Zile si Nopți București Martie 2020 by Zile si Nopti

POP CULTURE MAGAZINE Martie 2020 | WWW.ZILESINOPTI.RO

EXCLUSIV: MIHAI CĂLIN, realitatea privită cu alţi ochi POP-UP STORIES: (Super)Eroine pe ecrane TRAVEL & MUSIC: Amsterdam & Eric Clapton

Interviu: Pe (sau în) URMA lui Dorian Boguţă / Filmul lunii: Bloodshot foodpanda: tu îți alegi preparatele preferate, iar noi le livrăm! Artiști urbani: Pandele Pandele / Povești de succes: BumbagR / Artă: London Calling Gurmand: Tentaculos / Drink: Cocteilul cu bere / James Bond: 3 filme de revăzut

Martie 2020

POP CULTURE MAGAZINE

Editorial Şi băieţii plâng câteodată... Ioan BIG, publisher …dar n-o fac fiindcă visează ori fredonează neapărat versurile compuse de Holograf ci pentru că, la început de martie, băieţii se văd nevoiţi să-şi numere femeile din viaţa lor. Noi iubim femeile dar avem şi noi nişte limite... trebuie să dovedim că le iubim chiar pe toate? Astfel încât, aproape întotdeauna, după numărătoarea mărţişoarelor de oferit ne vine să plângem când realizăm cât de lungă şi de scumpă e lista de obligaţii şi că părem asediaţi de femei altfel imune la tentaţia de a vedea un meci, a asculta gâlgâitul berii şi sfârâitul micilor pe grătar sau de a înţelege nevoia de socializare cu ceilalţi băieţi departe de lumea dezlănţuită. Ne simţim fiecare prinşi într-o pânză deasă de fir alb-roşu ţesută cu migală de mama, funcţionara de la ghişeu, secretara şefului, nepoţica precoce, clienta firmei, vecina de la doi, diriginta copilului, mătuşa colegului de bancă a copilului, vânzătoarea de pâine, barmaniţa de la pub, şi, evident, partenera de viaţă, fie ea şi una care ne-a angajat doar... de probă. În prima săptămână din luna martie prezentăm brusc simptome ale sindromului Stockholm întrucât nu doar că suntem prinşi în această pânză, dar avem obligaţia să o şi decorăm cu diverse mici şi multe lucruşoare lucitoare, vioi colorate sau puternic mirositoare. Toate diferite între ele. www.zilesinopti.ro

Păi da, mici şi mari, blonde sau brunete, colege şi iubite, bune sau nebune, rude apropiate şi cunoştinţe de ocazie, serioase sau fluşturatice, deştepte ori apetisante (sau şi-şi)... este vremea recensământului în timpul căruia trebuie să inventariezi, să prioritizezi şi să investeşti (căci, după cum bine zice Holograf “Viaţa e o junglă, vrei nu vrei / Să te ascunzi de ea nu poţi / Banii vorbesc”), dar şi cea a dilemelor existenţiale. Ce fel de mărţişor dai unei femei sau alteia, care este ritualul adecvat al înmânării lui şi mai ales ce te aştepţi să primeşti în schimbul mărţişorului? Astea sunt întrebările pentru că... “Mamă, e aşa uşor să-i cumperi / Cât de greu e să primeşti ceva.”. Buget alocat vs ROI, nu? Am eu vreo garanţie că dacă “ţi-am dat un inel”, tu “nu o să-mi iei niciodată dragostea”? Evident că n-am, aşa că am decis să mă coalizez cu ceilalţi băieţi şi, împreună, vom încerca să vă facem, (măcar) de data asta, doar din vorbe. Dar unele adevărate, de mărţişor. Poate ne iese. Domnişoarelor şi doamnelor din toată lumea, La Mulţi Ani de Ziua Internaţională a Femeii!

PAGINA

Martie 2020

POP CULTURE MAGAZINE

www.zilesinopti.ro www.faceboook.com/zilesinopti ZILE ȘI NOPȚI POP CULTURE MAGAZINE ISSN 2559-172X Apare gratuit, lunar. Nr. 3 - martie 2020 Tiraj: 40.000 exemplare Director General: Marian Gîlea, marian.gilea@zilesinopti.ro Publisher: Ioan Big, ioan.big@zilesinopti.ro Director Vânzări: Marius Vâlsănescu, marius.valsanescu@zilesinopti.ro Publicitate print: Regia MGSI, Valeria Iliescu, valeria.iliescu@mgsi.ro Alexandru Popescu, alexandru.popescu@kisstv.ro Publicitate online: Alexandru Cârcei, alexandru.carcei@whitemedia.ro Digital & Print Manager: Aurel Martinescu, aurel.martinescu@zilesinopti.ro Director Financiar: Mihaela Oană, mihaela.anutoiu@zilesinopti.ro Contabilitate: Mihaela Stoica, contabilitate@zilesinopti.ro Dezvoltare online: Radu Ganea, raduganea@raduganea.com Online/Social Media: Georgiana Grigore, site@zilesinopti.ro Traffic: Anna-Maria Antal, traffic@zilesinopti.ro

EDIȚIA DE BUCUREȘTI: Publisher: Ioan Big, ioan.big@zilesinopti.ro Publicitate: Marius Vâlsănescu, marius.valsanescu@zilesinopti.ro Online: Miruna Enescu, bucuresti@zilesinopti.ro Anna-Marian Antal, traffic@zilesinopti.ro Distribuție: Dan Budoi EDIȚIA DE BRAȘOV: Redacție: Denisa Velicu, denisa.velicu@zilesinopti.ro Anna-Maria Antal: traffic@zilesinopti.ro Georgiana Grigore, site@zilesinopti.ro Publicitate: Marius Vâlsănescu, marius.valsanescu@zilesinopti.ro Bogdan Vîlsănescu, bogdan.vilsanescu@zilesinopti.ro Distribuție: Andrei Paul paul.andrei@zilesinopti.ro EDIȚIA DE CLUJ: Redacție și vânzări: Bianca Bota, bianca.bota@zilesinopti.ro Distribuție: Pop Eugen Claudiu EDIȚIA DE IAȘI: Redactor: Mirela Podea mirela.podea@gmail.com Vânzări/distribuție: Ștefan Andrei, stefan.andrei@zilesinopti.ro Francize ZILE ȘI NOPȚI: Timișoara, Sibiu, Oradea, Pitești, Bistrița. Tipărit la tipografia Conphys. www.conphys.ro ZILE ȘI NOPȚI este marcă înregistrată. Editor: City Guide Media SRL. Brașov, Str. Octavian Goga nr. 9A

Echipa Zile și Nopți Ioan BIG publisher

Ioan Big este jurnalist și analist Pop Culture. Este autor al volumelor “Blue, Black & White: Povestea Rolling Stones”, “Sexul... crucea lui Ken Russell”, “Eric Clapton” şi “Era Punk”.

A debutat în romanul colectiv Rubik (Polirom, 2008), a tradus Jurnalul pe motocicletă al lui Che Guevara (Polirom, 2008) și a publicat proză scurtă în revista Tataia.

Horia GHIBUȚIU redactor

PAGINA

Gruia DRAGOMIR redactor

E ziarist din 1990, a lucrat de la presa cotidiană (Tineretul liber, Evenimentul zilei, ProSport, Adevărul) până la ghiduri TV (TVmania) şi reviste lucioase...

REDACTORI ȘI CONTRIBUTORI: București: George Mihalcea, Berti Barbera, Delia Mitrache Cluj: Bianca Bota, Brașov: Denisa Velicu, Anna Antal, Antoneta Galeș, Maximilian Radu Munteanu Iași: Alina Cojocaru. www.zilesinopti.ro

CUPRINS

POP CULTURE MAGAZINE

Film / pagina 13

Abonează-te la

DIGITAL

Poți cîștiga un pachet de cărți oferit de

Filmul lunii: Bloodshot . . . . . . . . . . . . . . Cine Combo: ‘Magie’ genetică şi ‘ştiinţă’ culinară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Film românesc: Pe (sau în) URMA lui Dorian Boguţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 filme pe care să le vezi înainte de „No Time To Die” . . . . . . . . . . . . . . . . 3 seriale Nordic Noir mai bune ca orice thriller american . . . . . . . . . . . .

pagina 17 pagina 19 pagina 21 pagina 23 pagina 25

Muzică / pagina 27 Revista poate fi achiziționată din

Festivalurile primăverii . . . . . . . . . . . . . . pagina 27 Concertul lunii: RIVERSIDE Reintoarcerea în formulă de 4 . . . . . . . . pagina 28 Dialoguri fără note: MARIA PIA DE VITO A fost odată... Il Pergolese . . . . . . . . . . . . pagina 29

Perioada campaniei: 1 februarie - 31 iulie 2020 Detalii și regulament pe www.dilemaveche.ro și dilemaveche

PRețuRI LA AbonAmenTe DIGITALe cu Pînă LA 60% mAI mIcI fAță De PRețuL De LA chIoșc

POP-UP STORiEs: (Super)Eroine din comics-uri pe marile ecrane pagina 47

TRAVEL&MUSIC Cum să te pierzi în Amsterdam pe muzica lui Eric Clapton pagina 50

Eat&Drink / pagina 39 Mărțișoare comestibile . . . . . . . . . . . . . . pagina 39 GURMAND: Tentaculos . . . . . . . . . . . . . pagina 40 3 restaurante din țară care reinventează bucătăria românească . . . . . . . . . . . . . . . pagina 41 DRINK: Cocteilul cu bere, o plăcere . . . pagina 42 Unde bei un vin bun în țară . . . . . . . . . . pagina 43

Artă / pagina 31 LONDON CALLING: Start cu Drella, Endgame cu Harry Potter . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 31 Film & Teatru: MIHAI CĂLIN. Realitatea privită cu alţi ochi . . . . . . . . . pagina 32 ART EXPO: GREGOR SCHNEIDER. Camere Moarte /Dead Rooms . . . . . . . . pagina 34 Artiști urbani: Pandele Pandele, muralistul care transformă zidurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 36 PAGINA

www.zilesinopti.ro

Martie 2020

POP CULTURE MAGAZINE

Mâncarea ajunge atât de repede că tot trebuie să aștepți să se răcească Sunt nenumărate momentele în care nu ai timp sau chef să faci drumuri până la restaurantele preferate pentru a-ți satisface poftele sau potoli foamea. E ok, foodpanda e aici pentru tine. E prietenul pe care te poți baza în aceste situații, fie că ești la muncă, prins cu treabă, fie că ești acasă, în pijamale și te pregătești pentru o seară plină de seriale. Și, pentru că prietenul bun la livrare se cunoaște, garantăm că vei primi comanda în cel mai rapid mod posibil, așa că singurul timp pe care-l vei pierde va fi cu suflatul în mâncarea care nu a avut timp să se răcească pe drumul de la restaurant la tine. Deci, ce mai aștepți, pune-i pe cei de la foodpanda la treabă! Livrează rapid și sigur. www.foodpanda.ro

Martie 2020

To kill for...

POP CULTURE MAGAZINE

Pe 18 aprilie are loc gala UFC 249, al cărei main event este confruntarea dintre Khabib Nurmagomedov și Tony Ferguson - doi dintre cei mai buni luptători de MMA ai momentului. Este unul dintre cele mai așteptate evenimente din 2020 pentru orice fan al acestui sport. Vom afla atunci dacă Khabib își va păstra palmaresul curat, fără nicio înfrângere (are 28 de victorii), un lucru extrem de rar în MMA. Apoi, aștept cu nerăbdare și următoarele meciuri ale lui McGregor, care a promis că în 2020 vor mai fi 2, în afară de cel din ianuarie, pe care l-a câștigat spectaculos.

To kill for un concert cu Bobby McFerrin la Bucureşti. Din păcate pe cel din 2018 l-am ratat... To kill for o călătorie la Rio de Janeiro ca să îmi îndeplinesc visul de a asculta samba şi bossa nova... sau în Argentina ca să dansez tango! To kill for să văd Frozen pe Broadway împreună cu fiica mea!

M-am îndrăgostit de Blondie în anii ’80 când am ascultat Autoamerican, luat cu 75 de lei de la Muzica. Ediţia indiană, “Dum Dum”, ca pe vremuri. Mi-au rămas în minte de atunci. Vreau neapărat să-i văd şi să-i aud pe Debbie Harry şi Chris Stein cum depănă amintiri la Barbican Hall din Londra pe 28 aprilie. My Blond(i)e in conversation!

PAGINA

www.zilesinopti.ro

GRUIA DRAGOMIR (ZN)

Două momente importante aștept cu nerăbdare anul ăsta, concertul Five Finger Death Punch de la Praga, pentru care mi-am luat bilete din septembrie anul trecut, și evenimentul caritabil inițiat de motocicliștii români, an de an, Bikers For Humanity, de la sfârșitul lui mai (29 - 31 mai). Mai am de numărat multe zile până atunci, dar pentru concert mai am de numărat… ore. Sunt deja la locul faptei în timp ce scriu asta și aștept cu nerăbdare să-i văd pe Megadeth, Bad Wolves și FFDP.

Ioan BIG (ZN)

IRINA SÂRBU Cântăreaţă de jazz, actriţă

CRISTI HRUBARU Om de radio şi DJ la Rock FM

Cu toții avem lucruri sau experiențe pentru care ne-am dorit ca noul an să vină mai repede. Bineînțeles, e greșit să-ți trăiești viața fiind tot timpul în expectativă, dar nu despre asta este vorba aici, ci despre un wishlist cu chestii mișto, din care să se poată inspira oricine atunci când caută să-și facă mai interesant timpul care se scurge între două dorințe personale.

Recomand concertul „40 de ani - Cristi Minculescu & Valter & Boro”, primii 40!, pentru că e o introspecție în muzica și spiritul Iris, de-a lungul timpului. Vor fi și invitați-surpriză, sigur că aceste concerte aniversare au o încărcătură emoțională mai aparte. Practic, concertul validează faptul că suntem în activitate. Și sperăm să fiți prezenți și peste 10 ani, la semicentenar. E clar că o să fie foarte mișto.

Dintre premierele cinematografice ale lunii martie, sigur nu voi rata una care, la rândul ei, prilejuiește mai multe premiere: Dorian Boguță regizează un lungmetraj, Irina Rădulescu, fiica Bibanului, debutează pe marile ecrane, iar inenarabila Mădălina Ghenea, într-un film românesc. Doru Boguță apare și el într-o secvență, Dragoș Bucur în mai multe, povestea e mișto, thriller-ul, bine urzit. “Urma”.

Pe coasta Italiei există o porțiune care se numește Cinque Terre. E o succesiune de cinci sate pe malul marii stâncos. Dacă ați văzut vreodată poze cu o mulțime de case colorate construite abrupt pe stânci care dau în mare, acolo sunt. Cazările nu sunt scumpe, puteți face drumeții între sate, mâncarea e incredibilă, iar apa... După un drum de o oră pe stânci între sate te poți arunca direct în cea mai limpede apă din lume. E o combinație de munte cu mare cu o estetică incredibilă și cu limoncello făcut în casă.

One World Romania nu poate fi ratat. E ca Bruce Lee în primul rând. Nu poate fi învins pentru că are atâtea stiluri câte lumi trăim. E ca Bruce Willis în al doilea rând. Are farmec pentru că are pumn și inteligență. Ai priză directă cu întâmplări din lumea mare și rezolvările acestora îți dau de gândit, fiindcă nu-s asemănătoare. Ba, din contră, vătămătoare pentru logică. Și, nu în ultimul rând, OWR te ține în fotoliu și rezolvă lumea. Soluții avem aici, în filme. 20-29 martie, în București.

www.zilesinopti.ro

PAGINA

Horia Ghibuțiu (ZN)

POP CULTURE MAGAZINE

EUGEN ISTODOR, Jurnalist şi scriitor

MĂDĂLINA CRAIU, Actriţă

CRISTI MINCULESCU, Muzician Rock

Martie 2020

LA CINEMA DIN 6 MARTIE 2020

Martie 2020

BUCUREŞTI

POP CULTURE MAGAZINE

Teatrul Excelsior: 30 de ani de spectacol | Pink Martini: Dragostea pentru Maria Tănase | (Cool)Tură muzicală prin Control | Jurnal de martie: Niște cuvinte, dă-le dreaku | Simbio: Frumosul gastrobar urban apărut din prietenie | Clin D’Oeil: Dan Chișu. Mai mult de… 5 minute

Foto: TRUCKFIGHTERS www.zilesinopti.ro

SoundArt Festival, ediţia a IV-a, eveniment cultural de referinţă pentru scena rock de entertainment din România, va avea loc între 13-15 martie, în club Quantic din Capitală. Festivalul revine cu două premiere în România: GREEN CARNATION (legendara trupă norvegiană de progressive rock) & TRUCKFIGHTERS, (suedezi celebri pe zona stoner metal) şi grafica specială a materialelor vizuale SoundArt, semnată de Costin Chioreanu. Line-up-ul este completat de Saver (Norvegia) şi Roadkill Soda (Romania), alături de alte titulaturi de referinţă: Belzebong, Allochiria, ARAC Ensemble, The Dead Creed, A Broken Design, Beauty and the Rat, Contraband X şi Eyes to Argus. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 1

