Zile și Nopți Timișoara, Septembrie 2021

MUZICĂ. ARTĂ. FILM. EAT & DRINK. FASHION & LIFESTYLE.

SEPTEMBRIE 2021 | WWW.ZILESINOPTI.RO

POP-UP STORiEs: Haine cu personalități.

Designerii favoriți ai vedetelor anilor '80.

Interviu exclusiv: CEZARA DAFINESCU | MĂDĂLINA PAVĂL: Oamenii se fac dor Muzică & Film: ISTVÁN SZABÓ | Elefantul din bucătărie: FINE DINING ROMÂNESC CLAUDIU BLEONŢ: Vocea lui Dracula | Filmul românesc: interviu cu ADRIAN TITIENI

Septembrie 2021

Editorial

POP CULTURE MAGAZINE

Nevoia de a fi turist în propriul oraş Ioan BIG, publisher

S

untem deja în septembrie. Cam gata cu vacanţele, ne-am întors la casele noastre, în urbea noastră, la treaba noastră. Repede a mai trecut şi vara. Ar fi putut să ţină (mult) mai mult, că ne-a prins bine. Cât de bine? Doar noi ştim. Ce contează e că am putut reîntâlni bucuroşi prieteni de care ne înstrăinasem, că ne-am relaxat cum şi cât am putut pe munte sau prin deltă, în metropole pline de viaţă sau în cătune uitate de timp, prin livada bunicilor sau în airbnb-uri, în fine, că am mai scos nasul din oraşul devenit apăsător prin agasantul ţiuit al sirenelor ambulanţelor şi masa mohorâtă de semeni antrenaţi într-o mişcare robotică pe anostul traseu serviciu-supermarket-acasă. Am putut hoinări vara asta în voie... să ascultăm muzici în festivaluri la Brezoi, Gărâna sau Bicaz, să mergem la teatru la FITS, la Sibiu, sau în Săptămâna Comediei la Braşov, să vedem filme la TIFF la Cluj sau la SFR la Iaşi, ce mai, una peste alta, trebuie să admitem că a fost o vară acceptabilă în care ne-am regăsit câte ceva din starea de bine, chiar în condiţiile persistenţei senzaţiei tâmpite că virusul pândeşte din fiecare ungher şi a valurilor de căldură excesivă pe care nici măcar briza mării nu le-a potolit.

Dacă tot vorbim de valuri... acum, în septembrie, filmul nostalgic al experienţelor noastre estivale se poate rupe uşor iar optimismul greu câştigat face loc unui alt ‘ism’ dacă ne gândim la valurile parşive de care aproape uitasem cât am stat cu burta la soare şi mintea la distracţie, şi care ne-ar putea torpila “lifestyle”-ul: valurile de scumpiri dintr-o piaţă scăpată de sub control în care pâinea are mai multe preţuri dar eu nu mănânc pâine iar energia e mai ieftină doar pentru cei care consumă mai puţin, valurile de angajamente nefondate ale politicienilor preocupaţi exclusiv de rezultatul caftelilor din partidele lor şi nu de naţiunea pe care, teoretic, o guvernează, dar, mai ales, inevitabilul val nou pandemic, al cărui potenţială amploare dă frisoane oricăruia dintre noi care nu avem fantezia că virusul nu există.

Cu impredictibilitatea asta, să fie septembrie... ultimul val? De festivaluri şi evenimente de anvergură din acest an? Să sperăm că nu. După cum ziceau - pe bucăţi - o serie de preşedinţi de-ai noştri de-a lungul timpului, situaţia e complexă, o urmărim cu atenţie şi un pic de îngrijorare dar nu există decât o certitudine, că iarna nu-i ca vara. Aşa că, în logica asta, toamna e un anotimp de... tranziţie. În care am face bine să profităm la maxim de fiecare sursă de interacţiuni culturale şi de entertainment memorabile pe care ni le oferă oraşul în care ne ducem viaţa. Asta indiferent că suntem clujeni şi mergem în septembrie la Untold sau la Jazz in the Park, bucureşteni la Forever Hit ori SAGA, braşoveni la Jazz & Blues Festival sau Organ Nights, timişoreni la Plai sau la CEFTM, sibieni la George Enescu sau la Astra Film Festival. Să ne dăm un reset în ce priveşte modul în care gustăm experienţele de goingout devenind turişti în propriul oraş. Cred că avem nevoie de asta şi merită să încercăm.

www.zilesinopti.ro

PAGINA

3

CUPRINS www.zilesinopti.ro www.faceboook.com/ zilesinopti ZILE ȘI NOPȚI - POP CULTURE MAGAZINE ISSN 2559-172X Apare gratuit, lunar.

Nr. 9 (540) - septembrie 2021 Tiraj: 30.000 exemplare București (10.000 ex), Brasov (5.000 ex) Cluj (5.000 ex), Iasi (5.000 ex), Timișoara (5000 ex) Director General: Marian Gîlea, marian.gilea@zilesinopti.ro Publisher: Ioan Big, ioan.big@zilesinopti.ro Director Vânzări: Simona Stoichici, Simona@simone-advertising.ro Publicitate print: Regia MGSI, Valeria Iliescu valeria.iliescu@mgsi.ro Publicitate online: Alexandru Cârcei, alexandru.carcei@whitemedia.ro Digital & Print Manager: Aurel Martinescu, aurel.martinescu@zilesinopti.ro Director Financiar: Mihaela Oană, mihaela.anutoiu@zilesinopti.ro Contabilitate: Mihaela Stoica, contabilitate@zilesinopti.ro Dezvoltare online: Radu Ganea, radu.ganea@zilesinopti.ro Readacție Print/Online/Social Media: Vlad T. Copilu vlad.copilu@zilesinopti.ro Georgiana Grigore, site@zilesinopti.ro EDIȚIA DE BUCUREȘTI: Publisher: Ioan Big ioan.big@zilesinopti.ro Online: Georgiana Grigore, bucuresti@zilesinopti.ro Distribuție: Dan Budoi EDIȚIA DE BRAȘOV: Redacție: Georgiana Grigore site@zilesinopti.ro Distribuție: Andrei Paul paul.andrei@zilesinopti.ro EDIȚIA DE CLUJ: Redacție și vânzări: cluj@zilesinopti.ro Distribuție: Pop Eugen Claudiu EDIȚIA DE IAȘI: Vânzări/distribuție: Andrei Stratulat, iasi@zilesinopti.ro EDIȚIA DE TIMIȘOARA: Director revistă: Adela Maria Berbentia Francize ZILE ȘI NOPȚI: Timișoara, Sibiu, Oradea, Pitești, Bistrița.

Tipărit la tipografia Conphys. www.conphys.ro ZILE ȘI NOPȚI este marcă înregistrată.

Editor: City Guide Media SRL. Brașov, Str. Octavian Goga nr. 9A PAGINA

4

POP CULTURE MAGAZINE

Echipa de redacție IOAN BIG

GRUIA DRAGOMIR

PUBLISHER

Ioan Big este jurnalist și analist Pop Culture.

Este autor al volumelor “Blue, Black & White: Povestea Rolling Stones”, “Sexul... crucea lui Ken Russell”, “Eric Clapton”, “Era Punk” și “Zombies în secolul 21”.

ALIN GĂLĂȚESCU

SENIOR EDITOR

A absolvit Facultatea de Litere cu o lucrare de licență despre influența culturii americane asupra literaturii române. A debutat în romanul colectiv Rubik (Polirom, 2008), a tradus Jurnalul pe motocicletă al lui Che Guevara (Polirom, 2008) și a publicat proză scurtă în revista Tataia.

DELIA MITRACHE

SENIOR EDITOR

Alin este analist de Modă și LifeStyle / Creator de Evenimente: SOIREES DE LA MODE, GALA AVANPREMIERE, FASHION MOMENTS, SPRING - SUMMER - EVENING GALA, BEST NEW COMMERS/ Consilier de Imagine și de Brand / Creator de Proiecte Speciale de Film și Fotografie Arty.

SILVIA TRAȘCĂ

REDACTOR

Absolventă a Facultății de Jurnalism din București, specializarea Comunicare, Silvia este jurnalistă și creatoare de conținut pe subiecte care includ filmul, muzica și povești de viață autentice.

REDACTOR

Delia este jurnalistă și face selecția de evenimente culturale pentru rubricile de recomandări. Realizează reportaje și interviuri din spațiul teatral și festivalier.

HORIA GHIBUȚIU REDACTOR

Horia s-a născut la Praga, în 1969. Avea să fie adus în ţară la şase săptămâni de la naştere şi lăsat să crească aici. E ziarist din 1990, a lucrat de la presa cotidiană (Tineretul liber, Evenimentul zilei, ProSport, Adevărul) până la ghiduri TV (TVmania) şi reviste lucioase...

TEODORA BRATU

ALEX MUȘAT

REDACTOR

REDACTOR

Alex Musat este toboșar și absolvent al secției de Jazz & Muzica Ușoară din cadrul U.N.M.B. Alex scrie articole despre muzică.

Teodora este jurnalistă și scrie analize referitoare la teatru, film și artele performative.

Contributori:

IOANA ALDEA / BERTI BARBERA / GABRIEL BĂLĂNESCU / / ȘTEFAN CHIRIȚESCU / MĂDĂLINA CRISTINA DIACONU / COSMIN DRAGOMIR / ANTOANETA GALEȘ / ȘTEFAN IANCU / MĂDĂLINA SÁNTA / MIHAELA SCÂNTEIE / ADRIANA SOHODOLEANU

Colaboratori: CLAUDIA ALDEA, IULIANA CIOCÎRLAN, MĂDĂLINA LEFTER, ALEXANDRA POPESCU, VLAD T. COPILU, ALINA BĂLAN, ANAMARIA GRUMEZA, ȘTEFANIA NISTOR, ANDREEA PETRESCU, VANIA PIERȘINARU, ALEXANDRA BUJENIȚĂ

www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

MUZICĂ / pagina 21 Cu nostalgie la discotecă, la cea mai mare discotecă

... în aer liber ��������������������������������������������������������������������������� 19 OPINIE: Live is Life De ce iubim muzica

POP CULTURE MAGAZINE

ARTĂ / pagina 33 Prin gaura de iepure către Țara Minunilor ����������������������� 33 ART EXPO: Toamna expozițiilor de artă în Europa ������� 34 ARTA CINEMATOGRAFICĂ: ISTVÁN SZABÓ- “Muzica

anilor '90? ��������������������������������������������������������������������������������� 22

de oper㠺i opera cinematografic㔠������������������������������������� 36

Than Ever” ������������������������������������������������������������������������������� 23

ANDREESCU” ������������������������������������������������������������������������� 46

POP STAR:BILLIE EILISH este „Happier

MUZUCĂ NOUĂ: POP & ROCK Playlist-ul lunii

septembrie ������������������������������������������������������������������������������� 25 ANIVERSARE: GRACELAND:

Vizita lui Paul Simon pe tărâm african ����������������������������� 27 INTERVIU: MĂDĂLINA PAVĂL ��������������������������������������� 28 OMUL CU DISCURILE: MATT CARMICHAEL ������������� 32

FILM / pagina 51 Toamna se numără… festivalurile de film ������������������������� 51 PREMIERELE LUNII: ����������������������������������������������������������� 52

„LUX ÆTERNA” / ����������������������������������������������������������������������� 56 „MIA ÎȘI RATEAZĂ RĂZBUNAREA” / ����������������������������������������� 60

B.D.: Maeștri ai benzii desenate românești: ȘERBAN

PERFORMING ARTS: SSANJA LATINOVIĆ ����������������� 40 DESIGN: „Super September” - Luna design-ului în

Europa ��������������������������������������������������������������������������������������� 42 ARTIȘTI URBANI: Lost.Optics ������������������������������������������� 44 MUZEU POP UP: AART SAFARI 2021, o întâlnire unică,

de neuitat, cu arta românească ������������������������������������������� 46

EAT&DRINK / pagina 75 CULINARiA:

Restaurantul – o nouă familie pentru un om singuratic. 75 GURMAND: Mămăliga ca delicatesă ���������������������������������76

„OTTO BARBARUL” / ����������������������������������������������������������������� 61

TOP: 5 locuri din țară unde mănânci o pizza bună ���������77

DOCUMENTAR: ROMÂNIA SĂLBATICĂ ��������������������� 55

fine-dining românesc �������������������������������������������������������������79

„SHANG-CHI AND THE LEGEND OF THE TEN RINGS” ������������� 66

CINE COMBO Mai avem nevoie și de umor comercial � 59 FILM ROMÂNESC Interviu cu ADRIAN TITIENI ��������� 62

ANIVERSARE THE BIG BOSS ������������������������������������������� 65 DRACULA FILM FESTIVAL: CLAUDIU BLEONȚ ������� 71 DOCUMENTAR: INTERVIU cu RAY MEARS ����������������� 72 POINT OF VIEW ÉTÉ 85 O dragoste de-o vară ��������������� 74

LIFESTYLE / pagina 91

PE GUSTUL NOSTRU: Elefantul din bucătăria noastră:

FOOD TRAVEL: Cartofii în jurul lumii �����������������������������80

DRINK: Limonade capitale ���������������������������������������������������82 TOP: 5 terase din țară pe care să întâmpini toamna �������83 Spumantul (îţi) face viaţa bună �������������������������������������������85

5 O’CLOCK: Ceai bun de băut din toată lumea ���������������86

POP-UP STORIES / pagina 11

STOP THE FAKES ! ��������������������������������������������������������������� 91

RETROSPECTIVĂ

OUD de la MUSICOLOGY prin ELYSEE Parfumery ����� 92

uneiactriţe încântătoare” ��������������������������11

AWARDS Parfumul lunii septembrie: FLY ME TO THE

Spirits Award septembrie: OPIHR GIN ����������������������������� 93

CEZARA DAFINESCU - “File din povestea

HEALTH ����������������������������������������������������������������������������������� 94

POP-UP STORiEs

contemporană ������������������������������������������������������������������������� 96

anilor ‘80 ��������������������������������������������������������14

DESIGN: HOLLAND HOUDEK - Designer de bijuterie

EDITORIAL fashion: « The New MIX » ����������������������������� 98 DESIGN / ARHITECTURĂ Conversia Uzinei de Apă,

DESIGNERII FAVORIȚI ai vedetelor

HAINE CU PERSONALITĂȚI - MUZICĂ

Suceava �����������������������������������������������������������������������������������103

& FASHION ��������������������������������������������������18

FESTIVAL 2021 ���������������������������������������������������������������������111

POVEȘTI DE SUCCES

FASHION EVENT TRANSILVANIA FASHION

ECO: 50 de ani de greebpeace �������������������������������������������114 www.zilesinopti.ro

ARTESANA: „Artizanii laptelui pur”… ��88 PAGINA

5

ZILE ȘI NOPȚI & CARPATHIA Foto © cobor-farm.ro

Bike&Brunch cu observare de păsări și vizită la barajul castorilor

S

âmbătă, 25 septembrie, vă invităm la ferma de Biodiversitate Cobor… pe bicicletă. Facem o vizită păsărilor din Colinele Transilvaniei şi familiei simpatice de castori, care şi-au construit baraj în zona de sud a destinaţiei Colinele Transilvaniei. Vă invităm să "bicicliţi" în căutarea lor, până la Cobor, în comuna Ticuşul Vechi din județul Braşov.

Traseul este de poveste!

Plecăm la ora 9 dimineața din parcarea Cetății Făgăraşului.

Urmărim drumul pe malul

PAGINA

8

Oltului, trecem prin satele Şona, Hălmeag şi Felmer și ajungem la Cobor. Nivelul traseului este uşor spre mediu și are o lungime (tur+retur) de aproximativ 50 km, cu o diferenţă de nivel de 650 m.

Ghizii specializați, dedicaţi pentru cicloturism, de la Rent a Bike Sighișoara ne vor fi alături pe tot parcursul traseului, iar ghidul de păsărar ne va ajuta să ochim toate păsările din zonă.

Odată ajunși la Ferma de Biodiversitate Cobor, ne așezăm la umbră, ne răcorim cu un pahar de sirop rece, ne bucurăm

de un prânz sănătos, de vizita fermei și a satului.

Participarea la eveniment de face în baza unei rezervări ferme, prin completarea formularului disponibil în eveniment, pe pagina de facebook a Fermei de Biodiversitate.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Asociația Colinele Transilvaniei și promovează satul transilvănean, produsele locale și crearea de beneficii ce pot aduce schimbări în bine la nivel local, prin folosirea serviciilor locale. www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

Sfrâncioc roșiatic

ZILE ȘI NOPȚI & CARPATHIA

Presura galbenă

Barza neagră

Ferma de Biodiversitate Cobor este un model de afacere verde de succes al Fundației Conservation Carpathia, ce are ca scop dezvoltarea comunității locale, într-un echilibru perfect cu natura.

Vă așteptăm la Ferma de Biodiversitate Cobor! www.cobor-farm.ro facebook.com/FermaCobor facebook.com/events/cobor-ferma-ecologica/ www.zilesinopti.ro

PAGINA

9

INTERVIU DE IOAN BIG

CEZARA DAFINESCU File din povestea unei actriţe încântătoare

D

istinsă cu Premiul pentru întreaga carieră la Gala TIFF 2021, îndrăgita actriţă de teatru şi film Cezara Dafinescu a debutat acum jumătate de secol pe marile ecrane prezentând un concurs în comedia Brigada Diverse în alertă! şi tot cu aproximativ 50 de ani în urmă a început povestea ei de dragoste cu publicul de teatru, indiferent că a apărut în faţa acestuia ca Wanda Serafim în Gaiţele, Sandra în Zbor deasupra unui cuib de cuci, Alta în Act veneţian sau Ina în Campionul. Şi pentru că odată cu trecerea timpului tot mai multe file s-au adăugat acestei poveşti care încă nu s-a sfârşit, am considerat nimerit să o răsfoim din nou ca să ne reamintim de unele aventuri teatrale şi cinematografice care îi jalonează capitolele şi care au imprimat-o pe Cezara Dafinescu într-un fel minunat, de neşters, în memoria spectatorilor aparţinând mai multor generaţii.

www.zilesinopti.ro

RETROSPECTIVĂ Aş vrea să plecăm în dialog lămurind circumstanţele în care s-a produs acel declic care v-a făcut să credeţi, adolescentă fiind, că puteţi deveni realmente o bună actriţă. A trebuit să credeţi cu tărie în acest lucru, presupun, ca să daţi şi a doua oară examen la Teatru…

N-am crezut. Eu consider că atunci când trebuie să se întâmple ceva se întâmplă sau, mai precis, nimic nu e la voia întâmplării şi tocmai că nu m-am gândit niciodată să mă fac actriţă. [...] La Sibiu, unde m-am născut, am vrut să fac balet, dar cum se vedea c-o să fiu înaltă şi pe vremea aceea parteneri erau puţini, mi s-a sugerat că n-o să am partener. Şi atunci leoaica din mine, chit că aveam doar 8-9 ani, s-a supărat atât de tare încât am zis ‘Da? N-am voie să fac ce vreau eu? Atunci fac ceva diametral opus!’ Şi diametral opus faţă de graţia baletului a fost atletismul.

Mătuşa mea era antrenoare emerită, avea campioni, şi m-a luat în grupa ei, am făcut liceul sportiv şi, cum râd eu mereu, noi, leii, când ne-apucăm de ceva trebuie să fim primii... am devenit campioana ţării la juniori. Natura a făcut însă în aşa fel încât să am un accident când eram în lotul ţării la atletism şi cum şase luni pentru un sportiv de performanţă înseamnă imens a trebuit să renunţ. În paralel, părinţii voiau să dau la medicină. M-am pregătit serios pentru medicină cu şefii catedrelor de anatomie PAGINA

11

RETROSPECTIVĂ de-acolo şi când au fost de acord că sunt de nota 10 l-au chemat pe tata. Tata, Generalul Dafinescu, nu suporta să merg eu la teatru, voia o facultate serioasă.

După ce ăia au spus că ştiu carte, eu am zis însă... ‘Da? Bine, pa, eu dau la Teatru!’.

Scandal în familie, suferinţe, dar tata a zis totuşi: ‘Hai, bine, faci acuma Teatrul, dar pe urmă te apuci de o facultate serioasă’. Culmea e că nici măcar n-am intrat în primul an, aşa că nu pot spune că m-am gândit vreodată c-am să ajung actriţă dar, pe urmă, a mers totul de la sine, aşa că eu consider că mare influenţă o are Dumnezeu.

După absolvire, în 1973, aţi ajuns relativ repede pe scena TNB. Cum s-a întâmplat asta căci pe atunci era cu repartiţii la nivel naţional şi cu stagiatură obligatorie?

Am terminat în ’73 dar n-am fost repartizată la Naţional, cu toate că aveam note mari şi puteam să îl aleg. Dar m-am căsătorit cu George Motoi, care fusese actor şi la Cluj, şi am rămas însărcinată.

Mi-am dat Examenul de Stat însărcinată şi eram aşa de… puştoaică, atât de speriată de acest eveniment şi atât de corectă încât, ca să PAGINA

12

POP CULTURE MAGAZINE

Cezara Dafinescu și George Motoi

nu încurc lumea, am spus ‘Eu iau ce rămâne’. Şi mi-a rămas Petroşaniul. Nu ştiu cum se întâmplă acum, că probabil s-au mai schimbat lucrurile, dar pe atunci, prin ’74, cei din Petroşani nu erau foarte înnebuniţi de teatru şi asta însemna să stau bine mersi acasă, în concediul de maternitate, şi pe urmă să încep să iau negaţii, cum se proceda pe-atunci. Dar cum George era foarte corect, a zis, ‘Măi, e păcat să pierzi anii ăştia de tinereţe care pentru o actriţă înseamnă foarte mult. Hai să facem ceva, să ajutăm şi teatrul din Petroşani.’ şi aşa a pus în scenă un spectacol, Doi pe-un balansoar.

El fiind deja vedetă, am avut deci avantajul să joc lângă o vedetă, plus că, pregătind spectacolul în Bucureşti, am avut norocul să ne ajute prietenii: [Aurel] Mihailopol, faimosul fotograf, a

făcut afişul, Cavadia de la Buftea [inginerul de sunet Bogdan Cavadia – n.r.] mi-a făcut muzica, Florica Mălureanu, care e la Paris acum, a făcut decorurile, adică spectacolul a fost excepţional. Timp de trei ani am facut turneu cu George prin toată ţara, pentru că Teatrul din Petroşani avea interes... oriunde în ţară, când oamenii vedeau Motoi pe afiş, sălile erau pline, şi am fost un fel de găină de aur a teatrului, că ne scoteam banii. La un moment dat, după anii ăştia de stagiu, am ajuns şi în Bucureşti şi au fost cinci spectacole, la Naţional şi la Bulandra, la care a venit toată floarea cea vestită a cronicărimii române. Am avut nişte cronici extraordinare - chiar [Dinu] Săraru s-a întrebat, ‘Domnule, de unde e? Că e nemaipomenită!’ -, ei neştiind că eu sunt căsătorită cu George, că încă nu se ştia. Şi s-a întâmplat să vină la teatru şi Beligan [actorul Radu Beligan era atunci Director al TNB – n.r.]. Aşa m-a văzut Beligan şi a considerat acest spectacol examenul meu de intrare în www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

să cadă, ştii, prin replicile partenerilor, a fost la rândul său un succes. Şi tot aşa... succes după succes.

Teatrul Naţional. N-am intrat imediat, nu mai ştiu cum era, cred că n-aveau locuri, dar am jucat. Am jucat la Naţional, am înlocuit-o pe Ilinca Tomoroveanu - care rămăsese însărcinată - în roluri principale, iar asta a fost foarte bine pentru că un actor trebuie să intre în teatru pe uşa din faţă. [...]

N-au trecut însă decât puţini ani până când aţi devenit extrem de populară şi presupun că asta s-a datorat în mare măsură personajului Wanda Serafim din Gaiţele...

Gaiţele e un spectacol care s-a ţinut la Naţional ani de zile şi, după cum ştiţi, Wanda trebuie să fie foarte tânără. O juca înaintea mea Florina Cercel care era o actriţă superbă dar care, mă rog, cu vârsta, începuse să se mai îngraşe. Horea Popescu, regizorul, n-avea tupeul să-i spună ‘Dă-te la o parte’ şi atunci, uşor-uşor, am jucat dublura Florinei. Spectatorii, ştiţi cum sunt, ziceau ‘Cu cine se joacă?’, şi când aflau că spectacolul e cu mine veneau. Ea a auzit şi, tacit, s-a retras… deci am intrat înlocuind-o pe ‘Ţuca’ în multe spectacole în care personajul trebuia să fie mai tânăr. Mai târziu, am făcut Act veneţian, tot cu Mihai Berechet, unde am jucat cu Florin Piersic, şi având deja antecedente cu piese în doi, piese care se joacă foarte greu, că trebuie să joci ca şi când arunci un cuţit şi nu trebuie www.zilesinopti.ro

Act venețian

Fiindcă Act veneţian a avut premiera în 1982, să vorbim un pic şi de Domnul Valentino, în care aţi jucat un rol de socioloagă şi care a fost un spectacol ieşit din comun pentru începutul anilor ’80...

Exact, foarte special, chiar anormal. L-a pus Horea Popescu pentru Radu [Gheorghe], pentru ‘Gelu’, că aşa îi spuneam noi... pentru că el fiind un actor special, deşi foarte bun, nu prea avea ce juca în teatru cu monştrii sacri, şi-atunci i s-a pus acest spectacol în care el trebuia să facă oarecum pantomimă.

După cum bine ştiţi, el cu glasul stătea mai prost comparativ cu ceilalţi actori şi-atunci au găsit acest spectacol. Şi fiindcă pe vremea aia era mai greu să joace un bărbat singur, Horea a băgat această umplutură de femei, diferite ca gen, dar cele mai bune. Exceptândumă pe mine, celelalte erau chiar cele mai bune, Florina Cercel, Ileana-Stana Ionescu, Olga Delia Mateescu, Tamara Creţulescu, o pleiadă… am avut mare succes şi cu spectacolul acela. [...]

Citiţi în curând interviul complet cu CEZARA DAFINESCU pe www.zilesinopti.ro PAGINA

13

ZILE ȘI NOPȚI & CLUSA

– Povestea continuă

V

ă povesteam în ediția trecută de ce am pornit o fabrică de bere artizanală și cât de suprinși am fost când am realizat că băuturile comerciale nu au nici o legătură cu berea adevărată. Am scris despre asta și pe site-ul nostru www. clusa.ro unde vă invităm să citiți mai multe. Vom repeta cât de des vom putea, deși suntem conștienți că ne așteaptă un drum foarte lung…

CLUSA 1913 Red Lager îi este dedicată Mariei Tănase și nu puteam alege o bere mai potrivită ca Red Lager-ul – elegantă, catifelată, cu note dulcege de fructe de pădure. În memoria lui Iuliu Hossu am brasat CLUSA 1885 Vienna Lager, o bere rafinată cu arome de biscuiți și pâine prăjită, foarte potrivită serilor răcoroase de toamnă care ne așteaptă.

Alegerile poveștilor următoare au fost foarte sentimentale chiar dacă au depășit granițele țării. CLUSA 1892 Porter îi este dedicată echipei de fotbal FC Liverpool ai cărei suporteri suntem, iar stilul este poate cel mai englezesc posibil – Porterul în care veți găsi arome de migdale, cafea și caramel, toate provenite din malțul cu diferite grade de prăjire.

Am scris despre 4 din berile noastre iar acum vom descrie celelalte 5 tipuri împreună cu poveștile lor. Acestea s-au născut prin asocierea fiecărei beri cu un an, an care înseamnă ceva pentru noi sau comunitatea noastră.

Deși majoritatea berilor noastre sunt îmbuteliate la 0.33l, avem și două la 0.5l, un Lager și un Red Lager, ambele cu origini în Cehia, prin care am vrut să aducem conceptul de bere simplă și corectă, așa cum ar trebui produsă peste tot. CLUSA 1876 Lager este inspirată de cea mai băută bere din Cehia, cea de 10 Plato, cum este cunoscută la ei, echivalentul a 4.2% alcool. Am ales anul 1876 pentru a-l celebra pe Constantin Brâncuși, un artist român fără egal.

PAGINA

14

Ultima bere brasată CLUSA 1946 2xIPA este, după cum îi spune și numele, un India Pale Ale în care am înmulțit cu doi cantitățile de malț și hamei. A rezultat o bere foarte intensă, excentrică chiar, la fel ca personajul asociat, flamboiantul Freddie Mercury.

Dar poveștile noastre nu se opresc aici și vom veni cu beri noi în fiecare an. Sperăm să încercați berile noastre și să descoperiți arome minunate cum nu credeați că se pot regăsi în bere.

