unique feature of such a project while enhancing its spiritual character… Genius loci, if you prefer. AUTHORS: DÉRI-PAPP ÉVA, HOLLÓ MÁTYÁS, NAGY ZSUZSA AND ZSUFFA ZSOLT (ARCHITECTS), TRAFIK KÖR ASSOCIATION AND PEOPLE IN GYÓN.

AUTORI: DÉRI-PAPP ÉVA, HOLLÓ MÁTYÁS, NAGY ZSUZSA ȘI ZSUFFA ZSOLT (ARHITECŢI), ASOCIAŢIA TRAFIK KÖR ȘI LOCUITORII CARTIERULUI GYÓN.

→ PLAN DE SITUAŢIE – STRADA CERCULUI. ÎN STÂNGA, SUS, VIITORUL SPAŢIU COMUNITAR → CIRCLE STREET, SITE PLAN. UPPER LEFT OF THE STREET LIES THE FUTURE COMMUNITY SPACE

→ DISCUTAREA PROIECTELOR ÎMPREUNĂ CU LOCUITORII → DISCUSSION OF THE PROJECTS TOGETHER WITH THE INHABITANTS

→ VIZUALIZARE DE INSERŢII DE FUNCŢIUNI → INSERTION OF FUNCTIONS – VISUALISATION

Textele șși imaginile g din versiunea tipărită p Texts & images g from the p print version Filmul „Looking for October” din programul School of Missing Studies (partea a treia) The movie „Looking for October” from The School of Missing Studies Program (3rd part) István Ligetvári: „Cutia neagră și picnic cultural contemporan” István Ligetvári: „Black box and contemporary cultural picnic” Ivan Kucina: Reţeaua comunitară „Responsabil (faţă) de proiect” Ivan Kucina: Project Responsible Network Community „Cronologia proiectului Trans Urban București (TUB)” „Chronology of Trans Urban Bucharest (TUB) Project”

Temele celor 3 volume Urban Report sunt / The Themes of the 3 Urban Report Volumes are: Vol 1: Poetica tranziţiei în derulare / The Poetics of Transition on the Run Vol 2: Condiţiile urbanităţii auto-reglementate / The Conditions of Self-Regulated Urbanity Vol 3: Pionierii practicilor emergente / The Pioneers of Emergent Practices