Actiuni civice

P.P. „Cuvântul” SRL

Faptele noastre ne fac ceea ce suntem (W.H. Allen)

Rezina 2011

Concept Tudor Ia cenco Redactor Elena Roman Machetare, design Elena Roman Descrierea CIP a Camerei Na ionale a C ii Faptele noastre ne fac ceea ce suntem / concept Tudor Ia cenco. Chi in u; Î.S.FEP “Tipogra a Central ”, 2011 – 91 p.

Tirajul: 500 ex.

ISBN 978-9975-9723-9-0 821.135.1(478)-9 F 19

Culegerea de fa cuprinde 32 de istorii de succes, ini iative civice ini iate de colective formale sau informale sau persoane particulare în cadrul concursului „Educa ia activismului cet enesc prin eviden ierea, promovarea i stimularea ini iativelor civice”, cu genericul: ”Ac iunea civic cu cel mai mare impact”, care au fost publicate în paginile s pt mânalului CUVÂNTUL pe parcursul anului 2011.

Proiectul „Educa ia activismului cet enesc prin eviden ierea, propagarea i stimularea ini iativelor civice inedite” cu genericul ”Ac iunea civic , cu cel mai mare impact” i un ciclu de interviuri cu genericul: „30 de întreb ri de-acas ” este realizat de CUVÂNTUL cu suportul Funda iei Est – Europene, din resursele acordate de guvernul Suediei i Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA prin intermediul Agen iei Suedeze pentru Dezvoltare i Cooperare Interna ional (Sida). Mesajul apar ine redac iei i nu re ect neap rat punctul de vedere al nan atorilor.

2

Cuvânt înainte Oamenii energici, entuzia ti, cu ini iativ , buni patrio i, care dau dovad în via a de toate zilele de mult dedica ie i responsabilitate sunt fondul de aur al na iunii. Redac ia s pt mânalului regional independent CUVÂNTUL i-a propus în cadrul concursului „Educa ia activismului cet enesc prin eviden ierea, promovarea i stimularea ini iativelor civice”, desf urat în paginile ziarului pe parcursul anului 2011, s eviden ieze i s descrie diverse ini iative ale unor colective sau persoane zice, realizate în afara obliga iunilor de serviciu i intereselor corporative, spre bene ciul comunit ilor i al unor persoane aparte. Bun oar , Agen ia pentru Dezvoltare Regional „Habitat”, director Valeriu Rusu, i-a propus s contribuie la propagarea i dezvoltarea turismului rural în zon , organizând împreun cu Muzeul Na ional de Etnogra e i Istorie Natural i Sec ia raional Cultur Rezina, în preajma M stirii „Adormirea Maicii Domnului” din âpova, prima edi ie a festivalului produselor i serviciilor turistice în spa iul rural „Nistrul turistic”. Scriitorul i publicistul Tudor opa i savantul istoric Anton Moraru au trudit ani în ir la scrierea istoriei localit ilor în care s-au n scut, editând în 2011 monogra ile respective. Lilian Danilov de la V sieni a modernizat din proprie ini iativ site-ul Consiliului Raional Telene ti, ini iind 10 rubrici noi, ecare cu câte 7-11 ata amente ce in de programe i proiecte de dezvoltare, transparen decizional , cooperare trasfrontalier , amplasând i clipuri cu secven e de la edin ele Consiliului Raional. Familia lui Simion Pl cint de la Gordine ti, Rezina, de i nu a avut pe nimeni din rude printre deporta i, a hot rât s înal e o r stignire în memoria cons tenilor deporta i i s le înve niceasc numele. M stirea Saharna înal o biseric în satul Saharna Nou , unicul în raion care nu avea un loca de închinare. Fermierul Ion Adomni ei din Ocni a3

i a adunat mii de obiecte i a amenajat un muzeu în propria gospod rie. Acestea sunt doar câteva exemple din irul celor descrise în culegerea de fa , ecare ind important în felul s u.

Cu concursul Funda iei Est – Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei i Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA prin intermediul Agen iei Suedeze pentru Dezvoltare i Cooperare Interna ional (Sida), toate aceste reportaje au fost adunate în aceast culegere, de care ulterior s poat lua cuno tin oricine i oricând pentru a se familiariza cu exemple de activism civic, istorii de succes din diverse domenii, care s -i inspire la crearea unor noi valori.

Un juriu format din reprezentan i ai redac iei s pt mânalului CUVÂNTUL i sectorului asociativ a examinat toate articolele la aceast tem , selectând înving torii – autorii a zece ini iative cu cel mai mare impact în via a comunit ilor, care au fost men iona i cu Diplome de excelen i trofee speciale.

Culegerea “Faptele noastre ne fac ceea ce suntem” este destinat pentru bibliotecile publice, colile, prim riile, ONGurile din regiunea Orhei, ca s serveasc drept poten ial material didactic pentru colarizarea ulterioar a sute i mii de cet eni, astfel contribuind la transformarea experien ei unora într-o valoare a întregii societ i.

Prin aceste ac iuni echipa s pt mânalului CUVÂNTUL î i propune s contribuie i în continuare la dezvoltarea activismului cet enesc, mobilizarea popula iei la ac iuni care s contribue la consolidarea i dezvoltarea comunit ilor, stoparea pe anumite segmente i dep irea degrad rii economice i sociale a localit ilor noastre, îmbun irea rela iilor dintre genera ii i dintre oameni.

Concursul va continua i pe parcursul anului 2012.

Acest proiect s pt mânalul CUVÂNTUL îl desf oar în parteneriat cu posturile locale de televiziune ELITA (Rezina) i Impuls TV ( old ne ti).

4

„Oglinda vie ii noastre” adus în scen la Orhei Corup ia în coal este un fenomen pe cât de r spândit, pe atât i de pu in elucidat, mai ales în opere literare sau în scen i e cu adev rat un act de curaj ca un profesor s scoat la ramp acest agel al societ ii. Duminica trecut , în sala mic a Centrului de Cultur „Andrei Suruceanu” din Orhei a avut loc premiera spectacolului „Oglinda vie ii noastre”, montat de Gheorghe Ioni , conduc tor al Teatrului Popular „VOAB” din localitate dup piesa lui Vasile Bajan, pedagog, poet i autor de melodii cunoscut cititorului nostru. Sala a fost arhiplin , iar jocul actorilor a electrizat audien a.

Dup spectacol audien a a participat la o discu ie aprins despre fenomenul corup iei i protec ionismului care a crescut asemeni tumorii în organismul statului; despre coala na ional , care este oglinda societ ii i re ect aceste fenomene hidoase; despre talentul actorilor - în mare parte elevi de la liceele din Orhei. Vorbe te Vasile Bajan.

5

Amintim c acum dou s pt mâni în aceia i sal a avut loc o avanpremier a spectacolului, la care au participat rude i oameni apropia i ai celor implica i în procesul teatral.

Vasile Bajan, în lucrarea sa, încearc s atrag aten ia publicului la o problem social stringent : impactul nefast al corup iei, protec ionismului i migra iei popula iei asupra educa iei tinerei genera ii i a dezvolt rii statului în general. Ac iunea are loc într-un liceu, dar i în familiile elevilor acestei institu ii. Bogdan, un feciora de bani gata arunc cu dolari în dreapta i în stânga, iar când profesoara de geogra e încearc s nu mai e indulgent cu elevul din simplul motiv c acesta nu cunoa te lucruri elementare, tat l lui, mai degrab cap al lumii interlope decât om de afaceri, împreun cu directorul colii îi organizeaz profesoarei un agrant. Poli ia o re ine cu dolarii în mân (bani oferi i de tat l lui Bogdan chipurile ca ajutor din partea comitetului p rintesc pentru tratamentul mamei profesoarei).

Piesa are destule scene care developeaz caractere. Constantin, unul din protagoni tii piesei i purt torul ideii principale, - o societate prosper atunci când legea i moralitatea sunt în capul mesei, - seam mult dup caracter cu autorul. „Am lucrat dou luni asupra acestei piese, am avut mari emo ii când maestrul Gheorghe Ioni , conduc torul teatrului popular „VOAB” a recitit-o câteva seri la rând. Am avut emo ii mari i la avanpremier , dar i la premier ”, ne-a spus Vasile Bajan.

“Este o tradi ie a teatrului „VOAB” de a prezenta în scen piesele autorilor no tri locali, în care se re ect problemele societ ii la moment. Spectacolul „Oglinda vie ii noastre” este deocamdat unicul care ridic aceste probleme. Ne-am propus mergem cu aceast pies prin institu iile de înv mânt din ora i raion”, ne-a spus regizorul Gheorghe Ioni .

Iar Vasile Cocarcea, func ionar public pensionat i poet de la Orhei, ne-a m rturisit: - Am acceptat cu pl cere s particip ca actor în spectacolul 6

dat. În tinere e am activat ca actor în acela i teatru popular de la Casa de Cultur din Orhei, iat de ce m-am readaptat u or. E adev rat c rolul, unul de moravuri, mi s-a dat cam greu. Am lucrat profesor în coal , îns asemenea probleme nu am avut. Cred e vorba, în primul rând, de lips de moralitate, dac se vând examenele i colocviile, iar elevul care înva este marginalizat, dac banul poate îndeplini orice capriciu al elevului. Mi-a spus unul dintre tinerii spectatori c rolul meu este foarte antipatic i îi venea s arunce cu o piatr în mine. Anume a a trebuia s -l vad spectatorul - ca pe un ghem de vicii - pe directorul jucat de mine, care i-a vândut colega, luând un bonus al tr rii în plic. Piesa lui Vasile Bajan, de fapt, nu este numai o oglind , dar un strig t la cer pentru societatea noastr . Ea parc spune: „Doamne, lumineaz mintea poporului t u”, pentru ca noi s ne dumirim încotro mergem”, ne-a spus Vasile Cocarcea.

Echipa de actori a primit felicit ri din partea lui Pavel Iane , fost actor al teatrulu „VOAB”, Vitalie Gar tea, actor la teatrul de p pu i „Licurici” care, elev ind a f cut primii pa i pe scena aceluia teatru popular din Orhei, Vlad La cu, jurnalist, dar i actor amator.

Ion Cernei 4 februarie

7

În scopul sporirii încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului Proiectul “Parteneriat între maluri de Nistru pentru Dezvoltare Local , prin Încredere, Ac iune Comunitar i Atitudine Proactiv „ a fost lansat recent de c tre Agen ia pentru Dezvoltare Regional „Habitat” în cadrul unei mese rotunde organizate la Rezina cu participarea reprezentan ilor autorit ilor publice locale i sectorului asociativ din satele Molochi ul Mare i Beloci, raionul Râbni a i altor persoane implicate în aceast ac iune (în imagine). Proiectul este realizat cu asisten a programului „Sus inerea M surilor de Promovare a Încrederii”, nan at de Uniunea European i implementat de Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare.

Potrivit autorilor, proiectul dat urmeaz s e implementat pân în iunie 2011 i are drept scop sporirea gradului de încredere între popula ia de pe ambele maluri ale Nistrului prin solu ionarea unor probleme sociale. În cadrul lui, în satul Molochi ul Mare 8

vor reabilitate ambulatoriul medical i re eaua de ap potabil , iar în satul Beloci - coala s teasc i punctul medical.

Un alt obiectiv al proiectului este instruirea liderilor locali i dezvoltarea resurselor umane din aceste localit i pentru a le oferi cuno tin e i abilit i care s le ajute s realizeze alte activit i economice-sociale bene ce pentru comunit ile locale.

Dup cum a remarcat în cadrul mesei rotunde Valeriu Rusu, directorul ADR „Habitat”, bene ciari direc i ai acestui proiect sunt 3300 de cet eni deservi i de ambulatoriul medical din satul Molochi ul Mare i al i 900 de cet eni deservi i de punctul medical din satul Beloci, de asemenea circa 100 de copii, care înva în coala din satul Beloci i cam tot atâ ia locuitori din mahalaua „Balaia” a satului Molochi ul Mare, gospod riile rora vor conectate la re eaua de ap potabil . În afar de aceasta, se prevede ca 17 persoane din rândul tinerilor s e instruite în domeniile: management de proiect, dezvoltare comunitar , managementul ONG-urilor.

Activitatea, conform proiectului, urmeaz s se încheie cu dou cafenele publice, organizate în ecare dintre cele dou sate, la care, cu participarea autorit ilor i activi tilor, vor elaborate planurile locale de dezvoltare comunitar integrat a acestor localit i.

Potrivit dlui Valeriu Rusu, directorul ADR “Habitat”, proiectul va realizat cu suportul nanciar al programului „Sus inerea surilor de Promovare a Încrederii” i contribu ia comunit ilor respective.

Reporter “C” 4 februarie 2011

9

Medierea, o metod e cient de solu ionare a litigiilor Exist o caricatur , care arat la neregulile din sistemul judiciar din Republica Moldova. Doi b rba i la costum, a eza i pe o banc în parc. Costumele le sunt murdare i rupte, iar ei arat ca ni te vagabonzi. Unul se întoarce c tre cel lalt i-i spune trist: ”Trebuia s opt m pentru mediere”. Ei puteau parteneri de afaceri, un angajator i un angajat, vecini sau chiar fo ti prieteni. Dar, ciocnindu-se într-un proces judiciar, ambii s-au pomenit ruina i.

Numai cei care au trecut printr-un proces judiciar pot în elege umorul i drama acestei caricaturi. Nervi pierdu i în edin ele care deseori se amân neîntemeiat, onorarii mari pl tite avoca ilor, luni, iar câte odat i ani trecu i în a teptarea unui verdict, rela ii stricate i autoritate afectat sunt doar câteva caracteristici care inevitabil in de un proces judiciar.

Necunoscând alte alternative sau poate neavând încredere în ele, oamenii de afaceri din Moldova apeleaz la instan ele de judecat (mai pu in la arbitraj), ca principale institu ii de drept care le pot face dreptate, con tientizând sau poate nu, c se va face dreptate doar unei p i, c rela iile cu reclamatul se pot strica pe totdeauna; c reputa ia rmei poate tirbit ; c hot rârea va trebui apoi executat – proces care mai dureaz o bucat de timp, iar într-un sfâr it s vad c persoana învinuit nu mai are resurse cu care s i onoreze obliga iile.

Lista dezam girilor ar putea continua cu corup ia din justi ie, cu faptul c instan ele sunt supraînc rcate cu dosare i judec torul de multe ori pur i simplu nu are timp destul pentru examinarea am nun it a probelor .a. Cel care pierde procesul de cele mai multe ori pierde nu numai bani i timp, dar i încrederea în justi ie.

Conform informa iei Cur ii Supreme de Justi ie a RM privind 10

activitatea instan elor judec tore ti în anul 2009, pe parcursul anului 2009, în instan ele judec tore ti economice au parvenit 11180 de pricini civile, ceea ce constituie cu 3247 cauze mai mult decât în 2008. În urma judec rii litigiilor, a fost încasat taxa de stat în m rime de 34.433.355,62 lei, 6184,77 euro i 479129,58 dolari.

Sarcina medie lunar a unui judec tor de la Judec toria Economic de Circumscrip ie a constituit 88 de cauze. Pentru compara ie, înc rc tura lunar a unui judec tor al JEC în 2008 era de 52 de cauze. În perioada de referin , s-a majorat num rul ac iunilor referitoare la urm toarele litigii: • privind executarea obliga iunilor - de la 4491 la 5796 pricini; • privind contractele de antrepriz i acordare a serviciilor de la 977 la 1147 pricini; • privind dreptul de proprietate - de la 1634 pân la 1688 pricini.

Dac e s privim înc o data sumele care au fost încasate ca tax de stat, putem s ne închipuim ce sume au fost obiect al litigiilor, dac conform Legii taxei de stat a RM pentru cererile de chemare în judecat privitor la litigiile cu caracter patrimonial, valoarea taxei de stat constituie 3% din valoarea ac iunii sau din suma încasat , dar nu mai pu in de 150 lei.

Cu toate c cheltuielile aferente unui proces judiciar sunt mari (deoarece mai implic uneori i sume exorbitante pl tite avoca ilor), statistica arat c num rul de cereri înaintate în judecat este în cre tere.

Care-i ie irea din situa ie? Companiile occidentale au g sit spuns la aceast întrebare: MEDIEREA. Medierea este o metod alternativ de solu ionare a litigiului, un proces în care p ile caut solu ii, ind asistate de un mediator care ac ioneaz ca o parte ter i impar ial . Medierea este 11

voluntar i tinde s ofere p ilor implicate în litigiu oportunitatea de a se face auzite, de a asculta perspectivele ec reia i de a decide singure cum s i rezolve mai departe problema.

Ei sunt st pâni pe situa ie i unicii care au putere de decizie în rezolvarea litigiului, nemaiputând apoi s dea o parte de vin pentru pierdere pe avoca ii care îi reprezint sau pe judec torul care a emis hot rârea, cum se întâmpl în cazul pierderii unui proces judiciar. Mediatorul nu are dreptul s impun p ilor o solu ie, el poate doar s -i ajute s comunice, s destind atmosfera dac este una tensionat , sa-i in la masa de negocieri pân ace tia ajung la o în elegere. Cu acordul p ilor, mediatorul poate atrage diferi i speciali ti în procesul de mediere. P ile în orice moment se pot retrage din procesul de mediere i s continue examinarea litigiului în instan a de judecat , deoarece, cum am mai spus, medierea este un proces voluntar, în care p ile se implic de bun voie, cu bun credin i liberi de teama faptului ce spun la mediere va putea folosit în alt parte. P ile trebuie s exploreze toate posibilit ile, deoarece doar dintr-o explorare riguroas a op iunilor apar solu ii.

Ca alternativ juridic , medierea reprezint un mod e cient de solu ionare a con ictelor. Dac ne referim la situa ia în care se a economia i comunitatea de afaceri, atunci medierea comercial i cea scal sunt foarte necesare pentru încurajarea i stimularea dezvolt rii economice a republicii, iar pentru întreprinderile mici i mijlocii aceste modalit i alternative de solu ionare a con ictelor ar da un su u nou dezvolt rii afacerilor.

