WWW.ZILESINOPTI.RO
SIBIU | 8 - 23 MAI 2019
Interviu cu Astrid Fodor primarul Sibiului pagina 8
din revistă TOP10 Zile și Nopți Cele mai bune restaruante din oraș
HIGHLIGHTS
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU DE LA SIBIU Informaţii complete despre spectacole și programul FITS 2019 găsești pe www.sibfest.ro ▼ PAGINA 40
TOP 10 ZILE ȘI NOPŢI este ghidul tău de recomandări ”verificate”, clasamentele fiind bazate 100% pe voturile cititorilor Zile și Nopţi, în urma propriilor experienţe. ▲ PAGINA 71
Povești din Sibiu Ce propun muzeele din Sibiu de Ziua și Noaptea Muzeelor? ▲ PAGINA 20
Chef de Sibiu Daniel Muntean Benjamin Steakhouse
Jurnal de călătorie Matera, orașul subteran
Daniel Muntean lucrează cu multă dedicare într-unul din cele mai căutate restaurante ale Sibiului, la Benjamin Steakhouse & Bar.
Matera este renumit pentru casele construite în stâncă și este considerat ca fiind una dintre cele mai vechi așezări locuite continuu din lume.
▲ PAGINA 74
▲ PAGINA 86
▼ plus în această ediţie 1. Salut Sibiu 2. 3 to do 3. Fashionation 4. Lucruri pe care la stii doar daca esti FOTOGRAF 5. Jurnal de Gurmand ZILE ȘI NOPŢI | SIBIU, 8 - 23 MAI 2019 | 05
Salut Sibiu
EDIŢIA DE SIBIU apare bilunar - gratuit nr. 9 (379) | 8 - 23 mai 2019
Cristina Bălău Redactor Zile şi Nopţi Sibiu
De ce mă bucur că Sibiul găzduiește Summit-ul Mulţi sibieni s-au plâns în ultima perioadă de faptul că orașul va fi blocat total în perioada Summit-ului UE. Afaceri au fost închise fără prea multe explicaţii, străzile au acces restricţionat, anumite parcări nu mai sunt disponibile deja de câteva zile, iar în perioada evenimentului accesul în anumite zone ale orașului va fi relativ greoi. Haideţi să vă spun cum văd eu situaţia. Un eveniment de o asemenea anvergură a cerut, desigur, ca anumite concesii să fie făcute, toate de sibieni. Aceste mici inconvenienţe însă contează prea puţin atunci când le punem în balanţă cu valoarea istorică a momentului, pentru orașul nostru. Să ne amintim cu ce am pornit la drum și unde am ajuns acum. Sibiul este, pentru scurt timp, nu doar inima ţării noastre, ci și a Europei. Suntem pe harta tuturor europenilor, de la jurnaliștii care fac un drum până aici pentru Summit, până la omul de rând care va urmări știrile în Germania, Franţa, Elveţia și va ști că gazda unuia din cele mai importante evenimente este Sibiul nostru cel mic și medieval.
Cunoscut până acum pentru evenimentele sale culturale de cea mai înaltă calitate, Sibiul este acum și un oraș al evoluţiei, al discuţiilor politice, al păcii. Marii conducători ai Europei vin aici, la noi acasă, pentru a lua decizii de o importanţă care nu poate fi cântărită cu nici un taler al lumii. Aici, la noi acasă. Totodată, orașul a fost schimbat la faţă într-un ritm mai alert în ultima perioadă, din nou un pretext pentru comentarii răutăcioase pe aici pe acolo, fiind însă o schimbare benefică pentru locuitorii săi, pe termen lung. Nu ne va lua nimeni, odată cu încheierea Summit-ului, străzile renovate, casele care în sfârșit au un aspect plăcut la exterior, pieţele reamenajate și zidurile spălate ale centrului Sibiului. Să ne bucurăm așadar de toate aceste cadouri pe care Summit-ul European le aduce cu sine înainte de marele eveniment, dar și în timpul și mai ales după ce totul se va fi încheiat, iar Sibiul va redeveni orașul liniștit și medieval cu care locuitorii săi sunt obișnuiţi și pe care îl iubesc.
Str Mărăști nr. 9, Sibiu sibiu@zilesinopti.ro sibiu.zilesinopti.ro www.facebook.com/zilesinoptiSibiu Pentru publicitate în ediţia tipărită sau online, vă rugăm să ne contactaţi: Publisher: Marius Dicoiu 0744 35 99 10 marius.dicoiu@zilesinopti.ro Redactori Cristina Bălău cristina.balau@zilesinopti.ro Razvan Sădean razvan.sadean@zilesinopti.ro Layout & DTP: Dani Gheorghiu dani.gheorghiu@outlook.com Dacă vrei să primeşti revista Zile şi Nopţi Sibiu te rugăm să contactezi departamentul de distribuţie: Alex Fălămaș 0755 02 29 57 Administrativ Simona Dicoiu 0755 02 29 55 simona.dicoiu@zilesinopti.ro Mare Publicitate: Regia MGSI Valeria Iliescu (valeria.iliescu@mgsi.ro) | Dacă doriţi să semanalţi un eveniment: e-mail sibiu@zilesinopti.ro. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modificările survenite ulterior. Ediţiile Zile și Nopţi în România: 235.000 exemplare lunar. Săptămânale: Bucureşti, Cluj, Timişoara / Arad Bilunare: Braşov (Poiana Braşov, Valea Prahovei, Bran-Moeciu), Sibiu (Mediaş), Bacău / Piatra Neamţ / Roman, Galaţi / Brăila, Oradea (Felix, 1 Mai), Piteşti, Bistriţa, Tg. Mureş. Lunare: Iaşi, Baia Mare, Satu Mare, Suceava (Rădăuţi)
/zilesinoptiSibiu zilesinopti.ro/sibiu
Viaţa orașului
Interviu
de Cristina Bălău
Interviu
Astrid Fodor primarul Sibiului
S b ul se pregătește de unul d n cele ma mar ș mportante even mente d n stor a orașulu d n n ma țăr . Pe lângă pregăt r le ntense pentru Summ t însă, curând urmează a se anunța even mentele de pe agendele culturală ș sport vă, ar S b u Reg une Gastronom că Europeană ocupă în egală măsură un loc deoseb t în act v tăț le lu 2019. Despre toate aceste sub ecte am stat de vorbă cu doamna Astr d Fodor, pr marul S b ulu .
08 | VIAŢA ORAȘULUI | INTERVIU
Viaţa orașului
Ce evenimente speciale vor fi pregătite pentru Summit? Summ tul este cel ma mportant even ment d n stor a recentă a orașulu ș probab l va rămâne în memor a noastră ș a europen lor mult t mp de a c îna nte. Vom avea în oraș 28 de președ nț sau șef de guvern a statelor membre ale Un un Europene, președ ntele Com s e Europene ș pe cel al Cons l ulu Un un Europene. Un moment memorab l, deoseb t de onorant. Dor m ca s b en să s mtă ș ma aprop ată această sărbătoare ș de aceea pregăt m un even ment post Summ t în care, odată trecută încărcătura momentulu stor c, s b en să poată sărbător S b ul, de Z ua Europe . Seara va începe la ora 20 cu un spectacol de gală al Jun lor, care însoțesc mereu sărbător le orașulu ș care sunt europen pr n larga recunoaștere de care se bucură. Apo muz ca Del e , unul d ntre art șt de top a Român e t nere, va urca pe scenă pentru un concert nonconform st ș frumos colorat – Acadel a. Pentru că S b ul este Reg une Gastronom că Europeană anul acesta, am dor t să arătăm ș această real zare a noastră. În per oada 8-9 ma , pe str. Turnulu , la ntersecț a cu str. Faurulu , va f organ zată o zonă spec ală de gastronom e denum tă pop-up market, un concept nou pentru Român a, dar foarte aprec at în alte țăr . Pe strada Cetăț , în per oada 8-12 ma , s b en sunt nv taț la S b u Summ t of Taste. A c vor putea cumpăra produse locale,
nclus v fructe, legume ș flor . S b en vor sărbător Summ tul european de la S b u așa cum șt u să o facă cel ma b ne: pr n even mente publ ce, în care se s mt b ne alătur de fam l e ș pr eten .
„Sibiul nu e dimensiune, ci intensitate, un caracter unic dat de combinaţia istoriei și prezentului european, care nu poate fi replicat.”
An de an, anumite evenimente devenite deja tradiţie în Sibiu revin cu forţe proaspete și ţin viu interesul locuitorilor, dar mai ales al turiștilor. Pot să se bazeze în continuare pe prezenţa acestor evenimente în orașul nostru? Fest valul Internaț onal de Teatru de la S b u, prem erele ș spectacolele aprec ate ale Teatrulu Naț onal Radu Stanca, Fest valul Tânăr d n S b u ș Fest valul de Mag e al Teatrulu Gong, împreună cu toate spectacolele lor m nunate, Galele de balet, Fest valul Med eval al Case de Cultură sunt toate even mente care vor avea cu s guranță loc ș anul acesta. Pr măr a S b u f nanțează d n bugetul local act v tatea acestor nst tuț culturale care au un aport mportant în agenda culturală a orașulu . Operator cultural care organ zează mar le even mente ș cele de trad ț e ale S b ulu au depus deja pro ecte pentru a obț ne f nanțarea d n bugetul local. Com s a este cea care dec de, dar nu văd de ce aceste even mente nu ar f selectate pentru că au an întreg de exper ență în care au crescut cal tatea, au un publ c numeros ș îș pot doved mpactul poz t v ZILE ȘI NOPŢI | SIBIU, 8 - 23 MAI 2019 | 09
Viaţa orașului
Interviu în calendarul de even mente al orașulu . De altfel, per ansamblu, înreg străm un număr tot ma mare de pro ecte depuse pentru agende, numărul ajungând anul acesta la 141. Rămâne de văzut cum aprec ază com s a de evaluare cal tatea acestora, dar sunt conv nsă că vom avea ș anul acesta un calendar nteresant, care va an ma orașul, ch ar dacă d n cauza aprobăr cu întârz ere a bugetulu de stat s-a întârz at aprobarea bugetulu local ș a agende , debutul sezonulu de even mente decalându-se cu aprox mat v o lună. Cât de mult accent se pune anul acesta pe latura gastronomică a Sibiului? La ce ne putem aștepta din acest punct de vedere? Pe lângă statutul său de oraș cultural recunoscut, S b ul este parte d n reg unea gastronom că europeană a acestu an. D n acest mot v, Pr măr a S b u a încurajat even mentele care pun în valoare cultura gastronom că a S b ulu . Mâncarea bună înseamnă în S b u hrană, este semnul osp tal tăț vest te a ardelen lor ș suma a sute de an de stor e ș trad ț . De aceea, potenț alul gastronom c al zone este mens ș sper să reuș m să scoatem acest lucru în ev dență pr n even mente cu mpact publ c, pr n gr ja operator lor local , f e că vorb m de producător de hrană, Horeca sau s mpl consumator care duc ma departe vorba despre bucatele s b ene. Sper să regăs m pe agenda acestu an cât ma multe even mente de gastronom e. Anul 2018 a
10 | VIAŢA ORAȘULUI | CITY LIFE
fost o avanprem eră reuș tă a Programulu S b u Reg une Gastronom că 2019 care m -a dat cert tud nea că avem potenț al ș că operator au înțeles despre ce e vorba în acest pro ect. Cum este văzut orașul nostru în afară, din impresiile pe care aţi reușit să le culegeţi în anii petrecuţi în postura de primar al Sibiului? Român a are multe orașe frumoase, cu potenț al, cu oamen deoseb ț – trebu e doar să arătăm acest lucru lum . S b ul a avut noroc, dar un noroc pe care s ngur ș l-a făur t pr n multă muncă ș nsp raț e. Am creat ocaz pr n pro ecte de mpact european. Am arătat orașul așa cum îl ub m no ș am făcut ca alț să se îndrăgostească de un oraș care nu farmecă pr n d mens unea f z că, pr n bugete ur așe sau pr n market ng, c pr n ntens tatea atmosfere , pr n culoarea even mentelor, pr n sufletul une comun tăț care an mă orașul într-un mod personal ș un c. S b ul nu e d mens une, c ntens tate, un caracter un c dat de comb naț a stor e ș prezentulu european, care nu poate f repl cat. S b ul este văzut d n afară ca un oraș al Român e care ș -a depăș t gran țele ș șt e cum să se prez nte lum . Am învățat să ne promovăm tur st c, dar ma avem de învățat. Am învățat că pr n cultură comun tăț le se pot dezvolta armon os, ar a c trebu e să lucrăm mereu la cal tatea even mentelor care
trebu e să rezoneze cu publ cul căru a se adresează. Am înțeles că dezvoltarea econom că este che a pentru bunăstarea comun tăț ș că med ul de afacer este un partener strateg c al adm n straț e locale în dezvoltarea S b ulu . Adm n straț a locală a real zat că, pentru ca orașul să se dezvolte, trebu e să creeze cadrul f z c al nfrastructur , ar pentru a crește cal tatea locu r trebu e să ne u tăm ș d ncolo de neces tatea med ată a drumur lor, ș să nvest m în educaț e, cultură ș agrement. F e că am fost în German a sau Austr a, Israel sau Iordan a, sau am stat de vorbă cu partener d n Statele Un te ale Amer c , Japon a sau Franța, S b ul este văzut ca un oraș desch s, an mat ș tânăr, care prom te mult ș ma are încă mult de crescut. Este perceput ca un oraș cosmopol t, în care cultur le ș cultele sunt respectate ș aprec ate. Este un sent ment de mândr e pe care aș vrea să îl s mtă ș s b en ma des. De multe or , în rut na noastră z ln că, concentrându-ne pe propr le provocăr , nu vedem perspect va de ansamblu. Ne legăm de detal le care trebu e reglate în oraș ș p erdem d n vedere faptul că S b ul este un oraș extraord nar, căru a î trebu e în cont nuare spr j nul comun tăț pentru a se dezvolta. Avem nevo e de cr t că construct vă ș de mpl care d n partea comun tăț ș șt u că s b en înțeleg asta.
Viaţa orașului
Credeţi că a crescut calitatea proiectelor depuse pe agendele culturală și sportivă de-a lungul anilor, dat fiind faptul că Sibiul a făcut un pionierat în România din acest punct de vedere? În mare parte, da. Cal tatea even mentelor a crescut odată cu exper ența dar, d n păcate apar ș semne de plafonare. Să nu u tăm că publ cul s b an dev ne tot ma ex gent. Tocma pentru faptul că s b en sunt deja spectator cu așteptăr înalte, nst tuț le ș operator cultural trebu e să se r d ce la n velul acestora. Even mentele culturale ș sport ve d n agendele noastre sunt d verse ș pe toate gustur le, ceea ce creează o d nam că deoseb tă pentru v ața publ că a orașulu . Ind ferent dacă preferă o p esă de teatru profundă ș pl nă de înțelesur ș un spectacol de balet sens b l sau un fest val de gastronom e sau de artă stradală, în S b u îș găsesc locul toate. De asta este S b ul așa frumos: pentru că suntem un ț în d vers tatea a tot ceea ce ne face un c . Ce mesaj aveţi pentru sibieni în prag de sezon estival, când vreme de câteva luni Sibiul va fi plin de viaţă și bucurie? Bucuraț -vă de tot ceea ce vă oferă S b ul, tră ț împreună cu orașul even mente care însuflețesc, resp raț cultura, întoarceț -vă la gustur le trad ț e gastronom ce a S b ulu , nsp raț atmosfera un că a orașulu ș lăsaț -vă nsp raț de ceea ce înseamnă S b ul.
ZILE ȘI NOPŢI | SIBIU, 8 - 23 MAI 2019 | 11
Viaţa oraşului DELIA ÎNDULCEȘTE PIAŢA MARE CU SHOW-UL ”ACADELIA” Fără doar și poate, Delia e una dintre cele mai apreciate și îndrăgite artiste din România. ”Acadelia”, cel mai nou show al solistei și una dintre cele mai grandioase producţii muzicale realizate vreodată în România, va anima și colora într-un mod inedit finalul unei zile istorice, 9 mai, în care Sibiul se transformă pentru o zi în capitala Europei. Publicul se va bucura de muzică live, de o producţie tehnică excepţională, dans, machiaje și costume spectaculoase, jocuri de lumini și umbre, efecte 3D și confeti în formă de acadele. O experienţă unică îi așteaptă pe toţi cei care în seara de 9 mai vor veni în Piaţa Mare să sărbătorească Ziua Europei.
ESENŢIALE
Jazz? Feel it! Se scrie cea de-a 49-a coală din istoria Sibiu Jazz Festival, între 16 și 19 mai, în Piaţa Mare.
▼ SPECTACOL
▼ EDUCAŢIE
▼ CONCERT
Ansamblul Folcloric Profesionist ”Cindrelul - Junii Sibiului” va ilustra prin joc, muzică și fotografie o călătorie prin cei 75 de ani de activitate a Junilor, dar și prin cele mai importante regiuni etnografice ale României, un tur de forţă și graţie prin tradiţiile din Transilvania, Moldova, Muntenia, Banat și Maramureș. Coregrafia e realizată de Theodor Vasilescu și Silvia Macrea, iar conducerea muzicală stă sub bagheta lui Gabriel Popescu. Save the date: joi, 9 mai, ora 20:00, în Piaţa Mare.
Demo Day 2019 e evenimentul de închidere a celei de-a patra ediţii de Innovation Labs Sibiu. După experienţa participării la Hackathon și două luni de mentorat alături de antreprenori de top din domeniul IT&C, finaliștii Innovation Labs Sibiu își vor prezenta ideile de startup și prototipurile inovatoare în faţa juriului, mentorilor și a publicului interesat: Save the date: marţi, 14 mai, ora 16:00, la Learn Hub ULBS din Complexul Studenţesc Parc, de pe Bd. Victoriei nr. 31.
