Zile și Nopți Sibiu | 1-15 august 2024

Interviu COSMIN MIHUȚA ROCK

SIBIENI CELEBRI: EDUARD ALBERT BIELZ: PROMOTOR AL ȘTIINȚELOR NATURII LA SIBIU MUZICĂ: PUNE MÂNA PE CHITARĂ CHESTIONAR DE #SIBIU: SIGRID CÎRJAN

salut, sibiu

Răzvan SĂDEAN, redactor

Cultură cu sau fără miros de transpirație?

Toată lumea are sau cel puțin știe pe cineva cu o rutină de care încearcă să se țină: 10.000 de pași în fiecare zi, 50 de pagini citite în fiecare seară, o ieșire în afara orașului în fiecare weekend, o vizită într-un oraș nou măcar o dată pe an. Toate pentru un corp, o minte și un suflet mai sănătoase. Dar ca să faci performanță e nevoie de mult mai mult. Rutina înseamnă doar disciplină. Perfomanța include și transpirație, atât de multă încât să reușești să te detașezi de toți cei pe care îi întâlnești pe drumul tău, care fiecare în parte încearcă și speră să fie cel mai bun. O altă diferență e că pentru a menține o rutină nu ai neapărat nevoie de un antrenor, indiferent că vorbim de sport, cultură etc. În cultura de performanță ca și în sportul de performanță totul se întâmplă sub acțiunea unui antrenor, care știe să facă pe cineva să transpire. Pentru a împlini o rutină facem 10.000 de pași în fiecare zi, toată viața. Pentru a face performanță transpirăm în fiecare zi, toată viața. O anecdotă spune că un turist cazat la un mare hotel din Elveția și-a reclamat vecinul de vis-a-vis pentru că exersa cam mult la pian și nici măcar nu cânta ceva ca lumea, ci făcea

Ediţia de Sibiu

Apare bilunar - gratuit nr. 13 (435) | 01 - 15 august

 Str. General Magheru, nr. 54, Sibiu  /zilesinoptiSibiu

 zilesinopti.ro

Ediţiile Zile și Nopţi în România: 235.000 exemplare lunar. (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu, Bacău, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Piteşti, Bistriţa, Tg. Mureş, Iaşi, Baia Mare, Satu Mare, Suceava)

Dacă doriţi să semanalţi un eveniment: e-mail sibiu@zilesinopti.ro. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modificările survenite ulterior.

Pentru publicitate în ediţia tipărită sau online sau dacă vrei să primeşti revista Zile şi Nopţi Sibiu te rugăm să contactezi: Distribuție: 0743 56 66 60

mai mult game. “Este Rubinstein“, i-a explicat directorul hotelului. La cei peste 70 de ani, Arthur Rubinstein continua să facă game, așadar să transpire. Problema e că în zilele noastre nu mai există o linie clară de demarcație între toate aceste categorii. În mai toate domeniile, fie că vorbim de politică, sport sau cultură, omul de rând are vocație de antrenor. A stat destul pe margine, de-a lungul istoriei. Și oricum, e mai ușor să știi cum trebuie făcut un lucru decât să-l faci. Pus că acum are și propria sa platformă prin care să se facă auzit. Astfel că dacă până acum ne întrebam cum putem găsi acele câteva minți sclipitoare de care un popor are nevoie pentru afirmarea și supraviețuirea sa - și o face excelent Noica în eseul său ”Cei 22 sau despre cultura de performanță”, dureros de valabil și astăzi - în prezent lupta noastră e de a naviga printre tot mai mulți oameni care pretind că transpiră, dar subrațul lor e perfect curat, care confundă rutina cu performanța, care nu mai au nevoie de antrenori, ba chiar se erijează în mari îndrumători. Și ăsta e poate singurul context în care se poate spune că dacă nu miroase a transpirație, nu e de bine.

Publisher: Marius Dicoiu | marius.dicoiu@zilesinopti.ro | 0744 35 99 10

Vânzări - Distrubuitie: Marius Cătană | marius.catana@zilesinopti.ro | 0743 56 66 60

Administrativ -Vânzări: Denisa Ciocoiu | secretariat.sibiu@zilesinopti.ro | 0751 79 71 39

Redactor: Răzvan Sădean | razvan.sadean@zilesinopti.ro

Redactor colaborator: Monika Tompos

Layout & DTP: Gabriela Hogea

ART (HI)STORIES O aniversare cu (mult) cântec

ROC K Cosmin Mihuță

TIPS & TRICKS . . 50

Cît de multe încap într-o geantă?

POINT OF VIEW

The Bikeriders

din Sibiu

. 16

PREMIERĂ

Nedoriții. Blocul 5 nu se oredă

19

DESIGN / ARHITECTURĂ . 53

Fu ncțiuni de actualitate într-o clădire de patrimoniu

Biserica din Curciu

Eat&Drink

Viața orașului...

Ultima lună de vară începe cu o premieră pe scena Teatrului Național ”Radu Stanca”: spectacolul ”Unchiul Vanea” în regia celebrului Neil LaBute. August continuă cu târguri, festivaluri și competiții sportive în clasica atmosferă de vacanță a Sibiului. Avem ce ”gusta” toată luna pentru că în fiecare colț de oraș se întâmplă ceva surprinzător, inedit. Aici ne-am rezumat la patru recomandări, dar găsiți agenda completă pentru perioada 1-15 august pe zilesinopti.ro/sibiu. Click and enjoy!

tÂRg

uNCHIuL VaNEa, O NOuĂ PREMIERĂ La tNRs

La scurt timp după încheierea ediției cu numărul 31 a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, celebrul dramaturg, regizor și scenarist american Neil LaBute a început repetițiile pentru spectacolul ”Unchiul Vanea”, adaptare după A. P. Cehov. Spectacolul va putea fi vizionat, în premieră, în 1 și 2 august, de la ora 19:00, la TNRS. Reprezentanții Naționalului sibian au declarat că spectacolul, care va naște un mare eveniment teatral în România, marchează preambulul pentru filmul pe care doresc să-l facă anul viitor împreună cu regizorul american. LaBute revizitează piesa clasică a lui Cehov pentru a explora condiția umană de ieri și de azi, într-un spectacol dinamic și sensibil care aduce în fața publicului o metaforă atemporală și universală a luptei cu propriii noștri demoni.

Zeci de olari din România și nu numai se vor întrece în primul weekend al lunii, 2-4 august, la roata olarului şi vor găti rețete tradiționale pe vatră deschisă în vasele de lut create de ei, în cadrul Târgului ”Frumos. Ceramic. Folositor” din Muzeul ASTRA.

ÎN tÂLNIREa sa ȘILOR

DIN tRaN sILVaNIa

sIBIuL DE ODINIOaRĂ

Între 15 și 18 august, sibienii sunt așteptați la patru zile de retro festival în Parcul Tineretului cu artiști din garda veche: No Mercy - trupa care a explodat în 1996 cu o combinație de ritmuri pop, dance, R&B și chitară spaniolă, Akcent, Semnal M și alții.

