Sunete Februarie 2013

FEBRUARIE /MARTIE 2013

GRATUIT

PLUS: CELE MAI AŞTEPTATE ALBUME ALE ANULUI

Cuprins Februarie/Martie 2012 Concertele anului 2013 la București

SUPLIMENT ZILE ŞI NOPŢI SE DISTRIBUIE GRATUIT Sensation „Source of light” . . . . . . p. 17

Redactor Şef: Monica Felea monica.felea@zilesinopti.ro Redactori: Berti Barbera, Carmen Dirvariu, Mihail Vakulovski, Alexandra Buzaș, Belfast

Slash . . . . . . . . . . . . . . . . . . p. 6 Tarja Turner . . . . . . . . . p. 20

Smokie . . . . . . . . . . . . . . . . p. 8

Colaboratori: Valentin Moraru, George Durbalău, Raluca Radu, Hefe Publicitate: Miruna Toma miruna.toma@zilesinopti.ro

Depeche Mode . . . . . . . . . p. 22

Vaya Con Dios . . . . . . . p. 10 Andrea Bocelli / Patricia Kaas . . . . . . . . p. 24

Publisher Mirela Podea mirela.podea@zilesinopti.ro Coordonator distribuţie Dan Budoi dan.budoi@zilesinopti.ro Director General: Marian Gîlea marian.gilea@zilesinopti.ro

B’ESTFEST . . . . . . . . . . . . . p. 26 Rock the city . . . . . . . . . . p. 28 Richard Clayderman p. 13

Roger Waters . . . . . . . . . . p. 32

Albumele anului 2013 Suede . . . . . . . . . . . . . . . . . p. 44

Dacă vreţi sa ne semnalaţi un eveniment, vă rugăm să ne contactaţi la adresa: evenimente@sunetelive.ro Dacă aveţi un local şi vreţi să distribuiţi revista Sunete, vă rugăm să ne contactaţi la adresa: distributie@sunetelive.ro Conţinutul aparţine în întregime revistei Sunete.

Reproducerea parţială sau integrală a conţinutului este ilegală fără acordul prealabil al revistei Sunete.

ARTmania . . . . . . . . . . . . p. 30

Dido . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p. 45 Eminem . . . . . . . . . . . . . . . . p. 47 AC/DC . . . . . . . . . . . . . . . . p. 49 Depeche Mode . . . . . . . p. 42

Eric Clapton . . . . . . . . . . . p. 50

FEBRUARIE 2013

3

INTERVIU CU MARIAN CRIŞAN

ROCKER Primul film românesc despre muzică Rocker este primul film românesc care are legătură cu muzica. Cum ţi-a venit ideea și cum ai ales ca personaj principal un rocker?

Personajul principal din film s-a născut, să zicem așa, în momentul în care lucram la un documentar despre dependenţii de heroină. În timpul cercetărilor și filmării documentarului, am observat că cei care trăiesc lângă dependenţi și în special familiile lor trăiesc o dramă la rândul lor. Am încercat apoi să imaginez într-un scenariu viaţa unui părinte care se confruntă cu dependenţa fiului său. În momentul scrierii scenariului, muzica rock a venit ca un fel de liant invizibil între tată și fiu, doi rockeri din generaţii diferite. Într-un mod paradoxal, tatăl își împlinește visul de a cânta pe scenă, prin intermediul fiului său, lider al unei trupe rock anonime din provincie. La nivel particular fiecare trupă rock, oricât de mică ar fi, visează la celebritate, nu?

Care este relaţia ta cu muzica și ce părere ai despre industria muzicală românescă?

Sunt pasionat de muzica rock. Pentru grupul meu de prieteni muzica rock a fost tot timpul muzica pe care o ascultam, de la Metallica în anii 80, la Nirvana și Pearl Jam în anii 90 și acum la Arcade Fire și Arctic Monkeys. Între prietenii mei din Salonta e și Paul Popovici, care e liderul formaţiei IGUANA PE FIR, o trupă rock anonimă care stă la baza trupei care joacă în film. Ce mi-a plăcut tot timpul la rockeri a fost comuniunea și identitatea lor. Pe lângă asta, ce discut în film este și faptul că rockerii rămân într-un fel neschimbaţi, fie că sunt tineri, fie că înaintează în vârstă. Îmi place spiritul ăsta.

Apropo de industria de muzică de la noi, cred că se marșează prea

4

FEBRUARIE 2013

mult doar pe câteva genuri, să nu zic un singur gen. Cred că rockul nu este foarte bine promovat în România. Toată admiraţia pentru trupe ca The Mono Jacks, Coma, OCS sau Grimus, care reușesc să se promoveze singure și să continue să cânte rock.

Crezi că este un clișeu alăturarea muzicii rock cu probleme legate de droguri și alcool?

Nu cred că este un clișeu. Nu cred că Jim Morisson sau Kurt Cobain ar fi compus muzică la fel dacă ar fi băut Cola sau sirop cu sifon.

Mulţi cântăreţi și artiști din toate timpurile au consumat tot felul de substanţe și au fost sub influenţă când au scris sau au compus.

DINTE, personajul fiului din film, e un artist de genul ăsta. E anonim, cântă într-o trupă necunoscută, dar până la urmă toate marile trupe au fost la un moment dat cvasinecunoscute, nu? Filmul nostru nu vrea să demonstreze însă nimic, nici să facă morală. Oricum, după părerea mea, pe ecrane nu apar destul de multe filme românești care să vrea să vorbească despre altfel de oameni, despre oameni așa cum sunt ei, unii mai vicioși, alţii mai puţin vicioși. Cred că merită să aducem pe ecran și personaje care ies din tipar.

Cred că drogurile, de exemplu, sunt parte din viaţa multor oameni, dar societatea tinde să ascundă asta.

De cele mai multe ori, diferenţele dintre generaţii se simt mai ales în ceea ce privește muzica pe care o ascultă copiii faţă de părinţii lor. Cum definești relaţia muzicătată-fiu din filmul tău?

Personajul tatălui ascultă un rock al anilor 70-80, în timp ce fiul ascultă rockul anilor noștri. Deci e o diferenţă de generaţii la nivelul ăsta.

Tatăl încearcă să influenţeze trupa fiului sugerându-le să cânte mai à la Santana, de exemplu. Muzica rock

nu înseamnă muzica unei singure generaţii, dar în genere muzica rock e una singură și ea include și Pink Floyd, și Deftones, și Bloc Party, și Jimi Hendrix. În sensul ăsta muzica rock îi unește pe cei doi. Cam așa văd eu lucrurile, cel puţin.

Ai legături cu muzica actuală. Ai regizat și câteva videoclipuri. Ce părere ai despre industria muzicală românească de astăzi?

Am regizat mai mult de o sută de videoclipuri, de la BUG MAFIA la PARAZIŢII, de la THE MONO JACKS la VAMA. Primul meu videoclip a fost pentru COMA la melodia NU VREAU FETIŢO CASĂ undeva prin 2000. Îmi face plăcere să realizez videoclipuri, ăsta fiind și modul în care mi-am câștigat existenţa mulţi ani. Când faci un videoclip, cel mai important ingredient rămâne muzica. Din păcate, muzica rock de avangardă sau alternativă nu este foarte bine promovată de casele de discuri. Astfel, nici nu prea există sprijin financiar pentru aceste trupe când vine vorba de realizarea videoclipurilor.

Apropo de muzica românească de azi, mi-e greu să mă exprim, pentru că nu prea ascult și nici nu prea mai urmăresc. Cred că majoritatea cântăreţilor și trupelor promovate intens la noi nu sunt în stare să cânte live, de exemplu. Ceea ce cred că spune foarte mult apropo de direcţia în care se îndreaptă muzica românească. Suntem mai buni la show-uri, revelioane, dansuri sincron, haine scumpe și videoclipuri filmate pe plajă.

Singurele trupe pe care le urmăresc și încerc să merg să le văd în concert sunt trupele rock din noua generaţie. Cred că există, la fel ca la noi, la film, un nou val și în muzica rock românească. Și care, poate tot la fel ca la noi, riscă să se piardă în anonimat.

FOTO: Paul Voicu

SLASH,

/ iConcert.ro

5 februarie, Sala Palatului FOTO: Vlad Pîrîu / iConcert.ro

S

eria de concerte mari în 2013 a început cu un concert Slash la Sala Palatului. Un loc nu tocmai potrivit pentru concerte rock, ar spune unii. Cu toate acestea, rockeri de toate vârstele și din toate colţurile ţării s-au adunat pentru a-l vedea pe fostul chitarist al trupei Guns N’ Roses, alături de Myles Kennedy și The Conspirators, în cadrul turneului „Apocalyptic Love”. Colaborarea dintre Kennedy, solistul Alter Bridge, și Slash a început în 2010, odată cu înregistrarea primului album solo al chitaristului, care a reunit vocali celebri, precum Ozzy Osbourne, Fergie, Lemmy Kilmister, Adam Levine, Iggy Pop și Dave Grohl.

După lansarea materialului discografic, Myles l-a însoţit pe Slash pe tot parcursul turneului de promovare. Maestrul modern al chitarei Gibson și-a început cariera în cadrul formaţiei Guns N’Roses, având o influenţă semnificativă asupra stilului și imaginii trupei. Nonconformist, creativ, exploziv, Slash a adus un suflu nou pe scena industriei muzicale a vremurilor și a reușit să-și pună

6

FEBRUARIE 2013

amprenta definitiv asupra genului hard-rock. Slash a contribuit la 5 materiale alături de Guns, după care a survenit despărţirea în 1996, lăsând în urma sa un personaj remarcabil din cultura rock: chitaristul cu joben. La ora actuală este unul dintre cei mai influenţi chitariști din istoria rock-ului, datorită stilului său inconfundabil și a tehnicii pe care o stăpânește. Mulţi fani Guns N’ Roses consideră că trupa a pierdut ceva din farmecul ei după plecarea acestuia, în 1996.

Concertul de la București a început fix la ora anunţată, iar artiștii care au urcat pe scenă nu au dezamăgit. „Încălzirea“ au făcut-o cei de la trupa byron, după care au apărut pe scenă „greii“. Slash, deși cu câteva kilograme în plus faţă de vremurile de glorie când era favoritul fanelor Guns N’ Roses, a ridicat sala în picioare, acestea fiind încă foarte atașate de el. El a venit, ca de obicei, cu joben și ochelari de soare, și a dovedit tuturor de ce este considerat unul dintre cei mai talentaţi instrumentiști ai muzicii rock din toate timpurile.

Voicu FOTO: Paul

FOTO: Vlad Pîrîu /

iConcert.ro

/ iConcert.ro

LIVE

BAD BOYS BLUE 15 februarie 2013, Cinema Patria

T

rupa care în anii ’80-’90 făcea furori în topurile muzicale din toată lumea va concerta la Cinema Patria din București, în cadrul unui concert extraordinar de Ziua Îndrăgostiţilor.

Bad Boys Blue a luat fiinţă în urmă cu 28 de ani la iniţiativa producătorului Tony Hendrik și a soţiei sale, Karin Van Harren. Iniţial debutând ca un trio, de-a lungul timpului Bad Boys Blue și-a schimbat de mai multe ori componenţa, însă prezenţa lui John McInerney a devenit o constantă ce i-a dat trupei continuitate. Începând cu “You’re A Woman“, primul mare succes al trupei, Bad Boys Blue au cucerit inimile iubitorilor de pop și dance din toată lumea.