Companiile mari din Occident demult opteaz pentru mediere, ind chiar ni te promotoare ale acesteia. Ele demult au în eles avantajele acestei proceduri. Michael Leathes, eful Departamentului de Proprietate Intelectual a Companiei British American Tobacco a rma c : ”Medierea vine pentru c trebuie. Companiile nu- i pot asuma riscuri proste ti cu bunurile ac ionarilor dac 12

sunt alte c i de asigurare a ac iunilor cu costuri mai mici. Tot mai multe afaceri trag o linie sub bugetele extinse ale litigiilor i cer rezultate mai rapide.

Practicienii realizeaz c pentru a re ine clien ii care-i au i pentru a câ tiga noi clien i ei trebuie s demonstreze c pot solu iona repede con ictele care apar i pot oferi solu ii i în afara proceselor de judecat .” Michael Leathes, avocat cu o vast experien corporativ a f cut medierea elementul integral al politicilor de solu ionare a con ictelor pentru departamentul de Proprietate Intelectual al companiei globale la care lucra. El în elege un lucru fundamental despre mediere – ea d p ilor ansa ca acestea i rezolve litigiul în felul lor, de inând în acela i timp controlul asupra rezultatelor.

Un alt avocat, deja al companiei GE Oil & Gas in Florence a rma: ”Dezam girea în rezultatele arbitrajului a convins departamentul nostru legal s încurajeze i cei mai sceptici oponen i foloseasc medierea. Noi încuraj m identi carea din timp a litigiilor i încerc m s inem obiectivul companiei - i pe cât este posibil i obiectivul adversarilor – mai degrab pe interesele comerciale i nu pe rezultatul de câ tig/pierdere a litigiului”.

La începutul anilor ’80, câteva companii din SUA din lista Fortune 500 au în in at Institutul Interna ional pentru Prevenirea i Solu ionarea Con ictelor (CPR Institute) care avea scopul de 13

a studia posibilit ile alternative de solu ionare a disputelor private. Astfel, a fost creat ”Angajamentul CPR” în care companiile membre promiteau s apeleze mai întâi la metodele alternative de solu ionare a litigiilor (ADR) înainte de a înainta o ac iune în judecat . În 1983, acest angajament a fost semnat de 50 de companii. În 999 num rul semnatarilor crescuse la 4000.

Un angajament similar a fost f cut în 1990 pentru rmele juridice. 1500 de rme au semnat acest angajament. Printre acestea se reg sesc 400 din 500 cele mai mari rme ale SUA. Centrul pentru Solu ionarea Efectiv a Litigiilor (Centre for Effective Dispute Resolution) a efectuat ni te calcule în Marea Britanie care arat c , începând cu a.1990, evitând timpul pierdut de management, rela iile stricate cu partenerii de afaceri, productivitatea pierdut i onorariile pl tite avoca ilor, medierea comercial a salvat business-ului englez suma de 6.3 miliarde lire sterline. Ob inând rezolv ri rapide a disputelor care altfel ar mers spre examinare în instan ele judec tore ti, Centrul pentru Solu ionarea Efectiv a Litigiilor prezice c medierea comercial va economisi business-ului 1 miliard de lire sterline pe an. În Moldova, Legea nr. 134 din 14.06.2007 cu privire la mediere a intrat în vigoare la 01.07.2008. Cercet ri i sondaje de felul celor de mai sus la noi nu au fost efectuate, deoarece medierea este o institu ie nou în Republica Moldova, care nu este folosit înc pe larg. Consider m, c promotori ai acestei institu ii trebuie e rmele mari în deplin sinergie cu întreprinderile mici i mijlocii i ONG-urile, care au drept scop promovarea medierii.

Statului îi revine obliga iunea s reglementeze, mediatizeze i sus in aceast institu ie pentru a o face popular .

A adar, pentru ca Institu ia Medierii s devin una e cient i necesar , cât mai urgent trebuie s solu ion m problemele ce împiedic acest proces.

14

Aceste probleme sunt urm toarele: 1. Cadrul legal imperfect i sistemul judec toresc corupt, netransparent.

Pentru promovarea medierii este necesar de a veni cu unele modi c ri i complet ri în urm toarele legi organice: Legea cu privire la organizarea judec toreasc , Legea cu privire la statutul judec torului, Legea cu privire la procuratur , Legea cu privire la avocatur i de racordat aceste legi la liniile directorii ale CNEJ a Consiliului Europei i Recomand rile Comitetului de Mini tri cu referire la metodele alternative de solu ionare a con ictului.

2. Atitudinea preconceput i sceptic a unor reprezentan i ai corpului judec toresc i procurori.

Pentru promovarea medierii este necesar de a avea încrederea în calea extrajudiciar de solu ionare a con ictului mai întâi de toate din partea celor care nemijlocit aplic legea, încredin ând în permanen p ile antrenate în procesul penal i civil c exist c i alternative de solu ionare a con ictului care sunt cu mult mai efective i mai economice. Atât timp cât cei ce aplic legea vor sceptici i vor privi medierea doar prin prisma unei posibilit i de a pierde dosarele care le au pe rol va di cil de a promova medierea i arbitrajul.

Pe de alt parte, aceast atitudine este legat de sistemul nereformat, care a stigmatizat aceast tagm de profesioni ti (judec tori, procurori, avoca i) c anume ei sunt purt torii justi iei i nimeni altul nu ar putea s se descurce în lipsa lor. Or dac vedem atribu iile unor magistra i, în special celor specializa i – de la judec toriile economice, contencios, judec torii de instruc ie (în cazurile violen ei domestice sau contraven iilor nu prea grave) ei, de fapt, de multe ori mediaz ni te con icte. Prin urmare apare un sentiment de concuren între ei i mediatori.

3. Lipsa unui sistem accesibil de decontare a mijloacelor ne ti pentru medierea garantat de stat.

Practica statelor în care medierea func ioneaz a demonstrat 15

justi ia restaurativ , în spe medierea i proba iunea, în unele cazuri, sunt cu mult mai efective pentru societate i persoanele ate în con ict decât cea retributiv sau clasic . Justi ia restaurativ pune accent în primul rând pe persoan , pe rolul acesteia în societate i are drept scop restabilirea rela iilor lezate dintre societate i individ, pe când sistemul justi iei retributive este orientat spre r spundere i sanc iuni. În cadrul ec rui birou de asisten juridic garantat de stat trebuie s existe câte un mediator, nan at pe acelea i principii.

4. Alte impedimente sunt cele legate de nivelul con tiin ei juridice i sociale atât a celor care merg în justi ie, cât i a celor ce înf ptuiesc justi ia. În concluzie putem spune c , de i medierea nu este o panacee, ea poate adecvat în multe cazuri, în care acest proces nici nu este luat în considera ie.

Doina Vârtosu, avocat, Valeriu Rusu, director ADR „Habitat” Exprim m cele mai sincere mul umiri i recuno tin Black Sea Trust, cu sus inerea nanciar a c ruia se public acest articol.

4 martie 2011

16

„Festivalul m oarelor” la biblioteca din Telene ti Luna martie va marcat la Biblioteca Public „Vasile Alecsandri” din Telene ti cu o suit de activit i literar-culturale, care încep ast zi cu „Festivalul m oarelor”, edi ia a II-a.

Este vorba de o expozi ie de m oare, confec ionate de c tre 22 de me teri populari din localit ile raionului, care va dura pân

Festivalul a întrunit sute de perle de art popular în alb i ro u, pe care me teri ele populare i angajatele bibliotecii le-au vernisat în localul institu iei.

17

la sfâr itul lunii. În cadrul acestui festival liala din Telene ti a Uniunii Me terilor Populari i Agen ia pentru Ocuparea For ei de Munc vor organiza cursuri cu genericul: „M orul între tradi ie i modern” i un atelier în care doritorii vor putea deprinde lucrul cu bre vegetale. Va urma o mas rotund „Tradi ia m orului la diferite popoare” i alta - „M orul, calea spre nemurire”.

Dup cum ne-a relatat Maria Furdui, directoarea bibliotecii, scopul acestor activit i este de a consemna importan a acestei tradi ii pentru identitatea noastr na ional . „Acum un an Lidia Varvarova, un expert interna ional în politici culturale, care modera la Chi in u un curs pentru lucr torii din domeniul culturii, mi-a d ruit un m or. Ea, acum cet ean a Canadei, mi-a spus c m orul este o tradi ie a patriei ei, Bulgaria. Am mas profund impresionat de acest gest, care m-a f cut s organizez un pic mai altfel aceste activit i”, a spus dna Furdui.

Fiecare me ter popular, la atelierele din cadrul festivalului, va descrie în viziunea sa „Legenda m orului”. Totodat , va alc tuit un catalog al me terilor populari participan i la edi ia a II-a a festivalului.

Ion Cernei 4 martie 2011

18

BCIS, ans de abilitare economic nu numai pentru femei La Telene ti a fost deschis un Birou Comun de Informa ii i Servicii (BCIS), unul din componentele Programului „Abilitarea economic a femeilor prin cre terea oportunit ilor de angajare în câmpul muncii în Republica Moldova”.

De fapt, activitatea acestui birou a demarat la 19 ianuarie c., iar ac iunea de acum o s pt mân a fost mai degrab o festivitate de inaugurare a unui o ciu unde în ecare miercuri, în intervalul dintre orele 9.00 i 12.00, speciali ti de la sec iile Economie, Asisten Social i Protec ie a Familiei, Direc ia Agricultur i Alimenta ie, Serviciul Rela ii Funciare i Cadastru, Agen ia Teritorial pentru Ocuparea For ei de Munc , Inspectoratul Teritorial al Muncii, Casa Teritorial de Asigur ri Sociale, Agen ia de Dezvoltare Rural ACSA i Camera de Comer i Industrie vor oferi informa ii i servicii solicitan ilor din raion vizavi de începerea unei afaceri ori angajarea în câmpul muncii.

Administra ia raionului i mai mul i primari din teritoriu au semnat un Memorandum de în elegere privind func ionalitatea BCIS. La sfâr itul anului trecut „C” a scris despre lansarea la Chi in u a Programului „Abilitarea economic a femeilor prin cre terea oportunit ilor de angajare în câmpul muncii în Republica Moldova”, proiect nan at de c tre Ambasada Suediei în Moldova i la care particip deja câteva raioane, inclusiv Telene ti. La scurt timp dup aceasta Lilian Danilov, eful serviciului de dezvoltare investi ional i cooperare la Sec ia Economie i Reforme a Consiliului Raional Telene ti, a organizat activitatea prestatorilor de servicii nominaliza i mai sus, care primesc cet enii în ecare miercuri pentru a le oferi servicii în urm toarele domenii: angajarea în câmpul muncii, 19

Coordonatorii Programului „Abilitare economic a femeilor prin cre terea oportunit ilor de angajare în câmpul muncii în R.Moldova” (a doua din sânga - Ulziisuren Jamsran, al treilea - Lilian Danilov), al turi de speciali tii prestatori de servicii de la Biroul Comun de Informa ii i Servicii de pe lâng Consiliul Raional Telene ti. formare profesional , antrenarea omerilor în lucr ri publice, consulta ii individuale, medierea angaj rii în câmpul muncii, asisten i protec ie social , ini ierea i dezvoltarea afacerilor, servicii de consultan i extensiune în agricultur , cadastru i rela ii funciare, rela ii de munc (angajarea, concedierea, m suri de protec ie a lucr torilor la locul de munc i prevenirea riscurilor profesionale etc.)

Dup cum ne-a relatat Lilian Danilov, scopul BCIS este îmbun irea accesului la informa ii i servicii de calitate în domeniile ce contribuie la abilitarea economic atât a femeilor, cât i a b rba ilor. În perioada 19 ianuarie – 9 februarie c.

20

de serviciile biroului au bene ciat 41 de persoane, inclusiv 19 rba i i 22 de femei. O treime dintre ace tia au solicitat ajutorul speciali tilor de la Sec ia de Asisten Social i Protec ie a Familiei, 8 persoane au avut întreb ri c tre Inspectoratul Teritorial al Muncii, etc.

De fapt, biroul înlocuie te, într-un fel, deplas rile colaboratorilor acestor structuri prin localit ile raionului pentru a se întâlni cu s tenii i a le r spunde la întreb ri. În opinia mai multora, aceste deplas ri nu erau e ciente. În acela i timp, dup ce CUVÂNTUL public articole despre istoriile de succes ale diferitor produc tori autohtoni lansa i în diverse afaceri, mai mul i cititori cer de la redac ie adresele acestora, pentru a prelua experien a lor.

Dna Ulziisuren Jamsran, consilier gender ONU pentru R. Moldova i Ucraina, cu care am discutat la tem , a men ionat pentru a ini ia ni te proiecte de asisten în sate trebuie s se cunoasc foarte bine necesit ile i posibilit ile localit ilor respective. Iat de ce orice informa ie, din orice surs , inclusiv mass-media, este foarte important , a spus dumneaei.

Lilian Danilov, la rândul s u, a mai precizat c Echipa Mobil a BCIS va organiza i deplas ri mai ales în satele îndep rtate de centrul raional, pentru a organiza primirea cet enilor. „În acest mod am putea identi ca mai mul i solicitan i pentru proiectele noastre. Mai mult lume care a fost în str in tate are bani pe care i-ar putea investi în diferite afaceri. În cadrul unor asemenea întrevederi la Biroul Comun de Informa ii i Servicii, sau în localit i, putem acorda asisten a noastr ”, ne-a spus Petru St nil , directorul ACSA-Telene ti.

Proiectul ofer cet enilor, mai ales femeilor, anse de a- i si un rost în via .

Ion Cernei 25 martie 2011

21

Medierea, proces fragil, deocamdat pu in agreat Materialul „Medierea, o metod cient de solu ionare a litigiilor”, publicat în CUVÂNTUL nr. 10 din 4 matie c., este o încercare temerar de a sensibiliza publicul larg asupra unui proces extrajudiciar a at înc în faza de pionierat, dar i un prilej de discu ie asupra implement rii acestei metode de reglementare juridic a unor con icte. Or, procesul medierii r zbate destul de anevoios, mai întâlnind în calea sa necunoa tere, scepticism, indiferen i stop ri legate de mentalitate atât la cei care sunt impu i s apeleze la justi ie, cât i la cei obliga i s înf ptuiasc actul juridic. În curând se vor împlini patru ani de la adoptarea Legii cu privire la mediere, îns medierea în Republica Moldova nu prea merge. i în raionul Telene ti institu ia medierii r mâne deocamdat ine cient , pentru c nu-i practicat i nu-i cunoscut nu numai de cet enii simpli, dar i de factorii de decizie din administra ia public . Cât prive te avoca ii, o erii de urm rire penal , procurorii, judec torii, chiar i dac cunosc câte ceva despre mediere, se pare c prefer s r mân în a teptarea unei comenzi „de sus”.

Autorii articolului au dreptate când se refer la problemele speci ce realit ilor noastre. S lu m acela i cadru legal (imperfect deocamdat ) care trebuie s asigure coeziunea între Legea cu privire la mediere i legisla ia penal , Codul contraven ional, Codul de procedur civil , Codul de executare, etc. În codurile nominalizate lipse te capitolul „Medierea, mediatorul”, cu toate detaliz rile cuvenite. Numai dup modi c rile respective în 22

aceste acte va deveni clar statutul mediatorului în procesul penal i în raporturile cu o erii de urm rire penal , cu procurorii i judec torii. Pân atunci atitudinea acestora fa de mediator este una plin de indiferen .

La moment în raionul Telene ti activeaz deja doi mediatori atesta i, cu preg tirea corespunz toare. Responsabili de la Institutul de Reforme Penale au organizat aici dou seminare la tema respectiv , invitând procurori i o eri de urm rire penal .

Pentru ultimii a fost organizat i un seminar zonal la B i (sub egida celor de la IRP), unde ec rui participant i-a fost înmânat câte un ghid special privind medierea în cauze penale. Dar carul nu se prea mi din loc.

Totu i la Telene ti cei mai deschi i pentru mediere sunt judec torii. Dumnealor sunt întotdeauna disponibili s furnizeze informa ia necesar cu privire la o cauz sau alta, desigur în limitele permise de lege. Îns când vor surveni complet rile în codurile procesuale despre care am pomenit mai sus, atunci i al ii ar putea recomanda mai des p ilor în proces (în cazurile prev zute de lege) stingerea litigiilor prin mediere. Deocamdat agen ii economici, oamenii de afaceri nu prea manifest interes fa de mediere pentru c nu cunosc posibilit ile i avantajele ei. În procese economice ast zi mul i înc prefer avocatul în locul mediatorului, de i cu suportul juridic al primului riscul pierderii procesului r mâne unul iminent, dar i onorariile pl tite avoca ilor sunt mult mai mari decât cele pentru mediatori. Lipsa de informa ie întotdeauna cost mult...

Dolean a principal în condi iile vie ii noastre de azi e c medierea ar trebui sus inut i promovat mai mult de c tre toate institu iile de stat, mai ales când vine vorba de litigiile în care gureaz minori, omeri, pensionari, persoane socialmente vulnerabile, dar i cele cu venituri modeste...

Mihai Matei, mediator 15 aprilie 2011

23

„Moldova m doare” – o carte-m rturie despre masacrul din aprilie 2009 Damian Hâncu, victim a evenimentelor din aprilie 2009, originar din satul Berezlogi, Orhei, i-a lansat cartea „Moldova doare”, în care descrie cum tinerii au fost maltrata i în comisariate i umili i de c tre poli ti. La salonul-concurs inter-raional de carte, totalurile c ruia au fost f cute zilele trecute, „Moldova doare” a fost men ionat cu premiul “Cartea anului”. „Am dorit s redau suferin ele care le-am suportat atunci, sacri ciul pentru libertate i democra ie. „7 aprilie” a fost o revolt a tinerilor, care, din p cate, a fost transformat într-un masacru, cu 5 mor i i 10 fete violate în comisariatele de poli ie comuniste. Mi-a fost greu s o scriu pentru c trebuia s -mi aminDamian Hâncu tesc ecare moment, mai ales c am fost martorul mor ii lui Valeriu Boboc.