Cheers! www.zilesinopti.ro

TEXT DE ANAMARIA GRUMEZA

POP CULTURE MAGAZINE

POP-UP STORiEs Designerii favoriți ai vedetelor anilor ‘80

P

robabil ați remarcat preferințele din ultima vreme în materie de modă și putem spune cu certitudine că trendurile populare și articolele vestimentare în vogă de astăzi sunt, în mare parte, inspirate din ceea ce a reprezentat moda anilor ’80. Astfel, pentru a crea o imagine mai clară a acestei surse de inspirație - și anume perioada anilor ’80 – mă voi referi la câteva personalități importante din Pop culture care au reprezentat un reper al modei de atunci, articole vestimentare și accesorii pe care le-au popularizat, dar, mai ales, designerii favoriți ai lor, cu ajutorul cărora au fost posibile toate acestea.

Tendințele anilor ’80 în materie de modă erau reprezentate de lucruri cât mai provocatoare și pompoase; astfel, artiștii îndrăzneți, originali, care își devoalează personalitatea excentrică prin intermediul vestimentației și al propriului

www.zilesinopti.ro

look, devin exemple demne de urmat pentru publicul larg. Vedetele care activau în domeniul muzical al perioadei respective au lăsat cele mai pregnante amprente asupra modei de atunci, acestea făcându-și mereu apariția pe scenă purtând ținute cât mai

„ofertante”.

Una dintre cele mai apreciate și admirate vedete ale momentului era Madonna, a cărei vestimentație devine „literă de lege” pentru garderoba oricărei femei, odată cu intrarea sa în atenția publicului. Designerul favorit PAGINA

15

POP-UP STORiEs

Jean-Paul Gaultier

al Madonnei în perioada anilor ‘80 a fost Jean-Paul Gaultier, ale cărui creații îmbinau stilul masculin cu cel feminin, lucru ce se preta perfect stilului artistei. Una dintre cele mai memorabile creații purtate de aceasta a fost făcută de Jean-Paul Gaultier special pentru ea, după cerințele și indicațiile ei, fiind vorba despre body-ul roz cu sutien conic, pe care Madonna l-a purtat în prima seară a turneului Blond Ambition.

Un alt artist care a impresionat cu stilul său vestimentar în anii ’80 - și nu numai - este Michael Jackson, ale cărui apariții erau întotdeauna marcate de outfit-uri spectaculoase, unice, care străluceau sub privirea publicului fascinat.

Cei care se ocupau de itemurile pe care le purta - mai ales în cadrul concertelor sale - erau Michael Bush și Dennis Tompkins, Bush publicând chiar o carte despre Michael Jackson și PAGINA

16

POP CULTURE MAGAZINE

arta de a-i crea ținutele acestuia (The King of Style: Dressing Michael Jackson, 2012). Piesa de rezistență a unui outfit de-al lui MJ era întotdeauna jacheta. Jachetele lui Michael erau sclipitoare și ravisante iar crearea lor necesita o muncă asiduă, mai ales în cazul celor care conțineau și un sistem electric, artificiu stilistic ce le transforma într-un articol vestimentar de-a dreptul încântător și ce contribuia la realizarea celor mai spectaculoase show-uri. După moartea artistului, multe dintre aceste articole vestimentare care i-au aparținut au fost vândute contra unor sume colosale.

Mai puțin extravagante dar la fel de strălucitoare și de impact erau și aparițiile lui Dave Gahan, acesta abordând ținute ce atrăgeau prin eleganța și impecabilitatea lor, designerul său preferat la acea vreme fiind Katharine Hamnett. Printre fashion icon-urile anilor ’80 se numără și Whitney Houston, al cărei stil vestimentar era reprezentat de articole colorate, cu diverse imprimeuri, paiete sau din piele, accesorizate ca atare. În cazul lui Whitney Houston, stilistul care se ocupa de ținutele sale alegea să colaboreze cu mai multe branduri și designeri pentru a-i compune look-urile artistei, unul dintre aceștia fiind Christian Siriano.

Cyndi Lauper și David Bowie sunt alte două imagini reprezentative pentru perioada anilor ’80, fiind doi artiști care apăreau întotdeauna în

ținute cu adevărat excentrice și atipice, și pe care publicul le adora. Designerul favorit al lui David Bowie era Alexander McQueen, cu care Bowie devine ulterior și prieten. Una dintre aparițiile vestimentare de succes ale artistului se datorează lui McQueen, care a creat redingota Union Jack pentru acesta, când Bowie nu era încă atât de cunoscut. Un alt designer apreciat de Bowie era Kansai Yamamoto, de origine japoneză, care a fost responsabil pentru multe dintre ținutele iconice ale lui Bowie din timpul perioadei Kansai Yamamoto

Ziggy Stardust, inclusiv de costumele sale din turneul din 1973 (Aladdin Sane).

Cyndi Lauper a fost cunoscută de-a lungul anilor ’80 pentru aparițiile sale îndrăznețe și originale, pentru că ea combina și asorta culori, modele, texturi și stiluri pentru a crea lookuri unice, care să-i devină semnătură personală. Despre Cindy Lauper se poate spune că încuraja și susținea designerii www.zilesinopti.ro

POP-UP STORiEs

Septembrie 2021

și magazinele locale din New York, precum Bess, The Cast sau Screaming Mimi’s.

Așadar, iată care au fost designerii favoriți ai unora dintre cele mai apreciate vedete ale anilor ’80, cu al căror creații acestea reușeau să-și releve personalitatea, intrigând și inspirând oamenii de-a lungul vremii. Mulți dintre acești designeri nu mai sunt astăzi printre noi, Alexander McQueen, Kansai Yamamoto sau Dennis Tompkins, dar creațiile încă sunt la mare căutare; unii dintre ceilalți au avut parte de un succes constant, reușind de-a lungul timpului să țină pasul și să mulțumească gusturile publicului în materie de modă, fiind vorba despre Jean-Paul Gaultier sau despre Katharine Hamnett. Jean-Paul Gaultier anunța însă în ianuarie 2020 că se va pensiona, exact în momentul în care creațiile sale încep să fie din ce în ce mai purtate de vedete și fashion icon-uri ale momentului, precum Bella și Gigi Hadid, Kendall Jenner, Beyoncé, Cardi B, Miley Cyrus și multe alte personalități influente actuale în Pop culture.

Mulți designeri celebri ai anilor ’80 sunt chiar și astăzi în vogă. Ca de exemplu, Michael Schmidt, care a colaborat cu legende ale muzicii precum Tina Turner, Cher, Deborah Harry, Iggy Pop sau Steven Tyler, a avut de asemenea colaborări de succes cu personalități importante din domeniul muzical ale secolului al XXI-lea.

O creație de succes a acestuia www.zilesinopti.ro

este rochia LEGO purtată de Fergie în timpul celei de-a 24-a ediții a premiilor Nickelodeon Kids’ Choice Awards, cu care artista a făcut senzație în cadrul evenimentului, care a avut loc în 2013. Mai solicitat ca oricând, Michael continuă să creeze și să colaboreze cu mulți dintre artiștii cunoscuți de astăzi, precum Madonna, Lady Gaga, Rihanna sau Britney Spears.

Un alt designer consacrat, ale cărui creații se regăsesc astăzi în ținutele multor celebrități ale momentului este B. Akerlund,

B. Akerlund

care a fost responsabilă pentru unele dintre cele mai iconice look-uri din diverse videoclipuri muzicale și de pe diverse coperte de revistă, precum cel al lui Lady Gaga, din “Paparazzi” sau al lui Britney Spears din „Work Bitch”. Aceasta s-a ocupat de asemenea de look-urile lui Beyoncé din câteva clipuri ale pieselor albumului intitulat “Beyoncé”, apărut în decembrie 2013. Designerul Judy Blame a fost stilist și designer de bijuterii,

Judy Blame

iar în perioada anilor ’80’90 acesta a colaborat cu personalități din domeniul muzical precum Neneh Cherry, cei doi cunoscânduse pe un ring de dans în 1985, urmând să aibă împreună diverse colaborări de succes și devenind în același timp buni prieteni.

Acesta a colaborat și a dezvoltat o prietenie strânsă și cu artistul Boy George, după ce artistul poartă mai multe bijuterii create de Judy când el primește un premiu Grammy, în 1984.

Judy Blame a colaborat de asemenea cu Bjork și cu grupul muzical Massive Attack.

Iată, așadar, cum unii designeri s-au menținut pe „linia de plutire” de-a lungul anilor, bucurându-se chiar și astăzi de colaborări cu unele dintre cele mai apreciate personalități ale momentului - din domeniul muzical, și nu numai - și ale căror creații reușesc să fie la fel de cool și fresh, din perioada anilor ’80 și până astăzi!

PAGINA

17

POP-UP STORiEs

TEXT DE ALINA BĂLAN

Haine cu personalități Muzică & Fashion ashion icon. Ce fel de persoană se află în spatele acestei sintagme? Simplist spus, avem în ecuație un om care pe lângă activitatea sa de bază, fie ea actoria sau politica, se face remarcată și prin modul său de a se îmbrăca. Și aici nu e vorba doar de țoale, ci de un simț estetic minunat, combinat cu mâna unui stilist priceput, ce împreună dau sens unor îmbinări care nu se bazează neapărat pe trenduri, ci pe o stare, un fel de a fi. Îndrăzneala de a te juca cu protocoalele modei este și ea un punct cheie. Prin stilul caracteristic, această personalitate ajunge să influențeze generații, case de modă, și să rămână în timp un model.

Muzicienii au îmbunătățit de multe ori drumul fashionului. Așa cum se știe, ceea ce îi definește pe aceștia este că își pun pe tavă în fața publicului trăirile, percepțiile personale transformându-

R

IHANNA, guru al modei cu acte în regulă. În 2014, Riri urca pe scena CFDA Fashion Awards, “shining bright like a diamond” într-o creație Adam Selman, pentru a-și revendica trofeul ce o desemna “Style Icon” din mâinile inegalabilei Anna Wintour. Acest titlu necesită o istorie lungă ce își are începuturile în blugii cu talie joasă ce o lăsau pe Rihanna să-și desfășoare mișcările R&B, în topurile scurte cu paiete, cerceii mari și buclele proeminente din piesa Pon de Replay. Au urmat schimbări numeroase de

PAGINA

18

se într-un sound specific. Mai departe, noi cei din jurul scenei reacționăm și astfel povestea lor se transformă în povestea noastră. Junghiul sau endorfinele produse de întâmplările vieții bat la ușa exuberanței și astfel industria muzicală nu e doar sunet ci și imagine. Așadar, artistul este reprezentat și de videoclipuri și de estetica pe care o alege în materie de haine, vorbind atât despre cele de scenă, cât și despre cele de luat în trecere o cafea. Cultura fanului dedicat spune că există și practici și, pe neașteptate, în dulapul personal apar piese ce le copiază pe ale artistului care vorbește pe limba noastră. Dacă acesta are din ce în ce mai mulți adepți, se metamorfozează în pinguin, pardon subiectul discuției, fashion icon.

Dacă v-am plictisit și m-ați crezut la momentul zoologic, vă spun direct că ţin să vă prezint trei artiști actuali care nu dezamăgesc niciodată prin stilul vestimentar. culoare ale părului, de tunsori, un machiaj accentuat al ochilor, multe animal prints, sclipici, look-uri grunge, hollywood classic pentru covoarele roșii, mai feminine sau androgine, prin toate a trecut cameleonic.

Toate acestea au fost posibile datorită unei pasiuni imense pentru modă, pe care o recunoaște și artista, și datorită afișării unei atitudini caustice pentru a susține orice stil. În plus, Riri a fost aleasă drept muză pentru colecția din 2014 a casei de modă Balmain, a crescut colosal veniturile Puma după ce a creat modele pentru aceștia și și-a creat propria linie de cosmetice și haine, Fenty. www.zilesinopti.ro

POP-UP STORiEs

Septembrie 2021

F

LORENCE WELCH aka regina boho-ului. Cu o privire misterioasă și plină de farmec, artista a reușit să construiască de-a lungul vremii prin propriul fel de a se îmbrăca, o imagine pentru trupa în care activează, Florence and The Machine. S-ar putea ca pur și simplu să nu fii fan al formației, însă cu siguranță îți va ieși dintrun tufiș al gândirii imaginea unei tipe cu ten porțelanat, păr lung și roșu și rochie lejeră când citești numele lor pe vreun afiș de festival. Bineînțeles, stilul este o completare muzicii, a interpretărilor emotive ale mezzo-sopranei. Primul impact pe care l-am avut cu imaginea

ei mi-a lăsat impresia unei zâne datorită rochiilor din materiale ușoare, părului lăsat boem, lung, pe spate și al mișcărilor libere prestate în picioarele goale pe scenă. Și totuși, boho ar fi prea simplist, mai amplu putem spune gotic, rochiile au un anumit dramatism, vintage, pentru croiurile alese și hippie, pantaloni evazați, combinații de printuri, cardigane, pălării cu borul mare și foarte foarte mulți loafers și ankle boots. Cu acest stil specific a avut ocazia să se joace și Alessandro Michele, directorul creativ de la Gucci, în cadrul turneului trupei din 2018, reușind să integreze complet atitudinea artistei în ținute.

J

ESSE RUTHERFORD. Clișeistic, Sweather Weather pe fundal pentru că vorbim despre solistul trupei The Neighbourhood. Aici este nevoie de explicații, de ce l-am încadrat pe solist în această categorie? Pentru lejeritate, și aici vă povestesc mai multe. Născut, crescut și domiciliat în L.A., California, Jesse este mai mult decât un localnic cu tradiție, este reprezentarea pură a locului. Inscripționat cu diverse amintiri sau gânduri pentru totdeauna pe piele, artistul se mulează foarte ușor pe tot ceeea ce poartă și își asumă orice. Datorită platformelor de social, am apucat să-l vedem părăsind casa spre petrecerile specifice zonei în rochii, topuri scurte, pantaloni cu print animal, malete, lanțuri

masive și ochelari Kurt Cobain. Însă artistul mai are ceva în plus și anume propria estetică. The Neighbourhood s-a identificat până recent cu o imagine pur alb-negru, de la videoclipurile pieselor, la orice fotografie postată cu ei. Astfel, ținutele de scenă erau compuse din blugi tăiați, tricou sau fără, de obicei alb sau ceva mai punk și o geacă din piele neagră pe modelul anilor ’80. Părul a suferit mai multe schimbări, Jesse jonglând cu diverse tunsori, de la scurt la lung, de la blond, la șaten, la multicolor. Actualmente, artistul se joacă ceva mai mult cu machiajul și se afișează pentru a performa, în poleială argintie.

Acești artiști sunt sclavi ai artei și ai frumosului și au făcut din vestimentație un mod de exprimare. Oricât de mult sclipici ar pune sau cât de înalți pantofii ar fi, ei sunt cei care dau voce unei ținute și își asumă orice își propun. www.zilesinopti.ro

PAGINA

19

TEXT DE ALEX MUŞAT

Muzică

POP CULTURE MAGAZINE  OPINIE: LIVE IS LIFE DE CE IUBIM MUZICA ANILOR '90?  POP STAR: BILLIE EILISH ESTE „HAPPIER THAN EVER”  MUZUCĂ NOUĂ: POP & ROCK PLAYLISTUL LUNII SEPTEMBRIE  ANIVERSARE: GRACELAND: VIZITA LUI PAUL SIMON PE TĂRÂM AFRICAN  INTERVIU: MĂDĂLINA PAVĂL  OMUL CU DISCURILE

Cu nostalgie la discotecă, la cea mai mare discotecă... în aer liber cărei succes fulminant în anii ’80 Forever Hit, un amplu este datorat și lui Michael Crețu concert cu un line-up - un autentic inovator al pop-ului bine înfipt în estetica european, născut în București și deceniilor ce au oferit educat la Frankfurt, Alphaville, lumii sintetizatoarele cu ale lor piese blockbuster Big și ritmurile de tobă In Japan și Forever Young, sau computerizate, va avea loc Las Ketchup, însoțite de mereu în data de 18 septembrie recognoscibilul The Ketchup pe Arena Națională din București. Mereu dornici de reîntâlnirea cu vedetele etalon ale eurodance-ului nouăzecist, melomanii vor avea ocazia să fredoneze pe viu hituri precum Rhythm Is A Dancer sau Coco Jamboo atât de pe stadion cât și de acasă, organizatorii punând la dispoziție și pachete de vizionare în direct a transmisiei online. Astfel, de pe lista invitaților nu vor lipsi Sandra, solista germană al

atât nostalgicii dornici de retrăirea anilor de glorie ai dance-ului european cât și milenialii ce abia au apucat să guste din savuroasele beat-uri electronice ale anilor ’90 au ocazia să trăiască live fenomenul eurodance, curent muzical care a însoțit românii atât prin comunism, cât și prin nou găsita libertate.

Song (Asereje). Line-up-ul este completat de Thomas Anders (Modern Talking), Jenny de la Ace Of Base, Dr. Alban, Haddaway, SNAP!, Londonbeat, Nana, Captain Hollywood Project, Technotronic, No Mercy, C-Block, Ice MC, Mr. President și Boney M. Xperience (un show tribut adus regretatului fost membru Boney M, Bobby Farrell). Așadar, www.zilesinopti.ro

PAGINA

21

OPINIE

TEXT DE ALEX MUŞAT

Live is Life De ce iubim muzica anilor '90?

C

u doar patru ani înaintea căderii Zidului Berlinului, Michael Crețu, “tătic” al pop-ului european optzecist și mastermind-ul din spatele fulminantului succes al cântăreței Sandra deschidea porțile către un nou univers al disco-ului savuros odată cu lansarea hit-ului Maria Magdalena. De altfel, berlinezii ocupau în anii ’80 până la refuz cluburile de rave, noua estetică muzicală fiind puternic ancorată în folosirea până la refuz a sintetizatoarelor și a tobelor scrise pe drum machines.

Cu un vânt al schimbării ce începea să sufle ușor înspre Est, românii ajung să fie însoțiți pe drumul libertății de acordurile Alphaville și

PAGINA

22

Modern Talking, urmând că începutul noului deceniu să aducă în fața ascultătorilor noi proiecte eurodance pe cât de kitschoase, pe atât de memorabile. Interesant este astfel și motivul ascultării… să fie oare memorabilitatea liniilor melodice? Ritmurile dansabile? Dorința de a asculta o muzica doar de dragul nostalgiei?

Dacă stăm să ne gândim, noi nici nu am zăbovit în a împrumuta abordări occidentale de pe la jumătatea anilor ’90, atunci când copii ale band-urilor americane invadau televizoarele românilor. Ce-i drept, de la Backstreet Boys până la Lasămă Papa La Mare e cale lungă, dar deloc imposibilă dacă luăm în calcul show-urile muzicale de succes ale televiziunii publice

axate pe ritmuri minimaliste și instrumentale sărace în orice forță creativă, peste care viitoare staruri pop își dădeau concursul în livrări vocale simpliste, dar ușor de reținut și fredonat.

Importantă așadar este și avalanșa pop-ului inocent de început de mileniu, adesea ironizat dar nelipsit de la aniversări și revelioane.

Ei bine, e foarte posibil ca acest Wild West esteuropean al anilor ’80-’90 să fie fix contextul după care milenialii suspină cu atâta ardoare… nu de alta, dar seri cu casa închisă avându-i ca protagoniști pe duo-ul Savoy aproape că au devenit o obișnuintă în Bucureștiul familiarizat astăzi cu concerte ale trupelor de rock underground sau evenimente techno-house.

Carevasăzică, observăm o audiție a muzicii motivată nu de valoarea ei artistică, ci de apartenența la un context social-cultural de mult apus.

Totodată, avem de-a face și cu un curent de asumare și îmbrățișare a kitsch-ului în arta sunetelor…și unde găsim alăturări nefaste de curente și stiluri dacă nu în pop-ul european al anilor ’90?

Astfel, de la serile de dans optzeciste în care adolescenții se zbenguiau pe Big In Japan până la petrecerile însoțite mereu de casetofoane pe care rulau Dr. Alban și Rednex, eurodance-ul rămâne la loc de cinste în preferințele publicului, “expirat” în istoria muzicii dar mereu fresh în inimile românilor! www.zilesinopti.ro

POP STAR

TEXT DE CLAUDIA ALDEA

BILLIE EILISH este „Happier Than Ever”

Î

n tradiționalul „Same Interview, One Year Apart” produs de Vanity Fair încă din anul 2017, Billie Eilish a fost întrebată ce sfat are pentru ea, cea din viitor.

Răspunsul: „Nu ai de ce să fii tristă, e o pierdere de timp”.

Patru ani mai târziu, prin albumul „Happier Than Ever”, lansat pe 30 iulie, cântăreața prezintă, în tonuri (electro) pop, o nouă etapă din viața sa, urmând, în sfârșit, sfatul oferit la 15 ani. Produs și scris de Billie și de fratele ei, Finneas, comparativ cu debutul „When We All Fall Asleep, Where Do We Go?”, noul proiect diferă prin perspectiva asupra evenimentelor care au inspirat piesele și prin estetica abordată. Dacă primul album a reprezentat intrarea www.zilesinopti.ro

artistei în industria muzicală, alături de teme precum moarte, tristețe și opoziție (bine/rău), vizibile prin elementele grafice folosite (culori închise, contraste puternice, imagini sugestive), „Happier Than Ever” arată o schimbare din momentul în care privim coperta: „Eram acasă într-o seară ploioasă, o ascultam pe Julie London cu focul pornit în șemineu... și atunci mi-am dat seama cum vreau să arate albumul din punct de

vedere vizual... ce sentiment îmi doresc să transmită”, viziune completată prin videoclipurile regizate de Billie, precum „Lost Cause”, „Your Power” sau „NDA”.

Materialul discografic conține 16 melodii pe care cântăreața le descrie ca fiind inspirate de artiștii ei preferați, Frank Sinatra și Peggy Lee, fiecare piesă fiind reprezentativă pentru mesajul pe care îl poartă: „Este un album foarte versatil, diferit și, totuși, coerent. Este același proiect fără să fie același cântec la nesfârșit”, lucru vizibil când punem alături piese precum „Getting Older”, „My Future”, „Halley's Comet”, „Everybody Dies” sau „Male Fantasy”, în comparație cu „Oxytocin”, „Overheated” sau „Therefore I Am”, în timp ce piesa „Happier Than Ever” este combinația perfectă a sunetelor prezente în album, iar „Not My Responsibility”, un poem de tipul spoken word adresat celor care au încercat, de-a lungul timpului, să o închidă pe artistă în anumite stereotipuri legate de felul în care „ar trebui” să arate imaginea sa, aduce la viață ideea de self-love aflată la baza proiectului: „Is my value based only on your perception?/ Or is your opinion of me/ Not my responsibility?”. În final, despre noua etapă din viața sa, Billie spune: „A fost cea mai profundă experiență pe care am avut-o vreodată cu muzica mea. Iubesc fiecare melodie care face parte din album”.

PAGINA

23

MUZICĂ NOUĂ

TEXT DE ALEX MUŞAT

Î

POP & ROCK Playlist-ul lunii septembrie

nceputul toamnei ne aduce lansări discografice "old school" dar și LP-uri ancorate în estetica lui 2021, gata de consumat în online, pe vinyl sau pe casetă.

Jungle - Dry Your Tears După succesul formidabil al albumelor Jungle (2014) și For Ever (2018), duo-ul britanic format din muzicienii Josh Lloyd-Watson și Tom McFarland se înconjoară de estetici șaptezeciste, lansânduse în discursuri muzicale ritmate absolut molipsitoare. “…scopul albumului este acela de a aduce oamenii împreună; cântecele vesele eliberează oamenii”, remarcă Lloyd-Watson și ce-i drept, într-un 2021 ce privește adesea înspre trecut, universul relaxat al cocktail bar-urilor retrofuturiste devine spațiul ideal de desfășurare a inițiativelor componistice și interpretative. Liniile melodice ușor de reținut se îmbină astfel cu orchestrații ce trimit către epoca de aur a cluburilor disco newyorkeze, iar nouă nu ne rămâne decât să achiziționăm vinyl-ul și să îl consumăm capcoadă, fără distrageri digitale.

www.zilesinopti.ro

The Killers - Pressure Machine Într-o eră în care albumele conceptuale sunt pe cale de dispariție, rockerii americani creează Pressure Machine, un LP al cărui material gravitează în jurul copilăriei solistului Brandon Flowers din orășelul Nephi, Utah. Captând dramatic violența, banalitatea și superstițiozitatea micilor comunități rurale ale Statelor Unite, materialul discografic se inspiră atât din universul creației lui Bruce Springsteen, cât și din producția pieselor pe care Flowers le-ar fi putut auzi pe radio-uri spre sfârșitul anilor ’80.

Astfel, peisajul dezolant al orășelelor americane înghițite în religie și consumerism este explorat prin versuri melancolice cuplate cu armonii simpliste și spațioase, oferind ascultătorului un periplu fascinant prin lumea nevăzută a vieții de provincie de pe tărâmul făgăduinței.

Tones and I - Welcome To The Madhouse Materialul de debut al australiencei Tones and I surprinde nu prin orchestrații sau compoziție, cât prin timbrul ultra-recognoscibil al artistei. De altfel, istoria popului ne relevă rareori voci atât de ușor de recunoscut, iar tânăra australiancă intră fară doar și poate în galeria restrânsă a artiștilor cu frazări și livrări vocale unice. Făcându-se remarcată în 2019 cu hit-ul global Dance Monkey (melodie ce ocupă locul 3 în topul celor mai ascultate piese din istoria Spotify), Tones and I explorează lumea sintetizatorelor și a beat-urilor electronice, de menționat fiind single-urile Won’t Sleep și Fly Away, creații puternic ancorate în zeitgeist-ul și estetica lui ’21. Proaspăt, ritmat și pozitiv în atitudine, Welcome To The Madhouse ne prezintă compoziții fresh, gata de alăturat unor dansuri pe TikTok.

PAGINA

25

ANIVERSARE

TEXT DE ALEX MUŞAT

GRACELAND

Vizita lui Paul Simon pe tărâm african

S

cufundat în influențele muzicii tradiționale africane, bogat în comentarii sociale și producții ce aduc aminte de sonoritățile deceniului MTV, Graceland, magnum opus-ul cantautorului american Paul Simon este privit astăzi nu doar ca o nesperată descoperire muzicală, ci și ca un autentic și asumat statement împotriva apartheid-ului. De altfel, implementarea atât de firească a unor tehnici de compoziție și interpretare străine culturii occidentale a surprins fără doar și poate publicul obișnuit să îi asculte compozițiile lui Paul din cadrul duo-ului folk Simon & Garfunkel. Ce-i drept, de la Mrs. Robinson, cântec etalon al generației hippie și theme song pentru pelicula The Graduate până la îmbrățișarea lejeră a sonorităților africane este o cale lungă, dar nu imposibilă, având în vedere dezamăgirile materialelor discografice solo ce au precedat lansarea LP-ului în 1986. Astfel, aproape părăsit de casa de discuri și proaspăt divorțat de actrița Carrie Fisher, Simon se afundă în explorarea muzicii africane, ale cărei ritmuri conduc fastuos și hotărât materialul întregului LP. De

www.zilesinopti.ro

altfel, melanjul dintre limbajul african și cel occidental a fost “testat” cu maxim succes cu ceva timp în urmă și de Fela Kuti, ilustru muzician, compozitor și activist nigerian care a împreunat discursurile jazzistice cu Yoruba, muzica tradițională a Nigeriei, dând naștere afrobeat-ului, gen muzical amplu cântat și disecat până în ziua de astăzi.

Revenind însă la Graceland, observăm imediat unicitatea abordării componistice, Simon călătorind până în Johannesburg, Africa de Sud, doar pentru a improviza și înregistra bucăți instrumentale alături de muzicieni etalon ai genului. Odată reîntors în State, acesta are istovitoarea datorie de a scrie versuri peste materialul deja înregistrat, dând naștere unor frazări destul de neobișnuite, pe alocuri nefirești. Ce-i drept, simplitatea armoniei îi oferă lui Simon un spațiu amplu de desfășurare și de abordare a subiectelor ce atacă atât subiecte sociale, cât și întâmplări inspirate din viață cotidiană.

Remarcăm aici single-ul Graceland, cântec al cărui poveste relatează vizita lui Paul la somptuoasa reședință a lui Elvis, din Memphis, Tenneessee. Îmbinând subiecte ce țin de cultura pop americană cu ritmuri și sonorități sud-africane, Simon creează un univers unic, ușor de consumat, dar teribil de greu de recreat. Astfel, molipsitoarele ritmuri de tobă, instrumentele ce provin din culturi aflate la poli opuși, autenticele coruri africane, dar și liniile de bas ce conduc hotărât întregul discurs muzical transformă LP-ul Graceland într-un savuros melanj stilistic ce rămâne la loc de cinste în galeria marilor experimente muzicale, chiar și la 35 de ani de la lansare.