Piese ca: ”Pretty Young Girl“, ”I Wanna Hear Your Heartbeat (Sunday Girl)“, ”Queen of Hearts“, ”Kiss You All Over, Baby” sau “Come Back And Stay” au menţinut trupa în atenţia publicului în cei aproape 30 de ani de carieră.

THE ANIMALS & THE TROGGS 26 februarie, Hard Rock Cafe

Pe 26 februarie 2013, de la ora 21:00, Rock Events readuce publicului român legendarele trupe britanice The Animals & The Troggs în concert la Hard Rock Cafe.

The Troggs au fost numiţi „părinţii rockului britanic”. Dintre binecunoscutele piese menţionăm: „Wild Thing”, „With A Girl Like You”, „I Can’t Control Myself”, „Anyway That You Want Me”, „Give It To Me”, „Night Of The Long Grass”, „Hi Hi Hazel”, „ Love Is All Around”, „Evil Woman”, „Feels Like A Woman” etc. Înfiinţată în anii 1960, formaţia The Animals s-a făcut remarcată de-a lungul timpului în industria rockului mondial prin melodii precum: “The House of The Rising Sun”, ”We Gota Get Out of This Place” și “Don’t Let Me Be Misunderstood”, dar și prin influenţele din muzica lor: blues-rock, british blues și psychedelicrock. În 1994, trupa a fost inclusă în Rock and Roll Hall of Fame.

Biletele sunt disponibile la prețul de 75 lei acces general FEBRUARIE (în picioare) sau 100 de lei VIP (loc la masă). 2013

7

LIVE

HITURILE SMOKIE acompaniate de o orchestră impresionantă

L

egendara trupă britanică, Smokie revine în această primăvară în România cu o surpriză de proporţii. După concertul de amploare susţinut în anul 2009 la Sala Polivalentă din București, alături de Orchestra “101 Violins”, în atmosfera incendiară a celor peste 5500 de spectatori, mult îndrăgiţii artiști se reîntorc pe 2 martie la Sala Palatului, într-un concert senzaţional.

Concertul presupune o adevărată mișcare de forţe pentru organizatori, căci pe scena sălii de spectacol alături de actuala componenţă Smokie vor evolua aproximativ 50 de muzicieni de înaltă clasă artistică, membri ai Alexsander Philarmonic Orchestra, ce garantează un show grandios.

8

FEBRUARIE 2013

Sub bagheta dirijorului Marius Hristescu, “Living next door to Alice”, “Mexican Girl”, “I’ll meet you at midnight” sau “Oh Carol”, vor fi doar câteva dintre melodiile arhicunoscute ale trupei ce vor îmbrăca nuanţele unui sound genial și calitatea unei producţii scenice memorabile, 100% live. Pe lângă melodiile anilor ’70 adorate de iubitorii muzicii rock ce vor fi reascultate pe 2 martie la Sala Palatului începând cu ora 19:00, cei prezenţi vor putea face cunoștinţă cu piese ce promovează cel mai recent material discografic, albumul “Take a Minute”, ce înregistrează un mare succes în rândul fanilor din întreaga lume.

Smokie este deja cunoscută și apreciată pentru concertele susţinute alături de orchestre de prestigiu. Primul dintre acestea

desfășurându-se în anul 1982, în acompaniamentul Orchestrei Operei din Paris. Atmosfera concertului Smokie va fi încălzită de recitalul special al grupului RIFF. Biletele pentru concertul Smokie de la Sala Palatului au fost puse în vânzare şi sunt disponibile la preţuri variabile în funcţie de categoria de loc, după cum urmează: cat. IV – 90 lei, cat.III – 120 lei, cat.

II – 180 lei, Cat.I – 220 lei şi VIP – 250 lei. Acestea pot fi achiziţionate din reţeaua Vreau Bilet (Unirea Shopping Center etj.2 (corp central), Str. Moise Nicoara nr.18,) de la Sala Palatului şi online prin www.vreaubilet.ro.

Un eveniment organizat de Asociaţia Culturală Maria Domina, recomandat de Romantic FM.

VAYA CON DIOS Turneul de adio

Cea mai de succes trupă belgiană, Vaya Con Dios, revine la București în luna martie, pentru ultima reîntâlnire cu fanii! Un mix de lounge franțuzesc, melancolie languroasă și ardoare tipică stilului gipsy pentru o seară perfectă, live, la Sala Palatului, pe 15 martie 2013.

Vaya Con Dios își anunță retragerea printr-un megaturneu, “Farewell Tour”, care-i va aduce pe belgieni pentru ultima oară la București în această primăvară.

După succesele înregistrate în 2009 la Sala Palatului din capitală (spectacol ținut cu casa închisă), și în 2010 (club Fratelli, show de asemenea sold-out), ambele la invitația Events, Dani Klein și colegii săi de trupă au decis să revină în România în cadrul ultimului lor turneu internațional, prin care-și ia adio de la fani.

Cu un sound dominat de influențe gispy și accente fracofone, Vaya

10

FEBRUARIE 2013

Con Dios este una dintre cele mai de succes trupe ale anilor ’90. Greu de încadrat într-un anume gen, muzica lor curge pe omniprezenta chitară de flamenco, care îi dă aerul fierbinte și latin; se înfășoară în jurul vocii versatile a solistei Dani Klein, cu melodii în engleză, franceză, spaniolă, toate cântate cu un accent franțuzesc abia sesizabil și totuși irezistibil. Cu “Farewell Tour 2013”, Vaya con Dios pune punctul final unei glorioase cariere de 27 de ani. Trupa a înregistrat până acum vânzări de peste 7 milioane de albume și 3 milioane de single-uri și este cea mai cunoscută trupă belgiană la nivel internațional. Hituri precum “What’s a Woman”, “Puerto Rico”, sau “Neh Na Na Na” se aud constant pe toate posturile de radio; turneele trupei au traversat globul din Rusia până în Angola. Belgia a emis în 2008 o serie de timbre poștale “Vaya con Dios”, cu imaginea solistei Dani Klein. În total, trupa a înregistrat

până acum vânzări ce depășesc 7 milioane de albume și 3 milioane de single-uri.

Fanii români sunt chemați să voteze pe site-ul oficial al formației piesele pe care vor să le audă în concertul de adio. Până acum, conform voturilor exprimate, în topul spectatorilor din București conduc detașat “Puerto Rico” (de pe albumul Vaya Con Dios, 1987), “Pauvre Diable” (“The Ultimate Collection”, 2006) și “Heading for a Fall” (“Time Flies”, 2006).

Biletele sunt disponibile la prețurile de 120, 150, 190 și 250 lei, în funcție de distanță față de scenă. Tichetele se pot cumpăra online pe www. eventim.ro sau prin rețeaua Eventim (magazinele Germanos, Vodafone, Orange, Domo, librăriile Humanitas, librăriile Cărturești). Biletele pot fi achiziționate și în două rate lunare, doar prin CardAvantaj, la sediul Eventim din str. Polonă nr. 15.

LIVE

HELLOWEEN & GAMMA RAY

în 16 martie, la Arenele Romane

H

elloween, pionierii genului power-metal, vor reveni la București pentru un concert pe care îl vor susţine alături de Gamma Ray, un alt grup german aproape la fel de cunoscut. Concertul lor va avea loc la Arenele Romane (cort încălzit) pe 16 martie și face parte din turneul „Hellish Rock Part II”, ce a început în 2007 și a traversat deja peste 30 de ţări. Întemeiată în 1984 de către Kai Hansen (voce), Michael Weikath (chitară), Markus Grosskopf (bas) și Ingo Schwichtenberg (tobe), Helloween s-a făcut rapid remarcată drept o adevărată deschizătoare de drumuri în ceea ce privește scena europeană de power-metal. Al 2-lea și al 3-lea album (“Keeper of the Seven Keys“, partea 1 și partea a 2-a, lansate în 1987, respectiv 1988) sunt considerate capodopere ale genului și au marcat debutul în formaţie al solistului Michael Kiske, care a fost un adevărat front-man pentru Helloween

până în 1993. Ulterior microfonul a fost preluat de Andi Deris, care se bucură și în ziua de astăzi de aprecierea fanilor.

Helloween au vândut peste 5 milioane de albume, au lansat 13 albume de studio și un album compilaţie cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate. Peste 2 ani trupa împlinește 30 de ani de activitate, dar planurile nemţilor nu par a se restrânge. În ianuarie 2013 este așteptat al 14-lea album de studio, “Straight Out of Hell“. În prezent Helloween înseamnă Andi Deris – voce, Michael Weikath – chitară, Markus Grosskopf – bass, Sascha Gerstner – chitară și Daniel Löble – tobe. Nu vor lipsi din playlist-ul trupei piese precum “A tale that wasn’t right“, “Forever and one”, “If I could fly”, “Fallen to pieces” sau “Are you metal?”.

Gamma Ray, colegii de turneu, vor avea de asemenea o reprezentaţie de zile mari la București, cu multă energie și un heavy metal orientat mai mult către fanii

genului care se for afla la Arenele Romane. Ei își vor aduce aportul la show-ul Helloween oferind o perspectivă diferită asupra metalului european.

Organizatorii speră la un show inedit ca cel de la “Hellish Rock Part I”, când solistul Kai a urcat pe scenă alături de fosta sa trupa pentru un reminder al vremurilor de mult apuse, spre deliciul ambelor “armate” de fani. Gamma Ray sunt: Kai Hansen – voce și chitară, Henjo Richter – clape și chitară, Dirk Schlächter – bass și Michael Ehré – tobe.

Biletele pentru concertul Helloween şi Gamma Ray de la Bucureşti sunt disponibile la următoarele categorii de preţuri, în funcţie de perioada de achiziţionare: 87 lei – primele 450 de bilete 97 lei – după epuizarea primelor 450 de bilete 110 lei – la intrare, în seara evenimentului

FEBRUARIE 2013

11

LIVE

RICHARD CLAYDERMAN 21 martie, Sala Palatului

P

hilippe Pages, alias Richard Clayderman, a început să cânte la pian la o vârstă foarte fragedă, tatăl său fiind profesor de pian. La doar 12 ani este acceptat la Conservatorul de Muzică și patru ani mai târziu câștigă primul premiu din viaţa sa muzicală. Spre stupoarea tuturor, tânărul Philippe se orientează spre muzica modernă, deși specialiștii îi preziceau un viitor strălucit ca pianist clasic. La 18 ani, epoca la care visa să ajungă o stea a rock-ului, tatăl său cade grav bolnav și nu-și mai poate susţine financiar fiul. Pentru a-și câștiga existenţa, Clayderman începe să acompanieze diverși muzicieni.

Talentul lui nu trece neobservat, și curând se bucură de o cerere foarte mare pe lângă staruri franceze ca Michel Sardou, Thierry LeLuron sau Johnny Halliday.