Martie 2020

POP CULTURE MAGAZINE

Salut Bucureşti

EXCELSIOR: Teatrul ca joc de echipă Ioan BIG, publisher

e 1 aprilie se împlinesc 30 de ani de existenţă a Teatrului Excelsior, singurul teatru din Bucureşti care are înscris în statut faptul că se adresează atât copiilor cât şi adolescenţilor. O existenţă neîntreruptă în pofida faptului că aproape două treimi din ea a fost petrecută pe drumuri, între diverse săli de împrumut sau închiriate. Forţa motrice a acestei instituţii create din idealism a reprezentat-o maestrul Ion Lucian, care a trecut în nefiinţă în 2012, având totuşi mulţumirea că echipa teatrului s-a aşezat la casa ei, în noul sediu de pe Academiei, însă perpetuitatea mişcării care s-o menţină funcţională a fost dată de o succesiune de oameni devotaţi ideii de a împărtăşi şi transmite tinerilor frumuseţea şi bogăţia teatrului ca formă de expresie şi comunicare. Echipa în totalitatea ei, care a înţeles că înscrierea într-o cursă lungă, cu predare de ştafetă, e ceva complet diferit de sprintul pe distanţă mică în căutarea de afirmare şi recunoaştere individuală rapidă. Fără contribuţia întregii echipe, teatrul ar fi devenit, poate, în scurt timp, doar un simplu teatru cu performeri „meseriaşi” şi realizatori „eficienţi” la vânătoare de cronici favorabile, şi nu ar fi existat concursul de dramaturgie pentru adolescenţi New Drama, laboratorul de teatru tânăr Relief, programul de accesibilizare a spectacolelor pentru copiii şi tinerii cu deficienţe de vedere şi/sau auz Şi noi vedem teatru! sau festivalul Teen-

www.zilesinopti.ro

Fest, ca să nu mai vorbim de workshopuri, masterclass-uri sau conferinţe. Tot datorită echipei, inclusiv adulţii au ce să îşi amintească de cei 30 de ani de Excelsior, fie şi din perspectiva onorării într-un moment sau altul a invitaţiei ambalate ludic la retro- şi introspecţie, indiferent că ne gândim la Fluturii sunt liberi, Cea mai frumoasă floare din lume, Missouri Sky sau... Inimă de piatră. Cât despre a ţine captivi prin arta spectacolului adolescenţii şi, mai ales copiii... este cel mai complicat lucru, o poate confirma orice practicant al teatrului. Acest public nu vine atras de numele vedetelor de pe afiş doar pentru că părinţii le recunosc de la televizor şi nu rămâne în sală pentru că scaunele sunt mai comode într-un sediu nou, ci pentru povestea în sine şi modul în care e ea spusă. Ori este o bucurie să văd adolescenţi atenţi la Minunata lume nouă a lui Huxley şi copii care încearcă, alături de adolescenţi, să pătrundă înţelesul Împăratului muştelor al lui Golding în condiţiile în care aceste texte sunt dificil de îngurgitat chiar şi de către adulţi... şi pentru asta meritul îi revine întregii echipe de la Teatrul Excelsior. Dintotdeauna. Chapeau! La mulţi ani, Excelsior! Ioan Lucian, fondatorul Teatrului EXCELSIOR. Desen de Bogdan Calciu ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 3

foto © Cătălin Georgescu

POVEȘTI DIN BUCUREŞTI

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

Simbio FRUMOSUL GASTROBAR URBAN APĂRUT DIN PRIETENIE

Numele Simbio vine de la „simbioză”, care în natură reprezintă cea mai pură formă de prietenie. Acest gastropub urban foarte popular în rândul bucureștenilor a apărut mai întâi în Centrul Vechi, prin 2010, ca un vis transformat în realitate a două prietene foarte bune și colege de bancă din liceu: Iulia Younis și Dana Nica. Prin 2014 ele și-au dus mica afacere la un alt nivel și au mutat gastrobarul dintr-un spațiu de 40 de metri pătrați într-o superbă casă istorică de 450 de metri pătrați de pe Strada Negustori, în care, pentru achiziționare și recondiționare, au investit în jur de 500.000 de euro. Acum, în weekenduri e full la orice oră și Simbio este printre primele opțiuni pentru mulți dintre bucureștenii care-și doresc un brunch gustos și sănătos. Cum a apărut Simbio? Simbio a apărut în 2010, din dorința de a deschide un restaurant relaxat unde să poți merge în fiecare zi cu prietenii, unde să găsești mâncare proaspătă, mic dejun la cină, vinuri deosebite sau un cocktail bun. Nu aveam experiență în domeniu, dar eram hotărâte să învățăm și să muncim mult pentru a realiza acest vis. Am făcut un Simbio mic, 4 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

pentru noi și prietenii noștri, și vă imaginați cât de mare ne-a fost bucuria când am aflat că le place și prietenilor prietenilor noștri și prietenilor lor. Încet, încet, a crescut această comunitate, iar Simbio cel mic a devenit neîncăpător pentru toți noii prieteni. Astfel, am prins curajul să ne mutăm într-un loc mai spațios, cu grădină, cu o bucătărie mai mare, care să ne permită să variem meniul și să fim mai creativi.

Spuneți-ne un lucru mai puțin știut despre Simbio. Mulți dintre musafirii noștri sunt surprinși să audă că facem și catering pentru evenimente. Este o activitate nouă care ne face plăcere, ne stimulează creativitatea și ne aduce multe satisfacții. Ne bucurăm să fim alături de prieteni la evenimentele importante din viața lor și să le oferim experiențe plăcute. www.zilesinopti.ro

POVEȘTI DIN BUCUREŞTI

foto © Cătălin Georgescu

Martie 2020

Care credeți că este rețeta succesului vostru? Ar fi frumos dacă ar fi atât de simplu: să existe o rețetă pe care să o aplici și să ai succes garantat. Poate există, însă, un cumul de ingrediente de bun simț care, împreună, fac un tot: respectul pentru oameni, musafiri și echipă deopotrivă, produse proaspete și de calitate, atenția la detalii, disponibilitatea de a munci mult zi de zi, de a accepta propriile greșeli și de a învăța din ele, dorința continuă de îmbunătățire și inovare.

Care este impactul pe care v-ați dori să-l aibă localul voastră asupra orașului? Sunt din ce în ce mai multe locuri în București care fac orașul mai frumos și mai prietenos, ne bucurăm întotdeauna când descoperim un nou loc unde ne putem relaxa și petrece timpul plăcut. Ne place să credem că suntem o oază de liniște în agitația orașului, unde revii atunci când vrei să-ți încarci bateriile alături de familie și prieteni, de colegi sau chiar singur.

Care a fost cea mai mare provocare de care v-ați lovit? Cea mai mare provocare a fost mutarea din Centrul Vechi în Negustori 26, casa noastră de acum. Planul a fost să creștem din toate punctele de vedere, fără să ne pierdem identitatea și să rămânem atenți la detaliile pentru care ne apreciază toți cei care revin acasă la Simbio, de aproape 10 ani.

Ce vă place vs. ce nu vă place la București? Ne plac oamenii, evenimentele și petrecerile pe care le pun ei la cale (concerte, teatru, festivaluri), ne place efervescența orașului, ne plac clădirile vechi și ne bucurăm când vedem că acestea sunt puse în valoare de investitori responsabili și arhitecți entuziaști. Ne place orașul, cu totul, cu bune și rele.

www.zilesinopti.ro

Care e cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o din perioada de activitate? Că Simbio e despre oameni: despre musafiri, echipă și colaboratori, despre mult timp petrecut împreună și legături puternice construite în timp. Ce planuri aveți pentru Simbio în 2020? Să creștem frații lui Simbio: DOI (spațiu de evenimente), Simbio pe roți și Catering, ca să ducem un pic de Simbio către cei care ne vor mai aproape în momentele frumoase din viețile lor. Iar aici, acasă la Simbio, să reușim să inovăm fără să ne abatem de la valorile noastre de bază.  Negustori 26  www.simbio.ro  fb.com/SimbioKitchenBar ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 5

MARTIE 2020

Qreator by IQOS

QREATOR BY IQOS, CASA CREATIVITĂȚII BUCUREȘTENE

n 2019, Qreator by IQOS a fost ceea ce va fi și în 2020 – unul dintre cei mai activi promotori și facilitatori de creativitate din zona culturală bucureșteană. Celebra adresă Aviatorilor 8A este spațiu de expoziții, dar și de lucru, hub, atelier al artelor, de fapt, locul de unde se dă ora exactă a creativității artistice din Capitală. Reședința artelor, de la cele vizuale la modă, polarizează tot mai mult interesul publicului: în 2019, Qreator a avut 38.790 de vizitatori și a găzduit 327 de evenimente.

2020 la Qreator Poziționarea Qreator by IQOS ca reper al lumii artistice și creative bucureștene continuă și anul acesta.

 Spotlight - Festivalul Luminilor din București; Qreator by IQOS

Best of 2019 Anul trecut, artiștii care au fost la Qreator au transformat fiecare eveniment într-un performance memorabil. Expoziția Baugasm Solo Show a reunit posterele și instalațiile multimedia create de artistul vizual Vasjen Katro aka Baugasm, prezent la vernisaj. Unzip, un eveniment care a reprezentat o premieră pe țară, l-a adus pe Alex Chinneck, unul dintre cei mai cunoscuți artiști vizuali la nivel mondial, cu o instalație creată special pentru publicul din România, parte a conceptului Unzip Your World.

Parteneriatele deja tradiționale cu Spotlight – Festivalul Luminilor, Noaptea Albă a Muzeelor și Noaptea Albă a Galeriilor continuă și aduc în centrul atenției creativitatea prin happening-uri special create pentru acest spațiu. Unele dintre cele mai așteptate evenimente sunt cele pregătite de curatorii Institutului Qreator. Printre acestea va figura și un spectacol de teatru pus în scenă de către Lia Bugnar, ca regizor, și Marius Manole, ca actor. Provocarea Call for Artists, adresată artiștilor emergenți care sunt în căutarea unei rampe de lansare, le va da câștigătorilor șansa de a-și crea propriile colecții sub umbrela Qollection. În concluzie, și în 2020, Qreator by IQOS își continuă misiunea de a fi #homeofcreativity, „the place to be” pentru toți cei care doresc fie să se afirme, fie să se confirme.

Spotlight - Festivalul Luminilor din București a transformat clădirea în scenă deschisă cu ajutorul unei instalații de video-mapping pe clădire. Iar pe parcursul Nopții Muzeelor, au fost animate 31 de lucrări ale unor pictori celebri, de la Ștefan Luchian la Nicolae Tonitza, evenimentul Romanian Living Paintings transformând tablourile în opere vii.  Living Paintings parte din circuitul Noaptea Muzeelor București; Qreator by IQOS

www.zilesinopti.ro

PAGINA

TOP

3 parcuri în care să faci sport în București

ucureștenii au de luptat cu aglomerația și cu dispariția spaților verzi, lucru care face din sportul în aer liber o misiune dificilă. Dar, cumva tot trebuie să ne descurcăm, căci cealaltă alternativă este resemnarea și sedentarismul, două lucruri pe care nu le dorim nimănui. În schimb, îți dorim să faci cât mai mult sport în aer liber, iar pentru acest lucru venim și cu o listă de locuri în care poți face treaba asta.

8 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

 PARCUL IOR Este unul dintre spațiile verzi din București bine întreținute și atrage populația din cartierele Titan și Dristor. Faptul că are două lacuri, cu 5 insule și o faună și floră bogată îl face să nu fie deloc plictisitor pentru alergările matinale sau nocturne. De fapt, Parcul IOR este și loc de întâlnire pentru multe dintre cluburile de alergat din oraș. O tură are în jur de 3,4 km. De asemenea, Insula Pensionarilor sau cea a Artelor sunt locuri ideale pentru sesiuni de yoga sau stretching în natură. În plus, vei găsi aici și numeroase terenuri de baschet și fotbal, dar și un club sportiv de kayak.

www.zilesinopti.ro

Martie 2020

 PARCUL TINERETULUI Este un alt parc plin de verdeață și destul de mare pentru a fi o provocare pentru orice alergător amator sau profesionist. De fapt, este cel mai mare parc al Bucureștiului, întinzându-se pe 200 de hectare. Ceea ce-l face și mai special este că are două zone dedicate fitness-ului urban, cu multe bări și aparate pentru cei pasionați de calisthenics. Ele sunt plasate lângă skatepark și în Orășelul Copiilor, zona plajă. În afară de asta, parcul Tineretului e plin de terenuri de fotbal, baschet și multe alte zone verzi în care-ți poți întinde un izopren pentru câteva exerciții de fitness cât mai aproape de sursele de oxigen ale orașului.

www.zilesinopti.ro

TOP  PARCUL HERASTRAU (REGELE MIHAI I) Este un alt loc foarte apreciat de alergători. O tură de lac are în jur de 6,5 km, așa că este locul ideal pentru cei care vor să-și împingă un pic limitele și să alerge dintr-o bucată această distanță, prin peisaje care nu se repetă. Este ideal și pentru plimbările pe bicicletă, dar și pentru cei care vor să-și lucreze musculatura spatelui vâslind pe toată suprafața lacului - 74 de hectare. Există aici și numeroase terenuri de tenis, de fotbal, dar și o zonă (Roaba de cultură) unde se mai organizează din când în când ședințe de yoga în aer liber.

ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 9

JURNAL DE MARTIE

foto © Mihnea Irimia

TEXT DE HORIA GHIBUȚIU

Niște cuvinte, dă-le dreaku!

ac-aș fi mai mainstream, așa, ca Irina Rîmeș, ambasadoarea domnului sculptor Brâncuși, aș mărturisi că „n-am avut tangență foarte-foarte mare cu lucrările” domnului dramaturg Cătălin Ștefănescu: i-am văzut doar trei din șapte. Adică „Afară, departe, pe câmp” - la a cărei premieră de la Teatrul de Comedie am fost la începutul lunii februarie, când m-am revăzut cu scumpul dramaturg - și regret și la apariția acestor rânduri că n-am rămas alături de domnia sa și de prietenii ardeleni după spectacol precum și la fel de inenarabilele piese „Păi... despre ce vorbim noi aici, domnule?”, respectiv, „Vanilla Skype” de la Teatrul Act. Cu toate acestea, consider că pot să am deja o părere asupra operei domnului dramaturg, pe care-l consider un mare om al teatrului contemporan, cât și „ne-contemporan”. Dac-aș mai face apel la niște citate din cântăreațaambasadoare culturală, „m-au www.zilesinopti.ro

fascinat lucrările” domnului Ștefănescu deoarece „nu reprezentau neapărat cum se numesc”. Te uiți la „Afară, departe, pe câmp” și parcă nu înțelegi de ce se numește așa? Ei, lasă că afli din spectacolul regizat măiastru de Alexandru Dabija - e o replică, „băi, contemporanule, cască urechile!” Montarea, cea mai deșteaptă a actualei stagiuni, îi face pe esteți să plescăie satisfăcuți din limbă, când identifică spiritul sau chiar litera autorilor textului, renumiții Urmuz, B. Fundoianu, Saşa Pană, Grigore Cugler, Ionathan X. Uranus, Sesto Pals, cărora li se adaugă, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Cătălin Ștefănescu. „Afară, departe, pe câmp” e „One-Dada-Show”, ba chiar la un moment dat se transformă în „One-Letter-Show”. Căci „D”, o consoană cu o reputație așa și așa, se încăpățânează să preceadă toate cuvintele dintr-un tablou liric în care își dau concursul îndrăgitele personaje Dorinel (Dorina Chiriac, majestuoasă, un curcubeu de rostiri și expresivități

faciale), Damian (Anghel Damian, de un comic solemn) şi povestitorul (Dragoş Huluba, cascador fizionomic). Spectacolul e o bucurie pură pentru cei care i-au studiat și savurat pe avangardiști. Dau un exemplu la întâmplare, scriitoarea Ioana Nicolaie, că tot am zărit-o în sală și i-am citit postarea elogioasă, alături de care se afla soțul dumneaei, Mircea Cărtărescu (nu i-am surprins expresia când a fost pomenit pe scenă, fiindcă eram mai în spate cu două rânduri, dar pariez că a râs). Pentru cititorii mai tineri, cei doi sunt părinții proaspătului „dilematic” Gabriel Cărtărescu. Dar e „Afară, departe, pe câmp” un spectacol și pentru marele public, cel care vibrează mai puțin la marile teme ale dadaismului? Afirm răspicat că da. Bunăoară, tabloul cu Popescu (Liviu Pintileasa, de-a dreptul virtuoz) Ionescu (Dan Rădulescu, savuros în cecitate) și femeia de pe plajă (Andreea Samson, ha-ha!) poate intra oricând în galeria marilor scenete comice populare - risc chiar să ridic ștacheta menționând, pentru publicul matur, un pisc, „acțiunea se petrece într-un liniștit sat de pescari”. Iar replica „Niște cuvinte, dă-le dreaku!”... Mvai, nimeni nu poate rosti cu un mai autentic patos periferic decât Ilona Brezoianu această replică zămislită din ieslea iubirii pentru absurd a unui ironist și erudit precum Cătălin Ștefănescu. Bravo! ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 11

CONCERT DE MARTIE

PINK MARTINI: Dragostea pentru Maria Tănase ‘Cea mai mică orchestră mare’ revine la Bucureşti pentru două noi concerte, la Sala Palatului (30 martie, 20:00) şi, respectiv, clubul Fratelli Studios (31 martie, 21:30). Grupul de crossover înființat în 1994 nu mai are nevoie de nicio prezentare aşa că am preferat să vedem ce are să ne spună Thomas Lauderdale, fondatorul său, înainte de a lua avionul încoace. “Ne simțim norocoși să fim primiți în continuare cu atâta căldură de publicul din România, după aproape două decenii de când venim aici. Cred că aceste două spectacole marchează cea de-a noua vizită a Pink Martini în București! Sala Palatului este una dintre locațiile noastre preferate din toată lumea - mai ales când interpretăm variantă noastră a cântecului incredibil și devastator al Mariei Tănase, www.zilesinopti.ro

Până când nu te iubeam, în limba voastră superbă iar conexiunea cu fanii români este copleșitoare. O iubesc pe Maria Tănase și am toate discurile ei. Cântecul are în el un fel de sentiment al infinitului, îmi amintește de fotografiile fabuloase făcute de telescopul Hubble în spațiu. Este adesea apogeul emoțional al concertelor noastre.”. Thomas ne-a dat şi câteva detalii vizavi de ceea ce Pink Martini va aduce fanilor diferit şi nou. “Bucureștiul este unul dintre acele orașe din întreaga lume unde ne simțim complet ca acasă, de parcă am fi de-ai locului, ceea ce este un sentiment remarcabil. Am fost adesea la București cu cealaltă solistă a noastră, Storm Large, dar, de data aceasta, o aducem pe excepționala noastră solistă originală, China Forbes,

care interpretează cele mai cunoscute cântece ale trupei. Așa că veți auzi multe cântece pe care nu le-am mai interpretat în trecut, inclusiv de pe noul albumul nostru Je dis oui! Dar nu vă faceți griji, Până când nu te iubeam rămâne în meniu! De asemenea, suntem încântați să o avem alături de noi pentru prima dată în Europa pe solista invitată Edna Vazquez (am lansat un album împreună cu ea toamna trecută) iar ea interpretează o versiune obsedantă a acestui cântec pe care îl iubim atât de mult.”. Prezența cantautoarei de origine mexicană Edna Vazquez, una dintre primele femei mariachi şi interprete la vihuela, reprezintă o certă valoare adăugată pentru performance-urile Pink Martini dată fiind uşurința cu care, prin vocea ei puternică şi pasională, navighează în peisajul sonorităților Folk, R&B, Pop şi Indie-Rock. Pentru ea, muzica reprezintă “un mod metafizic de a ne da seama cine suntem cu adevărat.”. Pentru public, Pink Martini cu China Forbes şi Edna Vazquez pe scenă reprezintă un mod minunat de a încheia muzical prima lună a primăverii.