Sibiul va fi din nou gazda Întâlnirii Internaționale a Sașilor din Transilvania, eveniment care aduce împreună, în perioada 2 - 4 august, atât comunitățile săsești din România, cât și pe sașii din diaspora. Un concert extraordinar al cântărețului german de origine română Peter Maffay, un superstar în rockul german, va avea loc în premiera pe o scenă din România. Sunt anunțate parade de costume populare săsești, expoziții și multă muzică live în Piața Mare.

Ce ne place și ce nu ne place

la centrele comerciale din Sibiu

În ultimii ani tot mai mulți retaileri s-au orientat spre Sibiu. Așa se face că aproape în fiecare zonă a orașului s-a dezvoltat câte un centru comercial, de unde ne putem achiziționa aproape tot ceea ce avem nevoie. Pentru că la un moment nevoia sau curiozitatea ne-a îndreptat, pe rând, spre fiecare centrul comercial din oraș putem spune ce ne-a plăcut și ce nu. Să le luăm pe rând!

Ne place

 Ne place că aproape fiecare zonă a Sibiului are un centru comercial. Oamenii nu mai sunt nevoiți să bată tot orașul cu mașina pentru a merge la cumpărături. Mai puține mașini, oameni mai fericiți!

 Ne place că putem face cumpărături de la A la Z într-un singur loc. Funcționează atât pentru cei care vor să scape rapid de cumpărături, cât și pentru cei pasionați de shopping sau window shopping.

 Ne place că toate centrele comerciale din oraș sunt conectate la mijloacele de transport în comun. Iar dacă alegi să te deplasezi cu mașina personală, cu siguranță locul de parcare nu va fi o problemă.

 Ne place că avem diversitate și concurență. Asta înseamnă că avem de unde alege. Putem compara calitatea sau prețul produselor care ne interesează în mai multe magazine, iar apoi să ne decidem.

Nu ne place

 Nu ne place că niciunul dintre centrele comerciale nu a făcut investiții și în spațiile verzi. Toate arată ca niște imense întinderi de beton și sticlă. Iar vara e o reală provocare să nu ai un copac împrejur.

 Nu ne place că în jurul acestor centre infrastructura nu a fost gândită în așa fel încât să facă față și în cele mai aglomerate momente ale zilei. Până să ajungi la cumpărături trebuie să treci testul traficului.

 Nu ne place că în ultimul timp există o tendință spre brandurile care comercializează produse foarte ieftine, de o calitate îndoielnică. Vorbim de reciclare, dar în fapt cumpărăm și aruncăm tot mai mult.

 Nu ne place că unele centre au spații comune destul de înghesuite pentru că au fost construite de ceva timp și au fost gândite altfel la acea vreme. În cele noi, spațiile comune sunt mai bine gândite.

07 septembrie, ora 19:00

IUBIRE CU NĂBĂDĂI

de: Marc Camoletti

regia: Șerban Puiu

Y Sala Mare TNRS, B-dul Corneliu Coposu, nr. 2

D 40/ 25 /10 lei

08 septembrie, ora 17:00

IUBIRE CU NĂBĂDĂI

de: Marc Camoletti

regia: Șerban Puiu

Y Sala Mare TNRS, B-dul Corneliu Coposu, nr. 2

D 40/ 25 /10 lei

11 septembrie, ora 19:00 CUPLU

de: Edna Mazia

regia: Bogdan Sărătean

Y Sala Studio, Str. Emil Cioran, nr. 1A

D 40/ 25 /10 lei

12 septembrie, ora 19:00

ROMEO ȘI JULIETA

de: W. Shakespeare

regia: Andriy Zholdak

Y Sala Mare TNRS, B-dul Corneliu Coposu, nr. 2

D 40/ 25 /10 lei

13 septembrie, ora 19:00 FAUST

de: J. W. Goethe

regia: Silviu Purcărete

Y Fabrica de Cultură – Sala Faust,Strada Triajului 1-3

D 100/ 25 lei

14 septembrie, ora 19:00 FAUST

de: J. W. Goethe

regia: Silviu Purcărete

Y Fabrica de Cultură – Sala Faust,Strada Triajului 1-3

D 100/ 25 lei

15 septembrie, ora 17:00 UNCHIUL VANEA

de: A. P. Cehov

regia: Neil LaBute

Y Sala Mare TNRS, B-dul Corneliu Coposu, nr. 2

D 50/ 30 /13 lei

19 septembrie, ora 19:00

SEPTEMBRIE

20 septembrie, ora 19:00 WOYZECK

de: Georg Büchner

regie & dramaturgie: Hunor Horváth coregrafie & regie: Edith Buttingsrud Pedersen

Y Sala Mare TNRS, B-dul Corneliu Coposu, nr. 2

D 40/ 25 /10 lei

21 septembrie, ora 19:00 TEOREMA

după Pier Paolo Pasolini regia: Eugen Jebeleanu

Y Sala Mare TNRS, B-dul Corneliu Coposu, nr. 2

D 40/ 25 /10 lei

22 septembrie, ora 17:00

FAUST

text: J. W. Goethe regia: Silviu Purcărete

Y Fabrica de Cultură – Sala Faust,Strada Triajului 1-3

D 100 lei

26 septembrie, ora 19:00

PROCESUL

adaptare: Diana Nechit după romanul lui F. Kafka

regia: Botond Nagy

Y Sala Mare TNRS, B-dul Corneliu Coposu, nr. 2

D 40/ 25 /10 lei

27 septembrie, ora 19:00

SORĂ-SA

de: Lot Vekemans

regia: Hunor Horváth

Y Centrul Cultural Habitus, Piața Mică, nr. 4

D 40/ 25 /10 lei

28 septembrie, ora 19:00

NEÎNȚELEGEREA

de: Albert Camus

regia: Bobi Pricop

Y Sala Mare TNRS, B-dul Corneliu Coposu, nr. 2

D 40/ 25 /10 lei

29 septembrie, ora 17:00

SUNT O BABĂ COMUNISTĂ

de: Dan Lungu

regia: Mariana Mihu – Plier

Y Sala Mare TNRS, B-dul Corneliu Coposu, nr. 2

D 40/ 25 /10 lei

un spectacol de: Mariana Cămărășan

după I.L. Caragiale

Y Centrul Cultural Habitus, Piața Mică, nr. 4

D 40/ 25 /10 lei

Eduard Albert Bielz promotor al științelor naturii la Sibiu

Botanist, geolog, speolog, jurist și colecţionar, Eduard Albert Bielz a a fost una dintre personalitățile care a contribuit la fondarea Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu. Născut în 1827, a studiat la Colegiul Brukenthal și încă din tinerețe face numeroase excursii şi cercetări în munţii Făgăraşului, Cibinului, dar şi în alte regiuni ale Transilvaniei. Tatăl său, Michael Bielz, este considerat iniţiatorul şi conducătorul spiritual al ştiinţelor naturii din Transilvania, în secolul al XIX-lea.