Viaţa sa ia o turnură cu totul

neașteptată în 1977, după un telefon primit de la Olivier Toussaint, cunoscut producător francez, care caută un pianist pentru interpretarea unei balade romantice. Tânărul de 23 de ani este ales dintre alţi douăzeci de candidaţi pentru a însufleţi piesa scrisă de partenerul lui Toussaint, compozitorul Paul de Seneville, pentru fiica sa nou născută, Adeline. Milioane de oameni se lasă seduși de melancolia acordurilor, și „Baladă pentru Adeline” se vinde în 22 de milioane de single-uri în 38 de ţări. Cariera lui Richard Clayderman decolează spectaculos. În cei peste 35 de ani de carieră Richard Clayderman a înregistrat peste 1300 de piese și a vândut mai bine de 70 de milioane de albume în toată lumea. Talentul său și eforturile pe care le-a depus de-a lungul timpului au fost răsplătite

cu peste 330 de discuri de aur și platină. Richard Clayderman este singurul artist francez ale cărui discuri se vând și astăzi întrun număr foarte mare. Susţine aproape 200 de concerte anual, în săli arhipline.

Supranumit „Prince of Romance”, Richard Clayderman le va oferi romanticilor de toate vârstele aproximativ două ore de reverie, timp în care vor avea șansa de a asculta melodiile de succes internaţional.

Biletele pentru concertul Richard Clayderman au fost puse în vânzare și pot fi achiziționate la preț variabil în funcție de categoria de loc, din rețeaua Eventim - magazinele Vodafone, Germanos, Orange, Domo, din librăriile Humanitas și Cărturești, de la Sala Palatului și online prin www.eventim.ro

FEBRUARIE 2013

13

LIVE

YANNI

31 martie, Sala Palatului

D

upă succesul înregistrat în anul 2011 la Zone Arena în București în prezenţa celor peste 6000 de spectatori, pianistul și compozitorul grec Yanni revine în România în cadrul turneului „World Without Borders 2013”, cu un concert senzaţional ce se va desfășura în această primăvară la Sala Palatului. Unul dintre cele mai bine vândute evenimente ale acestui început de an, dacă este să ne luăm după declaraţiile organizatorilor care anunţau 50% din bilete vândute cu 2 luni înainte de concert.

adus în atenţia publicului iubitor de muzică pentru suflet.

Yanni, unul dintre cei mai importanţi artiști ai Greciei, a descoperit singur tainele muzicii și a demonstrat că talentul adevărat depășește orice graniţă. Deși nu cântă un gen muzical comercial, Yanni a dezvoltat o nișă extraordinară, susţine concerte magistrale în localuri cu o bogată însemnătate istorică. Concertele sale de la Acropole, Taj Mahal, Orașul Interzis din China și Kremlin l-au

Toţi cei care iubesc ritmurile create din suflet, așa cum numai Yanni știe, sunt invitaţi pe 31 martie pentru a-și delecta simţurile cu un balsam muzical creat de maestru.

Supranumit magicianul sufletului, Yanni va crea o atmosferă afectuoasă, în compania orchestrei sale formată din maeștri ai instrumentelor, oferind astfel un spectacol incredibil, plin de viaţă, ovaţionat de fiecare dată.

14

FEBRUARIE 2013

Până la finele lui 2011 Yanni concertase deja în peste 20 de ţări în faţa a mai bine de 2 milioane de oameni și primise 35 de discuri de aur și platină pentru albumele sale vândute în peste 20 de milioane de exemplare. Însă povestea este departe de a fi încheiată pentru Yanni, surprinzătorul artist se pregătește să cucerească lumea cu muzica sa plină de emoţie și bucurie în cadrul unui nou turneu mondial.

Biletele pentru concertul Yanni de la Sala Palatului din Bucureşti sunt disponibile la următoarele preţuri, în funcţie de distanţa faţa de scenă: Golden VIP: 1200 lei, VIP: 900 lei, Categoria 1: 600 lei, Categoria 2: 400 lei, Categoria 3: 200 lei, Categoria 4: 150 lei Biletele sunt disponibile în reţeaua Vreau Bilet, la casele de bilete Vreau Bilet din cadrul Unirea Shopping Center (etaj 2, corp central)şi din Strada prof.

Moise Nicoara nr. 18, Librăria Eminescu, EuroGSM – Bucureşti Unirii (Unirea Shopping Center – aripa centrala lifturile exterioare), EuroGSM – Perla (Bdul Iancu de Hunedoara nr.64, Sector 1), EuroGSM – Bucureşti Lujerului (în incinta Hypermarketului Cora Lujerului), EuroGSM – Bucureşti Mihalache (B-dul Ion Mihalache, nr. 92), şi online pe www.vreaubilet.ro şi www. eventim.ro pentru comenzi de bilete cu livrare prin curier.

LIVE

Cel mai mare club din România, pe 6 aprilie la Romexpo:

SENSATION, CU UN NOU SHOW INCREDIBIL, SOURCE OF LIGHT! S ensation, cel mai cunoscut eveniment dance din lume, revine! De data aceasta, cu ultima și cea mai recentă producţie, “Source of Light”. Pe 6 aprilie 2013, la Romexpo, Pavilionul Central, București, un spectacol vizual în premieră în România, având ca element central o sferă radiantă, cu acrobaţi și dansatori de top, cu impresionante efecte pirotehnice și lasere. “Source of Light” este despre unitate. Despre a celebra spiritul de comuniune, într-o lume unde graniţele se estompează, un adevărat univers vibrând în jurul unei sfere radiante. Experimentaţi sentimentul „all is one „ împreună cu mii de pasionaţi de muzică, toţi uniţi sub imperiul alb, cu efecte vizuale de neegalat, lasere, artificii și acrobaţii aeriene.

Peste un million și jumătate de oameni din 20 de ţări de pe 4 continente au participat până acum la Sensation, unul dintre cele mai titrate branduri de eveniment de pe mapamond. Dincolo de dress-code-ul obligatoriu care l-a făcut faimos și care se păstrează (toţi participanţii se îmbracă în mod tradiţional exclusiv în alb), Sensation este un show complex, glamour, un cocktail sclipitor de muzică, dans, lumini, teatru, coregrafie și efecte pirotehnice. DJ faimoși la nivel internaţional mixează o noapte întreagă într-un decor fantastic, opulent. Accesul este permis exclusiv persoanelor peste 18 ani.

Ca peste tot în lume, line-up-ul, compus din DJ de top, va fi anunţat cu două luni înainte de eveniment. Sensation este un show unic în care DJ-ii COMPLETEAZĂ un spectacol de excepţie. Ţinuta obligatorie este COMPLET ALBĂ, singura excepţie fiind încălţămintea, care poate fi și de altă culoare.

Pantalonii din denim sunt permiși doar de culoare albă. Fanii care nu respectă aceasta obligaţie nu pot participa la eveniment, chiar dacă au bilet. Anul trecut, din 15 000 de participanţi, aproape 4000 au fost străini din Italia, Grecia, Spania, Franţa, Ungaria, Turcia, Bulgaria, dar și de pe alte continente, din ţări precum Israel sau Coreea. Mulţi fani Sensation urmăresc această petrecere oriunde se organizează ea pe mapamond.

FEBRUARIE 2013

17

LIVE

S

ensation a avut loc pentru prima dată în Olanda în anul 2000, loc în care evenimentul se desfășoară anual și astăzi. Dress-code-ul alb s-a născut ca urmare a unui eveniment tragic. Duncan Stutterheim, unul dintre cei trei fondatori ai ID&T, compania licenţiatoare Sensation, și-a pierdut fratele, Miles, întrun accident de mașină în 2001. Ca tribut pentru Miles, tuturor participanţilor la showul din 2001 li s-a cerut neoficial să se îmbrace în alb. Mai mult de 80% dintre spectatorii de atunci au aderat la iniţiativă. Punct ce a marcat nașterea binecunoscutului dress-code așa cum îl știm și azi. 5 continente cucerite mai târziu, cu spectacole în peste 20 de ţări și 1 800 000 de vizitatori, Sensation unește cu succes lumea în alb.

Biletele sunt disponibile pe Sensation.com şi în reţeaua naţională Eventim din magazinele Germanos, Orange, Vodafone, librăriile Cărtureşti şi Humanitas şi pe www. eventim.ro. Tichetele pot fi achiziţionate şi în două rate lunare, doar prin Card Avantaj, la sediul Eventim din str.

Polonă nr. 15. Biletele la Ring costă 260 lei, iar cele la categoria VIP, poziţionate la etajul 2 al Pavilionului Central Romexpo, 700 lei (pachetul include loc rezervat la masă, gustări, intrare separată, voucher consumaţie bar în valoare de 50 lei, valet parking). Biletele VIP Exclusive, poziţionate la etajul 1 al Pavilionului Central costă 900 lei (pachetul include loc rezervat la masă, gustări, intrare separată, voucher consumaţie bar în valoare de 100 lei, valet parking).

18

FEBRUARIE 2013

TARJA TURUNEN 11 aprilie, Sala Palatului

R

egina metalului finlandez revine la Sala Palatului din capitală (cu toate că show-ul din 2012 se anunţa a fi ultimul concert pentru următorii 5 ani) într-o producţie extraordinară, cu un concert de înalt nivel artistic, ce face parte din turneul „Beauty and the Beat Tour 2013” și care va avea loc pe 11 aprilie 2013.

Peste 70 de instrumentiști, membrii unei orchestre simfonice de excepţie vor evolua alături de Tarja Turunen, cunoscută pentru calităţile vocale inconfundabile extrem de versatile. O reprezentaţie uimitoare din care nu vor lipsi cele mai cunoscute piese ale artistei (“Lost Northern Star”, “Naiad”, “I walk alone” sau “Dark

20

FEBRUARIE 2013

Star”), melodii ce au propulsat-o în topurile muzicale din întreaga lume.

Tarja Turunen este cântăreaţă, compozitoare și pianistă, binecunoscută ca solistă în cadrul celebrei formaţii de rock metal simfonic, Nightwish. După ce a părăsit trupa, a lucrat la cariera ei solo și foarte rapid a devenit un nume pe scena muzicală a rock metalului internaţional. Tarja este o artistă excepţională care are abilitatea de a combina duritatea rock-ului cu blândeţea muzicii clasice.

Deși mulţi fani încă o mai asociază cu Nightwish, Tarja Turunen-Cabuli a declarat de curând că nu are niciun interes să revină în fosta trupă la șapte ani după ce a fost concediată

printr-o scrisoare deschisă.

Tarja Turunen, care a activat în Nightwish între 1996 - 2005, spune că este foarte fericită cu cariera solo pentru moment și insistă ca reîntoarcerea în trupă nu i-ar aduce aceeași bucurie și sentiment de împlinire.

Chiar dacă Turunen a înregistrat și performat ca artist solo pentru aproape un deceniu, declară că îi înţelege pe fanii care duc dorul line-up-ului original Nightwish și speră la o reuniune. „Nimeni nu știe prin ce am trecut în trupă pe parcursul acelor ani, așa că îmi dau seama cât de greu este pentru fani să-mi înţeleagă sentimentele în această privinţă.”

LIVE care a evoluat reprezentaţia pe scenă a fiecărui membru al trupei, Martin Gore a spus: „Pentru mine, personal, ideea de concert s-a schimbat mult, în sensul că, până la ultimele două turnee, eram pe scenă numai beat. Însă pot spune că am păstrat o consecvenţă în ceea ce privește desfășurarea de forţe de pe scenă”. „Pentru mine s-au schimbat multe din punct de vedere al artistului.