PAGINA

27

FESTIVAL

Mădălina Pavăl

„Natura e pentru mine locul care mă inspiră cel mai mult”

C

ea de-a IX-a ediție a Brașov Jazz & Blues Festival va avea loc între 2 - 5 septembrie și se va desfășura pe trei scene din oraș, î Piața Sf. Ioan, Piața Brassai și Parcul Central. Nume importante ale jazz-ului și blues-ului internațional fac parte din line-up-ul acestei ediții. Printre concertele de la această ediție care nu trebuie ratate se numără și cel al Mădălinei Pavăl. Născută în satul Baia din Bucovina, în 1995, Mădălina a luat cu ea peste tot copilăria, tradițiile și muzica din acele locuri. La Baia a și fost fermecată de doinele autentice învățate de la bunicii ei, iar de mică a început să cânte alături de ansambluri folclorice din toată ţara. Mai apoi, ea a devenit cunoscută publicului larg datorită colaborării cu Subcarpați iar la sfârșitul lui 2019 Mădălina și-a lansat albumul de debut, „Oamenii se fac dor”, alături de Orchestra de Barockeri, la Sala de Operă a Conservatorului din București. În prezent, ea pregătește un nou album, a apărut pe coloana sonoră a documentarului „România Sălbatică” (câștigător al Premiului Publicului pentru cel mai popular film românesc la TIFF 2021) și, după ce a cântat la Electric Castle, pe plajă la Cochilia, la festivalul Open Camp Vaslui, va ajunge cu orchestra și la Brașov, unde va cânta pe 4 septembrie, pe scena din Parcul Central.

PAGINA

28

INTERVIU DE GRUIA DRAGOMIR

Cine este Mădălina Pavăl din 2021, față de Mădălina Pavăl de la începutul de drum în cariera sa muzicală?

Sunt tot Mădă și îmi iubesc oamenii și muzica. Marea și muntele. Viața, soarele și culorile. Poveștile și serile cu vin. În toți acești ani am crescut și eu odată cu muzica mea, am căutat, m-am căutat și muzica m-a ajutat să am curaj să fiu cine vreau să fiu.

Ce au însemnat pentru tine colaborările cu Subcarpați?

Păi, am fost la un concert de-ale lor în Iaşi, apoi m-au invitat să vin la Bucureşti şi am început să cântăm. Şi a fost aşa, o superchimie şi am făcut asta. A fost o experiență foarte frumoasă și am în sertarul de amintiri de pus pe suflet câteva și de acolo.

Aveam 18 ani când am intrat în trupă, am crescut și am învățat multe.

De unde pasiunea pentru folclorul românesc? Pe viitor te vezi abordând și un alt gen sau ieșind complet din sfera folclorului românesc?

M-am născut în Baia. Acolo lucrurile sunt simple, autentice și frumoase, de acolo și pasiunea de pe uliță, din casă, unde ascultam doar muzică populară, de la toate sărbătorile de Paște sau de Crăciun, când ne îmbrăcam frumos și ne bucuram unii de alții, fără să știu atunci că îmi cream cele mai frumoase amintiri din viața mea.

Folclorul românesc înseamnă tradiție, rădăcini, înseamnă www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

acasă, bucurie și curiozitate de copil. Nu știu unde mă va duce viața, dar mereu voi cânta cu drag doina.

Povestește-ne un pic despre ce a însemnat pentru tine „Oamenii se fac dor”. Cum a fost albumul tău de debut primit și ce a schimbat în viața și cariera ta muzicală? „Oamenii se fac dor” nu e doar o metaforă. Noi chiar ne facem dor. Pe bune. Zi de zi. Ne e dor de cineva, dar și noi lipsim cuiva.

Ne despărțim. Ne pleacă prietenii departe. Ne vedem părinții la sărbători. Pierdem bunici și oameni dragi. Viața e un dor continuu care nu se poate descrie prea ușor. Știi doar cum se simte. Este extraordinar că se poate pune pe muzică ce nu se poate spune pe gură. Asta face doina românească și asta încerc și eu.

Ce ne poți spune despre noul album pe care-l pregătești?

Are o altă abordare. Sonoritățile noastre se află la intersecția fină între clasic și tradițional.

Stilul „fel și fel”. Împreună cu 12 muzicieni tare talentați facem muzică vie și acustică, îndrăznim să-i spunem muzica lumii, de film și de dans, sau să nu-i spunem în niciun fel. Îi cântăm soarelului, lunii, stelelor și ploilor.

Muzica ta apare și în documentarul „România sălbatică”, cel mai mare proiect de fotografie și film documentar dedicat naturii din România. Povesteștene un pic despre această colaborare.

De peste un an fac muzică cu Alexei Țurcan, unul dintre cei mai talentați oameni pe care mi-a fost dat să-i întâlnesc și sunt sigură că oricine l-a cunoscut a simțit același lucru. El a făcut toată coloana sonoră a documentarului și mi-s mândră că am fost implicată ca vocea care reprezintă România Sălbatică.

Pentru început, mi-a povestit Alexei despre ce urmează să facă și, când am văzut primele imagini, chiar am plâns erau imagini așa înălțătoare.

Natura este pentru mine locul care mă inspiră cel mai mult și locul despre care cânt cel mai mult. Îmi vine de la sine, nu știu ce-aș fi fără natură, fără rădăcini, fără mirosul de fân abia cosit sau fără zmeura culeasă din munți. Am înțeles imediat că este un proiect de suflet și o să se vadă asta în imagini și în muzică. În următoarea perioadă ai programate mai multe concerte, printre care și unul și la Brașov Jazz & Blues Festival. Ce ne poți spune despre ele?

Pentru noi, noua formulă de orchestră în care cântăm acum, sunt primele concerte, asta le face și mai speciale, ne cunoaștem și ne conectăm, se simte, se vede asta și e de bine. Avem concerte la mare și la munte, în nord și vest, acoperirea asta e ceva foarte deosebit.

Citiţi interviul complet cu MĂDĂLINA PAVĂL pe www.zilesinopti.ro

www.zilesinopti.ro

PAGINA

29

OMUL CU DISCURILE

MATT CARMICHAEL ”Where Will The River Flow” Saxofonistul scoțian Matt Carmichael debutează perfect în 2021 cu albumul ”Where will the river flow”, un corpus muzical

PAGINA

32

TEXT DE BERTI BARBERA

echilibrat, alcătuit cu simț estetic actual, de o frumusețe muzicală fascinantă, oferită cu siguranța maestrului pentru care vârsta e doar o cifră. La 21 de ani, Matt Carmichael a scris toate piesele de pe album și l-a înregistrat în cvartet alături de Fergus McCreadie la pian, Ali Watson la contrabas și Tom Potter la baterie, muzicieni din aceeași generație deja foarte apreciați pe scena europeană. Pe lângă frumusețea melodică extrasă din specificul celtic, ne surprinde nivelul muzical la care acești tineri muzicieni se prezintă, din care intuiția și aptitudinea naturală se disting clar. Școala a contribuit la disciplină și aranjament dar relația dintre ei este de o îmbucurătoare naturalețe. Sunetul solid de grup și energia colectivă transformă

temele fiecărei piese în adevărate exemple de clasă muzicală. Matt Carmichael și-a creat propriul sound, liric, emoțional, limpede și credibil, trasând peisaje scoțiene cu instrument și limbaj jazz-istic. Scoția e celebrată pe întreg repertoriul fluent, astfel ”Where will the river flow” devine o declarație fermă, un album puternic și frumos, mai ales prin prisma debutului.

www.zilesinopti.ro

TEXT DE TEODORA BRATU

Artă

POP CULTURE MAGAZINE

 ART EXPO: TOAMNA EXPOZIȚIILOR DE ARTĂ ÎN EUROPA  ARTA CINEMATOGRAFICĂ: ISTVÁN SZABÓ  B.D.: ȘERBAN ANDREESCU  PERFORMING ARTS: SANJA LATINOVIĆ DESIGN: „SUPER SEPTEMBER” - LUNA DESIGN-ULUI ÎN EUROPA  ARTIȘTI URBANI: LOST.OPTICS  MUZEU POP-UP: ART SAFARI 2021, O ÎNTÂLNIRE UNICĂ, DE NEUITAT, CU ARTA ROMÂNEASCĂ

Prin gaura de iepure către Țara Minunilor

L

a fel ca și în cazul lui Peter Pan sau Harry Potter, Alice este un copil care pornește într-o aventură extraordinară printr-un tărâm fantastic, plin cu obiecte magice, personaje ciudate și animale vorbitoare... așa s-ar putea explica succesul binecunoscutei cărți pentru copii Alice în Țara Minunilor de Lewis Carroll. Dincolo însă de tema copilului care se luptă să supraviețuiască în lumea confuză a adulților și memorabilele scenele suprarealiste, Alice s-a înrădăcinat în inimile cititorilor și a devenit un izvor peren de inspirație artistică, și asta pentru că în 1865, când a fost publicată cartea, creația lui Carroll a rupt orice barieră impusă de literatura pentru copii care până atunci servea drept busolă morală nechestionabilă. Însăși povestea a trecut prin propria aventură de-a lungul celor 157 de ani scurşi de la naşterea iconicului personaj: 60 versiuni literare, 40 de filme și 30 de adaptări de scenă și televiziune. Cine se încumetă, poate să pornească în această aventură coborând ca Alice dar nu într-o gaură de iepure ci în galeria Sainsbury din faimosul muzeu londonez de artă şi design V&A unde, până la sfârșitul anului, poate fi vizitată expoziția Alice: Curiouser and Curiouser, un spectacol imersiv și teatral care ne-o prezintă pe Alice în Țara Minunilor de la manuscris la un fenomen global Pop culture.

Povestea începe chiar de când Charles Dodgson, un tânăr lector de matematică, bibliotecar și cel mai important vecin al micuței Alice Liddell s-a decis să răspundă curiozităților fetei de 7 ani imaginându-şi o serie de povești fantastice care o aveau drept personaj principal, fermecată de călătoriile subterane, Alice a insistat ca Dodgson să le

www.zilesinopti.ro

scrie și astfel, în 1864, scriitorul îi dăruiește o copie scrisă de mână. Pe măsură ce înaintezi în cadrul expoziției, de la aceasta se ajunge la obiecte, jocuri și diapozitive pentru lanterne, şi de acolo trece pe ecran, la adaptările de film, inclusiv cel clasic, din 1951, al lui Walt Disney. În must-see-ul Alice: Curiouser and Curiouser de la V&A Museum, fascinația pentru Țara Minunilor se regăsește în artă, știință și cultură pop(ulară) prin modele, animații, scenarii, costume, dans și muzică.

Dacă vrei, te poți opri la petrecerea de ceai, adusă la viață prin proiecții digitale psihedelice, sau în cazul în care ai vrea ceva mai dinamic ești invitat la „un joc curios de croquet”, unde vizitatorii primesc căști VIVE Cosmos și intră în lumea lui Alice. Prin tehnologia VR oaspeții navighează prin holul micșorat, se rostogolesc în gaura Iepurelui Alb sau o înfruntă pe Regina Roșie. La V&A o privim pe Alice și din perspectiva unor artiști de renume, de la suprarealiștii Salvador Dalí și Yayoi Kusama la Beatles, Vivienne Westwood și... Little Simz. E din ce în ce mai curios!

PAGINA

33

ART EXPO

TEXT DE CLAUDIA ALDEA

Toamna expozițiilor de artă în Europa

C

hiar dacă încă nu avem libertatea de a călători cât de mult ne-am dori, asta nu înseamnă că trebuie să rămânem izolați de scena artistică europeană sau de ideile prezentate de artiști și curatori în această perioadă a anului. Astfel, putem alege orice loc de pe hartă pentru a pătrunde în lumea și imaginația celor care ne inspiră prin creativitate, inovație și frumusețe... chiar și de la distanță.

P foto © Fundația Louis Vuitton

D

acă ne aflăm în Franța între 22 septembrie 2021 și 22 februarie 2022, Fundația Louis Vuitton prezintă, pentru prima dată în afara spațiului Rusiei, colecția de artă a fraților Mikhaïl și Ivan Morozov, începută în anul 1900. În galeriile clădirii Frank Gehry din Paris, iubitorii de artă vor fi întâmpinați de 200 de tablouri semnate de nume celebre precum Rodin, ToulouseLautrec, Renoir, Monet, Van Gogh, Matisse sau Derain, alături de pictori ruși ca Repin, Vrubel, Korovin, Golovin sau Serov.

Proiectul coordonat de Anne Baldassari va include descoperiri uimitoare, prezentate printr-un design care va scoate în evidență, alături de referințele istorice, caracterul atemporal al lucrărilor specifice finalului de secol XIX și începutului de secol XX.

foto © Ronald Stoops

Î

n Belgia, sportivele olimpice Élodie Ouédraogo și Olivia Borlée își propun, prin expoziția găzduită de Modemuseum Hasselt (6 iunie-30 decembrie), să prezinte publicului legătura importantă dintre modă și sport pe fundalul interesului marilor designeri pentru fenomenul „Activewear”. Proiectul a fost promovat cu ajutorul fotografului Ronald Stoops, iar expoziția prezintă produse gândite de branduri precum Chanel, Christian Dior Couture, Glenn Martens sau Raf Simons, alături de un spațiu dedicat pantofilor sport, unde vizitatorii vor găsi modelul exclusiv „Air Dior”. Elementele de design grafic sunt realizate de caricaturistul belgian Jeroom Snelders, în timp ce segmentul de artă digitală, care prezintă fenomenul „Activewear” din punct de vedere social și cultural, este construit de artistul vizual Frederik Heyman.

PAGINA

34

ână pe 8 mai 2022, Centrul BALTIC de Artă Contemporană va găzdui prima expoziție Ad Minoliti din Marea Britanie. În 1991, experimentul „Biosphere 2” a testat, cu ajutorul a 8 persoane închise timp de 2 ani într-un spațiu care trebuia să mențină ecosistemele existente în interior, capacitatea oamenilor de a susține viața în mediile artificiale. Pornind de la acest experiment, pe care Ad Minoliti îl numește „un efort care sporește interesele celor deja puternici prin continuarea proceselor dăunătoare preexistente, precum inegalitățile economice și degradarea mediului”, proiectul „Biosphere Plush”, bazat pe teoria feministă și queer, își propune construirea unui spațiu deschis tuturor, care generează interpretări alternative ale picturii, designului, arhitecturii, istoriei artei și limbajului vizual, promovând accesibilitatea și creativitatea.

foto © BALTIC

www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

A

lături de cele 5 expoziții, putem găsi nenumărate exprimări artistice care să prezinte noi puncte de vedere asupra lumii în care trăim,

Î

n Germania, până pe 24 octombrie, Muzeul Suermondt-Ludwig din Aachen găzduieşte expoziția „Dürer Was Here: A Journey Becomes Legend”, dedicată pictorului Albrecht Dürer și călătoriilor sale dintre anii 1520-1521 în Vestul Germaniei și Olanda. Datorită unui jurnal ținut de artist, vizitatorii vor vedea unde a poposit, pe cine a întâlnit și ce elemente l-au inspirat în lucrările sale, care vor fi prezentate alături de opere ale contemporanilor săi, precum Joos van Cleve, Lucas van Leyden sau Jan Gossaert. Show-ul pune la dispoziție peste 190 de exponate (desene, picturi, sculpturi, documente istorice, scrisori, hărți) care vor arăta publicului o imagine de ansamblu asupra călătoriei pe care Dürer a descris-o cu propriile cuvinte. foto © CaixaForum

S

pania. Muzeul CaixaForum din Madrid adăposteşte până pe data de 31 octombrie „Homo Ludens. Jocuri video pentru a înțelege prezentul”. Alcătuită din 58 de piese produse de 36 de creatori, expoziția va prezenta fenomenul jocurilor video din punct de vedere antropologic, alături de efectele acestora la nivel estetic în lumea contemporană. Afișajul construit de Domestic Data Streamers Studio va analiza industria de gaming cu ajutorul celor mai populare jocuri și piese de artă digitală, concepute de Bill Viola, Daniel Canogar, și Mónica Rikić. „Homo Ludens” urmărește ideea unei lumi în care viața și jocul sunt din ce în ce mai legate și în care, fără să ne dăm seama, jucăm cele mai importante aspecte ale ființei umane.

www.zilesinopti.ro

„Kara Walker: A Black Hole Is Everything a Star Longs to Be”

precum expoziția „Kara Walker: A Black Hole Is Everything a Star Longs to Be” din Frankfurt, care vizează problemele sociale contemporane, „Radical Beauty” din Londra, unde

„The Girl Reading a Letter at an Open Window” - Johannes Vermeer

vizitatorii pot descoperi moștenirea artistei Helen Frankenthaler, un nume sonor în istoria expresionismului abstract sau „On Reflection”, din Dresden, dedicată pictorului Johannes Vermeer, existând, indiferent de locul în care ne aflăm, spații artistice care ne pot primi în universul lor.

PAGINA

35

ARTA CINEMATOGRAFICĂ

ISTVÁN SZABÓ

Muzica de operă şi opera cinematografică

C

âştigător de Oscar, BAFTA şi David di Donatello, multiplu premiat la festivalurile de Cannes şi la Berlin, longevivul cineast maghiar István Szabó reprezintă una dintre cele mai importante valori pe care Europa de Est le-a dat artei cinematografice. Invitat special la TIFF, realizatorul octogenar şi-a prezentat cel mai recent film, Raport Final, o nouă colaborare cu Klaus Maria Brandauer, actorul pe care l-a făcut celebru în anii ’80 prin Mephisto, Colonelul Redl şi Hanussen.

Plecând de la pasiunea pentru operă a personajului principal din Raport Final, ne-am reamintit că pentru István Szabó muzica clasică nu este un jucător pasiv cu rol estetic în fundalul filmelor sale ci, în frecvente cazuri, chiar una dintre pietrele de temelie ale poveştilor pe care şi le imaginează, şi asta încă de la scurtmetrajul său de diplomă, Koncert, din 1963, dar cu dovezi mai relevante peste ani în portofoliul său, precum Taking Sides, Offenbach Secret sau Meeting Venus. Un dialog pe această temă cu unul dintre maeştrii celei de-a 7-a arte a fost realmente un privilegiu.

PAGINA

36

INTERVIU DE IOAN BIG

În Raport Final, muzica are, la propriu, ultimul cuvânt. Ce poate explica importanţa pe care o daţi constant muzicii în crearea unei poveşti cinematografice?

Este ceva personal. Tatăl meu a murit când eu aveam 7 ani şi atunci am fost nevoiţi să ne mutăm - împreună cu mama şi cu sora mea - în casa bunicii, în care locuiau şi mătuşa mea cu soţul dânsei. Cei doi formau un cuplu foarte interesant.

Cântau în fiecare duminică la pian piese de muzică clasică la patru mâini şi câteodată invitau şi alţi oameni să facă acelaşi lucru. Iar eu, copil fiind, am devenit persoana care îi ajutam întorcând paginile partiturilor. Dar, desigur, habar n-aveam să citesc notele, aşa că trebuia să ascult cu atenţie muzica şi să aştept să primesc un semn de la ei... şi atunci întorceam pagina. În felul ăsta am învăţat pe de rost compoziţii fantastice de Beethoven, Haydn, Schubert, Chopin, ba chiar am început să intuiesc momentul când trebuia să întorc foaia. Mai târziu, m-au dus la operă, părând să cunoască cum trebuie cântate notele. Stăteam acolo în întuneric iar el avea o lămpiţă, privea partitura, şi nu întotdeauna era fericit cu felul în care se cânta... şi mai am destule amintiri din astea. Muzica este o parte foarte importantă din viaţa mea. [...] www.zilesinopti.ro

ARTA CINEMATOGRAFICĂ

Raport Final se încheie cu cele două coruri, al copiilor care interpretează Bach şi al adulţilor cu Wagner.

Prima metaforă e clară dar semnificaţia alegerii fragmentului din Tannhäuser pare mai greu descifrabilă...

Lucrurile stau ridicol de simplu. Am pus în scenă Tannhäuser în săli de operă, mai întâi la Paris şi apoi în Germania, cunosc această capodoperă pe dinafară şi mi-a venit în minte imediat ce am fost întrebat ce ar trebui să cânte Klaus [Maria Brandauer] la final... pentru că am ţinut neapărat ca el să cânte. Dacă eşti o persoană talentată poţi să fii capabil să cânţi măcar un pic fiindcă talentul înseamnă energie, energia de a crea, şi dacă ai această energie creativă, sau această cunoaştere, asta transpare mai mult sau mai puţin şi în exteriorul tău. El [personajul] a visat întotdeauna să devină cântăreţ de operă cu toate că era deja un om împlinit, un cardiolog de succes.

Opera reprezintă marea lui dragoste. Nu întâmplător s-a căsătorit cu o cântăreaţă de operă, fiindcă petrecând atât de mult timp în sala de operă nu a avut posibilitatea să cunoască multe alte femei. Deci când asistentul meu m-a întrebat ce www.zilesinopti.ro

ar trebui să cânte, am răspuns fără ezitare Tannhäuser pentru că ştiam fantastica muzică de cor şi puterea enormă care este ascunsă în ea, şi am vrut să arăt această putere enormă la sfârşitul filmului meu... ca un ‘Fuck offff!’. Sunt sigur că mă înţelegi.

Cred că da, mai ales amintindu-mi că, după experienţa montării Tannhäuser la Opéra national de Paris-Palais Garnier în ‘84, v-aţi jucat din nou cu opera lui Wagner în Meeting Venus.

Asta-mi aminteşte de ceva amuzant. Un mare producător englez, David Puttnam [Chariots of Fire, The Killing Fields, The Mission], mi-a propus să lucrăm împreună, având ideea minunată de a face un film după romanul lui Chesterton, The Man Who Was Thursday. Cartea mi s-a părut că vorbeşte despre vremurile noastre, chiar dacă a fost scrisă cu mai mult de 100 de ani în urmă [în 1908], mi-a plăcut şi mi-am făcut chiar unele însemnări pe marginea ei, ba chiar am început să schiţez un scenariu. M-am întâlnit atunci la masă cu David, care era însă într-o dispoziţie foarte proastă datorită, mi-a spus el, unor experienţe neplăcute cu nişte

Meeting Venus (István Szabó și Glenn Close la filmări)

producători francezi. ‘Nu-ţi fă probleme’, i-am zis, ‘e o chestiune de mentalitate.’ Şi ca să îi schimb starea de spirit i-am povestit toate experienţele pe care le avusesem cât am lucrat la Opera din Paris şi care erau diametral opuse a absolut tot ceea ce ai ajuns tu să vezi în film. David a ascultat cu atenţie şi când am ajuns la cafea mi-a spus: ‘Uită de Chesterton, ăsta va fi proiectul nostru.’ ‘David, dar asta nu e o poveste, sunt doar nişte anecdote.’ ‘Îţi dau două săptămâni. Aşează-te şi scrie un scenariu!’, a spus David Puttnam... preşedintele studiourilor Columbia. ‘OK, încerc să îl scriu.’ Asta a fost povestea acelei întâlniri în urma căruia s-a născut Meeting Venus.

foto © Marius Mariș

Final Report

Citiţi interviul complet cu ISTVÁN SZABÓ pe www.zilesinopti.ro PAGINA

37

B.D.

INTERVIU DE MĂDĂLINA C. DIACONU

Maeștri ai benzii desenate românești: ȘERBAN ANDREESCU

C

u o experiență de peste 25 de ani dedicată cărților pentru copii, Șerban Andreescu lucrează în manieră clasica și digitală, realizând ilustrații, benzi desenate și grafică publicitară. “Pe la vârsta de șase ani îmi plăcea să îmi desenez jucăriile, îmi cumpăraseră părinții niște caiete de desen cu foaie groasă.

Cum aveam o mașinuță sau cine știe ce jucărie mai interesantă, încercam să o reproduc, să îi găsesc formele”, ne povestește artistul. “În aceeași perioadă începusem să citesc reviste ilustrate pentru copii. Mai vedeam la televizor și filme de la Walt Disney, de unde aveam personaje preferate. Încercam să reproduc până la perfecțiune aceste personaje. Acestea mi-au aprins un beculeț.

Mi-am dat seama de mișcările acelor personaje și le desenam figurile foarte caraghioase.

Scopul meu era să îi amuz pe cei care se uită la desenele mele. Am început să studiez și propriile mele personaje, pentru a observa reacțiile oamenilor. În acest fel, aflam dacă îi distrează munca mea.”

Bucuria copilăriei se regăsește din plin în lucrările lui Șerban Andreescu. Cele mai multe din publicațiile sale abordează subiecte românești, povești mai vechi sau mai

www.zilesinopti.ro

noi, colorate, vesele, pline de aventură. “Desenam mult în școala generală. Am ajuns să am prima publicație în revista școlii, când eram în clasa a VIII-a.

Bineînțeles că prima publicație a fost o bandă desenată. Eram atras de aceasta pentru că îmi oferea posibilitatea să exprim o întâmplare prin multe ilustrații”, continuă maestrul.

“După școala generală a urmat liceul. Prin clasa a X-a am încercat să public bandă desenată și la revista liceului, dar nu a avut succes.

Elev fiind, prin ilustrația mea am luat în derâdere un profesor, nu neapărat o persoană anume.

Profesoara, văzându-se lezată, mi-a zis: ‘Cum să publici ceva împotriva profesorilor?’. În schimb, tot în această perioadă, am încercat și la revista Cutezătorii și m-au acceptat ca un viitor colaborator. După

1990 nu mai exista doctrina politică în reviste, nu se mai impuneau anumite subiecte în publicații.

Astfel am publicat un serial de acțiune ce avea drept personaj un samurai. Chiar după revoluție, înainte de a produce serialul despre samurai, am făcut un album având drept erou un ninja. Acest album urma să fie publicat de o editură particulară, dar nu a apărut în 1990 ci în 1991. Așa că serialul a apărut în Universul copiilor înaintea albumului. Pot considera că este primul meu album publicat la scară mare, pentru că a avut un tiraj extraordinar de mare. A fost un record care se poate depăși cu greu chiar și în zilele noastre. Au fost publicate o sută de mii de exemplare, ceea ce la ora actuală este un vis. De atunci public continuu albume de bandă desenată și cărți cu ilustrații pentru copii.”

PAGINA

39

PERFORMING ARTS foto © Nadja Jovanovic

INTERVIU DE IOAN BIG

Substanţa unei lucrări e dată de abilitatea ei de a comunica cu cât mai mulţi oameni

SANJA LATINOVIĆ

S

culptoriţă prin vocaţie dar art performer în forma de expresie favorită, artista emergentă sârboaică Sanja Latinović va fi prezentă în VIDEO+RADIO+LIVE, expoziția extensie a Bienalei Art Encounters de la Timișoara (01.10-07.11.2021), cu On Time, performance ce chestionează intenţiile noastre într-un mediu social în care individualităţile au nevoie din ce în ce mai frecvent de îngrijire şi sprijin. Şi când acesta vine - cu noi în postură de contributori -, asta se întâmplă dintr-un sentiment de vină, ca o consecinţă a neliniştii în plan individual că am putea deveni noi înşişi cei neglijaţi, ori dintr-o reală compasiune sau speranţă? Preocupată de dimensiunea emoţională a relaţiilor sociale dintre individ şi mediu, Sanja Latinović este adepta mesajelor simple şi puternice, transmise direct, aproape brutal, iar drept dovadă există întreaga sumă de performance-uri şi happening-uri pe care le-a creat în cadrul a zeci de proiecte şi expoziţii de grup sau individuale, din Barcelona sau Kyoto până la New York şi Paris. Fost membru în asociaţia artistică independentă Third Belgrade şi fondatoare în 2019 a Group 04, cu un masterat în Performance Art în Elvetia şi absolventă a Facultăţii de Arte Frumoase din Belgrad, secţia Sculptură, SANJA LATINOVIĆ (n. 1983) este unul dintre tinerii artiştii ce merită realmente a fi descoperiţi de către iubitorii români de artă cu ocazia expoziţiei VIDEO+RADIO+LIVE, rezultatul unui parteneriat între șase galerii de artă contemporană din București și Cluj, toate active și pe scena internațională: Catinca Tabacaru, Ivan, Plan B, Sandwich, Sector 1, Suprainfinit.

Sanja, performance-ul On Time pe care îl vei prezenta la Timişoara pare foarte simplu: udatul timp de trei zile a trei puieţi de stejar aproape uscaţi. Vorbeşte-mi despre ideea din spatele acestei translatări artistice cu aparenţă “eco” a unei metafore existenţiale.

‘Reacţie întârziată‘, aceasta este, pe scurt, tema PAGINA

40

principala a performance-ului. Însuşi titlul lucrării este în felul acesta un avertisment, întrun fel, în sensul că responsabilitatea este de fapt omisă. Este un avertisment, pentru mine şi pentru toată lumea. Iar amânarea, întârzierea rezolvării problemelor noastre arzătoare descrie de fapt mentalitatea zilelor noastre. www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

ON TIME

Ai dreptate când spui că e foarte simplu acest concept. Asta e ce caut eu în lucrările mele. De ce încercăm mereu să rezolvăm problema doar când devine prea complicată sau chiar imposibil de rezolvat? Soluţia e simplă când problema e abia apărută, dar se pare că momentul acela de panică e foarte important. De aceea pun apă la rădăcina unui copac aproape uscat. Prin asta sunt, într-un fel, complice şi ce fac este să încerc să atrag atenţia asupra crizelor în care ne aflăm sau în care ne vom afla la un moment dat.