Activitatea sa ştiinţifică se oglindeşte în numeroase articole şi note ştiinţifice publicate în mai multe reviste, iar datorită cunoştiinţelor sale vaste în diferite domenii ale

ştiinţelor naturii este unul dintre puținii naturaliştii ardeleni ai perioadei care se bucură de recunoaștere internațională. În 1851 a publicat prima sa lucrare, un studiu al faunei malacologice din Transilvania. Bielz nu s-a rezumat numai la descrierea sau enumerarea moluştelor, ci a arătat şi condiţiile fizice şi geografice ale Transilvaniei, care influenţau în mod direct variabilitatea speciilor. Bielz

a fost şi un bun pedagog, la Sibiu existând o adevărată şcoală de malacologie condusă de acesta. De asemenea, numeroasele mostre mineralogice şi petrografice strânse de acesta constituie cele două colecţii de minerale şi roci ale Muzeului de Istorie Naturală. Alte 21 de specii de moluşte, 6 specii de gândaci şi 3 specii de plante poartă numele său.

La bătrânețe se îmbolnăvește la ochi și în scurt timp își pierde definitiv vederea, dar nu renunţă la publicaţiile ştiinţifice. Conduce Societatea Ardeleană de Ştiinţe Naturale până la moartea sa, în 1898. Despre Bielz se spunea că la înfiinţarea Muzeului de Istorie Naturală, în 1895, îi conducea pe vizitatori orb fiind, şi nimeni nu putea să îşi dea seama, atât de bine cunoștea spațiile muzeului. O stradă din Sibiu, cartierul Turnișor, îi poartă în prezent numele.

sC a F sibiu Contemporary a rt Festival ajunge anul acesta la ediția cu numărul 5, cu un nou branding inspirat de avangardă!

Oxana Bashtavenko, art director al Creion Design Studio, a acceptat provocarea Muzeului Național Brukenthal și a împins limitele creativității, rezultatul fiind unul excepțional! La crearea branding-ului, Oxana s-a inspirat, din suprematismul lui Kazimir Malevich, pictura abstractă a lui Wassily Kandinsky, precum și estetica vizuală a copertei albumului Depeche Mode. Logo-ul SCAF este abstract, modern și laconic, reflectând esența festivalului. Designul logo-ului combină elemente geometrice simple și linii clare cu font modern și curat. Anul acesta, SCAF Sibiu Contemporary Art Festival se va deschide pe 7 septembrie la Sibiu cu tema "Crossing Borders", subliniind ideea de a depăși granițele – fie ele fizice, culturale, artistice sau personale. Pentru a capta atenția tinerilor și a crea o identitate vizuală puternică, brandingul SCAF combină culorile roz și roșu + negru și alb, reflectând un vibe tineresc și energic. Aceste culori nu doar că atrag vizual, dar și simbolizează pasiunea,

inovația și creativitatea. Festivalul de Artă Contemporană SCAF din Sibiu este o sărbătoare vibrantă și dinamică a artei contemporane care reunește artiști, public și comunități. Prin expozițiile sale diverse, atelierele interactive, spectacolele live, SCAF promovează creativitatea, schimbul cultural și o apreciere mai profundă a artelor. Fie că ești artist, colecționar sau pur și simplu un iubitor de artă, SCAF oferă ceva pentru fiecare de a se bucura și a se inspira. Rămâneți alături de noi, în curând vom lansa paginile de social media dedicat festivalului unde veți putea afla detalii despre temă, invitați și multe alte activități pe care le pregătim pentru publicul pasionat de diversitate și divertisment cultural. Anul acesta SCAF va aduce în premieră expoziții intr-un spatiu inedit, închis pentru public de foarte mulți ani. În anul 2023 SCAF a fost unul dintre cele mai importante evenimente de artă contemporană din Europa Centrală și de Est având peste 60 de instituții partenere și peste 30 de ambasade Sibiu Contemporary Art Festival este organizat de Muzeul Național Brukenthal și Asociația Brukenthal von Studio, cu sprijinul Ministerului Culturii, sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe, cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Culturală 2024.

LUNI, 22 IULIE, MEDIAȘ

Biserica Evanghelică

19:00 Deschiderea Festivalului ICon Arts

Invitați: Veronica Anușca (soprană), Cristian Hodrea (bariton), László Fenyö (violoncel)

La pian: Adina Alupei, Andra Mărgineanu

MARȚI, 23 IULIE, BIERTAN

Biserica Fortificată

18:00 Orizontul Doamnei B (Cine-Concert)

MIERCURI, 24 IULIE, SIBIU

Filarmonica de Stat

21:00 Concert de percuție Oh Percussion Ensemble și Ensemble PerFl, invitat Alexandru Anastasiu

JOI, 25 IULIE, MEDIAȘ

Biserica Evanghelică

19:00 Concert de chitară

Invitați: Duo Hesperus și Dragoș Ilie

JOI, 25 IULIE, RICHIȘ

Biserica Fortificată, Richiș nr. 119

17:00 Concert de operă

Invitați: Veronica Anușca (soprană), Cristian Hodrea (bariton).

La pian: Adina Alupei

Concert Ansamblul de percuție ICon Arts

Invitați: Oh Percussion Ensemble (coordonat de Seung Myeong Oh) și

Alexandru Anastasiu

19:00 Gastronomie locală Curtea Richvini

VINERI, 26 IULIE, DEALU

FRUMOS, Biserica Fortificată

18:00 Concert de contrabas

Invitat: Marc Dorin

La pian: Szekely Alexandru Concert de violoncel

Invitat: László Fenyö

La pian: Andra Mărgineanu

19:30 Gastronomie locală

VINERI, 26 IULIE, SIBIU

Filarmonica de Stat

19:00 Concert de vioară

Invitat: Remus Azoiței

La pian: Clementina Ciucu

SÂMBĂTĂ, 27 IULIE, CUND,

Valea Verde Retreat, Garden

12:00 Festivitatea de absolvire a masterclass-urilor de vioară, violoncel, canto, contrabas, chitară, percuție 14:00 Gastronomie locală

MARȚI, 30 IULIE, AGNITA

Biserica Fortificată

19:00 Concert Contempo Quartet

MIERCURI, 31 IULIE, BIERTAN

Biserica Fortificată

18:00 Concert de vioară

Invitat: Ladislau Csendes

La pian: Dolores Chelariu

19:00 Gastronomie locală

MIERCURI, 31 IULIE, SIBIU

Filarmonica de Stat

21:00 Concert Contempo Quartet

JOI, 1 AUGUST, COPȘA MARE

Biserica Fortificată

18:00 Concert MiniCellos

Invitată: Ella Bokor

JOI, 1 AUGUST, ALMA VII

Biserica Fortificată

19:00 Concert Avantgarde Quartet

20:00 Gastronomie locală

Punct gastronomic Belalma Rural

JOI, 1 AUGUST, SIBIU

Filarmonica de Stat

21:00 Concert de operă

Invitați: Elena Moșuc (soprană), Rareș

Zaharia (regizor de operă)

La pian: Adina Alupei

VINERI, 2 AUGUST, DANEȘ

Domeniul Dracula

19:00 Concert de violoncel

Invitat: Andrei Ioniță

La pian: Edit Arva

VINERI, 2 AUGUST, SIBIU

Filarmonica de Stat

19:00 Concert Auftakt

SÂMBĂTĂ, 3 AUGUST, MOȘNA

Biserica Fortificată

12:00 Concert de flaut

Invitată: Karen Jones

La pian: Natsumi Kuboyama

SÂMBĂTĂ, 3 AUGUST, RICHIȘ

Biserica Fortificată

19:00 Concert de operă

Invitată: Elena Moșuc

La pian: Adina Alupei

SÂMBĂTĂ, 3 AUGUST, SIBIU

Filarmonica de Stat

21:00 Concert de percuție

Invitate: Kuniko Kato și Irina Rădulescu

DUMINICĂ, 4 AUGUST, AVRIG

Palatul Brukenthal

12:00 Festivitatea de absolvire - concerte ale masterclass-urilor de vioară, violoncel, canto, flaut, MiniCellos, percuție

SÂMBĂTĂ, 10 AUGUST, Brașov

Filarmonica Brașov, Sala Patria

12:00 Concert de operă și pian

Invitați: Iulia Isaev, Csíky Boldizsár Jr.