Să cânţi este un lucru teribil de emoţionant, personal chiar”, a adăugat și Dave Gahan.

DEPECHE MODE 15 mai, Arena Naţională

P

robabil cel mai așteptat concert al anului 2013 (sau al doilea, după “The Wall”) este cel pe care trupa Depeche Mode îl va susţine la București pe 15 mai, pe Arena Naţională.

Faptul că Depeche Mode sunt un fenomen muzical nu mai este nici o noutate pentru nimeni, indiferent de preferinţele muzicale. Inspirând idolatrizare fanilor, popularitatea le-a crescut odată cu traseul lor de succes, de 32 de ani; de la o tânără trupa synth pop la staruri internaţionale. Cel mai recent turneu, din 2009/2010, a depăsit toate recordurile cu mai mult de 2,5 milioane de bilete vândute.

După câte se pare, show-ul de la București va beneficia de o producţie impresionantă, așa că așteptările sunt motivate. Turneul de promovare a celui mai nou album (despre care puteţi citi mai

22

FEBRUARIE 2013

multe în a doua parte a revistei Sunete) va avea 34 de show-uri în 25 de ţări în Europa și sunt așteptaţi peste 1,5 milioane de fani.

Turneul va debuta pe data de 7 mai cu un show în aer liber în Tel Aviv, poposind apoi în orașe ca Berlin, Paris, Moscova sau Roma, urmând ca turneul european să se încheie în Belarus, pe data de 29 iulie.

Cu o carieră ce se întinde pe parcursul a 32 de ani și care însumează până în prezent 12 albume de studio, vândute în peste 100 de milioane de exemplare în toată lumea, Depeche Mode este unul dintre cele mai importante nume din istoria muzicii. În conferinţa de presă în care și-au anunţat turneul, membrii Depeche Mode au răspuns și întrebărilor fanilor, care le-au fost adresate prin intermediul unor filmuleţe postate pe pagina oficială de YouTube a trupei. Referindu-se la modul în

Deși recunosc că muzica obţinută prin sintetizatoare a căpătat o amploare în prezent, tot mai mulţi artiști adoptând acest stil, Dave Gahan a spus că Depeche Mode are un stil unic, inconfundabil, consacrat și imbatabil. Gahan a precizat că, în continuare, ei sunt „cei mai buni”.

“Sunt extrem de entuziasmat în privinţa lansării unui nou album și sunt nerăbdător să încep turneul!” a declarat Dave Gahan. Astfel, în cadrul show-ului organizat de Emagic, pe 15 mai 2013 pe Arena Naţională se vor putea asculta piese ca “Just Can’t Get Enough”, “People Are People”, “Master and Servant” sau “Personal Jesus”.

DATELE TURNEULUI EUROPEAN 2013 Atena – 10.05.13 Bucureşti Sofia – 12.05.13 Budapesta – – 15.05.13 Zagreb – 23.05.13 21.05.13 Bratislava – 25.05.13 Munchen –01.06.13 Stuttgart – 03.06.13 Berlin Frankfurt – 05.06.13 Leipzig – 11.06.13 – 09.06.13 Hamburg – 17.06.13 Düsseldorf – 03.07.13 Praga Düsseldorf – 05.07.13 Varșovia – 25.07.13 – 23.07.13

LIVE

ANDREA BOCELLI 25 mai 2013, Romexpo

D

eși programat iniţial pentru 10 mai 2013 în Piaţa Constituţiei, concertul Andrea Bocelli a fost mutat pe 25 mai 2013 la Romexpo.

Vestea concertului Andreea Bocelli de la București i-a încântat pe fanii artistului, care s-au grăbit să își cumpere bilete pentru concertul din 2013. Cererile de bilete au depășit așteptările organizatorilor, care s-au văzut nevoiţi să aleagă un alt loc de desfășurare pentru eveniment.

Românii vor avea șansa să petreacă o seară în compania „Legendei noului mileniu”, cum a fost numit Andrea Bocelli de marii critici ai lumii și să fredoneze alături de artist melodii precum: „Time To Say Goodbye”, „Con te Partiro”, „Vivo Per Lei”, „Besame Mucho” și „Nessun Dorma”.

Biletele achiziţionate deja îşi păstrează valabilitatea şi poziţionarea faţă de scenă. Pentru cei care nu şi-au achiziţionat încă bilete, acestea sunt disponibile la preţuri care variază între 150 şi 1400 lei în reţeaua Biletoo şi pe www.biletoo.ro

24

FEBRUARIE 2013

PATRICIA KAAS

23 iunie 2013, Sala Palatului Patricia Kaas revine la București pentru a patra oară pe 23 iunie 2013 pentru un concert care va avea loc la Sala Palatului și care va face parte din turneul de promovare al albumului „Kaas Chante Piaf”.

Albumul a fost lansat pe 5 noiembrie 2012 pentru a comemora 50 de ani de la moartea marei artiste Edith Piaf. Turneul a început odată cu lansarea albumului și va cuprinde peste 45 de ţări, urmând să se termine la finele anului 2013. Din cadrul concertelor nu vor lipsi piese ca „Non, Je Ne Regrette Rien”, „Paris”, „Padam, Padam”, „Milord” și multe altele.

Celebră în toată lumea, cu o carieră impresionantă de peste 25 de ani, Patricia Kaas a realizat un material discografic de excepţie pentru a aduce un tribut în stil propriu legendarei Edith Piaf.

LIVE

B’ESTFEST SUMMER CAMP 5-7 iulie, B’ESTFEST Park, Tunari

D

eși nu se cunosc încă trupele ce vor urca pe scena B’ESTFEST, cert este că ediţia din acest an a festivalului se anunţă una plină de nume mari.

Motivul? Organizatorii au anunţat-o ca pe o ediţie aniversară, când împlinesc “cei șapte ani de acasă”.

Așadar, B’ESTFEST Summer Camp 2013 va avea loc în perioada 5-7 iulie, în același B’ESTFEST Park din Tunari, și va aduce și mai multă distracţie, show-uri live formidabile, experienţe unice!

Iată ce spun organizatorii despre ediţia 2013: “Din punct de vedere muzical, B’ESTFEST va păstra tradiţia, reunind în programul festivalului artiști din toată lumea și stiluri variate: de la rock, alternative, metal sau reggae, până la drum’n’bass, dubstep sau electro.

B’ESTFEST a crescut de la an la an, devenind, fără doar și poate, cel mai important festival local, iar cei prezenţi au avut parte nu doar de line-up-uri extraordinare, dar

26

FEBRUARIE 2013

și de o experienţă de festival completă, cu o mulţime de activităţi antrenante. Pentru ediţia de anul viitor, extra-activităţilor din cadrul summer camp-ului li se va acorda și mai multă atenţie ca în anii precedenţi. Astfel, pe lângă muzică, publicul va avea la dispoziţie o mulţime de alte atracţii pe durata celor 3 zile de B’ESTFEST: jocuri, spaţii de relaxare, terase, ateliere de creaţie, prezentări de modă, târguri culinare sau sporturi mai mult sau mai puţin extreme!”.

Până atunci, organizatorii au început seria de concerte pre-party.

Trupa japoneză Mono, una dintre cele mai spectaculoase trupe postrock din toate timpurile, va sosi pentru prima dată la București, pe 11 martie 2013, la clubul The Silver Church, în cadrul turneului de prezentare al noului lor album, intitulat „For My Parents”. Pe data de 27 martie 2013, The Silver Church Club organizează concertul unei trupe care a reușit să cucerească întreaga Europă sub denumirea

de “senzaţia Bosniei”: DUBIOZA KOLEKTIV! Acest show reprezintă totodată al doilea pre-party B’ESTFEST Summer Camp 2013.

Dubioza Kolektiv este o formaţie din Bosnia cunoscută pentru abordarea mai multor genuri muzicale în același timp, rezultatul fiind un amestec interesant de hip-hop, reggae, dub, rock, dar și elemente de folclor bosniac. Iniţial, conceptul muzicii celor șapte membri a venit din nevoia de a milita, într-o formă sau alta, pentru schimbarea societăţii bosniace și de a arăta lumii întregi că există o viaţă normală în Balcani, indiferent de stereotipurile create de media. Ei cântă muzica tradiţională văzută din perspectiva lor, construită de un război la care au fost părtași. Și toate acestea sunt prezentate într-o formă veselă, ca o gură de aer proaspăt. În acest sens, multe din versurile celor de la Dubioza Kolektiv preiau ideea de pace, toleranţă, înţelegere, alăturând-o unor critici puternice aduse injustiţiei și naţionalismului.

ROCK THE CITY 27-29 iulie, Romexpo

D

upă prima apariție la București (Sonisphere 2010), trupa germană Rammstein a câștigat și mai mulți fani în România. Impactul a fost atât de puternic pentru că Rammstein este o îmbinare perfectă de muzică, energie, forță și spectacol.

Catalogată ca una dintre cele mai mari trupe de show din lume (a atras atenția chiar marilor regizori de film ai lumii, care au implicat trupa în diverse proiecte), Rammstein atrage atât prin formă, cât și prin conținut. În afară de variatele efecte pirotehnice, elemente de recuzită mereu surprinzătoare, măștile cu diferite conotații, plecările prin mulțime și atmosfera incredibilă, un show Rammstein aduce publicul foarte aproape de trupă, făcându-l, practic, parte în spectacol. Continuând principiul „alte trupe cântă, Rammstein arde!”, Rammstein revine la București în 2013, cu un nou spectacol, numai la Rock The City!

O a doua trupă anunțată pe scena Rock the City este Bullet For My

28

FEBRUARIE 2013

Valentine. Trupa galeză va susține un recital extraordinar în cea de-a doua seară a festivalului – 28 iulie. Bullet For My Valentine a fost înființată în 1998, în orășelul Bridgend, din Țara Galilor, sub numele inițial de Jeff Killed Jack.

După câțiva ani în care a cântat cover-uri heavy metal și grunge, formația și-a schimbat numele și – cel mai important – a reușit să obțină un contract cu Sony BMG. În prezent, trupa compusă din Matthew „Matt” Tuck (solist vocal, chitară ritmică), Michael „Padge” Paget (chitară, voce), Jason James (chitară bass, voce) și Michael „Moose” Thomas (tobe), are peste trei milioane de albume vândute și până să ajungă la București va lansa un nou album. Formația are patru albume de studio la activ.

Primul, intitulat The Poison, a fost lansat în octombrie 2005 și a adus trupei mai multe premii: Best Newcomer la Welsh Music Award, Best British Band oferit de celebra revistă Metal Hammer, respectiv Best British Newcomer și Best Single (pentru Tears Don’t Fall) oferite de prestigioasa revistă Ker-

rang!. Nu în ultimul rând, trupa a fost invitată să cânte în deschiderea mai multor concerte Metallica și Guns N’ Roses. Al doilea album Bullet For My Valentine, intitulat Scream Aim Fire, a fost lansat în ianuarie 2008, la doar câteva zile după lansarea single-ului omonim.