Suferin a care am tr it-o nu am dorit s e limitat doar la un simplu capitol”, a men ionat autorul, citat de Info-Prim-Neo. Damian Hâncu spune c „7 aprilie” este un eveniment istoric, iar pentru el reprezint o durere i un mesaj de schimbare i speran . Inten ia de a scrie o carte a ap rut imediat dup evenimente, dar numai dup un an i ceva gândurile au putut puse pe hârtie. Cartea a ap rut în trei limbi: român , englez i francez , pentru ca i cet enii str ini interesa i s poat citi despre „7 aprilie” alte lucruri decât se spun.

Mama tân rului, Parascovia Hâncu, a declarat c a citit cartea de mai multe ori i de ecare dat a fost tulburat .

24

tiu c Damian sufer , dar nu vrea s -mi spun . „7 aprilie” a marcat trecerea de la regimul comunist, dat jos de c tre tineri.

Noi, în 1989, eram tineri ca ei i am venit la Marea Adunare Na ional pentru a cere libertate. Acum istoria se repet i copiii no tri ne urmeaz ”, a spus Parascovia Hâncu.

Scriitoarea i ziarista Lumini a Dumbr veanu, cu ajutorul reia a fost lansat cartea la Chi in u, a spus c genericul acestei prezent ri este: „Cine uit – nu merit ”. „Cartea are nu doar valoare documentar , dar i artistic .

Este o carte care bate clopotele, care te doare. Este consacrat tuturor celor care i-au pus via a în pericol pentru viitorul rii”, a spus Lumini a Dumbr veanu.

Scriitorul Nicolae Dabija a men ionat c „7 aprilie” a fost o continuare a revoltelor care s-au produs acum 20 de ani. „Ceea ce s-a întâmplat la 7 aprilie a fost un lucru foarte important, deoarece tinerii i-au ar tat c doresc democra ie, libertate, doresc în Europa. Tinerii au schimbat Moldova la fa , iar Damian Hâncu este unul din martirii acelor evenimente”, a spus Nicolae Dabija.

Cartea a ap rut la Editura Prut Interna ional, în câteva sute de exemplare i poate g sit la orice libr rie la pre ul de 20 de lei.

CUVÂNTUL precizeaz : Damian Hâncu studiaz concomitent la dou facult i: una de la ULIM, Chi in u i alta din Fran a. În aprilie 2009 se a a la sesiune, la ULIM. Mama sa este bibliotecar i profesoar la Berezlogi. Damian a fost arestat în ziua de 7 aprilie, pe la ora 23. Mama sa l-a g sit a doua zi la Comisariatul General de Poli ie cu o mân rupt , o sumedenie de traume i vân i pe corp, din cauza c rora a putut pleca în Fran a abea peste o lun . Acum un an Damian povestea c dup ce a fost eliberat de la poli ie înc mult timp a fost urm rit, inclusiv i în Bucure ti, ind amenin at i cu moartea dac nu- i ine limba dup din i.

Info-Prim Neo 29 aprilie 2011

25

Salonul-concurs de carte „Pe o ramur de grai” Miercuri, la Biblioteca Public „A.Donici” din Orhei au fost mediatizate totalurile edi iei a treia a Salonului-concurs interraional de carte, care s-a desf urat în perioada 18-21 aprilie 2011 sub genericul :„Pe o ramur de grai”. Juriul a premiat 20 de lucr ri, editate de autori din raioanele Orhei, Rezina, Telene ti.

Dup cum au men ionat în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor Gheorghe Guriuc, eful Sec iei Cultur Orhei i Lidia Sitaru, directoarea la Bibliotecii Publice „A.Donici”, la edi ia din anul curent concursul s-a extins în toat regiunea Orhei, spre deosebire de primele dou edi ii, la care au participat doar autori din raionul Orhei. „Astfel, s-a l rgit nu numai cercul autorilor, dar i tematica lucr rilor. Al turi de condeieri consacra i, cu câte 5-12 c i în activ, bine cunoscu i publicului cititor din regiune, cum ar Gheorghe Bossi-Dumeneanu, Gheorghe Maxian, Vasile Bajan .a., la concurs au participat i mul i amatori de proz , poezie, publicistic de diferite vârste, inclusiv adolescen i”, a men ionat dna Sitaru.

La compartimentul „Cartea anului” premiile au fost decernate lui Boris Vasiliev din S tenii-Vechi, Telene ti pentru povestirea documentar „Stalin mi-a furat copil ria” i tân rului autor Damian Hâncu din Berezlogi, Orhei, pentru lucrarea „Moldova doare”.

Culegerea „30 de întreb ri de-acas ” editat de s pt mânalul CUVÂNTUL, lucr rile „Decodi carea logigramei în iconicul lozo c al lui Petre ea” (autor Petru Ababii, Orhei) i „10 monumente ale ora ului Rezina” (autor Ion Perciun, Rezina) au fost men ionate cu premii i diplome la compartimentul „Cartea cognitiv- tiin c ”.

26

Gheorghe Guriuc, eful Sec iei Cultur Orhei i Lidia Sitaru, directoarea BPR „A.Donici” înmâneaz premiul "Cartea anului" dlui Boris Vasiliev (în dreapta).

Pentru lucr rile editate în 2010 în domeniul prozei, poeziei, dramaturgiei i muzicii juriul a decernat premii lui Gheorghe Maxian, Gheorghe Bossi-Dumeneanu, Vasile Bajan, Eugenia Caraman .a.

Au fost deasemenea premiate câteva lucr ri editate de la Biblioteca Public „A.Donici” i Biblioteca pentru Copii „Ion Creang ” din Orhei, mai multe încerc ri literare de debut.

Reporter “C” 29 aprilie 2011

27

„Chi cani pe R ut”, înc o carte semnat de maestrul Tudor opa Tudor opa, redutabil jurnalist i scriitor, autor a 50 de c i, a mai scos recent de sub tipar înc un volum, întitulat „Chi cani pe R ut”. Este vorba, de fapt, de o a treia edi ie dedicat istoriei satului s u de ba tin , care împline te 445 de ani de la prima atestare documentar . „Dedic aceast carte vetrei str bune i cons tenilor mei, oameni vrednici i de isprav , înzestra i cu tr turi nobile – nes io i la munc , la carte i avere, cutez tori i one ti, de uneal i dârji la nevoie, ambi io i în a se realiza i veseli la petreceri.

Satul Chi canii-Vechi a dat neamului multe min i luminate, care-i fac o deosebit cinste i faim în ar i în lume”, spune autorul. În anul 1997 a v zut lumina tiparului cartea „Chi cani”, bogat ilustrat , cu un tiraj de 2000 de exemplare. În 2003 aceast lucrare, rev zut i completat , a ap rut cu titlul „Crescu i pe aceia i vatr ” în tiraj de 1000 de exemplare. „Chi cani pe R ut” a fost editat cu un tiraj mai modest - de 500 de exemplare, dar este o edi ie monumental , care con ine o mul ime de documente de arhiv despre istoria localit ii.

Un interes deosebit prezint a-nu mita « 28

1858

, 18 », care este de fapt o cronic a recens mântului, în care este înscris nominal ecare din cei 270 de b rba i i 218 femei din localitate.

Cartea con ine mai multe crochiuri despre personalit ile de vaz ale localit ii: Boris G in , academician, Nicolae Esinencu, poet i prozator, Boris Guzun, avocat, dou capitole despre conferin a tiin c care l-a scos din anonimat pe Andrei G in , deputat în Sfatul rii, unul din ctitorii Marii Uniri de la 1918 i a Reformei Agrare din 1921-1924 din Basarabia. Nu au fost trecu i cu vederea nici Silvestru Maximilian, economist, originar din C ne ti, Leo Botnaru, poet, originar din Negureni, Nicolae Stratulat, pedagog, originar din ân reni, care i-au f cut studiile la Chi cani, unde în anii 50 ai secolului trecut func iona una din cele dou coli medii din raionul Telene ti. Autorul nu a putut s nu scrie i despre familia poetului Ion Hadârc , a c rui so ie Maria Munteanu e de ba tin din Chi cani.

E prezent în carte i interviul cu maestrul Tudor opa din ciclul „30 de întreb ri de-acas ”, publicat ini ial în s pt mânalul CUVÂNTUL i ap rut în volumul cu acela i nume.

Ion Cernei 6 mai 2011

29

Festivalul “Nistrul turistic” între vorbe i fapte Duminic , pe teritoriul Muzeului Na ional de Etnogra e i Istorie Natural , liala âpova-Saharna, în preajma M stirii „Adormirea Maicii Domnului” din s. âpova, s-a desf urat prima edi ie a festivalului produselor i serviciilor turistice în spa iul rural „Nistrul turistic”. Organizatori – Agen ia pentru Dezvoltare Regional „Habitat”, Muzeul Na ional de Etnogra e i Istorie Natural , Sec ia raional Cultur Rezina.

Ideea mi s-a p rut foarte interesant i actual . Autorit ile de toate rangurile, liderii de opinie, societatea civil de mai mult timp vorbesc c patrimoniul istoric, cultural i natural deosebit de care dispune raionul Rezina i raioanele mejie e, inclusiv stirile Saharna i âpova, rezerva ia natural cu acela nume, sunt o adev rat comoar , din exploatarea cu pricepere a c reia locuitorii din teritoriu ar putea i ar trebui s scoat dividende solide. i în platformele concuren ilor electorali care pretind s ajung , dup alegerile locale generale din 5 iunie 2011, în autorit ile publice locale – consilii i prim rii, dezvoltarea turismului rural, ecologic, cultural gureaz drept una din primele cinci priorit i. Iat de ce, m a teptam ca duminic la âpova v d o mare de lume. Mai ales c realizarea unor proiecte de succes în aceste domenii necesit cuno tin e i deprinderi temeinice, iar organizatorii se angajau s înceap festivalul cu o instruire concret a doritorilor la tema: „Produse tradi ionale din gastronomia local : autenti care, certi care, omologare”. În continuare urma s aib loc un schimb de experien între reprezentan ii diferitor întreprinderi, institu ii, organiza ii implicate deja în fel de fel de ac iuni legate de turismul rural, ecologic, cultural, un concurs al celor mai interesante i originale expozi ii, lucr ri, etc.

30

Ac iunea de duminic de la âpova mi-a aprofundat convingerea c drumurile noastre de la vorb i pân la fapt c on t i nu s mân foarte lungi i cotite i c majoritatea promisiIon B lteanu, pre edintele Uniunii Reunilor electo- publicane a Me terilor Populari (în stânga) rale la acest i Sergiu Hanganu, patronul pensiunii "La compartiment Hanul lui Hanganu" din Lalova, care face au toate ansele pa i siguri pe pia a turismului rural. r mân numai la nivel de inten ii. Pentru c anume cei care poate aveau cea mai mare nevoie de acest festival-training, în primul rând reprezentan ii autorit ilor raionale i locale din teritoriu, autorii promisiunilor de a pune în valoare i a exploata e cient patrimoniul turistic deosebit din zona Nistrului spre binele oamenilor i al inutului, nu au dat curs invita iei organizatorilor.

Ion B lteanu, pre edintele Uniunii Republicane a Me terilor Populari vorbea cu o triste e deosebit de faptul c administra ia comunei Lalova, care ar trebuit s e cea mai cointeresat i mai activ în organizarea i desf urarea acestui festival în teritoriu, a r mas, în fond, absent la toate. În opinia dlui lteanu, începând cu ordinea pe acest teren, amenajarea lui cu cele necesare pentru desf urarea expozi iilor i terminând cu informarea i implicarea locuitorilor comunei în ac iunile 31

prev zute în agend , in de prerogativa administra iei teritoriale, prerogativ neglijat complet aici, spunea dl B lteanu.

A venit cu câteva expozi ii de lucr ri de artizanat Uniunea Republican a Me terilor Populari; cu diverse lucr ri i un spectacol pe teme cre tine au fost prezente s. Japca din raionul Flore ti i s. Salcia din raionul old ne ti, cunoscutul me ter popular Mihai Cotelea din Rezina; câteva expozi ii au amenajat pensiunea turistic „Hanul lui Hanganu”, familia de apicultori Balaban i me terul popular Angela Don din Lalova. Un program bogat de melodii populare a prezentat forma ia „Haiducii” de

Varvara Buzil , director tiin c la Muzeul Na ional de Etnogra e i Istorie Natural (a doua din dreapta) a opinat misiunea pe care i-au asumat-o organizatorii festivalului Valeriu i Lumini a Rusu de la ADR "Habitat" (în stânga) este extrem de actual i important pentru tr itorii din inutul Orhei.

32

la Centrul raional de cultur Rezina. i cam atât.

Dna Varvara Buzil , director tiin c la Muzeul Na ional de Etnogra e i Istorie Natural a apreciat înalt ideea acestui proiect, exprimându- i încrederea c , încetul cu încetul, lumea din teritoriu i, mai ales, autorit ile, societatea civil vor în elege i aprecia rolul deosebit al Festivalului „Nistrul turistic” i vor pune în valoare, utilizând gospod re te spre binele comunit ilor i a oaspe ilor, tezaurul istoric, cultural i natural deosebit din localit ile situate pe malul Nistrului i în inutul Orhei. În aceea i ordine de idei, Valeriu Rusu, directorul ADR „Habitat” a remarcat: „Proiectul “Prin inspira ie, mobilizare i participare spre bene ciari proactivi i comunit i dezvoltate”, nan at de Agen ia SUA pentru Dezvoltare Interna ional (USAID), în cadrul Programului AED Consolidarea Societ ii Civile în Moldova (MCSSP), vizeaz o component -cheie a dezvolt rii culturii proactive i participative în rândul popula iei, prin promovarea produselor tradi ionale ecologice pentru turismul rural, cultural i ecologic în localit ile înzestrate cu poten ial i resurse. Considerat a un fenomen social i economic speci c civiliza iei moderne, turismul este puternic ancorat în via a comunit ii, care in uen eaz evolu ia i dezvoltarea ei. Anume dezvoltarea turismului în spa iul rural creeaz condi ii de coeziune social , oferindu-le localnicilor posibilitatea s i câ tige existen a acas .

Astfel cet enii devin motiva i s dezvolte cultura proactiv i participativ în propriile comunit i, s se implice în procesele de guvernare local i dezvoltare comunitar , prin in uen area politicilor publice la nivel local.

Tocmai deaceea festivalul „Nistrul turistic”, ini iat de ADR „Habitat”, în parteneriat cu Muzeul Na ional de Etnogra e i Istorie Natural , Sec ia Cultur a raionului Rezina, prim riile Japca, raionul Flore ti, Salcia i Vadul-Ra cov, raionul old ne ti, Rezina, Saharna, Lalova, raionul Rezina, Beloci, Molochi ul -Mare, Stroie ti, raionul Râbni a, care s-a desf urat duminic 33

la âpova, urmând apoi o vizit de studiu la pensiunea turistic „Hanul lui Hanganu”, a devenit componenta de promovare i participare a comunit ilor. La acest festival au participat reprezentan i doar ai unei p i din localit ile vizate de proiect, care au prezentat oportunit i de dezvoltare a turismului rural în propriile comunit i: tradi ii gastronomice, produse locale, obiceiuri i tradi ii culturale, articole de artizanat. Pentru ca festivalul s aib un impact cât mai mare, au fost prezen i i me teri populari, reprezentan i ai altor localit i.

ADR „Habitat” în cadrul proiectului a efectuat instruirea în diverse domenii a câte 4 reprezentan i din ecare localitate, a elaborat 10 designuri i proiecte tehnice pentru amenajarea a 10 locuri de agrement i odihn în aceste localit i, iar administra iile publice locale i-au asumat un ir de angajamente, prin semnarea acordurilor de colaborare. Dar, probabil, campania electoral i-a pus amprenta pe procesul de implicare a autorit ilor publice locale în activit ile de mobilizare a actorilor locali, care aveau poten ial i uman, i cultural, cu care s se prezinte la festivalul „Nistrul turistic”. O mare parte din me terii populari din aceste localit i n-au avut posibilitatea s se deplaseze din motivul, c n-au avut transport i sus inerea autorit ilor. Dar cei care au v zut cu ochii lor ce se poate face în spa iul rural pentru dezvoltarea turismului, s-au aprins, cerând sus inerea de mai departe a ADR „Habitat” în ce prive te instruirea, ini ierea i dezvoltarea afacerilor de turism în spa iul rural. Nimic mai frumos, decât coeziunea între oameni, care am v zut-o la nele acestul festival. Oameni, care vor s fac lucruri frumoase în zon , dar care au nevoie de sus inerea celor ce au posibilit i: autorit ile publice locale”.

Acest articol a fost posibil gra ie ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agen iei SUA pentru Dezvoltare Interna ional (USAID), în cadrul Programului AED Consolidarea Societ ii Civile în Moldova (MCSSP).

Tudor Ia cenco 3 iunie 2011

34

Cadouri pentru b trâni i copii Zilele trecute, în cadrul unei ac iuni de binefacere Louis de Sambucy, director general Lafarge Ciment (Moldova) SA, înso it de Leonid Nicorici, director afaceri corporative la aceea i întreprindere au vizitat Azilul de b trâni „C su a bunicilor” din Rezina i dou case de copii de tip familie din s. Ign ei. Azilul a primit în dar de la cimenti ti un televizor performant, iar casele de copii – câte un calculator.