La pian: Sena Ducariu

SÂMBĂTĂ, 10 AUGUST, Brașov, Biserica Evanghelică Codlea

18:00 Concert Jazz

Invitați: Ana Cristina Leonte, Alex Arcuș, Ciprian Pop, Ipso Facto, THQuintet

De când mă știu, mi-a plăcut să călătoresc. Cu cât mai divers și mai diferit, cu atât mai bine.

Cred că e din cauză că sunt curioasă și îmi place să explorez. În baza acestei dorințe de explorare, am vizitat câte ceva din lume și ceva mai mult din Europa.

Anul acesta am revenit în Franța, o țară care întotdeauna mi-a plăcut sub foarte multe aspecte (stilul, gastronomia și natura fiind doar câteva motive). Și da, Franța a rămas frumoasă, diversă și stilată. Dar a fost prima dată când, plimbândumă prin orașele ei, mai mici sau mai mari, m-am bucurat că trăiesc în Sibiu.

Poate că e din cauză că au trecut ceva ani de când nu mai fost în această țară. Poate că România și Sibiul s-au schimbat foarte mult între timp și m-am obișnuit cu existența de aici. Poate că, într-adevăr, anul acesta greu și cald a venit la pachet cu un climat politic și social cum nu a mai fost demult. Știam asta din presă. A

fost altceva să văd cu ochii mei cum se simte o societate tensionată.

Nu are rost să intru în detalii, pentru că nici nu am pretenția să le înțeleg. Paris se pregătește de Jocurile Olimpice de vară. E multă poliție pe străzi și apar tot felul de situații. E și extrem de aglomerat. În Marsilia am ajuns în ziua alegerilor parlamentare. E destul de greu de descris. Tot ce pot să spun e că nu mi-am imaginat vreodată că politica și diviziunea socială (pe care o percepi ușor și fără alegeri) pot da naștere unei asemenea tensiuni. Și, ce e și mai paradoxal, în satele idilice din Provence, aflate la mică distanță de Marsilia, Franța arată cu totul altfel (cam așa cum mi-o aminteam).

M-am bucurat să revăd Franța. Mâncarea e la fel de spectaculoasă, stilul e la el acasă, iar natura te lasă mut. Dar m-am bucurat și să revin în Sibiu. Dincolo de faptul că e acasă, Sibiul oferă ceva mai multă siguranță și mai puțină tensiune socială.

povesti invizibile

Cel mai bun spectacol de teatru de animație / teatru pentru copii

„Este un moment istoric, cu o importanță deosebită pentru noi. Este pentru prima dată când UNITER include această categorie în Gală, iar ca atare îmi doresc din inimă ca acest premiu să fie dedicat tuturor oamenilor de teatru din România care își găsesc curajul să viseze și să creadă în magie și în puterea teatrului pentru copii.”

Adrian Tibu, managerul Teatrului pentru Copii și Tineret GONG

din stagiunea 2024 / 2025 la Teatrul Gong Sibiu

de MIHAELA MICHAILOV

Gânduri de călător

„The Bikeriders” Călare pe motoare

Hollywood-ul ultimului deceniu a fost din ce în ce mai populat de un val de filme care fac tot posibilul să spună mai mult decât o simplă poveste cu cap și coadă. Fie că e vorba de curentul woke, care a împins realizatorii de film spre abordarea unor teme cu tentă socială, sau de un simplu trend în industrie, multe producții din ultima vreme au pierdut din dimensiunea artistică în favoarea temelor actuale ale momentului. Chiar dacă sunt de părere că e esențial ca orice formă de artă să oglindească într-un fel sau altul situația socio-politică a vremii, mai bine sau mai prost, după caz, uneori îmi place să văd un film pentru actori și poveste și să mă las purtat acolo fără să mă gândesc că ar trebui neapărat să învăț ceva de pe urma vizionării. Și fix asta s-a întâmplat cu ultimul film al lui Jeff Nichols, The Bikeriders.

O tandră tragedie americană a anilor ’60, filmul are la bază o serie de evenimente reale, în centrul cărora se află un club de motocicliști, The Vandals, și se concentrează pe povestea membrilor, de la înființare și până la inevitabila lor destrămare. Nichols a găsit un album cu poze în casa fratelui său, făcute de un fotograf care a stat aproape de club o perioadă de câțiva ani, luându-le membrilor

interviuri și documentândule existența, tabieturile și, în general, felul în care existau atât ca grup, dar și individual, și s-a hotărât să scrie un scenariu despre ei.

Povestea este relativ simplă, filmul fiind mai degrabă unul care se axează pe personaje și evoluția lor atât în afara, cât și în cadrul clubului. Există câteva personaje cheie, precum bad boy-ul grupului, Benny (Austin Butler), soția sa, Kathy (minunata și fosta

mea colegă de platou, Jodie Comer), președintele și fondatorul clubului, Johnny (inegalabilul Tom Hardy) și mulți alții. Fiecare actor care apare își face treaba de minune chiar și în niște partituri mai mici, iar aparițiile lui Norman Reedus, Michael Shannon, Mike Faist și Karl Glusman sunt excelente. E o plăcere să te uiți la actori buni care populează distribuția unui film și care îl fac să prindă viață, conduși cu grijă și distrându-se, în același timp. Mi-era dor să văd un film cu Tom Hardy, care aici cred că a găsit în el ceva lăsat în urmă de Marlon Brando din The Wild One (care se regăsește chiar și ca referință în film).

Golanii pe motociclete sunt transformați în niște eroi tragici, cu povești de viață care de care mai complicate, cu noroc sau ghinion, dar care, în esență, sunt doar niște sensibili neînțeleși care caută scăpare călare pe motoare.

o dramă despre abuzul de putere „Nedoriții. Blocul 5 nu se

predă”,

ființe umane, în timp ce Habi se luptă să apere drepturile comunității sale împotriva planurilor de reamenajare a cartierului. În spatele ușilor închise, Pierre concepe un plan ce include demolarea blocului, ceea ce declanșează o confruntare inevitabilă cu Habi și restul locuitorilor.