Acţiunile noastre nu sunt sincere pentru că, dacă ar fi, toţi ar fi adepţii acestei simplităţi şi nu neam mai pasa responsabilitatea de la unul la altul ca pe-o castană fierbinte. Nu am să-ţi dezvălui de altfel la ce m-am referit când am spus că e vorba de o ‘reacţie întârziată’, nu insista. Poate fi vorba de încălzirea globală sau, la fel de bine, poate fi vorba de o mare valoare a scenei artistice contemporane care e complet ignorată şi îşi trăieşte viaţa în mizerie şi uitare. Aş putea să vorbesc mult şi bine despre subiectul ăsta şi nu vreau asta. Dă-mi voie să îmi iau această libertate şi, la fel, dă-i voie şi publicului. Haideţi să ne întrebăm mai bine cu toţii dacă nu cumva e prea târziu să acţionam într-un fel sau altul. Înainte de On Time, performance-ul din VIDEO+RADIO+LIVE avea titlul I Believe In Fairy Tales şi se referea la influenţa basmelor în formarea sistemelor de gândire feminine.

Ce te-a făcut să te răzgândeşti, pentru că şi acel concept era unul incitant?

Aveam de ceva vreme ideea unui performance intitulat I Believe In Fairy Tales şi până la urmă nu am abandonat-o pentru că am adus-o la www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

ABANDONED

viaţă anul acesta în expoziţia solo pe care am avut-o la Muzeul Naţional din Kraljevo.

Pentru mine anul acesta a fost neaşteptat de productiv, mai productiv ca niciodată. Am încercat să nu mă repet şi să ofer publicului lucrări mereu noi şi continuitate în gândirea mea creativă. În timpul pandemiei de Covid-19, faptul că am fost activă creativ m-a ajutat să-mi păstrez sănătatea mentală. Ca şi în celelalte lucrări ale mele, şi în I Believe In Fairy Tales am folosit puţine elemente de recuzită, doar două de fapt: plastilină şi zâne de jucărie zburătoare. Zânuţele zburătoare sunt inspirate de personajul Tinker Bell din animaţiile cu Peter Pan iar în momentul ăsta sunt jucării super la modă, pe care le vor toate fetiţele.

Faptul că se joacă cu aceste păpuşi le face pe fetiţe să îşi adâncească convingerea că viaţa e o poveste magică. Ce am urmărit eu în acest performance a fost să implic publicul în joaca mea prin aceste păpuşi zburătoare, cu toate că în final experienţele noastre rămân personale, solitare, când vine vorba de speranţele neîmplinite. Toate visele noastre frumoase, pe care le credeam adevărate când eram copii, sunt sortite să se dezmembreze prin prisma experienţelor noastre reale la un moment dat. Şi cu toate astea nu putem trece prin viaţă fără acea credinţă. Conflictul dintre credinţa şi aspiraţia la o viaţă ca-n filme şi o realitate diferită care ne refuză accesul la ficţiunea din visele noastre mi-a dat impulsul care a dus la lucrarea aceasta. [...]

Citiţi interviul complet cu SANJA LATINOVIĆ pe www.zilesinopti.ro PAGINA

41

DESIGN

TEXT DE TEODORA BRATU

„Super September”

Luna design-ului în Europa

S

e anunță un septembrie frenetic din cele mai bune motive.

După o lungă perioadă în care multe mărci și branduri au fost nevoite să renunțe la evenimentele fizice, luna septembrie va marca prima oportunitate a acestora de a-și arăta produsele pe viu publicului amator și cunoscător din întreaga Europă. Un program aglomerat de târguri și festivale, evenimente atât tradiționale, cât și noi, în orașe europene spectaculoase, toate adunate într-un ‚super septembrie’.

Pentru a mai domoli agitația, iată o listă cu cele mai interesante momente ale lunii următoare pe care nu trebuie să le pierzi din vedere.

Salone del Mobile

Unul din orașele cheie ale acestei luni este Milano care și-a mutat programul său tradițional din aprilie în septembrie.

Săptămâna Design-ului de la Milano este cea mai mare reuniune anuală de design din lume, reprezentând un cumul de evenimente care vor avea loc în mai multe locații de-a lungul orașului. Între 4-10 septembrie se desfășoară Salone del Mobile, cel mai râvnit târg de mobilă din lume. Curatorul evenimentului, arhitectul Sefano Boeri, consideră această ediție o oportunitate de a demonstra că „Milano este în viață” chiar și după anul pandemic. Târgul va fi conceput ca o bibliotecă, PAGINA

42

renunțându-se la standurile individuale, înlocuite cu afișe dispuse pe pereți modulari, proiectați de arhitectul Andrea Caputo. Tot în aceeași perioadă se va desfășura Brera Design District, eveniment care promovează activitățile comerciale și culturale prin dezvoltarea celui mai sugestiv și important district din Milano.

Tema din acest an, „Forms of Living”, reunește o selecție a celor mai definitorii activități pentru identitatea cartierului istoric: design, lifestyle, mâncare, artă și cultură. Evenimente similare vor avea loc și în cartierele Cinque Vie, Lambrate, Ventura, Tortona și Alcova.

Între timp, în Franța, are loc Săptămâna Design-ului la Paris, în perioada 9-18 septembrie, o completare a universului Maison & Objet, expoziția bianuală franțuzească de design. Patru dintre cele mai dinamice zone ale orașului cu 9 plimbări tematice care te poartă în 200 de locații te ajută să redescoperi Parisul prin lentila inovației. Showroomuri, buticuri, galerii, ateliere, restaurante, hoteluri, muzee și instituții sărbătoresc diversitatea prin care poate fi abordat design-ul alături de profesioniști, curioși și dependenți de tendințe noi.

3daysofdesign este evenimentul anual de design din Danemarca, care are loc în Copenhaga, 16-18 septembrie. Showroomurile, galeriile, expozițiile și conferințele devin o vitrină prin care vei avea ocazie să să studiezi și să experimentezi tendințele și noile idei prognozate pentru viitor. Evenimentul prezintă o selecție remarcabilă de mărci notabile din Danemarca și din străinătate, deschisă publicului larg, fie ei bloggeri, cumpărători, designeri, arhitecți sau pasionați de design din întreaga lume. www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

London Design Festival

La Londra, în perioada 18-26 septembrie, va avea loc London Design Festival, cu un program de evenimente online și offline și prezintă instalații și expoziții de la artiști, designeri și arhitecți de top din capitala Marii Britanii. Unul dintre cele mai importante repere este Medusa, proiect realizat de arhitectul japonez Sou Fujimoto și studioul de producție și dezvoltatorul de tehnologie Tin Drum care înfățișează o realitate mixtă ce examinează structura, natura și vizualul la Muzeul V&A. O succesiune de trăsături naturale și arhitecturale se vor transforma și vor evolua pe baza mișcării publicului, creând un design aproape viu care indică interacțiunea dintre toate lucrurile și solicită analiza schimbărilor climatice și a rolului naturii în viața modernă. foto © 7reasons, Vienna Design Week

Ultimul eveniment de pe lista noastră este Săptămâna Design-ului de la Viena, cel mai mare festival de design organizat în Austria, care se va desfășura în perioada 24 septembrie - 3 octombrie și are în prim-plan mai degrabă procesul de creație decât obiectul în sine. Zonele mai puțin cunoscute ale orașului se www.zilesinopti.ro

Pe lângă evenimentele menționate mai sus, în luna septembrie vor avea loc și MIPIM la Cannes (7-8 septembrie) - primul eveniment care reunește cele mai influente persoane din industria imobiliarelor, a cărui tema din acest an se intitulează „New World: New Era, Time to Reconnect”, Săptămâna Design-ului de la Helsinki (9-19 septembrie) - cu tema „Wisdom”, festivalul își propune să interogheze ideile din spatele timpului de a reflecta, învăța și a succesului prin eșec, Design Miami Basel (21-26 septembrie) - o serie de expozanți care examinează relația dintre oameni și lumea naturală prin mobilier, inovație și design, Stockholm Craft Week (30 septembrie - 3 octombrie) 42 de participanți își propun ca prin lucrările lor să crească popularitatea meșteșugului ca formă de artă.

transformă în etapele de proiect, cu abordări critice și jucăușe, discuții atât pentru începători, cât și pentru profesioniști care explorează noi perspective asupra obiectelor din jurul nostru, iar design-ul, precum și procesele de fabricație, sunt dezvăluite adesea în moduri experimentale specifice locației lor.

PAGINA

43

ARTIȘTI URBANI

INTERVIU DE GRUIA DRAGOMIR

Lost.Optics „M-a atras ideea de a interveni în spațiul public cu o acțiune care este ilegală, dar și creativă” Daniel aka Lost.Optics s-a născut în 1986 în București, iar de-a lungul timpului, încă din 2001, el a activat în graffiti și street art sub alte nume, cum ar fi Seyr, Stol sau Lost. Din 2021 el a trecut sub pseudonimul de Lost.Optics, iar de atunci a tot evoluat fie ca artist solo, fie în diverse crew-uri.

Lucrările sale, adevărate fantezii geometrice, pot fi admirate pe pereții și fațadele clădirilor din numeroase orașe din România și din afară, dar și în galerii de artă din mai multe țări.

Cum ai ajuns să-ți creezi stilul personal și cât de greu este pentru un artist să se impună, să devină cunoscut, apreciat și căutat în România?

Stilul personal l-am dezvoltat după 10 ani de graffiti, a venit oarecum natural. Am trecut printr-o serie de experimente, de la graffiti clasic la un graffiti neconvențional, influențat de mișcarea franceză și de lucrul cu spațiul abandonat, post industrial. În aceste spații am avut libertate totală de creație și în același timp diversitate în alegerea suportului de pictat. Treptat am început să PAGINA

44

fiu din ce în ce mai atras de a lucra cu formele primitive, îndeosebi cu cercul și pătratul și de a crea o estetică curată, chirurgicală aproape. Mai târziu am intrat în contact cu mediul digital, acesta mi-a deschis o infinitate de posibilități în dezvoltarea stilului personal. Cât despre impunerea pe scena locală de street art, a fost o dezvoltare la fel de organică ca și evoluția stilului personal. Consider că orice lucru pe care-l faci cu pasiune și căruia îi dedici timp se poate transforma și evolua în ceva minunat.

Cum decurge procesul tău creativ? www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

Street-art-ul sau muralismul în spații convenționale asociate cu diverse acțiuni inițiate de o entitate terță m-au făcut să-mi doresc să-mi extind audiență, iar limbajul să devină dintr-unul cu circuit închis, într-unul deschis către oricine vrea să-l descifreze.

Cumva, graffitiul mi-a oferit atitudinea în felul în care abordez orice suprafață, iar muralismul mi-a deschis noi căi de expresie.

Prin intermediul celor două mijloace de exprimare mi-am dezvoltat simțul estetic și gusturile în materie de artă, iar pe plan social am înțeles că este foarte important să avem artă în viața noastră și că suntem responsabili de mesajele pe care le lansăm în societate.

The Student Hotel - Viennna (2020)

Procesul creativ diferă de la o lucrare la alta, de obicei încep cu un research tematic, îmi ordonez ideile pe hârtie, după care experimentez cu diverse scheme compoziționale, urmând ca apoi să intru în mediul digital unde distracția începe, pasul final fiind transpunerea pe suprafața fizică, aici totul capătă dimensiune și compoziția devine parte din spațiul destinat. În alte situații inversez procesul și încep de la un style într-un spațiu abandonat, ca apoi să duc acea idee în laboratorul digital unde suferă schimbări tragice și ulterior se poate transforma într-o viitoare lucrare.

Cum ți-a schimbat street art-ul felul în care percepi arta și lumea în general?

Graffiti-ul și street-art-ul au avut un rol primordial în dezvoltarea mea ca individ în societate.

Adolescent fiind, m-a atras ideea de a interveni în spațiul public cu o acțiune care este în același timp ilegală, dar și creativă. Un alt factor a fost ideea de a crea un alter ego, de a dezvolta un limbaj pe care doar un cerc restrâns de prieteni îl percepeau.

Ești unul dintre artiștii urbani care are picturi murale în mai multe orașe.

Povestește-ne un pic cum ai ajuns să faci asta și care e lucrarea ta preferată pe care ai făcut-o într-un oraș din România.

Primul mural pe care l-am pictat în afara orașului în care activez a fost, de fapt, un proiect pe care l-am inițiat împreună cu Urban Collectors (biblioteca de graffiti & street-art), proiect cu două etape - din orașul Roman și apoi in Lecce (Italia) în anul 2014, apoi a urmat un alt proiect în Tulcea și Monte Gordo (Portugalia) în anul 2015.

Pentru mine toate lucrările pe care le produc sunt la fel de importante, nu contează dimensiunea sau formatul. În același timp, odată ce le finalizez mă detașez complet de ele.

Din punctul tău de vedere, cât de important este pentru un artist să includă în opera sa și un mesaj socio-politic?

Pentru mine nu este important ca lucrările să aibă un mesaj socio-politic. Consider că o operă de artă trebuie să treacă de barierele timpului și spațiului. Sigur, este importantă interacțiunea cu comunitățile în care intervin.

Cu ce ai vrea să rămână cineva care trece pe stradă și vede lucrările tale?

As vrea ca cei care îmi văd lucrările să rămână cu o emoție, oricare ar fi aceasta.

PAGINA

45

MUZEU POP-UP

ART SAFARI 2021, o întâlnire unică, de neuitat, cu arta românească

TEXT DE VANIA PIERSINARU

Ajuns la cea de-a opta ediție, Art Safari va avea loc anul acesta între 16 și 26 septembrie în București, în două clădiri considerate bijuterii arhitecturale: Palatul Dacia-România și ARCUB – Hanul Gabroveni, ambele localizate în Centrul Vechi al Bucureștiului, pe strada Lipscani.

Construit încă de la prima ediție în jurul unui concept unic, menit să bucure atât iubitorii de artă clasică, cât și iubitorii de artă contemporană și supracontemporană, dar și copiii, evenimentul prezintă o structură expozițională ce promovează diversitatea artistică: Pavilionul Muzeal și Pavilionul Central prezintă lucrări ale maeștrilor artei românești, Pavilionul Contemporan expune lucrări create de noul val de artiști, Pavilionul Invitat găzduiește o expoziție dedicată artistelor femei, realizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, iar programul educațional de artă pe înțelesul copiilor, Art Safari Kids, prezintă ateliere de artă și tururi ghidate special gândite pe înțelesul celor mici.

Timp de zece zile, acest muzeu popup oferă o șansă unică de explorare a universurilor artistice românești din trecut până în prezent, prin intermediul a patru expoziții:

Unul dintre cele mai așteptate evenimente culturale din această toamnă este Art Safari, cel mai mare muzeu temporar din România, care aduce în premieră sub aceeași umbrelă, aproape de publicul iubitor de frumos, lucrări excepționale de artă autohtonă din muzee sau din colecții private.

PAGINA

46

www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

• Samuel Mützner pe urmele lui Claude Monet (Pavilionul Muzeal). Cunoscut și drept Samys Mutzner (1884-1959), acesta a fost un pictor român interbelic care și-a definit stilul în cei doi ani petrecuți la Giverny alături de Claude Monet, unde, între 1908 și 1910, a pictat peisaje în manieră pointilistă. Expoziția analizează perioada menționată și direcțiile artistice din România, precum și impactul impresionist și neoimpresionist al lui Mützner.

• Constantin Piliuță.

Culoare de zenit (Pavilionul Central). Unul dintre cei mai mari pictori ai ultimului secol românesc (1929-2003), un artist al luminii și al culorii calme, armonioase. Autoportretul, scenele de gen, tablourile cu subiect floral și peisajul sunt temele picturale prezente în această expoziție, prin care Piliuță a adus ”zâmbetul”, dar și noutatea și originalitatea în istoria artei românești, tablourile sale fiind recunoscute pentru estetica simplității lumii sale.

• Seducție și triumf în artă.

Femei-artist (Pavilionul Invitat). www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

În perioada interbelică, într-o perioadă și într-un context politic dificil, mai multe femei șiau câștigat dreptul de a studia și de a profesa în domeniul artelor, depășind granițele țării prin arta lor. Cred că era mare nevoie de o astfel de expoziție, care să aducă la lumină poveștile, numele și lucrările realizate de aceste artiste curajoase, implicate în mișcările artei moderne și de avangardă.

• Superheroes/ Antiheroes. Tendințe în arta contemporană românească (Pavilionul Contemporan).

Aici ne întâlnim direct cu tinerii care schimbă lumea artei și construiesc o imagine a societății de azi prin diferite modalități de expresie vizuală

(de la desen la țesătură, instalații sau ceramică).

Dihotomia erou/antierou este din start câștigătoare întrucât te ajută să vezi lumea prin prisma acestor două perspective.

Pentru că experiența Art Safari nu seamănă deloc cu o vizită clasică la muzeu, expozițiile din cadrul evenimentului vor fi deschise și după orele obișnuite de program. Night Tours, programul de vizite pe timp de noapte (care s-a bucurat de super-succes în edițiile anterioare), presupune un tur ghidat pe traseul expozițional și un art performance, întrucât vizitatorii vor avea ocazia să se bucure de lucrările de artă acompaniați de muzica live a lui Toulouse Lautrec.

Activitățile incluse în Art Safari 2021 se anunță a fi cum altfel decât memorabile, acest eveniment cultural fiind unic ca structură, concept și amploare în România, așezând Bucureștiul pe harta marilor capitale europene culturale. Așa că, dacă nu ești din București, ar fi ideal să-ți faci drum prin Capitală la final de septembrie și să te bucuri de această experiență unică, iar dacă ești din oraș te declarăm un fericit al sorții.

Adăugăm Art Safari și anul acesta pe lista ”de văzut într-o viață”, un rendez-vous de neuitat cu arta românească.

Mai multe detalii despre bilete, program, expozițiile și activitățile incluse în cele zece zile de eveniment găsiți pe www.artsafari.ro.

PAGINA

47

PROIECT

COFINANTAT DE

FILM | CARTE | FOTOGRAFIE BRAȘOV - PREDEAL - RÂȘNOV

PA R T E N E R

TEXTE DE SILVIA TRAȘCĂ

Film

POP CULTURE MAGAZINE

 PREMIERELE LUNII: „LUX ÆTERNA” / „MIA ÎȘI RATEAZĂ RĂZBUNAREA” / „OTTO BARBARUL” / „SHANG-CHI AND THE LEGEND OF THE TEN RINGS”  DOCUMENTAR: ROMÂNIA SĂLBATICĂ  CINE COMBO: MAI AVEM NEVOIE ȘI DE UMOR COMERCIAL  FILM ROMÂNESC: INTERVIU ADRIAN TITIENI  DRACULA FILM FESTIVAL : INTERVIU CLAUDIU BLEONȚ  ANIVERSARE: THE BIG BOSS  DOCUMENTAR: INTERVIU RAY MEARS  POINT OF VIEW

Toamna se numără… festivalurile de film

L

una septembrie continuă seria de întâlniri cinematografice cu filme în premieră pentru toate gusturile pe marile ecrane. Începutul toamnei vine la pachet cu o serie de festivaluri de film tematice excepționale pe care trebuie să le bifeze orice pasionat de noi povești.

Dacă până acum nu ai reușit să ajungi la film alături de cei dragi, stai fără griji, pentru că sezonul evenimentelor cinematografice de top abia începe, iar indiferent în ce parte a țării te-ai afla, opțiunile de festivaluri de film locale sunt mai variate ca niciodată:

BUCHAREST INTERNATIONAL DANCE FILM FESTIVAL, 1-5 SEPTEMBRIE, BUCUREȘTI

BIDFF prezintă filme inedite care folosesc mișcarea ca principal limbaj și corpul ca subiect. Cea de-a VII-a ediție are loc între 1-5 septembrie, la București, cu tema Potential Worlds, care invită artiștii și spectatorii să-și imagineze arta viitorului ca un ecosistem dinamic care încorporează noi elemente și mutații.

FEMINIST FILM FESTIVAL, 1-5 SEPTEMBRIE, BUCUREȘTI

Festivalul de Film Feminist are loc în perioada 1-5 septembrie, în București, la Cinema Europa.

Evenimentul cultural explorează teme feministe precum drepturile femeilor, accesibilitate, siguranță în spațiul public, egalitate de gen, violență de gen, migrație, stereotipuri și roluri de gen, discriminare pe criterii de gen la locul de muncă, drepturile comunității LGBTQ+, politică și reprezentare, identitate și intersecționalitate.

CEFFTM, 2-4 SEPTEMBRIE, TIMIȘOARA

Central European Film Festival Timișoara te așteaptă să-ți faci loc într-o lume imaginară, clădită pe cadre de film reunite în tema Utopii.

Cea de-a cincea ediție anunță zece avanpremiere www.zilesinopti.ro

în jurul temei „Noua realitate”. În Aula Magna a UVT, la Grădina de Vară Capitol sau la garnizoana din Piața Libertății, sunteți așteptați să vă bucurați de filme, alături de prieteni.

Intrarea la evenimente este gratuită.

ASTRA FILM FESTIVAL, SIBIU, 5-12 SEPTEMBRIE

Cineaștii și iubitorii de film documentar se vor bucura și anul acesta de proiecțiile oferite în cadrul Astra Film Festival, primul festival internațional de film documentar din România. Ediția 27 a festivalului se va desfășura în aer liber și online și va avea două părți: Astra Film Festival (6-12 septembrie) și Astra Film Junior (11-16 octombrie).

PELÍCULA, LA CLUJ ȘI BUCUREȘTI, 8-12 SEPTEMBRIE

A 6-a ediție a festivalului Película, singurul festival de film și cultură ibero-americană din România, revine anul acesta cu secțiunea competițională, ce aduce producții premiate din Brazilia, Argentina, Costa Rica, Mexic și Portugalia. La București filmele pot fi văzute la Cinema Elvire Popesco, Institutul Cervantes și la Verde Stop Arena, iar în Cluj-Napoca la Cinema Victoria. Filme exclusiv online pot fi vizionate cu subtitrare în limba română, în perioada 13-19 septembrie, pe platforma Cinesquare.

PAGINA

51

Septembrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

Premierele lunii „Shang-Chi și legenda celor zece inele” Acţiune, Aventuri, Fantastic, SF

Pup-o, mă! 2: Mireasa nebună comedie PREMIERA: 3 SEPTEMBRIE

PREMIERA 2 SEPTEMBRIE

Dineu cu vecinii de sus Comedie PREMIERA 3 SEPTEMBRIE

Malignant - Încarnarea răului Horror, Thriller PREMIERA 3 SEPTEMBRIE

Zăpadă, Ceai și Dragoste Comedie, SF PREMIERA 10 SEPTEMBRIE

Un loc ca oricare altul Dramă PREMIERA 10 SEPTEMBRIE

Shang-Chi, eroul acestui film, este „Stăpânul Kung-Fu” din Marvel Comics. Când el este atras în organizația clandestină a celor Zece Inele, devine forțat să se confrunte cu trecutul pe care credea că l-a lăsat în urmă....

„După ce ne-am îndrăgostit” Biografic, Dramă

PREMIERA: 3 SEPTEMBRIE

În a treia parte a seriei After, Tessa ia cea mai importantă decizie din viața ei, şi totul se schimbă. Unele adevăruri despre familia ei și apoi despre Hardin face ca viitorul lor împreună să fie mult mai dificil de realizat....

PAGINA

52

Pregătire pentru a fi împreună o perioadă nedeterminată Dramă, Romantic, Dragoste PREMIERA 10 SEPTEMBRIE

Mia își ratează răzbunarea Comedie, Dramă PREMIERA 10 SEPTEMBRIE

După o despărțire violentă, Mia, o tânără actriță, e hotărâtă să se răzbune pe fostul ei iubit. Pe măsură ce planul ei se conturează, Mia, împreună cu grupul său de prietene, redefinesc noțiunea de feminitate....

Câmp de maci Dramă PREMIERA 17 SEPTEMBRIE

Septembrie 2021

Lux Æterna Dramă, Thriller

POP CULTURE MAGAZINE

„Boss Baby: Afaceri de familie”

PREMIERA: 17 SEPTEMBRIE

Horror

PREMIERA 17 SEPTEMBRIE

Două actrițe, Béatrice Dalle și Charlotte Gainsbourg, sunt pe un platou de filmare și deapănă povești despre vrăjitoare și nu numai. Lux Æterna este și un eseu despre cinema, despre cum e să iubești filmul, și despre istericalele de platou....

Frații Templeton au devenit adulți și s-au îndepărtat unul de celălalt. Tim este acum un tată căsătorit, iar Ted conduce un fond financiar. Dar un nou bebe-șef este pe cale să-i reunească din nou... și să inspire o nouă afacere de familie....

The Human Voice Dramă, Scurt metraj PREMIERA 17 SEPTEMBRIE

Actrița britanică Tilda Swinton este protagonista acestui scurtmetraj, prima producţie a lui Almodóvar în limba engleză, bazată pe piesa de teatru omonimă a poetului şi dramaturgului francez Jean Cocteau....

Casa cu păpuși Documentar PREMIERA 24 SEPTEMBRIE

Fratele mai mare Dramă

„Otto barbarul” Dramă

PREMIERA: 24 SEPTEMBRIE

Otto Barbarul ne face cunoștință cu un adolescent punk de 17 ani care se confruntă cu pierderea iubitei sale. Acesta devine captiv într-un cerc vicios creat de părinți, bunicul său bătrân, mama iubitei sale și ancheta derulată de serviciile sociale....

„România Sălbatică” Documentar

PREMIERA 24 SEPTEMBRIE

Complet necunoscuți Comedie, Dramă 24 SEPTEMBRIE

Într-o seară, la un pahar de vin, 7 prieteni intră într-un joc riscant: pun telefoanele pe masă și se înțeleg ca la tot ce primesc în acea seară, apeluri, mesaje, emailuri, să răspundă pe speaker sau să citească cu voce tare. Totul o ia razna.... www.zilesinopti.ro

PREMIERA: 17 SEPTEMBRIE

Cu imagini fabuloase filmate în regiuni spectaculoase și greu accesibile şi o muzică de inspiraţie clasică şi tradiţională compusă special pentru orchestra dirijată de Tiberiu Soare, România Sălbatică este un must-see în luna septembrie.

PAGINA

53

TEXT DE IOAN BIG

DOCUMENTAR

România sălbatică, un film excepţional despre natura ţării noastre

M

ii de kilometri parcurși, sute de ore de filmare şi 10 ani de preproducție au fost necesari pentru materializarea celui mai mare proiect de fotografie și film documentar dedicat naturii din țara noastră, România sălbatică, inițiat în 2010 de fotograful Dan Dinu, membru fondator și președinte Forona (Organizația Fotografilor de Natură din România), în România sălbatică - Parcul Național Munții Rodnei colaborare cu WWF (World Wide Fund for Nature), căruia, în 2014, i s-a alăturat Cosmin Dumitrache, videograf cu peste 15 ani de experiență, colaborator frecvent al ONGurilor de mediu ce a filmat de-a lungul timpului inclusiv pentru producții de anvergură difuzate de NatGeo Wild.

Spectaculosul documentar România sălbatică, distribuit de Transilvania Film, care a avut premiera mondială sold-out în cadrul TIFF unde a fost laureat cu Premiul Publicului şi a înregistrat cel mai mare număr de spectatori - peste 3500 la cele patru proiecții incluse în program -, se va lansa în cinematografele din întreaga țară pe 17 septembrie, însă va beneficia de avanpremiere naţionale pe 14 septembrie în toate locaţiile Cinema City. Tudor Giurgiu, președintele festivalului, a fost cel care a introdus filmul publicului în seara premierei de la Cluj: „Cred că acest film reușește să facă pentru România ceea ce nu au reușit numeroase campanii de promovare finanțate de Guvern să facă. Acest film, produsul a 10 ani de muncă susținută, și despre care cred cu tărie că va fi evenimentul cinematografic al anului, ne arată că încă mai avem pentru ce lupta, ne îndeamnă la conștientizare și responsabilitate, precum și la o informare corectă despre ceea ce se întâmplă cu natura noastră.”.

Povestea celui mai amplu, complex și original proiect de film documentar despre România www.zilesinopti.ro

Dan Dinu și Cosmin Dumitrache

este narată de binecunoscutul actor român Adrian Titieni, interpretul a peste 100 de roluri de film, teatru și televiziune, iar muzica este semnată de compozitorul Alexei Țurcan, cunoscut pentru activitatea sa de peste 15 ani din cadrul trupei Travka și OST-urile a numeroase spectacole, scurtmetraje și documentare, inclusiv a popularului Caisă. Piesa centrală a filmului este completată de vocea Mădălinei Pavăl, o artistă desăvârșită, iar înregistrările au fost realizate cu Bucharest Film Orchestra, dirijată de Tiberiu Soare, prima și singura orchestră de studiosession din țară.