THOMAS LAUDERDALE „Ne simțim norocoși să fim primiți în continuare cu atâta căldură de publicul din România, după aproape două decenii de când venim aici.” ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 13

foto © Autumn de Wilde

DE IOAN BIG

Martie 2020

POP CULTURE MAGAZINE

(Cool)Tura muzicală prin Control Ne este clar că se merge la Control pentru atmosferă și socializare, dar este mai mult decât evident că persoanele care doresc să se țină la curent cu cele mai noi trenduri sau cu evoluția unor icon-uri ale scenei muzicale internaționale non-mainstream, au nevoie de o agendă lunară cu evenimentele „must see” din acest venue. [ZN]

PINK TURNS BLUE & ARC GOTIC  12 martie Labelul clujean Waves With No Ends va sărbători 5 ani de existență și în București printr-un eveniment care a atras atenția publicului amator de post-punk și new wave. Originară din Berlin, Pink Turns Blue s-a lansat de curând în turneul care celebrează 35 de ani de activitate iar pionerii subgenurilor dark wave și cold wave vor concerta la Control alături de artiștii timișoreni de la Arc Gotic. Fondată în 1992, trupa a cucerit publicul underground prin acordurile sale grave și lirica poetică de pe cele 3 LP-uri: Catehism, Decadent şi Pavilion Marilla. 14 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

DOMINIC MILLER GROUP  16 martie La Jazz Nouveau e programat concertul unui instrumentist care a cântat cu Tina Turner, Phil Collins, Katie Melua sau The Pretenders: chitaristul de origine argentiniană Dominic Miller. Din anii ‘90 numele său este strâns legat de Sting, alături de care a înregistrat nu mai puțin de zece albume, din 1991 până în 2016. Prolific, Miller a avut o intensă activitate concertistică și poate fi auzit pe mai mult de 70 de discuri. Absinthe, cel mai recent disc al său, va fi promovat în premieră în București, unde Miller va cânta cu Nicolas Fiszman-bas, Mike Lindup-clape, Santiago Arias-badoneon, Rhani Krijapercuții şi Jacob Karlzon-clape.

TEMPERS  28 martie Duo-ul american Tempers revine la Control, după un an de la show-ul memorabil care a purtat publicul prin mai multe stări și genuri, de la shoegaze la synthpop sau de la coldwave la industrial. Jasmine Golestaneh și Eddie Cooper au pus bazele acestui proiect new-yorkez care a sedus critica muzicală, de la The Fader la Pitchfork sau Noisey, prin sensibilitate, uneori nostalgică, alteori euforică, și prin compozițiile lor expansive. Combinația dark de sonorități și prospețimea noului album Private Life va rezulta într-un live-goth dansant extravagant! BOY HARSHER  3 aprilie Proiectul Boy Harsher a prins contur în 2014, când Jae Matthews și Augustus Muller au început o joacă experimentală cu sunetele, vizualurile și versurile. Senzație a noului val de dark & cold wave, duo-ul din Northampton, Massachusetts are două albume, „Yr Body Is Nothing” (DKA Records) și „Careful” (Nude Club Records), apreciate de critică, discutate în social media și ascultate de sute de mii de fani. Enigmaticul duo pune evoluția soundului lor pe seama turneelor extinse din ultima perioada, care i-au conectat puternic cu publicul. www.zilesinopti.ro

#BUCHARESTOFFLINE

TEXT DE GEORGE MIHALCEA

Bd. Timișoara, colț cu Valea cascadelor DUMINICĂ, ORA 11.20

Târgul de vechituri încropit pe trotuar, de-a lungul liniei de tramvai e una din priveliștile fascinant de triste oferite de Bucureștiul contemporan. Vânzătorii de la târgul de vechituri, cei mai mulți dintre ei bătrâni, se zgribulesc în haine ponosite și tropăie pe loc încercând să se încălzească în dimineața rece de primăvară, lângă mușamalele pe care și-au expus ultimele vestigii dezgropate de prin șifonierele și debaralele vieții lor necăjite. Pe mușamalele puse care pe lăzi de bere, care direct pe trotuar sunt: linguri și furculițe din seturi descompletate, medalii de război și monede cu efigiile șterse, macrameuri și goblenuri rupte, pantofi scâlciați, aparate de radio cu tranzistori care nu mai funcționează de zeci de ani, viniluri cu scrisul în rusă, cutii și albume de fotografii cu tot cu fotografii în sepia de la vreo nuntă de altădată, veioze cu picioare de lemn decolorate de

16 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

timp, tablouri cu naturi moarte, cabluri, clești, încărcătoare de telefon de acum douăzeci de ani, mosoare de ață și seturi de ace de cusut ruginite, haine de piele peticite, solnițe și borcane pentru zahăr și făină, broșe și mărțișoare păstrate cu grijă, salopete de lucru murdare de ulei, ceasuri de perete pătate de var și ceasuri de mână tocite, lanterne cu dinam, ochelari și tocuri de ochelari... Mă apropii de bătrânul așezat pe-o ladă în fața unei grămezi diverse de timbre, ochelari și fotografii vechi cu Sophia Loren și Gina Lollobrigida. - Cu cât dai, tataie, tocul ăsta de ochelari? - Cu douăj’ de lei, tatatie. - Hai, bre, așa mult? - E un toc nou nouț aproape, de firmă, dar încerc să mă tocmesc de dragul tocmelii. - Păi e cu tot cu ochelari, tataie. Ia, vezi. - Mi se face rușine. Scot banii, iau tocul, las ochelarii. Etc.

www.zilesinopti.ro

PERFORMING ARTS

TODES BALLET #TOBECONTINUED 26 martie, ora 20:00, Sala Palatului. După opt ani, trupa moscovită de dans modern şi acrobatic Todes Ballet ce numără actualmente peste 60 de tineri performeri, creată de celebra coregrafă Alla Duhova în 1986, revine în România cu cel mai nou spectacol, #tobecontinued. Cu mai bine de 30 de ani în urmă, un festival de dans a adus faţă în faţă 4 fete dintr-o trupă de balet modern şi 4 băieţi practicanţi al break dance-ului. Au decis să lucreze împreună şi, foarte repede, au devenit faimoşi datorită colaborării cu diva Pop din era sovietică Sofia Rotaru, „privighetoarea din Bucovina”, care se repoziţionase atunci muzical în spaţiul Europop. Astfel s-a născut ansamblul Todes (numele este inspirat de „spirala morţii”, procedeul din patinajul artistic) care, în timp,

18 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

a ajuns să colaboreze cu interpreţi precum Michael Jackson, Lady Gaga, Mariah Carey sau Ricky Martin. Alla Duhova, considerată acum fondatoarea baletului modern rus, spunea despre Todes: „Identitatea noastră e dată de faptul că nu dansăm în pur stil art-nouveau sau jazz funky sau doar hip-hop, aşa cum fac majoritatea trupelor occidentale. Pentru noi e mai interesant să absorbim aceste elemente într-o fuziune cu rădăcini în baletul rus, şi să creăm un fel de colaje.”. Todes Ballet rămâne unul dintre cei mai importanţi ambasadori din întreaga lume a dansului ca formă de expresie artistică de sine stătătoare şi fiecare spectacol interpretat de performerii săi este, fără îndoială, un eveniment cu adevărat special. [IB]

www.zilesinopti.ro

PERFORMING ARTS

Martie 2020

INFO SPECTACOL

BEGINNERS @ TEATRUL NAŢIONAL BUCUREŞTI

eginners, noul spectacol intrat de la finele lunii februarie în repertoriul TNB, îl are ca autor a piesei- pusă în scenă în premieră în 2018 la Unicorn Theatre- pe unul dintre cei mai importanţi creatori de teatru experimental din UK, Tim Crouch (My Arm, The Author, An Oak Tree), produs rebel al contraculturii care a redefinit experienţa consumului actului teatral. „Teatru” înseamnă doar actorii şi decorul de pe o scenă? Sau este imaginea creată în mintea noastră când privim o piesă?

www.zilesinopti.ro

Trei familii în vacanţa de vară ţinute captive de ploile torenţiale într-o căbănuţă. Copiii se plictisesc iar adulţii îşi pierd vremea cu discuţii... infantile. Progresiv, cei mari devin bântuiţi de alter ego-urile lor tinere iar micuţii par să crească şi să îşi asume rolul adulţilor. Dincolo însă de conceptul narativ extrem de elaborat, Beginners este o piesă emoţionantă despre puntea cu două sensuri între copilărie şi maturitate, plină de umor şi de căldură. [IB]

 Autor: Tim Crouch.  Traducere: Silvia Năstasie, Andrei Marinescu Regia: Bobi Pricop  Asistent regie: Andreea Lucaci  Scenografia: Nikola Toromanov  Muzica şi mişcare scenică: Eduard Gabia  Distribuția: Raluca Aprodu, Ada Galeş, Ciprian Nicula, Istvan Teglas, Alexandru Potocean şi copiii Radu Anghelina, Chloe Basu, Maria Luana Colica, Eva Ilinca Crudu, Rareş Gheorghe, Maria Moustache, Ştefan Popa, Erika Mihaela Tanasov, Victor Vasilescu. Reprezentaţii: 3,4 şi 22 martie

ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 19

CLIN D’OEIL

INTERVIU DE IOAN BIG

nu mi-am imaginat niciodată nici că se va mai întâmpla, dar ea s-a repetat [acelaşi tip de incident a avut loc în 2018, tot la MŢR – n.r.]. L-am gândit atunci când era The Kids Are All Right, film de Oscar cu Julianne Moore, dar s-a repetat la 120 BPM, şi de aceea 5 Minute, ieşind acum, după tot ce s-a întâmplat, mă trimite la replica că “poate, dacă s-ar fi intervenit altfel, n-ar mai fi îndrăznit să...”. Pe mine m-a interesat tocmai opţiunea.

DAN CHIŞU Mai mult de... 5 minute Cu 10 ani în urmă, Dan Chişu, deja cunoscut producător şi realizator de documentare şi seriale TV, a debutat în lungmetrajul de ficţiune cu WebSiteStory, recompensat cu premiul pentru cel mai bun film experimental de către UCIN. Au urmat alte cinci (Ursul, Şi caii sunt verzi pe pereţi, Déjà Vu, Bucureşti NonStop şi Aniversarea), pentru ca acum să revină în atenţia publicului român cu 5 Minute, dramă inspirată de scandalul de la MŢR din 2013 când un grup de homofobi a întrerupt proiecţia unui film cu tematică LGBT şi a fost nevoie de intervenţia forţelor de ordine pentru ca spiritele să se calmeze. Deşi comportamentul homofob constituie epicentrul 20 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

naraţiunii, Dan Chişu alege să se dedice analizei efectelor undei de şoc declanşată de acesta şi are inspiraţia să nu se disipeze în schiţarea unei alambicate “fresce” sociale, optând pentru concentrarea pe studiul de caz al jandarmului Nicu Holban (Mihai Călin), al cărui decizii de moment îi pulverizează apoi viaţa profesională şi personală odată devenit ţintă a massmedia, reprezentată de jurnalista de televiziune Liliana Calomfir (Diana Cavallioti). De ce totuşi o asemenea premisă pentru o dramă psihologică individuală? Trăim într-o societate în care lucrurile sunt aşa cum sunt trăim cazul ‘Ditrău’ care e tot un gen de atitudine, căci noi de fapt vorbim de atitudine - iar eu când am văzut atunci ştirea aceea şi mi-am propus să scriu scenariul

Practic, inventariezi şi prezinţi opţiunile şi diversele versiuni, fără a căuta să argumentezi o concluzie sau să justifici motivaţia vreunuia dintre protagonişti. La un moment dat, la un Q&A, cineva m-a întrebat de ce parte sunt eu şi i-am răspuns ‘Eu sunt realizatorul filmului. Eu cred că realizatorul nu trebuie să fie partizan, el trebuie să prezinte povestea.’ Mi-a dat prompt replica un tip care a zis ‘Nu, artistul este partizan... structural.’ Da, dar sunt subiecte pe care n-am cum să le judec pentru că sunt în poziţia în care vreau doar să prezint şi de aceea filmul are multă structură de televiziune. N-am căutat imagini spectaculoase, am lăsat vorbele şi faptele să spună povestea acestui om. De fapt, este o dezbatere despre relativitatea adevărului. Adevărul e relativ pentru că dacă iei punctele de vedere ale tuturor, la un moment dat, găseşti un numitor comun. Eu n-am vrut să spun o poveste despre comunitatea LGBT şi nici n-am vrut să spun o poveste despre Jandarmeria română din 10 www.zilesinopti.ro

august, eu am vrut să mă leg de faptul că se întâmplă momente în care senzaţia pe care o avem despre cine suntem şi ce facem poate să fie uşor deteriorată, distorsionată, de lucruri pe care nu le vedem... respectiv viaţa acestui domn jandarm care este convins că are o familie fericită, că are doi copii minunaţi şi o soţie extraordinară, şi este convins că această reporteriţă i-a “futut” viaţa, şi care, de fapt, realizează că nu ea e de vină şi că o avea de mult aşa şi chiar el a fost factorul determinant ca să se ajungă până aici. E o introspecţie în viaţa lui. Asta a fost dorinţa mea vizavi de subiect. Are nevoie spectatorul român să afle un adevăr despre multele adevăruri care ne influenţează viaţa ca indivizi? Nu i se va face frică? Sper că da. Asta şi vreau. Când am terminat filmul şi l-am văzut în varianta finală m-am gândit cum o să-l promovez pentru că televiziunile sigur n-o să fie foarte fericite. Că Jandarmeria sigur nu e foarte fericită. Practic, sunt situaţii în care

5 MINUTE are premiera naţională pe 27 martie mulţi se vor regăsi, mai ales în zona de jurnalism, apropo de relativitatea adevărului şi de felul în care suntem bombardaţi acum cu nişte pseudo-adevăruri. Pâna la urmă, suntem înconjuraţi de cât de mult adevăr şi de cât de mult fals? Iar felul în care se face politică, nu numai în România ci peste tot în lume, mă face să cred că suntem aproape de un moment în care lucrurile vor suferi o schimbare majoră şi mă uit la Brexit şi mă uit la alegerea lui Trump. Şi văzând în documentarul acela despre Cambridge Analytica [The Great Hack: Iluzia intimităţii, pe Netflix - n.r.] o similitudine extraordinară apropo de #rezist ş.a.m.d., mai ales că ei au lucrat şi în ţările din Est, mă întreb cât de mult putem fi manipulaţi? Sau cât de mult ne lăsăm manipulaţi? Poate că

sunt momente de slăbiciune în care acceptăm, vrem, ne dorim asta... de aceea am insistat pe partea cu bipolaritatea adevărului atât în zona umană a lui, ca familie, cât şi în zona televiziunii, pentru că discursul dinspre final cu “Şi să lăsăm adevărul să strice o poveste atat de frumoasă?” l-am forţat, tocmai fiindcă dacă în cealaltă parte mi-am dorit să fiu prezentator de fapte şi să las pe fiecare să decidă cum crede el, acel moment mă poziţionează pe mine într-o chestie directă: nu sunt de acord cu felul în care ştirile manipulează. Şi totuşi n-am vrut să fiu nici foarte ferm şi am lăsat acel final deschis în care, până la urmă, aşa cum spunea cineva la un moment dat, nu există persoane totalmente negative sau totalmente pozitive, fiecare e un amestec... depinde din ce perspectivă privim.

Citiţi interviul complet cu DAN CHIŞU pe www.zilesinopti.ro ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 21

VIAŢA ORAŞULUI

TEXT DE DELIA MITRACHE

Teatrul Excelsior

- 30 de ani de spectacol Teatrul Excelsior aniversează miercuri, 1 aprilie 2020, trei decenii de activitate în spațiul performativ bucureștean printrun program aniversar special, ce propune publicului o serie diversificată de experiențe culturale: producții teatrale de referință pentru istoria Excelsior (o selecție a celor mai reprezentative spectacole), conferințe, un masterclass, dar și GALA EXCELSIOR 30, care va avea loc pe 1 aprilie, de la ora 18:00, la Sala Ion Lucian. Evenimentele cu caracter de celebrare se vor desfășura în perioada 28 martie - 05 aprilie la sediul teatrului din strada Academiei nr. 28. Să ne reamintim de misiunea şi istoria teatrului Excelsior din perspectiva prezentului... Excelsior este un teatru tânăr, de aceeaşi vârstă cu actorii săi care au, în medie, 30 de ani. Spectacole în FNT. Patru dintre spectacolele Teatrului Excelsior au fost selectate în ultimii ani în cadrul Festivalului Național de Teatru. Sunt producții care surprind prin originalitatea conceptului: The History Boys, #EmojiPlay, Fecioarele noastre PAGINA

grabnic ajutătoare, Arlecchino și pierdutele iubiri. Public de la 3 la... 103 ani. Teatrul Excelsior are producții pe gustul întregii familii, având în repertoriu spectacole pentru copii dar și pentru adolescenți, prin tematici adecvate vârstei și customizate stilistic astfel încât să intre în sfera lor de interes. În această stagiune sunt pregătite 12 spectacole pentru copii și 20 pentru adolescenți și

adulți. Propunerile dramaturgice sunt diverse, la fel ca abordările regizorale: texte clasice reinterpretate într-o variantă contemporană, povești ale literaturii universale, scenarii de debut ale adolescenților talentați, musicaluri, dar și texte originale. La Excelsior, puteți vedea un spectacol de musical cu distribuție și band live cu componență exclusiv feminină: Fecioarele noastre grabnic ajutătoare. Investiție în noua generație. Prin programele educaționale şi culturale, publicul tânăr și foarte tânăr este obișnuit să coreleze arta teatrală cu o experiență de consum, o modalitate fertilă de petrecere a timpului liber și cu o formă de auto-cunoaștere ce are o forță de exprimare imensă. „Copiii care nu merg la teatru și nu văd teatru, n-o să vină nici tineri www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

la teatru și nici adulți”, spunea Ion Lucian, fondatorul teatrului, născut în aceeași zi declarată drept aniversară pentru Teatrul Excelsior, 1 aprilie. Accesul la cultură neîngrădit, condiții create pentru persoanele cu dizabilități. Excelsior este primul teatru din România care a accesibilizat spectacole pentru persoane cu dizabilități de mai multe forme: pentru spectatorii cu probleme locomotorii, rampe și lift care facilitează deplasarea, există spectacole care abordează o interpretare bazată pe limbaj mimico-gestual pentru oamenii cu deficiențe auditive, iar prin proiectul Și noi vedem teatru, nevăzătorii au condiții adaptate nevoii lor (narațiune în căști). Excelsior deține un record mondial. „Officialy amazing”, este singurul teatru din România care deține un record în premieră absolută, recunoscut de Guinness World Records: au bifat performanța de a construi cea mai mare gradenă rotativă folosită într-un spectacol de teatru. Evenimentul s-a întâmplat în anul celebrării Centenarului Marii Uniri, cu producțiaeveniment Vlaicu Vodă, care a transformat Piața Constituției într-un sat medieval, cu peste 700 de artiști angrenați în proiect. Festivaluri pentru adolescenți, un mijloc prin care poți să îi remarci și să îi înțelegi. Excelsior a elaborat o serie de proiecte multianuale menite să le dea adolescenților o voce prin care să se facă auziți. Vin în ajutorul tinerilor cu dorință de autodepășire, care vor să se exprime, implicându-i emoțional și artistic, punânduwww.zilesinopti.ro

le la îndemână o echipă de profesioniști în domeniu și spațiul teatral de care au nevoie. New Drama – Concursul prin care adolescenții devin dramaturgi, iar piesele lor, spectacole. Aflat deja la cea de-a VI-a ediție, oferă adolescenților pasionați de dramaturgie ocazia de a-și însuși tehnicile de scriere dramatică printr-o serie de workshop-uri, iar spectacolul câștigător va fi montat de echipa Excelsior, intrând în repertoriul teatrului. Excelsior Teen-Fest - un festival cu producții dedicate adolescenților. Teen-Fest este spațiul căutărilor artistice prin intermediul teatrului, locul unde textele clasice capătă un apanaj modern și o perspectivă contemporană pe gustul tinerilor, spectacole care vorbesc despre

problemele lor. RELIEF. Laborator de teatru tânăr - adolescenții ies în relief într-un spațiu multidisciplinar al experimentării creative. Relief este festivalul prin care trupele de teatru de liceeni își pot prezenta propriile spectacole, dar participă și la un laborator de experiment teatral coordonat de profesioniști din sfera artelor spectacolului. Dupa 30 de ani, viitorul Teatrului Excelsior aparţine deopotrivă echipei și spectatorilor, adolescenților ca viitori adulți, în care teatrul continuă să investească creativitate şi spirit ludic.