Talentatul regizor parizian Ladj Ly, intrat în cinematografie ca realizator de documentare, revine pe marile ecrane cu o poveste captivantă și tensionată despre viața în suburbiile sărace ale Parisului, în „Nedoriții. Blocul 5 nu se predă” („Les Indésirables”). Acest noul film al său, mult așteptat după succesul dobândit cu „Les Misérables” (premiat la Cannes și nominalizat la Oscar), explorează problemele persistente legate de rasă și clasă, evidențiind inegalitățile adânc înrădăcinate în societatea franceză.

Protagonista filmului, Habi (Anta Diaw), este o tânără femeie puternică și implicată în organizațiile sociale locale. Alături de ea, Pierre (Alexis Manenti), un fost medic care preia funcția de primar după moartea subită a predecesorului său, aduce o nouă viziune asupra conducerii orașului. Întâlnirea și conflictul

dintre cei doi devin centrul unei povești pline de tensiune și dramatism.

„Les Indésirables” debutează cu o scenă dură din Bâtiment 5, un bloc de locuințe sociale predominant ocupat de persoane de origine africană. Pierre, noul primar, privește locuitorii mai degrabă ca pe voturi potențiale decât ca pe

Așadar, „Nedoriții. Blocul 5 nu se predă”, care va avea premiera pe 19 iulie, investighează viața în locuințele publice și scoate la iveală tensiunile dintre clasa muncitoare și autorități. Totodată, Ly demonstrează încă o dată talentul său regizoral prin scene de o putere viscerală, trecând de la momente de comuniune sinceră la confruntări intense. Iubitorii de istorie și ploturi ce reflectă realitățile sociale vor regăsi în acest film o dramă politică intensă, în care rezistența comunității nu este văzută ca un dar natural, ci ca o dovadă a eșecului statului.

Totodată, Ladj Ly continuă să exploreze temele sociale presante, confirmându-și locul de frunte în cinematografia contemporană. Spectatorii pot aștepta o poveste puternică, emoționantă și relevantă, care îi va provoca să reflecteze asupra inegalităților societale și a luptei continue pentru dreptate.

RINGO STARR, la 84 de ani

Nu știm dacă broccoli-ul asezonat cu afine este soluția (căci asta este rețeta pe care Ringo o tot propovăduiește), dar nu numai că nu ne miră faptul că Ringo împlinește luna aceasta 84 de ani, dar nici nu suntem surprinși de apariția noului său EP, Crooked Boy. Alcătuit din patru piese cu tente autobiografice, albumul a fost compus și produs de Linda Perry, fosta membră a proiectului

4 Non Blondes, într-o perioadă în care Starr este din ce în ce mai atras de formatul scurt al EP-ului.

Baterist extraordinar de influent al universului poprock și, totodată, o figură adesea detestată de ascultătorii pretențioși ai genului, Ringo nu a încetat vreodată să creeze controverse. „Ringo nu este nici măcar cel mai bun toboșar din Beatles”, ar fi zis John Lennon, însă o mică săpătură pe Google ne arată că remarca lui Lennon nu este adevărată, ci constituie mai degrabă o memă ce-l înconjoară pe Starr încă de la începutul carierei. În 1970, în contextul despărțirii Beatles, când McCartney își lansa influentul debut omonim, iar Harrison surprindea mapamondul cu triplul LP, All Things Must Pass, Ringo își încerca și el norocul, lansând Sentimental Journey, un album de standarde jazz care acaparau petrecerile mătușilor sale din

Liverpool. Desigur, de la bătăi de tobă rock and roll până la lamentări à la Frank Sinatra e cale lungă, însă Ringo a avut mereu norocul colaborării cu artiști legendari. Nu de alta, dar până și Quincy Jones a acceptat să-i orchestreze lui Ringo câteva standarde, în contextul în care Sentimental Journey primit cât se poate de negativ de presă și fani. Cu toate acestea, colaborările lui

membru al grupului Toto. În plus, după despărțirea Beatles, Ringo a rămas singurul membru al trupei care a colaborat constant cu toți ceilalți, până la moartea lui Lennon, în 1980.

Starr a fost printre primii toboșari care și-au lipit numele trupei de fața de rezonanță a tobei mari, a influențat masiv felul în care percuționiștii muzicii rock își contruiesc ritmurile, iar în iarna lui ’64, atunci când Beatles au apărut pentru prima dată pe televizoarele americanilor, a demonstrat unei generații întregi că bătutul la tobe e simplu, cool și distractiv. Într-o lună în care celebrăm 84 de ani de la nașterea acestuia, nu ne rămâne decât să-i ascultăm discografia și să spunem și noi „peace and love” –faimoasa remarcă pe care

Starr o zice

Ringo cu artiști renumiți nu se opresc aici. În 1988, acesta a creat Ringo Starr’s All Star Band, un supergrup menit să-l acompanieze în turnee, prin care s-au perindat cantautorul american Dr. John, bateristul Levon Helm (The Band) sau Steve Lukather, influent session musician

sEBastIaN MaRCOVICI

”Ne dorim să fie un festival cât mai colorat, care atinge cât mai multe gusturi”

Focus in the Park își continuă ascensiunea și în 2024! Dar pentru a pune Sibiul pe harta marilor festivaluri de muzică din țară, evenimentul își propune o serie de schimbări în organizarea sa. Una se întâmplă din acest an: (re)introducerea biletului de intrare. Vor urma și altele. Despre traiectoria festivalului am stat de vorbă cu Sebastian Marcovici, organizator. INTERVIU

Focus in the Park pășește în cel de-al doilea deceniu de existență cu o schimbare majoră în ceea ce privește accesul publicul: reintroducerea biletului de intrare. De ce era necesară această schimbare în traiectoria festivalului? Aș vrea să lămuresc încă de la început un aspect. Ediția a 11-a nu e prima ediție cu bilet de intrare. În 2013, când am început Focus Festival, a fost tot o ediție cu bilet de intrare. Apoi au urmat, într-adevăr, nouă ediții cu acces liber. Noi, la Focus, dintotdeauna am vrut să ne arătăm respectul față de artiști. Prin acest bilet se reflectă atât respectul față de artiști, cât și față de public, pentru că, din punctul nostru de vedere, acest bilet de intrare e unealta necesară ca să putem aduce artiști și trupe

mari la Sibiu, nume relevante în momentul de față. De aceea a fost nevoie de această schimbare, cum o numești, de reintroducerea biletului de intrare, pentru că e singura modalitate prin care putem să creștem și mai mult festivalul.

În Sibiu, mai ales după 2007, există o adevărată ”cultură” a evenimentelor cu intrare liberă. Care a fost reacția generală a publicului care a participat la ediții anterioare când ați anunțat că festivalul va avea acces pe bază de bilet? Părerile au fost împărțite. Sunt oameni care de nouă ediții ne spun: ”Cum puteți face acest festival fără bilet de intrare?”. Aceeași întrebare ne e adresată și de colegii din breaslă, organizatori de mari evenimente muzicale

din țară. Cred că cea mai mare ”greșeală” a noastră a fost că ne-am depășit limitele de fiecare dată și am avut un festival cu acces liber, dar organizat la rangul unuia cu bilet de intrare. Pe de cealaltă parte, au fost și oameni nemulțumiți. Eu înțeleg frustrările și bucuriile fiecăruia. Și tocmai datorită faptului că sunt în asentimentul tuturor oamenilor cărora tot anul le e foarte dor de acel vibe pe care îl are Focus in the Park în Parcul Sub Arini, am reușit să venim cu niște prețuri decente și accesibile. Focus in the Park e festivalul cu cele mai ieftine bilete de intrare din țară. Intrarea pe zi la festival va fi de 100 lei, cred că e mai ieftin decât la un concert organizat într-un club. Noi sperăm că acest gest absolut firesc de introducere a

biletului de intrare făcut vis-avis de organizarea festivalului și față de artiști, să nu fie un impediment pentru fanii Focus in the Park. În momentul de față biletele early bird puse în vânzare sunt aproape epuizate.