Cu imagini fabuloase filmate în regiuni spectaculoase și greu accesibile pe parcursul a unui întreg deceniu şi o muzică de inspiraţie clasică şi tradiţională compusă special pentru orchestră, România Sălbatică, demers unic pentru țara noastră ce s-a bucurat încă de la început de susținerea unanimă a specialiștilor din ONG-urile de mediu, fie acestea de stat sau private, este realmente un must-see.

PAGINA

55

PREMIERĂ

TEXT DE IOAN BIG

LUX ÆTERNA, un film năucitor marca Gaspar Noé

P

e 17 septembrie, în combo cu The Human Voice, scurtmetrajul lui Pedro Almodóvar bazat pe piesa de teatru a lui Jean Cocteau, are premiera în cinematografele de la noi un “eseu modest despre convingeri şi despre arta cinematografică”, dupa cum a fost caracterizat Lux Æterna chiar de către realizatorul său. Un film produs de Yves Saint Laurent şi regizat de Gaspar Noé, autorul provocatoarelor şi controversatelor Irreversible şi Enter the Void nu are cum să fie modest decât după o scară de valori radical diferită de cea a unui cineast obişnuit. Deşi are mai puţin de o oră, LUX ÆTERNA năuceşte pur şi simplu spectatorul - ambulanţele aşteptau în faţa cinematografului în care a avut premiera la Cannes în caz că cineva leşină sau i se face rău - fiindcă este un experiment de artă cinematografică dus la extrem, care are însă cel puţin o calitate incontestabilă: nu va lăsa pe nimeni indiferent sau apatic, ba dimpotrivă, va da naştere pe loc unor reacţii viscerale, fie de repulsie violentă, fie de ataşament inexplicabil.

PAGINA

56

Povestea începe simplu: regizoarea unui film (Béatrice Dalle) şi actriţa din rolul principal (Charlotte Gainsbourg) îşi ocupă timpul până la începerea filmărilor pălăvrăgind despre vrăjitoare, subiectul producţiei pentru care au fost angajate de producător. De aici, progresiv, începe o nebunie vizuală absolut indescriptibilă, pigmentată cu inserturi din filme şi citate ale unor cineaşti veneraţi de Gaspar Noé - Theodor Carl Dreyer, Rainer W. Fassbinder, Luis Buñuel, Jean-Luc Godard.

Nebunie-nebunie dar nu-ţi vine totuşi să ieşi din sală (asta dacă n-ai făcut-o deja din primele minute) fiindcă sesizezi ca cinefil că fiecare efect stroboscopic sau split-screen, fiecare cadru din filmele de epocă sau frânturi de opinii scrise cu caractere antice romane sunt parte a unui produs artistic ce are noimă narativă şi o estetică aparte, chiar dacă dureroasă pentru privitor, tipică pentru Gaspar Noé. Căruia Saint Laurent, prin directorul său www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

de creaţie, designerul belgian Anthony Vaccarello, i-a dat mână liberă (şi bani) cu singura condiţie să folosească icon-uri feminine ale casei de modă şi vestimentaţia din cele mai recente colecţii lansate.

Astfel au intrat în scenă Dalle şi Gainsbourg, dar şi supermodelele Abbey Lee şi Mica Argañaraz. Lux Æterna nu este însă un film despre modă ci un film despre... cum se face film din perspectiva unei femei-regizor care are dificultăţi în a-şi manageria echipa.

Alte lămuriri despre Lux Æterna ne oferă Gaspar Noé într-un interviu obţinut prin amabilitatea distribuitorului român al filmului, Independenţa Film. Referitor la folosirea unui fragment din filmul-cult din 1922, Häxan, dilema era dacă l-a interesat aspectul feminist sau, poate, vraja pe care o exercită cinema-ul asupra spectatorilor. “Filmul Häxan este o capodoperă care explică mai bine decât orice alt film făcut ulterior ce a reprezentat vânătoarea de vrăjitoare care a durat un secol întreg în toată Europa. Unii numesc acest masacru, perpetuat în numele Domnului, “sexocid”, pentru că femeile au reprezentat 80% dintre executaţi. Mi-ar place să fac într-o bună zi un film serios pe această temă dar nu e suficient să ai mijloacele necesare... Faptul că regizoarea interpretată de Béatrice Dalle se arată incapabilă de a-şi face corect filmul vorbeşte mai mult de imposibilitatea de a reprezenta anumite subiecte în structura fabricării filmelor comerciale din ziua de azi decât de Béatrice însăşi.... A spune că Lux Æterna este un film feminist ar fi exagerat dar este cu siguranţă www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

foarte “testosterofob” la cât sunt de patetice personajele masculine dominatoare. Referitor la ultima parte a întrebării, sigur că îmi place când ecranul de cinema devine demoniac şi împinge spectatorii într-o transă şamanică. E mai palpitant să vezi filmele hipnotice ale lui Tony Conrad şi Kenneth Anger decât filmele astea oneroase de televiziune împănate cu dialoguri şi fire narative grosiere cu care suntem bombardaţi fără încetare!”

Frapantă din start este prospeţimea dialogurilor ce sugerează o doză masivă de improvizaţie. Câtă libertate au avut actriţele ne explică simplu Noé: “Dialogurile sunt proaspete fiindcă n-am avut timp să scriu nici măcar o replică şi, de asemenea, pentru că am mai multă încredere în interpreţi când le dau voie să îşi aproprieze pe ecran imaginea şi vocabularul personal... Dialogul între Charlotte şi Béa de la începutul filmului este o lungă improvizaţie filmată chiar în ultima zi, când le-am zis ‘Vorbiţi de filmarea voastră, de vrăjitoare, de alte filmări, etc. Evitaţi să citaţi nume şi amuzaţi-vă la maximum. Succes şi ne vedem în 20 de minute! Camera, acţiune!’, şi din 20 de minute am păstrat 12 care sunt jos pălăria! E o plăcere să lucrezi cu actriţe atât de carismatice!” Calitatea de “carismatice” atribuită generos de cineast trebuie percepută însă, ca şi “modestia” de la început, strict în raport cu referinţele personale ale lui Gaspar Noé, iar despre cât sunt acestea de atipice vă puteţi face o idee fresh doar trăind experienţa Lux Æterna.

PAGINA

57

CINE COMBO

TEXTE DE SILVIA TRAȘCĂ

Mai avem nevoie și de umor comercial

P

entru că știm cu toții că în topul preferințelor românilor se situează, deloc subtil, umorul comercial, toamna asta, publicul este unit de același interes în sălile de cinema. Numitor comun de pe marile ecrane în luna septembrie sunt așadar comediile românești destinate publicului larg. Personaje haioase invită audiența să își descrețească frunțile și să zâmbească larg, cu aventuri neașteptate, personaje cunoscute și situații comice fără precedent.

„PUP-O, MĂ! 2 – MIREASA NEBUNĂ”

„Pup-o, mă! 2 – Mireasa Nebună” (premiera: 3 septembrie) ne propune să râdem din nou în hohote împreună cu cei trei ciobani: Tică, Bică și Horică, interpretați de Alin Panc, Cosmin Seleși și Văru’ Săndel. Au trecut de mult de vârsta însurătorii, dar încearcă să pupe iar de Ziua Lânii, când tradiția spune că vei rămâne pe viață cu persoana pe care ai sărutat-o. Cu un rol de baci, care pare mai periculos decât cel din primul film, Florin Busuioc aka Zmeu le oferă celor trei prilejul de a coborî de la stână în sat. De aici începe toată povestea și speranța, odată cu rolul de mireasă interpretat de Lora (Velvet) și poate încă o dată cu o altă mândră, știrista Mădălina Anea (Felicia). Florin Busuioc, Zmeul, le dă prilejul să părăsească stâna și să coboare în sat, iar cei trei încep să își facă speranțe când o întâlnesc pe Felicia. Rămâne de văzut dacă s-or fi pupat poveștile.

www.zilesinopti.ro

„ZĂPADĂ, CEAI ȘI DRAGOSTE”

Filmul „Zăpadă, Ceai și Dragoste”, produs de Liviu Vârciu, este pregătit după un an de amânare pentru lansarea în cinematografele românești pe 10 septembrie. Comedia spune povestea a trei prieteni care printr-o conjunctură mai puțin fericită ajung la închisoare. Acolo își plănuiesc evadarea și cu ajutorul unui mafiot local reusesc să evadeze doar pentru a pregăti următorul jaf. Filmul, o producție Zolit Film, în regia lui Cătălin Bugean, este o ecranizare după scenariul scris de Andreas Petrescu și are în distribuție nume cunoscute din showbiz-ul autohton. Printre cei care au acceptat să joace în filmul „Zăpadă, ceai și dragoste” se numără Dorian Popa, Dan Negru şi Alina Pușcaș, care a spus că a filmat la 10 zile după ce născuse, în urmă cu un an, dar și actori consacrați precum Cosmin Seleși, Anca Dinicu, Paula Chirilă, Levent Sali, Cristi Iacob și alții.

PAGINA

59

PREMIERĂ

TEXT DE ALINA BĂLAN

„Mia își ratează răzbunarea” în cinematografe

D

upă ce a cutreierat prin festivaluri dedicate artei cinematografice, de la cel de la Varșovia, unde a obținut o Mențiune specială a juriului, la Festival Premiers Plans d'Angers 2021 și până la TIFF și Les Films des Cannes a Bucarest, pelicula Mia își ratează răzbunarea poposește din 10 septembrie în cinematografe.

Mia își ratează răzbunarea este al doilea lungmetraj scris şi regizat de Bogdan Theodor Olteanu. Așa cum urmărește și titlul, protagonista Mia, o tânără actriță, își dorește cu îndârjire să se răzbune pe fostul iubit, în urma unei despărțiri violente. Ea găsește alternativa perfectă pentru gelozia lui obsesivă în ideea de a se filma alături de un alt bărbat. „Societatea noastră este extrem de violentă în raport cu femeile. Și nu vorbesc doar de ceea ce se întâmplă la nivelul unui cuplu sau altul. România este absolut primitivă dacă te uiți la felul în care sunt portretizate femeile în cultură sau mass media. Peste această temă s-a suprapus curiozitatea mea în privința procesului prin care idei sau discursuri devin influente. Există mereu o zonă de conflict atunci când încerci să aplici teorie peste realitate principii imposibil de combătut pe hârtie sunt

PAGINA

60

foarte complicat de pus în practică. Aceasta e o sursă de dramă, dar poate uneori să fie și amuzant. Filmul nu e o comedie relaxată, dar este o comedie” – a declarat Bogdan Theodor Olteanu. În rolul principal o regăsim pe Ioana Bugarin.

Tânăra actriță și-a asumat rolul propus de regizor și l-a conturat împreună cu acesta cu ajutorul empatiei și al unei disponibilități afective ridicate de care dispune și despre care vorbește și într-un interviu recent. Astfel, fiind foarte aproape de personaj, scenele au la bază multă improvizație.

Pentru interpretarea sa atât în rolul Miei, cât și în cel al Laurei pentru filmul Otto Barbarul, Ioana Bugarin a obținut în cadrul TIFF 2021 o Mențiune specială ca tânăr actor care s-a remarcat într-un film lansat în 2020 și 2021. Din distribuție mai fac parte actorii Ioana Bugarin, Maria Popistașu, Ana-Maria Guran, Carol Ionescu, Adrian Nicolae, Alexandru Ion, Mădălina Stoica, Ecaterina Lupu, Ștefania Cîrcu, Silvana Mihai.

Mia își ratează răzbunarea este despre relații, defectuoase sau în încercare de armonizare.

Legătura cu sine este căutată de personajul principal în momentul în care iese din bula unei relații amoroase ce este distrusă de nesiguranță și gelozie. Pe acest drum, se testează și prieteniile și compasiunea feminină, dar și limitele empatiei, până în ce punct cineva poate fi înțeles sincer. www.zilesinopti.ro

PREMIERĂ

TEXT DE SILVIA TRAȘCĂ

„Otto Barbarul”

Un demers de conștientizare a vulnerabilității emoțiilor adolescentine

„Otto Barbarul” (2020) este debutul în lungmetraj al regizoarei și scenaristei Ruxandra Ghiţescu, un film inovator și promițător, despre impactul puternic al emoțiilor din perioada adolescenței și despre suferințele neînțelese ale unui adolescent.

Filmul a fost desemnat cel mai bun lungmetraj românesc la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania de la Cluj, unde a câștigat Premiul Zilele Filmului Românesc, și selectat în competiţia Festivalului de la Sarajevo.

Povestea îl are în centru pe Otto, un adolescent în vârstă de 17 ani din București, care se confruntă cu moartea iubitei.

Băiatul, aflat în perioada www.zilesinopti.ro

rebelunii, devine captiv întrun cerc vicios creat de părinţi, bunicul său, mama iubitei lui şi ancheta derulată de serviciile sociale. Vârtejul interior pe care tânărul protagonist îl trăiește loveşte, uneori nemilos, în cei din jurul său. Pentru a supravieţui, Otto trebuie să-şi înfrunte sentimentele şi

vinovăţia. Filmul este, de asemenea, şi o emoţionantă poveste de dragoste neîmplinită.

Forma cinematografică a filmului „Otto Barbarul” este una realistă, o abordare a genului coming of age, prin intermediul unui dialog manipulat, construit pe o narațiune proprie, care abandonează convențiile uzate de plan-secvență ale filmelor românești neorealiste.

Protagonistul peliculei, punker-ul, este, de fapt, o metaforă considerată de regizoare potrivită pentru perioada adolescenței. Pe o coloană sonoră îndrăzneață, cu ritm sacadat și disarmonic, filmul abordează tema incomodă a sinuciderii și a bolii mintale, precum și confruntarea cu emoțiile puternice ale adolescenței și inabilitatea de a găsi un limbaj pentru a controla aceste stări emoționale.

Filmul transcende granițele comercialului, fiind un demers paralel de conștientizare a unor boli mintale care pot apărea odată cu perioada adolecenței, o vârstă a unei sensibilități și vulnerabilități, care merită o deosebită atenție în special în ziua de astăzi. „Otto Barbarul”, cu Marc Titieni, Ioana Flora şi Iulian Postelnicu în distribuţie, anunță o voce regizorală promițătoare și avea premiera pe marile ecrane din țară pe 24 septembrie.

PAGINA

61

foto © IMDB

FILM ROMÂNESC

INTERVIU DE IOAN BIG

ADRIAN TITIENI „Nu există niciun manual de utilizare în relația părinte-copil”

D

upă ce l-am văzut deja în această vară în spectaculosul film al lui Daniel Sandu, Tata mută munţii, Adrian Titieni, unul dintre cei mai talentați și prolifici actori români, cu peste 100 de roluri de film, teatru și televiziune, și-a adus aportul și în două dintre producțiile cinematografice de valoare certă care vor fi lansate în septembrie pe marile ecrane, ca narator al documentarului România Sălbatică, recompensat la TIFF 2021 cu Premiul Publicului, și ca interpret al tatălui adolescentului care se confruntă cu pierderea iubitei în Otto Barbarul, câștigător la TIFF al Premiului Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj. Ca părinte al fictivului Otto, Adrian Titieni este cu atât mai interesant cu cât în punkerul rebel îl descoperim chiar pe fiul său real, Marc Titieni, aflat la debut într-un rol principal. Am plecat din România ‚sălbatică’ prin viața lui Otto ‚barbarul’ cu Adrian Titieni într-o incursiune în filmografia sa recentă, dar și în remarcabila sa activitate de cadru universitar, formator a multe generații de tineri actori.

Spuneai cândva că, în copilărie, una din primele tale opțiunil profesionale a fost să te faci silvicultor.

Agronom pot înţelege fiindcă tatăl tău avea această meserie dar de ce silvicultor?

Pornind de la fișa postului bunicului meu care a fost silvicultor... de fapt, a fost pădurar, care mi se părea absolut fantastică. Pleca PAGINA

62

dimineața, avea grijă de o parcelă de pădure imensă și își gestiona parcursul zilei într-o singurătate absolută, în natură. Mi se părea cuceritor. Știam că poți să fii în relație cu lumea înconjurătoare și cu universul, inclusiv cu propria-ți interioritate. Probabil era un moment de disfuncție între mine și societate, mi s-a părut super interesant să poți să faci

chestiunea asta fantastică și să mai fii și plătit. Sigur că, dincolo de a mă plimba prin pădurea respectivă, aveam gânduri mari... care nu m-au părăsit nici acum dar nu mi-aș mai dedica, să zicem, preocupările profesionale exclusiv acestui lucru pentru că am descoperit în mine alte resurse și alte nevoi, ori alte obiective sau viziuni, dar ăsta a fost trigger-ul. www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

Asta înseamnă că, având această afecţiune şi nostalgie legată de natură, subiectul României Sălbatice v-a fost unul apropiat.

Cât de cât. Adică nu pot să mă erijez în cunoscător al României profunde dar a fost un subiect pe o temă prietenoasă. Chiar mai mult decât prietenoasă și mi-a stimulat... la această vârstă, încă o dată, curiozitatea, o calitate pe care mi-aș fi dorit să o păstrez. Toată viața m-am străduit și am încercat să o cultiv și copiilor mei, studenților cu care intru în relație, pentru că e ultraimportantă. Trăim într-o lume necunoscută, misterioasă, și dacă nu ești curios în permanență, dacă ajungi în zona lui ”Ştiu!”, se închide o poartă, se închide o ușă. Am fost curios, plăcut surprins și impresionat, să descopăr în România Sălbatică anumite lucruri pe care, probabil, dacă nu îmi oferea viața această întâlnire, nu le-aș fi descoperit niciodată. [...]

Lăsăm natura și ajungem la oameni, la Otto Barbarul. Pe ecran și în afara lui sunteți în postura de părinte și atunci întrebarea mea este: de ce credeți că ar trebui să vadă părinții acest film?

Dintotdeauna mi-am spus că atunci când o să am copii voi încerca să fac următorul exercițiu: să înțeleg perspectiva din care privesc ei lumea, viața. Exercițiu pe care chiar dacă intenționezi să-l faci, nu www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

Otto Barbarul

îți reușește. Sau cel puțin mie nu mi-a reușit pentru că sunt abordări nuanțat diferite și n-am mai reușit să găsesc acea modalitate proprie și eficientă de a mă pune în condiția lor. Sigur, generic vorbind, da, dar nuanțat, nu. Și cred că ar fi extraordinar să acordăm puțin mai multă atenție, pentru că o clipă de neatenție poate crea o disfuncție majoră în viața lor intimă, în relație cu societatea, și odată te trezești că lucrurile nu mai pot fi întoarse de pe făgașul pe care au luat-o. Acum ei sunt asaltați cu un tip de informație pe care noi nu o înțelegem pentru că noi nu am trăit-o, o procesează altfel, se raportează la lume altfel. Dacă stau bine să mă gândesc mintea mea era, într-un fel, copleșită de o barieră cvasiculturală, cvasilingvistică, și una cât se poate de realist frontalieră. Adică am trăit o izolare ori ei nu trăiesc asta.

Sunt cetățeni ai universului, ai planetei și, implicit, ai universului. Comunică altfel,

trăiesc înainte de vreme experiențe psihologice pe care normele sociale sau chiar viața de zi cu zi nu ți le putea oferi decât cu caracter de întâmplare fericită sau nefericită... și e greu să ajungi în această condiție. Ori toate lucrurile astea, care nu sunt puse într-o matrice formală de către un sistem de învățământ și educațional coerent, necesită o mai mare grijă a părintelui. Prea ușor ne împăcăm psihologic că am făcut tot ce trebuia, că le-am asigurat cât de cât o condiție materială, culturală, și, în rest, se descurcă. Fără îndoială că nu îi facem pentru noi, ei vin de la univers pentru ei înșiși, dar cât de cât trebuie să le ghidăm drumul, în măsura în care ei înșiși se lasă ghidați. Și ar trebui văzut filmul ăsta pentru ca asemenea drame să nu se mai repete, pentru ca asemenea întâmplări nefericite să poată suferi intervenție justă, coerentă, și eficientă la momentul oportun. [...]

Citiţi interviul complet cu ADRIAN TITIENI pe www.zilesinopti.ro PAGINA

63

TEXT DE IOAN BIG

THE BIG BOSS

Pur şi simplu... BRUCE LEE

L

una septembrie începe în cinematografe cu Shang-Chi şi legenda celor zece inele, al cărui (super)erou, care a debutat cu aproape jumătate de secol în urmă în paginile comicsurilor Marvel, este cunoscut ca “Master of Kung Fu”. Doar că, tot cam pe-atunci, întreaga lume avea să facă cunoştinţă prin intermediul marilor ecrane cu un maestru al artelor marţiale real şi nu desenat, antrenat de Yip Man şi antrenor al lui Steve McQueen, James Garner şi Roman Polanski, creator al Jeet Kune Do, forma hibridă ale artelor marţiale ce a precedat cu mult MMA. A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti... Bruce Lee! Cu 50 de ani în urmă, în toamna lui 1971, filmul The Big Boss, care încă de la lansare a surclasat în Hong Kong Sunetul muzicii în topul “all time” al încasărilor, metamorfoza un instructor de arte marţiale necunoscut publicului occidental într-o supervedetă planetară care, prin doar cinci filme (The Big Boss, Fist of Fury, Way of the Dragon, Enter the Dragon şi The Game of Death), a devenit cel mai influent martial artist din toate timpurile şi un icon al culturii pop(ulare) a secolului XX... primul “Asian-American male hero” din istoria cinematografiei.

Ca film, The Big Boss nu are nimic special în afara prezenţei magnetice a lui Bruce Lee, dar fie şi doar pentru aceasta merită revizitat întrucât a marcat o turnură în modul în care erau concepute Kung-Fu Movies în anii ‘70.

Personajul lui Bruce Lee nu www.zilesinopti.ro

ANIVERSARE mai era un călugăr Shaolin ce lupta cu asasini învăluiţi de o aură supranaturală în crossovere wuxia produse de fraţii Shaw, ci un chinez de rând, vulnerabil la tentaţiile lumeşti, care se mută în Tailanda cu familia lui adoptivă şi lucrează într-o fabrică de gheaţă. Mai mult, circa o jumătate din film el nu face nicio mişcare “marţială” impresionantă fiindcă i-a jurat mamei sale că nu se va mai lăsa antrenat în conflicte.

Abia când amuleta de jad îi este smulsă de la gât de către mardeiaşii traficantului de droguri şi cadrul se strânge pe ochii ce privesc ucigător spre agresori - imagine devenită un trade-mark personal de mulţi copiat mai apoi - realizăm că pe ecran este “acel” Bruce Lee. O personalitate a cărui moarte prematură în 1973 nu ne lasă decât cu întrebări legate de cum ar fi putut arăta cinematografia centrată pe artele marţiale dacă şi-ar fi continuat cariera pe parcursul acestor ultimi 50 de ani. Cum s-ar fi schimbat coregrafia luptelor din The Matrix? Am fi văzut şi o a doua înfruntare între Bruce Lee şi Chuck Norris, regizată, poate, de Tarantino? Crouching Tiger, Hidden Dragon al lui Ang Lee ar mai fi avut atâta priză la spectatorii din Vest? Ce sfaturi i-ar fi dat Bruce Lee lui Simu Liu, interpretul lui Shang-Chi? Nu putem decât să ne imaginăm răspunsurile revăzând la semicentenar...

The Big Boss.

PAGINA

65

PREMIERĂ

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

„Shang-Chi and the Legend of the Ten Rings”

Un film Marvel inspirat de Bruce Lee

”

Shang-Chi” este primul film Marvel în care eroul principal și povestea au origini asiatice.

Din acest simplu motiv e de așteptat să devină unul dintre cele mai de succes filme MCU de până acum, pe modelul „Black Panther”. Ce-i drept, o adaptare a benzii desenate trebuia să se întâmple încă din anii ‘80, când, conform lui Margaret Loesch (fostul președinte și CEO Marvel Productions), Stan Lee era în discuții pentru un astfel de film/serial în care personajul lui Shang-Chi să fie interpretat de actorul Brandon Lee, fiul lui Bruce Lee. Asta și pentru că Bruce Lee a reprezentat inspirația majoră pentru artistul Paul Gulacy, cel care l-a desenat pe Shang-Chi în seria de benzi desenate Master of Kung Fu din anii ‘70. Dar n-a fost să fie, mai ales că Brandon Lee și-a pierdut viața într-un accident pe platoul de filmare al unei alte producții cu supereroi: „The Crow” (1994).

Revenind în prezent, „Shang-Chi and the Legend of the Ten Rings” va reprezenta cel de-al 25-lea film din MCU, va fi regizat de Destin Daniel Cretton și îl va avea în rolul principal pe actorul Simu Liu. Despre povestea din film nu se cunosc încă foarte multe, este una plină de misticism și mister, dar ce știm este că accentul este pus foarte mult pe familie. Un scurt sinopsis PAGINA

66

sună astfel: Shang-Chi (Simu Liu) încearcă să ducă o viață normală în San Francisco, dar se va vedea nevoit să-și confrunte trecutul pe care crezuse că-l lăsase în urmă, atunci când organizația Ten Rings își face din nou apariția în viața lui.

Apropo de familie, Liu spunea că atunci când a citit scenariul a plâns de mai multe ori, din cauza relației complicate pe care Shang-Chi o are cu familia sa, dar și pentru că a avut ocazia să

interpreteze un supererou asiatic care face lucruri bune și salvează lumea. Ca să-ți dai seama de ce e totul așa de complicat în familia lui Shang-Chi, află că Wenwu (Tony Leung) este tatăl lui Shang-Chi și este pe această lume de mai bine de 1000 de ani, deținând o putere imensă, dată ce cele 10 inele misterioase pe care le poartă și care-i și permit să trăiască cât de mult își dorește. Cu ajutorul lor el a cucerit regate, a jefuit www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

tot ce a vrut și a acumulat o avere incomensurabilă, fiind unul dintre cei mai puternici oameni de pe planetă. Și mama lui Shang-Chi, Li (Fala Chen), este de pe un tărâm magic și e o războinică excepțională. Li este și forța care-l liniștește pe Wenwu, fiind „ca apa pentru foc”. În plus, „Shang-Chi and the Legend of the Ten Rings” este și cel de-al doilea film Marvel în care un român are un rol important. După Sebastian Stan, deja celebrul Winter Soldier / Bucky, în acest film Florian Munteanu are rolul

www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

unui antierou, Razor Fist, un mercenar angajat să-l asasineze pe Shang-Chi. Puterea lui specială este că mâinile i se transformă în săbii care pot tăia prin aproape orice material. Liu spunea despre Florian că a fost unul dintre cei mai amuzanți oameni de pe platoul de filmare și unul dintre cei mai masivi pe care i-a văzut vreodată, cu o voce pe măsură. Și mai interesant este că în acest film își va face apariția și Abomination, acel Hulk malefic care este creat pentru prima dată în „The Incredible

Hulk” (2008), din sângele lui Bruce Banner, interpretat acolo de Edward Norton.

De asemenea, Jade Xu, una dintre cele mai medaliate și renumite practicante de Wushu din lume, va interpreta o „văduvă neagră” care pică aici direct din universul filmului „Black Widow”- care și dat startul Fazei 4 din MCU. Apropo de arte marțiale, Liu spunea într-un interviu că s-a antrenat în foarte multe stiluri, de la Kung Fu chinezesc, la Tai Chi, Wushu și Hong Chen, dar și Muay Thai și Silat, Krav Maga sau Jiu-Jitsu, chiar și box și lupte de stradă. Până la urmă Shang-Chi nu e doar un maestru Kung Fu, ci o armă care poate să omoare în nenumărate feluri. Noi vom avea ocazia să vedem acest lucru începând cu 3 septembrie, data oficială la care „Shang-Chi and the Legend of the Ten Rings” urcă pe marile ecrane din România.

PAGINA

67

DRACULA FILM FESTIVAL

CLAUDIU BLEONŢ Vocea lui Dracula

M

embru al juriului competiției de lungmetraje la cea de-a IX-a ediție a festivalului internațional de film fantastic Dracula (DFF) de la Brașov, care se va desfășura în perioada 13-17 octombrie, talentatul și versatilul actor de teatru și film Claudiu Bleonț nu mai are nevoie de o prezentare în detaliu. În afară, poate, de faptul că printre cele câteva zeci de roluri de cinema, dintre care rămâne îndeobște cunoscut pentru interpretările memorabile din Concurs și Pas în doi ale lui Dan Piţa sau O vară de neuitat al lui Lucian Pintilie, se numără o serie de apariții inedite în filme horror și fantastice între care ocupă un loc important cele cu vampiri și, implicit, Vlad Dracul(a). Asta dacă ne gândim la Dark Prince: The True Story of Dracula (2000), în care a jucat alături de Peter Weller, Roger Daltrey și Jane March, Vlad (2003), cu Billy Zane și Brad Dourif, Dracula: Ascension & Legacy (2003/5), sequel-urile lui Patrick Lussier la filmul lui Wes Craven sau The Wanderers, câștigător al Dracula Trophy la DFF în 2017. Nu în ultimul rând însă, din 2012, Claudiu Bleonț își împrumută vocea lui Dracula în ultrapopulara franciză Hotel Transilvania, al cărui ultim episod, cel de-al patrulea, Hotel Transilvania: Transformania, va avea premiera pe marile ecrane din România în toamna acestui an. Natural, am fost curioși să aflăm, printre altele, cum este să îi dai glas personajului creat de Bram Stoker care a devenit apoi parte a brand-ului nostru de țară.