Teatrul are în repertoriu un spectacol cu licență Broadway. Este vorba despre spectacolul Familia Addams, al doilea musical regizat de Răzvan Mazilu pentru Excelsior. Machiajul, decorul și recuzita te transpun într-o lume fantezistă, sumbră, iar elementele ce țin de perspectiva scenică marca Răzvan Mazilu, transformă spectacolul într-unul de excepție. Cel mai tânăr actor din distribuție are zece ani, iar realizarea machiajului pentru personajul lui durează mai mult de patru ore. Spectacolul se joacă cu casa închisă, iar daca sunteți interesați de această producție, trebuie să fiți pe fază, căci biletele sunt SOLD OUT la câteva ore după apariție. PAGINA

Martie 2020

24 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

POP CULTURE MAGAZINE

www.zilesinopti.ro

THE FOOL: RECOMANDĂRI

Martie 2020

Main event: Stand-up comedy cu Micutzu, Bordea și Mane Sâmbătă, 14 martie, ora 19:30

Distracţia din week-end îi are ca headlineri pe Micutzu și Bordea, alături de care va fi Mane Voicu și, în deschidere, Ioana-Luiza. Ai 4 motive să ieşi sâmbătă din casă şi să te bucuri de un show demenţial de stand-up comedy. Spectacolul durează în jur de 2 ore şi e plin de momente care o să te facă să râzi cu lacrimi! Biletele sunt disponibile pe bilete.thefool.ro Urmăreşte pagina noastră de facebook pentru a fi la curent cu toate show-urile The Fool: fb.com/thefoolclub

The Fool’s Quiz Night

QUIZZ @ 20:00 MARȚI, 03.03.2019 Vino la The Fool să-ţi testezi cunoştinţele de cultură generală, atenţia şi logica şi să ai o seară faină în oraş cu prietenii tăi! Fă-ţi echipă formată din minim 2, maxim 8 persoane şi hai să te lupţi pentru podium! Premii faine, o echipă formată doar din comedianţi, nebunie curată! www.zilesinopti.ro

Doru Octavian Dumitru

STAND-UP COMEDY @ 20:00 DUMINICĂ, 15.03.2019 Unul din clasicii stand-upului românesc, Doru Octavian Dumitru, te invită la un spectacol de terapie prin râs. Părintele One Man Show-ului cunoscut publicului larg încă de la începuturile anilor ‘90, DOD este deja un oaspete de seamă al clubului. Abia așteptăm showul lui de duminică. Tu ce mai aştepţi? Ia bilet şi vino!

The Fool este clubul de stand-up comedy care îi are ca rezidenţi pe doi dintre cei mai apreciaţi comedianţi români: Bordea şi Micutzu. Zilnic se întâmplă ceva nebunesc la The Fool - Open Mic, showuri de improvizaţie, stand-up comedy cu cei mai cunoscuţi artişti din ţară sau momente unice de entertainment. The Fool - We’re all mad here! The Fool  Calea Victoriei 118  0786.784.784

Haşteg

TEATRU @ 20:00 JOI, 19.03.2019 Hașteg este despre agresiunea imaginii perfecte și despre presiunea de a fi „fericiți”. Spectacolul face referire la faptul că simțim nevoia să ne etichetăm trăirile, viața – totul este „#feeling blessed” - să imităm în viața reală hashtag-urile din social media. Astfel, ajungem să disimulăm adevărul până la a ne minți pe noi înșine. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 25

TOP

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

5 locuri cu mic dejun din București

unt zile pe care nu vrei să ți le începi gătind în bucătărie, ci pur și simplu vrei ca micul dejun să fie făcut de altcineva și tu doar să te bucuri de el, fără să mai speli și vasele. Însă, pentru că încă nu s-a inventat room service-ul la bloc sau la casă, poți să te simți turist în București disde-dimineață și să iei micul dejun într-unul dintre aceste locuri minunate.

SIMBIO  Negustori 26  0756.746.246 La Simbio găsești mic dejun toată ziua, așa că nu trebuie să pleci de acasă cu noaptea-n cap. Dacă e frumos afară, te poți bucura de prima masă a zilei direct pe terasă, printre gutui și pruni și cântece de păsări. Tot ce e în meniu e bun, așa că o să tot revii aici. Garantat!

26 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

MODELIER  Duzilor 12  0799.630.693 La Modelier s-a băgat mic dejun în meniu de curând. Se servește între 10:00 și 13:00, și vine în combinații foarte interesante și apetisante, cum ar fi un bol cu humus și conopidă prăjită, cu un ou fiert și rodii și roșii cherry. Și aici vei găsi o terasă plăcută, numai bună pentru început ziua și cu o baie de soare.

www.zilesinopti.ro

TOP

Martie 2020

CPWHF - COFFEE PLACE WITH HONEST FOOD  Popa Savu 73  0751.680.914 CPwHF este o cafenea micuță, făcută într-un fost garaj de pe lângă Herăstrău. Terasa de aici este la fel de mică, dar lumea se înghesuiește să-și înceapă diminețile aici cu o cafea de specialitate și un sandviș deschis și plin de bunătățuri, pentru ca apoi să rătăcească un pic pe frumoasele străduțe din zona.

www.zilesinopti.ro

5ENSI  Aviatorilor 8A  0733.888.555 De știut că 5ensi e deschis de la 08.30 toată săptămâna. E fix în Piața Victoriei și este un loc care arată foarte bine. În plus, meniul este plin de lucruri numai bune pentru a-ți începe ziua așa cum trebuie: Benedict Royale, 5ensi Breakfast, Eggs Florentine și English Breakfast.

SUENTO  Toamnei 101  0787.605.362 Restaurantul Suento are o terasă superbă, plină de verdeață, așa că o să vrei să-ți începi diminețile de primăvară aici, printre flori și copaci înfloriți și cu un mic dejun copios și fresh, ceea ce vei și găsi în meniul de la Suento, în mai multe variante.

ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 27

PE GUSTUL NOSTRU

TEXT DE GEORGE MIHALCEA

Ceai la Vlaicu – grădina raiului pentru iubitorii ceaiului. Și ai prăjiturilor.

e câte ori scriu despre vreun loc frumos din București care are- restaurant, terasa, pub etc.îmi trece prin cap că, promovând locul acela, risc să contribui la schimbarea clientelei și implicit a mood-ului și destinului respectivului loc. Cred că toți cei care scriu despre București și au oazele lor preferate de liniște și răsfăț în marele oraș se confruntă cu problema asta. Probabil fiindcă am fost de prea multe ori martorii dispariției unor cârciumi minunate din București ai căror patroni n-au reușit să managerieze cu înțelepciune succesul rapid de care s-au bucurat la un moment dat.

Am descoperit Ceai la Vlaicu - de pe strada Aurel Vlaicu, nr. 47 - într-o perioadă în care stăteam cu chirie pe Maria Rosetti. Am descoperit ceainăria și curtea aferentă din întâmplare, rătăcindumă în voie pe fermecătoarele străduțe dintre Maria Rosetti și Mihai Eminescu. Mi-a plăcut atât de mult tihna pe care am

IN FIECARE MARTI W/ FILIP THE DJ

20:00 - 02:00

KARAOKE Nights

28 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

www.zilesinopti.ro

PE GUSTUL NOSTRU

Martie 2020

simțit-o aici încât La Vlaicu mi-a devenit loc de lectură, solilocvii și dialoguri intime mulți ani la rând, oriunde m-aș fi mutat apoi prin București. Au fost multe seri în care am citit în pace acolo iar la ora închiderii mă trezeam că am rămas ultimul client, am făcut de multe ori cadou seturile de ceai pe care le poți cumpăra de acolo – e o ceramică minunat de simplă care-mi aduce aminte de copilărie și pe care patronul de la Vlaicu a găsit-o undeva prin Cehia, dacă nu mă înșală memoria. Sunt multe ceaiuri bune pe care le-am gustat de-a lungul vremii aici – soiuri și amestecuri

www.zilesinopti.ro

din China, Japonia, Brazilia - dar preferatele mele au rămas și acum ceaiul negru de scorțișoară – neapărat să cereți miere la el, nu zahăr, și să nu le amestecați, ci să luați când dintr-una, când din cealaltă – și Good Evening, un amestec de ierburi relaxante – nu vă gândiți la prostii - numai bun de băut seara. Pentru zile agitate vă recomand infuzia de mate care vă va da energie cât pentru un semi-maraton. Prețurile ceaiurilor încep de la 10 lei iar oferta este suficientă pentru orice mofturos într-ale ceaiului. Și pentru că ceaiul merge excelent cu prăjituri, cei de la Vlaicu au mereu un meniu mic și versatil cu tot felul de

prăjituri de casă delicioase. Atenție, meniul ăsta variază de la sezon la sezon. În perioada asta veți găsi la Vlaicu un tort al zilei – la 15 lei, o prăjitură cu vanilie și lămâie -9 lei, și o prăjitură cu bezea și lămâie – 10 lei. Cum ziceam, prăjituri care îți aduc aminte de vizitele dulci pe care le făceai în copilărie mătușilor. Pentru cei care vor să mănânce totuși ceva mai consistent, există opțiunea clătitelor: cele dulci sunt 9 lei, iar cele sărate – 13 lei. Cam asta înseamnă Ceai la Vlaicu pentru mine: ceai și prăjiturele, o oaza de liniște la doi pași de Romană și o grădină care vara pare o grădină a raiului pentru bucureșteanul hăituit de claxoane și sirene.

ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 29

ANUL 20 DELIA HORIA BRENCIU IRINA RIMES CARGO N&D 3SE DESCARCĂ

ȘI FII LA CURENT CU

Șoseaua Kiseleff nr. 32, Parc Herăstrău

ÎNCEPE CU #CHEFDEVIAŢĂ!

ȘTEFAN BĂNICĂ CARLA`S DREAMS ANTONIA PINDU PEPE TAXI la & mulţi alţii vin

, TOATE facebook.com/berariah

TEXT DE IOAN BIG

Film

POP CULTURE MAGAZINE

FILMUL LUNII: BLOODSHOT FILM ROMÂNESC: Pe (sau în) URMA lui Dorian Boguţă CINE COMBO: ‘Magie’ genetică şi ‘ştiinţă’ culinară 3 seriale Nordic Noir mai bune ca orice thriller american

Ce privesc femeile? Titlul nu este ironic fiindcă se referă la rezultatele unui sondaj realizat în 2018, deci relativ recent, când, pentru a celebra 8 martie, Ziua Internaţională a Femeii, compania americană de ticketing Fandango a chestionat circa 3000 de femei cu vârste cuprinse între 18 şi 54 de ani în privinţa apetenţei pentru filme şi a modului în care sunt reprezentate în acestea. Iar dacă unele rezultate erau previzibile (82% dintre femei îşi doresc să vadă filme cu protagoniste puternice şi dinamice, eventual regizate şi produse tot de femei) şi, drept urmare, au fost lansate cu succes personaje precum Captain Marvel, Wonder Woman, Rey şi Black Widow, ori filme ca The Kitchen, She’s the Boss, Hustlers sau Miss Bala, altele în schimb au furnizat surprize interesante. 73% dintre femei preferă să privească filmele la cinema, deci în primul rând pentru acestea ar trebui concepute aceste produse de Pop culture şi nu pentru un public dominant masculin. Mai ales că 77% dintre spectatoare acuză sterotipizarea rolurilor feminine, iar 62% simt că femeile nu sunt reprezentate în mod egal cu bărbaţii pe marile ecrane. Pe 8 martie 2018, circa 80% dintre femei (ce reprezintă, în fond, jumătate din omenire) erau convinse că mişcarea Time’s Up, atunci proaspăt fondată, va avea un impact tangibil asupra femeilor din showbiz-ul hollywoodian. Aşa s-a şi întâmplat, în mod progresiv, dacă ne gândim că Margot Robbie (Bombshell), Ava DuVernay (A Wrinkle in Time) sau Patty Jenkins (Wonder Woman) se numără actualmente printre cele mai influente personalităţi din Cetatea Viselor. Surpriza a venit însă din altă direcţie. Că femeile preferă comediile romantice... s-a www.zilesinopti.ro

Meryl Streep și Anne Hathaway The Devil Wears Prada dovedit a fi o iluzie! Doar 9% dintre ele se dau în vânt după Rom-Com-uri. 22% vor filme de acţiune! Inclusiv dramele şi SF-urile trec înaintea comedioarelor light. Poate şi de asta numărul filmelor ‘însiropate’ a scăzut mult după 2010 şi ne raportăm în continuare la vârfurile din anii ’80-’90 (When Harry Met Sally, Pretty Woman, You’ve Got Mail) şi nu la producţii recente lipsite de “cine-appeal”. Dacă la această constatare adăugăm şi confirmarea faptului că 85% dintre femei sunt factorii de decizie în privinţa alegerii filmelor pentru familia şi prietenii lor, a face recomandări pentru un 8 Martie ‘cinematografic’ este foarte riscant, astfel încât ne limităm la a sugera un combo instructiv de (re)văzut în ajunul Zilei Femeii... Confessions of a Shopaholic şi The Devil Wears Prada. Căci ambele oferă numeroase idei de celebrare, nu? Isla Fisherof s Confession lic a S ho pa ho PAGINA 13

Martie 2020

POP CULTURE MAGAZINE

Premierele lunii Tot înainte

/ Animaţie

PREMIERA: 06.03.2020

Urma / Dramă, Thriller

PREMIERA: 06.03.2020 Regia: Dorian Boguță Cu: Marin Grigore, Teodor Corban, Madalina Diana Ghenea, Irina Rădulescu Durata: 105 minute Distribuitor: Transilvania film

Colecția de artă: Van Gogh - A New Way of Seeing / Documentar

Suntem introduși într-o lume fantastică suburbană, unde vom face cunoștință cu doi elfi adolescenți, Ian și Barley Lightfoot, care pornesc într-o aventură extraordinară, pentru a descoperi dacă a mai rămas vreun loc magic nedescoperit. În ziua în care Ian împlinește 16 ani, mama le oferă celor doi frați un cadou de la tatăl lor, care atunci când s-a îmbolnăvit și-a dorit să găsească o cale de a-și vedea fii crescând. Alături de o scrisoare și o vrajă misterioasă, tatăl le-a lăsat celor doi o piatră specială, capabilă să îl aducă la viață pentru 24 de ore.

Avalanșă-n mariaj

/ comedie

PREMIERA: 20.03.2020 Un remake al filmului suedez “Force Majeure” din 2014, “Downhill” spune povestea cuplului format din Pete și soția acestuia, Billie. Relația dintre cei doi a devenit monotonă și plictisitoare, prin urmare, decid să meargă într-o vacanță în Alpi, împreună cu cei doi fii ai acestora, pentru a schimba atmosfera dinăuntrul familiei. Incidentul care va perturba încercarea celor patru membri ai familiei de a se distra este o avalanșă și chiar dacă aceștia reușesc să scape teferi, sunt nevoiți să-și reevalueze viața de familie și să clarifice stadiul relației lor. PAGINA

PREMIERA: 06.03.2020 Regia: Phil Grabsky, David Bickerstaff Cu: Jamie de Courcey Durata: 90 minute

Micul Joe / Dramă, SF

PREMIERA: 06.03.2020 Regia: Jessica Hausner Cu: Emily Beecham, Kerry Fox, Ben Whishaw Durata: 105 minute Distribuitor: Voodoo Films

Bloodshot / Fantastic, SF

PREMIERA: 13.03.2020 Regia: Dave Wilson Cu: Vin Diesel Distribuitor: InterComFilm Distribution

Ivana cea Groaznică / Dramă

PREMIERA: 13.03.2020 Regia: Ivana Mladenovic Cu: Ivana Mladenovic, Luka Gramić, Gordana Mladenović, Miodrag Mladenović Durata: 89 minute Distribuitor: Hi Film Productions www.zilesinopti.ro

Martie 2020

Lassie se întoarce acasă / Aventuri

POP CULTURE MAGAZINE

Fără zgomot 2

PREMIERA: 13.03.2020 Regia: Hanno Olderdissen Cu: Sebastian Bezzel, Anna Maria Mühe, Nico Marischka, Bella Bading Durata: 98 minute Distribuitor: Ro Image 2000

Alio: Aventuri în Laponia / Aventuri

PREMIERA: 20.03.2020

În 2018, fenomenul SF-Horror “A Quiet Place” a prezentat povestea unei familii înspăimântate, ce încearcă să scape de atacurile unor creaturi cu auzul supradezvoltat. În al doilea film, ne întoarcem în atmosfera sumbră din primul, în care totul se cufundă într-o liniște agonizantă. Mama și cei doi copii își continuă lupta pentru supraviețuire, dorind să scape de creaturile care le-au făcut viața un coșmar.