Va avea introducerea biletului de intrare o greutate și asupra line-up-ului edițiilor viitoare?

Deja din acest an putem vorbi despre îmbunătățiri: 50% din line-up e format din artiști și trupe din străinătate. Știu și observ că și alte evenimente muzicale din Sibiu aduc nume internaționale, dar ceea ce ne diferențiază pe noi e faptul că încercăm să aducem artiștii de talie internațională ai momentului, care sunt prezenți și pe main stageul altor mari festivaluri din Europa. Sunt artiști activi care încă au ceva de spus. Bineînțeles, că ne întindem și în funcție de buget. Și da, deja am început să creionăm line-up-ul pentru ediția din 2025, am pornit discuții cu mai mulți artiști internaționali, dar toate informațiile vor veni la momentul potrivit.

Pentru ca un festival să crească are nevoie de ajustări continue. Care sunt principalele schimbări pe care le ai în vedere pentru viitorul apropiat pentru ca Focus in the Park să-și continue ascensiunea?

Dorința mea personală e clar să rămânem unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din Sibiu și nu numai. Următorul pas firesc ar fi ca festivalul să aibă o nouă locație, să poată

funcționa 24 de ore. Nu știu când se va produce acest miracol, sigur nu în următorii doi ani. Momentan în Parcul Sub Arini festivalul trebuie să se oprească la 12 noaptea. Așa că ne-am dori un parc, o pădurice unde să ne putem muta și să nu deranjăm pe nimeni dacă ne întindem cu distracția până în zorii zilei.

Chiar dacă ediția din acest an e de fapt a 11-a, numărătoarea o ia de la început fiind prima ediție, după o pauză de nouă ani, cu bilet. Cum se reflectă acest nou început în felul în care este conceput întreg festivalul? Festivalul tot timpul a fost organizat și gândit ca un festival mare. În alte orașe, un festival de dimensiunea Focus in the Park ar fi avut fără doar și poate bilet de intrare. Cu toate acestea, până anul trecut noi am avut intrare liberă. Cel mai important e line-up-ul pentru care chiar am depus mult efort ca să fie așa cum e. Apoi, toate activările partenerilor pe care le vedem la Focus in the Park sunt activări pe care le vedem și la marile festivaluri, Electric Castle de exemplu. Anul acesta vom avea un balon cu aer cald, care cred că va fi atracția principală, mai ales că va oferi o panoramă superbă a festivalului și a parcului. Vom avea o zonă de pop-up market, un pop-up restaurant. Apropo, Focus in the Park e singurul festival unde îți poți rezerva o masă și să savurezi bunătăți în timp ce te bucuri de muzică și atmosferă.

Ce vreți să le dați oamenilor la Focus in the Park din punct de vedere muzical, ca experiență, ca întâlnire cu alți membrii ai comunității care aleg un stil de viață alternativ?

Comunitatea Focus a avut de-a lungul anului mai multe evenimente surpriză, la care fanii au putut câștiga sau achiziționa bilete. Fanii festivalului, la care ținem cel mai mult, vor avea experiența și bucuria de a-și întâlnii artiștii favoriți. Am creat fiecare zi a festivalului astfel încăt să atingem toate gusturile posibile. Ne dorim să fie un festival cât mai colorat, care atinge cât mai multe gusturi. Focus in the Park nu e un festival nișat, noi promovăm muzica bună de diferite genuri. Și în acest an, fanii își pot întâlnii artiștii la sesiunile de Meet & Greet. Ca experiență, cel mai important pentru noi e să punem Sibiul pe harta festivalurilor mari din țară. Acesta e principalul obiectiv al festivalului Focus in the Park.

BUENA VISTA SOCIAL CLUB O aniversare cu (mult) cântec

Cu 25 de ani în urmă, odată cu premiera din 1999 a documentarului realizat de celebrul cineast german Wim Wenders, Buena Vista Social Club, o filă din povestea artei contemporane şi lifestyle-ului cubanez, rămasă în obscuritate timp de jumătate de secol din cauza revoluţiei lui Castro, s-a transformat într-un real fenomen cu impact global. Cu mult timp înainte ca Obama, cu ajutorul Papei Francisc, să facă un pas esenţial în normalizarea relaţiilor dintre democraţiile occidentale şi Cuba, Wim Wenders (Perfect Days, Wings of Desire, Paris, Texas) a prezentat întregii lumi acest univers plin de culoare şi sunet, de viață şi de emoţie al membrilor unui fost hub artistic din Havana, fondat şi devenit faimos în anii ’40, centrat pe susţinerea stilurilor muzicale tradiţionale afro-cubaneze.

Buena Vista Social Club a fost închis în timpul Războiului Rece, ca o consecinţă a politicii guvernamentale de abolire a centrelor culturale şi sociale etnice în favoarea societăţilor integrate rasial, dar şi a emergenţei muzicii Pop şi Salsa (derivată din muzica cubaneză, însă distilată în SUA), ce au dus son cubano într-o zonă de nişă, şi doar obstinaţia şi inspiraţia tandemului Wim Wenders-Ry Cooder au făcut posibilă redescoperirea acestor bijuterii artistice vii şi a mediului lor creativ de către melomani. Inclusiv cei români, pentru că, pe parcursul a

10 ani, în marea lor majoritate - cu excepţia doar a lui Rubén Gonzáles, decedat în 2003, şi a lui

Amadito Valdés -, membrii Buena Vista Social Club au concertat la noi oferind experienţe memorabile, indiferent că ne gândim la Ibrahim Ferrer la Sala Palatului în 2004, la concertul lui

Orlando ‘Cachaito’ López şi Manuel ‘Guajiro’ Mirabal din 2006 sau la cel susţinut de Compay Segundo în vara lui 2009, ca să nu mai vorbim de Adios!, emoţionantele cântări de rămas bun din 2014, la care au participat Eliades Ochoa, Omara Portuondo, Guajiro Mirabal şi Barbarito Torres.

Întorcându-ne la documentar, care avea să fie nominalizat în 2000 la Oscar, acesta se relevă ca rezultat al combinării fericite a trei perspective culturale distincte: patrimoniul afro-hispanic din Cuba, inaccesibil atâta timp din cauza blocadei politice, apoi viziunea eliberată complet de prejudecăţi a unuia dintre cei mai pasionaţi exploratori ai confluențelor sonore multietnice, americanul Ry Cooder, şi, nu în ultimul rând, estetica unui artist vizual şi cineast caracterizat în aceeaşi măsură de spirit cultural transfrontalier prin teme şi forme de expresie, europeanul Wim Wenders, deja nominalizat la Grammy în 1998, pentru un alt documentar, Willie Nelson at the Teatro.