Anul trecut, artistul Gergely Rákász a concertat pentru prima dată în faţa publicului sibian. În același an, a fost sărbătorit în orașul său natal cu un concert extraordinar la 25 ani de carieră pe scenele din întreaga lume. La nici un an distanţă, artistul revine la Sibiu, în cadrul Sibiu Jazz Festival 2019, cu un nou concert de orgă, intitulat ”Lords of the Organ III - Bach, Vivaldi, Italy”. Save the date: vineri, 17 mai, ora 19:00, în Galeria Bisericii Reformate din Sibiu, de pe strada Mitropoliei nr. 9.
12 | VIAŢA ORAȘULUI | CITY LIFE
Viaţa orașului ▼ PREMIERĂ
Nou în oraş
”Yvonne”, la TNRS Teatrul Naţional ”Radu Stanca” anunţă o nouă premieră pe final de stagiune, de aceasta dată la secţia germană, spectacolul ”Yvonne” în regia lui Botond Nagy, după piesa ”Ivona, Principesa Burgundiei” de Witold Gombrowicz. Spectacolul e prezentat în limba germană, cu traducere în limba română și engleză, iar în distribuţie se regăsesc atât actori ai secţiei germane, cât și actori de la secţia română. Spectacolul va putea fi revăzut în 30 mai și 19 iunie. CÂND: 18 mai, ora 19:00 | PREŢ: 20/25 lei
▼ EXPOZIŢIE ▼ GASTRONOMIE
Muzeul figurilor de ceară Justin Bieber, Ronaldo, Beyonce, Mr. Bean, Donald Trump, Putin, Adele și Messi sunt doar câteva dintre personalităţile mondiale care vă așteaptă la Shopping City Sibiu, la expoziţia figurilor de ceară. Lor li se alătură și figuri marcante ale României, precum Regele Mihai I, Hagi, Ilie Năstase, Inna sau Smiley. Cu această ocazie unică, vizitatorii își vor putea face câte un selfie cu fiecare din cele 26 de personalităţi prezente la Sibiu sub forma unor statui din ceară realizate în mărime naturală.
O sărbătoare a gusturilor Sibiului
CÂND: până în 26 mai | PREŢ: 5/10/20 lei ▼ STAND-UP
Umor pe bune cu Dan Badea Dan Badea, unul dintre cei mai apreciaţi artiști de stand-up comedy din România și prezentator al emisiunii fenomen iUmor, vă dă întâlnire vineri, 10 mai, de la ora 20:30, la PIANO, cu un show de zile mari și cu glume pe măsură, inspirate din realitate. În deschidere va evolua Dan Ţuţu, care a făcut senzaţie la una dintre ediţiile trecute ale show-ului iUmor, numărul său devenind viral pe internet. Un show cu glume pe bune, la care veţi râde pe bune.
Chiar dacă a fost inaugurat pentru a marca Summit-ului UE la Sibiu și Ziua Europei, evenimentul gastronomic Sibiu Summit of Taste va continua să anime una dintre cele mai frumoase străzi din oraș, strada Cetăţii, până duminică, 12 mai. Târgul include showuri culinare, standuri cu produse locale tradiţionale, dar și zone de florărie și aprozar. Sibiu Summit of Taste face parte din programul Sibiu - Regiune Gastronomică Europeană 2019.
PREŢ: 35 lei
CÂND: până în 12 mai | UNDE: Strada Cetăţii
16 | VIAŢA ORAȘULUI | CITY LIFE
Viaţa orașului
PROPUNERILE ZILE ȘI NOPŢI În ult ma lună de pr măvară ne facem încălz rea pentru maratonul de even mente care va lua start odată cu ven rea ver . Ch ar dacă Summ t-ul UE a trecut, n ma orașulu tot nu va bate l n șt tă pentru că începe sezonul de fest valur , concerte, spectacole ș târgur .
CONCERT SIMFONIC
Gabriel Bebeșelea, unul dintre cei mai talentaţi dirijori români ai ultimelor decenii, va urca pe scena Filarmonicii de Stat Sibiu, joi, 16 mai, de la ora 19:00, pentru a dirija orchestra sibiană. În prima parte, acestora li se va alătura tânărul violonist Vlad Răceu care va interpreta Concertul pentru vioară și orchestră în Re major, op. 35 de Korngold. În a doua parte a concertului simfonic se va cânta Simfonia Manfred în Si minor, op. 58 de Ceaikovski.
NUSSBAUM 95736 Povestea lui László Nussbaum, clujeanul care a supravieţuit Holocaustului, ajunge de la Auschwitz pe ecranul de la Astra Film Cinema, joi, 16 mai, de la ora 19:00. În 1940, familia lui László s-a mutat din orașul Turda, rămas în România, la Cluj, oraș care tocmai revenise Ungariei, cu speranţa unei vieţi mai bune într-o ţară în care se simţeau acasă și a cărui limbă o vorbeau. Patru ani mai târziu, întreaga sa familie se afla într-un mărfar compus din vagoane pentru vite cu destinaţia Auschwitz-Birkenau. Singurul supravieţuitor al familiei sale, László, deţinutul nr. 95736, relatează o poveste despre luptă, speranţă și iertare.
HANSEL ȘI GRETEL
VINO Producătorii de vinuri se întâlnesc cu cele mai populare food truck-uri din România într-o locaţie premieră pentru un eveniment organizat la Sibiu: Parcul Tineretului. Aici se va desfășura între 17 și 19 mai prima ediţie a festivalului de gastronomie urbană, VINO. Preţ de trei zile, festivalul va stimula toate simţurile, de la savoarea artei culinare locale, la muzică bună și concerte live, ateliere pentru copii, activităţi sportive și multe alte surprize care îi vor încânta pe sibieni și turiști la faţa locului. Conceptul de street-food va fi combinat cu vinuri alese de la cele mai apreciate crame din ţară și nu numai.
18 | VIAŢA ORAȘULUI | CITY LIFE
Micii spectatori sunt așteptaţi sâmbătă, 18 mai, de la orele 11:00 și 18:00 și duminică, 19 mai, de la ora 11:00, la Teatrul Gong pentru a face cunoștinţă cu două dintre cele mai curajoase personaje din literatura universală, Hansel și Gretel și aventurile lor. Prin povestea celor doi copii care se întâlnesc cu vrăjitoarea cea rea și cu celebra căsuţă din turtă dulce, cei mici vor lua parte la un spectacol în care accentul se pune în mod special pe iubire și curaj.
Viaţa orașului
POVEȘTI DIN SIBIU
Ce propun muzeele din Sibiu de Ziua și Noaptea Muzeelor? Răzvan Sădean Redactor Zile şi Nopţi Ziua Internaţională a Muzeelor e sărbătorită în fiecare an în ziua de 18 mai. Tot o dată pe an, există o noapte în care majoritatea muzeelor din Europa își aprind luminile și își deschid ușile până târziu în noapte pentru a primi cât mai mulţi vizitatori dornici să le exploreze comorile. În 2019, cele două evenimente vor avea loc în aceeași dată, pe 18 mai. Pentru o zi și o noapte, toată lumea va avea acces gratuit la cultură. Iată ce ne propun câteva dintre muzeele din Sibiu, Mediaș și Alma Vii cu ocazia Zilei Internaţionale a Muzeelor și a Nopţii Muzeelor.
20 | VIAŢA ORAȘULUI | CITY LIFE
Viaţa orașului Muzeul Naţional Brukenthal, toate ușile deschise de Ziua Muzeelor. Toate sed le Muzeulu Naț onal Brukenthal d n S b u vor putea f v z tate gratu t de către s b en ș tur șt de Z ua Internaț onală a Muzeelor, între orele 10:00 ș 18:00. În afara expoz ț lor permanente găzdu te de Galer a de Artă Europeană, Galer a de Artă Românească, Muzeul de Artă Contemporană, Muzeul de Istor e, Muzeul de Istor a Farmac e , Muzeul de Vănătoare ș Casa cu Frescă, v z tator vor avea acces ș la câteva expoz ț temporare. În cab netul de cartograf e al Palatulu Brukenthal, ub tor de artă pot adm ra expoz ț a ”Kabuk - teatrul japonez”, pr ma de acest gen la S b u, care nclude c rca 100 de stampe real zate în secolele XVIII-XIX. În cab netul de stampe al Palatulu Brukenthal, s b en ș tur șt se pot fam l ar za cu lucrăr le fotografulu Lou s Guermond, cetățean francez stab l t de ma b ne de 10 an la S b u, d n cadrul expoz ț e personale ”Ho nărel ”. La Casa Albastră, Sala Mult med a, rămâne desch să expoz ț a ”Când arta întâlnește pol t ca” a art stulu polonez Boleslaw B egas, o ser e de tablour antebel ce ș sculptur care prez ntă două at tud n ale art stulu față de pol t că. În Sala Mult med a a Muzeulu de Istor e Naturală, publ cul are ocaz a să a contact cu ngred ente ned te în cadrul expoz ț e ”Bucătăr a natur ”.
postdecembr stă. În c rcu tul de noapte, între orele 18:00 ș 24:00, vor ma rămâne desch se publ culu Muzeul de Istor e ș Muzeul de Artă Contemporană. Muzeul ASTRA, magnet pentru zeci de mii de vizitatori în noaptea albă a muzeelor. Noaptea Muzeelor e noaptea care a făcut d ferența la Muzeul ASTRA în ult m an , ar asta o demonstrează recordur le de v z tator înreg strate de f ecare dată. Doar în 2018, sed le CNM ASTRA au atras peste 25.000 de cur oș . Ș în acest an, Muzeul în aer l ber d n Dumbrava S b ulu , unul d ntre cele ma frumoase ș aprec ate muzee de prof l d n întreaga Europă, î așteaptă pe amator de cultură cu momente art st ce, târg de țară, demonstraț cul nare, atel ere meșteșugăreșt , concerte, expoz ț ș multe alte surpr ze. Tot cu ocaz a Nopț Muzeelor, CNM ASTRA organ zează trad ț onala caravană culturală, care valor f că colecț le muzeale orășeneșt , paroh ale ș săteșt d n local tăț le ncluse în traseu. Al 5-lea an în care Noaptea Muzeelor se sărbătorește la Mediaș. Muzeul Mun c pal Med aș, Casa Memor ală Stephan Ludw g Roth, Muzeul Gazelor Naturale ș Casa Memor ală Hermann Oberth
vor ofer publ culu pos b l tatea parcurger unu ver tab l tur cultural al tuturor nst tuț lor de prof l med eșene. La Casa Memor ală Stephan Ludw g Roth poate f v z tată expoz ț a ded cată v eț , act v tăț ș opere acestu a. La Casa Memor ală Hermann Oberth, pe lângă expoz ț a permanentă ded cată v eț ș act v tăț savantulu , poate f văzută ș expoz ț a ”50 de an de av aț e brașoveană, 1968-2018”, care cupr nde machete de av oane, el coptere, monoplanoare, pract c tot ce s-a pro ectat ș constru t în ult m 50 de an în domen ul av aț e la Brașov. Muzeul Gazelor Naturale îș întâmp nă v z tator cu expoz ț le permanente. Muzeul Mun c pal Med aș îș va întâmp na v z tator cu ma multe expoz ț capt vante. Biserica fortificată din Alma Vii va fi deschisă cu ocazia Nopţii Muzeelor, între orele 18:00 ș 23:55. Fort f caț a B ser c Evanghel ce a fost recent restaurată ș ch ar dacă în b ser că nu se ma ț n slujbe, aceasta este cons derată de către localn c drept un monument mportant pentru dent tatea satulu Alma V . În prezent, spaț ul găzdu ește o expoz ț e nteract vă care expl că st lul de v ață al oamen lor care au locu t od n oară în aceste locur .
O nouă expoziţie permanentă la Muzeul Cinegetic, cu ocazia Nopţii Muzeelor. Muzeul C neget c ”August von Sp ess” va naugura cu ocaz a Nopț Muzeelor o nouă expoz ț e permanentă ded cată lu Ionel Pop, unul d ntre ce ma sol z p lon d n l teratura c neget că ZILE ȘI NOPŢI | SIBIU, 8 - 23 MAI 2019 | 21
Viaţa orașului
SIBIU PE GRATIS Nu totul pe lumea asta se cumpără cu bani, dar schimburile vor dăinui pentru totdeauna. Primești gratuit, dai gratuit zâmbete și experienţe memorabile. ÎNAPOI LA ORIGINILE JAZZ-ULUI În acest an, Sibiu Jazz Festival 2019 își deschide porţile pe 16 mai, pentru patru zile de muzică și spectacol, toate cu intrare gratuită. Ediţia cu numărul 49 îi întâmpină pe iubitorii muzicii cu o serie de concerte susţinute de artiști din 12 ţări de pe trei continente, care abordează o largă paletă de stiluri: de la jazz latino la etno-jazz, jazz-rock și fusion. Ediţia 2019 a Sibiu Jazz
Festival se derulează sub semnul unui nou concept, ce reunește muzica și spiritul locului. Astfel, în perioada 16-19 mai, inima orașului, Piaţa Mare, va bate în ritmuri de jazz. De asemenea, câștigătorii de anul trecut ai Sibiu Jazz Competition, Marcin Pater Trio, sunt prezenţi în program cu un concert ce va avea loc în seara de 17 mai.
▼ FASHION FESTIVAL LA SIBIU LOOK Fashion Festival Sibiu este primul târg de design românesc din Sibiu destinat designerilor, producătorilor și comercianţilor de articole vestimentare, accesorii și bijuterii. Acest eveniment își propune să promoveze tineri designeri și producători de articole vestimentare și accesorii. În același weekend se lansează și prima ediţie LOOK Health & Beauty care își propune să adune în același loc furnizori recunoscuţi din domeniul sănătăţii, frumuseţii și sportului. La eveniment veţi găsi produse cosmetice, articole de îngrijire personală, suplimente nutritive, furnizori de servicii sportive, înfrumuseţare, relaxare și centre medicale. 22 | VIAŢA ORAȘULUI | CITY LIFE
▼ CONCERT „DOAR ATÂT”
▼ CONFERINŢELE SPECIALE FITS ȘI TNRS, LA FINAL
Cu componenţi venind din zone diferite ale muzicii, DOAR ATÂT cântă ceea ce ei definesc ca „ROCK CETĂŢENESC". Atât piesele proprii, cât și cover-urile interpretate de trupă abordează teme ca folclorul, socialul și cotidianul românesc, cu nota de ironie românească inclusă. Concertul va avea loc pe 11 mai la Rock N’Bike Club, iar rezervările se fac la numărul de telefon 0723 608 622.
Ultima conferinţă speciala FITS și TNRS dinainte de festival, va avea loc în data de 24 mai: Constantin Chiriac în dialog cu Octavian Saiu. „Identitatea culturală: individ și comunitate” este tema ultimei conferinţe speiciale FITS și TNRS dinaintea Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. Evenimentul va avea loc vineri, 24 mai 2019, de la ora 18:00, în spaţiul fostei Librării Habitus Sibiu și îl va aduce în faţa publicului, alături de Constantin Chiriac, pe Octavian Saiu – profesor, cercetător și critic de teatru.
Viaţa orașului
3 to do de RĂZVAN SĂDEAN
”Un tramvai numit Popescu”, Sibiu-Rășinari Sâmbătă, 11 mai, ora 13:00 Unul dintre cele mai longevive spectacole ale Teatrului Naţional ”Radu Stanca”, ”Un tramvai numit Popescu” este cu adevărat un spectacol aparte care nu trebuie ratat. Spectacolul are la bază un scenariu inspirat de viaţa și opera lui Cristian Popescu, iar dimensiunea lui poetică este potenţată de faptul că se joacă departe de aglomeraţia urbană, în tramvaiul care leagă Sibiul de comuna Rășinari și are ca decor superba Pădure Dumbrava.
Frauda Informatică, Biblioteca Astra De luni, 13 mai, până miercuri, 15 mai Conferinţa Naţională ”Frauda informatică”, care se va desfășura în perioada 13-15 mai în Sala Festivă a Bibliotecii Astra, este o incursiune asupra infracţiunilor din sistemul informatic și se va baza pe o serie de dezbateri cu specialiști din domenii de activitate orientate către anticipare, identificare și soluţionare a fraudelor online. Subiectul conferinţei e unul de mare actualitate și interes și se adresează tuturor persoanelor care folosesc internetul, fie ca mod de relaxare, fie ca mijloc pentru a-și dezvolta un business. Dată fiind continua expansiune și influenţă a mediului virtual în vieţile noastre, e indicat să fim cât mai informaţi în legătură cu criminalitatea informatică pentru a putea să ne ferim de eventualele pericole.
Sibiu Jazz Festival, Piața Mare De joi, 16 mai, până duminică, 19 mai Nu se poate spune că aţi vizitat cu adevărat Sibiul dacă nu v-aţi bucurat și de unul dintre festivalurile pentru care a devenit renumit în ţară și peste hotare. Sibiu Jazz Festival e unul dintre ele, iar ediţia din 2019 transformă Piaţa Mare a Sibiului în cea mai mare sală de concerte jazz, cu intrare gratuită, între 16 și 19 mai. Cea de-a 49-a ediţie aduce pe scenă muzicieni de pe trei continente, propune un program special dedicat copiilor și, în premieră, include o zonă gastronomică ce reunește 15 food truck-uri cu specific diferit. Așadar, ediţia din acest an e o întâlnire nu doar cu muzica jazz, atât de apreciată, ci și cu gastronomia locală, care suscită un interes crescut în acest an când Sibiul e Regiune Gastronomică Europeană. 24 | VIAŢA ORAȘULUI | CITY LIFE
Viaţa orașului
CE NE PLACE / CE NU NE PLACE
La piețele Sibiului
1 2
Ne place că există o piaţă dedicată exclusiv producătorilor avizaţi, unde putem găsi legume, fructe, brânzeturi românești. Producătorii sunt mereu aceiași și îi găsim săptămână de săptămână, la Piaţa Volantă Transilvania.