Despre acest album, Matt susține că „are un tempo mult mai agresiv decât precedentul” și „este un album intens, dar totuși accesibil, care onorează rădăcinile noastre metal”. Odată cu lansarea acestui material, turneele și recitalurile în cadrul celor mai mari festivaluri din lume s-au ținut lanț pentru formația galeză. De acolo vânzările excelente ale discului și clasarea pe locuri fruntașe în mai multe topuri de specialitate. Scream Aim Fire a înregistrat vânzări de peste un milion de unități în toată lumea. Al treilea album al trupei avea să fie lansat în aprilie 2010, sub titlul Fever. Materialul a fost intens promovat timp de un an de zile, cu rezultate excelente: vânzări de peste 500.000 de exemplare la nivel mondial.

LIVE

ARTmania Festival Se anunță primele patru trupe participante la ARTmania Festival Sibiu 2013

D

e opt ani, Festivalul ARTmania reunește artiști din toate colţurile lumii, promovând schimbul intercultural într-unul dintre cele mai frumoase orașe medievale din Europa de Est: Sibiu.

La ediţia din 2013, desfășurată în perioada 5-11 august, publicul se va întâlni, în premieră, cu Haggard și Xandria, Orphaned Land și Amaranthe. Concertele vor avea loc în Piaţa Mare din Sibiu, vineri și sâmbătă, iar headlinerii se lasă încă așteptaţi.

VINERI, 9 AUGUST 2013, VOM ASCULTA HAGGARD ȘI AMARANTHE ÎN PIAȚA MARE. Înfiinţat în Munich, în 1989, Haggard avea să devină unul dintre primele proiecte de „classical-orchestral-symphonic-metal“ din lume. Un grup de aproape 20 de muzicieni profesioniști interpretează piese rock folosind instrumente clasice și medievale. Stilul Haggard se detașează indiscutabil pe scena muzicală internaţională prin compoziţii inedite și o lirică inspirată din istoria Europei medievale.

SÂMBĂTĂ, 10 AUGUST, VOM FI ALĂTURI DE ORPHANED LAND ȘI XANDRIA ÎN CETATEA MEDIEVALĂ A SIBIULUI. Xandria va urca pe scena Festivalului ARTmania 2013, promovând cel mai nou material de studio, „Neverworld’s End”. Spre deosebire de primii săi zece ani de activitate, când Xandria avea un stil ce se apropia mai mult de stilul gothic metal cu influenţe electro, “Neverworld’s End” aduce o schimbare majoră în sound-ul trupei, ajungând la un nivel mai înalt de complexitate în zona muzicii ”symphonic metal”.

30

FEBRUARIE 2013

AMARANTHE

S

tilul muzical specific trupei Amaranthe combină metalul melodic cu refrenuri captivante și interpretate de Elize Ryd, frumoasa solistă care s-a făcut remarcată pentru prezenţa sa live, cât și prin reușitele sale materiale de studio. În septembrie 2012, Amaranthe a intrat în studioul Ribe Denmark, din nou alături de faimosul producător Jacob Hansen, pentru a înregistra un nou material discografic. Albumul va fi lansat la începutul acestui an. Chitaristul Olof Mörck promite o lucrare minunată, cu temă și atmosferă futuristă și ultra modernă, care va propulsa trupa la următorul nivel.

ORPHANED LAND

O

rphaned Land este considerată una dintre cele mai influente trupe ale Orientului Mijlociu. Înfiinţată în 1991, trupa se bucură de aprecierea unui mare număr de fani, câștigaţi în peste 20 de ani de activitate și un stil muzical eclectic, care îmbină elementele de metal progresiv cu pasajele tradiţionale într-o discografie ce cuprinde 3 EP-uri și 4 albume de studio. Trupa a primit Premiul Păcii și Prieteniei în Turcia. În octombrie 2012 i-a fost înaintată o petiţie comisiei norvegiene pentru Nobel, pentru ca Orphaned Land să fie luată în considerare pentru acordarea Premiului pentru Pace în 2013.

LIVE

ROGER WATERS “THE WALL”

28 august 2013, Piaţa Constituţiei

U

na dintre cele mai faimoase producţii a tuturor timpurilor, „The Wall”, va fi prezentată la București de „tatăl” ei, Roger Waters. Spectacolul “The Wall” este inspirat de cel de-al unsprezecelea album al trupei și este considerat o adevărată capodoperă. Întreg show-ul reprezintă o combinaţie de muzică live, proiecţii impresionante, efecte vizuale uimitoare și decoruri grandioase, reunite toate sub forma celebrului zid.

Lansată la finalul lui 1979 în SUA și Regatul Unit, opera rock “The Wall” își are rădăcinile în dublul album cu același nume. Ulterior a fost cântată și în concert cu efecte teatrale elaborate, făcându-se și un film pe baza ei. Ca și precedentele lor albume, “The Wall” este un album conceptual. Conceptul a fost inspirat în mare parte de către turneul de promovare al albumului “Animals” din 1977, unde în timpul unui concert Roger Waters, frustrat de comportamentul publicului, a scuipat în faţa unui fan care încerca să se urce pe scena Stadionului Olimpic (Montreal) la data de 6 iulie 1977; acest incident l-a făcut pe Waters să compare gardul dintre scena pe care cânta

32

FEBRUARIE 2013

formaţia și spaţiul destinat publicului, cu un zid (wall). “The Wall” conţine o sonoritate mai dură și mai teatrală decât precedentele discuri ale grupului. The Wall este o operă rock care se concentrează pe personajul „Pink”. Bazat în mare parte pe viaţa personală a lui Waters, Pink trăiește experienţe neplăcute, de la o vârstă fragedă pierzându-și tatăl în război, fiind abuzat de profesori, crescut de o mamă obsedată de protecţia fiului ei, iar mai târziu înșelat de nevastă - toate acestea ducând la izolarea mentală a lui Pink de societate, izolare văzută ca „Zidul” („The Wall”) dintre el și restul lumii. În 2003, The Wall a fost clasat pe locul 87 în lista celor mai bune 500 de albume ale tuturor timpurilor, stabilită de revista Rolling Stone.

Primul turneu “The Wall” a început pe 15 septembrie 2010 și a cuprins Australia și ţări din America de Nord, America de Sud și Europa.

De asemenea, cu ocazia acestui turneu s-au interpretat pentru prima dată integral, în ultimii douăzeci de ani, piesele de pe albumul “The Wall” de către unul dintre membrii Pink Floyd, ultima intepretare fi-

ind tot a lui Roger Waters, la Berlin, în 21 iulie 1990. Turneul a devenit în scurt timp unul dintre cele mai de succes din istorie, cu un total de 192 de concerte și peste 3,3 milioane de spectatori. Cea de-a doua serie de concerte în Europa cuprinde 18 localuri în aer liber.

Roger Waters, o legendă în viaţă

George Roger Waters (n. 6 septembrie 1943, Great Bookham, Surrey) este cunoscut ca fiind basistul, dar și unul dintre principalii fondatori și compozitori ai trupei englezești Pink Floyd în perioada 1964 - 1985.

Grupul britanic a reușit în 30 de ani de carieră să își creeze o bază de fani extrem de mare cu ajutorul stilului progresive rock unic. Trupa britanică a vândut peste 250 de milioane de albume la nivel mondial care au devenit adevărate puncte de reper în istoria rockului mondial.

După despărţirea de Pink Floyd din 1985, Waters a început o carieră solo de succes, lansând trei albume de studio și înregistrând o coloană sonoră pentru un film, concertul său The Wall Concert in Berlin din 1990 fiind unul dintre cele mai impresionante susţinute vreodată.

LIVE „O să încerc să îmi dau seama de fonetica unui discurs scurt în limba din ţara în care merg. Scriu ceea ce simt pentru ca oamenii să înţeleagă că totul e real, nu artificial În 2005 a lansat opera “Ça Ira” și s-a alăturat grupului Pink Floyd în cadrul concertelor Live 8 din Londra. A fost pentru prima oară când toţi cei patru membri din formula clasică a formaţiei au fost împreună pe scenă, după o pauză de 24 de ani.

Show-ul din România

Roger Waters a cerut ca pe durata show-ului „The Wall”, pe care îl va susţine la București pe 28 august 2013, să fie întrerupt iluminatul public în Piaţa Constituţiei, întrucât show-ul se bazează în primul rând pe proiecţii impresionante, efecte vizuale și decoruri grandioase.

Britanicul așteptat de două generaţii de fani este vestit pentru discursul lui împotriva războiului și a globalizării. De altfel, cu un astfel de mesaj plănuiește să își deschidă show-ul de la București. „O să încerc să îmi dau seama de fonetica unui discurs scurt în limba din ţara în care merg. Scriu ceea ce simt pentru ca oamenii să înţeleagă că totul e real, nu artificial”, spune Roger Waters.

Gândit ca un simbol al blocajului dintre culturi, decorul pentru

34

FEBRUARIE 2013

show-ul „The Wall” va fi impresionant. Fără îndoială, caracteristica remarcabilă a întregului concept o reprezintă dimensiunea zidului construit ca background pentru scena concertului, care, pentru show-urile în aer liber, are o lăţime dublă comparativ cu cel pentru concertele de sală. „The Wall” va avea așadar peste 150 de metri lăţime, 12 metri înălţime și o suprafaţă de aproximativ 20.000 mp, fiind astfel cea mai mare suprafaţă de proiecţie din cadrul unui turneu mondial. „The Wall” surprinde nu doar prin dimensiunile impresionante ale producţiei, ci și prin doborârea unor recorduri de audienţă, în cadrul turneului din America de Sud de anul acesta show-ul desfășurându-se pe 15 stadioane, cu un total de peste 750.000 de fani prezenţi. O altă premieră din cadrul turneului precedent l-au reprezentat cele nouă concerte sold-out de pe stadionul River Plate din Buenos Aires, depășindu-se astfel recordul anterior de cinci show-uri consecutive susţinute cu casa închisă, deţinut de The Rolling Stones. În mometul în care publicul va cânta „All in all it was just a brick in the wall”, pe scena de 1.200 de

metri pătraţi va apărea un lanţ uman format din copii.

Biletele pentru show-ul „The Wall” al muzicianului Roger Waters, care va avea loc pe 28 august 2013 în Piaţa Constituţiei din capitală, au fost puse în vânzare pe site-ul myticket. ro, la mai multe categorii de preţ, cuprinse între 135 de lei și 950 de lei. „După ce am anunţat concertul de la București, feedback-ul a fost incredibil, am fost realmente copleșiţi de mesaje. Românii au început să devină consumatori de concerte mari, motiv pentru care facem tot posibilul să aducem cele mai mari producţii și în ţara noastră. Întregul concept «The Wall» este absolut fenomenal, echipa care se ocupă de acest show colaborând de-a lungul timpului cu artiști precum U2, The Rolling Stones, Madonna sau Muse.

Dincolo de muzica ce a consacrat Pink Floyd, trebuie să ne așteptăm la o adevarată experienţă multidimensională, la o scenografie ieșită din comun, la vizualuri, efecte speciale și pirotehnice realizate cu ajutorul celor mai noi tehnologii”, a declarat Laura Coroianu, CEO Emagic, într-un comunicat remis la finalul anului trecut.