Performanţa aproape miraculoasă a lui Wim Wenders cu Buena Vista Social Club, de a surprinde cu resurse minimale, într-un mod relevant, esenţa acestui grup de muzicieni trecuţi cu greutate prin viaţă, pe un teren care îi era completamente străin, îşi găseşte explicaţia - dincolo de experienţa în cinematografie - în sensibilitatea aparte care se relevă în acuarelele şi fotografiile sale, prezentate publicului încă din anii ’80 în galerii şi muzee de artă. Expoziţii precum Pictures from the Surface of the Earth sau Two or Three Things I Know About Edward Hooper arată uluitoarea sa capacitate de absorbţie, filtrare şi interpretare a adevărului ‘real’, care devine un adevăr artistic ‘personal’, inclusiv în documentarele sale pre-Buena Vista, precum “jurnalele” Tokyo-Ga şi Notebook on Cities and Clothes, şi, mai apoi, în Biopic-urile dedicate coregrafei Pina Basuch şi pictorului Anselm Kiefer. Wenders n-ar fi ajuns însă în Cuba fără muzicianul californian Ry Cooder, pe care-l

cunoscuse la filmările pentru Neo-Noir-ul Hammett, debutul la Hollywood din 1982 al regizorului, pentru care fusese angajat de F.F. Coppola. În locul lui Cooder a fost însă preferat atunci un compozitor de clasică, John Barry, cu toate că avea deja la activ mai multe OST-uri, dar prietenia legată cu Wenders avea să ducă în 1984 la capodopera Paris, Texas. Altfel, Ry Cooder s-a impus nu doar ca unul dintre cei mai valoroşi chitarişti slide din întreaga istorie a muzicii, dar şi ca un producător extrem de influent în spaţiul World Music, premiat în carieră cu şase Grammy-uri, extrem de implicat în proiecte cross-over, în cadrul cărora a colaborat cu muzicieni din Africa, India şi America de Sud, aşa că acceptarea invitaţiei de a participa la un session în Havana cu muzicieni din Mali a fost firească. Doar că aceştia n-au primit viza, iar Cooder, deja la faţa locului, a decis să înregistreze cu nişte muzicieni locali un album de... son cubano.

LP-ul Buena Vista Social Club, lucrat în numai şase zile, a depăşit la scurt timp de la lansarea din toamna lui 1997 un milion de unităţi vândute, iar Cooder compusese cam tot atunci şi muzica pentru filmul The End of Violence al lui Wenders, aşa că acesta s-a numărat printre primii căruia i-a împărtăşit entuziasmul descoperirii muzicii lui Ferrer, Ochoa & Co, şi o casetă cu înregistrări, plus câteva vorbe la telefon au fost suficiente pentru o deplasare la Havana. De acolo, inclusiv prin contribuţia filmului care a rezultat, Buena Vista Social Club a devenit o parte importantă a istoriei Pop(ulare), dar şi a poveştii personale a fiecărui pasionat ce a intrat în contact cu această muzică fără vârstă.

Ry Cooder | foto © Donata Wenders

foto © buenavistasocialclub.com

Wim Wenders

foto © Gerhard Kassner

Cosmin Mihuța

Mutat de aproape 15 ani la Sibiu, Gugulan Rock Open Air este cârligul care îl leagă pe Cosmin de Caransebeșul natal. Despre ediția aniversară care va avea loc în zilele de 16 și 17 august, am stat de vorbă cu Cosmin Mihuța, principalul organizator al festivalului.

Când și cum a prins contur festivalul? Primele gânduri și discuții au apărut în cadrul unui grup de prieteni cu care mergeam pe la festivaluri. Ne-am gândit că dacă ne unim forțele putem să creăm un eveniment pe gustul nostru, cu trupe și artiști din țară cu care ne cunoșteam. Asta se întâmpla la sfârșitul lui 2013. Am pus totul cap la cap, iar în 2014 a avut loc prima ediție, la care a participat o mână de oameni, prieteni și familiile noastre, cărora le mulțumim pentru tot sprijinul oferit. Mixând pasiunea noastră pentru rock și mândria locală pentru ”gugulani” - denumirea generică sub care sunt cunoscuți bănățenii de munte din nordul județului Caraș-Severin, neam zis Gugulan Rock Open Air și așa a început povestea noastră. Am improvizat o scenă, niște mese pe terenul unui prieten și cam a asta a fost - multă muncă și multă pasiune. Ne-am dat seama, totuși, că nu o să putem continua fără sprijinul autorităților locale.

Cât de greu se construiește un festival întrun oraș care nu se află pe harta orașelor cu evenimente culturale majore? Drumul nu a fost greu, ci extrem de greu! Toți oamenii din zonă își îndreptau atenția spre Timișoara, Cluj-Napoca sau București pentru că în Caransebeș nu erau evenimente de profil. Sprijinul pe care ni l-a oferit Primăria a fost o gură de aer, dar noi nu aveam pe atunci experiență în organizarea de evenimente, așa că a trebuit să învățăm totul din mers. Marea șansă a fost încăpățânarea noastră ca de la o ediție la alta să facem mai mult și mai mult. Planul nu a fost să dezvoltăm o afacere, ci un eveniment de suflet făcut din pasiune, la care toată lumea să aibă sentimentul că se află printre prieteni. O dată ce am început să aducem și

trupe din străinătate, am început să fim frecventați de festivalieri din Serbia sau Ungaria, ceea ce ne-a bucurat enorm.

Pentru că urmează o ediție aniversară, cât de mult se reflectă această bornă în line-up? Întotdeauna am conturat line-up-ul după gustul nostru, niciodată din perspectivă comercială. Așa s-a întâmplat și pentru ediția aniversară. Am reușit să punem în cap de afiș două nume bine cotate: Evergrey și Equilibrium. Line-up-ul e mult mai consistent, dar aș mai aminti de Anarhia, prietenii noștri din Lugoj cu care am crescut. Ne bucurăm că se reunesc și revin pe scenă aici. Ediția aniversară vine și cu alte surprize, dar mai ales cu bucuria de a ne revedea unii cu alții pentru că muzica rock e cea care ne aduce o dată pe an împreună.

Cum ai descrie familia de ”gugulani” care

s-a format de-a lungul unui deceniu în jurul festivalului? Mâna de oameni de care spuneam mai devreme s-a mărit de la un an la altul. S-au creat prietenii în cadrul evenimentului, așa că oamenii se bucură să revină. Sunt oameni cu care împărtășim aceleași valori, același stil de viață definit de muzica rock. Așa a prins însemnătate și sloganul nostru ”Țineți minte trei cuvinte: Gugulanii merg înainte!”. Fericirea lor e fericirea noastră, e ceea ce ne face să nu renunțăm. Festivalul ăsta e făcut din pură pasiune și ne bucurăm să împărțim această pasiune cu tot mai mulți oameni. Pasiune e cuvântul care stă la temelia festivalului nostru.