PAGINA

70

Claudiu, cu aproape 10 ani în urmă, pentru Dracula din Hotel Transilvania, ai interpretat prima ta voce într- o animație...

La o asemenea anvergură, da. Dar mai făcusem dublaje, din care am învățat enorm. De exemplu, l-am dublat și am avut plăcerea extraordinară să-l am în căști pe Gary Oldman. Iar înainte de Hotel Transilvania, l-am avut pe Mr. Bean, pe Rowan Atkinson, fiindcă eram papagalul în The Lion King [Zazu în animaţia din 1994 – n.r.].

Apropo de asta, am fost chemat să dau audiție şi pentru filmul The Lion King care a ieșit în 2019 unde m-am văzut făcând pe leul cel rău [Scar], fratele care-l omoară pe tată, un rol întunecat, pentru care aveam și de cântat. Am luat audiția şi a fost o experiență extraordinară. A trebuit să cânt... eu am fost definit ca tenor dar aici culoarea ducea spre bariton. Şi aici mi-a prins bine exercițiul meu de canto și de lucrul cu vocea, căci printre alții am făcut canto cu Nicolae Gafton, un profesor extraordinar, www.zilesinopti.ro

INTERVIU DE IOAN BIG

Dumnezeu să-l odihnească!, și pe urmă la Opera Națională am făcut cu Vasile Martinoiu [reputatul bariton şi formator de talente de la ONB – n.r.], și deci m-am tot pregătit... am cântat în audiția lui Andrei Șerban, am avut Nessun Dorma, Elixirul Dragostei, am cântat Carmina Burana la examen, aveam deci acumulată experiența asta a jocului cu vocea până la The Lion King. După aia, cu Dracula la Hotel Transilvania, a fost la fel: am venit, am ascultat - eram fan Adam Sandler de ani de zile - și m-am bucurat foarte mult că am luat audiţia. M-am bucurat… Da, am vrut să-l fac pe Dracula!

Anul acesta ți se aude vocea în 4 filme, căci până la Hotel Transilvania: Transformania ai avut deja Tom și Jerry, Paw Patrol și Jungle Cruise. Cum se pregătește un asemenea rol, care presupune doar utilizarea vocii?

Mai ales la Hotel Transilvania am avut șansa să colaborez cu Anca Sigartău [cunoscuta actriţă, o veterană a dublajelor de voci, care a asigurat regia acestora la Transformania - n.r.], față de care am respect mare și admirație... este ca o soră de-a mea, mai mică ca vârstă dar cu o experiență și cu o practică în lumea muzicii devastatoare, ea făcând pian de mică, bună pe canto, cu o voce senzațională. Să ai un www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

regizor la dublaje te ajută foarte mult, pentru că este cel care te aude. De multe ori, personajele în filmele de animație pornesc de la înregistrarea vocii: ei știu ce caracter va avea, că va fi o nevăstuică sau un elefant, dar îl înregistrează pe respectivul actor cu o voce cu un anumit parfum pe care ei îl definesc - “Asta e vocea personajului X” -, și abia în momentul acela îi desenează lui X și detaliile. Și atunci, practic, e bine să am un regizor foarte mișto de platou, de sunet, iar în căști să am o direcție dată de inflexiunile de intențiile ascunse în replici... unde este un pic dificil (dar este provocator) fiindcă noi jucăm textele în română şi este o altă frazare, sunt alte cuvinte, alte accente.

Joaca asta devine un antrenament teribil. Este mai bogat decât practica de teatru. Și decât practica de înregistrare radiofonică. Pentru că în scenă, în practica de teatru, tu te desfășori cu instrumentul tău - corpul și vocea - și dacă ajungi la o combinație, dacă stabilești cu regizorul că are nevoie de o culoare vocală a ta, de un anume fel, eu o voi ține în tot rolul și conform cu tiparul meu. Când mă duc însă la dublaje, vocea şi timbrul îi aparţin deja lui Adam Sandler, sau lui Gary Oldman, sau lui Jeremy Irons, şi atunci ele sunt pentru mine ca niște ștachete, niște ținte, și se produce un fenomen foarte dinamic în interiorul meu ca actor. [...]

Citiţi interviul complet cu CLAUDIU BLEONŢ pe www.zilesinopti.ro PAGINA

71

VIASAT NATURE

China sălbatică cu RAY MEARS

R

ay Mears, cunoscut și din emisiunile Extreme Survival și Wild Britain, autor britanic, prezentator TV și entuziast al lumii naturale, expert în supraviețuire în natură, a fost împreună cu echipa sa de filmare în îndepărtata Chină pentru a explora și prezenta partea mai puțin cunoscută a faunei sălbatice din cele șapte regiuni diferite ale acesteia. De la junglele dense până la vârfurile înzăpezite, de la bufnițele salvate la elefanții sălbatici, Mears prezintă această țară magică în imagini uimitoare și o abundență de curiozități interesante.

Această serie documentară din șapte părți, China sălbatică cu Ray Mears, poate fi urmărită în luna septembrie la Viasat Nature. Cu această ocazie, grație echipei Viasat Nature, am stat la discuții cu Ray despre experiența avută pe parcursul călătoriei, dar și despre chestiuni precum impactul schimbărilor climatice și acțiunii omului în diverse zone ale lumii, remarcat de Ray pe parcursul a peste douăzeci de ani de activitate.

PAGINA

72

INTERVIU ZILE ȘI NOPȚI

Ai putea descrie noua emisiune TV în câteva propoziții? Ce este atât de special la ea și de ce ar trebui să o urmărim?

Ei bine, este destul de interesant. În primul rând, nu știu despre tine, dar eu nu știam nimic despre viața sălbatică a Chinei înainte să merg acolo. Sincer, am avut dubii serioase dacă să merg sau nu, pentru că au o înregistrare atât de slabă a problemelor de mediu. Dar am aflat că, în China, acțiunile de conservare a naturii sunt în creștere, deoarece chiar oamenii obișnuiți sunt interesați.

Ceea ce mi s-a părut intrigant, și am decis să arunc o privire. Și chiar am fost surprins de ceea ce am văzut, viața sălbatică este uimitoare, evident am parcurs doar o mică parte a Chinei, pentru că este imensă, dar ceea ce am văzut mi-a plăcut foarte mult. Și cât timp a durat de la idee, la implementare? Cât timp au durat pregătirile?

A fost nevoie de multă pregătire.

Nu atât în ceea ce privește logistica și complexitatea filmărilor în sine, ci pur și simplu pentru a obține permisiunile și pentru a ajunge toată lumea la un acord, birocrația a fost mare.

Cred că a durat doi ani, ceea ce este mult mai mult decât în mod normal, adică undeva la jumătate din acest timp. Și, desigur, însăși difuzarea programelor a fost întârziată din cauza lui Covid.

Parcă a durat o veșnicie. Am început să filmăm în 2019 și am continuat până în ianuarie 2020.

Covid începuse chiar înainte să plecăm, dar nu știam. Lumii nu i se spusese în acel moment despre Covid. www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

De ce China?

Este suficient să te uiți pe hartă ca să vezi cât de mare este. În ceea ce privește mediul rural, acesta joacă un rol foarte important în conservare și probleme de mediu. Așa că am fost dornic să merg și să pot spune „este foarte bine”, în caz că aș fi găsit aspecte care să-mi placă. În vest, avem impresia că acțiunile de conservare sunt de când lumea.

Parcurile noastre naționale par foarte vechi, dar, de fapt, când te uiți la istoria lor și a activității de conservare, observi că acesta este un concept relativ recent pentru umanitate. Și cred că suntem cu toții de acord că asta va fi una dintre marile probleme pentru viitor. Am sperat ca, mergând și văzând cum se fac lucrurile în China, să încurajăm acest proces. Este extrem de important să susținem eforturile care se desfășoară acolo. Mai ales ținând cont că multor specii de animale nu le pasă deloc de granițele geopolitice. [...] Și după vizita în China, care este imaginea generală despre această țară mare și viața ei sălbatică?

Viața sălbatică este uimitoare.

Am fost în special surprins de numărul păsărilor. Pentru un observator de păsări, China ar trebui să fie cu siguranță pe listă.

Am văzut o specie de păsări care azi, în Marea Britanie, este incredibil de rară, iar acolo e frecventă. Este vorba de wryneck (n.r. mică pasăre migratoare, din familia picidelor, a ciocănitorilor, ce poate răsuci capul cu aproape 180 grade), de exemplu, am văzut una când eram mic și niciodată de atunci. Și când am www.zilesinopti.ro

văzut-o trecând, mintea mi-a spus „nu se poate”, dar era. Și da, cred că viața sălbatică este foarte bogată. Cred că viitorul este foarte bun, dacă China își continuă drumul și creează mai multe parcuri naționale, mai multe rezerve naturale, și alocă resursele potrivite și încurajează oamenii să se bucure de ele.

Parcurile naționale nu păstrează doar habitatul și speciile, dar, de asemenea, promovează o înțelegere a problemelor majore legate de conservare și cred că, atunci când aceste chestiuni vor începe să prindă rădăcini, atunci China va modifica și mai de bună voie unele dintre lucrurile care cauzează în prezent probleme.

Deci sunt plin de speranță, cred că a fost bine. [...]

China este foarte mare, ce părți din China ați vizitat?

Am petrecut cea mai mare parte a timpului în partea

centrală și de vest, adică în regiunea Himalaya. Am mers la Shangri-La, Beijing și am coborât și în China tropicală. Beijingul este foarte interesant de fapt, am fost cu adevărat surprins. Deși n-ai crede că există sălbăticie acolo, în Beijing s-a plantat un număr enorm de copaci, pentru a îmbunătăți habitatul păsărilor. Majoritatea acestor copaci, cam 200 de milioane de copaci, sunt plantați de persoane private, care plătesc pentru plantarea lor. Și acolo, am vizitat un centru de reabilitare a păsărilor răpitoare, deoarece Beijingul se află pe ruta lor migratorie.

Am fost cu adevărat surprins, plăcut surprins, de ceea ce am văzut acolo. Oamenii obișnuiți din China sunt foarte interesați de viața sălbatică și conservare, iar acest interes crește.

Citiţi interviul complet despre „China sălbatică cu Ray Mears” pe www.zilesinopti.ro PAGINA

73

POINT OF VIEW

TEXT DE ŞTEFAN IANCU

ÉTÉ 85 O dragoste de-o vară all Me By Your Name a fost unul dintre cele mai apreciate filme ale anului 2017 și chiar și azi își menține statutul de favorit printre cinefilii care au apreciat povestea de dragoste dintre Elio și Oliver.

La vie d’Adèle s-a bucurat de un succes uriaș atât printre criticii de film cât și printre spectatori. Moonlight a câștigat Oscar-ul pentru cel mai bun film într-un an în care totul părea predestinat pentru La La Land.

Filmele ale căror subiect principal gravitează în jurul dragostei dintre doi oameni de același sex au încetat să fie ceva tabu (în mare parte) și reușesc să devină etaloane în ceea ce privește felul în care se poate spune o poveste de iubire.

De orice fel ar fi ea.

PAGINA

74

Având acest lucru în minte, în peisajul destul de pestriț al genului a apărut un nou competitor. Unul care nu reinventează roata sau care rupe normele, dar unul plin de candoare și naivitate încât e aproape imposibil să nu trezească empatie în spectatori. Été 85 (Vara lui ’85) este ultimul film al lui François Ozon, unul dintre cei mai iubiți realizatori de filme de origine franceză ai ultimilor ani. Bazat pe cartea cu același nume, filmul îl prezintă pe Alexis, un băiat de doar 16 ani care în timpul unei furtuni este salvat de la înec de către David, un băiat ceva mai mare ca el care începe să devină mai mult decât un prieten. Cu zâmbetul perfect, părul pieptănat pe spate, tot timpul pe motor și etalând geci de piele, David se prezintă ca fiind arhetipul de băiat rău dar cu o inimă de aur.

Dragostea dintre cei doi crește odată cu filmul și devine ceva de-a dreptul palpabil, trezind în spectator senzația de familiaritate: că într-un fel sau altul cei care urmăresc filmul au trăit ceva asemănător și ei, într-o vară, undeva, departe. Ozon clădește totul pe o fundație de nostalgie, apelând la elemente retro, de la muzică la lumini sau chiar și la lentila pe care a folosit-o să filmeze.

Poveștii nu îi lipsește nici caracterul dramatic, astfel că destul de repede ne dăm seama din faptul că Ozon pendulează între secvențe de flashback și altele din prezent, că David nu mai e printre cei vii, și dintr-un motiv sau altul Alexis este singurul care știe cu adevărat ce s-a întâmplat.

Creionându-l ca un bildungsroman căruia i se alătură o doză de coming of age, Ozon mizează pe personaje pentru a reuși să aducă spiritul ludic și plin de candoare al verii din acel an, 1985, pentru a-și spune povestea cât mai exact cu putință. Été 85 e o producție mai mult decât binevenită în contextul actual și pentru cei care vor să vadă povești frumoase cu care să rămână măcar și 5 minute după ce începe genericul, filmul e o alegere mai mult decât înțeleaptă. Emoționează, iar secvența finală cu Alexis care dansează nestingherit pe mormântul lui David ca și când s-ar reconecta cu dragostea de atunci este o imagine care sigur rămâne întipărită în memorie. www.zilesinopti.ro

TEXT DE MĂDĂLINA SÁNTA

Eat&Drink

CULINARiA  GURMAND: MĂMĂLIGA CA DELICATESĂ  TOP: PIZZA BUNĂ ÎN ȚARĂ  PE GUSTUL NOSTRU  FOOD TRAVEL  DRINK: LIMONADE CAPITALE  TOP - TERASE DE TOAMNĂ  SPUMANTUL (ÎŢI) FACE VIAŢA BUNĂ  5 O’CLOCK: CEAI BUN DE BĂUT DIN TOATĂ LUMEA

Restaurantul – o nouă familie pentru un om singuratic.

M

ă pricep la bucătărie pentru că nu prea mă pricep să ascult. În sinea mea sunt un om singuratic, ce mă ascund printre cărți și ore întregi de studiu, iar momentele de confort sunt cele în care sunt doar eu și tigăile, ingredientele, gusturile și mirosurile. Paradoxal însă, tot bucătăria, tot restaurantul, au scos din mine părți sociabile, prin interacțiuni de voie, de nevoie și mi-au adus în preajmă oameni cu pasiuni comune.

Deși am tot scris despre mine și experiențele mele, astăzi vreau să vă povestesc despre ei, cei care colorează viața mea de bucătarantreprenor, aducând multă bucurie și surprize plăcute în mijlocul haosului cotidian.

Clienții vin și pleacă, comenzile curg, furnizorii sună, marfa trebuie procesată, sunt prinsă de dimineață până noaptea, dar, din când în când, apar ei, ”familia” restaurantului, oameni care mă fac să spun ”stop” la toate și să mă bucur de lucruri aparent mici, dar atât de însemnate.

Sunt oameni pe care îi "cunoști" doar de pe Facebook și te întâlnești cu ei pentru prima oară la tine la masă și ți-ai dori să nu fie full house, să ai timp să povestești ore întregi cu ei. Mai sunt cei care revin a doua sau a treia oară la tine și-ți aduc în dar cărți sau legume din grădină, îți aduc de mâncare sau diverse ingrediente interesante și împărtășesc cu tine experiențele culinare pe care le-au avut. Sunt și oameni care revin seară de seară și devin de-ai casei. Familia nu suntem doar noi, cei care muncim, ci și oamenii frumoși care ne trec pragul prima oară sau a "n"-a oară pentru că vibrează cu noi, cu energia noastră și cu bucuria de a oferi pasiune până la ultimul detaliu.

www.zilesinopti.ro

Familia asta se mărește în fiecare zi și este exact împlinirea pe care am căutat-o, pentru că de la început, mi-am dorit ca Szikra să nu fie doar un restaurant, ci o comunitate.

Am mărturisit adeseori că munca în restaurant e grea, dar la sfârșit de săptămână, când ajung acasă, ruptă după ore de muncă infernale, după ce îmi trag sufletul, îmi dau seama că stilul acesta de viață, cu toate provocările sale, aduce satisfacții extraordinare. Pentru că adună în jurul meselor de restaurant oameni cu pasiuni comune, pentru gust, pentru natură, pentru meserie, pentru ambiție și dorința de a oferi un pic din noi în fiecare farfurie și în fiecare revedere. În ultimul an am acceptat faptul că nu știu toate lucrurile pe care mi-aș dori să le știu sau poate ar trebui să le știu atunci când vine vorba de gestionarea unui întreg restaurant, dar am înțeles că știu lucrurile de care am nevoie, iar comunitatea aceasta, familia e una dintre cele mai importante. Ce vreau eu să spun este că merită să vă deschideți sufletul și să ieșiți din zona de confort și să adunați în jurul vostru oameni care vă ajută să creșteți, care aduc bucurie și zâmbete sincere. Să fim oameni buni, cu noi și cu cei din jur. Răsplata e neprețuită.

Mădălina Sánta are 30 de ani, este Chef și de curând antreprenor.

A absolvit o facultate de comunicare și a lucrat 7 ani în publicitate, apoi a decis să se dedice gastronomiei, specializându-se la Lyon, la Institutul Paul Bocuse. Își pune în valoare pasiunea la restaurantul „Szikra” deschis în Sfântu Gheorghe, județul Covasna.

PAGINA

75

GURMAND

TEXT DE HORIA GHIBUȚIU

Mămăliga ca delicatesă

P

e vremuri, mămăliga oferea satisfacțiune țăranilor, acum le oferă și orășenilor cu gusturi rafinate.

Sunt consumator consacrat de mămăligă, deși în familia mea nu prea se prepara. Iar când am încercat eu să o fac, am pus-o de mămăligă. Întrucât n-a apucat să dea un clocot, după ce pusesem prea mult mălai, a ieșit zgrunțuroasă, poate nu atât de arsă precum vasul în care am amestecat, dar sticloasă la ronțăit și cu un gust amintind vag de dantela aia fină rămasă în ascuțitoarea de creioane. Presărat ploaie, amestecat vârtos știu toate trucurile, pentru că l-am citit din scoarță-n scoarță pe neuitatul Radu Anton Roman. Doar că n-a fost ce trebuie. Socrul meu consideră că în materie de mămăligă, îți va ieși bine doar după ce vei rata douăzeci, or, n-am ajuns încă la asemenea palmares.

Așa că prefer să o mănânc în oraș. O consum și înainte de a-i ține companie pastramei – cu toate că intrăm în toamnă, e un strop cam devreme să vorbim despre asta.

Mămăliga pe care am savurat-o într-o seară semi-caniculară în care Bucureștiul aproape lichefiat și pustiit te îndemna să-i descoperi oazele, a fost mirobolantă. Pe numele său de meniu mămăligă cremoasă cu ciuperci trase la tigaie în unt și cimbrișor, delicatesa cu pricina mi-a fermecat seara. Așa cum și companionii mei de la cina cu pricina s-au declarat vrăjiți după ce au comandat preparate de soi, deliciosul ragu de miel și memorabilii ardei umpluți cu quinoa și cu legume. Am încheiat festinul cu un desert la comun, o selecție de

PAGINA

76

prăjiturele din care nu am să le trec sub tăcere pe Regina Maria și pe Excelent, ultima evocând celebra rețetă din cofetăriile de altădată.

Mâncarea ca mâncarea, dar omul sfințește locul. Locul este Băcănia Veche – Delicatese & Grădină, deschis recent și căutat asiduu de cunoscătorii care știu, de atâția ani, că Marius Tudosiei nu se face de băcănie. Iar omul este cel pe care tocmai l-am pomenit. Care răspunde el însuși când suni să faci rezervări, ba te și sună înapoi dacă identifică o breșă. Care-ți va vorbi cu probitate profesională despre berile artizanale pe care le desface Băcănia. Sau despre preparatele autentic românești. Pe care îl vei putea chema să-ți spună cum se fac lucrurile de calitate, ca pe vremuri, după ce oaspeții tăi de peste mări și țări vor fi zărit că în grădină e expusă cartea altui amic, Cosmin Dragomir, „Curatorul de zacuscă”.

Marius apelează cu încredere la producători locali. E un întreprinzător care nu-și va trata clienții cu cartofi congelați, nu-i va dezamăgi cu serviciile ce lasă de dorit în industrie chiar și în locuri cu mese puține, nu va purta proverbialul său șorț doar de fudulie, nu va avea mânecile suflecate numai pentru că e cald.

L-am întrebat cândva pe Marius care e cel mai frumos lucru care s-a spus despre el vreodată. Și mi-a zis: „Mmmmm!“, rostit cu ochii mijiți sau închiși de tot. E un compliment important care spune totul despre cum gătești. Un altul, care mi se spune uneori direct, este „Săru-mâna pentru masă!“ - și îl consider frumos pentru că în acest an, la bistro, restaurant, cantină, loc de luat masa, NU mai spune nimeni asta decât dacă mâncarea e atât de bună încât ți se activează reflexe de genul acesta”. www.zilesinopti.ro

TOP

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

5 locuri din țară unde mănânci o pizza bună Legenda spune că nu există oraș din România care să nu aibă o pizzerie. Faptul că suntem latini la bază, ne face să și să iubim în mod deosebit acest preparat italienesc. Însă, în toată această mare de pizzerii, foarte multe sunt de slabă calitate. În același timp, există și pizzerii excelente, iar lista de mai jos este compusă doar din acestea din urmă, unde sigur vei găsi pizza ca-n Italia.

BUCUREȘTI ZEST PIZZA  Franceză 46  0770.432.872 Cei de la Zest Pizza și-au luat diploma în prepararea acestui fel de mâncare direct de la Accademia Pizzaioli, pentru a se asigura că fac cum trebuie totul, iar acest lucru se vede, pentru că aici poți mânca una dintre cele mai bune pizza din oraș.

Nu trebuie decât să arunci un ochi pe meniul lor pentru a vedea că nu au acele pizza clasice, ci niște nebunii pe care sigur vei vrea să le încerci.

BRAȘOV MASSIMO  Republicii 4  0368.407.000 Cei de la Massimo vin cu o ofertă de pizza mai deosebită, este vorba de „stirata”. Acest tip de pizza este specific zonei EmiliaRomagna, are o formă ovală și se coace în cuptor până când baza devine crocantă în exterior și moale în interior. Se prepară din ingrediente simple și ușoare de digerat, iar aluatul este preparat cu maia. La Massimo o găsești în tot felul de variante, printre care și clasicele Margherita, 4 Formaggi, Capricciosa, Prosciutto e Funghi.

CLUJ PERFETTO PIZZA ITALIANO  Memorandumului 4  0785.072.944 Și în Cluj, la Perfetto, vei găsi o pizza autentică, preparată cu 100% ingrediente italienești de cea www.zilesinopti.ro

mai înaltă calitate, preparată după rețete tradiționale. Au și pizza la felie, așa că sfatul nostru ar fi în încerci cât mai multe feluri, pentru că e păcat să te limitezi la una singură când oferta lor e atât de generoasă și de lăudată.

TIMIȘOARA IL CLASSICO  Conac 5A  0770.315.889 Așa cum îi sugerează și numele, Il Classico este un restaurant de familie unde se face pizza autentică, cu ingrediente originale, aluat cu dospire de lungă durată şi fără compromisuri, ca la mamma ei. Ea e pregătită de Pizza Chef Davide Barbolini, care de multe ori își lasă fantezia liberă și creează tot felul de tipuri de pizza cu adevărat deosebite.

IAȘI PARTIGIANIO  Șos. Ștefan Cel Mare și Sfânt 4  0728.281.281 În Iași poți mânca o pizza napoletană autentică la Partigiano. Și aici preparatele din meniu sunt gătite doar cu ingrediente proaspete, venite direct din Italia. Iar combinațiile de pe blatul de pizza fac o adevărata revoluție în rândul papilelor tale gustative. Vezi doar cum sună: mortadella cu fistic, sos de roșii S. Marzano, fior di latte, ricotta și extra bucăți de fistic.

PAGINA

77

PE GUSTUL NOSTRU

TEXT DE COSMIN DRAGOMIR

Elefantul din bucătăria noastră: fine dining românesc Ultimul deceniu a fost prielnic dezvoltării unei bucătării românești moderne.

M

ulți chefi s-au întors din străinătate, mulți antreprenori au crezut în noile concepte și nu le-au considerat doar fandoseli de bucătari cu ifose, s-au deschis restaurante fine dining cu ADN neaoș, micii producători locali s-au autorizat, au priceput cum e treaba cu HoReCa și și-au diversificat ofertele și din ce în ce mai mulți români nu se mai plâng de porțiile mici și au început să se dedulcească la meniurile de degustare. A venit și Gault & Millau, cramele au început să producă vinuri din ce în ce mai bune, mass media să îi bage în seamă pe bucătari, meserie ce a redevenit aspirațională. Avem și wagyu de la mama ei și kale de Dobrotești, am redescoperit leurda și claponul. Am reușit să recuperăm din defazajul față de Occident cu pași mari și repezi, salturi chiar, uneori ignorând etape importante, dar asta e, poate, mai puțin important.

Apoi a venit pandemia. Iar spuma de mangold de lângă calcan nu se pupă cu caserola de delivery. Doi pași în spate, dar pare că ne revenim. Cătinel, că dau turcii. Încă suntem departe, dar suntem pe drumul cel bun.

Chefii au lansat pe piață tot felul de concepte (teoretic aproape similare) pe care,

www.zilesinopti.ro

orgolioși fiind, au ținut morțiș să le nășească. Fiecare după cum l-a dus capul sau echipa de copywriteri. Destul de derutant pentru client, și așa debusolat toate aceste schimbări. Dar și asta o să se regleze din mers, nu e vreo dramă. În mare, bucătăria românească de secol XXI (am folosit sintagma lui Cezar Ioan, ca să evit terminologiile lor pentru ca cumva să credeți că țintesc pe cineva anume) e tranșată, cu satârul, în două: folosim ingrediente locale și facem din ele orice ne taie capul, cu condiția să funcționeze (în cazul fericit) împreună în farfurie.

Adică să facem un dish frumos și gustos cu ce ne dă pământul strămoșesc plivit cu migală și know-how contemporan de producători din ce în ce mai specializați. Mâncarea e fancy,

trendy, cool, omfg, dar e mai mult farm-to-table.

Deloc antagonică, ba chiar complementară, dar ceva mai restrictivă, bucătăria modernă aspirațional tradițională se trage din rețetarul folosit și răsfolosit pe actualul teritoriu românesc de secole sau decenii. Valorifică patrimoniul imaterial culinar autohton, schimbându-i tehnicile și forma. În sine gustul nu derivă ci ar trebui să fie recognoscibil din blidul din copilărie. O îmbracă pe mamaie cu blugi rupți și hanorac de la Prada.

Dă brâul pe o curea D&G și opincile pe Jimmy Choo. Dar dacă, așa înțolită, mamaie e goală ca împăratul din poveste, dacă ciorba aia are gust de ramen, iar pilaful de paella nu mai putem vorbi de tradițional ci de invențional.

PAGINA

79

FOOD TRAVEL

TEXT DE IULIANA CIOCÎRLAN

Cartofii în jurul lumii De obicei, când mama nu mai știe ce să gătească, face cartofi prăjiți. La un moment dat, cred că se satură de ei și trece la nivelul următor: piure. După ce nu mai vrea nici acest preparat, face salată orientală, musaca sau clasica mâncare de cartofi și cam aici se termină ideile mamei în privința cartofilor. O legumă atât de universală merită mai multe moduri de preparare, inventarierea ce urmează fiind adresată cu precădere persoanelor care se opresc în același punct cu preparatele din cartofi ca mama sau celor care vor să experimenteze noi rețete. include roșii și ceapă. La final se adaugă chili roșu, usturoi, ghimbir, cardamon și fenicul, urmând ca pentru câteva minute totul să fie lăsat să fiarbă la foc mic. Dum aloo este adesea consumat alături de naan.

Pornim astfel într-o călătorie în jurul lumii pentru a afla în câte moduri mai poate fi mâncat cartoful, prima oprire fiind în Ecuador. Aici cartofii sunt consumați sub forma unor clătite și poartă numele de llapingacho. Cartoful este tăiat în cuburi și amestecat cu brânză, ceapă, chimion și semințe de achiote, iar apoi întreaga compoziție e prăjită. Adesea sunt servite alături de salsa de mani, un sos din alune, carne fiartă sau prăjită de porc, avocado, salată de roșii și ouă prăjite.

Următoarea destinație... India, unde cartofii sunt preparați într-un sos de curry și poartă denumirea de dum aloo. Cartofii mai mici sunt curățați de coajă și prăjiți, iar apoi amestecați cu sosul specific din iaurt și pastă de nuci caju. Alte variante ale preparatului pot PAGINA

80

Un preparat mai cunoscut este "omleta spaniolă" unde ouăle și cartofii sunt combinate și servite sub forma unei plăcinte. Unele rețete de omletă spaniolă pot include ceapă sau șuncă, iar dacă pentru noi, faptul că acest preparat conține cartofi, l-ar încadra în categoria felurilor principale, în Spania se servește drept aperitiv sau gustare.