Profu' de spionaj / Comedie

PREMIERA: 13.03.2020 Regia: Peter Segal Cu: Dave Bautista, Kristen Schaal Durata: 102 minute Distribuitor: Vertical Entertainment

/ Horror

Mulan

PREMIERA: 27.03.2020

/ aventură, familie

PREMIERA: 20.03.2020 Regia: Guillaume Maidatchevsky Cu: Aldebert, Prinssi Durata: 86 minute Distribuitor: Independența Film

Colecția de artă: Rembrandt / Documentar

PREMIERA: 20.03.2020 Regia: Kat Mansoor Cu: Robert Lindsay Durata: 97 minute

The Hunt / Horror

PREMIERA: 27.03.2020 Regia: Craig Zobel Cu: Ethan Suplee, J.C. MacKenzie, Emma Roberts, Hilary Swank, Betty Gilpin Distribuitor: Ro Image 2000

Sorry We Missed You / Dramă

PREMIERA: 27.03.2020 Regia: Ken Loach Cu: Kris Hitchen, Debbie Honeywood, Rhys Stone, Katie Proctor, Ross Brewster Distribuitor: Independența Film www.zilesinopti.ro

Împăratul Chinei a hotărât ca fiecare familie să aibă un membru care să servească armata imperială, pentru a apăra țara de invadatori. Liu Yifei va fi Hua Mulan, fiica cea mare a lui Hua Zhou, un luptător respectat în comunitate. Din moment ce tatăl acesteia nu mai este capabil de a lupta, Mulan se deghizează în bărbat și se înrolează în armată. Mulan se va transforma într-o războinică greu de învins, ce va câștiga respectul întregii națiuni și a tatălui său. 5 minute / Dramă

PREMIERA: 27.03.2020 Regia: Dan Chişu Cu: Mihai Călin, Diana Cavallioti, Elvira Deatcu, Adrian Titieni Durata: 103 minute Distribuitor: Domestic Film

Zăpadă, ceai și dragoste / Comedie

PREMIERA: 27.03.2020 Regia: Cătălin Bugean Cu: Liviu Vârciu, Levent Sali, Angel Popescu Distribuitor: Vertical Entertainment PAGINA

FILMUL LUNII

TEXT DE IOAN BIG

BLOODSHOT

n supersoldat resuscitat cu ajutorul nanotehnologiei care îi conferă puteri supraomeneşti şi o capacitate de autovindecare uluitoare, devenit un vigilante răzbunător în căutarea asasinului soţiei sale. Acţiune hiperviolentă, retrăiri afective, obârşie din comics-uri, “iutele şi furiosul” Vin Diesel, într-un film produs de Neal H. Moritz, un tip cu un fler aparte pentru satisfacerea nevoii de adrenalină a spectatorului (Fast & Furious, serialul Prison Break), scris de Eric Heisserer (Arrival) şi Jeff Wadlow (Fantasy Island) şi regizat de un expert în efecte vizuale, Dave Wilson de la Blur Studio (VG-urile BioSchock Infinite, Avengers: Age of Ultron). www.zilesinopti.ro

Dacă mai punem la socoteală conexiunile cu comicsurile ale restului distribuţiei (Guy Pearce – Iron Man 3, Toby Kebbell – The Fantastic Four, Talulah Riley – Thor: The Dark World, Jóhannes Jóhannesson – Atomic Blonde), imaginea lui Jacques Jouffert (The Purge) şi muzica lui Steve Jablonsky (Transformers), avem un set de motive foarte solid pentru a merge să vedem acest film. Cel puţin unii dintre noi, atraşi mai mult de poveştile subversive cu anti(non)eroi augmentaţi decât cu supereroi tari în morală şi moi în faptă.

Pentru pasionaţii de adaptări de comics-uri mai sunt în plus aspecte ce vor oferi cu certitudine surprize (rămâne de văzut cât de plăcute) şi care îi vor atrage, mai ales că de Bloodshot se vorbeşte de vreo 10 ani şi, după forfaitul lui Matthew Vaughn (Kick-Ass), ar fi trebuit regizat de Stahelski & Leitch (John Wick), şi e firesc să ne întrebăm cum va face faţă debutantul Wilson la comparaţia cu aceştia. Există însă un precedent reuşit, Deadpool, semnat de Tim Miller, care a venit tot dinspre zona Video Games. Incită şi faptul că planurile Sony, accelerate de succesul lui Venom, de a-şi crea propriul univers cinematic, sunt periclitate acum chiar de către partenerul Valiant Comics, care şi-a mutat recent la Paramount un alt supererou din portofoliu, pe Harbinger, descompletând din start potenţialul viitor ansamblu. Blooodshot ajunge astfel ca Spider-Man faţă de MCU. Ce se va întâmpla cu el? Pentru moment însă, avem în cinematografe un independent curajos de la Valiant făcut sandviş între Harley Quinn de la DC (februarie) şi The New Mutants de la Marvel (aprilie)... şi uite că am înlocuit “Nicio masă fără peşte” din austeritatea comunistă cu “Nicio lună fără un supererou” în contemporaneitatea consumeristă. Dar unii dintre ei chiar merită consumaţi. Ca Bloodshot. Probabil. Să vedem. PAGINA

TEXT DE IOAN BIG

CINE COMBO

‘Magie’ genetică şi ‘ştiinţă’ culinară

n martie se lansează în cinematografe Little Joe şi Gretel & Hansel, filme menite să bage groaza în noi... altfel decât The Grudge sau Fantasy Island. Nominalizat la Palme d’Or la Cannes, Micul Joe este un Horror Arthouse despre o floricică modificată genetic care influenţează comportamentul uman şi transformă bipezii într-un soi de zombies veşnic fericiţi. Al doilea trimite prin titlu la vrăjitoarea canibală din basmul fraţilor Grimm şi doar trecerea în titlu al lui Gretel înaintea frăţiorului Hansel sugerează o schimbare de optică faţă de abordările uzuale. Filmele, de factură radical diferită, împart din start publicul în tabere opuse datorită unui subiect comun de polemică: în ce măsură grija obsesivă pentru formă - estetic, sunt ambele creaţii artistice ambiţioase - justifică desconsiderarea fondului, a redării expresive şi coerente a poveştilor propriuzise? Găsirea unui răspuns propriu la această întrebare reprezintă motivul principal pentru care trebuie să le vedem.

MICUL JOE (Little Joe) Amintind de Little Shop of Horrors (Micul Joe pare înrudit cu Audrey) şi de Invasion of the Body Snatchers (modificările comportamentale induse de infecţia cu polen/ spori), alegoria austriecei Jessica Hausner despre floarea concepută ca antidepresiv este incontestabil o reuşită vizuală şi sonoră (mai ales cadrele din seră), dar lasă loc dezbaterilor pe tema mesajelor neexplicitate şi a cultivării ambiguităţii. Schimbările la nivelul celor afectaţi sunt fine şi n-au în ele nimic entertaining sau înfricoşător iar singura justificare poate veni din tentativa de a transmite sentimentul de inexorabil, doar că acesta este înlocuit repede cu cel de... previzibil. “Frica poate afecta percepţia noastră asupra realităţii” se spune în film, numai că asta are mai mult legătură cu firescul relaţiei dintre o mamă şi fiul adolescent decât cu planta consumatoare de dragoste. www.zilesinopti.ro

GRETEL & HANSEL Încurajat probabil de succesul din 2013 al lui Hansel & Gretel: Witch Hunters (cu cei doi ajunşi adulţi după ce au copt-o de mici pe baba care voia să-i mănânce), prin simpla inversare a 2 prenume, Hollywood-ul transformă o poveste arhicunoscută pentru copii într-un coming-ofage feminist, cu o soră aici mai în vârstă (16 ani), care-şi asumă rolul de mamă surogat conştientă de puterea ei şi îşi apără fratele într-un mod nu excesiv de Horror (după standardele actuale). Ca şi Little Joe, Gretel & Hansel este foarte ‘cool & stylish’ din punct de vedere vizual, însă preocuparea excesivă a regizorului Oz Perkins pentru crearea unei atmosfere aparte, superstranii, face ca el să fie extrem de lent şi de descriptiv iar frustrarea poate apare (eventual) când imaginile minunate care vorbesc de la sine sunt însoţite de explicaţiile redundante ale vocii din off. PAGINA

FILM ROMÂNESC

TEXT DE IOAN BIG

Pe (sau în) URMA lui Dorian Boguţă

ncheta poliţiei a dispariţiei unui muzician celebru. Aprofundarea investigaţiilor scoate progresiv la iveală o criză familială cu implicaţii bizare ce afectează grav anturajul dispărutului. Aflat la debut ca autor de lungmetraj (filmul său, Urma, are premiera pe 6 martie), cunoscutul actor Dorian Boguţă propune ca formă un Policier accesibil şi pasionant, dar acesta ambalează diversionist fondul, o dramă psihologică angoasantă şi disconfortabilă. Suspansul creat de căutarea celor aflaţi ‘pe urma’ dispărutului este contrabalansat de ambiguitatea care înconjoară ceea ce a rămas ‘în urma’ acestuia. Ca să mai limpezim apele am pornit pe “urma” lui Boguţă. Dar în sens invers... Urma a petrecut mult timp în gestaţie. Pe parcursul timpului ai rescris inclusiv o parte din scenariu. Aceste rescrieri au avut legătură cu banii? Şi da şi nu. Prima variantă care a câştigat la CNC a suferit modificări majore. Majoremajore pentru că acum e altceva. Probabil se datorează şi vârstei şi înţelegerii. Eu stând cumva timp de 3 ani cu povestea asta, am început să descopăr nişte lucruri noi şi să-mi dau seama că ce era scris în prima variantă nu se ţinea în picioare. Mai mult decât atât, am avut o producătoare în Bulgaria cu care m-am înţeles foarte bine şi ea mi-a zis ‘Dorule, ai o problemă acolo, în scenariu.’ Mă rog, n-are legătură cu filmul de-acum însă era vorba de un viol şi o sinucidere, ceea ce e destul de delicat. Am încercat să depun acel scenariu la CNC-ul www.zilesinopti.ro

bulgăresc şi a fost respins din start şi atunci tema principală a rămas, dar l-am rescris şi am mers pe ideea unei anchete. Pentru că, iniţial, nu era nicio anchetă. Personajul principal exista şi încerca el să organizeze lucrurile ca sora lui să ajungă să fie împlinită. Ulterior m-am gândit la această nouă variantă, ca el să dispară şi să anchetăm şi să descoperim. Să descoperim ce e în jurul nostru şi ce e în interiorul unora. M-a bucurat că, unde a fost difuzat, filmul a trezit discuţii mari şi multe întrebări. Asta m-a făcut pe mine să mă simt împlinit. Este neclar dacă schimbările din comportamentul lui Anton sunt acceptabile sau nu din punct de vedere moral. Cum ar trebui să se poziţioneze spectatorul după ce vede filmul?

Fiecare trebuie să înţeleagă exact ce crede el. Eu, întradevăr, am pus societatea care are idei, prin nişte personaje, în faţa unui om care, dacă stai să te gândeşti, este bântuit de lucruri extrem de frumoase, dar care îl duc să facă lucrurile pe care le face. E ca vorba din Faust, ‘parcă toată viaţa mi-am dorit să fac numai bine dar am făcut doar rău’. Chiar dacă ce vrea el, în esenţă, e extraordinar fiindcă la bază e dragostea, ea e presărată cu acel egoism pe care oricare din noi îl avem... dar totul depinde până la urmă de ego-ul fiecăruia. E foarte bine ca oamenii care văd filmul să perceapă ce cred ei din toată povestea asta. Eu special am lăsat-o aşa. Citiţi interviul complet cu DORIAN BOGUŢĂ PAGINA 21 pe www.zilesinopti.ro

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

POP CULTURE MAGAZINE

3 filme pe care să le vezi înainte de „No Time To Die”

upă ultima aventură, Bond părea că se va pensiona și va duce o viață liniștită, dar cu toții știm că un asemenea scenariu nu stă în picioare pentru agenții 007. În noul film, „No Time To Die”, agentul CIA Felix Leiter (Jeffrey Wright) are nevoie de serviciile lui Bond pentru a opri un villain misterios care a pus mâinile pe o nouă și foarte periculoasă tehnologie. E foarte posibil ca acesta să fie cu adevărat sfârșitul pentru personajul lui Daniel Craig, dar vom afla acest lucru abia după 10 aprilie. Până atunci ai suficient timp pentru a revedea 3 filme care-ți vor amplifica experiența noului film James Bond.

Spectre (2015) Casino Royale Bineînțeles, va trebui neapărat să (re)vezi „Spectre”, pentru că „No (2006) Time To Die” este un fel de continuare a acestuia și câteva personaje de acolo vor reveni și în această parte. De exemplu, diabolicul Blofeld (Christopher Waltz) a fost arestat în „Spectre”, dar în trailerul pentru „No Time To Die” există câteva scene cu el în pușcărie și a fost deja confirmat faptul că va juca un rol major în noua poveste, chiar dacă aici vom avea și un nou supervillain: Safin (Rami Malek). De asemenea, Dr. Madeleine Swann (Léa Seydoux), de care Bond se îndrăgostește în „Spectre”, va reveni în noul film. Deci…

Pe lângă faptul că este primul film cu Daniel Craig în rolul agentului 007, „Casino Royale” este și filmul în care-l vedem pentru prima dată pe agentul american Felix Leiter, care va reveni și îl va reactiva pe Bond în „No Time To Die”. În plus, având în vedere că partea a cincea a francizei cu Daniel Craig în rolul lui Bond ar putea fi și ultima (99% sigur se va întâmpla acest lucru), este aproape o obligație pentru orice fan să revadă cum a început totul.

From Russia With Love (1963)

Apropo de începuturi, n-ar fi rău ca înainte de a vedea „No Time To Die” să (re)vezi și „From Russia With Love”, cel de-al doilea film cu James Bond (cu Sean Connery în rolul principal). De ce să te întorci în timp tocmai până în 1963? Pentru că în „From Russia With Love” este introdus pentru prima dată diabolicul Blofeld. Ce-i drept, atunci îi erau vizibile doar mâinile sau ceafa, pentru a-l face cât mai misterios. Abia în „Thunderball” (1965) a apărut cu totul. De atunci, acest personaj a fost jucat de mulți actori, Christopher Waltz fiind ultimul din această serie și cel care va reveni și în „No Time To Die”. De asemenea, n-ar fi rău să arunci un ochi și pe „Die Another Day”, ultimul film cu Pierce Brosnan în rolul agentului 007, înainte ca Daniel Craig să preia misiunea, pentru că filmul din 2002 și cel din 2020 poartă nume similare și care indică același lucru, iar treaba asta nu poate fi o pură coincidență… Nu?

PAGINA

SERIALE

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

3 seriale Nordic Noir mai bune ca orice thriller american

e întâmplă ceva tare ciudat cu nordicii, pentru că, deși trăiesc în unele dintre cele mai sigure orașe din lume, cu cele mai mici rate ale criminalității, au dezvoltat o adevărată cultură și obsesie în jurul poveștilor cu criminali în serie sau cu crime care dau peste cap comunități întregi. Ce să faci, când nu ai, îți faci tot felul de fantezii despre „cum ar fi”... Oricum, oricare ar fi explicația, nordicii au unele dintre cele mai tari și eficiente thrillere, care de foarte multe ori i-au inspirat și pe americani, care fie au furat de aici în neștire, fie și-au făcut versiuni proprii, păstrând aerul misterios și culorile inconfundabile ale nordului. Iată, deci, trei seriale Nordic Noir pe care trebuie neapărat să le vezi:

Bron

Deadwind

(2018 - 2020) Cu o atmosferă apăsătoare și o poveste la fel de sumbră, „Deadwind” este cu siguranță unul dintre serialele care te vor face să analizezi mai bine întunericul de afară. Sofia Karppi (Pihla Viitala) are 30 de ani și încearcă să treacă peste moartea recentă a soțului ei, asta în timp ce anchetează moartea suspectă și extrem de dubioasă a unei tinere al cărei cadavru a fost găsit pe un șantier. Investigația declanșează un șir de evenimente care amenință să-i distrugă din nou viața. Serialul are loc în Finlanda, are 2 sezoane și poate fi văzut pe Netflix. www.zilesinopti.ro

(2011 - 2018) „The Bridge” sau „Bron” este o co-producție SuediaDanemarca, iar cele 4 sezoane au fost difuzate în peste 100 de țări. Serialul a avut un așa de mare succes încât a fost refăcut de SUA-Mexic, Anglia-Franța, EstoniaRusia, Malaysia-Singapore și Germania-Austria. Serialul începe cu descoperirea unui cadavru tăiat în două și plasat exact pe mijlocul graniței de pe podul Øresund, care unește Malmö (Suedia) cu Copenhaga (Danemarca). Acest caz ciudat va fi investigat de o echipă de detectivi din ambele țări: Saga Norén (Sofia Helin) din Suedia și Martin Rohde (Kim Bodnia) din Danemarca. Fiecare remake păstrează această rețetă.

Wisting

(2019 - ) De această dată, totul are loc în Norvegia, dar serialul este în mare parte în limba engleză, pentru că în acest caz este implicată și o echipă FBI (în care unul dintre persoanje este interpretat de actrița Carrie-Anne Moss), deoarece amprentele găsite la locul unei crime din apropierea orașului Larvik ar aparține unui ucigaș american în serie. Primul sezon ni-l prezintă pe detectivul William Wisting (Sven Nordin), care are de rezolvat unul dintre cele mai dificile cazuri din cariera sa: să prindă criminalul în serie, care se întâmplă să aibă legătură și cu o anchetă jurnalistică condusă de fiica sa. BBC 4 a cumpărat drepturile și a difuzat serialul începând cu 28 decembrie 2019. PAGINA

Martie 2020

POP CULTURE MAGAZINE

Muzică

RIVERSIDE. Reintoarcerea în formulă de 4 MARIA PIA DE VITO. A fost odată... Il Pergolese

Festivalurile primăverii  Soundart Festival (Bucureşti, Quantic Club, 13-15.03). Editia #4 se extinde dincolo de sonorităţile progressive şi stoner, astfel că în line-up se regăsesc trupe precum Saver, ARAC Ensemble sau Eyes to Argus.  Sighişoara Blues Festival (Sighişoara, Sala Mihai Eminescu, 27-28.03). Randolph Matthews, Jonathon Long, Vanessa Collier, Lurrie Bell reprezintă careul de aşi ai Blues-ului propus nouă în 2020.  Jazz in Church (Bucureşti, Biserica Luterană, 23-26.04). Line-up excepţional Joanna în care se disting Joanna MacGregor MacGregor & Andy Sheppard,

Mark Lockheart şi Mieko Miyazaki.  B.B.B. Festival (Bucureşti, Romexpo, 25.04). 12 ore non stop de petrecere cu Paraziţii, Killa Fonic, Puya, Şatra B.E.N.Z etc.  We Love Retro Anii 2000 (Cluj-Napoca, Sala Polivalentă, 09.05). Retro party ajuns la nr. 6 care, la închiderea ediţiei, nu-şi anunţase încă artiştii.  Timişoara Street Food Carnival (Timişoara, Muzeul Satului, 22-24.05). Chicane, byron, S.A.R.S., Vita de Vie, Gojira & Planet H.  Sunwaves #27 Spring Edition (Mamaia, Crazy Beach, 30.04-06.05). DeWalta, Jamie Jones, Marco Carolo, Rhadoo, Ricardo Villalobos, aso.  Retro Music Festival (Bucureşti, Romexpo, 29-31.05). 3 zile de muzică Dance cu A La Carte, East 17, Elena Paparizou, Ken Laszlo, Bosson şi încă mulţi alţii.