CIRQUE DU SOLEIL

O

veste îndelung așteptată. Cirque du Soleil revine la București în toamna anului 2013 cu spectacolul Alegría! O producţie îndelung aplaudată în întreaga lume, cu doar 5 reprezentaţii, zilnic, începând de pe data de 5 până pe 8 septembrie inclusiv, la Romexpo, Pavilionul Central.

Alegría (cuvânt spaniol care înseamnă optimism, bucurie, veselie) dispune de o distribuţie internaţională cu 55 de artisti și muzicieni din 15 ţări. Showul adoptă un stil baroc, de operă, cu costume viu colorate, muzică originală interpretată live și o serie de detalii ce vin să îmbogăţească spectacolul uimitor de atletism și artă. Rezultatul este un amestec impresionant de îndemânare, forţă și viteză combinate cu acrobaţii elegante,

36

FEBRUARIE 2013

aproape eterice. Cirque du Soleil și-a prezentat pentru prima dată în România spectacolul Satimbanco în primăvara anului trecut, înregsitrând un record absolut: a fost cel mai bine vândut spectacol din sală din ţara noastră. Peste 36 000 de oameni au asistat la cele 9 reprezentaţii Saltimbanco , un succes de casă peste așteptări. De la cele 5 reprezentaţii prevăzute iniţial, la cererea publicului au fost programate suplimentar încă 4 spectacole.

Showul care vine la București în toamna lui 2013, Alegría, include acrobaţii uluitoare și este mai mult decât un spectacol... este o experienţă unică și emoţionantă care va captiva spectatorii de toate vârstele. Peste 100 de milioane de spectatori din aproape 300 de orașe din aproape

40 de ţări de pe șase continente s-au lăsat uimiţi și încântaţi până acum de Cirque du Soleil.

Pornind de la un grup de 20 de artiști de stradă, la începuturile sale din 1984, Cirque du Soleil este astăzi o importantă organizaţie cu sediul în Québec, ce oferă divertisment de înaltă ţinută artistică. Compania are 5.000 de angajaţi, incluzând mai mult de 1.300 de artiști din aproape 50 de ţări diferite. Biletele sunt disponibile în reţeaua naţională Eventim din magazinele Germanos, Orange, Vodafone, librăriile Cărturești și Humanitas și pe www.eventim.ro. Tichetele pot fi achiziţionate și în două rate lunare, doar prin CardAvantaj, la sediul Eventim din str. Polonă nr. 15. Preţurile lor variază între 110 și 500 de lei, în funcţie de distanţa faţă de scenă. Copiii au reducere de 30%.

DOCUMENTAR

realizat de Berti Barbera

PROFI

D

iscuţia pe acest subiect a început de mult, s-a repetat de multe ori, dar în glumă, până când, vorbind cu un coleg de breaslă canadian, aflu că acolo, dacă spui că ești muzician, ești întrebat care este de fapt meseria ta, din care trăiești. Despre felul în care ești privit la noi nu are rost să vorbim, pentru că aici se explică.

La fel, orice preocupare sau metodă care nu se încadrează într-o cutumă occidentală, modernă, bazată aproape exclusiv pe acţiune, pe eficienţă, este privită printr-o grilă care te marginalizează la cea mai mică abatere. Mă gândesc și la cei care sunt luaţi în balon de fiecare dată când împărtășesc un punct de vedere diferit sau chiar superior, nealegându-și foarte bine mediul în care s-o facă. E ca și cum gâștele te-ar persifla după ce le-ai dat orzul. Muzica a ajuns și o marfă ca oricare alta, în afara artei, dar confundată cu aceasta, putând fi vândută de absolut oricine are ocazia unei combinaţii sau a invăţat să facă comerţ. S-au schimbat legi, doar pentru ca unii sa vândă, indiferenţi la conţinutul lipsit de consistenţă originară, internetul este sufocat de adevărate bătălii, virtualul permiţând încălcarea oricarei reguli, dar nu și adaptarea unor strategii de marketing, valabile în lumea materială. Așa cum

o lege interzice comercializarea mașinilor ”second hand” pentru a ajuta producătorii de automobile, așa cum legile interzic comercializarea anumitor remedii naturale pentru a facilita dezvoltarea parazitară a producţiei de alcool sau medicamente, la fel și muzica s-a trezit ambalată în cutii frumoase, cu sclipici, irezistibile mai ales pentru cei mai puţin informaţi și vândută pe aceleași criterii meschine ca orice obiect inert. Până și unele CD-uri cu muzică clasică, produse de case mari, au început să arate libidinos. Speculanţii au inventat meseria de ”executive”, pe care îl interesează strict profitul, iar artiștii au acceptat asta pentru că nu au avut altă variantă, în dorinţa lor de a trăi linistiţi făcând ceea ce le place și de a lăsa cifrele pe mâna altora. Când au văzut că nu e bine să accepţi nepricepuţi în domeniul căruia te-ai dedicat, era prea târziu pentru a mai alege altceva. Sistemul era deja atât de bine pus la punct, încât s-au trezit acaparaţi și obligaţi să procedeze conform unor norme abuzive și nepotrivite cu natura domeniului.

De ce s-a întâmplat asta? Pentru că nivelul intelectual al celor implicaţi este mult sub ceea ce lear putea oferi cu adevărat muzica sub forma ei artistică. Pentru că profesioniștii se tem atât de tare

să nu fie amatori, încât ajung să renege însăși etimologia cuvântului ”amator”, atribuit celor care iubesc cu adevărat ceea ce fac. Pentru că unii nu acceptă că au greșit și refuză schimbarea.

Toată această industrie stă pe umerii unor oameni dedicaţi, abandonaţi în propria lor pasiune, bucuroși că pot alege să-și câștige și existenţa materială din ceea ce le place, dar al căror statut este uneori pus la îndoială. De către cine?

Tocmai de către cei care percep fenomenul prin prisma propriilor limite și nevoi imediate, incapabili să-și adapteze gândirea și simţurile, dar foarte ambiţioși. Unii ar fi foarte fericiţi să se descopere mai repede un înlocuitor artificial al artistului, care doar să execute, fără să se implice spiritual. Practic, cei care contestă profesia de muzician sunt pe același calapod ca cei care parazitează acest sistem.

Comportamentul lor riscă să elimine artistul din muzică. Altfel nu-mi explic de ce iese atât de multă muzică de proastă calitate, din moment ce contează doar cum vinzi.

Cine stabilește nivelul artistic în raport cu afacerea muzicală? Artistul? Publicul? Nici vorbă. Doar negustorul, care o face și el ca tot omul, după cât a învăţat. De ce se cântă prost și se scrie neinspirat?

FEBRUARIE 2013

39

DOCUMENTAR

realizat de Berti Barbera

Nu pentru că nu ar fi artiști sau că nu ar mai fi idei, ci pentru că e suficient așa, industria știe cât să bagi ca să scoţi mai mult, fără ”eforturi” gen inspiraţie, mediu, influenţă, spirit, stil etc. Doar puţin ”bullshit” și mult sclipici. Dacă lumea multă acceptă și așa, de ce să mai pierzi timp? Nu izvorul e problema, ci locul în care se varsă. Dar să nu cădem în patima lamentaţiei…

suflat. Neoliticul nu e o casă de discuri, ci o perioadă derulată cu mult timp înaintea apariţiei trabucului și a ghiulului, iar picturile rupestre au apărut înaintea tabloului imens cu portret, din spatele biroului. Înainte de dezvoltarea unor instrumente specializate precum flautul, oamenii și-au folosit vocile și au lovit tot felul de obicete, pentru a păstra ritmul în timpul ceremoniilor. Amatorismul în muzică sau cântatul de plăcere există din zilele în care au avut nevoie, dar mai ales timp pentru recreere. Chiar și acele instrumente rudimentare au fost construite de muzicieni tot ca exerciţiu de recreere. Atunci când și de ce a trecut muzica la regimul ”profi”? Datorită lui Edison? Odată cu izbucnirea democraţiei, dar și a analfabetismului în muzică, în anii 50? Nu cred. Biblia (mă refer desigur la Pentateuh) se referă la muzicieni care cântau la curtea regelui David sau a lui Solomon și mă gândesc că acei oameni erau

Oamenii fac bani din muzică de mii de ani, doar că în ultima vreme, cam de la ”Payola” încoace (o situaţie care arată că ”producătorii” dau șpagă radiourilor încă din anii 50), lucrurile au cam luat-o razna, numai din cauze naturale: lăcomie și ignoranţă. Muzica a apărut simultan cu capacitatea omului de a gândi. Afacerile au apărut când unii s-au trezit că pot profita de cei care nu folosesc acest preţios dar al gândirii. Există picturi din Neolitic, descoperite în Tanzania, cu oameni folosind instrumente de

40

FEBRUARIE 2013

plătiţi. O mie de ani mai târziu, teatrul grec a folosit muzicieni pe care i-a plătit. Asta înseamnă că avem o istorie de minimum 2500, mai degrabă 4000 de ani de când există muzicieni profesioniști.

Tradiţia teatrului s-a extins către Roma și a cuprins întreg Imperiul Roman. Teatrele erau folosite mai mult pentru lupte între animale și întruniri majore, dar dincolo de tragicomedia zilnică, aveau loc spectacole de muzică și dans, iar oamenii implicaţi erau plătiţi. În toate aceste contexte, muzicienii erau împărţiţi în două categorii: cei care cântau pe bani și cei care cântau pentru a se recrea. Atâta timp cât angajatorii erau educaţi, artiștii erau respectaţi, chiar dacă erau plătiţi modest. Nici un profesionist nu prea putea trăi exclusiv din muzică, decâdacă era angajat la o curte mai importantă sau era… foarte bun. Vă sună cunoscut? (va urma)

UN FALS PERFECT. UN PLAN GENIAL.

SCENARIUL DE JOEL

COEN SI , ETHAN COEN

REGIZAT DE MICHAEL HOFFMAN

DIN 15 MARTIE ÎN CINEMATOGRAFE

ALBUME 2013

de Valentin Moraru

DEPECHE MODE ANUNȚĂ TITLUL NOULUI ALBUM „Delta Machine”, o sintagmă plină de înțelesuri absconse

D

epeche Mode a dat în sfârșit publicităţii numele viitorului album al formaţiei. Materialul va purta titlul „Delta Machine” și va fi lansat pe 26 martie la Columbia Records. Înregistrat anul trecut în Santa Barbara (California) și New York, albumul produs de Ben Hillier și mixat de Flood este cel de-al treisprezecelea din istoria de peste 30 de ani a formaţiei.

42

FEBRUARIE 2013

Lansarea albumului va fi prefaţată de lansarea unui single, intitulat „Heaven”. În momentul în care citiţi aceste rânduri, premiera videoclipului acestei piese va fi avut deja loc pe VEVO. Este vorba despre un material filmat în mare parte în New Orleans, Louisiana, SUA, regizat de Anton Corbijn, olandezul care a generat de-a lungul timpului mai multe idei geniale pentru a contura identitatea vizuală a legendarei trupe britanice.

În căutare de idei și pornind parese de la conceptul unui album electronic, dar cu influenţe blues (idee dezvăluită în mai multe interviuri de către solistul Dave Gahan și creierul Depeche Mode, Martin Gore), Corbijn și-a îndreptat obiectivul către New Orleans, orașul unde s-a născut jazz-ul și unde s-au scris tomuri întregi de istorie muzicală.