1
Ne place că sunt multe, răspândite prin oraș. Există Piaţa Agroalimentară Cibin, cea mai mare dintre ele, apoi alte câteva mai mici, dar în care găsim în egală măsură micile elemente care ne ajută să facem o salată la micul dejun sau o garnitură la masa de prânz sau chiar un întreg festin, dacă suntem norocoși să locuim într-o zonă care se laudă cu o piaţă mai dezvoltată.
2
3
Ne place că putem să luăm în cantităţi mai mari, la preţuri mai mici, lucru pe care cu siguranţă nu ni-l permitem într-un supermarket. Cine a mai mers vreodată la magazin și a zis la casa de marcat „Haideţi, doamnă, lăsaţi kilul de roșii la 3 lei, că iau mai multe”?
4
Ne place că putem să și „furăm meserie” de la doamnele mai în vârstă, cu experienţă în gătit. Ce frumos e când pleci cu piaţa făcută și cu câteva sfaturi de la cea care ţi-a vândut cartofii și fructele și care a fost destul de drăguţă încât să te înveţe și cum să faci o musaca de-ţi lasă gura apă și o dulceaţă care ţine peste an, fără conservanţii găsiţi în comerţ.
5
Ne place că internetul și-a făcut loc și aici, printr-un hashtag menit să le arate tinerilor că făcutul pieţei poate fi un lucru „cool”. #Merglapiata ar putea deveni la fel de viral ca #Merglamall, cu puţină determinare din partea celor care au puterea de a influenţa tinerele generaţii. 26 | VIAŢA ORAȘULUI | CITY LIFE
Nu ne place că produsele sunt, în funcţie de sezon, fie îngheţate, fie aproape coapte când le cumpărăm. Din păcate, mulţi producători, odată ce ajung cu sacii plini la piaţă, preferă să expună tot ce au, în loc să pună la vânzare o parte și restul să fie ţinut deoparte. Iar când recurg la această opţiune, tot neprotejate sunt și produsele neexpuse.
Nu ne place că în afară de Piaţa Volantă Transilvania, în restul pieţelor de aproape imposibil să mai găsim producătorii „serioși”, printre cei care scot la vânzare legume și fructe modificate genetic sau aduse din alte ţări.
3
Nu ne place că „shopping-ul” la piaţă nu e nici pe departe relaxant. Cum ar putea fi? Vânzătorii ochesc posibilul cumpărător încă de la intrarea în piaţă și tot de acolo încep să și strige după el – ia de-aici că e mai ieftin, ia de-acolo că sunt culese bob cu bob și roșie cu roșie…
4
Nu ne place că vânzătorii nu pun preţ pe curăţenie. Prea puţin îi interesează de locul în care își expun produsele, atâta timp cât oamenii vin și cumpără. Din păcate, un astfel de mediu este incubatorul perfect pentru microbi, care cu ușurinţă își fac cuib în cumpărăturile noastre.
5
Nu ne place că nu sunt locuri de parcare suficiente în zonele de lângă pieţe. Astfel, dacă unii șoferi lasă mașinile la minute bune de mers pe jos, alţii preferă să blocheze traficul și să-și facă în voie cumpărăturile.
CITYZEN
Oare orașele învață?
CIPRIAN CIOCAN Alergător, antreprenor, opozițional, directorul executiv al Fundației Comunitare Sibiu
28 | CITY ZEN | OPINII
Când începi să-ţi sufleci mâinile și încerci să construiești proiecte, evenimente, organizaţii sau cunoști fie și superficial cu ce se mănâncă problemele mari ele unui oraș, dezvolţi un soi de empatie de breaslă pentru cei ce fac același lucru, fie în privat, fie în administraţie publică sau mai noi chiar și în noua politică. De la televizor, de pe feedurile de social media sau în Piaţa Mică la cafea, lucrurile par mereu mai simple, mai evidente, soluţiile sunt tranșante, aplicarea lor nu cere amânare iar toţi cei ce întârzie niște incompetenţi rău intenţionaţi (exprimare evident eufemistică). Acestea fiind zise, cred că nu e tare ușor să fii în pielea instituţiilor publice care au de gestionat nebunia anului 2019, cu summit, buget întârziat, autorităţi centrale ostile și peste toate un program gastronomic ce nu mai reușește să-și dea drumul. Nu cred că e ușor nici în noile startupuri politice ce încearcă să ofere o alternativă României pentru următorii ani. Câteodată e un coșmar să aduni trei prieteni în aceeași seara la o bere, darămite să-i găzduiești în casa ta pe toţi mai-marii Europei sau să salvezi Romania de la
un dezastru naţional. Empatizez cel mai bine cu cei care-și pun pielea la bătaie, care aleg să-și riște timpul, reputaţia, sănătatea, viaţa, banii pentru ceva mai mare decât ei, mai puţin chibiţul de pe margine care-așteaptă să vină cineva să ne salveze pe-amândoi, precum Ion și Mărie în noaptea nunţii. Structural, am însă o problemă de caracter (una singură) – mă scot din sărite oportunităţile ratate. Mă roade să știu că după ce în 2007 i-am invitat pe Duke Ellington Orchestra să concerteze într-un cort pus într-o parcare, 12 ani mai târziu când Sibiul se întâlnește realmente cu cel mai mare eveniment din istoria sa, îi primim pe primim pe șefii de stat ai Europei tot la ușa cortului. Și asta nu e vina vreunui primar, a unei administraţii sau a unui partid, e a noastră a tuturor celor care nu reușim să depășim gândirea mica de târg de provincie de la graniţa orientală a Occidentului.
CITYZEN
Bogdan și visul sibian
SMARANDA BĂLAN Cu studii de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea București. Cu experiență corporatistă în PR și publicitate. Cu viață de antreprenor.
Bogdan a lucrat întotdeauna în corporaţii. Mi-a fost coleg de serviciu în "viaţa mea anterioară"', cum îi spun eu perioadei de timp în care am locuit în București. E genul multitasking, știe cum să dea dovadă de leadership, dar și să fie team player, face pivoţi în Excel, efecte în PowerPoint, infografice, e analitic, dar și sintetic, creativ, dar și pragmatic, pe scurt e echipat cu tot ce îi trebuie pentru succesul organizaţional. A lucrat și în echipe mici, dar a condus și bucăţele din Europa, a călătorit mult și chiar a locuit câţiva ani într-un colţ de lume. Părea genul acomodat cu dinamica unui business care a cunoscut deopotrivă măriri și căderi. Într-o bună zi însă, out of the (corporate) blue, Bogdan mi-a scris că se mută la Sibiu. N-am făcut ochii mari. Downshifting-ul nu mai este , de multă vreme, un concept postmaterialist rezervat doar societăţilor occidentale. Am mulţi prieteni plătiţi în România la nivel european, care se învârt în jurul vârstei de 40 de ani și care au hotarât să se reinventeze, să-și bugeteze mai mult timpul și mai puţin banii. Sunt oameni care au ales să se mulţumească cu mai puţin, în favoarea libertăţii de a se opri locului, de a își savura prezentul, ca să afle, poate pentru prima dată în mod conștient, cine sunt ei. Iar mulţi ajung să facă dintr-un hobby, un stil de viaţă. Bogdan mi-a mărturisit că a simţit nevoia să lucreze fizic, să-și folosească corpul, manualitatea.
30 | CITY ZEN | OPINII
Să nu mai stea în faţa monitorului, să aibă lumină naturală și să vorbească mai mult cu oamenii. A câștigat finanţare printr-un program de start-up și, când a venit timpul să își deschidă mica sa afacere, a știut că vrea să vină mai aproape de Maramureșul natal. Așa că a ales un oraș cu o viaţă culturală intensă, unde să poată circula și fără mașină, cu aer curat, cu sate pline de povești, dar și un aeroport care să te lege de câteva puncte din Europa. Și pentru că trebuia să poarte un nume, alegerii sale i-a spus "Sibiu". I-am povestit la o cafea că, după 10 ani de Sibiu, știu exact diferenţa între realitate și pliantele turistice. Îi inţeleg defectele, dar am învăţat să îi apreciez calităţile, pentru că în final, orașele sunt imperfecte, ca și oamenii, dar cutremurător de emoţionante când frumuseţea lor se intâlnește cu ideea de frumuseţe din ochii privitorului. Pentru mine Sibiul a fost dragoste la a doua vedere, fiindcă uneori avem nevoie să fim echipaţi cu diversitatea experienţelor ca să apreciem corect oportunităţile de viaţă. Astăzi însă, știu cu certitudine de ce pentru oameni ca Bogdan, un oraș ca Sibiul reprezintă prima - și cea mai atractivă alegere. Iar gestul său de a lăsa în spate visul corporatist pentru a urma visul sibian mi se pare curajos, asumat, promiţător și, de ce nu, destul de flatant.
CITYZEN
Drumurile noastre toate „5 din 13 substanţe testate” – astfel devine o izbândă fiecare întoarcere acasă.
RITA CHIRIAN scriitoare
32 | CITY ZEN | OPINII
Nu sunt șofer de oraș. Urc la volan, săptămânal, pentru drumuri de mai multe sute de kilometri, pe care-i fac întins; abia după ultima călătorie mi-am dat seama de ce a doua zi sunt într-o stare semivegetativă, de fapt, ca după un ultramaraton în cel mai sălbatic peisaj. Un drum de cinci sute de kilometri în ţară înseamnă: să fii precaut la depășirile suicidare, să anticipezi acordarea sau – mai des – neacordarea de prioritate, să-ţi ferești ochii la luminile de drum care vin din faţă, să ai promptitudinea de a feri craterele din asfalt fără să intre cel din spate în tine, să te asiguri că nu lipsește niciun semn de circulaţie, de exemplu, o avertizare de curbă periculoasă, să desenezi mental marcaje, să prevezi căruţele nesemnalizate, utilajele agricole, vitele și oile, bicicliștii ezitanţi, copiii, enoriașii evlavioși, câinii, beţivii întârziaţi, pisicile mesmerizate, să cumpănești pentru fiecare intersecţie dacă se vor respecta regulile sau se vor aplica te miri ce criterii, de exemplu, pierderea priorităţii pe motivul „femeie la volan”, să iei în seamă posibilitatea de a-ţi tăia calea un cerb, o
vulpe, o nevăstuică, un dragon, un corb cu trei ochi, o tornadă, un lup străvechi etc. Rezist destul de bine. Îmi repet că cele mai multe accidente au loc în apropiere de casă, când concentrarea se diminuează pentru că teritoriul e, se crede, cunoscut: dar celălalt? câte dintre cele 13 substanţe? cât e de aproape de casă? Cele mai rele sunt drumurile de sâmbătă noaptea. De duminică dimineaţa. Din Ajunul Crăciunului. De Sfântul Ion. De Sfântul Gheorghe. De Florii. De Rusalii. De Unu Mai. Ajungi în Sibiu, te-ai întors din cruciadă. A plouat bine, bine de tot. Gropi, adânci și temeinice, acoperite de apă. Le iei din plin, mașina se frânge din toate articulaţiile. Ce-a fost asta? Se lucrează la drum, ţi se spune, am văzut pe FB că se scandalizaseră oamenii că se decapa și se turna asfalt pe o ploaie năprasnică, așa că s-au oprit: niciun avertisment, probabil ca recompensă pentru „spiritul civic”. Una peste alta, cum maidanezii sunt cei mai inteligenţi câini, poate și noi suntem cei mai buni șoferi, #șîeu.
Arlechinada data: 01.06.2019 premieră şi 02.06.2019 reluare, ora 19:00
Sala Thalia Balet comic în două acte % reducere. Biletele reduse sunt valabile doar insotite de documentele de student, talon de pensie.
Coregrafia originală: Marius Petipa Adaptare coregrafică: Alexander Mishutin
Muzică: Ricardo Drigo Asistent Coregrafie: Aleisha Gardner
CITYZEN
Cât de mult e prea mult? Sau măcar suficient?
CRINA MAREȘ Pentru ea, muzeul e spațiu de dialog și de introspecție, hub comunitar și școală nonformală. Nu, nu doar de Noaptea Muzeelor...
34 | CITY ZEN | OPINII
Trebuie să recunosc, m-am aliniat destul de târziu la tendinţele societăţii contemporane și mi-am deschis primul cont de Facebook prin 2015. De fapt, ca să fiu sinceră, iniţiativa nici măcar nu mi-a aparţinut, și nu pentru că aș fi o retrogradă, ci pur și simplu nu i-am simţit lipsa. Nu mi-a luat foarte mult timp să realizez că am ajuns să ingurgitez extrem de multă informaţie pe care nu neaparat o căutam. La un moment dat, ajunsesem chiar să mă îndoiesc de originalitatea și sănătatea propriilor mele opinii, după care, printr-un hăirup de curăţare a contului prin Unlike-uri
și Unfollow-uri, am realizat că, de fapt, mă băgasem singură într-o bulă. Adică am ajuns să beneficiez de privilegiul oferit de social networking de a molfăi, la nesfârșit, aceeași informaţie, ca pe o gumă de mestecat care la un moment dat își pierde gustul și implicit, faţă de care îţi pierzi interesul. Au trecut 4 ani de la primul Like, sper că azi reușesc să deosebesc informaţia cu adevărat valoroasă de intoxicarea informaţională și încă mă tratez pentru a-mi recăpăta total autonomia cognitivă. Știu că sună bizar, dar în ciuda torentului de informaţie care îmi umple creierul zilnic, am totuși senzaţia că pierd ceva.
CITYZEN
Evoluție vs. căruțe
MARIAN COMAN cititor și spectator
36 | CITY ZEN | OPINII
Când mă plimb prin oraș, e ceva care mă lovește uneori (nu prea des, e adevărat, dar e cu atât mai neașteptat) și mă obligă să conștientizez realitatea pe care cotidianul o estompează. Căci, așa cum perspectiva corectă o obţii dacă pui spaţiu între tine și obiectul pe care îl observi, trebuie să te distanţezi și temporal de el pentru a-i observa evoluţia. Când fac asta, când apar astfel de momente de luciditate, realizez că Sibiul s-a schimbat enorm. Mă surprind, în aceeași măsură, schimbările majore, dar și detalii pe care le credeam uitate. Și nu mă refer aici la faptul că s-au introdus o grămadă de sensuri unice, nici măcar la faptul că centrul vechi arată mult mai bine acum decât a arătat în urmă cu 15 ani. Frapantă este dispariţia spaţiilor industriale, a imenselor lor curţi care
cicatrizau orașul, dar și apariţia de cartiere noi acolo unde erau câmpuri pe care se cultivau cartofi, sau pârleazuri unde te jucai fotbal sau de-a v-aţi ascunselea. Privim prezentul ca și cum trecutul nu a existat niciodată. Schimbarea ne-a fost administrată treptat de un Timp care a avut grijă să nu suferim șocuri și care, astfel, ne-a imunizat. Orașul s-a schimbat odată cu noi, nu există nicio îndoială, și cu toate acestea, sunt lucruri a căror absenţă este acută. Ei bine, una dintre imaginile pe care mă tot aștept să o reîntâlnesc este cea a șirului de căruţe care se întindea de-a lungul Cibinului, în preajma pieţei: cai faini și mârţoage, paie, balegă, saci, gălăgie. E cea mai fermecătoare parcare pe care o am în minte.
CITYZEN
Vă amintiți anul 2007? BOGDAN SĂRĂTEAN “Sunt un cetăţean al universului născut în Sibiu. Mă ocup cu arta teatrului, în cele mai diverse moduri: regizez, joc, predau, iniţiez, scriu. Caut.”
SPECTACOL CU TRADUCERE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
20 iunie 2019
16:00
Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu În cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu
Încoace și încolo HIN UND HER / ÎNCOACE ȘI ÎNCOLO BÜHNENBILD / SCENOGRAFIA
Ödön von Horváth
Alexander Riemenschneider Fabiola Eidloth Dan Stoica
VON / de REGIE / REGIA Regieassistenz und Projektkoordonation / ASISTENT REGIE ȘI COORDONATOR PROIECT MUSIK / MUZICA ÜBERSETZUNG INS RUMÄNISCHE / TRADUCEREA DIN LIMBA GERMANĂ
David Hohmann
Tobias Vethake
Spectacolul este realizat cu sprijinul Institutului Goethe București
38 | CITY ZEN | OPINII
Ne luasem bilet la concertul Roger Waters din Budapesta. Ne-am suit în mașina lui Ciup, că era ceva mai prezentabilă și potentă decât hârburile noastre. Am pornit cu noaptea în cap, și am ascultat Pink Floyd tot drumul. Dark side of the moon pe viu, ce mai! Șuvi a zis “hai mă să ne luăm și pașapoartele, că cine știe.” Ciup a zis că el nu-și ia nici un pașaport, că de abia așteaptă să treacă graniţa, uite așa, cu buletinul. Eu am pus botul și nu mi-am luat pașaportul. L-am trântit de vreo 5 ori din sertar pe pat, în rucsac și înapoi în sertar. Ei bine, când ne-am apropiat de graniţa cu Ungaria, Ciup a scos pașaportul cu calmul lui nemţesc (făcuse Brukenthalul). Șuvi a râs cu sughiţuri, la care eu am tresărit scurt: “Băieţi, acum ori scoatem toţi numa’ buletinu, ori suntem degeaba! Ce naiba, mergem la Roger Waters.” Ei, da, am trecut graniţa numai cu buletinele, pentru prima dată. Ne-au tremurat puţin mâinile; Ciup era calm, Șuvi behăia niște glume proaste cu vameșii. De îndată ce am trecut frontiera, am simţit așa o bucurie, și am urlat precum zevzecii. Am sunat rapid acasă, cât mai aveam semnal de România. Toţi trei, să ne lăudăm cu isprava. I-am zis mamei că am trecut graniţa cu cartea aia de identitate de plastic, fără vize, fără ștampile, și s-a făcut liniște așa câteva secunde, și cred că mama mea a lăcrimat scurt. De un soi de bucurie. Și eu am tresărit scurt. Din nou. Vă amintiţi anul 2007, anul în care am intrat în Uniunea Europeană? De zeci de ori am trecut de atunci frontierele, doar cu buletinul. Dar fiorul acela încă îl mai simt puţin. Mirosul ăla de libertate. Eu merg la vot în 26 mai! Cu buletinul. Cu cartea mea de identitate europeană.