O altă oprire este în Canada unde se consumă poutine. Felul de mâncare canadian constă în catofi prăjiți care au pe deasupra bucăți de brânză și sosul specific realizat din sucul diferitor cărnuri și legume și îngroșat cu făină sau amidon www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

de porumb. Alte variante ale preparatului înlocuiesc fie brânza cu mozzarela, fie cartofii albi cu cei dulci.

Khabizgina este un preparat din Georgia în care un amestec din cartof ras, ou și brânză este pus într-un aluat de pâine ce urmează a fi gătit în cuptor. Crusta pâinii este apoi îndepărtată și utilizată pentru consumarea interiorului. În funcție de regiune, acest preparat are diverse variații. Astfel, în unele locuri, oul este lăsat întreg și nu este amestecat cu brânza și cartoful, iar în altele este adăugată brânză pe deasupra iar pâinea are formă de calzone.

Papa rellena din Peru este o crochetă din cartof fiert amestecat cu amidon de porumb și umplută cu carne de vită, ceapă, măsline și ouă fierte. După ce aluatul este umplut, acesta se prăjește și se servește alături de un sos din roșii, pătrunjel, ardei iute, ceapă și apă.

Ne oprim și în Indonezia care inovează piureul de cartofi și îl numește perkedel. Astfel pasta din cartofi este amestecată cu carne tocată și ceapă verde, iar mai apoi condimentată cu piper alb și prăjită. Este servit cu nasi kuning, un orez tradițional indonezian gătit cu lapte de cocos și turmeric ca parte din tumpeng, preparat din orez tradițional indonezian în formă conică. www.zilesinopti.ro

În Luxemburg este populară clătita din cartofi. Aceasta poartă denumirea de gromperekichelcher și presupune un amestec de cartofi răzuiți, făină, ouă și sos de mere care este prăjit și mai apoi mâncat cu ceapă sau usturoi. Pe lângă combinația clasică de legume, gromperekichelcher poate fi mâncat și în varianta dulce, cu gem de mere sau zahăr, sau chiar simplă. Alte variante ale preparatului înlocuiesc cartoful ras cu piure pentru ca forma de clătită sa fie mai ușor de realizat sau cu cartofi dulci.

Cea mai interesantă, dar și neobișnuită oprire, o avem în Barbados, unde preparatul din cartofi este cunoscut sub denumirea de... budincă. Astfel cartoful dulce este combinat cu cartilaje de porc ce urmează a fi fierte, iar mai apoi servite întrun intestin, asemenea unui cârnat. Pentru noi, budinca tradițională din Barbados se aseamănă foarte mult cu piftia la textură și cu caltaboșul la aspect.

Acum, că am fost într-o călătorie în jurul lumii pentru a vedea în câte feluri mai putem prepara cartoful, putem afirma cu succes că în viitorul apropiat nu ne vom mai limita la musaca, piure sau cartofi prăjiți.

PAGINA

81

DRINK

TEXT DE HORIA GHIBUȚIU

Limonade capitale Nu neapărat Top 5 limonade din oraș, dar ceva care să placă la toți bucureștenii.

C

ea mai bună limonadă din oraș e ultima băută. Într-o toridă seară tipic bucureașteană, în care m-am refugiat în grădina cu gutui de la Simbio cu cei mai buni prieteni. Poate veți găsi ternă această confesiune, în loc de o așteptată ierarhie a limonadelor din București – deși știți bine că nu se poate face un clasament obiectiv.

Ceea ce face o limonadă bună depinde și de ambient, de companie, de sete, de amintirile pe care vei asocia și apoi de combinația de fructe, zeamă, apă, gheață, zahăr, frunze etc. Din acest motiv, limonada cu mentă și miere băută pe Negustori îmi va rămâne în minte. Îmi plac aceste banalități răcoroase. Am și scris primul articol sub formă de piesă de teatru cu acest nume: „Limonada (comedie în două acte cu familia Seinfeld)”, a cărei acțiune se petrece în anul 2015, în așezarea rurală americană East Hampton (statul New York), dar poate avea loc și în orice colțișor al lumii unde e democrație și Internet. În actul 1, scena 2, vedem un tăpșan cu iarba arsă de soare, aflat la marginea șoselei. Ca urmare a unei sesizări a unui vecin, poliția locală din East Hampton închide standul în care vindeau limonadă în scop caritabil Julian și Jerry, ajutați de Xander și Jaden, pe motiv că fuseseră raportate mașini parcate ilegal și se efectuau tranzacții neautorizate în spațiul public. În prim-plan îi

PAGINA

82

zărim pe Julian și pe prietenii săi, iar în spatele lor e Jerry. Tuspatru au mâinile la ceafă, simulând că se predau. Toți poartă pantaloni până la genunchi și încălțăminte sportivă. Ceva mai în spatele lor, în stânga scenei, sunt o dubiță albă, câteva scaune din lemn, o măsuță pliantă cu tăblia albă, cel mai probabil, de plastic. Mult în spatele lor, în dreapta scenei, se întrezărește un polițist în pantaloni scurți, aflat pe șosea, lângă mașina echipajului de intervenție. Polițistul pare să țină în mâna dreaptă un pahar de limonadă.

Lângă puștii din prim-plan se vede un fragment dintr-un trunchi de copac, înalt cât un stat de om, pe care cineva a scrijelit pe verticală, cu portocaliu, cuvântul „Limonadă”.

Am inclus această bucată în cartea #ÎnTimpCeTuDormeai. Căci limonadele pot îndemna la literatură.

Cândva, mă dădeam în vânt după limonada de rodie de la Café Verona. Mi-a picat cu tronc și cea cu busuioc și căpșuni de la Hard Rock Café. Apoi mi-a făcut cu ochiul cea cu portocale, ghimbir și polen de la Deschis Gastrobar. Mai încoace, cea cu suc de lămâie, sirop de zahăr, apă tonică, Sanbitter de la Lente - Arcului, deși ulterior am eșuat în a găsi masă două zile consecutiv. Dar prietenii îndulcesc oricâte lămâi ți-ar da viața, cum se zice pe Instagram. www.zilesinopti.ro

TOP

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

5 terase din țară pe care să întâmpini toamna A trecut și vara asta, dar știm cu toții că de ceva timp luna septembrie s-a transformat și ea într-o extensie a verii, chiar dacă verdeața de afară începe să se mai veștejească. Așadar, e încă timp și vreme de stat la terasă și de făcut planuri pentru lunile mai răcoroase și zăpezile ce o să vină. Iată, deci, 5 terase din țară unde îți recomandăm să faci asta.

BUCUREȘTI GRĂDINA UNTEATRU OPENAIR  intersecția Arthur Verona cu Jean Louis Calderon  0721.268.516 De pe la jumătate lunii iulie, unteatru a ieșit la aer și și-a făcut o frumoasă și boemă grădină urbană, plină cu bunătăți, chiar în spatele Casei Universitarilor, în imediata apropiere a Grădinei Icoanei. Aici îi găsești și pe cei de la Cheese Up și Yolk, dar și un stand cu înghețată artizanală și un bar dotat cu tot ce trebuie. Ai la discreție hamace și mese printre copaci, iar aproape în fiecare seară au loc proiecții de film, piese de teatru sau concerte acustice.

BRAȘOV WALDKAFE  Cloșca 28  0757.011.710 Plasată pe la ceva distanță de Centrul Vechi, Waldkafe e un loc cu adevărat frumos, cu o superbă vedere panoramică asupra Brașovului. De aici vei putea admira felul în care Tâmpa își schimbă haina verde în cea galbenă de-a lungul întregii toamne, care la Brașov e destul de scurtă. Ai și meniu cu mâncare, păturici, bere germană și, atunci când e necesar, și vin fiert. În plus, oamenii de la Waldkafe sunt foarte prietenoși și te fac să te simți imediat de-al locului. www.zilesinopti.ro

CLUJ CIMBRU  Decebal 37  0732.043.710 La Cimbru Restaurant imaginația și măiestria în bucătărie sunt la ele acasă. Aici se face ceea ce se numește Author Cuisine, adică se gătește în funcție de inspirație și săptămânal în meniu mai apar și alte nebunii. Mâncarea e demențială, iar terasa și întregul loc sunt speciale și minunate pentru a intra în prima lună de toamnă.

TIMIȘOARA NARU  Matei Corvin 3  0740.669.985 Naru este renumit pentru că ar avea cea mai frumoasă terasă din centrul orașului.

Mesele sunt așezate sub umbra unui bătrân cireș, într-o oază de verdeață, la doar câțiva pași de Piața Unirii.

Toamna aici arată superb, iar ce se întâmplă în meniu și în farfurii este un spectacol și mai atractiv.

IAȘI ZORI  Sf. Andrei 67  0784.897.777 ZORI îți propune o nouă abordare a tot ceea ce înseamnă experiențele de care poți avea parte într-un restaurant în Iași, dar și un „fain” dining accesibil, prietenos, pus într-un meniu autentic, creație a Head Chef-ului Marian Zăncianu. Unde mai pui că toamna aici arată într-un mare fel.

PAGINA

83

TEXT DE ȘTEFAN CHIRIȚESCU

POP CULTURE MAGAZINE

Spumantul (îţi) face viaţa bună

P

opular îi zicem “şampanie”. Un preşedinte rus zice că doar în Rusia există un tip de şampanie. Oamenii din Champagne (apropos, de văzut pe Netflix “A year in Champagne”) se mândresc că doar ei pot folosi această titulatură. În fine, unde vreau să vă aduc este să avem o discuţie deschisă despre “şampanie”.

Nu o să intru în discuţia tehnică despre diferenţele între champagne, prosecco, vinuri perlate, vinuri spumoase sau petiante, dar o să vă vorbesc, de fapt, o să vă invit să vă bucuraţi mai mult de “bule”. Zic asta, căci în România consumul acestei categorii se face în două, hai trei momente mari: ziua ta de naştere/ziua unuia de naştere, sărbătorile alea mari şi vreo reuşită în familie. Altfel spus, vorbim despre o băutură de celebrare. Păi e păcat, fratilor, să îngustaţi această băutură minunată la aşa momente puţine.

Eu zic că e un început minunat de brunch (da, masa aia de leneşi care ţine loc şi de prânz sau ajunge până la prânz), iar fiecare lună are cel puţin 8 ocazii de brunch. Eu zic că viaţa la 12 www.zilesinopti.ro

la prânz se vede mai bine cu un pahar de bule în faţă. Ajută la relaxare şi la zâmbet. Apoi, am auzit că vă plac deserturile.

Bulele sunt un exemplar pairing de desert. Nu doar că “taie” dulceaţa, dar te şi ajută să te bucuri mai mult de ce ai în farfurie.

Recomand aici nişte spumante din soiuri româneşti, de exemplu o Fetească Neagră, o Frâncuşă sau aromata Busuioacă. Cu plăcere, o să-mi mulţumeşti mai târziu. Ştiu că preferăm “tăriile” la începutul unor mese copioase.

Nimic mai greşit pentru că “tăriile” îţi cam închid

papilele, în timp ce bulele ţi le deschid. Începe o masă cu un spumant şi vei mânca mai cu plăcere şi vei simţi mai bine multe dintre arome.

E încă vreme de plajă. Ce vreau să zic că un pahar de spumant se împacă bine cu soarele de care vrei să te bucuri, nu îţi rupe capul şi lasă loc şi pentru un drink de seară.

Drink de seară am zis?

Păi da, căci mă gândesc la un mix pe bază de spumant.

De exemplu, celebrul Hugo sau #mixurileZAZ pe care le-am văzut pe multe terase în vara aceasta. Arată bine în pahar, dă bine la Instagram (da, ştiu că pozezi tot ce ai pe masă), te răcoreşte după o zi grea la plajă/zoom/job şi îţi dă şi un aer mai sofisticat (da, Hugo da, toţi suntem superficiali uneori, e ok).

Du-te la raft, intră pe un magazine online, cumpărăţi un spumant (de preferinţă românesc că e bine să susţinem localul) şi gândeştete că e ziua ta, că ai promovat sau vine, deja, Crăciunul.

Glumesc, doar bucură-te de un spumant. Îţi face viaţa mai bună. Dau scris. Ștefan Chirițescu, Publicitar și marketer PAGINA

85

5 O’CLOCK

TEXT DE IULIANA CIOCÎRLAN

Ceai bun de băut din toată lumea

A

tunci când ne gândim la toamnă, ne apar în minte copacii ai căror frunze capătă diverse nuanțe de galben, portocaliu sau roșu și la vremea care s-a răcit și pentru că sezonul de frappe și ice coffee este înlocuit de cel al băuturilor fierbinți, în continuare vom observa ce fel de ceaiuri sunt consumate în anumite colțuri ale lumii.

În China, unul dintre cele mai populare ceaiuri este pu-erh. Frunzele din copaci cunoscuți sub denumirea de „cei sălbatici și bătrâni” sunt culese manual și întinse în încăperi bine ventilate pentru a se ofili. Apoi urmează oxidarea acestora prin lăsarea la soare. În funcție de metoda de oxidare există pu-erh de tip sheng și pu-erh de tip shu. Diferența dintre cele două este în intensitatea aromei.

Astfel, pu-erh de tip sheng va avea un gust mai puternic deoarece frunzele din el sunt aburite, comprimate în diverse forme și lăsate la soare timp îndelungat, în timp ce pu-erh shu va avea frunzele stropite cu apă și lăsate să oxideze doar câteva zile. Pu-erh de tip sheng poate fi lăsat la soare chiar și decenii, ceea ce îl plasează printre cele mai scumpe ceaiuri din China.

Yerba mate

Pu-erh

În cazul în care dorim să renunțăm la cafea, iar ceaiul negru nu ne place, o foarte bună opțiune este ceaiul argentinian, yerba mate, întrucât este foarte des utilizat ca un energizant. Frunzele de yerba mate sunt uscate și pisate, rezultând un ceai de culoare verde. Acesta este servit întrun recipient tradițional realizat din rădăcinile de tărtăcuță și cu un pai din metal. Un lucru interesant este că metoda tradițională de yerba mate presupune utilizarea de apă caldă, niciodată fierbinte sau în clocot deoarece se crede că ceaiul și-ar pierde din propietăți.

PAGINA

86

www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

dintr-o bază de ceai negru cu scorțișoară de Ceylon, iar pentru a balansa gustul puternic al condimentului, peste se adaugă lapte condensat și apă.

Ceaiul care combină sezonul cald cu cel rece este probabil Arnold Palmer din SUA. În cadrul acestei băuturi ceaiul negru este combinat cu limonada. Numele său vine de la celebrul jucător de golf care Bubble tea este cunoscut pentru invenție și plăcerea de a consuma această combinație. Arizona Să presupunem că suntem o persoană care Beverage a cumpărat drepturile până și iarna își comandă băuturi reci și vrea să de comercializare pentru încerce un ceai. Bineînțeles că odată ce vara a Arnold Palmer această băutură care în prezent este trecut, nici gând ca o cafenea să mai vândă ice tea, cunoscută sub denumirea de half & half și dar ceea ce încă putem face este să comandăm pentru contrastul de culori dintre ceaiul negru poate cel mai popular ceai din ultima vreme: și limonadă. bubble tea, deoarece se servește doar rece. Acesta Poate cel mai interesant este originar din Taiwan și își are prima atestare ceai este cel din Tibet în jurul anilor ’80. Varianta clasică este cu boabe preparat cu unt. de tapioca, însă în prezent poate fi consumată și Acesta poartă cu alte topinguri precum jeleul de lychee. Bubble denumirea de po tea poate fi comandat în diverse variante, cele cha și reprezintă mai populare fiind cel realizat cu ceai negru și cel un amestec de realizat cu matcha. Prima variantă de bubble tea ceai negru, unt din a fost realizată cu boabe de tapioca, ceai negru lapte de iac, sare și taiwanez, lapte condensat, miere și gheață. apă. Acest tip La un moment dat, erau foarte Po cha de ceai a devenit populare acele mystery box-uri, popular în secolul al XIII-lea în ei bine, în Coreea acest trend timpul dinastiei Phagmodrupa exista deja prin ceaiul omijași era utilizat doar în timpul cha. Băutura este realizată ceremoniilor religioase. din petale de magnolie și Astăzi, po cha este atât de în funcție de cantitatea de popular în Tibet încât se petale adăugată,aceasta estimează că un locuitor bea poate fi: dulce, amară, acră, până la 60 de căni tradiționale sărată sau iute. Omija-cha de ceai pe zi și dacă la prima este utilizat cu preponderență Omija-cha vedere acest lucru pare imposibil, în scopuri medicinale întrucât se trebuie menționat că o ceașcă crede că ajută la combaterea tensiunii tibetană are capacitatea de 30 de mililitri. arteriale scăzute. În încheiere trebuie să menționăm și clasicul Cha yen este un ceai tradițional thailandez ceai de fructe de pădure pe care sigur îl vom care cumva satisface pe toată lumea deoarece cumpăra măcar o dată de la diverse târguri poate fi consumat atât în varianta caldă, cât și în lunile ce urmează și care reprezintă cu în cea cu gheață. Asemeni unei cafele, acest ceai adevărat trecerea la un sezon mai rece pentru este preparat în presa franceză pentru a avea majoritatea dintre noi. o concentrație mai mare. Cha yen este realizat PAGINA

87

POVEȘTI DE SUCCES

INTERVIU DE GRUIA DRAGOMIR

ARTESANA

Artizanii laptelui pur Produsele Artesana sunt un elogiu adus laptelui, bunătății și calităților lui. Alina și Daniel Donici, cei doi fondatori ai brandului Artesana, au ținut de la bun început ca laptele pentru fabrică să provină doar din ferme mici sau medii, unde animalele se hrănesc și pe pășuni. Mare parte din ferme sunt din apropierea orașului Tecuci, unde se află și fabrica.

Povestea Artesana a început în 2006, iar astăzi este unul dintre brandurile cu cele mai bune și sănătoase lactate de pe piață.

De asemenea, produsele lor sunt prezente în peste 700 de magazine din toată țara.

Cum a apărut Artesana?

Cine sunt oamenii din spatele acestui business și cum dezvolți o astfel de afacere în România? În urmă cu 14 ani, am importat din Spania, din zona Cataloniei, mai multe sortimente de brânzeturi PAGINA

88

artizanale. Ne-am inspirat mai ales din filosofia din spatele acelor rețete: laptele era colectat de la fermieri locali - la poalele Munților Pirinei - producția era mică, dar fiecare iaurt și porție de brânzeturi erau atent îngrijite și preparate. Și, cel mai important, toate lactatele făcute

acolo aveau un gust pe care noi îl știam, din copilărie, dar aproape că îl uitasem. Un gust la care se putea ajunge doar prin acest proces artizanal de fabricație și de prelucrare a laptelui. Așa că ne-am decis să folosim knowhow-ul și să-l aducem la Tecuci în județul Galați - unde să facem propriile noastre lactate. În spatele brandului Artesana suntem noi, Alina și Daniel Donici, și echipa noastră de oameni minunați pe care am avut norocul să o întemeiem. E nevoie de foarte multă dedicare și foarte multă muncă să dezvolți orice afacere în România. Dar să ajungi să ai succes trebuie să mai ai și un strop de noroc și niciodată – dar niciodată – să nu te abați de la principiile sănătoase de business și de viață.

Pentru noi, drumul Artesana, www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

proiectul antreprenorial, e mai puțin despre profit și mult mai mult despre ambiția de a crea ceva nou, sustenabil și curat.

Povestiți-ne un pic despre produsele voastre, prin ce se deosebesc ele ce cele ale concurenței?

Nu am fost de acord și nu ne-a plăcut niciodată gândirea: „Așa se face în industria asta și, dacă vreți să faceți business, trebuie să faceți asta și asta, să fie bine...”.

Am trimis la coșul de gunoi sute de mail-uri și am refuzat, politicos, toți furnizorii de aditivi, potențiatori, adjuvanți etc. Ca o paranteză, și faptul că industria acestora e atât de dezvoltată în zilele noastre, ar merita o discuție vis-avis de alimentația noastră și comportamentul nostru la raft, unde ar trebui nu doar să citim eticheta, ci chiar să pricepem ce punem pe masă.

Așadar, la noi în fabrică nu există omogenizator, adică acel echipament care sparge globulele de grăsime ca laptele să fie cât mai ușor de prelucrat, intervenție pe care noi o considerăm agresivă.

Apoi, laptele îl pasteurizăm la temperatură scăzută și nu îl standardizăm astfel încât să aducem loturi diferite de lapte la aceeași cantitate de grăsime.

Dopul de smântână al laptelui și iaurturilor Artesana, care se formează în mod natural, e dovada că păstrăm laptele cât mai pur, simplu și firesc. Dacă întorci sticla de lapte sau de iaurt cu dopul în jos, vei vedea că sfidează nu doar gravitația, ci și ceea ce știai despre gustul adevărat al laptelui și al iaurtului. www.zilesinopti.ro

De ce ați optat pentru ambalajele din sticlă? Nu sunt mai costisitoare?

Pentru că am ales să nu ultraprocesăm laptele și să-l păstrăm cât mai natural, acest lucru reduce semnificativ termenul de valabilitate. Așadar, am ales ambalajele din sticlă, care păstrează mai bine produsul, dar vin și cu avantajul că pot fi reciclate 100%, până la infinit, spre deosebire de ambalajele din plastic care au invadat planeta noastră.

Cum arată Artesana în cifre?

Artesana se află pe piața românească din august 2012, iar în retail-ul modern din august 2013. Pentru anul 2021 estimăm o cifră de afaceri de 4,3 milioane de euro. Produsele noastre se găsesc în peste 700 de magazine din toată țara, în majoritatea rețelelor de retail, dar și în rețele locale sau băcănii specializate.

Portofoliul de produse Artesana este compus din lapte dulce de vacă sau de capră, iaurturi (simple, cu bifidus, ecologice, de vacă și de capră),

sana și kefir (ecologice, de vacă și de capră), smântână (din lapte de vacă), creme de brânză (de vacă, de capră și cu pătrunjel și usturoi), brânzeturi maturate semitari (de vacă, de capră și din lapte de vacă cu trufe negre, peperoncino și miez de nucă). În medie procesăm cam 12.000 litri de lapte/zi. Însă, dacă lucrurile se mențin în grafic, începând cu anul viitor, când vom finaliza noua fabrică Artesana, în urma unei investiții de aproximativ 5 milioane de euro, ne așteptăm să triplăm capacitatea de producție. În același timp, numărul angajaților va crește până la 100 de persoane.

Care este impactul pe care v-ați dori să-l aibă produsele voastre asupra obiceiurilor de consum ale românilor?

Obiectivul nostru e să ne informăm consumatorii asupra faptului că există o alternativă la lactatele care se găsesc pe piață. Am trecut la etapa în care am scris, în mod direct, beneficiile lactatelor noastre direct pe etichetă, pentru că ne dorim ca toată lumea să citească, la raft și înainte, despre ceea ce vor pune pe masă familiei lor. Pentru noi antreprenoriatul este despre alegeri și despre principii, despre ambiție și încăpățânarea de a face totul cum trebuie, onest și curat.

Vrem să-i aducem în jurul nostru și în jurul Artesana, pe toți cei care gândesc la fel.

PAGINA

89

TEXT DE ALIN GĂLĂȚESCU

Lifestyle

POP CULTURE MAGAZINE  AWARDS  HEALTH  DESIGN: HOLLAND HOUDEK  EDITORIAL: FASHION « THE NEW MIX »  DESIGN / ARHITECTURĂ: CONVERSIA UZINEI DE APĂ SUCEAVA  FASHION EVENT: TRANSILVANIA FASHION FESTIVAL 2021  ECO: 50 DE ANI GREENPEACE

STOP THE FAKES !

Trăim într-o lume dificilă în care majoritatea lucrurilor şi mai ales a valorilor sunt copiate grosolan, ori din ce în ce mai periculos de atent, ori sunt puse la îndoială. Asta distruge ideea de autenticitate, creativitate, lux, lifestyle modern, de valoare în sine.

Se creează un fals şi toxic egalitarism bazat pe minciună, impostură şi falsitate. În general lucrurile de valoare reală necesită un efort imens sau unic din partea creatorilor lor, lungi perioade de căutare, de revelaţie, de construcţie, de manufacturare şi geneză a acestor bunuri speciale. Asta înseamnă şi o promovare pe măsură şi deci investiţii în timp, inventivitate şi oameni profesionalizaţi. Tuturor acestora li se opun aceste nesfârşite falsuri ce au împânzit socialul, comercialul şi lifestyleul, riscând să distrugă aproape toate aceste eforturi.

Această WORLD OF QUALITY are nevoie de protecţie, de legi şi de sisteme de verificare credibile, recunoscute de organisme internaţionale. În România, această plagă a FAKE-urilor o regăsim la tot pasul, de la milionarii de carton sau personajele mondene cârpite la cuceritorii de femei prin aceste lucruri contrafăcute deseori grosier. Trăim într-o lume de minciuni acceptate general doar ca să poată fi folosite pe scară largă, popular şi ilogic, de toate aceste aparenţe vii ale lifestyle-ului fals, autohton. Şi totuşi cineva a decis să se aşeze sub steagul atât de dificil al deconspirării imposturii/falsurilor şi de autentificare oficială a celor autentice.

Lumea creativă şi de valoare înaltă www.zilesinopti.ro

are acum un protector. Discret la început, muncind ani buni să-şi câştige internaţional dreptul de analizator obiectiv al autenticului după teste complexe acum fiind singura firmă, în Timişoara, ce are acest drept de certificare în Europa de Est -, STOP THE FAKES! fiind tocmai acest stindard de verticalitate atât de rar azi.

Mai mult, au creat o comunitate de vânzare-cumpărare exclusiv de produse verificate pe care ei doar o susţineau intens, fără a interveni financiar în vreo tranzacţie.

Apoi au născut cam tot ce se putea genera în jurul acestei idei a luxului certificat, al lui WORLD OF QUALITY, garant al unui lifestyle autentic şi cu deplină respectare a valorii incluse în fiecare creaţie. A urmat astfel un sistem de cumpărături în rate tot în sprijinul clienţilor, un sistem de RE LOVE, o consignaţie de revenire în circuit a acestor creaţii aparte/licitaţii sub supraveghere calitativă/stilişti puşi la dispoziţie pentru proiecte speciale/etc. Firească a fost deschiderea unui boutique online, poate cel mai sigur din România, şi chiar al unui sistem de FAST SALE - cumpărături imediate ale acelor produse unice care merită un regim special. Iar povestea continuă.

Iată că se poate naşte şi la noi un fenomen pozitiv, bazat pe o luptă continuă cu falsurile, pe o capacitate recunoscută mondial de autentificare şi pe descoperire constantă de noi sisteme de suport pentru cei ce au şi vor să aibă exclusiv produse de valoare, autentice. Doar aşa se acoperă pe deplin sintagma ultramodernă STOP THE FAKES !. Respect, luxuraelite.ro PAGINA

91

AWARDS

Septembrie 2021

Parfumul lunii septembrie:

FLY ME TO THE OUD de la

MUSICOLOGY prin ELYSEE Parfumery MUSICOLOGY/e un concept nou, complex, cuprinzând 7 arome, lansate recent. El aduce un omagiu simțurilor, amintirilor și vibrațiilor pe care muzica şi parfumurile le aduc oamenilor...

De la apariția umanității, ne-am folosit de cele cinci simțuri pentru a evolua și pentru a transforma lumea din jurul nostru... vederea, atingerea, gustul, mirosul și auzul! Fiecare folosește o parte diferită a corpului nostru, dar toate aceste simțuri au nevoie de MEMORIA noastră.

De fapt, artele folosesc în mod constant simțurile și amintirile noastre pentru a transmite, a evoca și a provoca trăiri... iar două dintre simțurile noastre principale sunt auzul și mirosul. Și ambele înfloresc în muzică, respectiv în parfum. Fiecare parfum și fiecare muzică are propriile sale note, armonii, acorduri, melodii... Iar pe lângă asemănarea lingvistică, există încă un element cheie care le leagă: Aerul!

Dacă toate artele rezonează una cu cealaltă, doar muzica și parfumul împărtășesc același vehicul impalpabil și efemer, care le transportă și le aduce în inimă. Sunetele și moleculele călătoresc în spațiu, ele vin și pleacă cu aceeași strălucire,

probabil această stare efemeră fiind cea care subliniază legătura reală dintre Parfum și Muzică.

La originea acestui proiect, Fabien Boukobza a făcut o lungă călătorie în lumea parfumeriei. Iubitor de parfum și pasionat de muzică, a decis ca prin MUSICOLOGY să-și exprime amintirile și emoțiile sale muzicale și olfactive. Însoțiți de Nathalie Lorson, maestru parfumier de renume internațional, au transcris aceste momente ale vieții în parfum, astfel încât să le poată împărtăşi cu noi.