Live Music Info Kiosk  Braşov: CARGO (Rockstadt, 06.03). 35 de ani de la înfiinţarea trupei timişorene de către Adrian Bărar şi 25 de la succesul cu albumul Destin, sărbătoriţi printr-un show live aparte. Românie, te strig!  Timişoara & Braşov: ALTERNOSFERA (Escape Underground Hub, 06.03/Kruhnen Musik Halle, 20.03). Două concerte în cadrul turneului de promovare al albumului Arhitectul din Babel, prilejuite şi de aniversarea a 20 de ani de existenţă al grupului de rock alternativ din Chişinău.  Iaşi: RICHARD CLAYDERMAN (Teatrul Naţional Vasile Alecsandri, 11.03). Sub titlul de La Belle Epoque, popularul pianist anunţă multe surprize, piese în premieră, dar şi o nouă compoziţie proprie, în acest concert special dedicat Zilei Femeii. *NOTĂ: Datele sunt cele anunţate de organizatori până la închiderea ediţiei.

www.zilesinopti.ro

 Bucureşti & Cluj-Napoca: DOMINIC MILLER (Control Club, 16.03 / Form Space Club, 17.03). Chitaristul de origine argentiniană, sideman fidel al lui Sting şi colaborator al lui Katie Melua, Tina Turner, Phil Collins şi The Pretenders, îşi prezintă noul disc solo, Absinthe, crossover de jazz, muzică clasică şi pop. PAGINA

CONCERTUL LUNII

RIVERSIDE Reintoarcerea în formulă de 4

upă concertul susţinut cu un an în urmă în cadrul festivalului SoundArt, Riverside, una dintre cele mai rafinate trupe de Rock din Europa de Est, revine în România în formulă oficială de cvartet, prin cooptarea ca membru cu drepturi depline al chitaristului Maciej Meller, altfel deja de trei ani alături de Mariusz Duda (voce, bas, chitară), Piotr ‘Mitloff’ Kozieradski (percuţie) şi Michał Łapaj (clape), triumvirat creativ rodat încă din 2003 (când cel din urmă l-a înlocuit pe ‘dezertorul’ Jacek Melnicki), începând cu EP-ul Voices in My Head şi Second Life Syndrome, albumul lor de debut la Inside Out, prestigiosul label de Prog-Rock. Meller şi-a dobândit noul statut - anunţat public pe 3 februarie - suplinind cu brio golul lăsat prin dispariţia prematură a co-fondatorului

PAGINA

Piotr Grudziński, mort în urma unui stop cardiac în 2016, la numai 40 de ani, în urma căreia trupa a fost pe punctul de a nu-şi mai continua activitatea, mai ales că Mariusz Duda are şi un side-project, Lunatic Soul, sub egida căruia înregistrează constant încă din 2008. Din fericire, trioul şi-a învins demonii, s-a repus pe picioare şi, cu implicarea lui Meller, a scos la finele lui 2018 formidabilul album Wastelands, radical diferit prin ‘mood’-ul întunecat de Shrine of New Generation Slaves (2013) şi de Love, Fear and the Time Machine (2015), dar mai aproape ca stare de primele 4 albume compuse de trupă (Out of Myself, Second Life Syndrome, Rapid Eye Movement si Anno Domini High Definition). Înfiinţat în 2001 la Varşovia şi etichetat deseori mult prea simplist (dacă ne raportăm la identitatea sa muzicală cu totul ieşită din comun) ca unul de Progressive Rock, grupul polonez Riverside va susţine în

cadrul turneului Wasteland două concerte de circa 125’ fiecare, cu un setlist special, la Quantic Club din Bucureşti pe 12 martie şi la Form Space Club din Cluj-Napoca pe 13 martie. În afara pieselor de pe cel mai recent album, probabil că nu vom avea ocazia să ascultăm The Depth of SelfDelusion de care trupa s-a cam plictisit să o tot interpreteze la cererea fanilor, însă vom auzi pe viu Loose Heart, Reality Dream, ceva de pe Out of Myself, şi cu siguranţă va fi şi Acid Rain, sau, cel puţin, asta a dat de înţeles Mariusz Duda, care mai sugerează că viitorul album semnat Riverside va fi unul live. Până atunci, recitalurile de la noi se bazează pe Wasteland, un puzzle muzical în care fiecare piesă îşi are locul ei precis, indiferent că ascultăm poetica Guardian Angel sau mai ludica Vale of Tears. Rock the Club, boys!

Text de IOAN BIG www.zilesinopti.ro

INTERVIU DE IOAN BIG

MARIA PIA DE VITO A fost odată... Il Pergolese

ntre 23 şi 26 aprilie, Biserica Luterană din Bucureşti găzduieşte a 8-a ediţie a Festivalului Jazz in Church, un mustsee & hear pentru orice iubitor al genului. Incontestabil, unul dintre highlight-urile ediţiei trecute a fost concertul Il Pergolese, susţinut de cvartetul Maria Pia de Vito-François CouturierAnja Lechner-Michele Rabbia, astfel că un dialog cu Maria, interpretă, compozitoare şi cercetătoare cu o activitate prodigioasă care a dus-o din Jazz-ul mainstream spre polifonia etnică şi experimentele de avangardă, reprezintă o prefaţă potrivită la unul dintre cele mai importante evenimente jazzistice din 2020. www.zilesinopti.ro

Povesteşte-mi despre “rădăcinile” tale culturale, despre acele lucruri care ţi-au creat apetenţa pentru explorare în muzică. Napoli, unde m-am născut, a fost întotdeauna un spaţiu foarte special datorită poziţiei sale geografice, o uşă între lumi prin care veneau oameni din toate regiunile mediteraneene, oameni cu rădăcini spirituale şi culturale diferite. Am început să cânt muzica din Napoli inspirată în special de compozitorul Roberto De Simone, care este şi un muzicolog foarte erudit. Mai exista o trupă foarte populară pe când aveam 15 ani, Nuova Compagnia di Canto Popolare, a cărei muzică m-a atras. Am avut apoi norocul să întâlnesc un profesor de la Istituto Universitario Orientale din Napoli care avea o colecţie mare de instrumente muzicale din Europa de Est şi America de Sud, aşa că, până la 16 ani şi jumătate, am fost expusă la muzica cântată în 13 limbi diferite. Şi de aici la Jazz? Era pasionant să învăţ ritmurile inegale est-europeene, dar am cântat şi a cappella, corale de Bach, prima polifonie al lui Juan del Enzina, muzică rusească ortodoxă... atât de multe şi atât de frumoase. După vreo 3 ani însă m-am simţit captivă întrucât aveam sentimentul că reproduc în permanenţă: abordarea textelor, înţelegerea semnificaţiei, învăţarea formei şi, într-un fel, încercarea de a reproduce sound-ul original. La 19 ani am intrat într-o criză profundă şi m-am întrebat: ce ar trebui să mai fac pentru a fi liberă, să pot experimenta, să încerc să spun eu însumi ceva? Şi, incredibil, o amintire din copilărie mi-a răsărit în minte. Un show TV cu Frank Sinatra având-o ca invitată pe Ella Fitzgerald. Mi-o amintesc cântând cu o dulceaţă inegalabilă o baladă în care a strecurat, amuzându-se în mod evident, un ‘swing and scat’. Uşor-uşor, mi-am dat seama că Jazz-ul şi improvizaţia sunt lucrurile care mi se potrivesc. Şi asta am făcut apoi vreme de 14 ani. Citiţi interviul complet cu MARIA PIA DE VITO pe www.zilesinopti.ro

PAGINA

Omul cu discurile HIROMI ”SPECTRUM” Ajunși în lumea geniilor altruiste, care își alege atent oamenii, putem admira echilibrul pe care muzica acestora îl menține în relația dintre tehnică și emoție, dintre zbatere și rost. Hiromi a arătat această formă mai ales pe albumele solo, cu pianul ca unică definiție artistică, singurul punct de atenție.”Spectrum” este un titlu potrivit pentru a descrie diversitatea muzicală și emoțională a acestui repertoriu lansat în 2019. Spectrul e atent structurat astfel încât varietatea

PAGINA

TEXT DE BERTI BARBERA

de teme și de stiluri să se deruleze fluent, spectaculos și total accesibil. Când a înregistrat primul album de pian solo, ”Place to be”, în 2009, Hiromi a oferit imaginea unui capitol care se încheie, odată cu împlinirea vârstei de 30 de ani, modurile prin care experiențele și timpul i-au format muzica. Și-a propus să repete acest demers o dată la zece ani, trasând un portret sonor al evoluției ei artistice. Iat-o din nou singură cu pianul, pe acest strălucitor album, o panoramă a tuturor culorilor din sound-ul ei unic, cu întreg setul de calități în plină vibrație. Într-un nou moment definitoriu, Hiromi este un artist mai matur, mai apropiat de pian, permanent concentrat la extinderea spectrului.

www.zilesinopti.ro

ART STORE

TEXT DE IOAN BIG

Artă

FILM & TEATRU: MIHAI CĂLIN Realitatea privită cu alţi ochi ART EXPO: GREGOR SCHNEIDER. Camere Moarte /Dead Rooms Artiști urbani: Pandele Pandele

LONDON CALLING: Start cu Drella, Endgame cu Harry Potter Sosirea primăverii la Londra, prilej bun pentru o schimbare de stare de spirit, mai ales dacă alegeţi să petreceţi acolo ultima săptămână a lunii martie. Ajungeţi luni, pe 23, şi reveniţi duminică, pe 29. De ce tocmai atunci? Pentru câteva “ingrediente” speciale care conferă unicitate mixului de experienţe culturale.

Serile sunt primele vizate. Prima e de acomodare, însă marţi mergeţi să-l ascultaţi pe veteranul cantautor irlandez Van Morrison la London Palladium. Miercuri, 25, trebuie să fie seară de teatru, având şansa unică de a-l vedea pe Daniel ‘Harry Potter’ Radcliffe performând la The Old Vic în tandem cu Alan Cumming (Nightcrawler în X-Men 2) în comedia macabră Endgame al lui Samuel Beckett. Joi vă destindeţi la Shaftesbury Theatre cu un Musical nou, hiperentertaining, & Juliet, creat de Max Martin, maşina umană de produs hit-uri pentru Britney Spears, Kate Perry, Justin Timberlake şi Celine Dion. www.zilesinopti.ro

Pe 27 martie, la Royal Opera House din Covent Garden descoperiţi opera Jenůfa compusă de Leoš Jánacek, în montarea lui Claus Guth şi avându-l ca dirijor pe Vladimir Jurowski. Merită să o ascultaţi în rolul titular pe superba tânără soprană Asmik Grigorian dar... nu e obligatoriu, iar alternativa se găseşte în 100 Club de pe Oxford Street: concertul de aniverare a 40 de ani de la lansarea albumului Sandinista!, susţinut de London Calling, cea mai tare trupă-tribute The Clash din UK. Sambătă, pe 28, mai mergeţi o dată la teatru, ca să nu-i scăpaţi la Harold Pinter Theater pe Toby Jones şi pe Richard Armitage în Unchiul Vania al lui Cehov. De unde-i ştiţi? Pe Jones din Jurassic World iar Armitage a fost Thorin în The Hobbit.

Motivul principal al pelerinajului la Londra îl reprezintă însă retrospectiveleeveniment Andy Warhol şi Steve McQueen de la Tate Modern, cele mai importante expoziţii dedicate celor doi artişti moderni adăpostite de fosta centrală electrică în ultimele decenii. Cea despre ‘Papa Artei Pop’ are vernisajul pe 12 martie şi conţine deopotrivă lucrări puţin cunoscute publicului larg (seria de Drag Queens afroamericane şi hispanice, perucile lui Drella) şi unele dintre cele care l-au făcut celebru, iar cea de-a doua prezintă 14 opere de referinţă create de McQueen, începând cu primul său film realizat cu o cameră Super 8, Exodus 1992/97. Şi dacă tot sunteţi la Tate Modern, nu rataţi încăperile ‘Performer and Participant’ în care expun artiştii români Paul Neagu şi Ana Lupaş. PAGINA

FILM & TEATRU

INTERVIU DE IOAN BIG

MIHAI CĂLIN Realitatea privită cu alţi ochi

PAGINA

a mijlocul anilor ’90 , Mihai Călin, pe atunci proaspăt absolvent al UNATC, a devenit unul dintre cei mai populari actori din România datorită televiziunii iar notorietatea dobândită cu Superbingo sau Ştii şi câştigi s-a conservat datorită apariţiei constante în seriale, inclusiv mai recentele Umbre, O grămadă de caramele, Sacrificiul sau Fructul oprit, ori în producţii teatrale itinerante precum Intriga Teatrului Avangardia în care joacă alături de Medeea Marinescu, Şerban Pavlu, Cristi Iacob şi Ilona Brezoianu. Măsura talentului său, ajuns la deplină maturitate, este dată însă de rolurile remarcabile făcute pe scena Naţionalului bucureştean al cărui angajat este din 1993, precum Caliban în Furtuna sau Cera în No Man’s Land, ambele regizate de Alexander Morfov, Meto (Orchestra Titanic, r: Felix Alexa) sau Robert Evans (UFO, r: Bobi Pricop). Din 27 martie, după 6 ani de absenţă, Mihai Călin revine şi în cinematografe în 5 minute, filmul lui Dan Chişu inspirat de fapte petrecute în realitate, al cărui conţinut dramatic se clădeşte în jurul jandarmului considerat vinovat pentru modul discutabil de intervenţie al forţelor de ordine în cazul întreruperii proiecţiei unui film cu tematică gay de către un grup de homofobi. Printr-o interpretare extraordinară, actorul conferă un plus de greutate şi nuanţare unei partituri (altfel) deja gândită de cineast a fi departe de un simplu nod într-o banală ţesătură cu subtext social. www.zilesinopti.ro

Întreaga urzeală de adevăruri din filmul 5 minute este menită în fapt a construi o dramă individuală, cea a jandarmului familist Nicu Holban. Crezi că am putea ajunge să empatizăm cu personajul? Sunt momente în care s-ar putea întâmpla asta dar cred că, până la urmă, spectatorul nu va merge cu el... dar nici nu-mi pun problema asta foarte mult. Cred că abia la final el ajunge la un moment de înţelegere că a greşit. Îl apăr pentru că el, ca personaj, aşa cum şi eu probabil în viată, şi am şi prieteni, colegi, pe care cred eu că-i înţeleg bine din exterior, noi cu toţii ne creăm nişte motivaţii, alibiuri pentru tot ceea ce facem şi e foarte dificil să fim sinceri cu noi înşine, e dur. Sigur, mă refer la lucruri importante şi nu la micile slăbiciuni de ignorat. E foarte greu să fii cinstit. Ceea ce am încercat noi să spunem este că el a înţeles că a greşit. E ceva din natura lui, din educaţia lui, care l-a împins să greşească. Până şi un homofob pus în anumite situaţii poate să înţeleagă, căci nu vorbim acum despre nişte monştri ci despre oameni normali, chiar dacă asta nu îi absolvă cu nimic. Nu vreau să fac o paralelă cu filmul lui Woody Allen, Blue Jasmine, dar personajul lui Cate Blanchett ştia ce nenoriciri face soţul ei însă preferă, pentru confortul şi luxul vieţii ei, să nu vadă şi, sigur, lucrurile astea îţi explodează în faţă la un moment dat. Cred că pe Nicu Holban asta îl defineşte cel mai tare: el este convins că are dreptate. Mai contează şi că el are o carieră importantă în meseria lui – aşa cum spune şeful lui, ‘Ăsta a salvat oameni, www.zilesinopti.ro

5 minutes too late

POP CULTURE MAGAZINE

e un erou’ - iar când ai succes, devii puţin orb la pericolele care te pasc. E un risc pentru noi toţi să nu ne punem întrebări de felul ‘Dar... dacă n-am dreptate? Fie şi doar 5%?’, ştii, să ai măcar o mică îndoială. Oamenii care n-au îndoieli sunt periculoşi căci pot face lucruri foarte bune dar şi când derapează... şi jurnalista [personajul Dianei Cavallioti – n.r.] are dreptate dar n-are probe. Şi ce face? Încearcă să falsifice realitatea, să creeze nişte probe. Realitatea e în mişcare, totul e în mişcare, interacţionezi cu tot felul de oameni şi de probleme, ori dacă tu refuzi să te adaptezi realităţii şi rămâi inflexibil în dreptatea ta, atunci tu eşti cel care va pierde. Cam asta e zona în care am vrut să mergem cu personajul. Se aseamănă în vreun fel acesta cu Caliban din Furtuna lui Shakespeare pe care-l joci la TNB? Nu m-am gândit la chestia asta. Sincer. Da, ar putea fi visceralitatea, cumva. Reacţionează instinctiv. Şi asta i se poate reproşa acestui jandarm care face multe lucruri bune dar care, de la un moment dat, trebuie să se lase ghidat de raţiune. Ori raţiunea spune că trebuie să protejezi oamenii

şi nu poţi să vii tu să zici ‘Mie nu-mi plac ăia. Ia mai dă-i în mă-sa!’ doar că nu-ţi plac ţie, asta-i visceralitate. Visceralitate este şi când mă gândesc că fiica mea, care are 15-16 ani, e pe undeva şi mă întreb - neavând încredere în ea - dacă profită vreunul de ea. Şi-atunci o controlez de 2 ori pe an la ginecolog pentru că am în mine furia că eu nu pot să controlez situaţia. Este oribil dar am auzit de cazuri de-astea, să ştii. Nicu Holban este în esenţă un patriarh, produsul unei societăţi tradiţionaliste şi conservatoare... Da, absolut. E cel care oferă protecţie. Chestia asta masculină... deci eu aduc bani în casă, eu protejez familia, exact ca în trib. Eu sunt masculul alfa şi voi trebuie să faceţi ce zic eu. Nu vă oblig la chestii groaznice, vă iubesc şi vă protejez, dar faceţi ce zic eu, ştii? Cred că nu vorbesc prostii dacă spun că asta încă e majoritară în România. Citiţi interviul complet cu MIHAI CĂLIN pe www.zilesinopti.ro PAGINA

ART EXPO

eschisă până în data de 4 mai, expoziţia semnată de Gregor Schneider la MARe (Muzeul de Artă Recentă) din Bucureşti reflectă gândirea complicată a unuia dintre cei mai provocatori şi controversaţi artişti contemporani, pionier al artei spaţiilor construite, un ‚copil teribil’ multipremiat, al cărui lucrări aflate în zeci de galerii şi muzee publice pot fi receptate fie ca sculpturi, fie ca instalații, fie ca... dincolo de toate acestea, generatoare de experienţe neobişnuite, angoatice, în arta curentă. Schneider a șocat, a enervat și a entuziasmat publicul, a produs dispute și a dizlocat la nivel public și conceptual percepția cu privire la limitele a ceea ce obișnuim să numim ”artă”.