17 iunie 2019
16:00
Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu În cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu
FITS2019
INDOOR Circ contemporan Colin Dunne & Sidi Larbi Cherkaoui Izvorul dansului / Session Producători/Producers: Eastman, Once Off Productions & Théâtre National de Bretagne Regia și coregrafia /Directed and choregraphed by: Colin Dunne & Sidi Larbi Cherkaoui Muzica/Music: Michael Gallen Cu/With: Colin Dunne, Sidi Larbi Cherkaoui, Michael Gallen, Soumik Datta Spectacolul „Izvorul dansului” este o colaborare între coregrafii Colin Dunne și Sidi Larbi Cherkaoui. Inspirându-se din ritmul și sunetul dansului tradiţional irlandez al lui Dunne, acești doi artiști extrem de diferiţi au pus explorarea sunetului la baza relaţionării dintre ei. În „Izvorul dansului”, graniţele dintre mișcare și muzică, dintre văz și auz se transformă în sursă ludică, creând noi modalităţi de exprimare sonoră între graţios și absurd. Lui Dunne și Cherkaoui li se alătură pe scenă compozitorul Michael Gallen și muzicianul Soumik Datta. Compoziţia
lui Gallen are la bază o diversitate de surse sonore și muzicale și urmărește liniile melodice excentrice ale percuţiei, ale coloristicii timbrale și ale bogatei tradiţii sean-nós, construind un larg univers sonor, ce include suprapunerea pianului cu instrumente cu corzi, texturi electro-acustice și momente corale polifonice.„
INDOOR Circ contemporan Machine de Cirque Stelele circului contemporan / La Galerie Regia/Directed by: Olivier Lépine Alb. Complet alb. O pată de culoare dintr-o expoziţie imaculată este îndepărtată imediat. Vizitatorii sunt încântaţi să revină la perfecţiunea monocromatică. Încet, încet, pare că ceva ar fi în neregulă, lucrurile o iau razna. Scena se transformă treptat într-o lume caleidoscopică. Intrigaţi, vizitatorii se lasă duși de val, sunt absorbiţi, intoxicaţi. Trec dincolo, iar scena se întoarce pe dos. Apare din nou culoarea, de data aceasta permanent. Oamenii sunt amuzaţi, neliniștiţi, energizaţi – îi va înghiţi oare și pe ei? Sub îndrumarea regizorului Olivier Lépine,
șapte artiști de circ de talie mondială și un multi instrumentalist vă vor duce la graniţa exterioară a artei, acolo unde limitele se estompează.
INFORMAŢII COMPLETE DESPRE SPECTACOLE ȘI PROGRAMUL FITS 2019 GĂSEȘTI PE WWW.SIBFEST.RO | 41
Viaţa orașului
INDOOR Teatru Contemporary Legend Theatre Faust
Regia/Directed by: WU, Hsing-kuo Coregrafia/Choreography by: LIN, Hsiu-wei ACTUL 1. Faust se simte plictisit și deprimat de viaţa de cercetător, astfel că îi cere Diavolului puterea de a se desfăta în toate plăcerile și cunoștinţele lumii. Mephisto îi oferă soluţia, dar îi cere în schimb sufletul pe vecie. Faust se îndrăgostește de o tânără fecioară, Gretchen, o seduce, iar aceasta rămâne însărcinată, își otrăvește mama și apoi moare. ACTUL 2. Faust este înfăţișat ca preot taoist, care îl ajută pe împărat să și rezolve problemele financiare. Impresionat de puterile sale magice, împăratul solicită o întrevedere cu eroii antici și cu frumoasa Helena. Cu ajutorul lui Mephisto, Faust se însoară cu Helena, iar cei doi au un copil. Totuși, Faust se trezește la curte și își dă seama că totul a fost doar un vis. Apoi, devine politician și pare că lucrează din greu pentru binele oamenilor. Însă, incendiază casa unor bătrâni despre care crede că stau în calea planului său privind regatul ideal. Când ajunge din nou în faţa Morţii, Faust se întreabă: „Dacă mi s-ar da ocazia, mi-aș retrăi viaţa? Oare călătoria lui Faust e doar un vis sau e reală?” În timpul spectacolului, publicul va avea șansa să găsească un răspuns la această întrebare.
Dans Théâtre de Suresnes Trăiește clipa / Finding Now Coregrafia/Choreography by: Andrew Skeels După „Street Dance Club” și emoţionatul duo „Fleeting”, coregraful Andrew Skeels a prezentat noua lui producţie la ediţia cu numărul 26 a Festivalului de dans Suresnes Cités. În „Trăiește clipa”, spectacol bazat pe hip-hop și muzică barocă, Andrew Skeels surprinde sentimentul de „aici și acum”, acel moment când elementele rezonează și dau naștere inefabilului. Cei cinci dansatori de hip-hop, trei bărbaţi și două femei, sunt specializaţi în breakdance și în tehnici de stand-up. Aceștia dau forma finală mișcărilor provocatoare gândite de coregraf, dovedind că hip-hopul și perfecţiunea tehnică merg mână în mână cu tensiunea și relaxarea, cu delicateţea și intimitatea, cu echilibrul și fragilitatea.
42 | VIAŢA ORAȘULUI | FITS 2019
FITS2019
INDOOR Dans Vertigo Dance Company Doi în unu / One, One & One Coregrafia/Choreography by: Noa Wertheim Noul spectacol de dans original al coregrafei Noa Wertheim se axează pe dorinţa internă a individului de a se întregi, într-o realitate fragmentată a universurilor sociale și spirituale pline de provocări. Spectacolul „Doi în unu” antrenează atât lumea interioară, cât și pe cea exterioară, acordând atenţie ecourilor venite din diferite direcţii în procesul de dezvoltare a relaţiilor metaforice dintre apropiere și depărtare, sine și celălalt. Vertigo Dance Company prezintă un spectacol de dans contemporan de excepţie, o creaţie artistică cu o evidentă conștiinţă socială, de mediu și comunitară, o reflexie a angajamentului continuu
de a explora în profunzime natura umană și conexiunea noastră cu natura. În timp, această viziune s-a concretizat într-un mod de viaţă și un limbaj de dans special, predat în Israel și în întreaga lume.
INDOOR Circ contemporan La Main de l'Homme/Clément Dazin Jonglerii de proporții / Humanoptere Regia/Directed by: Clément Dazin Ce este mai important pentru dumneavoastră: munca, familia? Sunteţi gata să vă sacrificaţi chiar și puţin sănătatea pentru a avea succes? Care este gestul pe care îl repetaţi cel mai des pe parcursul unei zile? Trebuie să jonglăm mai mult pentru a câștiga mai mult? Există vreo legătură evidentă între absurditatea jongleriei și cea de la locul de muncă în general? „Jonglerii de proporţii” creionează o microsocietate compusă din șapte jongleri care duce la nașterea unor schimburi complexe. Acest spectacol propune o viziune alegorică asupra anumitor accepţiuni și percepţii ale muncii, utilizând o tehnică avansată de jonglerie și acordând atenţie corpului interpretului în mișcare. „Doresc să evidenţiez absurditatea, deviaţiile care transformă munca zilnică în suferinţă, dar și
în eliberare. Cum se transformă corpul? Devenim „animale” - adevăraţi cai de bătaie a muncii – sau oare sarcinile însele ne permit emanciparea? „Jonglerii de proporţii” nu oferă un răspuns, ci este o tentativă de a transpune eforturile depuse la locul de muncă și deci de a pune sub semnul întrebării devotamentul faţă de profesiile, funcţiile noastre sociale, atât ca indivizi, cât și ca grup.” Clément Dazin.
INFORMAŢII COMPLETE DESPRE SPECTACOLE ȘI PROGRAMUL FITS 2019 GĂSEȘTI PE WWW.SIBFEST.RO | 43
Viaţa orașului
INDOOR Dans Zhejiang Song&Dance Theatre Co.,Ltd. Spiritul dansului / Life.Dance Soul
Regia și coregrafia/Directed and choreographed by: Liu Fuyang Spectacolul-eveniment „Spiritul dansului” are patru părţi: Preambul – Aprecierea dansului în timp, Capitolul 1 – Calea naturii, Capitolul 2 – Emoţii viitoare, Capitolul 3 – Marele vis. Coregrafia ilustrează conceptul timpului, utilizează cu iscusinţă combinaţiile de lumină și dans, precum și simbolurile culturii orientale, prezintă șarmul aparte al lui Jiang Nan și transmite emoţii dintre cele mai primitive și mai pure prin intermediul limbajului corpului simplu, aducând în faţa publicului raiul și iadul, umanitatea și timpul, totul într-un genial spectacol de dans. Viaţa este miracolul universului. Simţind-o în trup și suflet, descoperim ce înseamnă de fapt esenţialul. În prezent, viaţa trece pe nesimţite și numai timpul ne face să apreciem dansul. Ne ducem viaţa între pământ și înaltul cerului acoperit de nori uriași, în timp ce apa curge lin pe lângă plante în floare; nu ne mai rămâne decât să descoperim ceea ce ne aparţine cu adevărat, să creștem așa cum ne dorim și să trăim exact cum vrem.
INDOOR Teatru Annie Saunders și/and Becca Wolff Țara din inima mea / Our Country Co-creator, regie, dramaturgie/Co-creator, Director, Dramaturgy: Becca Wolff Ţinutul marijuanei din California: un Vest (încă) Sălbatic. Annie realizează o investigaţie criminalistică asupra „faptelor” de la ferma ilegală de iarbă a fratelui său. Apoi, acest spectacol deosebit intră pe un teritoriu controversat: amintirile din copilărie. Scena se transformă prin prestidigitaţie, virtuozitate artistică și o lovitură de teatru, la propriu. Graniţele se estompează și reapar, micile dispute devin brusc violente, la fel ca în trecutul fraţilor, al naţiunii, al democraţiei. Cât de mult am evoluat de fapt?
44 | VIAŢA ORAȘULUI | FITS 2019
FITS2019
INDOOR Teatru Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu Ulciorul sfărâmat / The Broken Jug
După/After: Heinrich von Kleist Concept spectacol și scenariu/Concept and Script: Armin Petras Regia/Directed by: Dominic Friedel Într-un „sat mai mare sau un oraș mai mic” din România, vizita unui trimis de la Bruxelles tulbură existenţa locuitorilor, în special pe cea a angajaţilor judecătoriei care au de rezolvat un caz dificil, pe loc, chiar în faţa reprezentantului ordinii de la Comisia Europeană. Tentativa de soluţionare a acestui proces aparent irezolvabil, în care o femeie îl acuză pe unul dintre tineri că „a sfărâmat ulciorul fetei sale”, este completată de momente coregrafice și muzică folclorică live prin care regizorul Armin Petras, autorul adaptării și al conceptului de spectacol, creează o critică acidă a societăţii contemporane și a instituţiilor europene și, în același timp, aduce un elogiu frumuseţii folclorului autohton care are un mesaj încă actual. Adaptarea lui Armin Petras a textului clasic scris de Heinrich von Kleist este o panoramă aproape cinică a raporturilor interumane și a relaţiilor instituţionale care stau sub semnul corupţiei, al viciului și al puterii. Spectacolul Ulciorul sfărâmat este, înainte de orice, un exerciţiu de
admiraţie adus valorilor artistice nemuritoare ale spaţiului autohton care, deși confruntat cu procesul accelerat de globalizare specifică prezentului, încă își păstrează vie energia pură ce ne permite, așa cum afirmă Armin Petras însuși, să trăim simultan în trecut și în prezent. În ciuda numeroaselor probleme de justiţie cu care Europa se confruntă, marea calitate a spaţiului românesc rezidă în capacitatea de a-și conserva tradiţiile, de a păstra intact „ulciorul” care adăpostește toate formele de manifestare artistică folclorică, prin intermediul cărora putem lupta împotriva flagelului dezrădăcinării sau chiar și împotriva compromisurilor justiţiare ce riscă să ne condamne la o ciclicitate sterilă, sub imperiul unor conducători absurzi ce continuă să-și exercite nestingheriţi puterea, chiar dacă activitatea lor abundă de acte de corupţie. Oscilând între tragicomedie și musical autohton, spectacolul Ulciorul sfărâmat al Teatrului Naţional Radu Stanca din Sibiu, care îi aduce pentru prima dată pe scenă, alături de actori, pe membrii Ansamblului Folcloric „Cindrelul – Junii Sibiului”, marchează atât o privire lucidă asupra comunităţii europene contemporane, cât și o declaraţie de dragoste aduse forţei purificatoare a folclorului românesc.
INFORMAŢII COMPLETE DESPRE SPECTACOLE ȘI PROGRAMUL FITS 2019 GĂSEȘTI PE WWW.SIBFEST.RO | 45
Viaţa orașului
INDOOR Circ contemporan Svalbard Company Idioții geniali / all genius all idiot Un spectacol de/Performance by: Tom Brand, Santiago Ruiz Albalate, Benjamin Smith, John Simon Wiborn „Între geniu și idioţenie e o linie subţire, la fel ca în cazul conflictului nostru intern: lupta dintre instinct și raţiune. Idioţenia e uneori pusă pe aceeași linie cu prostia, iar instinctul cu spiritul animalic. Pe de altă parte, geniul este adesea considerat o calitate umană și echivalenta intelectului. Ce ne face să fim genii? Dar idioţi?” Plin de viaţă și totodată scandalos, „All Genius All Idiot” face haz de absurdităţile vieţii, ilustrând comportamentele umane cele mai animalice prin intermediul unor trucuri de circ realizate cu măiestrie. Compania Svalbard împinge limitele circului contemporan, realizând o combinaţie cu elemente de teatru, dans și muzică live în acest spectacol original care vă va surprinde prin dimensiunea de suprarealism, prin talentul de-a dreptul uluitor. Spectacolul „All Genius All Idiot” include elemente de Chinese pole, mers pe sfoară la înălţime, stat în mâini și acrobaţii, totul pe o coloană sonoră obsedantă și uneori bizară, cântată live chiar de artiști. Vom cânta, vom dansa, vom zbura, vom plânge cu toţii. Vom genii și idioţi cu toţii.
INDOOR Operă Chongqing Chuanju Theatre Dama cu camelii/Li Yaxian
De/Text by: Luo Huaizhen Regia/Directed by: Xie Ping'an În timpul Dinastiei Tang (618-907), în China, funcţionarii erau selectaţi prin intermediul unor examene imperiale. Tatăl tânărului cărturar, Zheng Yuanhe, își dorește ca fiul lui să treacă examenul și să devină înalt funcţionar. Totuși,
46 | VIAŢA ORAȘULUI | FITS 2019
acesta se îndrăgostește de geisha Li Yaxian, însă iubirea lor este respinsă de societate. Li Yaxian este obligată să părăsească bordelul, în timp ce Zheng Yuanhe primește o pedeapsă fizică din partea tatălui său, fiind renegat de familie. După ce se reîntâlnesc, Li Yaxian jură să protejeze onoarea lui Zheng Yuanhe, dar și pe cea proprie, impunându-i să studieze din greu. Zheng e vrăjit de ochii frumoasei femei și nu se poate concentra. Disperată, Li Yaxian își înfige ace în ochi. Șocat, Zheng Yuanhe depune eforturi uriașe și promovează examenul, devenind înalt funcţionar. Astfel, își recâștigă onoarea și se împacă cu tatăl său, întorcându-se în sânul familiei. În schimb, Li Yaxian, fata cu destin tragic, care pune dragostea mai presus de propria viaţă, e gonită...
FITS2019
INDOOR Dans Ballet Flamenco Jesús Carmona Flamenco ca destin / Destination Flamenco
Regia și coregrafia/Directed and choreographed by: Jesús Carmona În spectacolul „Flamenco ca destin”, Jesús Carmona își dezvăluie latura de dansator de flamenco ce stăpânește diverse stiluri ale cunoscutului dans. Acompaniat de o distribuţie de excepţie și de muzicieni foarte pricepuţi, acesta prezintă
evoluţia dansului spaniol și a stilului flamenco în diverse locuri, de la cafenele muzicale și tablaos, unde se practica improvizaţia, până la cele mai mari scene, unde se desfășoară coregrafii impresionante însoţite de spectacole de lumini. Un spectacol încărcat de emoţie, pasiune și forţă, ce va aduce în faţa publicului o noapte magică, de neuitat, alături de un mare nume al stilului flamenco.