NOTE

De vârf: esență de piper negru, santal australian.

FLY ME TO THE OUD Parfumul lunii SEPTEMBRIE:

Ca un preludiu, parfumul se deschide cu note de lemn de santal australian, condimentat cu acorduri incendiare de piper negru. Această puternică aromă condimentată este depăşită doar de vibraţiile ultra-senzuale ale alăturării dintre oud şi piele. Mușchiul contribuie la misterul acestui parfum bogat, enigmatic şi sofisticat. Se naşte o lume dincolo de timp, într-un spaţiu al amintirilor virtuale, acolo unde viitorul are iz de copilărie şi sonorităţi de jazz autentic.

PAGINA

92

De mijloc: piele, muşchi.

De bază: paciuli, zahăr brun www.zilesinopti.ro

AWARDS

TEXTE DE ALIN GĂLĂŢESCU

Spirits Award septembrie 2021:

OPIHR Gin

[Cele mai bune GINURI din lume selectate de Alin Gălăţescu şi Alt_Markt]

G

inul a fost lansat cu succes în 2013 de renumita G & J Distillers din Warrington, una dintre primele trei distilerii ale lumii și folosește vechi metode londoneze de distilare de la 1761. El este multi-premiat între 20182021. Între timp, gama OPIHR a fost lărgită cu încă 3 ginuri cu arome specifice: OPIHR Far East Edition, OPIHR Arabian Edition și OPIHR European Edition, fiecare cu caracteristici unice.

« OPIHR » Gin este unul dintre cele mai speciale ginuri londoneze aromate. Poate cel mai picant dintre acestea. El reprezintă lumea Vechiului Drum al Mirodeniilor sau Calea Maritimă a Mătăsii. Ea unește spiritual și aromatic, gastronomic și vizual, civilizația Extremului Orient, pornind din Japonia și China, trecând prin regatele Indoneziei, apoi prin India și urmându-și calea prin Orientul Mijlociu – accentul punându-se pe Adjerbaigean si Turcia –, finalizându-se mii de km/mile marine mai târziu în Europa, în special în porturile Veneției și Londrei, deseori coborând până în orașele port ale Siciliei și Spaniei. « OPIHR » [o-peer], este numele dat după vestitul port al Regelui Solomon unde acesta primea cele mai bogate transporturi de aur, argint, perle, mirodenii și mărfuri exotice ale perioadei de la mari distanțe și cu mari riscuri.

www.zilesinopti.ro

R

egăsim astfel in simbolicul Gin al Călătorului, OPIHR, o multitudine de arome specifice, multe unice, care îi dau o savoare atipică, picantă și exotică simultan.

Astfel recunoaștem în el: boabe de ienupar din Malayesia, citrice bitter din Spania, ienupar din Italia, angelica din Germania, ghimbir, piper negru Tellicherry, cardamon din India și coriandru semințe din Maroc, într-un mix unic. Mulți îl recomandă ca perfect pentru toamnă și iarnă datorita gustului său cumva intim, cald, dens, exotic oriental. Totul inspirat de o piață bogată de mirodenii din Orient, extrem de bogată în arome, gusturi și culori – un LifeStyle de explorator la îndemana iubitorilor de gin special.

PAGINA

93

HEALTH

TEXT DE ȘTEFANIA NISTOR

TOATĂ LUMEA VREA SĂ SLĂBEASCĂ - CUM RĂMÂNE CU CEI VOR SĂ SE ÎNGRAȘE?

V

edem peste tot sfaturi, rețete, produse miraculoase pentru slăbire, pentru a avea un corp de invidiat. Majoritatea persoanelor, în special femeile, testează tot felul de cure pentru scăderea în greutate, renunță la produsele care conțin zahăr, nu mai mănâncă după ora 18:00, administrează pastile și ceaiuri, dar cum rămâne cu cei care vor... să se îngrașe?

PAGINA

94

Imposibilitatea de a lua în greutate poate avea numeroase cauze, o boală sau un metabolism care lucrează prea repede, în general aportul caloric scăzut raportat la un consum energetic prea ridicat (senzație de sațietate rapidă, lipsa timpului alocat meselor). Fumatul, consumul crescut de cafea sau alcool sunt mari consumatoare de energie, deci începutul unui regim de îngrășare trebuie reprezentat de renunțarea la aceste obiceiuri nesănătoase.

Pe lângă numărul de kilograme în minus care poate fi deranjant, persoanele care se confruntă cu această problemă au parte de carențe nutriționale și stări de somnolență. Din fericire, există soluții sănătoase pentru îngrășare care pot oferi greutatea dorită cu care să te simți bine în pielea ta. Cel mai important este să nu faci abuz de grăsimi și zahăr deoarece, pe lângă o distribuire neuniformă a kilogramelor pe corpul tău, se adăugă probleme de sănătate pe care nimeni nu și le dorește. În primul rând, înainte de începerea unui astfel de regim, este importantă vizita la un medic specialist care să recomande un set de analize pentru a stabili cauza acestei probleme.

Poate fi vorba despre o afecțiune care nu se manifestă și care te face să pierzi în greutate, o dereglare hormonală, sau o problemă de absorbție a nutrienților în organism. Va trebui să mănânci mai mult decât o făceai până acum. Poți urmări timp de câteva zile www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

ce cantitate de mâncare este necesară pentru a te sătura și construiește-ți porțiile în funcție de acest lucru. Pe lângă creșterea cantității de mâncare, mesele trebuie să fie mai dese.

Ia cel puțin 2 gustări pe lângă cele 3 mese principale obligatorii care să constituie aproximativ 30% din cantitatea unei mese. Acestea pot fi formate din 2-3 fructe dulci și o porție de semințe, nuci sau arahide.

Unul dintre cei mai nocivi factori care cauzează slăbitul este stresul. Stresul consumă toate resursele organismului prin dereglarea funcțiilor normale ale corpului, cum ar fi digestia și somnul.

Somnul are numeroase efecte benefice asupra organismului, de exemplu, te ajută să ai un ten mai frumos, să ai o memorie mai bună și mai multă energie. Cu cât ai un program de somn constant, cu atât corpul tău are mai multă putere să se refacă și să elimine toate substanțele dăunătoare.

Deși pare ciudat, antrenamentul este foarte important pentru a lua în greutate. Sportul nu este necesar doar atunci când vrei să arzi grăsimea, ci este benefic, în general, pentru un organism sănătos. Exemple bune de exerciții pentru creșterea masei musculare implică genoflexiuni, flotări, tracțiuni, fandări și abdomene.

Foarte important în acest sens este faptul că eforturile fizice trebuie susținute de o alimentație corespunzătoare, altfel, totul este degeaba. Câteva alimente care îți vor crește masa musculară sunt: carnea de vită, carnea de pui, brânza de vaci și cerealele integrale.

Pe lângă lichidele ,,goale”, consumă în fiecare zi un smoothie sau un milkshake cu lapte, lapte de cocos sau lapte de migdale, iaurt, fructe www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

proaspete și ovăz. Aceste băuturi nu îți oferă doar hidratare, ci și un aport caloric bun și o doză de energie. Că tot vorbeam de efectul negativ al stresului asupra unui regim de îngrășare, încearcă să nu faci din această dietă un motiv de îngrijorare. Nu te cântări zilnic, ci la 3-4 zile și ține un jurnal cu kilogramele câștigate. 10 alimente care vor face minuni sunt: orezul, bananele, untul de arahide, granola, tonul, laptele, avocado, ouă, nuci și brânza. Include-le în dieta ta cât mai des, fără a neglija însă alte grupe alimentare. Nu este în regulă să consumi doar unt de arahide și banane, oricât de gustoase ar fi. În curele pentru slăbire este indicată folosirea farfuriilor mai mici. Unele studii au confirmat că astfel se ajunge să mâncăm mai puțin, deoarece, se pare că există jena de a merge să umplem din nou farfuria. Îți aduci aminte când îți spunea mama să mănânci tot din farfurie? Această insistență a mamelor a creat o rutină în viața noastră de adult.

Prin folosirea unei farfurii mai mari la masă, poți transforma acest obicei într-un avantaj pentru scopul tău.

Pune mai multă mâncare în farfurie și, inconștient, vei tinde să o termini.

Așadar, știu că procesul unui astfel de regim pare complicat și că durează mult timp până vei vedea primele rezultate, dar cu multă perseverență și răbdare cu tine însuți, vei duce acest proces până la capăt. Este foarte important să te simți bine cu tine indiferent de câte kilograme arată cântarul.

Ceea ce contează cu adevărat este să fii un om sănătos și să ai o alimentație și un stil de viață care să mențină o stare de bine în tot corpul. Arăți perfect, stai liniștită, nu asculta părerea celorlalți.

PAGINA

95

DESIGN

INTERVIU DE ALEXANDRA BUJENIŢĂ

HOLLAND HOUDEK Designer de bijuterie contemporană

Î

n perioada 30 septembrie - 3 octombrie, la București își dă întâlnire bijuteria contemporană din întreaga lume! Holland Houdek, designer de bijuterie contemporană din Rochester, NY, USA, va participa la expoziția centrală de la Arcub-Hanul Gabroveni din cadrul Romanian Jewelry Week 2.0 alături de peste 170 de designeri de bijuterie din toată lumea. Holland a expus în galerii și muzee din Statele Unite și internațional în Austria, Canada, Franța, China, Germania, Spania, Elveția, Maroc, Mexic și Taiwan, şi a participat la numeroase concursuri și competiții, fiind finalistă la Burke Prize la Muzeul de Arte și Design din New York. Holland Houdek transformă bijuteriile în noțiuni de memento mori pentru epoca modernă - o epocă marcată de viteză, avansuri medicale și moarte amânată, colaborând cu industria medicală şi folosind pentru inspirație implanturi medicale donate. Artista explorează podoabele interiorului corpului creând o legătură strânsă între științele medicale și arta prelucrării metalului.

PAGINA

96

Holland, care sunt trend-urile în bijuteria contemporană internațională?

Domeniul bijuteriei contemporane intră într-un moment de experimentare și expansiune radicală. O nouă generație de artiști depășește în mod obișnuit granițele, comentând în continuare problemele sociale și politice, explorând noi tehnologii și direcții conceptuale și trecând frontierele disciplinare. Pe de o parte, vedem mulți artiști de bijuterii, de la Europa de Vest la Europa de Est, America de Nord până la China și Taiwan, Africa de Sud până la America de Sud, folosind o ireverență jucăușă, un stil capricios și un simț al umorului în lucrările lor. Culorile vii și texturile surprinzătoare, juxtapuneri conceptuale și teme ironice, ambiguități discordante, sunt acum o monedă obișnuită. Pe de altă parte, vedem un ton mai deschis politic sau activist în lucrările unor artiști, fie ca un mijloc de a comenta drepturile femeilor, justiția rasială, problemele LGBTQ +, schimbările climatice, imigrația și granițele și multe altele. Luate împreună, acestea sunt noi direcții incitante și îndrăznețe, care sunt deosebit de semnificative pentru domeniul bijuteriilor contemporane. În viitor, m-aș aștepta să văd bijuterii contemporane care continuă să depășească aceste limite, în timp ce continuă să onoreze tradițiile și istoriile domeniului. Viitorul domeniului bijuteriei contemporane și al mișcării meșteșugărești, în general, vor deschide în mod www.zilesinopti.ro

ROMANIAN JEWELRY WEEK 2.0

Septembrie 2021

ideal un orizont pentru artiști și producători să exploreze noi direcții și să-și facă auzite vocile în lume. [...]

Cum alegi conceptele colecțiilor tale? [...] Istoria bijuteriei datează de mii de ani și cred că există o corelație interesantă între modul în care oamenii s-au împodobit istoric cu oase, păr și dinți umani pentru a reprezenta bogăția, statutul, credința spirituală, memoria și/ sau protecția, la modul în care oamenii acum se împodobesc intern cu implanturi medicale - care sunt, de asemenea, obiecte foarte valoroase și pot servi aceluiași scop ca oasele. Deoarece implanturile medicale pot face să ne gândim la mortalitate, de multe ori am în minte conceptul istoric de memento mori atunci când conceptualizez și realizez munca mea. Cred că implanturile

Colier cu ace epidurale

Colier cu implant de sân Lotus Colier cu șurub osos

medicale, atunci când sunt transformate ca obiecte de artă, sunt obiecte contemporane interesante care desfășoară acea tradiție istorică și care sunt profund legate de practicile de bijuterii și podoabe. Ordonanța latină: „amintește-ți de mortalitate” sau mai bine zis „amintește-ți, trebuie să mori!,” este imperativă pentru a te menține împământat într-un timp marcat de atâtea crize, dar și de un privilegiu atât de rampant pentru elită. www.zilesinopti.ro

Ce părere ai de bijuteria contemporană din România? Poți să dai exemple de designeri pe care îi admiri?

Aș putea numi mai mulți artiști de bijuterii români de care sunt atrasă dar unul care îmi vine imediat în minte este Izabella Petruț.

Apreciez natura spontană și serendipită a operelor și temelor sale și modul în care joacă în diferite dihotomii în timp ce folosește o diversitate de obiecte și materiale și sunt adesea impresionată de ceea ce simt că este un ton mai întunecat al multora dintre alegerile sale conceptuale. În mintea mea, ea reflectă multe dintre tendințele pe care le-am observat în rândul bijutierilor români. Gândind mai larg, sunt deosebit de surprinsă de mesajele sociale puternice pe care le îmbrățișează bijutierii români contemporani, juxtapunerea dintre formele organice și mecanice și accentul pe experimentare și inovație fără a pierde tehnica. În aceste moduri, cred că există o mulțime de lucruri interesante care ies din scena bijuteriilor contemporane românești, motiv pentru care sunt atât de bucuroasă că particip la expoziția Romanian Jewelry Week 2.0. [...]

Citiţi interviul complet cu HOLLAND HOUDEK pe www.zilesinopti.ro PAGINA

97

FASHION

Editorial de ALIN GĂLĂŢESCU

« The New MIX »

L

umea de azi este una profund multiculturală.

Stilismul actual – de la Moda

Străzii la Editorialele de Concept – Arty, ca acesta, se bazează pe acest « NEW MIX ». El reprezintă punerea împreună a mai multor elemente specifice care, doar în raportul nou născut între ele, dau rezultatul vizat.

Acum am avut ocazia să creez – după un extraordinar show în Hanul Gabroveni – Expo Arte / ARCUB – cu Tema « Chimonoul Japonez vs IA Românească » - un editorial concept în care IA şi CHIMONOUL au întâlnit Cultura Hippie / Inspiraţia masculină / Cultura MARVEL / Neo-Senzualitatea / SM Style / Rustic-World / Neo-Monahalism / Maximalismul – toate aceste elemente de Istoria Stilurilor care, puse împreună, au creat aceste look-uri unice.

www.zilesinopti.ro

PAGINA

99

PAGINA

100

www.zilesinopti.ro

PAGINA

101

Concept şi Stilism: Alin Gălăţescu // Foto: Ciprian Strugariu // Make-up: Laura Perian // Accesorii: Atelier Danessa Modele: Maria Talpeanu şi Alexia Silinescu (MRA) // Designeri: Aleha Toncea / Alexandra Calafeteanu / Atelier Bolero - Anca Balas și Ketty Nicolescu / IE Clothing - Emilia Tudoran și Iulia Ghenea / Laura Caraman / Mihai Manciu / Mitiliane Couture Andreea Simona / Raluca Soare - Parapli Solèy // Locaţie: Hanul Gabroveni – ARCUB. PAGINA

102

DESIGN / ARHITECTURĂ

TEXT DE IOANA ALDEA

O noua viață pentru patrimonul industrial – Conversia Uzinei de Apă, Suceava Vizibile în fiecare oraș, amplasate în zone centrale sau rezidențiale de multe ori, clădirile cu valoare de monument al patrimoniului industrial creează întotdeauna controverse în ceea ce privește cea mai bună cale de urmat pentru conservarea și conversia acestora. Specific arhitecturii industriale a începului de secol XX, construcțiile au un predominant stil clasic și o atenție deosebită pentru armonizarea detaliilor fațadelor cu cerințele funcționale.

U

nzina de Apă din Suceava a suferit unul

proiectului în întregimea lui și-a propus și a reușit

dintre cele mai interesante procese

să recupereze un alt element prețios uitat timp de

de conversie funcțională realizate în

50 de ani – memoria și spiritul comunitar, una dintre

ceea ce privește patrimoniul arhitecturii

cele mai importante resurse ale locuirii urbane de

industriale, devenind Centru de Arhitectură, Cultură

calitate.

Urbană și Peisaj. Amplasat în zona industrială

Câștigător al premiului Bienalei Naționale

aflată în plin proces de transformare urbană a

de Arhitectura 2014 la secțiunea “Arhitectura

orașului Suceava, pe o zona înălțată, ansamblul de

patrimoniului cultural”, Centru de Arhitectură,

clădiri construite între anii 1908 și 1912 au participat

Cultură Urbană și Peisaj este integrat în viața

timp de peste 100 de ani la viața orașului. Inițial un

comunității printr-un program constant adresat

factor de modernizare și creștere al calității vieții

unui public educat larg, multicultural și devenind un

în oraș prin darea în folosință a rețelei de apă,

pol cultural al regiunii de Nord-Est.

funcțională până în anii 1960, uitată și lăsată în

Niveul inferior al construcției format din cele două

paragină timp de 50 de ani, a fost readusă în prim

bazine de apă este acoperit de un taluz înierbat

plan prin proiectul ambițios de restaurare demarat

ce participă că și volum la imaginea impunătoare

de un grup de arhitecți interesați de păstrarea

a construcțiilor supraterane. Astfel, acestea

valorilor fondului construit local.

sunt percepute într-o perspectivă ascendentă și

Parte dintr-un ansamblu inițial de 6 clădiri de

domină peisajul. Imaginea exterioară a ansamblului

utlitate tehnică proiectate de ingineri austrieci și

surprinde prin simplitatea aparentă a intervenției și

germani, 4 dintre acestea aflate în patrimoniul

totodată grija la detalii și contrastele delicate între

Primăriei Municipiului Suceava au fost clasate

modern și vechi. Ferestrele ample, cu tâmplăria

în anul 2011 că monument istoric. Noua funcțiune a vizat transformarea spatiilor

“Forma urmează funcției.”

originală restaurată și păstrată

arh. Louis Sullivan

Profilele metalice simple au fost

ca și grilaj, domină fațadele.

inițial tehnologice în spatii de

dublate cu geam termoizolant

expoziție, săli de conferințe

autoportant care participă la

și alte dotări, pregătite să

confortul termic al interiorului

adăpostească dezbateri

fără a afecta imaginea

publice, concerte și expoziții.

generală. Accentele de culoare

Alături de recuperarea și

roșie ale ochiurilor de geam

integrarea unui obiect de

mobile atrag atenția și invită

arhitectură valoros, altfel sortit

la descoperirea detaliilor din

distrugerii și uitării, demersul

interior.

www.zilesinopti.ro

Unzina de Apă din Suceava

PAGINA

103

DESIGN / ARHITECTURĂ

A

mplasate în volumul interior al bazinelor și al celorlalte elemente constructive, platformele care acoperă golurile tehnologice, scările

și balustradele au fost proiectate și executate din structuri și grilaje metalice, vopsite în culori neutre pentru a evidenția caracterul industrial al clădirii. În toată zona subterană s-au păstrat zone ample din textura inițială a peretelui interior ca fresce tehnologice și martori istorici.

PAGINA

104

POP CULTURE MAGAZINE

DESIGN / ARHITECTURĂ

Septembrie 2021

I

mpactul intervenției prin care s-a creeat accesul de la nivelul bazinelor îngropate ale uzinei este integrată în volumetria urbană inițială deschizând o piață semi-

publică în fata clădirii. Taluzul a fost secționat la nivelul trotuarului iar accesul se face printr-o rampă lină către zona de recepție a ansamblului situată la nivelul inferior. Coborând către accesul principal regăsim contrastul între nuanțele neutre de gri, texturile betonului aparent și ancadramentul roșu al accesului principal în clădire.

PAGINA

105

DESIGN / ARHITECTURĂ

POP CULTURE MAGAZINE

S

ălile care adăpostesc spațiile expoziționale și zona dedicată conferințelor sunt amenajate în volumul bazinelor îngropate. Iluminatul natural al acestui nivel se face

exclusiv zenital, prin transformarea trapelor de acces și curățare în luminatoare. Trecerea între cele două ăali se face printr-o străpungere a peretelui structural masiv din beton.

Decuparea este păstrată cu tăietura brută, nefinisată. Același detaliu pe care îl regăsim în întreaga amenajare, golurile tehnologice de la nivelul pardoselii sunt acoperite cu grilaje metalice care păstrează traseele fostelor conducte vizibile fară să deranjeze noua funcțiune. Alegerea scaunelor pentru spațiul de conferință cu spătarul și șezutul din lemn încălzește imaginea interioară și scoate încă o dată în evidentă contrastul dar și armonia între elementul tehnologic – rece și cel cultural – cald.

PAGINA

106

www.zilesinopti.ro

DESIGN / ARHITECTURĂ

Septembrie 2021

S

pațiile dedicate zonei de birouri și ateliere amplasat la cele două niveluri superioare ale clădirii beneficiază de ferestrele generoase cu deschideri

neobișnuit de mari pentru clădirile tehnologice. Ramele metalice păstrate creează un efect de vitraliu filtrând lumina și creeând un joc ce umbre în interiorul minimalist. Închiderile spațiilor sunt realizate din compartimentări din sticlă care permit perceperea spațiului în volumul inițial. Alegerea unui material brut, dar vibrat și cald cum este OSB-ul ca și element constructiv aparent și material pentru executarea elementelor de mobilier fix vine încă o dată să sublinieze intervenția minimală și caracterul industrial valoros al întregului ansamblu.

PAGINA

107

DESIGN / ARHITECTURĂ

PAGINA

108

POP CULTURE MAGAZINE

DESIGN / ARHITECTURĂ

Septembrie 2021

“Principala preocupare trebuie să fie “re-umplerea”acestor rezervoare, altădată pline cu apă, (…) cu activități specifice unui centru cultural” arh. Șerban Țigănaș PAGINA

109

DESIGN / ARHITECTURĂ

Centrul de Arhitectură, Cultură Urbană și Peisaj "Uzina de Apa” Suceava, Str. Apeductului nr.4, suceavauzinadeapa@gmail.com PAGINA

110

POP CULTURE MAGAZINE

TEXT DE ALIN GĂLĂŢESCU

FASHION EVENT

TRANSILVANIA FASHION FESTIVAL 2021 E

diția 2021 a Festivalului Internațional de Modă Transilvania Fashion va avea loc la Cluj-Napoca în perioada 17-19 septembrie, sub egida European Fashion Council. Întrucât ediția 2020 a acestui festival nu a mai putut avea loc din motive obiective legate de pandemie, echipa organizatorilor a continuat pregătirile și, susținută de Primăria și Consiliul Local, a obținut aprobările pentru desfășurarea la Cluj-Napoca a acestui important eveniment, alături de TIFF, Jazz in The Park, Electric Castle și UNTOLD. Concepute si realizate ca spectacole de modă în cadrul Programului Transilvania Fashion, ciclul de evenimente care s-a întins pe durata a trei decenii a fost inițiat în anul 1992 de Grupul Mikotronic şi produs de Dr. Matei Miko. Scopul a fost crearea unui cadru select de promovare al designului textil și vestimentar, a creației și producției de accesorii, precum și a tehnicilor de prezentare clasice și neconvenționale, pentru realizarea unor momente memorabile în industria spectacolelor.

www.zilesinopti.ro

PAGINA

111

FASHION EVENT

Festivalul Transilvania Fashion este parte a unui ciclu de gale dedicate prezentării și premierii excelenței în domeniul modei, pe care Asociația Culturală Pro Transilvania le organizează de 30 de ani, și a fost conceput să contribuie la amplificarea vizibilității creativității designerilor prezentați pe vasta scenă europeană, prin contribuția conjugată a mass media și a partenerilor din European Fashion Council.

Locul de desfășurare al evenimentului este Esplanada Centrului de Cultură Urbană din Parcul Central din Cluj-Napoca, care se va transforma datorită unei logistici impresionante de catwalk, sunet, lumină și ecrane LED, într-un superb amfiteatru în aer liber, străjuit de impunătoarea clădire a Cazinoului si de istorica fântână arteziană amenajate în 1897, inspirate de clădirile celebrului Palat Sanssouci de la Potsdam.

PAGINA

112

www.zilesinopti.ro

Septembrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

“Cred că o să fie o sărbătoare a modei româneşti şi internaţionale, într-un loc fabulous, într-o organizare de elită. O ediţie cu adevărat specială” – Alin Gălăţescu (Art Director – TFF 2021)

La festival și-au anunțat participarea numeroși designeri, branduri, case de modă și universități, invitați speciali din țară și din străinătate, modele, hairstyliști, make-up artiști, fotografi, bloggeri și jurnaliști. Este pentru prima oară când toate Universităţile cu secţii de Fashion din ţară prezintă colecţii ale absolvenţilor pe aceeaşi scenă – UAD Cluj / UNARTE Bucureşti / Timişoara / Iaşi / Arad / Oradea / Chişinău. În plus, au trimis colecţii sau vor fi prezenţi la consfătuiri designeri din cadrul European Fashion Council – Spania / Suedia / Belgia / Muntenegru / Ucraina / Bulgaria / Israel / Macedonia.

Dintre designerii români consacraţi îi regăsim cu noile lor creaţii – majoritatea realizate special pentru Transilvania Fashion Festival – pe: Alexandra Calafeteanu / Claudia Rawlings (Londra) / Antonia Nae (Londra ) / Studio Cabal by Diana Dianu / Mitiliane Couture by Andreea Simona / IE Clothing by Emilia Tudoran şi Iulia Ghenea / Aleha Toncea / Exordia by Artur Datcu / Natalia Vasiliev / Raluca Soare / Isa van Dee / Iraida Florea / Kinga Varga / Paul Palm / Vanesa Oros / Luminita Balasz / Tudor Halatiu / Adrian Iliescu / Cătălin Chiciudean, printre alţii. www.zilesinopti.ro

PAGINA

113

ECO

TEXT DE DELIA MITRACHE

50 de ani mai verzi și mai pașnici cu GREENPEACE

L

una aceasta Greenpeace celebrează 50 de ani de existență, timp în care a devenit una dintre cele mai vizibile organizații mondiale care luptă pentru protejarea naturii și a drepturilor omului, reușind să aducă în agenda publică cele mai importante probleme de mediu și să influențeze conduita a numeroase organizații private și de stat.

Greenpeace este o organizație nonguvernamentală independentă coordonată la nivel mondial din Amsterdam, cu centre de reprezentanță în peste 55 de țări din întreaga lume. Valorile pe care și le asumă sunt nonviolența, independența politică și promovarea soluțiilor. Prin campaniile pe care le derulează sub forma unor confruntări non-violente și creative, organizația urmărește să protejeze biodiversitatea, luptă împotriva poluării, tăierii pădurilor, vânatului excesiv, ingineriei genetice și hiperconsumerismului, militează pentru eliminarea amenințărilor nucleare în totalitatea lor, susține dezarmarea globală și conectează comunități.

Totul a început în 1971, când fondatorii organizației au navigat spre o insulă, în Oceanul Arctic, cu un scop foarte clar: să oprească detonarea unei bombe nucleare. Acesta a fost momentul care a intrat în istorie și a inspirat o PAGINA

114

întreagă mișcare globală. Contextul social și cultural în care Greenpeace și-a început existența a fost unul prielnic pentru dezvoltarea unor noi coduri sociale, ecologice și de conduită politică. În ultimii cincizeci de ani, Greenpeace a reușit sa schimbe modul de funcționare a unor companii gigant. Volkswagen și-a luat angajamentul că va respecta legislația UE, legislație împotriva căreia făcuse lobby anterior și a redus emisiile de CO2, după ce Greenpeace a lansat campania cu tematică Star Wars, ca răspuns la campania comercială Volkswagen în care personajul principal era un mic Darth Vader. Greenpeace a acuzat mai multe corporații, precum Unilever, Nike, KFC, Kit Kat și McDonald’s de legăturile pe care le au cu defrișarea pădurilor tropicale, având ca rezultat schimbare politicilor multora dintre companii.

Greenpeace a militat timp de zece ani ca UE să interzică cheresteaua ilegală, reușind sa își atingă, într-un final, obiectivul. Burberry și Primark s-au angajat să elimine din procesul de fabricație substanțele chimice toxice, perflorate până în 2020, adoptând o abordare mult mai transparentă. Adidas, urmat de alte 18 mărci de top, precum H&M și Zara, a făcut același lucru după ce Greenpeace a publicat un raport cu privire la substanțele toxice folosite pentru crearea echipamentelor folosite de sportivii prezenți la Cupa Mondială FIFA. Asia Paper and Pulp, cea mai mare companie producătoare de hârtie, a eliminat din lanțul de producție lemnul provenit din pădurile tropicale. www.zilesinopti.ro