Azilul de b trâni func ioneaz din a. 2007. Boris Artin, eful Sec iei raionale Asisten Social i Protec ia Familiei, care a mul umit cordial administra iei societ ii Lafarge Ciment (Moldova) SA pentru gestul nobil, a men ionat c azilul g zduie te în permanen 19-20 de b trâni solitari, unii dintre care sunt intui i la pat. i Angela Burjacovschi, director interimar al institu iei a mul umit din su et donatorilor pentru aten ia i m rinimia manifestat fa de bene ciarii azilului.

La Ign ei conduc torii Lafarge Ciment (Moldova) SA au ajuns înso i de B.Artin i al i angaja i ai Sec iei Asisten Social i Protec ia Familiei. În 21 de ani de când func ioneaz casa de copii de tip familie a Mariei Badan, aici au crescut i au fost educa i 21 de copii. Actualmente Maria Badan este mam adoptiv la 7 copii în vârst de la 5 la 14 ani. Potrivit Elenei Vârlan, secretara Consiliului local, to i discipolii acestei familii se in de fra i, in leg tur strâns cu dna Badan. i casa de copii de tip familie a so ilor Vasile i Nina Marian degrab va rotungi dou decenii de activitate. La moment aici se a la îngrijire i educa ie tot 7 copii. Dup cum a men ionat dna Vârlan, familia Marian are rela ii strânse i conlucreaz activ cu liceul din localitate, administra ia satului.

Louis de Sambucy le-a înmânat ambelor familii câte un cal35

culator modern, dorindu-le copiilor i p rin ilor mari succese în via i promi ându-le c societatea Lafarge Ciment (Moldova) va reveni cu ac iuni similare pe aceste adrese.

Unul din discipolii familiei Marian testeaz noul calculator.

Maria Badan i Nina Marian i-au exprimat recuno tin a fa de gestul frumos al administra iei uzinei.

De-a lungul anilor Lafarge Ciment (Moldova) SA s-a impus cu un ir de ac iuni de sus inere material- nanciar a comunit ilor din regiunea uzinei i din întreaga ar , mai ales în ce prive te realizarea a diverse proiecte cu impact social. Dup cum a remarcat pentru CUVÂNTUL Leonid Nicorici, numai în anul 2010 ac iunile de binefacere ale societ ii s-au cifrat la 3,6 mln de lei.

Ion Perciun 3 iunie 2011

36

Au transformat Ziua Mediului în s rb toare pentru or eni 5 iunie, Ziua Mondial a Mediului a fost marcat în anul acesta la Orhei cu expozi ii, concursuri i premii importante, oferite de un mecenat local.

Evenimentul a adunat mai mult lume în pia a central a ora ului. În centrul aten iei participan ilor au fost doi cai de ras Orloff – Irma i Pobediteli, adu i de la Clubul de hipism din Chi in u. De asemenea, o frumoas tr sur care apar ine restaurantului „Doi haiduci” din Orhei. Patru înving tori ai competi iilor la ciclism, organizate în cadrul s rb torii, s-au ales cu premii-biciclete, oferite de c tre Valeriu Durbal , patronul rmei „Floribeli” din Orhei, care a sponsorizat întreaga manifestare.

Cursa la ciclism i doi dintre înving torii ei (în dreapta). „Am dorit s promov m modul s tos de via i ne-a reu it. În afar de ciclism a mai fost organizat un concurs pentru cel mai original desen pe asfalt, expozi ii de p ri exotice i obiecte de artizanat etc.”, a spus Ion Sava, eful Inspec iei Ecologice Orhei.

Ion Cernei 10 iunie 2011

37

Savantul Anton Moraru a lansat “Istoria satului Pistruieni” Savantul Anton Moraru, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, a inut mult s i vad acest vis împlinit: s cerceteze i s lase posterit ii istoria scris a satului natal. Evenimentul lans rii monogra ei “Istoria satului Pistruieni” s-a transformat într-o adev rat s rb toare a satului, cu participarea locuitorilor, dar i a multor somit i, colegi ai autorului, originari din Pistruieni.

Anatol Petrencu, dr. habilitat în istorie, profesor universitar, Tudor opa, publicist i scriitor, Teo-Teodor Mar alcovschi, dr. habilitat în istorie, profesor universitar la Universitatea Pedagogic din B i, Sandu-Aristid Cupcea, actor, Alexandru gu, Valeriu Capsâzu, profesori universitari au vorbit despre importan a i valoarea lucr rii, apari ia c reia coincide cu aniversarea de 420 de ani de la atestarea documentar a localit ii. Dna Maria Mihalcenco, primarul comunei i moderatoarea festivit ii a f cut un rezumat al istoriei satului Pistruieni, dar i o dare de seam despre activitatea administra iei satului, remarcând c pe parcursul ultimilor ani aici s-au f cut multe lucruri notorii.

Monogra a „Istoria satului Pistruieni”, scris de Anton Moraru, con ine 11 capitole. Autorul argumenteaz necesitatea studierii istoriei localit ilor, subliniind c „Omul nu poate s tr iasc numai cu zilele de ast zi sau numai cu frica viitorului necunoscut. El trebuie s i cunoasc , s i aminteasc de lec iile trecutului s u personal, de trecutul familiei, al satului natal, de istoria neamului românesc în general…”

Capitolul întâi al lucr rii se întituleaz „Preistoria satului”.

Sunt men ionate dovezile arheologilor ce demonstreaz c aceste locuri de pe malurile R utului au fost populate din preistorie.

Profesorul a examinat împreun cu arheologul Nicolae Chetraru 38

împrejurimile satului Pistruieni, adunând probe referitoare la vechimea localit ii. Capitolul al doilea se refer la atestarea documentar i dezvoltarea satului sub steagul rii Moldovei.

Autorul a descoperit prima atestare documentar datat cu 10 noiembrie 1590. În opinia dumnealui, denumirea satului provine de la numele Pistrui, pe care îl purta un mo ier local, pomenit în documentele de epoc .

Multe informa ii privind satul Pistruieni sunt în diverse documente din Evul Mediu. În cel de-al treilea capitol, întitulat „A ezarea geogra c ”, autorul localizeaz satul natal, descrie clima, ora, fauna, solul. „Localizarea i dezvoltarea satului în anii 1584-1812” este urm torul capitol, în care autorul a expus informa ii bazate, în temei, pe documente de proprietate.

În imagine: un aspect de la festivitatea de lansare a c Al treilea din stânga - autorul Anton Moraru.

ii.

Capitolul cinci se nume te „Sub domina ia colonial a Rusiei ariste (1812-1917)”. Este prezentat lista locuitorilor satului Pistruieni, alc tuit în anul 1850. În urm torul capitol întitulat „Sub steagul rii întregite (1918-1940)” autorul public lista 39

locuitorilor satului în anul 1923, scrie despre reforma agrar din 1923 i efectele acesteia pentru locuitorii satului Pistruieni; analizeaz procesul educa ional din localitate, sistemul de ocrotire a s ii din acele timpuri.

Capitolul al aptelea se nume te „Satul Pistruieni în condi iile zboiului Dezrobirii (1941-1944)”. În acest capitol scrie despre raptul teritorial din 28 iunie 1940 i consecin ele lui asupra destinului inutului, ceea ce a justi cat implicarea României în Campania militar din Est. Capitolul opt este întitulat „Sub domina ia regimului colonial sovietic (1944-1989)”. Autorul se refer la modul de administrare a satului, constituirea organiza iei locale a partidului comunist, activitatea politic din localitate, insist asupra politicii bol evice de rechizi ionare a produselor alimentare, ceea ce a provocat foametea i moartea a peste 50 de s teni.

Despre obiceiurile populare, p strate de s teni, se relateaz în penultimul capitol. Iar capitolul care încununeaz opera poart genericul: „Cu ei se mândre te satul”. Este vorba de personalit ile n scute în satul Pistruieni: poetul Bogdan Istru (1914-1993); scriitoarea Olga Cru evan-Florescu (1900-1975); primarul satului Maria Chiriac-Mihalcenco; losoful Ion Sârbu; profesorul de limba i literatura român Afanasie Chiri a; conf. univ. dr. în economie Valeriu Capsâzu; directorul gimnaziului din sat Vladimir C ; prof. univ., dr. hab. Alexandru Roman i al ii.

Ion Cernei 10 iunie 2011

40

osele f

accidente în Moldova

Lafarge Ciment (Moldova) SA, împreun cu alte zece companii din industria materialelor de construc ii din R. Moldova au semnat un acord prin care î i asum angajamentul s respecte mai multe reguli care ar diminua num rul de accidente rutiere.

Ini iativa a fost lansat la 30 iunie, sub patronajul Ministerului Transporturilor i Infrastructurii Drumurilor i Uniunii Transportatorilor i Drumarilor din R. Moldova.

Un cod de conduit în tra cul rutier Reprezentan ii celor 11 companii, prezen i la lansarea ini iativei, au semnat un cod simbolic de conduit în tra cul rutier, prin care s-au angajat s respecte cu stricte e legisla ia rutier i s aib grij de oferii i unit ile de transport din subordine.

Acest document este o în elegere benevol , venit din partea societ ii civile, ce const din 10 puncte, referindu-se la principalele cauze de accidente, cum ar : viteza excesiv , oboseala la volan, utilizarea telefonului mobil în timpul conducerii, înc rc tura sau starea tehnic a camioanelor. Fiecare companie se angajeaz s respecte promisiunea dat , în timp ce autorit ile rutiere vor constitui un sprijin în urm rirea realiz rii acestui proces.

Ini iativa, menit s îmbun easc starea actual de lucruri pe drumurile noastre, este un prim pas, noi ac iuni ind plancate pentru a m sura progresul realizat de c tre participan i. „Este o ini iativ deschis i pentru alte companii care ar vrea s se al ture. Îns , avem nevoie i de suportul autorit ilor i ar binevenit o monitorizare a ac iunilor noastre”, a precizat Louis de Sambucy, director general al SA Lafarge Ciment (Moldova).

41

Drumurile deteriorate aduc cele mai mari pierderi Datele statistice arat c securitatea rutier este o problem major la nivel mondial - se estimeaz c în întreaga lume 1,2 milioane de persoane î i pierd via a iar 50 milioane de oameni sunt r ni i grav în accidente rutiere în ecare an. În Moldova, num rul victimelor accidentelor pe cap de locuitor este cu 60% mai mare decât în Europa, iar num rul victimelor în circula ie este de 10 ori mai mare. Numai în primele patru luni ale acestui an au avut loc 706 accidente rutiere soldate cu decesul a 92 de persoane i traumatizarea altor 897. Cauzele cele mai frecvente sunt viteza neadecvat , conducerea sub in uen a alcoolului, nerespectarea distan ei, dar i starea drumurilor. 15-17% din num rul total de accidente sunt din cauza drumurilor deteriorate. Totodat , din aceast cauz , transportatorii înregistreaz anual pierderi de 3 miliarde de lei, în timp ce pierderile la nivel na ional se ridic la 7-8 miliarde de lei. „Este un acord prin care ne-am obligat s contribuim la aceast asocia ie unic . Deja am informat membrii no tri i leam sugerat cum ar putea contribui la sus inerea acestui comportament asumat. Iar în toamn vom mai avea o întâlnire în 42

acela i format, unde vom discuta ce am reu it s realiz m i eventual s propunem noi activit i în cadrul acestui proiect. Îns , nu este su cient doar aceast ac iune lansat de noi. Pentru ca lucrurile s mearg bine sunt necesare schimb ri în legisla ie.

Sunt deja doi ani de când propunerile noastre stagneaz la câteva ministere de resort”, explic Vladimir Florea, pre edintele Uniunii Transportatorilor i Drumarilor din R. Moldova.

La rândul s u, viceministrul Transporturilor i Infrastructurii Drumurilor, Boris Gherasim a precizat c este necesar o schimbare a Codului contraven ional, astfel încât cei care încalc legisla ia s e mai aspru sanc iona i. „R. Moldova are o strategie, dar sunt factori care stagneaz implementarea ei. Cheltuielile de transport în ara noastr sunt de 4-5 ori mai mari decât în rile cu drumuri bune. Din cele 44 mii de indicatoare care gurau în acte când am venit la conducerea ministerului erau de fapt doar 30 de mii. În ultimii doi ani am instalat aproximativ 10 mii de indicatoare, dar acestea se fur i astfel banii sunt arunca i pe vânt. De asemenea, camioanele sunt înc rcate mai mult decât este prev zut, ceea ce iar i duce la deteriorarea drumurilor”, a mai precizat viceministrul.

Pentru a spori securitatea la tra c i ajustarea legisla iei na ionale la normele europene, pân în septembrie 2011, urmeaz e amplasate sisteme video de monitorizare a circula iei rutiere în raza municipiului Chi in u, iar în decurs de trei ani – pe tot teritoriul rii. Totodat , Guvernul i-a propus ca pân în 2020 reduc pân la 50% producerea accidentelor rutiere.

Diana Lungu, Asocia ia Presei Independente 8 iulie 2011

43

O s rb toare cum Rezina demult n-a avut Luna de S tate i Securitate 2011, desf surat în cadrul companiei Lafarge Ciment (Moldova) SA i întreprinderilor partenere de afaceri s-a încheiat la 30 iunie cu o s rb toare comun dedicat tuturor locuitorilor ora ului Rezina i localit ilor învecinate: Ciorna, Stohnaia, Bo erni a, Saharna, P i, Mateu i, Solonceni, areuca, ahn i, Râbni a etc.

Lafarge Ciment (Moldova) SA al patrulea an, în iunie, a organizat „Luna de S tate i Securitate”. În aceast perioad au avut loc mai multe evenimente menite s promoveze subiectele de S tate i Securitate, pe care compania pune accent

rb toarea din 30 iunie c. pentru prima dat în ultimii ani a adunat în pia a central a ora ului câteva mii de oameni.

44

deosebit: traininguri, simul ri, întâlniri i inaugur ri, activit i interne i parteneriate externe, concursuri, etc. Toate acestea au avut ca scop cre terea nivelului de con tientizare a a n g a j a i l o r, subcontractan ilor i comunit ilor învecinate vizavi de aspectele de tate i securitate la locul de munc , pe drumurile publice i acas . În cadrul evenimentului culLa organizarea evenimentului i-au tural din 30 iunie adus contribu ia mai multe organiza ii au fost desemna i i institu ii. câ tig torii concursurilor tematice “Managementul contractan ilor” i “Izolarea Energiilor Periculoase”, desf urate pe parcursul acestei luni, printre care se num rau atât angaja i ai Lafarge, cât i ai companiilor subcontractante.

Potrivit directorului general al Lafarge Ciment (Moldova) SA, Louis de Sambucy, s tatea i securitatea sunt la întreprindere prioritatea num rul unu.

La momentul demar rii Lunii de S tate i Securitate La45

farge Ciment (Moldova) SA a împlinit 944 de zile de activitate accidente.

Apropo, la nivel mondial, Lafarge este acum cea mai sigur companie în sectorul s u, cu o rat de frecven a accidentelor de 0.76 (la un milion de ore lucrate). Drumul este înc lung, iat de ce Lafarge i-a stabilit un obiectiv simplu i ambi ios: s ating nivelul „zero fatalit i i zero boli ocupa ionale”.

Organizatorii au oferit publicului un bogat program artistic, sus inut de colective din localitate i din ar . Spectacolul a început cu o suit de melodii interpretate de forma ia folcloric “Haiducii”, condus de Ion Frunz . Apoi au evoluat orchestra de muzic popular de la Casa raional de Cultur , condus de Maria Ciolan i fanfara condus de Ion Stavinschi.

Punctul culminant al s rb torii a fost programul prezentat de laureata concursului interna ional Eurovision - forma ia Zdob i Zdub. În încheiere cei prezen i au fost martorii unui grandios show de arti cii.

Cornelia Borzin 8 iulie 2011

46

Dup instruire s urmeze activit i concrete Proiectul „Prin inspira ie, mobilizare i participare spre bene ciari proactivi i comunit i dezvoltate”, elaborat i implementat de Agen ia pentru Dezvoltare Regional (ADR) „Habitat”din Rezina cu suportul nanciar al USAID i AED, a fost evaluat recent la o mas rotund cu participarea reprezentan ilor autorit ilor publice din raioanele Rezina, old ne ti, Flore ti i Râbni a i mass—media din teritoriu.

Potrivit lui Valeriu Rusu, directorul ADR „Habitat”, autorii proiectului au urm rit trei obiective: 1. Dezvoltarea culturii proactive i participative în rândul popula iei prim riilor Japca, Salcia, Vadul-Ra cov, Stroe ti, Molochi ul-Mare, Beloci, Saharna, âpova i Lalova din raioanele Rezina, Sold ne ti, Flore ti i Râbni a, prin promovarea turismului rural, cultural i ecologic, pe perioada realiz rii proiectului.

2. Crearea de noi oportunit i pentru a rmarea a 30 de femei în ini ierea i dezvoltarea afacerilor comunitare i proprii în prim riile nominalizate mai sus prin instruire în domeniul utiliz rii calculatorului, tehnologiei Internet i cre rii blogurilor, contabilit ii automatizate 1-C, managementului afacerilor mici i mijlocii, managementului pensiunilor turistice i agroturistice, vilei turistice, într-o perioad de 8 luni.

3. Amenajarea locurilor comunitare de odihn i agrement, prin ac iuni de voluntariat, participare i implicare a cet enilor din prim riile Japca, Salcia, Vadul-Ra cov, Stroe ti, Molochi ulMare, Beloci, Saharna, âpova i Lalova ale raioanelor Rezina, Sold ne ti, Flore ti i Râbni a, într-o perioad de 6 luni.

Dup cum a remarcat V.Rusu, de acest proiect au bene ciat: 47

• 30 de femei, cu vârsta cuprins între 20 i 35 de ani, din localit ile nominalizate mai sus; • 10-15 produc tori de produse tradi ionale din acelea i localit i; • cca 30 mii de cet eni din aceste teritorii, care se vor bucura de locurile comunitare de odihn i agrement.