INFORMAŢII COMPLETE DESPRE SPECTACOLE ȘI PROGRAMUL FITS 2019 GĂSEȘTI PE WWW.SIBFEST.RO | 47
Viaţa orașului
INDOOR Teatru Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu Ierusalim / Jerusalem de Jez Butterworth Regia/Directed by: Bogdan Sărătean Este un outsider, hulit de instituţiile publice. I se spune „Cocoșul”, dar numele său este Johnny
Byron și este o legendă vie, un traficant de droguri notoriu, când sufletul petrecerii, când teroarea cartierelor de oameni decenţi – victime ale actelor sale de agresiune provocate de consumul de narcotice. Într-un joc textual ingenios care oscilează între peisajul biblic și periferiile mizerabile ale Angliei contemporane, piesa „Ierusalim” evocă un spaţiu copleșitor plasat la graniţa între realitatea frustă și decorul carnavalesc desprins din imaginarul medieval, portretizând un personaj magnetic în care alura hristică și profilul narcomanului învins de societatea ostilă în care trăiește se întrepătrund până la confuzie. Universul imaginat de dramaturgul Jez Butterworth, inspirat de societatea contemporană a periferiilor Angliei, dar recognoscibil în oricare alt spaţiu urban, propune o perspectivă agresivă și tandră, violentă și sensibilă asupra ipocriziei colective a societăţii actuale, care preferă să ignore realităţile incomode. Viziunea regizorală a lui Bogdan Sărătean, inspirată de abordarea modernă a lui Jez Butterworth și nerecomandată puritanilor, face o radiografie a contextului existenţial specific periferiilor – consumul de droguri, limbajul licenţios, actele de cruzime ignorate de justiţie –, creionând, totodată, un tablou al tuturor tensiunilor sociale actuale.
INDOOR Teatru ZHU ZHIYU Ursul / The Boor De/Text by: Xia Tianheng După/After: Anton Chekhov Regia/Directed by: Zhu Zhiyu Moartea bruscă a soţului ei a lăsat-o nemângâiată într-o casă cuprinsă de tristeţe. Rămasă singură în floarea vârstei, clipele-i de aur treceau pe lângă ea. Soţul ei nu i-a lăsat decât o bucată de pământ, un cal și micul altar mortuar. Din acel moment, femeia a purtat neîncetat rochia de doliu, iar chipul i-a fost permanent acoperit de lacrimi de jale pentru iubitul ei. Tristeţea a cuprins-o într atât încât a purtat doliu timp de trei lungi luni. Până când, într-o zi, pe neașteptate, s-au auzit bătăi în ușă, urmate de o voce de bărbat. S-au privit, iar pe obrazul femeii, omul a descoperit o pasiune arzătoare.
48 | VIAŢA ORAȘULUI | FITS 2019
FITS2019
INDOOR Teatru Teatrul Maria Filotti Brăila Before Breakfast De/Text by: Eugene O'Neill Regia/Directed by: Andrei & Andreea Grosu Povestea a doi oameni. O încăpere plină de amintiri și o ceașcă de cafea fierbinte pe masă. Dimineaţa începe ca oricare alta: trezirea, deschiderea ochilor, primul gând, speranţa unei zile reușite, micul dejun. El, ea și micul dejun. Nu discută despre anumite lucruri de teamă sau poate pentru că nu știu cum să le pună în cuvinte. Camera se umple de cuvinte nespuse, ce le bântuie minţile de la început la final. Totul are un sfârșit, dar și un punct de restart, când totul o ia de la capăt. Certurile cu partenerul sunt grele, căci nu există câștigător, amândoi pierd. Sau poate că în zilele cu un mic dejun plăcut se vor salva.
INDOOR Muzică Maria Răducanu Trio Din Levant spre Bairro Alto / From Levant to Bairro Alto Cu/With: Maria Răducanu, Robert Lucaciu, Michael Griener O călătorie pasională prin muzica lumii, cu accent pe melosul balcanic, fado, tango, jazz. “Cântăreaţa româncă poate concura de la egal la egal cu marile individualităţi ale jazzului mondial vocal actual, în care monopolul limbii engleze s-a diluat în beneficiul sonorităţilor lingvistice tot mai variate. Ea a interpretat piese în română, portugheză şi aromână, cu deplin control asupra nuanţelor semantice, dar şi asupra întregului spectru sonor al vocii. Maria Răducanu are harul înnăscut şi inconfundabil al marilor artiste, de factura unor Maria Tănase sau Amalia Rodrigues, cu aplicaţiune pentru creativitatea specifică jazzului. (...)” Virgil Mihaiu, revista STEAUA
INFORMAŢII COMPLETE DESPRE SPECTACOLE ȘI PROGRAMUL FITS 2019 GĂSEȘTI PE WWW.SIBFEST.RO | 49
CITYCULT
TOP 3 CĂRȚI RECOMANDATE DE LIBRĂRIA HUMANITAS Tara Wstover,
Învățare. Memorii Tara Westover și familia ei au crescut pregătinduse pentru Zilele de pe Urmă, însă, oficial, fata nu exista. Nu fusese înregistrată și nu primise certificat de naștere. Nu avea documente școlare pentru că nu pusese niciodată piciorul într-o clasă, nici acte medicale, pentru că tatăl ei nu credea în spitale. Tara a crescut și tatăl ei a devenit mai radical, iar fratele ei, mai violent. La 16 ani, Tara a înţeles că trebuie să plece de acasă. A făcut-o și, cu această ocazie, a descoperit cât te poate schimba învăţătura, dar și preţul pe care a trebuit să-l plătească.
Diana Dumitru,
Vecini în vremuri de restriște. Stat, antisemitism și Holocaust în Basarabia și Transnistria Pe baza a numeroase documente de arhivă și mărturii orale, volumul oferă o nouă abordare a Holocaustului din Basarabia și Transnistria, mai puţin cunoscut decît cel din Polonia sau din ţările baltice. Comparînd implicarea civililor în jefuirea, denunţarea și uciderea evreilor locali sau deportaţi aici în urma atacului trupelor germane și române asupra Uniunii
52 | CITY CULT | TOP 3 CĂRŢI RECOMANDATE DE HUMANITAS
Sovietice în vara anului 1941, Diana Dumitru consideră că populaţia din Transnistria ucraineană era mai dispusă să-i ajute pe evrei decît cea din Basarabia română.
Roger Scruton,
Dorința sexuală. O cercetare filozofică Roger Scruton propune o viziune originală, care, evitând deopotrivă puritanismul și permisivitatea, încearcă să depășească separaţia platonică între iubirea erotică și dorinţa sexuală. Deși vine din tradiţia analitică și folosește mijloacele analizei conceptuale, intuiţia fundamentală a lui Scruton este fenomenologică: dorinţa sexuală este caracterizată cel mai bine prin conceptul de intenţionalitate, fiind un fenomen al lumii vieţii, care nu se lasă redus la descrierile știinţei naturii și care scapă oricărei taxonomii biologice.
Viaţa CITYZEN orașului
Fashionation de MITICHI
SUSTENABILITATEA
Noţiunea de sustenabilitate începe să devină tot mai uzitată în lumea modei și ceea ce este îmbucurător e că nu ne limităm doar la terminologie ci preocuparea profesioniștilor din industrie este vădit exprimată prin acţiuni. În primul rând trebuie să înţelegem că moda este a doua industrie poluantă din lume și asta înseamnă enorm. E o poziţie rușinoasă dată de un consum exagerat și tehnici care nu au avut nimic de a face până acum cu protecţia mediului. Să ne gândim doar la modul de obţinere a unei ţesături. Prin câte faze trece materia primă pentru a ajunge fir textile. Și aici este la fel de poluant fie că vorbim de ţesătura din firul natural sau din cel sintetic. Pentru că prelucrarea, tratarea, colorarea și absolut toate procesele care duc la obţinerea firului textil, într-un fel sau altul, poluează. Nu mai vorbim despre pielea pentru accesorii unde tratamentele chimice sunt mai toxice și mai nocive pentru mediu și în final pentru noi. 56 | CITY ZEN | OPINII
Ca urmare, extrem de multe companii și-au îndreptat investiţiile spre cercetare și spre găsirea de noi opţiuni pentru a produce sustenabil. În același timp organizaţii pentru protecţia mediului și activiști transmit mesaje de conștientizare publică pentru ca fiecare dintre noi să contribuim la diminuarea poluării prin reducerea consumului articolelor de modă. Concret care e situaţia, ce s-a facut și ce se poate face cu adevărat. Nu e niciun secret că marile corporaţii sunt în permanenta luptă pentru creșterea volumelor și protejarea profitului. Aceste lucruri se bat cap în cap cu o industrie sustenabilă dar, iată câteva acţiuni pe care marile branduri le-au derulat. Două, cele mai importante, sunt interzicerea blănurilor în colecţiile sezoniere și investiţia în cercetare pentru a descoperi noi materiale și tehnici sustenabile. H&M e primul mare brand care a lansat în vânzare o colecţie sustenabilă din materiale reciclate și se pare că e un prim pas. Se investește tot mai mult pentru a descoperi materiale care să dureze cât mai mult pentru că acum tot ceea ce este organic are durata restrânsă de viaţă și refacerea în ritm alert a acestora, de asemenea poluează. Ce putem face fiecare dintre noi pentru o industrie sustenabilă? În primul rând să alegem articole vestimentare cu un design mereu în trend. Asta înseamnă simplitate în croi și culoare, astfel putem purta acel articol mai des nefiind nevoie să cumpărăm curând altele. Mai putem dona sau împrumuta articole, cel puţin cele de ocazie. La fel putem profita de ciclicitatea modei încât să purtăm ţinute ce au aparţinut părinţilor de exemplu. În Sibiu avem destul de multe second hand-uri și asta e o opţiune destul de bună pentru a reduce producţia de articole noi. Folosindu-ne de aceste acţiuni putem contribui cu puţin la ceva imens astfel reducem producţia în modă pentru a putea respira un aer mai curat. Consumi puţin, poluezi puţin.
Viaţa CITYCULT orașului
Jurnal de cititoare de ADELA DINU
1 aprilie 2019 Al do lea sezon d n Westworld începe cu o apocal psă în st lul lu Tarant no. Gazdele sunt în căutarea dent tăț ș a răzbunăr . Repl ca shakespear ană d n pr mul sezon desch de ser a no lor masacre&vendete: These v olent del ghts have v olent ends. Omul, f nță duală, creator ș cr m nal, culege ce a semănat. Dolores/ Wyatt, sch zofren ca fată a ferm erulu , e l derul no generaț , cea care va popula noua lume. Gazda refuză să-ș accepte cond ț a de pr zon er al dor nțelor, ar acest refuz, cândva atât de uman, dev ne marca maș năr lor supraumane. Omul a vrut să f e d v n ș a sfârș t măcelăr t de propr a creaț e, la fel cum ș el ș -a uc s, cu consecvență, creator . 26 aprilie 2019 Volumul al do lea d n "Lupta mea". E greu de expl cat atracț a de magnet pe care o exerc tă scr sul norveg anulu asupra mea. O co nc dență nteresantă: cele 3500 de pag n /6 volume ale epope autob ograf ce "Lupta mea" s-au vândut, în Norveg a, în 450.000 de exemplare, la fel ca în cazul "Complexulu lu Portnoy", scandalosul&scl p torul roman care l-a făcut celebru pe Ph l p Roth. Poate nu e întâmplătoare asoc erea (c tesc volumul de eseur ș nterv ur "De ce scr em"). 58 | CITY CULT | JURNAL DE CITITOARE
Pe Ph l p Roth ș pe Karl Ove Knausgård î unește o anum tă susp c une d n partea publ culu c t tor. Amândo sunt suspectaț că ar scr e f cț une autob ograf că. D ferența este semn f cat vă. În t mp ce Ph l p Roth mărtur sește, în repetate rândur , că f lonul autob ograf c este deturnat în roman, că romanul este, de fapt, o pseudob ograf e, o contrav ață, la Karl Ove Knausgård nu ex stă această dez cere permanentă de real tatea propr e v eț . Romanul este, în cazul norveg anulu , o aplecare asupra v eț tră te, nu nventate. Nevo a de a scr e este una repres b lă. Scr sul nu are altă m ză decât regăs rea sensulu - temă majoră a celor șase volume. Sensul este un dat în cop lăr e, în ub re, în patern tate, dar e un dat cond ț onat ș temporar. Sensul este ech valent cu fer c rea ș cu ntens tatea v eț . Cunoașterea (nu doar cea teoret că, c ș cea emp r că, necăutată, neasumată) fals f că ș destramă sensul. Lumea modernă e o lume desacral zată, pe care omul ș -a pus, d n păcate, amprenta: "nu ma e n c un lucru pe lumea asta pe care no să nu-l f atras în un versul nostru ș , astfel, să nu-l f mpregnat cu uman tate: pe a c a trecut m ntea noastră". Romanul lu Karl Ove Knausgård alunecă, nses zab l aproape, de la naraț une autob ograf că la med taț e despre meandrele rut ne ș mecan smele scr tur /eseu despre cunoaștere, uman tate, fer c re, sens etc.
Viaţa CITYCULT orașului
Cronică de carte de BOGDAN FEDEREAC
LIVIU IANCU
Xanax Îl șt am pe L v u Iancu de jurnal st d n art colele de pe s te-ul prof t. ro. La începutul anulu , cu surle ș trâmb țe, î apare romanul „Xanax” la ed tura Tre . Pr mul mpuls a fost să gnor cartea d n cauza market ng-ulu agres v d n jurul e . Am ratat ch ar ș lansarea d n l brăr e (eram plecat d n local tate). Ș , la câteva z le după lansare, d n cur oz tate, desch d romanul. Dau peste un d alog savuros d ntre un poet-profesor ș un fost secur st. Rămân fasc nat de umorul de cal tate, de naturalețea scr sulu ș de subt l tăț le d scursulu . Iar cele 63 de „povest oare” grupate în 3 cap tole uneor enervează tocma pr n relatarea ob ect vă (ob ect v sm ce l psește coleg lor de breaslă a autorulu ). Am c t t romanul ca pe o rad ograf e a soc etăț româneșt d n ult m 30 de an , cu un personaj omn prezent: tur smul d n Român a care este pus în fața une ogl nz : bube ș bâlbe, bazacon ș pro ecte nut le. Ș nu este d f c l să recunoșt în personajele lu L v u Iancu actanț d n presa ș pol t ca românească. Cumva îl văd pe autor în rolul bufonulu med eval: e s ngurul care î poate spune regelu adevărul fără a-ș p erde capul de pe umer . 60 | CITY CULT | CARTE
Primăria
Consiliul
Râmnicu Vâlcea
Județean Vâlcea
REBOOT • OXIA • NEVERDOGS ALEX KENNON • CHELINA MANUHUTU ADRIAN EFTIMIE b2b OPTICK DIRTY NANO • STEFAN BINIAK ROSARIO INTERNULLO SLLASH & DOPPE • MANUEL RIVA ANDRE RIZO • AFGO • GULLY ANDREW DUM • DAVE ANDRES
www.deepforestfest.com
Bilete online pe www.iabilet.ro și în Shopping City Râmnicu Vâlcea
BĂUTURĂ
Limonada, vedeta sezonului cald
Nu aștepta zilele toride de vară pentru a bea o limonadă! Consumul de limonadă e o alegere potrivită indiferent de anotimp. În sezonul cald poţi miza pe mai multă gheaţă, mai multe fructe, mentă fresh și cât mai puţin îndulcitor artificial. Menta proaspătă e extrem de aromată, iar lămâia are numeroase beneficii asupra organismului: te eliberează de stres, îndepărtează depresia, te vitaminizează, ajută digestia, învinge oboseala și conferă o stare de relaxare. Dacă ţi-am făcut poftă, iată și câteva locuri din Sibiu unde poţi savura o limonadă.
62 | VIAŢA ORAȘULUI | CITY LIFE
ARHIVA DE CAFEA ȘI CEAI, STRADA ARHIVELOR Pare locul ideal mai degrabă pentru o cafea sau un ceai, decât pentru o limonadă. Și totuși, aici puteţi bea o limonadă realizată din pulpa cireșelor de cafea.
THE REFRESH, PIAŢA MARE O limonadă fresh pe o terasă însorită din centrul orașului poate fi uneori cel mai bun moment de relaxare. Chiar dacă ești fan al limonadei clasice cu lămâie și mentă, aici poţi încerca mai multe combinaţii de fructe. TEATRO, STRADA TÂRGUL PEȘTELUI La doi pași de centrul istoric înspre Orașul de Jos vă puteţi relaxa într-o curte extrem de generoasă în timp ce savuraţi o delicioasă limonadă cu căpșuni.
CONCERTE
Chris Botti Trompetistul Chris Botti sosește pentru prima oară în România, pe 3 iunie la Sala Palatului, pentru un spectacol rafinat și efervescent, în care sunetul muzicii creat de trompeta ce l-a consacrat va topi inimile tuturor spectatorilor. Artistul american a vândut peste patru milioane de albume, găsind acea formă de exprimare muzicală creativă care începe cu sonorităţi jazz și se extinde dincolo de limitele unui singur gen muzical. Ultimul său album, "Impressions", a câștigat premiul Grammy la secţiunea Best Pop Instrumental Album. Pe parcursul celor trei decenii de carieră, Chris Botti a înregistrat și a interpretat alături de muzicieni de calibru, precum Sting, Barbra Streisand, Tony Bennett, Lady Gaga, Josh Groban, Yo-Yo Ma, Michael Bublé, Paul Simon, Joni Mitchell, John Mayer, Andrea Bocelli, Joshua Bell, Steven Tyler de la Aerosmith și Frank Sinatra. Fiind plecat în turneu și câte 300 de zile pe an, trompetistul a concertat cu orchestre faimoase ale lumii și în unele dintre cele mai prestigioase locuri, de la Carnegie Hall și Hollywood Bowl, la Opera din Sydney și Real Teatro di San Carlo în Italia.