Unul dintre locurile în care s-au filmat cadre este Marigny Opera House, o biserică veche, afectată de

Mașina de ...zen?

Revenind la „Delta Machine”, noul album Depeche Mode, am încercat să descifrăm un pic înţelesurile titlului, care nu prea seamănă cu altele din istoria de peste trei decenii a trupei. Nu garantăm precizia rezultatului, însă ceea ce am găsit este cel puţin interesant.

uraganele care s-au abătut asupra orașului în ultimele două decenii.

Biserica, a cărei structură de rezistenţă este în continuare solidă, a fost transformată în centru cultural, loc de expoziţii, spectacole de teatru și dans, concerte și ...filmări inedite. Până să fie vizitată de către cei de la Depeche Mode, clădirea a fost „bântuită” de vampirii din serialul „True Blood” (la a cărui coloană sonoră a contribuit și trupa, cu piesa „Corrupt” (de pe albumul Sounds of the Universe - 2009).

La prima vedere, „Delta Machine” este doar un joc de cuvinte. Nu foarte inspirat, pare să vrea doar să evidenţieze majusculele din Depeche Mode, de unde și grafica un pic redundantă de pe coperta albumului. La o căutare pe Internet, ce-i drept – una direcţionată către găsirea de eventuale sensuri voit ascunse, aflăm că inspiraţia titlului albumului ar putea fi „Delta blues”, un subgen dăruit muzicii universale de același oraș iubitor și creator de muzică, New Orleans. Din „Delta blues” s-a desprins mai apoi „electric blues”, un fel de stră-străbunic al muzicii rock moderne. Din electric blues s-a născut „british blues”, apoi ceea ce se numește „skiffle”, un fel de combinaţie jazz-blues cu influenţe folk, ce se cântă folosind în special instrumente improvizate, pe fondul asigurat de o cât se poate de convenţională chitară acustică. Astfel, se poate bănui că Depeche Mode plătește tribut tuturor acestor influenţe și chiar dacă sintagma „Delta Machine” nu dezvăluie prea multe lucruri, albumul va avea, cu siguranţă, o groază de lucruri de povestit.

La fel de bine însă, sintagma „Delta Machine” poate duce cu gândul la ceea ce generic se numește „Delta Music”, un fel de gen muzical (eminamente instrumental și realizat în principal cu mijloace electronice) destinat relaxării și meditaţiei. „Delta Music” vine de la undele delta din creierul uman, undele cu cea mai slabă frecvenţă, asociate de obicei cu somnul adânc, starea

inconștientă, visarea, dar și cu unele capacităţi intuitive și chiar de autovindecare. Cu alte cuvinte, noul album Depeche Mode poate aspira să fie un „laborator de simţăminte elevate”, printre care sentimentul de pace să fie cel mai puternic. „Vreau ca oamenii să se simtă bine cu acest album, să-și regăsească pacea. Acest album are ceva magic în el”, spune Martin Gore. La rândul său, Dave Gahan descifrează rapid magia și ne întoarce brusc la „blues”: „Cu acest material, ne-am schimbat complet modul de a realiza albume. Când ne poticnim și ne dăm seama că înregistrările sună prea normal, atunci ne facem de cap și îi dăm acel sound marca Depeche Mode. Delta Machine nu este deloc diferit în această privinţă, așa că de-abia aștept ca fanii să-l asculte”.

13 PIESE PENTRU ALBUMUL 13 (TRACKLISTING DELTA MACHINE): 1 - Welcome To My World 2 - Angel 3 - Heaven 4 - Secret To The End 5 - My Little Universe 6 - Slow 7 - Broken 8 - The Child Inside 9 - Soft Touch / Raw Nerve 10 - Should Be Higher 11 - Alone 12 - Soothe My Soul 13 – Goodbye

FEBRUARIE 2013

43

ALBUME 2013

de Cristi Mărculescu

SUEDE

Bloodsports

DATA DE LANSARE: MARTIE 2013 Al VI-lea material de studio al trupei Suede va ajunge la urechile fanilor la 11 ani distanţă de la precedentul album (A New Morning, 2002) și la un deceniu de la ultimul single al trupei, Attitude.

Gloria Suede, legată eminamente de boom-ul Brit-Pop 90-ist, părea a fi apus odată pentru totdeauna, încă de la lansarea A New Morning. Au urmat, după despărţire, patru albume solo ale lui Brett Anderson, precum și The Tears, (proiectul pe care solistul și Bernard Butler, fostul tobar al Suede, le-au lansat în 2004 și abandonat doi ani mai târziu).

Reuniunea cu jumătate de măsură (doar pentru concerte cu piese vechi) din 2010 s-a extins benefic și la final de 2011, când Suede au cântat la Moscova piese noi. Deja lansat, Barriers, primul single de pe Bloodsports sună a Suede de pe la mijlocul deceniului 9. „Bloodsports este un album despre pasiuni sexuale, despre vânătoare, despre nesfârșitul joc carnal al iubirii. A fost cel mai greu și cel mai sadisfăctor album la care am lucrat” – Andreson dixit.

44

FEBRUARIE 2013

DIDO

NKOTB

DATA DE LANSARE: MARTIE 2013

DATA DE LANSARE: 2 APRILIE 2013

Girl Who Got Away

Ei bine, nu a durat decât vreo doi ani și jumătate pentru ca angelica Dido să-și pună și talentele vocale și colaboratorii foarte pestriţi la lucru și să înregistreze un album nou. Girl Who Got Away este, după cum declara prin primăvara 2012 artista „big, fun, electronic extravaganza”. Numai numele colaboratorilor ar fi suficient pentru a trezi interesul oricui: Rollo Armstrong & Sister Bliss (de la Faithless), Lester Mendez, A. R. Rahman, Rick Nowels, Greg Kurstin, veteranul Brian Eno și Jeff Bhasker. Deja lansatul No Freedom este primul extras pe single și ne face să credem că în ciuda numărului de colaborări demne de un album hip-hop și în ciuda declaraţiilor lui Dido, fata care a plecat va fi frumos și foarte dido-esque, dar nu chiar revoluţionar. Celelalte 10 piese (Girl Who Got Away, Let Us Move On, Blackbird, End of Night, Sitting on the Roof of the World, Love to Blame, Go Dreaming, Happy New Year, Loveless Hearts, Day Before We Went to War) incluse pe noul material pot însă infirma prima senzaţie de deja-vu plăcut.

10

Donnie Wahlberg, Danny Wood, Jordan Knight, Jonathan Knight și Joey McIntyre nu mai sunt de mult nici noi, nici puști. Se cheamă însă în continuare New Kids on the Block și la mai bine de 40 de primăveri trecute per capita sunt un boy-band cam bizar. Dar concertele pe care le-au susţinut de la reuninea de prin 2011 au vândut suficiente bilete cât să încurajeze noi materiale discografice. Mai ales că partenerii de scenă au fost alţi foști, Backstreet Boys. Cu care NKOTB au și lansat ceva vag descriptibil ca album, NKOTBSB. Intitulat 10 (pentru că este al zecelea album NKOTB), noul material de studio este programat pentru lansare la început de aprilie și va beneficia și de un turneu amplu de promovare. La care vor participa și alte trupe de băieţi mai bătrâiori, Boyz II Men și 98 Degrees. Primul extras pe single este Remix (I Love the), foarte pop și foarte adolescentin.

SMASHING PUMPKINS DATA DE LANSARE: DECEMBRIE 2013

Despărţiţi, reuniţi, reformaţii Smashing Pumpkins rămân una dintre trupele de la care se așteaptă lucruri mari. Poate prea mari, între noi fie vorba. Zilele de glorie 90-istă s-au scurs și trecut, variatele proiecte muzicale noi s-au dovedit efemere sau, pur și simplu, avortate încă din stadiul de proiect... dar ascunse pe sub toate istericalele cheliosului de solist (Billy Corgan, unul dintre cei mai patentaţi attention-whores ai rockului) și există piese teribil de bune, răspândite pe albumele mai noi ale trupei.

Despre noul produs al Dovlecilor nu există absolut nicio știre sigură. Cum trupa va petrece prima jumătate a lui 2013 în concerte cu Oceania (album destul de pozitiv apreciabil, lansat în 2012) prin Europa (Germania, UK, Portugalia, Franţa, Austria, Italia) nu pare foarte probabil ca noul album să fie lansabil în decembrie. Dar Corgan poate avea deja niște piese pregătite sau niște rejecturi de pe albumele trecute sau ceva compus pentru unul dintre proiectele sale abandonate.

FEBRUARIE 2013

45

ALBUME 2013

de Cristi Mărculescu

STEREOPHONICS

ANTRAX

THE STROKES

DATA DE LANSARE: 4 MARTIE 2013

DATA DE LANSARE: MARTIE 2013

DATA DE LANSARE: 25 MARTIE 2013

Graffiti on the Train

Cei patru galezi cântă post-britpop de două decenii. Albumul cu numărul opt din discografia lui Kelly Jones & Co vine după o perioadă tulbure: trupa a schimbat în iulie 2012 al doilea tobar (Javier Weyler, înlocuitorul regretatului Stuart Cable, a fost înlocuit cu Jamie Morrison, fost membru Noisettes), albumul a fost anunţat și re-anunţat încă de prin 2011.

Trei din cele 10 piese au fost deja lansate pe single: Violins and Tambourines, In a Moment și Indian Summer. Dotate fiecare cu un videoclip al ei, piesele anunţă un album cât se poate de reușit, o revenire în formă, cu rock retro 70ist cât se poate de agreabil și chiar admirabil. Ar putea fi unul dintre cele mai bune albume Stereophonics lansate vreodată, mai ales că trupa de galezi are bunul obicei de-a dovedi de la album la album o evoluţie tehnică apreciabilă, dar ne vom lămuri pe deplin în martie.

46

FEBRUARIE 2013

Anthems

De când au trecut prin București (iunie 2010), Antrax au avut ceva peripeţii. Au lansat Worship Music (în 2011, la opt ani de la precedentul material de studio), au concertat din greu și, în ianuarie 2013, au rămas fără Rob Caggiano, chitaristul trupei care a plecat, înlocuit fiind de Jon Donais (fost membru al Shadows Fall).

Anthems este un mini-album de coveruri după piese ale unora din trupele iconice de prin rock-ul șaptezecist. Titlul vine de la Rush Anthem (1975), urmează „Jailbreak” (Thin Lizzy, 1976), „TNT” (AC/DC, 1976), „Smokin’” (Boston, 1976), „Big Eyes” (Cheap Trick, 1977), „Keep On Runnin’” (Journey, 1981) și „Crawl”, producţie proprie, deja prezentă pe Worship Music. Ca bonus, aceștia au un remix la Crawl și fanii ar trebui să se declare mulţumiţi de al X-lea material semnat de new yorkezii puși pe rockuri mai dure.

Comedown Machine

De la Angels au trecut deja doi ani, deci The Strokes s-au pus pe muncit la un nou album. Al V-lea material al celor cinci new yorkezi este intitulat Comedown Machine și se va lansa pe 25 martie. Albumul a fost, conform declaraţiilor trupei, conceput în aceeași manieră libertin-comună ca și Angels: toţi cinci au venit la studio cu ideile proprii și prin procesul de creaţie s-au comasat piesele pe noul album.