Persoanele respective au bene ciat de 50 de ore de consultan i asisten juridic la ini ierea afacerilor. Câteva zeci de femei, victime ale tra cului de in e umane i violen ei în familie, din localit ile respective au bene ciat de 50 de ore de consultan i asisten juridic .

Autorii proiectului i-au focusat activitatea asupra grupurilor de bene ciari direc i, dar totodat au in uen at i alte categorii: copii i nepo i, rude ale bene ciarilor, precum i al i cet eni din localit ile de referin . În urma realiz rii proiectului, potrivit autorilor, în localit ile 48

de referin se a teapt anumite schimb ri calitative. Este vorba de dezvoltarea culturii proactive i participative, implicarea mai activ a popula iei în procesele de guvernare local i dezvoltare comunitar , în activit i de advocacy; con tientizarea de c tre publicul larg a avantajelor oferite de turismul rural, tehnologiile informa ionale, dar i a riscurilor i consecin elor violen ei în familie i tra cului de in e umane; consolidarea rela iilor de colaborare i prietenie între localit ile cu destina ii turistice atractive de pe ambele maluri ale râului Nistru. În cadrul proiectului 10 femei din localit ile vizate au fost atestate în domeniul managementului afacerilor mici i mijlocii, managementului pensiunilor turistice i agroturistice, vilei turistice. De asemenea au fost elaborate proiectele tehnice pentru amenajarea a 10 locuri comunitare de odihn i agrement, care au fost transmise administra iilor publice locale din localit ile vizate de proiect i sunt în curs de amenajare de c tre prim rii. În cadrul întrunirii a fost prezentat i Propunerea de politic public „Locuri de munc prin stimularea antreprenoriatului feminin” elaborat de ADR „Habitat”. Propunerea are drept scop asigurarea unor facilit i privind încurajarea spiritului antreprenorial al femeilor, care ar conduce la crearea unor locuri noi de munc în spa iul rural, diminuarea omajului feminin i a tra cului de in e umane.

Valeriu Rusu a precizat c Propunerea a fost înaintat Parlamentului. Conform unei scrisori semnate de Vladimir Hotineanu, pre edintele Comisiei parlamentare protec ie social , s tate i familie, propunerile Agen iei pentru Dezvoltare Regional “Habitat” urmeaz s e analizate minu ios de c tre Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Ministerul Economiei, care trebuie s formuleze modi c rile de rigoare în legisla ie.

Ambele ministere au informat deja ADR ”Habitat” c sus in în totul propunerile înaintate i c acestea vor luate în considerare la elaborarea Programului de Stat pentru sus inerea 49

dezvolt rii întreprinderilor mici i mijlocii pentru anii 2012-2014, modi c rile operate în diverse acte normative.

Vorbind despre realiz rile i experien a acumulat în domeniile de referin , impactul activit ilor realizate, participan ii la întrunire au remarcat c dezvoltarea acestor sectoare depinde foarte mult de pozi ia autorit ilor publice locale. În opinia vorbitorilor, administra iile localit ilor din raioanele Rezina, old ne ti, Flore ti, Râbni a .a. ar trebui s efectueze o inventariere riguroas a patrimoniului istoric, cultural, natural, dar i a posibilit ilor de amenajare i utilizare a acestuia în procesul de dezvoltare economic i social a localit ilor. Apoi, în ordinea priorit ilor, s se implice plenar în realizarea sarcinilor propuse, cu implicarea activ a diferitor p turi ale popula iei.

Investitorii locali i str ini ar plasa capitaluri solide în turismul rural, cultural, ecologic etc. din teritoriul nostru, dac ar vedea o implicare i cointeresare adecvat din partea localnicilor, s-a mai men ionat în cadrul întrunirii. Adic , eforturile sectorului asociativ (în cazul dat ADR “Habitat”) de informare, instruire, promovare a experien ei i practicilor înaintate s e valori cate prin activit i concrete, care s produc plusvaloare i s duc la dezvoltarea social-economic a teritoriului, cre terea bun st rii popula iei.

Tudor Ia cenco 15 iulie 2011 Acest articol a fost posibil gra ie ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agen iei SUA pentru Dezvoltare Interna ional (USAID), în cadrul Programului AED Consolidarea Societ ii Civile în Moldova (MCSSP).

50

În memoria cons tenilor deporta i La sfâr itul s pt mânii trecute la Peresecina a fost dezvelit un obelisc în memoria victimelor represiunilor regimului comunist, care au avut loc în iunie 1941 i iulie 1949, când din localitatea dat au fost str mutate for at în Siberia i Kazahstan peste 60 de familii. În cimitirul din sat, înc în 1992 a fost ridicat o r stignire în memoria deporta ilor, de aceea participan ii la ceremonia de dezvelire a obeliscului mai întâi au mers i au depus ori la aceast r stignire. În cadrul evenimentului a avut loc i o edin , la care s-au f cut comunic ri vizavi de deporta ii din Peresecina, de cele trei valuri de deport ri organizate de c tre regimul comunist, înclusiv de valul practic necunoscut de la 1 aprilie 1951, când au fost deportate persoane care s-au f cut vinovate de apartenen la culte religioase i vizavi de preg tirea unui al patrulea val, care trebuia s aib loc în vara anului 1953, când urmau s e deportate familii de Primarul localit ii, Nico- chiaburi la solicitarea lui Leonid lae Buzu, aducând un omagiu Brejnev, prim-secretar al parcons tenilor represa i de tidului comunist din RSSM în regimul comunist. anii 1950-1952, dar moartea lui 51

Stalin a curmat aceast inten ie odioas . La festivitate au participat i primarul de Peresecina nou-ales Nicolae Buzu, Boris Vasiliev din S teniiVechi, autorul ii „Stalin mi-a furat copil ria”, În imagini: 1. La dezvelirea obeliscului din teni. centrul localit ii Peresecina au fost invita i Obeliscul savan i de seam (de la stânga la dreapta): în m emoria Gheorghe Cojocaru, dr. în istorie, profesor deporta ilor universitar, pre edintele Comisiei pentru cera fost edi cat cetarea crimelor regimului totalitar comunist, din ini iativa Ion Negru, dr. în istorie, pre edintele Uniunii antreprenorilor Istoricilor din Moldova, Ludmila Tihonov, dr. i consilierilor în istorie, conferen iar universitar, descendent locali Vasile dintr-o familie de deporta i.

Busuioc, Matei Ro ca i Alexei Rotaru, care au decis s eternizeze memoria cons tenilor, victime ale regimului totalitar comunist. La dezvelirea lui au fost invita i savan i de seam : Gheorghe Cojocaru, dr. în istorie, profesor universitar, pre edintele Comisiei pentru cercetarea crimelor regimului totalitar comunist, Ion Negru, dr. în istorie, pre edintele Uniunii Istoricilor din Moldova, Ludmila Tihonov, dr. în istorie, conferen iar universitar, descendent dintr-o familie de deporta i.

Ion Cernei 15 iulie 2011

52

Au f cut mai transparent activitatea Consiliului Raional Prin intermediul site-ului de tiri „Unimedia” vizitatorii din ar , dar i de peste hotare au avut ocazia s vizioneze clipul despre edin a de constituire a alian ei paridelor democratice din Consiliul Raional Telene ti, de asemenea alegerea pre edintelui i a vicepre edin ilor raionului. Notorietatea tirii a fost una major gra ie faptului c raionul Telene ti este una din pu inele unit i teritorial-administrative (iar la Sabina Danilov acel moment primul raion) unde dup alegerile din iunie 2011 alian a partidelor democratice a fost p strat .

Clipul în cauz a fost împrumutat de pe site-ul www.telenesti.md renovat recent. Remarc m c raionul are site-ul s u de aproape doi ani gra ie so ilor Lilian i Sabina Danilov de la organiza ia ob teasc „Centrul comunitar V sieni”.

Celor doi so i le apar in o mul ime de ini iative civice implementate în comunitate pe parcursul ultimilor cinci ani prin intermediul centrului comunitar respectiv, una din cele mai importante ind repara ia cl dirii gimnaziului din localitate, dar i multe ini iative de ordin social materializate în localitate spre binele persoanelor cu dizabilit i, a b trânilor i invalizilor.

Lilian Danilov „Site-ul Consiliului Raional 53

Telene ti de la început întrunea o informa ie sumar despre activitatea organului reprezentativ. Aveai impresia c se dorea mai mult s se ascund informa ia despre activitatea autorit ilor raionale, decât s e asigurat transparen a ei. Lilian a reu it schimbe completamente conceptul acestui site”, ne-a spus Sabina Danilov.

Dânsa a detaliat c numai la rubrica „Dezvoltare local ” au fost întroduse 11 ata amente noi, între ele „Planurile de dezvoltare local a localit ilor din raionul Telene ti”, „Consolidarea parteneriatelor pentru dezvoltare”, rapoarte privind proiectele implementate în perioada 2007-2011 i perspectivele pentru viitor, nan rile din exterior ale ONG-urilor din raion, etc.

Pe pagina consiliului au ap rut mai bine de 10 rubrici noi, ecare cu câte 7-11 ata amente care pot înlocuite. Ele in de programe i proiecte de dezvoltare, transparen decizional , cooperare trasfrontalier . O ini iativ extraordinar a fost amplasarea pe site a clipurilor cu secven e de la edin ele Consiliului Raional. În opinia lui Andrei Gavrili , func ionar public, care a lmat clipul respectiv, acesta d posibilitate aleg torilor din raion s e martori vii ai conceperii procesului decizional, dar i s asigure o transparen deplin a activit ii autorit ilor publice raionale.

La moment Lilian Danilov activeaz în cadrul Agen iei de Dezvoltare Regional Centru în departamentul de atragere a investi iilor. Rela iile sale cu raionul Telene ti nu au fost întrerupte, dânsul continuând s activeze în cadrul ONG-ului de la V sieni. „Sunt ni te idei care nu necesit cine tie ce investi ii nanciare, dar impactul asupra popula iei raionului este unul enorm”, mi-a spus dl Danilov despre noile tehnologii informa ionale, care trebuie s e aplicate în administra ia public local .

Ion Cernei 5 august 2011

54

În vizorul activi tilor - ap rarea drepturilor copiilor Un grup de ini iativ din comuna Ghiliceni i-a propus s solu ioneze o problem de advocacy care persist de mai mul i ani – asigurarea respect rii dreptului copiilor din gr dini i din gimnaziu la un mediu de via s tos i la integritate moral .

Un grup de ini iativ din comuna Ghiliceni, din componen a c ruia fac parte Maria Vleju, profesoar de istorie, liderul grupului, Svetlana Andronic, director-adjunct al gimnaziului din localitate, Adela Bologan, profesoar de chiMaria Vleju mie, Nina Golub, profesoar de biologie, pensionat , Nadejda Tihon, educatoare, directoare-interimar a Gr dini ei de copii „Andrie ” din localitate i-a propus s solu ioneze o problem de advocacy care persist de mai mul i ani – asigurarea respect rii dreptului copiilor din gr dini i din gimnaziu la un mediu de via tos i la integritate moral . Vorba e c în imediata apropiere a celor dou institu ii educa ionale sunt amplasate dou centre comerciale, care, contrar prevederilor legale (nu este respectat legea privind amplasarea la o distan nu mai mic de 200 m), comercializeaz ig ri i b uturi alcoolice.

Dup cum a remarcat dna Maria Vleju, membrii grupului de ini iativ comunitar au elaborat un proiect cu genericul „Înv m ne ap m drepturile”, prin care î i propun s contribue la educarea în domeniul advocacy (proces de ap rare a drepturilor cet enilor, neglijate sau înc lcate de autorit ile publice, 55

agen i economici) i au depus o cerere de proiect la concursul de granturi mici în Programul ”Egalitate i participare civic ”, implementat de Funda ia Soros-Moldova i nan at de Agen ia Suedez pentru Dezvoltare (SIDA). Proiectul a trecut concursul i a fost propus spre nan are în perioada august-septembrie 2011.

Membrii grupului de ini iativ comunitar inten ioneaz s educe tinerilor activi din comunitate, p rin ilor care au copii la gr dini i la gimnaziu, profesorilor abilit i de aplicare a strategiilor de advocacy, iar pe reprezentan ii autorit ii publice -i determine s asigure respectarea dreptului copiilor la un mediu s tos de via i la integritate moral . În acest scop participan ii la proiect (p rin i, profesori, tineri, consilieri) vor bene cia de activit i de instruire, dup care vor aplica abilit ile ob inute pentru a in uen a administra ia public local s asigure dreptul copiilor la un mediu s tos de via . Dintre activit ile din cadrul proiectului men ion m un seminar de informare în domeniul advocacy, la care vor participa 20-25 de persoane: cadre didactice, p rin i, tineri. Participan ii la seminar vor familiariza i cu conceptul advocacy, cu speci cul obiectivelor advocacy i cu metodele advocacy. În acela i timp, participan ii vor identi ca probleme advocacy din comunitatea lor i vor începe elaborarea unei strategii de solu ionare a problemei vizate în proiect. Vor organizate de asemenea ateliere de lucru pentru dezvoltarea abilit ilor de elaborare a unei campanii advocacy, preg tirea peti iilor c tre consiliul local cu descrierea problemei i a propunerii de solu ionare.

Participan ii la proiect doresc s solu ioneze problema identi cat pe cale amiabil . Dac administra ia public local se va opune solu ion rii pozitive a problemei, în localitate se va organiza un mar pa nic de protest, prin care va sensibilizat întreaga comunitate asupra drepturilor neglijate de administra ia public local i de anumi i agen i economici.

Ion Cernei 26 august 2011

56

La Gordine ti a fost inaugurat „Crucea deporta ilor” La 28 august 2011, când cre tinii marcheaz Ziua Adormirii Maicii Domnului, so ii Maria i Simion Pl cint din Gordine ti, Rezina au organizat ceremonia de s n ire a „Crucii deporta ilor”, pe care sunt încrustate numele a cinci familii din partea locului, deportate în 1949 de autorit ile sovietice în Siberia. Dup serviciul divin familia Pl cint a invitat lumea la o mas de pomenire a celor du i din via .

Satul Gordine ti totdeauna a fost locuit de oameni gospodari. i în 1949, când, la indica ia regimului, oamenii mai înst ri i trebuiau s e deporta i, lista acestora putea e mare. Dar, potrivit lui Ion Botezat, profesor pensionar, satul a avut noroc atunci de un pre edinte de selsovet în elept, care a f cut tot ce a putut pentru ca lista respectivilor s e cât mai scurt . i totu i, cinci familii nu au putut salvate. În noaptea spre 6 iunie 1949 Grigore Siminel, împreun cu so ia Irina i cei nou Simion Pl cint a dorit ca copii, Gheorghe Storoja, cu pe postamentul r stignirii s so ia Elizaveta i patru copii, e trecute numele cons tenilor Teodosie Botnaru, cu so ia deporta i, pentru a le feri de Eufrosenia i un copil, precum uitare. i Iftimie Covric i Eufrosenia 57

Vacarenco au fost ridica i i du i în regiunea Kurgan.

Din cele 22 de persoane represate, inclusiv 14 copii(!?), prin anii 1956-59 nu s-a întors la ba tin numai Lidia, fiica lui Grigore Siminel, La inaugurarea r stignirii a fost prezent care a r mas s Parascovia Gheaur (în dreapta, al turi de zac în p mânt so ii Simion i Maria Pl cint ), una din siberian, icile lui Grigore Siminel, care a apreciat trecându-se din fapta cons tenilor în felul urm tor: „S le via la numai dea Domnul mult s tate, pentru su etul 14 ani. Dup i faptele lor mari”. cum povesteau p rin ii, ea st tea în rând pentru a procura norma zilnic de pâine pentru familie. La un moment s-a produs o înv lm eal i mul imea agitat a doborât copila la p mânt, strivind-o cu picioarele.

Revenind la ba tin ,deporta ii au fost nevoi i s i r scumpere locuin ele de la autorit ile locale, continuând s munceasc la p mânt ca i mai înainte. S tenii î i amintesc c represa ii niciodat nu se jeluiau de ceea ce au tras, erau închi i în sine i se ineau mai departe de autorit i.

Potrivit lui Simion Pl cint , ideea de a ridica o r stignire în memoria represa ilor a ap rut dup ce în întreaga republic au fost marca i 60 de ani de la acele evenimente triste, când tema 58

a fost mediatizat mai larg ca de obicei. Familia dumnealui nu are nici un fel de rude printre deporta i. Dânsul s-a n scut în Gordine ti la 12 octombrie 1949, într-o familie de rani. A f cut studii în domeniul tehnologiei producerii c mizii din argil i timp de 28 de ani a activat la sec ia de producere a c mizii din localitate, iar dup lichidarea acesteia a trecut la cariera de calcar din Trife ti. Împreun cu so ia Maria au crescut doi copii, iar acum se mai mândre te i cu trei nepo i.

Analizându- i posibilit ile, familia Pl cint a decis s ridice, în curtea bisericii din Gordine ti, o r stignire în memoria celor represa i f nici o vin de regimul comunist. Parohul bisericii, Grigore Ignatiuc a salutat ideea. stignirea a fost cioplit în piatr de me terul popular Andrei Lupu din Cos i, raionul Soroca, pe care Simion Pl cint îl cuno tea de câ iva ani. Prin 2005 gimnaziul din Gordine ti se pomenise f ap potabil . Atunci Simion Pl cint s-a sf tuit cu familia sa i a s pat în curtea gimnaziului o fântân , al turi instalând i o r stignire cioplit în piatr de acela i Andrei Lupu.

Simion ne-a m rturisit c la asamblarea r stignirii a fost ajutat de cons tenii Valeriu Pan le, Ion Ilie Pan le, Ion Constantin Pan le, Vladimir Condrea, refuzând s precizeze cine i cât a cheltuit pentru realizarea ideii.