64 | VIAŢA ORAȘULUI | CONCERTE
CONCERTE
Whitesnake Celebra trupă hard rock Whitesnake se întoarce în România pe 1 iulie 2019. David Coverdale și colegii săi vor susţine un concert la Arenele Romane din București, în cadrul turneului mondial "Flesh & Blood World Tour". În deschidere va urca pe scenă Siska. Fiind o adevărată legendă a rockului clasic, Whitesnake și-a început activitatea în 1978. Bazele formaţiei au fost puse de solistul David Coverdale, după ce și-a încheiat colaborarea cu Deep Purple. Trupa este activă și în prezent, după mici pauze în anii '90. Cu 12 albume la activ, Whitesnake va lansa în 2019 un nou material, intitulat "Flesh & Blood". Din cele 12 discuri de studio, jumătate au primit Platină sau Aur. Per total, palmaresul trupei numără: 4 Discuri de Aur, 17 Discuri de Platină și un Disc de Argint. Absolut toate albumele Whitesnake au intrat în Top 50 în Marea Britanie, iar 6 au accesat și Top 10. Proiectul lui David Coverdale nu a avut o componenţă stabilă, reunind numeroși instrumentiști de top, precum: Steve Vai, Jon Lord și Ian Paice, ultimii doi din Deep Purple. Lista poate continua cu John Sykes (din Thin Lizzy),
Cozy Powell (care a colaborat cu Rainbow si Black Sabbath), Anysley Dunbar (tobosar ce a colaborat cu Frank Zappa, David Bowie).
ZILE ȘI NOPŢI | SIBIU, 8 - 23 MAI 2019 | 65
CITYZEN
Lucruri pe care le știi doar dacă ești
FOTOGRAF
RAREȘ HELICI Rareș Hel c este unul d n ce ma cunoscuț ș aprec aț fotograf a S b ulu . A început să acorde o atenț e deoseb tă fotograf e de ma puț n de un decen u, însă pas unea cu care abordează această parte a v eț lu demonstrează că nu e n m c ce s-ar potr v ma b ne de atât. Rareș spune că pur ș s mplu a pus mâna pe aparat ș s-a apucat de fotograf at. Î plac nespus portretele alb negru, pe care le putem descoper adesea pe Instagram ș Facebook, ar cel ma cunoscut pro ect al său este „1000 Portra ts”.
Întrebat care este sfatul pe care l-ar da cuiva care vrea să devină fotograf, Rareș spune că trebuie doar să pună mâna pe aparat și să facă plimbări, să experimenteze cât mai multe cadre. Cam tot ce îi trece prin minte să facă, fără să se gândească dacă e bine sau nu, pentru că, la început de drum, „nimic nu e greșit în fotografie”. Nu știe dacă există vreun secret al fotografiei reușite. Ca în orice domeniu, totul se interpretează și se analizează în funcţie de viziunea fiecăruia, spune Rareș. Bineînţeles, există câteva reguli de bază în fotografie, însă „nu trebuie să le respectăm tot timpul. Consider că o fotografie e reușită atunci când tu, ca fotograf, realizezi cât suflet ai pus în ea”. De ceva vreme tot mai mulţi fotografi sunt ușor dezamăgiţi, spune Rareș, când îl întreb ce înseamnă să fii un fotograf bun. „Spun că publicul nu îi înţelege și că ei se chinuie să educe privitorul”. Pentru el e exact invers: crede că publicul de fotografie e destul de educat și își dă seama de ceea ce vede. Important ca fotograf e să te educi tu în primul rând și să ajungi prin munca ta să 66 | CITY ZEN | OPINII
intri în sufletul celuilalt, lăsând imaginile să vorbească. Întrebat în ce fel l-a ajutat această îndeletnicire în viaţa de zi cu zi, fotograful spune că a învăţat să zâmbească mai des. „În toată această perioadă, fotografia m-a ajutat să mă deschid mai ușor în faţa oamenilor, să fiu mai sociabil, să zâmbesc mai des”. Ușor și-a dezvoltat și simţul detaliului și observă acum lucruri pe stradă pe care înainte nici nu le băga în seamă. Spune că se poate trăi din asta în România, dar cu multă muncă și cu răbdare. Lucrurile frumoase nu se realizează peste noapte. Totul depinde de noi, cât de mult vrem să ne dezvoltăm și unde vrem să ajungem. Nu doar că această artă este apreciată în Sibiu, dar orașul nostru este și foarte fotogenic, spune Rareș. „Ca să vorbesc în nume propriu, zic că fotografia e destul de apreciată mai ales în on-line. Nu ar strica în viitorul apropiat să apară câteva galerii de artă în Sibiu, unde fotografii și nu numai să își poată expune munca”, concluzionează artistul sibian.
OMUL CU DISCURILE
David Bowie – ”The Next Day” David Bowie nu mai scosese un album de studio de peste zece ani și nici nu se anunţa nimic în acest sens, chiar dacă erau destui care așteptau fremătând. Exact de ziua lui, fără fanfară, anunţă ca noul album e gata. Refăcut după o serioasă problemă cardiacă, Bowie nu a fost interesat de muzică până acum doi ani, când a început să traseze primele teme care aveau să se adune într-un material nou, la fel de eclectic, de atractiv și de proaspăt, în pofida metodelor cât se poate de obișnuite de producţie. Mai întâi a apărut un single, ”Where are we now?”, care descrie Berlinul frecventat de Bowie de 40 de ani, după care este anunţat noul album pentru martie. Coperta discului acoperă piesa centrală a unui album mai vechi, ”Heroes”, ceea ce aduce chiar de la primul contact ideea că David Bowie nu vrea să scoată un album drăguţ și vandabil, ci are încă un mesaj de transmis. Continuitatea este asigurată și de Tony Visconti, producătorul care i-a dat identitatea sonoră încă
de pe același ”Heroes”, dar și pe albumele anilor 2000, ”Heathen” și ”Reality”. ”The Next Day” este unul dintre cele mai așteptate albume al lui 2013, iar artistul a concentrat 14 piese care să provoace ascultătorii, ca de obicei, la mai mult decât o audiţie confortabilă, care să lingușească boierul plătitor. Nimic nu e pus pe disc la întâmplare, în grabă sau după vreo reţetă, experienţa fiind desfășurată pe mai multe planuri. Titlul albumului ne trimite tot la trilogia berlineză : ”We could be heroes for just one day”, dar și la recentul interes pe care Bowie l-a arătat istoriei medievale, piesa care dă titlul discului fiind o poveste cu conspiraţii clerice, paria și găști furioase. Muzica are suficient parfum de art rock, identitatea producţiei ne trimite tot în anii 70, iar Bowie rămâne misterios și irezistibil, fără emfază pe latura sa cenușie, fără chinuri de cocoș care ar face orice să nu arate că vremea a trecut și peste el, fără eforturi de întinerire ridicole și fără a se agăţa disperat de vreun motiv ”gothic”. Majoritatea titlurilor fac legături cu anumite teme vechi, amintindu-ne de Ziggy Stardust, Alladin Sane sau alte proiecţii din trecut, derulate ca o revizuire a albumelor importante, mai mult conceptuală decât narativă. ”Reality”, apărut în 2003, a fost conceput ca un album rock esenţial, accesibil și cu câte ceva pentru fiecare. ”The Next Day” e diferit, prin densitate, prin piesele așezate ca un puzzle, prin conţinutul artistic propriu-zis, făcut pentru a fi analizat cu atenţie, descompus și dezbătut. E nevoie chiar de un mic efort pentru o părere pertinentă, dar răsplata e pe măsură. Divertismentul este pentru consum imediat, arta este pentru cei care înţeleg prin noţiuni extinse. Bowie rămâne într-o constantă metamorfoză, iar întrebările și misterul, speculaţiile la care suntem provocaţi de fiecare dată, ne confirmă că scopul artistului a fost din nou atins. Berti Barbera
68 | VIAŢA ORAȘULUI | CITY LIFE
CITYLIFESTYLE
De ce să alegi târgurile locale în Sibiu și oriunde Pieţele și târgurile cu mâncare au ceva magic, iar asta se datorează probabil amestecului unic de forfotă, mulţimii de oameni înfometaţi, aromelor și culorilor fructelor, legumelor și cărnurilor de tot felul. Să alegi să-ţi faci cumpărăturile de la piaţă sau dintr-un târg cu produse locale e și o modalitate de a pătrunde mai adânc în cultura locală veridică, să iei contact cu produsele locale, cu oamenii și poveștile lor. Sibiului îi lipsește un ”rai al gurmanzilor” așa cum e Boqueria din Barcelona, Mercado da Ribeira din Lisabona sau Markthalle Neun din Berlin, însă are câteva pieţe și târguri în care producătorii
70 | VIAŢA ORAȘULUI | LIFESTYLE
locali își vând produsele, precum Târgul de produse bio din Piaţa Huet, care se ţine în fiecare zi de vineri, Piaţa Volantă Transilvania, organizată în fiecare zi de sâmbătă sau Târgul de ţară din Muzeul în aer liber ASTRA, deschis în fiecare weekend în perioada aprilie - octombrie. Iată și câteva motive pentru care ar trebui să-ţi faci cumpărăturile
aici: găsești fructe și legume de sezon, care chiar dacă au nuanţe mult mai șterse decât cele din supermarket sunt mai nutritive, găsești dulciuri homemade, brânzeturi, carne și produse de panificaţie proaspete și nu în ultimul rând, susţii economia locală. În plus, poţi afla mai multe despre produsele expuse direct de la producători.
SIBIU
RESTAURANTE
Viaţa orașului
Top 10 Restaurante
1.
BENJAMIN STEAKHOUSE
2.
JACOB GRILLHOUSE
3.
SYNDICAT GOURMET
Î
n acest concept, orice detaliu este atent urmărit și împletit cu pasiunea de a oferi ceva special, unic pentru Sibiu. Povestea Benjamin Steakhouse se bazează pe dorinţa de a pune la dispoziţia tuturor pasionaţilor de domeniul culinar oportunitatea de a descoperi tradiţionalele reţete americane cu carne de vită.
Adresă: Strada Alexandru Dimitrie Xenopol, 1 Telefon: 0369 454 415
4.
LA CUPTOR
5.
MAX
6.
LA DOBRUN
7.
KULINARIUM
8.
HERMANIA
9.
PARDON CAFÉ & RESTAURANT
10.
1 BENJAMIN STEAKHOUSE
NEW YORK - RESTAURANT AMERICAN & ROCK CAFÉ
82 | TOP 1O ZILE ŞI NOPŢI 2018 - 2019
4 LA CUPTOR
A
re o bucătărie internaţională, are mâncare foarte bună, pregătită de o echipă de bucătari profesioniști. Un brutar se ocupă de pâinea proaspătă servită în fiecare zi. Printre preparatele din meniu pe care clienţii le pot comanda se numără și un aperitiv care vine servit într-un „ghiveci de flori” și cu „pământ” de măsline.
Adresă: 9 Mai, 7 Telefon: 0743 897 964
ZILE ȘI NOPŢI | SIBIU, 8 - 23 MAI 2019 | 71
Viaţa orașului
SIBIU
RESTAURANTE
2 JACOB GRILLHOUSE
3 SYNDICAT GOURMET
Î
S
n vecinătatea Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, Jacob Grillhouse vă oferă un design aparte, cu spaţii vitrate mari, cu priveliște relaxantă și memorabilă. Meniul include o gamă suficient de diversificată, bazată pe preparate la grătar. Să nu uităm de burgerii delicioși care primesc și ei aceeași savoare de la cuptorul-grill Josper.
Adresă: Calea Dumbrăvii Telefon: 0369 809 060
5 MAX
R
estaurantul MAX este situat în centrul istoric al Sibiului. Este un punct de referinţă pentru iubitorii de mâncare bună, în special pentru bucătăria italiană foarte apreciată în lume. O fericită întâlnire între un elveţian pasionat de restaurarea frumuseţilor de altădată și o casă sibiană de secol al XIV-lea a dat naștere unuia din cele mai frumoase restaurante din Transilvania. Adresă: Strada Ocnei, 22 Telefon: 0269 233 003
72 | VIAŢA ORAȘULUI | TOP 10 RESTAURANTE DIN SIBIU
yndicatul s-a născut din pasiunea pentru mâncarea aromată, preparatele lor purtândune în jurul lumii. Un local tânăr, situat la 3 minute de Piaţa Mică a Sibiului, într-o zonă foarte pitorească a Orașului de Jos. În prepararea mâncării se folosesc doar produse naturale, îmbinate cu numeroase condimente.
Adresă: Strada Târgului, 10 Telefon: 0269 210 868
6 LA DOBRUN
R
estaurantul este situat la km 0 al Sibiului cu o capacitate de 350 locuri, vă invită cu plăcere într-un loc de vis, în care muzica populară, ambianţa tradiţională și bucătăria cu specific românesc domnesc în voie. Profesionalismul personalului nostru, dar și atmosfera rustică din interiorul restaurantului vă vor decupla complet de la grijile cotidiene, răsfăţându-vă plăcerile și gusturile. Adresă: Strada Dobrun, 1 Telefon: 0269 240 040
TOP 1O ZILE ŞI NOPŢI 2018 - 2019 | 83
SIBIU
7 KULINARIUM
U
n restaurant cu specialităţi românești, cărora bucătarul le adaugă un plus de rafinament internaţional, pentru a vă oferi o experienţă culinară deosebită. Bucuraţi-vă de o atmosferă tradiţională, cu mâncare bună și vinuri de regiune alese.
Adresă: Piaţa Mică, 12 Telefon: 0721 506 070
9 PARDON CAFÉ & RESTAURANT
Î
ntre forfotă și istorie, cu licori fine, bucate special meșteșugite și muzică pentru suflet. Zilnic, pe cea mai frumoasă stradă din Sibiu. Pardon înseamnă cărţi vechi, tablouri, lămpi de odinioară sau mașini de scris. Muzica de acum câteva decenii te introduce parcă în atmosfera unui bistro autentic de pe străzile Parisului.
Adresă: Strada Cetăţii, 14 Telefon: 0747 777 222
84 | TOP 1O ZILE ȘI NOPŢI 2018 - 2019
RESTAURANTE
Viaţa orașului
8 HERMANIA
A
flată în eleganta clădire în stil baroc a vechii Filarmonici din Sibiu, Hermania are o sală cu ferestre mari boltite și șemineu. Farmecul autentic este dat de chelnerii în costume tradiţionale săsești și de ambientul tipic german. Pentru cei care iubesc mâncarea organică și proaspătă.
Adresă: Strada Filarmonicii, 2 Telefon: 0755 055 999
10 NEW YORK - RESTAURANT AMERICAN & ROCK CAFÉ
L
ocul de top din spatele hotelurilor mari din Piaţa Unirii. Mâncăruri excelente, precum și o atmosferă optimistă. Este cunoscut ca un local care satisface gusturi selecte. Dispune de o terasă în timpul verii și este o bună alternativă la locurile din pieţele centrale.
Adresă: Strada Justiţiei, 1A Telefon: 0744 536 163
ZILE ȘI NOPŢI | SIBIU, 8 - 23 MAI 2019 | 73
Viaţa orașului
Chef de Sibiu
de Cristina Bălău
ma proaspăt ș ales cu atenț e, ar carnea o aducem de la Marpod. În rest, men ur le se sch mbă în mod constant, în pr nc pal pr măvara ș toamna. Ch ar în această per oadă alegem mâncarea care va f d spon b lă pentru următoarele câteva lun .
Daniel Muntean Chef la Benjamin Steakhouse & Bar Dan el Muntean lucrează cu multă ded care într-unul d n cele ma căutate restaurante ale S b ulu . La Benjam n Steakhouse & Bar S b u recomandă în pr mul rând obrăjorul de v tă cu sos de v n, dar n c vegetar en nu sunt negl jaț de bucătarul în vârstă de 33 de an . A lucrat t mp de 15 an la Împăratul Roman lor, ar ult m patru ș -a petrecut la Benjam n, încă de la desch dere. Spune că plăcerea de a găt a descoper t-o încă de m c, așa că dec z a de a urma o școală în domen u a ven t f resc.
Ce v-a determinat să luaţi drumul gastronomiei? Am început d n plăcere, încă d n școală. Am făcut Școala Profes onală de Al mentaț e Publ că. Moșul a fost bucătar în războ ș el aș putea spune că m -a dat deea de a porn pe acest drum. Îm ș plăcea foarte mult să 74 | VIAŢA ORAȘULUI | CHEF DE SIBIU
stau pr n bucătăr e, f nd așadar alegerea f rească pentru o meser e. Cum s-a schimbat meniul de la Benjamin, de când cu Regiunea Gastronomică Europeană? Pentru no nu a fost o sch mbare foarte mare, întrucât întotdeauna avem gr jă ca tot ceea ce cumpărăm pentru mâncarea noastră să f e cât
Când sunteţi liber, mai aveţi răbdare să mai gătiţi și acasă? Acasă îm gătește soț a. În pr nc pal îm place mult să mănânc tot felul de mâncărur trad ț onale, pe care ea cu drag m le pregătește de f ecare dată. În egală măsură îm plac pâ nea ș cozonacul cu nucă făcute de mama, la țară, în cuptorul pe lemne. Acum de Pașt am avut tot mâncare trad ț onală, sarmale, fr ptură de m el, dar nu sunt setat pe un anum t t p de mâncare. Mănânc or ce. Ce îi veţi recomanda unui client care nu se poate decide singur asupra unui fel de mâncare? Cu s guranță î vo recomanda obrăjor de v tă cu sos de v n. Acest fel de mâncare se gătește în aprox mat v zece ore. Avem ș pentru vegetar en spre exemplu o salată foarte bună cu somon mar nat în casă, cu ouă poșate româneșt ș legume proaspete de la producător local . La un moment dat, în Sibiu, la modă în restaurante erau burgerii. Au fost înlocuiţi sau trend-ul continuă? Deja de vreo patru an e această modă ș încă rez stă. Nu s-au săturat s b en de burger ș n c nu cred că se vor sătura vreodată. No t ndem să mâncăm ce se mănâncă în afară, în UE sau în Amer ca.