All the Time și One Way Trigger au fost deja lansate pe radio și respectiv internet, prima dintre ele ar trebui să fie extrasul pe single.

Programat pentru 19 februarie, All the Time, nu a cauzat chiar primirea extatică pe care Julian Casablancas & Co o sperau. Nu ar fi însă prima dată când așteptările sunt joase și totuși The Strokes se bucură de succes. La urma-urmei nu sunt decât două piese dintr-un album întreg și trupa nu este una oarecare. Despre ei s-a spus că ar putea fi salvatorii indie-rock-ului american.

BACKSTREET BOYS titlu necunoscut

DATA DE LANSARE: NESPECIFICATĂ

D

acă tot s-au reunit, finalmente, toţi cinci (Kevin Richardson a fost cel mai circumspect și nu a concertat cu ceilalţi patru în mini-turneul pe care l-au susţinut la comun cu NKOTB) ca să concerteze în Central Park, bărbaţii de pe strada lăturalnică au pus-o de un nou album. Anunţat fără vreun detaliu concret, albumul este, conform declaraţiilor foștilor teen-idols, în proporţie de 75% gata. Ba chiar mai mult, pentru a conlucra cât mai bine, Howie, Nick, Kevin, Brian și A.J. s-au mutat împreună într-o casă din New York. Fanele de atunci, care așteptau cu sufletul la gură un nou album după Never Gone (2006), probabil au și uitat de ei, dar turneul din 2012 s-a dovedit destul de bine vândut, chiar și fără Kevin, acest Toma Necredinciosul al boyband-ului, care a revenit doar când succesul foștilor colegi a fost incontestabil.

EMINEM

titlu necunoscut

DATA DE LANSARE: NESPECIFICATĂ

A

l VIII-lea material de studio al scandalizantului rapper alb din Detroit este indiscutabil unul dintre cele mai anticipate albume ale anului în curs. Anunţat ca fiind plin de colaborări cu alte nume grele din hip-hop (Dr. Dre, 50 Cent, deja invitaţi permanenţi pe albume ale lui Eminem), dar fără vreun extras pe single, titlu sau dată de lansare, noul material de studio al lui Marshall Bruce Mathers III trebuie să se ridice la înălţimile (cam ameţitoare ale) așteptărilor. Mai ales că albumele precedente, Relapse (2009) și Recovery (2010) au pierdut ceva din sclipirile furibunde de geniu ale primelor produse marca Eminem. Acesta nu a stat degeaba și în ultimii ani s-a ocupat mai mult de colaborări cu alţi rapperi și de propriul show TV, despre Detroit-ul natal și lucrurile care (încă) mai funcţionează în metropolisul căzut parţial în abandon. Un pariu destul de sigur ar fi că albumul misterios va fi lansat spre finalul lunii august, când Eminem concertează la Leeds și Reading.

FEBRUARIE 2013

47

ALBUME 2013

ALICE IN CHAINS titlu necunoscut DATA DE LANSARE: NESPECIFICATĂ

48

FEBRUARIE 2013

de Cristi Mărculescu

T

rupa din Seattle a trecut prin foarte multe: au supravieţuit dispariţiei grunge-ului, au avut un hiatus, s-au reunit, au trecut peste decesul absurd al lui Mickey Starr. Al cincilea album de studio al celor patru a fost amânat din cauza unei operaţii la umăr pe care a suferit-o Jerry Cantrell, dar este gata de lansare. Înregistrat în 2012, albumul beneficiază deja de un prim extras pe single: Hollow, dotat cu un videoclip cât se poate de SF (alienare, dragoste și furie pe

o staţie orbitală). Cu 23 de ani de la lansarea primului album în spate, trupa a dat constant dovadă de o maturizare artistică cât se poate de apreciabilă, deci există șanse ca noul album, oricum va fi intitulat, să fie cel mai bun produs muzical al lui Jerry Cantrell & Co. În prezent cei patru au programate o serie de concerte prin estul SUA și cel mai probabil vor profita pentru a face cunoscute și titlul și data de lansare pentru albumul nou.

de Berti Barbera

DAVID BOWIE ”The next day”

”The next day” este unul dintre cele mai așteptate albume al lui 2013, mai ales că David Bowie nu a mai scos un album de studio de peste 10 ani. Nu știu dacă vom avea parte și de turneu, dar prezenţa lui Tony Visconti ca producător ne asigură continuitatea. Oricât de schimbător a fost Bowie de-a lungul discografiei, Visconti i-a conturat identitatea sonoră, încă de pe albumul ”Heroes”, continuând în anii 2000 cu ”Heathen” și ”Reality”. ”Where are we now”, apărut ca prim single, respiră un aer german, iar producţia ne face să ne simţim acasă. Refăcut după o serioasă problemă cardică, Bowie nu a fost interesat de muzică până acum doi ani, când a început să traseze primele teme care aveau să se adune într-un material nou, la fel de eclectic, de atractiv și de proaspăt, în pofida metodelor cât se poate de obișnuite de producţie. Din aproape nimic, din demo-uri înregistrate pe telefonul mobil, a ieșit un album superb. Poate va susţine măcar un show de prezentare, pe care să-l vedem și noi pe un DVD.

BLACK SABBATH ”13”

Black Sabbath au anunţat un album nou pentru aprilie, intitulat ”13”. Ne rămâne să ne imaginăm că va suna zdravăn și inspirat și ne vom minuna că Ozzy mai poate articula vocale.

El, împreună cu Toni Iommi și Geezer Butler s-au apucat să scrie și să înregistreze, pentru prima oară împreună din 1978, fără a menţiona ce baterist vor folosi pe album și în turneu.

Probabil va veni mai vechiul prieten Vinnie Appice sau Tommy Clufetos, actualul baterist al lui Ozzy. ”13” este al 19-lea album Black Sabbath, al nouălea cu Ozzy Osbourne. Probabil că albumul are 13 piese, nu cred că se referă la vreo superstiţie stupidă. Sau pur și simplu indică anul lansării. Ce indică noile piese, putem ști de pe acum, pentru că asemenea reuniuni în zilele noastre se fac cu un scop precis, după un program clar stabilit. Noul album Black Sabbath va suna bine și pentru că producător este Rick Rubin.

Turneul, în schimb, ne va oferi ocazia să vedem una dintre cele mai bune formule Black Sabbath, cea mai aproape de cea originală.

AC/DC La acest gen de trupe, orice album nou e doar un semn bun că îi vom vedea în turneu. Și de vreo 15 ani tot credem că ascultăm ultimul album și vedem ultimul concert. În 2013, AC/DC vor pleca în turneu și vor scoate un album nou, probabil unul live, după 20 de ani, sau chiar o nouă colecţie de piese noi, pe același calapod, produse bine și cu efect sigur. Cum să nu vrei album nou cănd cel mai recent turneu a mers atât de bine, pe toate planurile? Mai mult, există o grămadă de oameni care profită de acest demers industrial, deci interesul este cu atât mai mare. Important este ca membrii trupei să fie bine păstraţi, supravegheaţi și ţinuţi în formă, pentru că nu e de joacă atunci când discutăm de zeci de milioane. În cele din urmă, ne vom bucura și noi de piese noi, poate de încă un concert, dar mai ales că așa ceva mai există.

DEEP PURPLE o altă formulă pe care o accepţi necondiţionat, intră în grupul artiștilor întorși de la pensionare, din varii motive, printre care și artistice. O nouă colecţie de piese Purple vor apărea pe un album produs de Bob Ezrin, produs al cărui nume nu se cunoaște în momentul actual.

Discul este produs de Bob Ezrin, iar ”Out of hand”, ”Hell to pay”, ”Weirdistan” sau ”Uncommon man” sunt doar căteva din titlurile deja cunoscute. ”Above and beyond” este scrisă în memoria vechiului prieten, membru fondator și vârf componistic, Jon Lord. E interesant de văzut cum poţi reveni cu aceeași forţă, la fel ca în vremurile de inspiraţie, în condiţii diferite de promovare și percepţie. La acest nivel nu poate fi nimic rău. Iar dacă ne luăm după declaraţiile din campania de promovare, absolut toţi muzicienii văd în noul album o colecţie fantastică, poate cea mai reușită de până acum.

E destul de greu de crezut că vom fi zdrobiţi de noi riff-uri ucigătoare, dar măcar suntem siguri că vom avea parte de un album matur, adus de artiști vii și adevăraţi.

FEBRUARIE 2013

49

ALBUME 2013

de Berti Barbera

DREAM THEATER „Live at Luna Park”

Se pare că plecarea lui Mike Portnoy de la Dream Theater a însemnat doar o schimbare de amprentă, muzica rămânând inspirată, puternică și magistral interpretată. Mike Mangini pare a fi o variantă bună pentru noul post de baterist, lucru demonstrat din plin pe albumul ”A dramatic turn of events”. Se pare că noua formulă a semnat din nou cu Roadrunner și a început să scrie piese noi, dar până cănd le vom asculta, vom putea urmări noul album live, care conţine înregistrarea concertului susţinut la Luna Park, în Buenos Aires, în 2012. Producţia masivă se întinde pe 2DVD-uri și 3 CD-uri și se bazează pe albumul cel mai recent, dar include desigur piesele de anvergură, nu neapărat cele mai cunoscute, de pe albume anterioare. Cei care sunt conectaţi la muzica Dream Theater știu la ce să se aștepte, pentru că noul produs se prezintă cel puţin la nivelul celor din trecut. Cei care sunt atrași de virtuozitate, mușchi și minte În același context muzical, dar încă nu au văzut/ ascultat Dream Theater în concert, vor avea o mare surpriză.

50

FEBRUARIE 2013

ERIC CLAPTON ”Old sock”

Iată încă un artist care nu poate da niciodată greș, pentru că niciodată nu s-a temut de asta. Ce să mai zici de muzica lui Eric Clapton, în anul 2013, decât că ești bucuros că există, ba mai mult, sub formă de piese noi, concepute cu aceeași serenitate a omului care a supravieţuit, a făcut istorie și s-a liniștit cu toate. Nimic nu se compară cu plăcerea de a scrie exact ce simţi, după ce ai depășit orice era de parcurs în muzică. În timp ce festivalul ”Crossroads” e ”sold out”, Eric Clapton anunţă cel de-al 21-lea album și un turneu mondial masiv.

Două piese noi, ”Every little thing” și ”Gotta get over” completează un repertoriu în care regăsim titluri foarte cunoscute, precum ”All of me” sau ”Goodnight Irene”, într-o companie muzicală care-i conţine pe mai vechii prieteni Steve Gadd, Willie Weeks și Chris Stainton, la care se adaugă alţi vechi prieteni, cum ar fi Steve Winwood sau Paul McCartney, veniţi doar în trecere, pe câte o piesă. ”Old Sock” adună piese din repertoriul romantic al anilor 30, reggae, soul, rock, adunate de prin preferinţele marelui muzician, selectate din tinereţe până la… liniște. Clapton a știut, printre altele, să simtă o piesă bună, interpretând-o în acel mod unic, plin de substanţă și maturitate. Oricum l-am asculta, un album Eric Clapton rămâne undeva, în noi.