Ion Perciun 2 septembrie 2011

59

Eroii se întorc acas în granit În cadrul manifesta iilor dedicate anivers rii a 20-a de la declararea Independen ei Republicii Moldova, în scuarul din centrul satului Pripiceni-R ze i, raionul Rezina a fost dezvelit o plac comemorativ în memoria o erului Ghenadie Crestiuc, zut în luptele de la Nistru pentru independen a i suveranitatea rii în 1992, cavaler al Ordinului „ tefan cel Mare”, originar din aceast localitate. Ac iunea a fost organizat de Clubul oamenilor în etate „Respira ia a doua” din Pripiceni-R ze i, cu mijloace colectate de la cons teni i al i oameni de bun credin .

Ghenadie Crestiuc s-a n scut la 29 aprilie 1959 în familia lui Mihail i Axenia Crestiuc. Gimnaziul din localitate l-a absolvit cu men iune, iar dup Universitatea Tehnic din Chi in u, tân rul inginer-mecanic este repartizat la Combinatul de covoare din Ungheni. La întreprindere s-a a rmat ca un specialist de for i un bun organizator, gra ie c rui fapt este ales pre edinte al comitetului sindical. Împreun cu so ia Vera cre teau doi copii, Alexandru i Natalia. În 1992, când urgia r zboiului s-a ab tut asupra tinerei Republici Moldova, Ghenadie pleac voluntar s i apere Patria. În grad de locotenent-major, la 16 iunie, dânsul conducea o subdiviziune în luptele de la Bender. O rafal de pistol-automat l-a r nit mortal. A fost înmormântat în or. Ungheni, post-mortem ind decorat cu Ordenul „ tefan cel Mare”.

La Pripiceni-R ze i cuno teau în detalii soarta combatantuluimântean p rin ii, rudele apropiate i poate careva dintre camarazii de arme. Ideea de a cons n i la ba tin memoria eroului a ap rut în cadrul clubului „Respira ia a doua”, fondat în 2007 i care i-a determinat drept scopuri sus inerea i alinarea suferin elor persoanelor vulnerabile, sprijinirea autorit ilor locale în formarea opiniei publice în diverse probleme actuale, 60

dar i studierea, p strarea i promovarea folclorului autentic local.

La început, dup cum ne-a m rturisit dna Teodora Butucel, pre edinta clubului, ap ruse ideea ca s e comandat un bust de bronz al eroului, care s e instalat în curtea gimnaziului. Totodat , autorii ideii considerau c ar bine ca numele lui Ghenadie Crestiuc e conferit gimnaziului.

Consiliul comunal îns nu a sus inut ini iativa clubului, a aduce careva motive serioase. Atunci membrii Ve nic îndurera i, p rin ii clubului i-au asumat comple- eroului, care i-au adus acas tamente realizarea ideii. A fost ul în granit. deschis un cont în banc i s-a cut apel c tre oamenii de bun credin s contribuie cu mijloace la realizarea ini iativei.

Dna Butucel ne-a m rturisit c au foct colecta i circa 20 mii de lei. Majoritatea acestor mijloace au venit de la cons teni, dar printre donatori este i Agen ia „Moldsilva” din Str eni, administra ia public din Pripiceni-R ze i. Cu aceste mijloace a fost confec ionat o plac comemorativ dedicat eroului Ghenadie Crestiuc, care la 29 august 2011 a fost inaugurat festiv. Cu aceast ocazie în sat a avut loc un miting, iar parohul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din localitate a o ciat un serviciu divin.

Ion Perciun 2 septembrie 2011

61

AO ADR-Centru a lansat un proiect privind investirea remiten elor în afaceri i pro turi Asocia ia ADR-Centru i Reprezentan a A.O. Hilfswerk Austria în RM au inaugurat mar i Centrul de Resurse, constituit în cadrul proiectului “Remiten ele dezvolt comunit ile din Republica Moldova”. La ceremonie au participat Dirk Schuebel, pre edintele delega iei UE în Republica Moldova, Tudor Golub, eful O ciului din Orhei al Cancelariei de Stat, Eleonora Graur, pre edintele raionului Rezina, Valerian Bejan, vicepre edintele raionului Telene ti, de asemenea primari ai mai multor localit i din regiunea Orhei.

Dl Anatol Bucatc , manager pe ar al rep rez en tan ei Hilfswerk Austria în Moldova a remarcat c proiectul “Remiten ele d e z v o l t comunit ile din Republica Moldova” este realizat din resursele Anatol Bucatc , manager pe ar financiare ale al reprezentan ei Hilfswerk Austria în Comisiei EuroMoldova (la stânga) i Dirk Schuebel, pene, are drept pre edintele delega iei UE în R.Moldova scop de a contribui au explicat audien ei scopul proiectului.

62

la conexiunea procesului de migra ie cu dezvoltarea economic a Republicii Moldova i de a utiliza e cient efectele/consecin ele pozitive ale migra iei în vederea dezvolt rii comunit ilor rurale din raioanele Telene ti, old ne ti, Orhei i Rezina.

Scopul speci c al proiectului este de a m ri impactul remiten elor prin îmbun irea capacit ilor bene ciarilor de remiten e din rândul cet enilor veni i de peste hotare de ini iere a unor activit i generatoare de venituri, investi ii i dezvoltare în mediul rural. E semni cativ faptul c patronul localului unde va activa Centrul de Resurse a investit în aceast construc ie banii câ tiga i peste hotare, totodat dumnealui va bene cia de sus inerea proiectului, a inut s precizeze dl Bucatc .

Dl Dirk Schuebel, pre edintele delega iei UE în Republica Moldova, a inut s remarce c mai multe ri din Europa i-au ridicat economia, prin urmare i-au schimbat standardele de via i datorit remiten elor. UE va sprijini efortul R. Moldova spre integrare european i un trai mai decent pentru cet enii s i.

Dl Valerian T bâr , coordonator de proiect a relatat c grupulint al proiectului îl reprezint familiile a 900 de bene ciari tineri, posesori de remiten e din 100 de localit i din republic .

Principalele activit i care vor sus inute în cadrul proiectului sunt: realizarea unui studiu regional privind fenomenul migra iei, valoarea remiten elor primite i cheltuite, elaborarea a cel pu in 10 modele de afaceri pentru bene carii de remiten e i familiile lor, lansarea unui program de granturi mici, instruirea a cel pu in 400 de tineri bene ciari de remiten e cu privire la ini ierea unor afaceri, publicarea unui manual privind managementul afacerilor.

Proiectul va implementat pe parcursul a 27 de luni, adic pân la sfâr itul lunii iulie 2013, în cele patru raioane din exjude ul Orhei.

Ion Cernei 9 septembrie 2011

63

Dar din dar se face rai Satul Saharna-Nou , raionul Rezina este una din cele mai tinere localit i din regiunea Orhei i una din pu inele care pân nu demult nu avea biseric , enoria ii din partea locului mergând la M stirea Saharna, situat în satul vecin. Saharna-Nou mai este i unica localitate din raionul Rezina construit conform unui plan general. Iar construc ia bisericii, care a început acum câ iva ani, se desf oar sub egida administra iei M stirii “Sfânta Treime” din Saharna.

Prima cas din aceast localitate a fost construit în anul 1936. Dar dezvoltarea activ a satului începe în anii 1952-54, odat cu lucr rile de construc ie a hidrocentralei de la Dub sari. În rezultatul l rgirii albiei Nistrului, o mare parte din locuitorii satelor Saharna i Buciu ca sunt impu i s i mute gospod riile pe dealul Saharnei. A a apare noua localitate, care ulterior devine centrul comunei Saharna-Nou , în componen a c reia intr i satele Saharna i Buciu ca.

Comuna Saharna-Nou dispune de un patrimoniu istoric-cultural-natural de excep ie, care include câteva obiecte preistorice, M stirea “Sfânta Treime”, inclusiv schitul rupestru, sediul colii de viticultur , una din primele institu ii de acest pro l din Basarabia, rezerva ia peisagistic Saharna etc. În acela timp Saharna-Nou r mânea una din pu inele localit i din teritoriu care nu avea biserica sa. Dup 1993, când a fost redeschis M stirea Saharna, cre tinii din partea locului au ob inut posibilitatea de a- i satisface necesit ile spirituale la bisericile m stirii, situate cale de câ iva kilometri. Apoi a ap rut ideea c satului i-ar sta bine cu propria biseric . În vorbe ideea a fost sus inut de mul i, inclusiv de demnitari i forma iuni politice, care foloseau foarte activ aceast posibilitate de a acumula voturi supli64

mentare în alegerile locale i parlamentare. Dar mai departe de promisiuni lucrurile nu mergeau.

O c mid pentru biserica din Saharna-Nou Bisericile întotdeauna au fost construite i între inute din contribu iile cre tinilor. Acum vreo opt ani, când ideea în rii bisericii la Saharna-Nou se p rea c a prins aripi, unii activi ti din partea locului au ie it cu un demers la Consiliul Raional Rezina de a aloca careva mijloace m car pentru proiectarea edi ciului.

Motivând c “la noi biserica este separat de stat i banii publici nu pot cheltui i în asemenea scopuri”, conducerea raionului, sus inut de majoritatea comunist din consiliu, i-a tratat cu refuz pe s rneni. Atunci administra ia M stirii Saharna i-a asumat toate grijile privind construc ia acestui loca . Dup cum ne-a povestit stare ul m stirii, arhimandritul Adrian, una din primele ac iuni a fost “O c mid pentru biserica din SaharnaNou ”. Al turi de lumân ri, cruciuli e, iconi e i alte accesorii de cult, cre tinilor care veneau la M stirea Saharna li se propunea i un tichet cu desenul unei c mizi la pre ul de 3 lei. A a a fost adunat prima sum , în baza c reia au început lucr rile. i s tenii au sus inut activ apelul administra iei m stirii.

Potrivit datelor viitorului paroh al bisericii cu hramul “Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” Bartolomeo Murea, în prezent c lug r la M stirea Saharna, în perioada 2006 - august 2011 de la locuitorii comunei Saharna-Nou s-au colectat 44 mii de lei. Unii cons teni au donat sume mai importante. Compozitorul Savelie Cojocaru, originar din partea locului a jert t 100 de dolari, saharneanca Elena Saltâcova – 100 de euro, Aga a Durbal , din propria dorin a mers prin colile din Chi in u i a colectat pentru biseric de la elevi i profesori 1700 de lei .a.m.d. Vorba veche: dar din dar se face rai. Lafarge Ciment (Moldova) SA i-a asumat angajamentul s asigure gratuit construc ia cu cantitatea necesar de ciment i, precum men iona 65

rintele Bartolomeo, î i respect întocmai promisiunea.

Toate dona iile i cheltuielile pentru biserica din SaharnaNou sunt trecute într-un registru special.

La antier se munce te de zor rintele Adrian, stare ul M stirii Saharna, este mul umit de felul cum decurg lucr rile de construc ie a bisericii. La propunerea stare ului, autorul acestor rânduri a vizitat antierul spre sfâr itul lunii august. Cunosc bine acest domeniu, deoarece sunt arhitect de profesie i am activat în aceast ipostaz câteva decenii. La antierul de la Saharna-Nou am r mas impresionat de atmosfera ce domnea acolo. Era ora de repaus. La umbra unui arbore rotat, constructorii î i potoleau setea cu ap mineral .

Intrând în vorb cu ei am a at c fra ii Vasile, Iurie i Ghenadie Moscalu, feciorii lor Constantin i Adrian sunt din Saharna i se

Me terii silesc s încheie lucr rile de exterior pân vor da frigurile.

66

ocup de tencuiala pere ilor, construc ia acoperi ului. Tâmplariitinichigii Vitalie Negru din Nicol euca, raionul Orhei, Vadim i Vitalie Durnea din satul Ilenu a, raionul F le ti sunt ocupa i la construc ia turlei i lucr rile de învelitoare a acoperi ului.

Vitalie Durnea mi-a spus c pân la sfâr itul lunii septembrie c. dân ii preconizeaz s termine lucr rile de învelitoare a acoperi ului i s înal e crucile pe turla clopotni ei i pe cea de pe partea altarului. Tot de la dânsul am a at c fra ii Durnea au participat la construc ia mai multor biserici din Federa ia Rus , c îndeosebi se mândresc cu biserica „Ioan Kron tadski” în at în regiunea Arhanghelsk, în mijlocul taigalei. Vitalie a mai recunoscut c este un colec ionar pasionat de obiecte de antichitate i c are în colec ia sa o monet ruseasc din secolul XVIII, o cutie de chibrituri din timpul imperatorului Nicolai al II-lea i alte lucruri.

De la constructori am mai a at c sunt foarte mul umi i de condi iile de lucru, în permanen sunt asigura i cu mâncare cald i c bucatele g tite de Liuba Macri din produsele donate de localnici i de M stirea Saharna sunt gustoase.

Ion Perciun 16 septembrie 2011

67

O surpriz de zile mari Clubul radiotehnic sportiv „AZIMUT”, care activeaz de mai mul i ani la Ign ei, raionul Rezina, are scopul de a educa la copii asemenea calit i cum sunt spiritul de ini iati, creativitatea, ingeniozitatea, patriotismul etc. Dar pentru aceasta este nevoie de o baz material corespunz toare, di cil de asigurat în condi iile actuale. i e foarte bine când se g sesc oameni cu inim mare, adev ra i patrio i, care s sus in instruirea tinerei genera ii.

De mai mul i ani lucrez asupra unui proiect care are mai multe componente, inclusiv: dezvoltarea zic a copiilor, turism, eco-

Acum radioamatorii din Ign performan e i mai mari.

68

ei vor înregistra

Copiii din Ign ei în timpul excursiei organizate cu ajutorul mecenatului Victor Lupa cu. logie, radiosport i chiar educa ia religioas a tineretului. L-am numit „Robinzonada.md”. Realizarea acestui proiect necesita o baz material solid , crearea c reia, în condi iile noastre este un lucru foarte problematic. Cu ajutorul Direc iei Generale Înv mânt, Tineret i Sport Rezina, am f cut primii pa i. Un mare ajutor l-am ob inut de la Mi carea Na ional a Scau ilor din R.Moldova. Nu ne uit i fo tii membri ai clubului, unii dintre care în prezent se a peste hotare i care ne ajut în m sura posibilit ilor. Dar pentru a transpune în via proiectul mai avem nevoie de mult sus inere moral i, mai ales, material .

Urmând postulatul biblic ”Bate i i se va deschide”, am apelat 69

dup ajutor la câteva guverne, pre edintele interimar Marian Lupu, alte persoane o ciale i oameni de afaceri. Nici o reac ie.

La un moment, decep ionat, m gândeam s las totul balt .

Dar aproximativ cu o lun în urm m-a sunat Victor Lupa cu de la Rezina. Dumnealui mi-a spus c de mai mult timp urm re te pe internet activitatea clubului nostru i m-a întrebat dac ne poate ajuta cu ceva. Am r mas frapat de propunerea dumnealui i i-am povestit despre proiectul i planurile noastre, problemele cu care ne confrunt m. Ne-a urat succese, men ionând c va analiza necesit ile noastre i posibilit ile dumnealui i ne va informa despre decizia luat . Numai peste câteva zile am început a primi utilaj tehnic, divers inventar turistic. Dar cea mai mare surpriz a fost sta ia radio KENWOOD-TS-590S la care visam demult i pe care ne-a procurat-o dl Victor Lupa cu.

Sta ia radio KENWOOD-TS-590S, fabricat în Singapore, ne va permite în cadrul Robinzonadei (partea a 2-a a proiectului) activ m în mini proiectul „Moldova Ortodox ”. Proiectul va permite re ectarea în spa iul radioamatoresc mondial a informaiilor despre patrimoniul m stirilor ortodoxe de pe teritoriul R.Moldova i, în special, din raionul Rezina.

Tot dl Victor Lupa cu ne-a oferit transport pentru a pleca în satul M i, raionul Criuleni, la mormântul primului fabulist moldovean, Ioan Sârbu, originar din Ign ei i la Complexul istorico-arheologic Orheiul-Vechi.

Din numele copiilor i al meu personal, vreau s aducem mari mul umiri i înalta noastr recuno tin dlui Victor Lupa cu, un om cu o inim mare.

Ion Balan, conduc torul radioclubului „AZIMUT”, s. Ign ei 23 septembrie 2011

70

Când vrea omul - ajut

i Domnul

La 15 octombrie c., pe str. Dosoftei din cartierul locativ Rezina-Vest a fost s n it o r stignire, cioplit în piatr de Cos i de me terul-faur Ion Lozan, cunoscut rezinenilor ca executant al soclului pentru bustul lui Mihai Eminescu din ora , stelei i hrisovului comemorativ consacrate localit ii Rezina.

Potrivit locuitorilor din aceast strad , ideea în rii r stignirii apar ine lui E m Rusu, care locuie te acolo. Familia Rusu i-a asumat toate cheltuielile de ridicare i amenajare a r stignirii.

„Izvorul lui Dosoftei” Însu i E m Rusu ne-a relatat c ideea acestei ac iuni a venit parc de la sine. Beciul din curtea dumnealui deseori era inundat de apele subterane. Pentru a coborî nivelul apelor, a construit un sistem de drenaj, amenajând i un izvor cu ipot i uluc. Fiind întrebat de un trec tor „Ce faci?”, E m Rusu i-ar r spuns cam în glum , cam în serios: „Izvorul lui Dosoftei”. „Dar cine mai este i Dosoftei?” l-a întrebat acela. E m nici el nu prea tia în detalii cine a fost personalitatea, numele c ruia îl poart strada. R sfoind mai multe enciclopedii, alt literatur , a r mas impresionat de cele a ate despre mitropolitul Dosoftei.

Cam tot în acea perioad , Consiliul Or enesc Rezina a adoptat o decizie privind amenajarea în acea zon a unui parc-dendrariu.