CITYFOOD
Jurnal de gurmand de CORINA GRUBER
Adana kebab Sort ment de mâncare încadrat în categor a fast-food, kebabul se găsește astăz peste tot, în var ante d verse. N c odată nu m -ar f trecut însă pr n m nte că e înrud t cu un fel de mâncare pe care mulț îl cons deră spec f c românesc, ma exact, m c . Pentru m ne, kebabul însemna carnea aceea de pu , v tă, sau, ma rar, oa e, prăj tă pe o țepusă vert cală ș serv tă cu d verse legume ș salate, cu un sos p cant de roș ș arde ș ma oneză. Cam asta vedea în Român a acum câț va an , în reg m de fast-food.
A fost necesar un drum în Turc a pentru a-m da seama că lucrur le erau rad cal d fer te, în real tate. Într-un oraș m c, de d ncolo de strâmtoarea Bosfor, într-un restaurant de fam l e în care mesele erau acoper te cu mușamale colorate, am rămas perplexă în fața men ulu . Două pag n , cu poze, numa cu var etăț de kebab. Sh sh, Döner, Iskender, Adana ș multe 76 | CITY FOOD | OPINII
alte sort mente, ce nu semănau deloc cu ceea ce ma mâncasem. Cel ma mult m-a ntr gat Adana kebab, ce semăna cu un m c (carne tocată rulată într-un sul lung ș înf ptă într-o țepușă), pe care l-am ș comandat. Serv t cu l p e, sos de roș (nep cant) ș un aurt ncred b l de răcor tor, fară n c un adaos de legume, Adana kebab pe care l-am mâncat în Sal hl era preparat doar d n carne de oa e. Gustul spec f c era putern c (nu doar că nu mă deranjează, c ch ar îm place), ar comb naț a de sosur cremoase cu l p a f erb nte ș crocantă era deoseb t de savuroasă. Ș da, semăna cu m c româneșt . Alătur de un Ayran răcor tor ( aurt l ch d sărat, spec f c al mentaț e turceșt ), Adana Kebab m -a dezvălu t ce deserv c u face gastronom a „adaptată” la gustur le occ dentale, ce el m nă tocma acel element de savoare, def n tor u pentru gustur le locale. M-am bucurat enorm când am găs t apo restaurantele turceșt d n German a. De la cea ul negru tare ce precedă masa, ca un semn de bun-ven t, la prepararea tuturor sort mentelor de kebab, nclus v acel Adana care îm plăcuse atât de mult ș la Ayranul d spon b l în men u, turc stab l ț în German a păstrau spec f cul mâncărur lor lor trad ț onale nealterat. Tot e , însă, sunt ce ce au transformat kebab-ul în (probab l) cel ma b ne vândut ș celebru preparat de fast-food d n Europa, s mpl f când var anta de Döner, astfel încât să poată f mâncată d n mers. Ș ma mult, m-am bucurat să regăsesc apo restaurantele turceșt în Român a ș să constat că ș a c , kebabul e preparat în mod trad ț onal. Nu refuz var anta fast-food. Dar îm place să șt u că, dacă vreodată vreau să îm am ntesc gustul ce pentru m ne a ajuns să reprez nte Turc a, am unde să îl găsesc.
CITYBREAK
De ce merită vizitat?
INTERN
GHIOROC Dacă plajele de la Marea Neagră nu vă fac cu ochiul, vă puteţi reorienta către ”Litoralul Vestului”, situat la 22 de km de Arad, pe malul lacului Ghioroc, la poalele Munţilor Zarandului. Plaja se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare, iar cei 60 de palmieri plantaţi și nisipul fin îi conferă un aspect exotic. În ultimii ani, plaja de la Ghioroc a devenit tot mai căutat de către turiști, așa că începând din luna mai și până în septembrie, locul e animat cu petreceri tematice și concursuri, iar DJ din ţară și de peste
78 | CITY BREAK
hotare întreţin atmosfera după lăsarea serii. În timpul sezonului, aici sunt deschise mai multe terase și zone verzi unde se poate campa. În zonă există doar două pensiuni momentan, însă se poate opta pentru cazare și în Arad, întrucât cele două localităţi sunt legate de o linie de tramvai, linia 11. Așa vă puteţi bucura de două destinaţii într-o singură vacanţă: pe de o parte, Aradul, supranumit și Mica Vienă de pe Mureș, pe de altă parte, Ghioroc, litoralul vestului cu palmieri și atmosferă ca în Mamaia.
Pentru plaja lacului Ghioroc cu palmieri și atmosferă ca în Mamaia. Pentru călătoria cu tramvaiul care leagă localitatea Ghioroc de Arad.
CITYBREAK
De ce merită vizitat?
EXTERN
ANNECY Dacă toată viaţa aţi crezut că orașele de poveste există doar în paginile cărţilor cu povești, înseamnă că nu aţi ajuns până acum în Annecy, unul dintre cele mai frumoase locuri pe care veţi avea ocazia să le vizitaţi vreodată. Străbătut de canale și plin de clădiri frumos colorate, e ușor să înţelegeţi de ce Annecy e adesea numită ”Veneţia din Alpi”. Piesa centrală o reprezintă Palais de l’Ile, înconjurat de o parte și de alta de apă, un mic castel care în trecut a funcţionat ca închisoare. Savuraţi ceva de mâncare la unul din
80 | CITY BREAK
numeroasele restaurante excelente din orașul vechi, dar nu rataţi nici piaţa care se organizează în fiecare zi de marţi, vineri și duminică, pentru a gusta delicatesele tipice regiunii Haute-Savoie, precum raclette sau fondue. Faceţi o plimbare în jurul lacului Annecy, cunoscut drept cel mai curat lac din Europa, pentru a vă bucura de apele sale turcoaz și de fundalul montan maiestuos. Puteţi sta la plajă, vă puteţi plimba prin Jardins d’Europe, un parc amenajat pe malul lacului sau puteţi face o croazieră pe lac.
Pentru că e un orășel medieval de o frumuseţe răpitoare, situat pe malul unui lac pitoresc cu care își împarte numele, în nordul Alpilor Francezi.
CITYZEN
Cum să deguști cafeaua, sau altfel spus “cupping”
ANDA SUCIU Market ng & PR Nod Pub & Restaurant Hochme ster
82 | CITY ZEN | OPINII
Degustarea profesională a cafelei este denumită “cupping” și este bazată pe percepţiile senzoriale, prin care se verifică, se caută și se evaluează caracteristicile cafelei: corpolenţă, aromă, gust, aciditate, dulceaţă și aftertaste. Arsenalul utilizat este compus din cești, linguri pentru cupping, cântare, termometre, ceainice, fișe de evaluare și, să nu uităm ce e mai evident, cafea proaspăt măcinată și apă fierbinte filtrată. Acest proces este similar cu degustarea de vinuri, în sensul în care acești experţi pot distinge adevarata origine printr-o probă de amestec al boabelor de cafea, pur și simplu mirosind și degustând. Pe o masă se așază ceștile de cupping, o mostră din cafeaua boabe folosită, lingurile pentru cupping și un pahar cu apă fierbinte, necesar pentru clătirea ulterioară a lingurilor. Procedeul nu este deloc complicat: în cesti se pune cafeaua proaspăt măcinată peste care se toarnă apă fierbinte. La suprafaţa ceștii se formează, astfel, o crustă care ulterior, cu ajutorul lingurilor pentru cupping,
va fi spartă și îndepărtată după 3-4 minute, în funcţie de gradul de măcinare al cafelei folosit. Simţurile joacă rolul principal acum – văzul, mirosul și gustul. Mirosind mai întâi cafeaua nu facem decât să descoperim aromele ei. Aroma poate fi ceva pozitiv (de exemplu ciocolată, zahăr caramelizat, coacăze, condimente) sau ceva negativ (un miros fad, acru, ars etc). În plus de asta, receptorii olfactivi pot identifica în jur de 10.000 de arome diferite, așa încât aici mirosul are o mare importanţă. Nu în cele din urmă, gustând cafeaua prin sorbire ajutăm lichidul să se răspândească pe întreaga suprafaţă a limbii și gurii. În acest fel, corelând toate simţurile și senzaţiile, degustătorii de cafea evaluează toată experienţa cu ajutorul unei fișe, acordându-i cafelei un anumit punctaj diferenţiat pe ceea ce se urmărește. Astfel, la final poate rezulta de exemplu că sortimentul de cafea degustat a fost unul echilibrat sau, din contră, cafeaua a fost extrem de acidă, cu corpolenţă medie spre ușoară și un bitter neplăcut pregnant în aftertaste, ori cafeaua a avut arome de cireșe coapte, zmeură și flori, un bitter plăcut, subtil, si un gust dulcefructat. Cupping-ul este o experienţă inedită, interactivă și educaţională ce reușește să schimbe percepţia consumatorilor despre cafea, iar dacă esti un împătimit al cafelei este musai să ai o asemnea încercare.
CITYBREAK
Călătoriile devin un prilej bun de regăsire a sinelui și ordonare a valorilor spirituale, dar mai ales surse de inspiraţie. transmisă de noi peisaje și noi povești spuse de oamenii locului. Omul care ar putea reprezenta localitatea este Iulia Trif din Marpod. Împreună cu soţul ei se ocupă cu apicultura creând anual diverse feluri de miere și alte produse apicole. S-a mutat în judeţul Sibiu din capitală, îndeplinindu-și un vis din copilărie care a devenit realitate la Marpod. Liniștea și traiul din Colinele Transilvaniei sunt adevărate comori pentru oricine vine dintr-unboraș care te consump. Echilibrul îl simţi imediat ce stai de vorbă cu ea și îţi povestește despre plăcerea de a asculta zumzetul albinelor dimineaţa și sentimentul de
84 | CITY BREAK
© Jeno Major
#hailaţară #judeţulSibiu #Marpod
satisfacţie adus de producerea mierii. Ea nu este un comerciant de produse, este meșteșugar al mierii și știe cel mai mic amănunt despre fiecare borcan cu miere și sticluţă de propolis, ca cineva care a contribuit cu trup și suflet la crearea lor. Ascultă clienţii ca șincând ar fi pacienţii ei și le recomandă, în funcţie de necesităţi, o linguriţă de miere cu polen pentru durere în gât, sau miere de salcâm pentru
reumatism. Are pregătite borcane mici, speciale pentru avion, suvenire foarte apreciate de turiștii străini. Temperamentul și produsele ei sunt o oglindă a locului în care trăiește, a dealurilor înflorite și a ritmului vieţii de la Marpod. În caz că nu o găsiţi la Vinerea Verde sau în Piaţa Obor contactaţi-o 0743791831. Produsele ei poartă marca „Din Hârtibaciu cu Drag” despre care vom mai auzi în cele ce urmează.
CITYBREAK
Jurnal de călătorie de ALEXANDRA CRISTIAN / WWW.ALEXANDRACRISTIAN.RO
Matera, orașul subteran Orașul Matera d n Ital a este renum t pentru casele constru te în stâncă ș este cons derat ca f nd una d ntre cele ma vech așezăr locu te cont nuu d n lume. Casele denum te “sass ”, cuvânt care în l mba tal ană înseamnă p atră, au fost real zate n ț al în peșter naturale. În t mp, oamen au început să sape în p atră ș să real zeze un întreg oraș subteran. Sass d Matera este astăz un lab r nt de străduțe cu case în stânc ș scăr abrupte. Când am coborât în orasul de jos, am descoper t un loc un c ș poate una d ntre cele ma nteresante locaț v z tate de m ne până acum. Locul este fabulos ar mag nea caselor care se contopesc cu stânc le abrupte, m -a rămas înt păr ta pe ret na ș în suflet. Clăd r le sunt constru te una în alta ar culoarea ce dom nă locul, bejul asemănator stânc lor în care au fost r d cate, îț dă mpres a că a ajuns într-un loc nepământean. Dest naț a atât de populara astăz în rândul tur șt lor a fost pâna în secolul XX una d ntre cele ma sărace zone d n Ital a. Atunc nu ex stau n c măcar fac l tăț ca energ a electr că, apă sau canal zare. Oamen tră au în peșter , de cele ma multe or împreună cu an malele. Locul era un focar de nfecț e, cu o rată a analfabet smulu de 90%. Ce a dus la transformarea acestu 86 | CITY BREAK
loc în ceea ce este astaz ? Totul a început cu apar ț a best seller-ulu “Hr stos s-a opr t la Ebol ”, o carte scr să de Carlo Lev care prezenta tra ul greu d n Matera. După publ carea aceste cărț , op n a publ că d n Ital a s-a revoltat ar guvernul a evacuat zona ș a mutat ntreaga comun tate în locu nțe decente. Ulter or, în anul 1993, Sass d Matera a fost înscr s în Patr mon ul UNESCO ar de atunc tur smul a început să înflorească. Casele au fost restaurate, au apărut hotelur , restaurante ș magaz ne. Anul acesta, Matera este Cap tală Culturală Europeană, o t tulatură care va aduce orașulu un progres econom c, în pr nc pal pr n creșterea numarulu de tur șt atraș de even mentele culturale organ zate în acest loc ned t.
Matera adăpostește numeroase b ser c săpate în stâncă, cea ma renum tă d ntre ele f nd Catedrala Matera, r d cată în anul 1389. A c sunt ma multe lăcașur de cult care datează de la începutur le creșt n smulu , unele d ntre ele f nd s mple altare r d cate în peșter . Eu am ajuns în Matera porn nd d n gara centrală Bar , durata drumulu cu trenul f nd de 2 ore. Trebu e să aveț în vedere faptul că în Sass d Matera nu se c rculă cu maș na, așa că, este necesar să vă găs t un loc de parcare în partea de sus a orașulu , în zona nouă. Accesul către zona veche se face d n p ața centrală d n Matera, pe scăr le semnal zate cu nd catorul “Sass d Matera”. Odată ajunș acolo, veț patrunde într-o lume nebănu t de frumoasă, nc tantă dar ma ales, un că.
SPORT
Timp liber
Interviu cu
Alex Gorcea jucător HC CSȘ Sibiu
La doar 14 an , un s b an este căp tan de ech pă ș una d n cele ma prom țătoare f gur ale handbalulu juven l. Căp tanul ech pe HC CSȘ S b u, jun or 3, sub tutela lu Mate Dam an, Alex Gorcea a fost selecț onat de FRH la Programul Naț onal „Talent”. De altfel, este un elev de top, f nd ol mp c la matemat că ș f z că. Sport vul are 14 an ș face handbal deja de c nc an . Spune că educaț a ș sportul sunt la fel de mportante ș reușește cu br o să le comb ne.
Ai rezultate foarte bune și la școală și la handbal. Cum reușești să îmbini cele două activităţi atât de bine? Trebu e să f d sc pl nat, să înțeleg că sportul ș școala sunt mportante ș să îț ded c t mpul pentru a avea rezultate bune la amândouă. Cum este atmosfera în cadrul echipei, care e relaţia antrenor și echipă și ce obiective ai tu pe plan personal și profesional? Ech pa mea este ca o a doua fam l e. Ne întelegem toț foarte b ne, suntem un ț ș în teren, 88 | CITYLIFE | SPORT
ș în afara lu , ar pe antrenor îl respectăm mult ș ne înțelegem foarte b ne cu el. Cât de apreciat e handbalul în Sibiu la momentul actual? Handbalul nu este în momentul de față cel ma popular sport d n S b u, însă tot ma mulț cop îl pract că ș cred că o să dev nă d n ce în ce ma cunoscut, pentru că este un sport palp tant ș frumos. Cum ai ales să joci handbal? Ai repeta alegerea? Am ales jocul de handbal f ndcă m se pare că este sportul în care
înveț cel ma b ne să lupț până la capăt ș să da tot ce a ma bun d n t ne. Aș face aceeaș alegere ș acum, fără îndo ală, pentru că m -a format o mental tate care m-a ajutat de multe or în v ață până acum. Ai un jucător de handbal preferat? Jucătorul meu preferat este N kola Karabat c, care, după părerea mea, este cel ma bun d n stor e.
SPORT
Nu au reușit să ajungă în semifinale din trei meciuri BC CSU Sibiu a avut mult de pierdut la început de mai când, în loc să ajungă în semifinale din trei partide, au avut în schimb cel mai slab meci din acest sezon (scor final 64-56). Stresul este foarte mare pentru jucătorii lui Dan Fleșeriu în această perioadă, întrucât fanii sibieni așteaptă ca echipa să aducă acasă o nouă victorie istorică – titlul de campioni. Galben-albaștrii au mai adus la Sibiu titulatura de campioni naţionali doar de două ori până acum, în perioada în care mult iubitul Elemer Tordai era încă în viaţă și în mijlocul terenului de baschet. După câștigarea pentru prima dată în istorie a Cupei României, suporterii sibieni așteaptă nerăbdători această nouă victorie. Se pare însă că stresul și oboseala încep în sfârșit să își spună cuvântul, astfel că BC CSU Sibiu a avut, după două prestaţii de invidiat, un al treilea meci foarte slab împotriva lui Dinamo București, în deplasare. Speranţa este acum ca totul să revină la normal, iar BC CSU Sibiu să continue să joace așa cum și-a obișnuit fanii în acest sezon – ca niște campioni.