PAGINA

Totes Haus u r

GREGOR SCHNEIDER. Camere Moarte /Dead Rooms La 16 ani, Gregor Schneider a avut prima sa expoziţie solo şi încă din 1985 s-a concentrat pe crearea unor medii arhitecturale stranii, u r, camere în interiorul camerelor concepute ca sculpturi prin care se poate păşi (sau nu), transmutând experienţa construită vizibilă spre spaţiul fantomatic al inconştientului şi impulsurilor necontrolabile. În 2001 a câştigat Leul de Aur la Bienala de la Veneţia cu Totes Haus u r, pentru ca în 2005 acelaşi oraş să îi refuze Cubul inspirat de Kaaba, destinat Pieţei San Marco, datorită naturii sale... „politice”. Tot Schneider este artistul care a cumpărat casa în care s-a născut șeful propagandei naziste, Joseph Goebbels, doar pentru a o documenta și

pentru a o demola din interior, molozul rezultat fiind destinat ca „exponat” în spații muzeale și simbolice. Este modul în care un artist și un filosof al spațiului interior a administrat memoria unei case, a unei țări și a unei lumi. Fără a epuiza activitatea și opera artistului din 1984 până în prezent, expoziția de la MARe – care include o instalație de tip „cameră moartă” (fără titlu), 1 sculptură (Weisser Negativ Kern Massiv, 1999), 6 lucrări video produse între 1996 și 2019, și 11 fotografii realizate între 1988 și 1996 - este pe cât de sintetică, pe atât de revelatoare și de demonstrativă. Ea păstrează și exprimă fără compromisuri felul în care acesta a creat pe marginea ideii de spațiu interior, de spațiu locuit sau abandonat, de spațiu ca (și cu) memorie. La intersecția dintre arhitectură, design interior și instalație/ performance, arta lui Gregor Schneider este în primul rând un atac frontal la adresa angoaselor, a fricilor și chiar la adresa morții. Camere Moarte, o expoziţie cu caracter special, de vizitat neapărat în această primăvară.

Schneider la MARe

Gregor Schneider şi Erwin Kessler (MARe)

TEXT DE IOAN BIG

www.zilesinopti.ro

ARTIȘTI URBANI

INTERVIU DE GRUIA DRAGOMIR

Pandele Pandele muralistul care transformă zidurile României în picturi „anti-realitate” Cum ai ajuns să-ți creezi stilul personal și cât de greu este pentru un artist să se impună, să devină cunoscut, apreciat și căutat în România? Cred că lucrurile frumoase vin doar când nu le mai cauți. În cazul meu, s-a întâmplat după ce m-am lăsat de graffiti în 2011, urmând să mă dedic picturii și „artei” de galerie am fost abordat în 2015 să mă alătur colectivului Sweet Damage Crew și de aici au început proiectele murale. Nici nu cred că este important să devii cunoscut, apreciat sau căutat, ideea e doar să fii onest față de tine, în orice faci. Dacă procesul artistic este ceea ce te ajută pe tine să ajungi la orgasm, atunci de ce ar mai fi importante astea? Expunerile și celebritatea sunt fantezii PAGINA

Pandele Pandele (Radu Pandele) are 26 de ani, s-a născut în Arad, a terminat UNArte la București și Design la Cluj, a experimentat cu mai multe forme de exprimare vizuală, dar în prezent se prezintă mai ales ca muralist. Este unul dintre artiștii care a transformat și transformă fațadele multor clădiri din România (București, Sibiu, Deva, Piatra Neamț, Baia Mare, Iași etc.) în opere de artă, făcând astfel ca orașele din țară să fie mai puțin gri.

Practicing My Goodbye Wave - Sibiu

minuscule, greu de savurat odată întâmplate, din cauza presiunilor. Stilul personal e o megalomanie stranie, pe care mulți o pretind, însă nimeni nu o atinge, ne influențăm subconștient toți între noi. Vă invit să ne uităm la alte domenii în afara artei și să conștientizăm cât de util este să călcăm peste orgolii. Cum decurge procesul tău creativ? Procesul creativ este întreg, adică parcă nu-l simt oprit nici când, mă simt mai creativ în viață decât „la șevalet”, însă doar la șevalet se păstrează dovezile. Îmi vine să mă bag în toate direcțiile, să fac de toate, vreau mereu să învăț lucruri noi și să nu mă opresc din cursa asta. Eu am lucrat doar noaptea, atunci, târziu, murdar, înfometat și înfrigurat, sus la etajul 6, mă simt www.zilesinopti.ro

Child's Play - Deva POP CULTURE MAGAZINE

proiecte masive, însă cumva mi-au întărit disciplina.

Ești si street artist. Cum ți-a schimbat acest lucru felul în care percepi arta și lumea în general? Nu sunt street artist, sunt

Mars Landing - Sibiu

muralist. Pictez legal pereți publici. Uneori sunt un mercenar, lupt pentru cauzele altora... sună cum sună, însă n-aș vrea nici asta să se oprească, e unul dintre factorii exteriori care mă motivează sămi ies din zona de confort. Îmi place procesul ăsta, mă simt foarte vulnerabil când pictez în public (vulnerabilitatea asta poate duce la prietenii, conflicte sau la nimic). Ești unul dintre artiștii urbani care au picturi murale și prin mai multe orașe din țară. Povesteștene un pic cum ai ajuns să faci asta. Îmi place mult să călătoresc pentru a lucra. De fapt, în ultima vreme eu nu călătoresc decât unde am de lucru. Lucrarea mea preferată este, de obicei, ultima. Acum e vorba de cea din Deva. Care au fost lucrările care ți-au ridicat cele mai mari provocări? Tot anul 2019 simt că l-am petrecut în cartierul Berceni. Gardul de la spitalul Obregia (2500 de metri pătrați și, pe partea cealaltă, alți 1400 de metri pătrați) și Școala 194 (2000 de metri pătrați). M-am simțit, pentru prima oară, depersonalizat. Sunt

www.zilesinopti.ro

Ce urmează pentru Pandele? Ne pregătim pentru un sezon nou de murale, un sezon nou de expoziții și proiecte, iar simultan multiple exerciții de ordonare, adică un site, un catalog, un micro documentar. Vă invit însă în prezent să vizitați expoziția mea de la Galeria Mobius, e acolo de pe 7 februarie și până pe 21 martie.

Pictură murală, Piatra Neamț

singurul om viu. În lumina zilei doar am repetat rețete știute deja.

Cât de important este pentru un artist să includă în opera sa și un mesaj socio-politic? Subconștient se vor plimba inevitabil toate felurile de păreri socio-politice subiective, însă chiar nu am încredere în niciun om care vrea să schimbe lumea. Deci, nu este important. Arta este anti-realitate. Când vezi un film serios și te cuprinde total, nu-i mai percepi la fel pe colegii tăi de cinematograf, datorită faptului că și-au fost alături în experiența respectivă. Desigur, există multiple tipuri de artă, dar eu nu caut realismul, ci magia.

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

Eat&Drink

POP CULTURE MAGAZINE

GURMAND: Tentaculos DRINK: Cocteilul cu bere, o plăcere Unde bei un vin bun în țară

MĂRȚIȘOARE COMESTIBILE

itlul te poate duce cu gândul la bomboane, ciocolată sau alte zaharicale, dar nu este deloc vorba despre astfel de „mărțișoare”, dimpotrivă. Este vorba despre mărțișoarele pe care ni le aduce primăvara în farfurie și pe care ar trebui să le căutăm cu toții pentru a profita de proprietățile lor, pentru a ne mai diversifica dieta și pentru a ieși din rutina culinară, dar și pentru efectul lor estetic.

Flori comestibile Salatele cu flori sunt parte din bucătăria noastră de sute de ani. Așa se face că există rețete cu flori mai puțin cunoscute, cum ar fi limba mielului sau limba boului. Ceva mai cunoscute în bucătăria românească sunt florile de salcâm sau de dovleac care se trec prin aluat și apoi sunt prăjite. Le găsim și acum în meniurile unor restaurante din țară. Dar, pentru că e vorba de un trend care a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, ele pot fi acum comandate și online. De exemplu, de pe goveggie.ro

Microplantele Microplantele sau Microgreens, cum li se mai spune, sunt o categorie de legume sub forma unor plante tinere, comestibile și incluse în categoria de superfood. Ele nu au devenit populare doar pentru că arată „drăguț” în farfurie, ci pentru conținutului ridicat de minerale și vitamine, dar și pentru efectele detoxifiante pe care le au. În plus, vlăstarii plantelor au devenit din ce în ce mai populari și pentru că au un gust și o aromă mult mai intense. O gamă foarte mare de microplante poți găsi pe microgreens.ro

Plantele burgheze

Primăvara este și anotimpul „plantelor burgheze”, adică a sparanghelului, andivelor și anghinarelor, plante pe care acum le privim ca pe niște importuri, dar care, de fapt, au făcut parte din bucătăria românească până au fost interzise și scoase din cărțile de bucate de către comuniști, pentru simplul motiv că erau „mofturi” preferate de burghezi. Pe lângă faptul ca sunt foarte sănătoase, ele sunt și foarte gustoase, iar anghinarele sunt de-a dreptul spectaculoase, existând numeroase moduri în care pot fi preparate. Poți comanda astfel de „plante burgheze” de la aprozarele organice din România, cum ar fi nasulrosu.ro. www.zilesinopti.ro

PAGINA

TEXT DE HORIA GHIBUȚIU

GURMAND

Tentaculos Gustul primăverii din caracatița cu trio de cartofi de la Cuisine Royale. N-o să găsiți asta în lexicul culinar, dar e de-a dreptul tentaculos.

ructele de mare proaspete și bine făcute - merg în orice anotimp, dar mie-mi place să-mi încep mai cu seamă primăvara cu astfel de preparate, căci vara e prea mainstream, iar în rest riști să meditezi prea mult la drumul pe care l-au făcut până în farfuria ta. Iar dintre toate fructele de mare de pe lumea asta, zic să zăbovim un pic asupra caracatiței. Mă refer la cea care nu e excesiv de proaspătă, adică vie, cum aud că mai e consumată aiurea, întrucât există un curent care ar dori abolirea consumului caracatițelor încă în viață, deoarece pot simți durerea. Așadar, mă declar din capul locului adeptul preparatelor care nu dau din tentacule, nu cântă, nu mișcă aripioara dorsală în farfurie și, da, nu se uită la mine.

PAGINA

Am mâncat caracatițe în toată Europa în diversele mele preumblări. La început cu sfială, mai apoi cu convingerea că e o carne care poate întoarce, ca la televizor, toate scaunele papilelor mele gustative. Sentimentul de sațietate pe care mi-l oferă instantaneu o porție nici prea-prea, nici foarte-foarte de caracatiță are ceva din magia care îi slujește drept ocupație lui Andrei Gârjob, amicul iluzionist care a prestat în restaurantul bucureștean din Centrul Vechi în care am mâncat caracatița din imagine. La turci am înghițit-o sub formă de salată, într-un restaurant pescăresc. La greci am primit-o asezonată cu mirodenii elinești, ulei de măsline din cel pe care ai vrea să-l duci și acasă, căței de usturoi, oregano, piper și zeamă de lămâie atent dozată. La

portughezi am savurat-o sub formă de „arroz de polvo”, gătită cu orez adică, un soi de mâncare optim pentru anotimpurile mai reci (era un ianuarie însorit când am îmbucat-o, intrasem în Anul Nou la sacou, dar ratasem un revelion cu trupa de swing condusă de Woody Allen, e prea mult de povestit ca să dezvolt aici). La spanioli am testat-o într-o „pulperia”, deși n-am avut privilegiul de a ajunge la Melide, în faimoasa Pulperia A Garnacha, unde caracatița e fabuloasă, deși e gătită simplu, doar cu ulei de măsline și boia. La români, am avut mai multe experiențe și aproape toate au fost câștigătoare, ok, chiar și cele în care era preparată pe grătar. Una însă cu totul memorabilă e cea a caracatiței cu trio de cartofi de la Cuisine Royale. Arată splendid și are toată savoarea meridională pe care o poți anticipa, ba și ceva în plus. Bașca, mi-a amintit de vorbele scriitoarei și naturalistei americane Sy Montgomery: ne-am despărțit de strămoșul nostru comun și al caracatițelor în urmă cu o jumătate de miliard de ani. Și cu toate astea, încă mai putem fi prieteni cu caracatițele.

Nou și vechi în centrul istoric

Când vorbești despre Cuisine Royale, e aproape inevitabil un joc de cuvinte: e cel mai nou restaurant din Centrul Vechi. Îl găsiți la parterul Hotelului Europa Royale de pe strada Franceză. Ca să apelez la limbajul influencerilor, aici nu trebuie să veniți pentru niște preparate culinare, ci ca să aveți o intensă experiență culinară. Responsabil de savoare e Chef Alex Cătănoiu.

TOP

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

3 restaurante din țară care reinventează bucătăria românească BUCUREȘTI  NOUA  Popa Nan 7  021.794.3294 NOUA este unul dintre cele mai bune restaurante cu bucătărie fină românească și reinventată. Este situat în zona Foișorului de Foc, într-o frumoasă casă veche, iar proprietar și head chef este Alex Petricean, un binecunoscut și apreciat bucătar român, care, înainte să-și deschidă propria afacere, a trecut prin multe restaurante cu stele Michelin.

www.zilesinopti.ro

CLUJ  1568 Bistro  B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 14  0770.163.152 1568 Bistro își propune să amintească celor care-i trec pragul de istoria impregnată cu tradiții și amintiri culinare a Ardealului, dar și de istoria multiculturală a acestei zone (anul 1568 e simbol al libertății religioase). Așa se face că aici a fost creată o bucătărie transilvăneană reinventată, o întoarcere modernă la rădăcinile vechi, unde gusturile deja cunoscute sunt puse într-un context nou.

BRAȘOV  Sub Tâmpa  Aleea de sub Tâmpa  0740.316.661 Sub Tâmpa s-a deschis în Brașov cu promisiunea unui concept unic în România: gastronomia transilvăneană tradițională reinventată. Așa se face că rețetele culese cu migală din cărți și manuscrise vechi prin aici alte forme și gusturi ceva mai rafinate, iar priveliștea asupra Brașovului e superbă.

PAGINA

TEXT DE POP CULTURE HORIA GHIBUȚIU MAGAZINE

Martie 2020 DRINK

Cocteilul cu bere, o plăcere

ersonal, percep berea mexicană ca fiind una de vară, de băut afară. Dar adevărul e că asta reprezintă numai o evaluare superficială, merge în orice anotimp și pe orice emisferă. Așa că iată-mă într-o duminică după-amiază, la ziua unei prietene, decis să beau un coteil, hai două, pe bază de bere. Ceea ce la Modelier, în casa interbelică unde mergi îndeobște pentru burgeri, limonadele uriașe, cidru și nachos, poți bea din belșug, fiindcă există o filă întreagă din meniu cu cocteiluri pe bază de "La Cerveza Mas Fina". În capul listei tronează Coronarita, asupra căreia mă voi și apleca, vădit interesat. Conține Corona, tequila, triplu sec și lime (mă rog, știam că există un soi oficial de lămâi pentru berea Corona și mai știam că nu mai știe nici dracu de ce se bea berea asta cu lămâie, dar vorba aia cu câte bordeie, atâtea obiceie e valabilă și la cocteiluri). Este și Corojito (bere, rom, zahăr brun, mentă și lămâie), v-ați prins, e o reinterpretare a popularului mojito, doar că are bere. Pe celelalte le trec în revistă repejor, pentru că mi se par cam girlish: Corona sunset (bere, gin, fructul pasiunii, lămâie), Caipirona (bere, Cahca, lime, zahăr), Corona senorita (bere, ananas, fructul pasiunii). Și îi cer simpaticei ospătărițe o Coronarita. A, Coronita, zice ea. Zic ca ea, deși Coronita e o sticlă de bere de mai mici dimensiuni, cele pentru bar. Iar Coronarita e cocteilul, și în Yucatan, și aici. Bine, la ei se mai scrie și Corona Rita, e băutură oficială de 5 mai, conține cam ce scrie mai sus, doar că în Mexic se bagă sticla de bere cu gâtul în jos în paharul de cocteil. Iar

Coronarita e o combinație deloc sofisticată, dar dacă e consumată semi-responsabil, pune sub masă și un consumator versat. uneori se bea în pahar de margarita. În shaker se pun și cuburi de gheață, ca să-ți vină paharul la temeperatura ideală. Vine comanda. Și beau. Decid că această combinație rafinat amăruie n-o să îi fure inima unui mixolog, însă e fix ce mi-am dorit lângă platoul ăsta de nachos cu carne de vită, jalapanos și sos picant. La al doilea pahar, încep să mă întreb dacă nu cumva tequila din cocteil are vreo legătură cu faptul că berea Corona se servește cu o felie de lămâie băgată pe gâtul sticlei. În al treilea pahar pun doar cerveza, ceea ce vă doresc și dumneavoastră acum, că s-a cam făcut ora închiderii.