La consiliul familiei am decis ca s ne aducem i noi contribu ia la amenajarea parcului-dendrariu, al turi de izvor în ând o stignire i o stel în cinstea mitropolitului, marelui c rturar Dosoftei, numele c ruia îl poart strada noastr , ne-a m rturisit m Rusu, care mai mul i ani a fost i consilier or enesc.

Mare c rturar, teolog i poet Dosoftei a fost un mare om de cultur , c rturar, teolog, poli71

glot i poet. Numele de mirean al s u era Dumitru i provenea dintr-o familie de negustori, p rin ii s i ind Leontie i Maria Barila. Dosoftei s-a n scut la 26 octombrie 1624 la Suceava. Nu se cunosc colile la care a înv at, dar se tie c dânsul poseda o cultur bogat i cuno tin e vaste în ce prive te gramatica, retorica i teologia dogmatic . Pe deasupra mai era înzestrat cu talent poetic. Cuno tea mai multe limbi str ine: elena (greaca),

Cu propria cheltuial , familia lui E m Rusu a hot rât amenajeze un col or din viitorul parc-dendrariu al ora ului Rezina.

72

latina, slavona, ebraica, neogreaca, ucraineana, rusa, poloneza.

Se c lug re te de tân r, ajungând la 1658 episcop de Hu i, apoi de Roman (1659). În a. 1671 este ales mitropolit al Moldovei medievale. A deschis o tipogra e la Ia i, care mai exist i ast zi i unde a tip rit în limba român Dumnezeiasca Liturghie (1679), Molitvenic de-n les (1681), Octoih (1683). A desf urat o vast activitate de întroducere a limbii române în c ile biserice ti în locul celei slavone. A tradus Psaltirea pre versuri tocmit . Între anii 1672 i 1675, 1686 i 1693 a tr it în exil în Polonia.

Dosoftei a fost un mare patriot, scriitor, precum spunea chiar dânsul, „pentru toat demnitatea româneasc ”, intuind necesitatea unirii tuturor românilor din cele trei principate: Moldova, Muntenia i Transilvania.

Dosoftei pe bun dreptate r mâne unul dintre cei dintâi poe i cul i ai literaturii române. A fost un lupt tor aprig împotriva jugului otoman, din care cauz deseori a fost nevoit p seasc Moldova. Moare în str in tate la 13 decembrie 1693, la Zolkiev, Polonia (azi regiunea Lvov, Ucraina). A fost înmormântat la Uniev, Transcarpatia ucrainean .

Unii psalmi din opera lui Dosoftei au devenit colinde i cântece de stea, ind culese mai apoi drept opere folclorice.

O ampl i integral caracteristic a c rturarului o întâlnim în opera cronicarului Ion Neculce, care îl descrie astfel: „Acestu Dosoftei mitropolit nu era om prostu de felul lui. i era neam de mazil; pre înv at, multe limbi tie: eleine te, latine te, slavone te i alt adânc carte i-nv tur , deplin c lug r i cucernic, i blând ca un miel. În ara noastr pe aceast vreme nu este om ca acela”.

„Aleea îndr gosti ilor” Strada Dosoftei este situat în partea de est a cartierului de locuit Rezina-Vest i delimiteaz acest cartier de viitorul parcdendrariu. Pentru început E.Rusu a primit consim mântul 73

autorit ilor ora ului i locul de amplasare a r stignirii, care va o parte component a uneia din aleile viitorului parc. E m Rusu are deja i denumirea viitoarei alei: „Aleea îndr gosti ilor”.

Cunoscând multe din lucr rile me terului Ion Lozan, adev rate opere de art , E m a dorit ca r stignirea-stel „Dosoftei” s e executat anume de acest me ter.

Dânsul ne spunea c la instalarea r stignirii a fost ajutat de feciori, prietenii familiei i, desigur, de Bunul Dumnezeu. La 15 octombrie protopopul de Rezina Igor Cojocaru a o ciat un serviciu divin în amintirea marelui c rturar, mitropolitul Dosoftei. În fa a stignirii, pe o plac comemorativ , este încrustat „Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei 1624-1693”. m Rusu locuie te în Rezina de circa patru decenii, originar ind din s. Mihuleni, old ne ti. În tot acest timp a fost antrenat în domeniul construc iilor. În 2011 Consiliul Or enesc i-a decernat titlul „Cet ean de onoare” al ora ului. Dânsul consider pe str. Dosoftei ar bine s e amenajat o sta ie pentru transportul auto în comun, un teren de dans, or în cartierul dat locuiesc multe familii tinere, mul i copii de vârst colar . În opinia lui, în preajma izvorului Dosoftei, în ziua de na tere a marelui c rturar i poet, s-ar putea organiza un festival de poezie istoric i patriotic . De asemenea, inten ioneaz s intervin împreun cu vecinii pe lâng autorit i în ce prive te amenajarea acolo a unui iezule , cu ajutorul c ruia s se reglementeze regimul apelor subterane.

Ion Perciun 21 octombrie 2011

74

Discoteca, monitorizat de Clubul de dezbateri Clubul comunitar de dezbateri din cadrul Asocia iei Ob te ti “Centrul Multifunc ional de Educa ie, Informa ie i Cultur ” (AO “CMEIC”) de la Biblioteca Public „Vasile Alecsandri” din Telene ti a organizat o edin întitulat : „Discoteca - cuibu or de nebunii sau loc civilizat de agrement pentru tineri?”, la care au participat circa 60 de persoane din ora . Dou echipe au dezb tut subiectul din cele mai diferite unghiuri de vedere.

O echip a fost constituit din reprezentan i ai autorit ilor publice i institu iilor responsabile de acest domeniu, inclusiv Olga Chilari, specialist în problemele tineretului i sportului la Prim ria Telene ti, Alexandru Ceban, inspector la Comisariatul

La edin a Clubului de dezbateri. Vorbe te Tamara Antoci, profesoar la Liceul Teoretic "Lucian Blaga" din Telene ti.

75

raional de Poli ie, Ruslan Bodron, eful Poli iei or ene ti, Eugen Manoli, eful Centrului de S tate Public , Lucia Scurtu, ef de substa ie Asisten Medical de Urgen , de asemenea reprezentan i ai Direc iei Generale Înv mânt, Tineret i Sport, administra iei publice locale, bibliotecii raionale.

A doua echip a fost format din tineri care obi nuiesc s frecventeze regulat discoteca.

A moderat debatele Maria Furdui, director executiv al Asocia iei Ob te ti “Centrul Multifunc ional de Educa ie, Informa ie i Cultur ”, directorul Bibliotecii Publice “Vasile Alecsandri” din Telene ti.

Opiniile a rmatoare sau negatoare s-au axat pe urm toarele aspecte: cadrul normativ cu referire la discoteci i cluburile de noapte; compatibilitatea orelor de func ionare a discotecilor i a institu iilor de înv mânt; starea localurilor, ofertele i programele pentru tineri; respectarea normelor etico-morale la discoteci .a.

Pe parcursul discu iilor s-a men ionat de nenum rate ori în cadrul discotecilor se admit situa ii abuzive, ce vin în contradic ie cu normele legislative: orar târziu de activitate (cu începere de la 23.00); particip copii i adolescen i cu vârsta de 11-16 ani; la discoteci se consum b uturi alcoolice, droguri, se fumeaz ; de regul , sunetele i efectele de lumini sunt extrem de puternice i agresive, ceea ce in uen eaz negativ psihicul minorilor; calitatea repertoriului las mult de dorit etc.

La rândul lor, tinerii au sus inut c au nevoie de localuri primitoare ca s se întâlneasc în orele de sear i le folosesc pe cele existente în Telene ti, de nevoie, pentru c altele nu exist ; s-au revoltat c Centrul de Cultur nu le propune careva programe atractive, prietenoase pentru a veni în acest local cu pl cere. La fel au men ionat c nu se iau m suri cu patronii care încalc legisla ia, astfel tolerându-se ni te situa ii, care îi intimideaz pe tineri.

76

Victor Coroli, expert la Centrul “Contact” a men ionat, c starea actual a discotecilor este o problem na ional i este necesar o consolidare a cet enilor, a societ ii civile pentru a mobiliza autorit ile locale i centrale la ac iuni concrete în numele salv rii genera iei tinere de la efectele negative ale acestui fenomen i a g si careva alternative. Au fost mai multe propuneri, care vor înaintate spre examinare Consiliului or enesc i celui raional: monitorizarea permanent de c tre Consiliul local a discotecilor din ora i gestionarea corect a situa iilor din aceste localuri; obligarea patronilor de a amplasa camere de luat vederi în localurile discotecilor; interzicerea minorilor de a frecventa discotecile, în afar de zile speciale cu un program corespunz tor vârstei; oferirea unor localuri publice de întâlnire pentru tineri, f alcool i tutun; informarea p rin ilor despre situa ia care este la discoteci i motivarea lor pentru a- i supraveghea copiii permanent; retragerea autoriza iilor agen ilor economici, care nu respect normele legislative .a.

Clubul comunitar de dezbateri a fost creat în cadrul proiectului “Consolidarea particip rii cet ene ti în R.Moldova”, nan at de Funda ia American The National for Democraty Ned, prin Centrul Na ional de Asisten i Informa ie a Organiza iilor din Moldova “Contact”.

Ion Cernei 28 octombrie 2011

77

La Ghiliceni au înv at i apere drepturile Grupul de ini iativ al proiectului „Înv m s ne ap m drepturile” de la Gimnaziul Ghiliceni, despre care „C” a informat cititorii acum o lun , a nalizat activit ile în cauz , organizând i o mas rotund cu participarea elevilor, pedagogilor i consilierilor locali.

Precum remarcasem anterior, în preajma institu iei de înv mânt erau amplasate baruri, alte unit i de comer , unde se vindeau b uturi alcoolice, ig ri, situa ie care contravine expres legii. Administra ia colii a intervenit în repetate rânduri pe lâng prim rie ca s e luate m surile de rigoare, dar f

Aceast poz le va aminti participan ilor despre tot ce au înv at pe parcursul implement rii proiectului.

78

nici un rezultat. Atunci un grup de ini iativ de la gimnaziu, în frunte cu pedagogul Maria Vleju a elaborat un proiect de advocacy, adic de ap rare a drepturilor copilului. Membrii grupului (elevi, pedagogi) au venit la edin ele Consiliului Local, s-au întâlnit cu primarul localit ii, cu membrii frac iunilor din cadrul Consiliului, expunându- i opiniile i cerin ele. De asemenea au organizat seminare i treninguri privind ap rarea drepturilor lor. „Nu am dorit s e o activitate de moment, dar ca ecare din tinerii implica i în proiect s i cunoasc i s i apere drepturile în cadrul comunit ii i s cear respectarea lor oriunde i oricând va nevoie în viitor”, a remarcat dna Maria Vleju. În cadrul mesei rotunde recente copiii au vorbit i despre impactul ac iunilor: pân la urm unit ile comerciale din zona dat au fost închise.

Totodat cei aproape dou zeci de participan i la masa rotund s-au ar tat disponibili s participe i la alte proiecte i activit i de folos comunitar. „Mai greu este de schimbat mentalitatea oamenilor, pentru c înc nu ne-am deprins s vedem comunitatea ca pe o mare familie, unde ecare trebuie s i aib rostul s u, dar i responsabilit ile sale”, a remarcat dna Vleju.

Ion Cernei 28 octombrie 2011

79

Casa mea de-acas ...

La Vadul-Ra cov a fost deschis casa-muzeu „Dumitru Matcovschi”. Evenimentul s-a produs în ziua, când scriitorul i academicianul, originar din localitatea dat , a marcat cea de-a 72-a toamn . Cu aceast ocazie, personalit i notorii din Moldova, dar i din România, s-au adunat la Vadul-Ra cov pentru a participa la prima edi ie a Festivalului Interna ional de Poezie i Cântec consacrat poetului, organizat de ON „Metropolitan Media” din Chi in u în parteneriat cu autorit ile publice din raionul old ne ti.

Timp de dou zile, oaspe ii comunei Vadul-Ra cov au avut posibilitatea s admire locurile natale ale lui Dumitru Matcovschi. Dar to i î i începeau excursiile de la casa p rinteasc ,

Dumitru Matcovschi (în centru), între inându-se cu oaspe ii în curtea casei p rinte ti, devenit muzeu.

80

unde l-au g sit pe poet.

Gra ie contribu iei nanciare a administra iei comunei VadulRa cov, Consiliului raional, unor agen i economici din raionul old ne ti, organiza iei neguvernamentale „Metropolitan Media” din Chi in u, s-a realizat visul oamenilor din partea locului de a avea o cas -muzeu i astfel a pune începuturile unui itinerar turistic local. Revederea pozelor i a altor obiecte-exponate din casa p rinteasc a fost o adev rat surpriz i pentru poet.

Al turi de in ele dragi, sora Valentina i so ia Alexandrina, Matcovschi a întâmpinat alaiul de oaspe i. Împreun cu invita ii, Dumitru Matcovschi a vizitat liceul din localitate, care din 2003 îi poart numele i unde este amenajat i o sal de muzeu. Dup aceea, toat lumea a participat la un spectacol de zile mari. În scena Casei de cultur din sat au evoluat atât arti ti încep tori b tina i, cât i profesioni ti din capital , inclusiv forma ia „Catharsis”, soli tii Valeriu Cordineanu, Radu Dolgan i Lidia Botezatu, to i interpretând cântece pe versurile omagiatului.

La prima edi ie a Festivalului Interna ional de Poezie i Cântec consacrat poetului au participat circa 40 de concursan i. Juriul a apreciat înalt evolu rile chi in uiencelor Olga Cuculescu, Daniela tefancu, Mirela Cozma. Cu diplome de gadul doi au fost men iona i old ne tenii Nicu or Until , Sergiu Prepeli i Nicoleta Todorovici. Premiul mare la cântec i poezie l-a ob inut Diana Sandu din B i, iar Virgiliu Mândru din old ne ti a învins în competi ia declamatorilor. „Casa mea de-acas / Nu-mi purta b nat,/ Ai r mas tot vaz ,/ Eu nu te-am uitat”. Prin aceste versuri Dumitru Matcovschi revine acas ori de câte ori i se face dor. Dor de grinda cu busuioc, de Nistrul tot gr bit i uli ele erpuitoare. Lucru con rmat de academician i la deschiderea muzeului în casa de unde a pornit în lume.

Natalia Rotari 28 octombrie 2011

81

P.S. la ,,Casa mea de-acas ...”

Citind articolul “Casa mea de-acas ...”(CUVÂNTUL, nr.

42), am con tientizat o dat în plus importan a evenimentului, realizarea unei idei frumoase, a visului oamenilor din VadulRa cov de a avea o cas -muzeu a poetului Dumitru Matcovschi.

Adaug la cele ce s-au scris deja în articol, c aceast idee frumoas a fost realizat într-un context economic i nanciar nefavorabil. La valori carea patrimoniului cultural matcovschian, gra ie c ruia ba tina poetului, satul Vadul-Ra cov, urmeaz a în continuare un itinerar turistic solicitat, au depus eforturi considerabile mai mul i old ne teni. Este un act de curaj civic s

Casa p rinteasc a lui Dumitru Matcovschi, construit mai bine de un secol în urm , a devenit o carte de vizit a comunei Vadul-Ra cov.

82

contribui la restaurarea valorilor na ionale.

Când intri în casa-muzeu, ochii se opresc pe lista de nume, care au contribuit la deschiderea casei-muzeu “Dumitru Matcovschi”: Nasu Maria, deputat în Parlamentul RM, Reli chi Alexandru, pre edintele raionului old ne ti, Rotaru Valentina, sora poetului, Belous Vasile, conduc tor SRL “VAGADI”, Ioncu Mihai, consilier raional PLDM, Gon a Nicolai, conduc tor ÎI “Gon a Nicolai”, Pta nic Constantin, conduc tor SRL “SCOFILD”, Paierele Eugenia, conduc tor ÎI “ELTA Paierele”, Sorocian Nicolai, conduc tor SRL „Sornicov”, Titomir Aurel, conduc tor ÎI “Aurel Titomir”, Andronic Valentin, conduc tor ÎI “Andronic Valentin”, Zeam Raisa, conduc tor ICCM, Lopaci Nicolai, conduc tor ÎI “Lopaci Nicolai”, Botnarenco Oleg, conduc tor ÎI “Oleg Botnarenco”, Cojocaru Anatol, director ÎS pentru silvicultur old ne ti. i-a adus contribu ia i prim ria comunei.

Le mul umim tuturor din partea ec rui locuitor al comunei Vadul-Ra cov i din partea autorit ilor locale.

Valentina Paierele, primar de Vadul-Ra cov 4 noiembrie 2011

83

Muzeul lui Ion Adomni ei În cele câteva decenii de când lucrez la ziare mi-a fost dat v d foarte mul i oameni pasiona i. Dar pu ini, de obicei, î i pun pasiunile în serviciul oamenilor. Unul dintre ace tea este Ion Adomni ei, în vârst de 54 de ani, din satul Ocni a-R i, comuna Cucuruzeni, raionul Orhei. Dumnealui este proprietarul unui muzeu particular, cu exponate extraordinare, posibil unice în toat Moldova.

Acesta nu e un muzeu obi nuit, mai degrab un complex muzeistic cu exponate i în aer liber, situat pe un teren între un mal al râului Cogâlnic i malul unui lac. Pe malul lacului am fost surprins s v d o replic a renumitei colibe de la Razliv, tot aici

Secven 84

dintr-o sal a muzeului

se a a i un ocol îngr dit cu plas metalic i sârm ghimpat , unde p teau în voie o femel de mistre , dar i o familie de porci domestici de culoare neagr de o ras rar în ara noastr . Ion Adomni ei ne-a condus pe o c rare spre un opron din piatr , unde se a „sec ia militar a muzeulu”.