90 | CITYLIFE | SPORT
SPORT
Cel mai ieftin bilet la stadion, mai scump decât biletele la alte sporturi FC Hermannstadt s-a întors la Sibiu, dar nu oricum, ci pe un stadion recent renovat, după lupte seculare. Acum că așteptarea s-a încheiat, fanii fotbalului sibian vor fi însă nevoiţi să scoată ceva bănuţi de la ciorap pentru fiecare partidă jucată acasă. Preţul unui bilet disputat pe Stadionul Municipal Sibiu începe de la 25 de lei locul. Există și o zonă VIP, în care locurile vor costa dublu. Cei care doresc să își facă un mic abonament, pentru ultimele partide, pot face și acest lucru, în schimbul unei alte taxe. „Vom scoate la vânzare aproximativ 4.000 de bilete. Toate
92 | CITYLIFE | SPORT
biletele sunt în tribuna oficială. Avem și acea zonă VIP. Va fi o diferenţă între biletele de la VIP și celelalte. (…) Am stabilit ca preţul unui bilet să fie de 25 de lei, iar pentru un bilet la zona VIP, de 50 de lei. Biletele se pot cumpăra fie pentru fiecare meci, fie se poate achiziţiona un pachet, cu toate
cele 4 jocuri. Biletele se vor vinde pentru început online, începând de mâine (3 mai n. r.). Se vor pune în vânzare pachete pentru cele 4 jocuri. Toate biletele sunt cu loc, cine va cumpăra un pachet acum, va avea același loc la toate cele 4 jocuri”, a declarat Teodor Birţ, președintele FC Hermannstadt.
SPORT
La Maratonul Internațional Sibiu e vorba despre alegeri Alege să participi, alege să susții, alege să faci ce e bine pentru tine și cei din jur, alege să fii voluntar. Acesta este unul din cuvintele de bază ale maratonului. „Credem cu tărie în importanța tuturor alegerilor pe care le facem, de la cele care ne vizează mai mult pe noi înșine, la cele care influențează viața unor comunități întregi. În acest an, schimbăm tradiția de a alerga în ultima sâmbătă din mai, pentru că ne dorim ca toți cei care vor să participe și la alegerile europarlamentare, și la evenimentul nostru, s-o poată face în voie”.
94 | CITYLIFE | SPORT
Să vorb m însă despre ce care fac aleger în cadrul Maratonulu Internaț onal S b u. L sta este lungă, dar f ecare are o mportanță deoseb tă în ceea ce a deven t în doar câț va an un adevărat fenomen. În pr mul rând, des gur, vorb m despre alegerea de a înscr e un pro ect ș de a-l duce la capăt. De la ncubatoare vech de 40 de an sch mbate la secț a de neonatolog e a Sp talulu Cl n c Județean de Urgență S b u, până la cele ma m c lucrur , la fel de mportante însă pentru comun tăț le d n care v n (suportur pentru cu bur de berze, educaț e san tară pentru învățător ș elev d n med ul rural), județul nostru s-a sch mbat în mod constant dator tă aleger lor făcute de f ecare
SPORT organ zaț e înscr să an de an la maraton. Cumulat, în cele șapte ed ț s-a alergat pentru aproape 150 de pro ecte, pentru care s-au strâns peste 2.092.492le . Apo vorb m b neînțeles de alegerea de a face sau nu m șcare. De ord nul m lor, s b en ș nu numa se înscr u în număr tot ma mare la even mentul sport v al anulu ș prof tă de această ocaz e pentru a-ș depăș propr le l m te sau pentru a re ntra în formă. Asta pentru că este nevo e de antrenament îna nte de a lua parte la or care d ntre traseele Maratonulu Internaț onal S b u. Ș ată cum, fără să real zăm, ntrăm în formă, ne găs m r tmul ș facem ca alergarea să dev nă parte naturală d n v eț le noastre. Odată cu m șcarea f z că, un pas f resc este sch mbarea parț ală sau totală a st lulu de v ață, asta însemnând o al mentaț e ma adecvată, respect crescut pentru propr le corpur ș atenț e deoseb tă acordată med ulu înconjurător în care, nu cu mult t mp în urmă, am alergat pentru 5, 10, 21 sau 42 de k lometr , în cadrul maratonulu . Depășește-ţi limitele Vorbeam puț n ma sus despre l m te. Atunc când reușeșt să fac o trad ț e d n alergarea la Maratonul Internaț onal S b u, cel ma probab l ve observa o tend nță de a-ț depăș l m tele. Nu o gnora! Îmbrăț șează ș prof tă d n pl n de acest mbold. Înscr e-te la o cursă ma lungă sau încearcă să scoț un t mp ma bun decât în anul precedent. În egală măsură, dacă până recent canapeaua a fost cea ma bună pr etenă a ta ar fast-food-ul completa perfect relaț a, formând un tr ungh amoros foarte per culos pentru sănătatea ta, alege de data aceasta să fac o sch mbare. Dacă l m ta ta era marcată de fr g der sau
telev zor, merg puț n ma departe. Ieș d n casă, merg până în capătul străz , încearcă să alerg puț n… ve vedea în curând, sportul e ceva ce te pr nde ș nu îț ma dă drumul. O să îț placă nespus! Șt m că e greu, dar sunt alț pentru care e ș ma greu, oamen care ne nsp ră ș ne fac să real zăm că l m tele noastre sunt de fapt foarte departe. „Or cât de bolnavă sunt, nu cons der că sunt în cea ma rea s tuaț e. În cea ma grea s tuaț e pe lumea asta, cred că este o mamă care are cop lul bolnav. Am trecut pr n tot felul de durer , atât f z ce, cât ș sufleteșt . Pot să spun că cea ma mare durere, este durerea provocată de neput nță. Asta doare cel ma tare”, povestește Kr sta Lurtz, fundra ser la Maratonul Internaț onal S b u. E bolnavă auto mun, de foarte mulț an , ar d agnost cul ne face capetele să se învârtă… „Boală M xtă de Țesut Conjunct v” - m oz tă, vascul tă auto mună, sclero poz t v (scleroză în plăc ), Raynaud, Sjongren etc. Pract c, Kr sta are durer f z ce, 24 d n 24, 7 d n 7. Totuș , a alergat la even ment, la cursa de 5 k lometr . „Or ce, dacă e car tab l”, spune ea. Așa ajungem ș la opț unea de a f fundra ser. Ch ar dacă poate nu pare mare lucru, să f nu doar alergător c ș fundra ser poate face o mare d ferență. Oamen nu
se satură n c odată de făcut b ne ș de dăru t. Tocma de aceea, să avem poze cu f gur zâmb toare, texte scr se d n suflet despre o cauză în care cred ș pentru care aleargă, ajută foarte mult în demersul de a strânge cât ma mulț susț nător . Nu te opri la o singură cauză Des gur, să donez pentru o cauză este ncred b l ș mulțum r le v n cu ecou mult t mp după ce a făcut acest gest. Dacă însă a pos b l tatea să susț ma multe pro ecte, nu te opr . B nele ț se va întoarce de unde ș când nu te aștepț . Ș o să te s mț foarte fa n când ve vedea că, alătur de atâț a alț oamen , a reuș t să rezolv o problemă d n zona unde locu eșt . Problemă care, poate te sâcâ a pe ascuns sau în fața căre a înch dea och . Ș nu te opr a c . V no, de or unde eșt , ș aleargă la S b u. Sau dacă nu poț ven , aleargă acolo unde eșt pentru cauza aleasă. De-a lungul t mpulu , maratonul a avut alergător în SUA, German a, Marea Br tan e, Turc a etc. Poț alege să f ș tu parte d n asta. Aleger le contează. Or cât de m c ș ns gfn f ante pot părea n ț al, în t mp, acestea sch mbă lumea în care tră m. Ș ch ar dacă unele d ntre ele nu duc ch ar acolo unde am vrut, e mportant că le-am făcut. Împreună suntem ma putern c .
ZILE ȘI NOPŢI | SIBIU, 8 - 23 MAI 2019 | 95
Primele două săptămâni din luna mai 2019 sunt agitate, marcate de o puternică opoziţie între Marte (aflat în Gemeni) și Jupiter (retrograd în Săgetător). Prin urmare, s-ar putea constata o combativitate crescută, dar aceasta se manifestă mai ales la nivel ideologic și verbal, și mai puţin în practică.
HOROSCOP 8 - 23 mai 2019
Berbec
Luna Mai 2019 pentru nativii zodiei Berbec va fi marcată în proporţie de 70% de fluctuaţii pe direcţia profesională, aici vă veţi focaliza toată energia pentru a rezolva unele probleme. Partea bună este că Uranus alături de Luna Nouă în 5 Mai vă aduce o nouă percepţie a valorilor, ceva sau cineva vă poate inspira pentru a începe să cereţi mai mult de la voi. Vor fi nativi care vor fi împinși de Univers tocmai pentru a lua decizii radicale. Taur
Voia bună se pare că este întreruptă de micile altercaţii ce se resimt din partea lui Marte la adresa lui Jupiter retrograd, care dorește siguranţă, stabilitate, evoluţie financiară, ceea ce în acest moment nu se regăsește în viaţa voastră. Dacă la alţii ideea de bani este mai mult psihică, la Tauri în luna Mai este o realitate, întrucât în proporţii de 70% din timp veţi avea de efectuat tranzacţii, o să vă întâlniţi cu persoane noi, care vedem să vă rămână alături în următorii 7 ani.
Gemeni
În fond, cauza energetică a acestor nemulţumiri este sectorul profesional/financiar, plus că Lilith din data de 3 Mai intră pentru 9 luni în casa carierei. Partea bună este că vor veni în viaţa voastră persoane noi, preocupate de domeniul noului, ce vă vor pregăti psihicul pentru următorii 7 ani. Ideal ar fi să fiţi extrem de suspicioși la cei care doresc fără niciun motiv să vă facă bine sau care sunt prea prietenoși, întrucât interesul este prea mare.
Rac
Mulţi Raci ce au trecut prin momente tensionate pe sfera sentimentală vor începe să cunoască alte dimensiuni în dragoste, acceptând mai ușor indiferenţa celor din jur, tolerând faptul că ceilalţi nu sunt obligaţi să ofere la fel ca voi. Pe opoziţia Marte-Jupiter retrograd de pe case de psihic/sănătate, nu vă va fi foarte ușor să acceptaţi aceste provocări ale Universului, însă nu veţi avea cum să evitaţi nimic. Leu
Poate chiar o să vă gândiţi să vă reprofilaţi, dacă este cazul. Se mai pot vedea șanse mari de avansare, promovare, ieșire în prim plan, asumare a unui talent la un alt nivel, astfel încât să apară venituri suplimentare în cont. Evident, rezultatele muncii iniţiate acum se vor vedea cel mai probabil în toamnă, între Septembrie-Noiembrie, dar până atunci trebuie disciplină și schimbarea viziunii faţă de responsabilitate. Mercur din 6 Mai până pe 21 a lunii amplifică ceea ce am descris mai devreme. Fecioară
Faza de Lună Nouă din 5 Mai deschide pentru voi noi tendinţe pe partea psihică, socială, o să vă faceţi mai ușor remarcaţi în societate, o să asimilaţi mai repede informaţii, posibil chiar să vă înscrieţi la examene, să începeţi programe de perfecţionare, să căutaţi mijloace prin care să vă afirmaţi pe plan internaţional cu un talent etc. Cert este că eforturile iniţiate din Mai 2018 încep să dea roade, aceste confirmări vă motivează să mergeţi mai departe.
Balanţă
Prima jumătate a lunii mai 2019 stă sub semnul unor neînţelegeri parteneriale ori amoroase. E posibil ca anumite probleme mai vechi să redevină de actualitate și să tulbure puternic viaţa de cuplu a unor Balanţe. În plus, partenerul sau partenera tinde să fie extrem de vehement/vehementă în ceea ce privește marile adevăruri ale vieţii și își apără convingerile cu forţă. Cu exces de forţă, chiar.
Capricorn
Casa V a Capricornului (iubire și aventuri sentimentale) este foarte activă pe tot parcursul lunii mai 2019. Alături de Uranus se află Soarele (până la 21 mai), Mercur (în perioada 5–21 mai) și Venus (începând cu 15 mai). În plus, din 16 mai, Marte activează casa relaţiilor Capricornului. În acest context astral, viaţa ta sentimentală este foarte intensă și presărată cu evenimente neașteptate sau cu tensiuni care se transformă în atracţii iremediabile – și invers. Vărsător
Scorpion
La 5 mai 2019 Luna Nouă activează casa VII (parteneriate, asocieri, căsătorie) a Scorpionului, ceea ce însemnă că pentru mulţi Scorpioni apar oportunităţi de a începe relaţii sentimentale noi, cu șanse pe termen lung. Cei care sunt deja implicaţi în relaţii amoroase ori de-a dreptul căsătoriţi ar putea să aducă un suflu nou în interacţiunile cu persoana iubită. Se poate lucra mult mai bine, mai relaxat și mai afectuos la repararea unor relaţii care scârţâie, la redefinirea ţelurilor comune.
Soarele, guvernatorul casei relaţiilor Vărsătorului, tranzitează până la 21 mai 2019 casa IV (căminul, familia, trecutul, bazele emoţionale), iar Mercur, planeta care guvernează casa V (iubirea, flirturile), îi ţine companie în perioada 5–21 mai. Prin urmare, în prima jumătate a lunii ai tendinţa de a fi mai melancolic, mai retras, mai bântuit de fantomele amorurilor trecute. Vărsătorii căsătoriţi se bucură de sprijin emoţional din partea perechii de viaţă și par să își regăsească locul în sânul familiei. Pești
Săgetător
Prima jumătate a lunii este marcată de opoziţia dintre Marte și Jupiter retrograd, pe axa relaţională a Săgetătorului. Perechea de viaţă e foarte vehementă în pretenţiile sale și îţi poate reproșa promisiunile măreţe făcute. Sau poate ţi se reproșează că ești prea ezitant în a-ţi asuma angajamente sau în a le respecta pe cele deja luate. Încearcă să nu-ţi ieși din pepeni și explică-i că ai nevoie de un timp pentru reevaluări personale, înainte de a lua decizii de cuplu.
În plan amoros, în luna mai 2019 accentul cade pe comunicare, iar neînţelegerile din prima jumătate a lunii nu fac decât să accentueze această idee. Este recomandat să faci un efort conștient ca, alături de perechea de viaţă, să depistezi de ce mesajul tău nu ajunge cum trebuie la cei dragi și de ce nu înţelegi corect ceea ce ţi se spune. Fii deschis să înveţi lucruri noi, nu doar să emiţi spre ceilalţi judecăţi!
ZILE ȘI NOPŢI | SIBIU, 8 - 23 MAI 2019 | 97
CITYZEN CHESTIONAR DE #SIBIU
Dan Șușa Este unul dintre cei mai apreciaţi artiști fotografi din Sibiu, artist grafic, dar și un globetrotter gurmand. Din 2010, fotografiile sale au devenit o prezenţă constantă în cadrul Salonului Internaţional de Artă Fotografică de la Sibiu. DE CE SĂ LOCUIEȘTI ÎN SIBIU Pentru aerul boem pe care îl emană, pentru liniște și pentru evadările în Mărginimea Sibiului. TREI LOCURI PE CARE ORICINE AR TREBUI SĂ LE VADĂ ÎN SIBIU Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Strada Cetăţii, Parcul Sub Arini, priveliștea Pieţei Mari din Turnul Sfatului, magia străduţelor din jurul Bisericii Evanghelice... da, știu, sunt mai mult de trei, dat sunt atât de multe lucruri de văzut și de făcut încât mi-e greu să aleg. UN FESTIVAL TARE CU CARE ASOCIEZI SIBIUL Indubitabil când spui Sibiu spui FITS - Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. E fascinant cum a poziţionat orașul pe harta mondială a teatrului. Mi-aș dori să existe o ediţie pentru care să am suficientă energie și să pot ajunge în fiecare zi la cât mai multe spectacole. ÎN SIBIU MĂ INSPIRĂ Lumina apusului văzută de pe Strada Turnului, fascinanta conexiune și arhitectura pieţelor Schiller - Mare - Huet - Aurarilor. UN GUST, UN PREPARAT SPECIFICE SIBIULUI Apfelstrudel, pentru că știm reţeta adevărată de la prietenii sași. CEA MAI BUNĂ MÂNCARE DIN ORAȘ O GĂSEȘTI La Kombinat Gastro Brewery pentru maniera în care reușesc să reinventeze ingredientele tradiţionale. Iar dincolo de acest fusion între vechi și modern, este surprinzător, în cel mai bun sens al cuvântului, cum de fiecare dată găsești ceva nou în meniu. CE TE FACE SĂ ZÂMBEȘTI PE STRĂZILE SIBIULUI Îmi place la nebunie să re-descopăr orașul la pas, 98 | CITY ZEN | CHESTIONAR DE #SIBIU
priveliștea munţilor, turiștii zâmbăreţi și faptul că Sibiul, spre deosebire de alte orașe, chiar are piste de biciclete (Parcul Sub Arini - Rășinari). Cele din oraș, o altă poveste... UN LOC PREFERAT DE UNDE POŢI VEDEA TOT ORAȘUL Cea mai mișto panoramă a Sibiului o poţi vedea de pe Dealul Gușteriţei. De altfel, unul dintre locurile mele preferate din Sibiu. SPAŢII DIN ORAȘ CARE MERITĂ SĂ FIE REVITALIZATE Când mă gândesc la strada 9 Mai, întotdeauna mi-o închipui uber cochetă, o zonă reinventată, plină de boutique-uri ale artiștilor locali. Ar putea deveni un bulevard boem cu clădiri reabilitate și plin de culoare. Apoi mi-ar plăcea să avem un stadion care să arate a stadion. FORMULA CARE DEFINEȘTE STAREA DE SPIRIT A SIBIULUI Zen și good vibes. Prietenii mei cei mai buni evadează din București tocmai pentru liniștea de aici. SIBIULUI ÎI LIPSEȘTE Un cinematograf multiplex, bistro-uri simpatice deschise până târziu în noapte și restaurante unde bucătăria să nu se închidă la ora 22-23. Răzvan Sădean, redactor - Zile și Nopţi