Farsa cu Coronavirus

La începutul anului, pe fondul faptului că Internetul a potențat credulitatea planetară, a apărut un Fake News delicios, potrivit căruia berea Corona urma să-și schimbe numele pe motiv de asociere cu coronavirusul uman. Evident, a fost o glumă. Și, în fond, berea e mai veche: se bea din 1925, coronavirusul uman a fost descoperit, hăt, în 1965. PAGINA

www.zilesinopti.ro

TOP

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

Unde bei un vin bun în țară

tunci când se întâlnesc doi pasionați de vinuri, pot vorbi zile întregi și fără întrerupere despre această licoare. Treaba asta face parte din frumusețea vinului, că are atâtea arome subtile încât nu te poți plictisi niciodată de el, pentru că nici nu vei putea vreodată să deguști toate sortimentele care există. Dar poți încerca, mai ales că-ți punem la dispoziție și o listă cu 5 locuri de specialitate din țară:

BUCUREȘTI  Lovin'  Intrarea Tudor Ștefan 26  0767.320.464 La Lovin' se organizează frecvent sesiuni de wine tasting, iar în meniu se regăsesc vinuri din toate țările cu tradiție în această „artă”. Dar, micuțul wine bar din Floreasca oferă iubitorilor de vinuri și tot felul de tapas care complimentează această licoare. BRAȘOV  Terroirs Boutique du Vin  Postăvarului 2  0733.539.586 La Terroirs poți să deguști sau să iei pentru acasă peste 500 de sortimente de vinuri. Dar, odată ce ajungi aici și începi să colecționezi pahare goale pe masă, s-ar putea să nu mai vrei să pleci acasă, căci atmosfera te împinge să te lungești la povești și taclale. CLUJ  Old Town Wine Bar & Prosciutteria  Republicii 7  0758.244.655 Old Town este un loc cu mâncăruri rafinate și vinuri alese, dar aici au loc și seri de tango, recitaluri, evenimente culturale, dar mai ales dedicate culturii vinului, cum ar fi sesiunile de wine tasting sau wine pairing. www.zilesinopti.ro

TIMIȘOARA  The Wine Guy  Emanoil Ungureanu 6  0745.534.115 The Wine Guy este un magazin dedicat exclusiv vinului și conține o selecție largă de aproximativ 300 de vinuri din România, Moldova, Franța, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria, Ungaria, Noua Zeelandă, Chile, Uruguay, Australia, Argentina etc. Însă, spațiul oferă de asemenea posibilitatea organizării de degustări și evenimente legate de vin. IAȘI  Travagant  Șos. Sărărie 17-13  0332.100.777 Travagant se prezintă drept: „Degustărie. Băcănie. Restaurant.” Asta înseamnă că poți cumpăra de aici tot felul de delicatese, dar poți să și rămâi să petreci o seară romantică în acest bistro cu specific franțuzesc și cu vinuri speciale.

PAGINA

POVEȘTI DE SUCCES

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

BumbagR și Ramona Manea Brand-ul și omul prin care s-a popularizat borseta în România Povestește-ne cum ai ajuns să transformi borseta, un accesoriu al anilor '80, într-o afacere de succes în România anilor 2000. În 2007 am creat prima borsetă, dintr-o pură necesitate. Nu era prea frumoasă, dar mă ajuta să am mai multă mobilitatea în timpul jobului. Când au văzut colegii ce practică poate fi o borsetă, m-au rugat să le fac și lor. Și-au dat seama că uneori un accesoriu banal pe care în mare parte îl purtau parcangii (din spusele lor) poate fi un obiect de nelipsit din rutina de zi cu zi. Cumva, acela a fost primul moment când am realizat că are un mare potențial acest accesoriul al anilor ‘80. În acea perioada PAGINA

eram studentă la secția Modă, din cadrul Universității de Artă București. A fost destul de la îndemână să transform banala borsetă într-un accesoriu util, dar și de fashion. Cât de greu a fost să-i convingi pe români că au nevoie de o borsetă și că e și cool să o porți?

Ramona Manea are 29 de ani și este absolventă a Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, secţia Modă. Ea este cea responsabilă pentru popularizarea borsetei la noi în țară. În 2007 a creat prima borsetă, când încă era studentă, și astfel a început povestea brandului BumbagR. Pentru realizarea borsetelor, Ramona colaborează de multe ori cu ilustratori, pictori şi designeri. Iată povestea acestei afaceri de succes: Trebuie să recunosc că la început a fost un pic dificil. Oamenii știau de ce ar trebui să poarte o borsetă, erau conștienți că i-ar ajuta să nu-și mai piardă lucrurile mărunte și importante din buzunare sau pur și simplu le-ar ușura fluiditatea în trafic, dar aveau un blocaj mental. Nu puteau trece peste gândul că, dacă ar purta o borsetă, majoritatea îi va asocia cu un nene de la parcare. Am făcut tot felul de shooting-uri în care am pozitionat borseta pe vârful piramidei a self esteemului. I-am schimbat forma, am construit-o pe nevoile omului zilelor noastre. Am făcut diferite filmulețe în care arătam cât de utilă este și în același timp cum îți poate schimba outfitul, astfel încât să te transforme într-o vedetă a streetwear-ului urban. Într-un final, efortul meu uriaș, de a schimba mentalitatea oamenilor, a început să dea roade abia când am asociat borseta cu diferite www.zilesinopti.ro

Martie 2020

POP CULTURE MAGAZINE

produsul BumbagR devine mai calitativ. Te mai ocupi și cu altceva în afară de BumbagR sau poți să te susții din acest business? Nu! Tot timpul îl dedic acestui brand cu dorința să ajung și mai departe. Da, mă susțin din această meserie de borsetar, dar, dacă nu-mi plăcea, probabil nu aveam profit și evident că nu reușeam să mă întrețin din acest business.

branduri de lifestyle și, practic, dintr-o dată acest accesoriu, care, după părerea mea, avea toate calitățile necesare de a fi băgat în seamă, a început să fie cool. Ce părere ai despre piața de urban fashion din România? Este într-o super creștere. Au început să apară și la noi magazine dedicate fashionului urban. Într-un singur an s-au deschis 2 mari magazine de acest gen (vezi Footshop și Sneaker Industry), ceea ce mă face să cred că există un potențial în România și în curând va exploda piața de branduri dedicate streetwear-ului. Sunt foarte mulți oameni care au început să cumpere produse de la branduri locale și să aibă încredere în stylingul lor. Acești oameni sunt cei care îmi susțin brandul, sunt acei oameni care vor trece România la următoarea etapă. Cred în viitorii și actualii designeri români, și mai cred

că vor aduce România la prag de concurență cu marile orașe urbane din întreaga lume. Ce e diferit la felul în care faci borsetele acum, față de 2007, momentul în care ai început? De-a lungul timpului am încercat multe forme/tipare, dar cel mai vândut a fost tot cel clasic, pe care l-am conceput de prima dată, în 2007. De fiecare dată când am lansat un produs nou, am luat-o de la capăt cu tot ce ține de marketing. Nu este o muncă ușoară. Am făcut ușoare schimbări modelului clasic de borsetă datorită evoluției tehnologiei. Telefoanele sunt mai mari acum, față de ce exista în 2007, automat buzunarul pentru telefon trebuie să fie mai mare; fermoarele sunt mai calitative acum, față de vremurile de atunci, materialele sunt mai ușor de personalizat față de 2007. Odată cu evoluția tehnologică, și

Cum prevezi evoluția brandului BumbagR în următorii 5 ani? Următorii 5 ani vor fi anii în care trec la un nivel la care visez de mult. Îmi doresc tare mult un shop fizic. Lucrez de ceva vreme la acest vis și în cursul acestui an va fi realizat. Cred că shop-ul este vârful piramidei, dar mai am și alte realizări de bifat. Îmi doresc să ajung pe piața internațională, să-mi măresc echipa și atelierul, pe scurt prosperitate și succes.

PAGINA

TEXT DE IOAN BIG

POP CULTURE MAGAZINE

POP-UP STORiEs

(Super)Eroine din comics-uri pe marile ecrane

u 100 de ani în urmă, în 1920, activista americană Margaret Sanger publica, cu un imens succes, cartea Woman and the New Race, bestseller ce avea să îl inspire pe psihologul William Marston în crearea Prinţesei Diana din Themyscira, amazoana plămădită din lut de mama ei, Regina Hipolita, şi înzestrată cu puteri supraomeneşti de către zeii greci... pe scurt, Wonder Woman, prezentată consumatorilor de Pop culture de către DC Comics în ianuarie 1942 (Sensation Comics #1). Supereroina, infiltrată în plebe ca Diana Prince, a supravieţuit www.zilesinopti.ro

trecerii timpului surfând pe sucesiunea de valuri feministe pentru a ajunge în secolul 21 cu o personalitate, look şi fictografie adaptate vremurilor moderne, cele în care Hollywood-ul pare să fi îngenuncheat spăşit pentru a jura supunere promotoarelor ‘hashtag feminism’-ului. Wonder Woman este mai nou o semizeiţă protectoare a umanităţii în faţa oricărui pericol (supra) natural din univers... oarecum la fel ca şi rivala sa Captain Marvel aka Carol Danvers, mai tânără (a apărut în comics-uri abia în ‘77), de care a scăpat însă cel puţin până în 2022, când Marvel Comics estimează că va lansa sequel-ul la filmul din

2019 cu Brie Larson. După hit-ul din 2017, Wonder Woman revine mult mai repede pe ecrane, anul acesta, în Wonder Woman 1984 (r: Patty Jenkins), dar Gal Gadot va trebuie să fie extrem de convingătoare pentru ca publicul de cinema, infidel de felul său, să nu o lase de izbelişte în favoarea lui Black Widow (Scarlett Johansson), eroina creată de Stan Lee în ’64 (Tales of Suspense #52), care se întoarce la rădăcinile sale ruse într-o continuare la Captain America: Civil War, sau, mai verosimil, a lui Andromaca din The Old Guard (r: Gina PrincePAGINA

Martie 2020

Bythewood), unde personajul născut în 2017, aflat la debutul în cinema, este interpretat de... Charlize Theron, o altă amazoană modernă dacă ne gândim la Furiosa din Mad Max: Fury Road. Plus că, la anul, Thor, care e 100% zeu şi nu un ‘semi’ ca Diana, revine ca... femeie, “Zeiţa Tunetului”, sub înfăţişarea lui Natalie Portman, în filmul lui Taika Waititi. C-aşa-i (şi) în comicsuri, mai ales în cele create în perioada celui de-al 4-lea val feminist. Trecere în revistă sumară a câtorva dintre (super)eroinele ajunse din comics-uri icon-uri pe marile ecrane, cu limitare la personajele pozitive şi nu la cele cu o moralitate sau un comportament discutabil precum Harley Quinn, Catwoman, Dark Phoenix, Hela ori Mystique. Prima îşi are originea în benzile desenate create de JeanClaude Forest (1962), aproape de apogeul celui de-al doilea val feminist (Betty Friedan a publicat The Feminine Mystique în 1963), asociat Revoluţiei Sexuale. În BD-ul considerat acum primul comics porno din istorie, Barbarella reprezenta în anii ’60 simbolul femeii moderne şi emancipate într-o epocă a eliberării sexuale definită (inclusiv) prin intrarea în uzul comun a metodelor contraceptive şi acceptarea formelor alternative de sexualitate. Cinefilii au rămas în minte cu imaginea lui Jane Fonda în filmul lui Roger PAGINA

POP CULTURE MAGAZINE

Vadim din ‘68, cu ea în rolul aventurierei spaţiale care îşi foloseşte nurii pentru a împiedica un savant din alt sistem planetar să distrugă Pământul cu o super-armă. Pe ecran, Barbarella supravieţuieşte în final sexului fără anticoncepţionale şi torturii în “orgasmatron” şi s-a bucurat de un asemenea succes încât nicio altă candidată venită din comics-uri nu s-a mai apropiat vreodată de popularitatea ei, cel puţin până în efervescenţii ani ’80 când Supergirl (1984, r: Jeannot Swarc, cu Helen Slater în rolul verişoarei lui Superman, creată de Otto Binder în 1959) şi Red Sonja au emis fără succes primele pretenţii, cea din urmă datorită staturii imperiale al Brigittei Nielsen în Fantasy-ul lui Richard Fleischer din 1985, în care atletica eroină roşcată expertă în mânuirea sabiei imaginată de Roy Thomas, ce debutase pentru Marvel în 1973 alături de Conan the Barbarian, face echipă cu Lord Kalidor (Arnold Schwarzenegger). Apoi, odată cu cel de-al treilea val feminist, sfârşitul de veac a coincis cu apusul acestui trend din categoria consumeristă “femsploitation”, marcat în cinema doar de încă o eroină ieşită din ordinar, Barb Wire, în pelicula din 1996 al lui David Hogan, cu Pamela Anderson în rolul patroanei de bar şi vânătoarei de recompense dependente de adrenalină lansată ca personaj de Dark Horse Comics în ’94. Orice tentativă post-2000 de a continua în direcţia exploatării excesive a calităţilor fizice ale femeilor a fost întâmpinată cu www.zilesinopti.ro

Martie 2020

POP CULTURE MAGAZINE

rezerve de public, probabil cel mai bun exemplu în acest sens fiind Elektra din 2005 (r: Rob Bowman), în care tentativa (lăudabilă) al lui Jennifer Garner de a intra în pielea asasinei cu sânge grecesc imaginată de Frank Miller în 1981 în Daredevil #168 a fost anihilată de un scenariu inept, însăilat din frânturi ale aventurilor sale în comics-urile Marvel. În sectorul “crowd pleasing”, invazia supereroinelor pe marile ecrane a fost masivă şi concertată din momentul confirmării forţei impactului la public al francizei X-Men, demarată de Bryan Singer, şi care numără până în acest moment 12 filme (2000-2019) cu Storm, Raven, Domino sau Rogue. Pe calea deschisă de X-(Wo)men şi până la

Birds of Prey, au păşit grupat, uşor-uşor, antieroinele - “femmes fatales”... mai mult sau mai puţin - din Neo-Noir-urile lui Frank Miller, Sin City şi The Spirit, în filmele din 2005, 2008 şi 2014 (Gail/Rosario Dawson, Nancy Callahan/Jessica Alba, Sand Saref/Eva Mendez, Berthie/Lady Gaga, etc) dar şi Lorraine Broughton din Atomic Blonde (2017, r: David Leitch, cu: Charlize Theron), agenta MI6 apărută în The Coldest City, comicsul lui Antony Johnston de la Oni Press din

www.zilesinopti.ro

2010, şi Alita (2019, r: Robert Rodriguez, cu: Rosa Salazar), “fata” semi-CGI al lui James Cameron extrasă din paginile seriei Manga creată de Yukito Kishiro (Gunnm, 1990). Personajele feminine pozitive din panteonul comicsurilor cu impactul cel mai substanţial în entertainmentul cinematografic rămân totuşi, fără îndoială, Wonder Woman şi Captain Marvel dar până vom putea ajunge să tragem o concluzie, rămâne de văzut şi cât de convingătoare va fi Anya Taylor-Joy ca juna expertă în teleportare Illyana Rasputin aka Magik în New Mutants (echipa creată de Chris Claremont pentru Marvel în 1982 ca spin-off la X-Men), ce va fi lansat la noi la începutul lunii aprilie.

Citiţi versiunea integrală pe www.zilesinopti.ro PAGINA

TRAVEL&MUSIC

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

Cum să te pierzi în Amsterdam pe muzica lui Eric Clapton

e timp de vară, orașul Amsterdam se transformă într-o oază de verdeață, iar străzile par să găzduiască non-stop un fel de festival care celebrează cultura urbană de toate felurile. Diversitatea e la ea acasă, iar vara acest lucru se vede cel mai bine în cel mai popular oraș al Olandei. Bineînțeles, dacă tot ajungi în Amsterdam e recomandat să vizitezi măcar unul dintre faimoasele coffee shop-uri, asta ca să înțelegi care e treaba cu mirosul înțepător și intrigant de pe străduțele orașului. Până la urmă,

BUGET  Cursă Blue Air: 19 - 21 iunie ~ 2.400 lei (în funcție de perioada în care cumperi biletele)  Cazare: B&B Zuid Oost Heesterveld (8.6 Fabulous) 1,046 lei / camera dublă  Bilet concert: 95 de euro PAGINA

olandezii sunt foarte deschiși la minte în ceea ce privește felul în care alegi să te relaxezi. Deci, poți să-ți permiți pentru o zi să uiți de toate ideile preconcepute ale minților închise. Revenind la chestiuni mai turistice, trebuie să știi că Amsterdamul este un labirint în care te poți pierde ușor în rătăciri ciclice. Asta pentru că, dacă-l privești de sus, orașul arată ca o secțiune transversală printr-un bulb de lalea, cu numeroasele sale străduțe și canale (aproape) concentrice. Și asta ți-aș și recomanda: să descoperi acest oraș pierzândute în el. Crede-mă, va fi o aventură de neuitat. Și poți face asta într-un city break în iunie, când în oraș ajunge și turneul lui Eric Clapton, un artist legendar a cărui muzică are un ecou aparte în acest minunat oraș. Iată cum să te „pierzi organizat” prin Amsterdam, pe muzica lui Clapton, într-un fel de warmup sau after party la concertul său de pe 19 iunie, de la Ziggo Dome (superba sală polivalentă a olandezilor).

 Închiriază o bicicletă, pune-te pe o pistă de biciclete și pedalează cât te țin picioarele („Can't Find My Way Home”). Îți vine sau nu să crezi, Amsterdam a fost un oraș mai sufocat de trafic decât Bucureștiul. Dar asta se întâmpla în anii 1960, iar atunci olandezii au organizat proteste până când autoritățile au început să transforme orașul într-unul din ce în ce mai prietenos cu bicicletele. Astăzi este un paradis al transportului alternativ, iar olandezii merg pe 2 roți mai bine ca pe 2 picioare.  Descoperă orașul cu un tur cu barca pe canale („My Father`s Eyes”). Rețeaua de canale a Amsterdamului face parte din patrimoniul mondial al UNESCO și este mai circulată ca rețeaua de drumuri din interiorul orașului. De asemenea, aceasta trece pe lângă toate monumentele și clădirile importante din oraș, așa că un tur cu barca nu este o opțiune, ci o obligație.  Încearcă să traversezi toate cele 1200 de poduri din Amsterdam („Layla”). Iată o provocare (imposibilă) chiar și pentru un olandez. Având atât de multe canale, Amsterdam are foarte multe poduri, unele vechi de peste 400 de ani, altele moderne, unele romantice, altele cu povești tragice etc. Ce vreau să spun este că fiecare pod din Amsterdam are o poveste de spus despre acest oraș. A, și pe timp de noapte, toate podurile din oraș sunt luminate superb. www.zilesinopti.ro

www.roimage.ro /roimage2000

DIN 27 MARTIE 2020 LA CINEMA

Y I F E I

L I U