Exponatele impresioneaz : zeci de arme, în mare parte adunate de pe locurile luptelor de odinioar . Armele, mai degrab ceea ce a r mas din ele, au fost cur ate de rugin . Printre exponate am v zut i un pistol-mitralier rusesc PP -41, foarte nepopular între solda i deoarece „devora” muni ia cu o caden rapid , iar înc rc torul deseori se defecta în timpul luptei. De asemenea, pu ti ghintuite sistemele „Mosin” i „Manliher” care, asemeni automatului „Kala nicov” au servit în armatele rus i german mai bine de jum tate de secol. Printre exponate sunt i pistoale rare de model german: un „parabellum” produs în 1915, un Walter P-38 care se a a în dotarea trupelor SS (esesovi tii împu cau imediat prizonierul la care g seau aceasta arm ), un pistol mic pentru dame produs tot de rma Walter. Între exponate sunt i piese unicale: o arm cu lunet de origine german special , arme sistem „Berdan” care s-au a at în dotarea armatei ariste în timpul r zboiului ruso-turc din 1877-1888; ti metalice de origine german (de dou modele), olandez , ruseasc i englez , o mul ime de sta ii radio pentru tancuri i ma ini blindate, dar i portabile de origine rus i german ; un aparat telegra c de la începutul sec. XX. Dar cel mai mult m-au impresionat ni te tuburi din aluminiu pentru unguente (preparate din ierburi), past de din i, crem pentru ghete fabricate în Germania pentru armat . Al turi se i ni te ochelari de protec ie. „Acestea au fost g site într-o ma in blindat german care mase îngropat în p mânt din timpul r zboiului. Germania hitlerist era foarte avansat din punct de vedere tehnologic, ea d dea tonul pentru ani înainte cu articolele sale. R mâne de mirare la 85

Ion Adomni ei în muzeul s u ce i-ar folosit cotropirea Europei i spa iului estic, când înainte de 1939 Germania tr ia din exporturi masive. Nu cred c numai rgirea spa iului vital pentru nem i îl ademenea pe Hitler. E o tain care mai trebuie descifrat ”, spune proprietarul muzeului.

Sec ia muzeului care reprezint perioada postbelic este cea 86

mai mare i se a într-un sarai construit relativ nu demult. Între exponatele de aici po i vedea numeroase obiecte de uz casnic, dar i un radioreceptor „Rodina”, cu r electric cu izolarea esut , trei televizoare „Leningrad” (copia televizorului german FN – 3, elaborat de ace tea în 1940, dar care nu a fost produs în serie mare din cauza de citului de cupru generat de r zboi).

Sec ia este împ it în compartimente dedicate colii, bibliotecii, agriculturii i...ideologiei comuniste. De fapt, compartimentul cu exponate comuniste - drapele, portrete ale membrilor biroului politic al PCUS, este unul din cele mai mari. Aici sunt expuse fel de fel de acte sovietice (de la pa apoarte pân la carnete comsomoliste i sindicale). Tot aici se a drapelul organiza iei raionale de partid din Orhei, dar i toate t bli ele de frontespiciu confec ionate din font cu denumirile respective ale comitetului raional de partid i comsomolist.

Ion Adomni ei a absolvit Tehnicumul Agricol din Cucuruzeni, dup care a lucrat brigadier în colhoz. Dup ce colhozul a dat faliment, s-a f cut fermier. Muzeul îl are de doi ani. „De ce am f cut un muzeu? Sunt pasionat de istorie i cred a p stra pentru urma i orice m rturie a trecutului este o datorie cet eneasc . Da, mul i cred c asta este o ciud enie, dar trebuie s v spun c în str in tate pun mare valoare pe orice obiect ce ine de trecut. Militarii americani din Irac d deau câte 15 dolari pentru un bumb cu stea militarilor no tri a a i la lucr ri de deminare în aceast ar . Cred c va veni timpul când toat lumea va pune valoare pe trecut. La muzeul nostru vine mult lume, în deosebi str ini, care sunt foarte impresiona i de ceea ce d aici. Mai vin i elevii din satele megie e, câte odat pe jos, împreun cu înv torii. Nu l-am f cut pentru mine, tot pentru oameni”, ne spune Ion Adomni ei.

Ion Cernei 11 noiembrie 2011

87

ne amintim de biblioteca din satul natal Recent, biblioteca din satul ipca, raionul old ne ti a primit în dar un lot din circa o sut de c i. Dona ia a fost f cut de savantul Vlad Ciubucciu, originar din partea locului.

Domnul Ciubucciu a men ionat pentru CUVÂNTUL c , de i fondurile de carte în limba român din bibliotecile s te ti sunt foarte modeste, autorit ile publice locale nu prea au grij de completarea lor, dar i de asigurarea unor condi ii normale de activitate în aceste institu ii.

Domnia sa mai este de p rerea c multe personalit i ar putea dona o parte din bibliotecile personale bibliotecilor publice din localit ile de ba tin , contribuind astfel la ameliorarea acestei situa ii, dar autorit ile locale ar trebui s asigure condi ii ca dona iile respective s e utilizate cu maxim e cien .

O bibliotec are nevoie de c i, dar nu are unde le expune Prin p ile noastre, cele mai multe biblioteci publice sunt amplasate în cl dirile c minelor de cultur , oferindu-li-se unadou înc peri. i biblioteca din satul ipca este g zduit de Casa de cultur , unde î i mai au sediu o ciul po tal i ghi eul B ncii de Economii. Biblioteca dispune de o c ru cu o suprafa total de circa 20 de metri p tra i.

Potrivit Verei Bulat, efa bibliotecii, fondul de carte al instituiei este modest, de circa 6000 de volume, mai mult de jum tate din ele ind în gra a chirilic . Din aceste considerente, aici sunt bucuro i de orice act de binefacere. C i în gra e latin , mai cu seam destinate elevilor din clasele primare, sunt foarte pu ine.

Dumneaei a precizat c nu este pentru prima dat când Vlad Ciubucciu vine cu daruri pentru bibliotec . C ile din ultimul 88

lot sunt mai mult pentru adolescen i i pentru persoanele interesate de istoria neamului.

Pe lâng toate acestea, în bibliotec , în perioada rece a anului, este frig. Dar dna Bulat ne-a spus c este bucuroas c are peste 400 de cititori i c se simte fericit când reu te s satisfac cererile celor împ timi i de lectur , s ofere elevilor literatura solicitat .

La întrebarea dac num rul cititorilor nu se reduce din cauza internetului, dna Bulat a Vlad Ciubucciu spus c deocamdat nu simte acest pericol.

“Cei deprin i cu cartea, o vor prefera i în continuare, pentru internetul nu se poate compara cu literatura scris ”, a rm efa bibliotecii.

Doar una din patru c i este în gra a latin O situa ie similar domne te i la biblioteca Gimnaziului Mihuleni. Într-o od de 2 x 3m2, repartizat pentru bibliotec , abia de încap circa 3 mii de volume, marea majoritate din care sunt în gra e chirilic i doar ecare a patra carte este în gra e latin . Maia Brânz , bibliotecara, ne spune c multe din ele sunt învechite i nu mai pot de folos. A a cum pentru înnoirea fondului de carte în bugetele locale întotdeauna nu ajung bani, dona iile de carte ar putea, în oarecare m sur , salva situa ia, este de p rere Maia Brânz . La Mihuleni deja al doilea an este în desf urare o ac iune frumoas : elevii aduc la bibliotec volume din bibliotecile personale, care sunt de mare ajutor pentru cititori.

89

Economii pe seama bibliotecilor De altfel, majoritatea bibliotecilor din raion se confrunt cu acelea i greut i.

Potrivit informa iilor oferite la Sec ia Raional Cultur olne ti, în bugetele locale pentru a. 2011 au fost aloca i pentru abonarea edi iilor periodice i achizi ia de carte 215 mii lei.

Din aceste mijloace îns au fost valori ca i anume în scopurile nominalizate doar circa 20 de mii de lei.

Solu ii exist În discu ia cu subsemnata, doctorul în istorie Vlad Ciubucciu a spus c ar mai vrea s doneze bibliotecii din satul natal ni te c i, dar i s-a spus c nu au spa ii pentru ele, r spuns care l-a întristat. În opinia dlui Ciubucciu, autorit ile publice locale ar trebui s se întoarc cu adev rat cu fa a spre biblioteci, care ar putea i trebuie s devin adev rate centre de lectur i informa ii în teritoriu. Cum vrem s cre tem ni te genera ii de oameni c rturari, multilateral dezvolta i, capabili s realizeze sarcinile secolului XXI, dac nu le oferim posibilit i elementare de informare, de a avea acces la literatura necesar , întreab savantul. Domnia sa este de p rerea c multe personalit i, oameni de cultur din localit ile noastre ar putea contribui activ i dezinteresat la completarea fondurilor de carte în gra a latin din bibliotecile te ti. Trebuie numai ca autorit ile publice s manifeste interes spre aceast colaborare, s creeze condi iile necesare pentru ca dona iile s ajung la destina ie i s e utilizate cu maxim cien , a mai ad ugat dl Ciubucciu.

Tatiana Vr jitoru 18 noiembrie 2011

90

Iubirea de ar este o avere Regiunea Orhei este foarte bogat în monumente de cultur , istorie, locuri naturale pitore ti. nominaliza doar câteva: m stirile Saharna, âpova, Curchi, Tab ra, complexul OrheiulVechi, a ez rile preistorice de la Saharna etc. De câteva decenii la noi se vorbe te c turismul rural i ecologic ar pentru zona noastr un adev rat colac de salvare economic i social . Dar pentru a realiza e cient aceste oportunit i este foarte important ca locuitorii din teritoriu s cunoasc detaliat acest patrimoniu i posibilit ile Victor Lupa cu de utilizare a lui în scopuri economice, sociale, culturale etc., consider Victor Lupa cu, patronul SRL „Max-Victor”, cunoscut om de afaceri i mecenat din Rezina.

Considerând c cineva trebuie s mi te carul din loc, Victor Lupa cu a amenajat conform cerin elor tehnice i estetice un autobuz, destinat pentru transportarea turi tilor locali la monumentele de istorie i cultur din teritoriu, oferind acest serviciu în mod gratuit. Primii s-au folosit de autobuzul dlui Lupa cu elevii de la LT ”Alexandru cel Bun” din Rezina i cei de la Gimnaziul Gordine ti, care au vizitat ast var complexul Orheiul-Vechi i stirea Curchi. Iar elevii de la liceul din s. Ign ei, dup ce au vizitat Orheiul-Vechi au mers i în s. M i din raionul Criuleni, la mormântul scriitorului Ioan Sârbu, cons teanul lor.

91

Victor Lupa cu spune c face aceste lucruri pentru a contribui în m sura posibilit ilor la aprofundarea dragostei tinerilor fa de plaiul natal, de ar în ansamblu, care, pân la urm , este mo tenirea cea mai valoroas . Vorba poetului: „Timpul trece, omul piere,/ Dar a Patriei iubire/ E averea cea mai rar ,/ Cea mai scump mo tenire”.

Spusele lui Victor Lupa cu mi-au amintit de un caz din 1975. M a am într-un or el balnear de pe malul M rii Adriatice i la 1 octombrie, când acolo începea anul colar, sta iunea s-a pomenit invadat de o mul ime de elevi. Ghidul ne-a explicat c la început de an colar, timp de zece zile, elevii fac excursii în diferite zone, familiarizându-se cu mo-

Un grup de femei din Rezina, Gordine ti, Pripicenize i, Pripiceni-Curchi i Tarasova au f cut o excursie cu autobuzul la m stirile Curchi i C priana, dup care au poposit la pensiunea rural „Curtea mo ului” de prin p ile Chi in ului.

92

Au r mas frapa i de Orheiul-Vechi i m stirea Curchi i membrii clubului „Karate-Kay� din Rezina, gra ie excursiei organizate tot cu sprijinul mecenatului Victor Lupa cu. Ei au mai vizitat unul din muzeiele militare din Chi in u, au luat cuno tin de via a osta ilor dintr-o unitate militar din capital . numentele de istorie i cultur ale rii. Acea experien ar benevenit , cred, i pentru Moldova. i mai bine ar dac am avea mai mul i Îndr gosti i de ar i comorile noastre na ionale de talia lui Victor Lupa cu or, acesta este doar un aspect al activit ii sale de promotor al valorilor na ionale i mecenat, mai ind i multe altele.

Ion Perciun 18 noiembrie 2011

93

Alt destin pentru Mih Cupcea Mih Cupcea (în centru) are 28 de ani, din care 24 i-a tr it prin case-internat. Dar acum dou luni, când în cadrul Sec iei Asisten Social i Protec ie a Familiei Telene ti a demarat Serviciul Plasament Familial Specializat, un proiect care presupune plasarea în familii a persoanelor adulte cu dizabilit i severe, so ii Angela i Vasile Cre u de la Târ ei l-au adoptat pe Mih în familia lor.

„Angela este asistent social . Ne-am decis s particip m în acest proiect pentru a completa golul din cas dup plecarea copiilor no tri la studii”, ne-a spus Vasile, lider agricol la Târ ei.

94

Mih a reu it s se adapteze în familia în care se bucur de sus inere i îngrijire într-un mediu favorabil. Potrivit dlui Cre u, el s-a dovedit a un b iat ascult tor i priceput.

Ion Tulbure, primarul comunei Târ ei a apreciat înalt iniiativa familiei Cre u.

Ion Cernei 18 noiembrie 2011

95

CUPRINSUL 1. Cuvânt înainte ............................................................... 4 2. „Oglinda vie ii noastre” adus în scen la Orhei .................. 5 3. În scopul sporirii încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului .............................................................. 8 4. Medierea, o metod e cient de solu ionare a litigiilor ..... 10 5. „Festivalul m oarelor” la biblioteca din Telene ti ....... 17 6. BCIS, ans de abilitare economic nu numai pentru femei.....................................................................................19 7. Medierea, proces fragil, deocamdat pu in agreat ............ 22 8. „Moldova m doare” – o carte-m rturie despre masacrul din aprilie 2009 .............................................................. 24 9. Salonul-concurs de carte „Pe o ramur de grai” ................ 26 10. „Chi cani pe R ut”, înc o carte semnat de maestrul Tudor opa ............................................................................... 28 11. Festivalul “Nistrul turistic” între vorbe i fapte ............... 30 12. Cadouri pentru b trâni i copii ....................................... 35 13. Au transformat Ziua Mediului în s rb toare pentru or eni....................................................................................37 14. Savantul Anton Moraru a lansat “Istoria satului Pistruieni” .................................................................................. 38 15. osele f accidente în Moldova .............................. 41 16. O s rb toare cum Rezina demult n-a avut ....................... 44 17. Dup instruire s urmeze activit i concrete ................... 47 18. În memoria cons tenilor deporta i ................................. 51 19.Au f cut mai transparent activitatea Consiliului Raional ...... 53 20. În vizorul activi tilor - ap rarea drepturilor copiilor ....... 55 21. La Gordine ti a fost inaugurat „Crucea deporta ilor” .... 57 22. Eroii se întorc acas în granit ......................................... 60 23. AO ADR-Centru a lansat un proiect privind investirea remiten elor în afaceri i pro turi ....................................... 62 96

24. Dar din dar se face rai ....................................................64 25. O surpriz de zile mari ................................................... 68 26. Când vrea omul - ajut i Domnul .................................. 71 27. Discoteca, monitorizat de Clubul de dezbateri .............. 75 28. La Ghiliceni au înv at s i apere drepturiule ................ 78 29. Casa mea de-acas ... ..................................................... 80 30. P.S. la “Casa mea de-acas ...” ....................................... 82 31. Muzeul lui Ion Adomni ei ............................................ 84 32. S ne amintim de biblioteca din satul natal ...................... 88 33. Iubirea de ar este o avere ............................................. 91 34. Alt destin pentru Mih Cupcea ................................... 94

97

Înving torii concursului ”Ac iunea civic , cu cel mai mare impact” În cadrul Proiectului „Educa ia activismului cet enesc prin eviden ierea, propagarea i stimularea ini iativelor civice inedite” juriul a desemnat urm toarele 10 ac iuni cu cel mai mare impact social: ADR “Habitat”, director Valeriu Rusu, pentru ac iunile civice descrise în reportajele “Festivalul “Nistrul turistic” între vorbe i fapte”, “Medierea, o metod e cient de solu ionare a litigiilor”, “În scopul sporirii încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului”, “Dup instruire s urmeze activit i concrete”.

Lafarge Ciment (Moldova) SA, director general Louis de Sambucy, pentru ac iunile civice descrise în reportajele “Cadouri pentru b trâni i copii”, “O s rb toare cum Rezina demult n-a avut”, “ osele f accidente în Moldova”.

Victor Lupa cu, pentru ac iunile civice descrise în reportajele “Iubirea de ar este o avere”, “O surpriz de zile mari”.

Vasile Busuioc, Matei Ro ca, Alexei Rotaru, pentru ac iunea civic descris în reportajul “În memoria cons tenilor deporta i”.

Lilian Danilov, pentru ac iunile civice descrise în reportajele “Au f cut mai transparent activitatea Consiliului Raional”, “BCIS, ans de abilitare economic nu numai pentru femei”.

Simion Pl cint , pentru ac iunea civic descris în reportajul “La Gordine ti a fost inaugurat „Crucea deporta ilor”. stirea “Sf.Treime” din Saharna, stare arhimandrit Adrian Baciu, pentru ac iunea civic descris în reportajul “Dar din dar se face rai”. m Rusu, pentru ac iunea civic descris în reportajul “Când vrea omul - ajut i Domnul”.

Vasile Bajan, pentru ac iunea civic descris în reportajul „Oglinda vie ii noastre” adus în scen la Orhei”.

Biblioteca Public “Vasile Alecsandri” din Telene ti, director Maria Furdui, pentru ac iunile civice descrise în reportajele “Discoteca, monitorizat de Clubul de dezbateri”, „Festivalul oarelor” la biblioteca din Telene ti”.

98

99