Povestea din spatele unui eveniment sibian devenit fenomen național: ”Pune mâna pe chitară”

Dar ”Pune mâna pe chitară”

înseamnă mult mai mult de atât, e un proiect care-și propune să le insufle copiilor și tinerilor o pasiune adevărată care să-i însoțească toată viața. Tocmai de aceea am stat de vorbă cu Cosmin Marcu, omul care a gândit ”Pune mâna pe chitară”, ca să aflăm povestea din spatele proiectului care în doar 10 ani a devenit un fenomen național în rândul tinerei generații.

”Să prinzi drag de muzică!” - o idee atât de simplă și frumoasă stă la baza proiectului. ”În 2014, împreună cu niște prieteni am înființat Școala de Arte Play pentru că ne-am dat seama că în afară de Liceul de Artă, cei mici nu au unde să învețe muzică. Neam propus să-i facem pe copii să prindă drag de muzică, să învețe să cânte la un instrument. Cei

În weekend-ul 6-8 septembrie 2024, ”Pune mâne pe chitară” sărbătorește 10 ani de existență printr-o ediție aniversară a festivalului Guitar Meeting, susținută de Muzeul ASTRA, un partener special și o locație aparte. În cele trei zile sunt așteptați la Sibiu peste 15.000 de pasionați de chitară din 50 de orașe din România, dar și din alte țări, precum Serbia, Ungaria sau Polonia, dintre care 1.000 vor fi chitariști. Toți vor avea parte de o experiență unică, cum nu le oferă niciun alt festival din țară, pentru că munca lor de un an e încununată în Concertul-Manifest care va avea loc pe scena de pe lac a Muzeului ASTRA, alături de artiști consacrați și în fața unui public uriaș. www.zilesinopti.ro

mai mulți copii își doreau să cânte la chitară. E un instrument simplu, popular, accesibil și versatil, poți cânta orice gen de muzică. Treptat am descoperit că cel mai simplu mod de a-i motiva să exerseze e să-i provoci să cânte hituri ale unor formații celebre precum Metallica, Beatles, Queen. Am luat câteva superhituri rock, primele au fost ’Let It Be’ și ’Brick in the Wall’, le-am rearanjat astfel încât să poată fi cântate în câteva acorduri și așa am reușit să-i facem pe copii să învețe să cânte la chitară repede și ușor, dar să le și facă plăcere în același timp. O metodă atât de simplă și cu un efect fantastic. În fiecare an făceam o serbare cu copiii de la muzică, iar în 2015 căutam un loc potrivit. Am ales Piața Mică și am zis că dacă tot e într-un spațiu public să-i invităm pe toți chitariștii din Sibiu să învețe cele 10 piese din playlist și să ni se alăture.

Așa ne-am trezit cu aproape 150 de chitariști din Sibiu și nu numai. Am cântat la unison cele 10 piese. N-o să uit niciodată începutul concertului și primele acorduri de chitară ale piesei ’Amintire cu haiduci’ a lui Vali Sterian. După doi ani în care am repetat această experiență ne-am dat seama ce potențial enorm și neexploatat are chestia asta”, își amintește Cosmin Marcu despre începuturi. A început ca o serbare și a devenit un fenomen! Cosmin Marcu spune că e un proiect viu, trăiește prin el însuși, crește an de an și își găsește calea singur: ”Noi suntem aici doar ca să ne asigurăm că nu deviază de la scopul său. Mulți oameni, mai ales cei care veneau din afara Sibiului, ne-au sugerat să îmbogățim programul, să includem mai multe evenimente. Așa am ajuns în 10 ani de la o cântare într-o după-masă de sâmbătă la un adevărat festival de trei zile. În timp ne-am dezvoltat, am creat o serie de instrumente de învățare, am urcat pe YouTube tutoriale după care oamenii pot învăța să cânte la chitară și așa am ajuns la pasionați de chitară din toată țara și chiar din străinătate. Canalul de YouTube ’Punemanapechitara’ conține acum 60 de tutoriale video ale unor superhituri folk-rock românești și străine.”

Cum era și normal, comunitatea formată în jurul proiectului a crescut de la un la altul. În momentul de față Cosmin ne spune că e vorba de aproape 10.000 de pasionați de chitară cu care sunt în contact permanent: ”Numărul de chitariști care susțin Concertul-Manifest a crescut de la an la an, iar la ediția

aniversară estimăm că vor fi 1.000 de chitariști din 50 de orașe din România, dar și din Serbia, Ungaria sau Polonia. Vor cânta 20 de melodii folk și rock susținuți de artiști reprezentativi.”

De ce e un festival unic cum nu mai e altul în România? ”Guitar Meeting e un festival pentru care te pregătești permanent. Te motivează fantastic când știi că înveți tot anul să cânți la chitară acasă, iar apoi vii aici și ești tratat ca un artist care performează pe o scenă adevărată, în fața unui public adevărat. Plus că treci de la starea pasivă, aceea în care asculți muzică, la cea activă, când performezi pe scenă pentru oameni. Din ce știu, nu cred că mai există un astfel de proiect în Europa. Noi le oferim o serie de contexte în care ei să cânte: ateliere, concerte, serenade pe stradă, în parcuri sau în piațete. Festivalul e construit de fapt în jurul unei pasiuni, aceea de a cânta rock la chitară, și oferă fiecărui participant o experiență memorabilă. Să iei chitara în spate după ce ai învățat să cânți 20 de hituri folk-rock, să vii de la Iași, Oradea, Galați sau Craiova și să cânți împreună cu artiști consacrați și alți 1.000 de tineri pe care nu i-ai văzut în viața ta, chiar e o chestie unică”, ne explică Cosmin. Tinerii câștigă un hobby pe viață, iar dacă ai un hobby ești un om mai fericit! Știm cu toții cât de importante sunt pasiunile în viața unui om, mai ales în anii copilăriei. În contextul în care tânăra

Pune mâna pe chitară, Piața Mică, Sibiu, 2015

Pune mâna pe chitară, Piața Mică, Sibiu, 2016

Pune mâna pe chitară, Piața Mică, Sibiu, 2017

Pune mâna pe chitară, Piața Mică, Sibiu, 2018

generație petrece îngrijorător de mult timp în fața ecranelor, l-am întrebat pe Cosmin Marcu cum reușește să-i facă pe tineri să ia o pauză de la tehnologie: ”Multă lume ne întreabă câți chitariști participă. Scopul nu e să batem recorduri de participare sau să formăm chitariști profesioniști. Ce câștigă acești copii e un hobby pe viață, în asta consta valoarea proiectului. Pentru că știm că un om cu hobby-uri e un om fericit, capabil să facă în jurul lui o lume mai bună. Dacă 1.000 de tineri pleacă de la Sibiu cu drag de muzică, dar și cu empatia, creativitatea și sensibilitatea mai dezvoltate, ei vor fi generatori de bine în comunitățile în care se întorc. Simplu de tot. Numai în acest context e important numărul de chitariști care participă la eveniment. Altfel, 500 sau 1.000 sunt doar numere care poate că dau bine la presă.” Despre puterea muzicii folk-rock și valorile pe care le insuflă! Înțelegem tot mai bine ce rol are tehnologia, de exemplu, în viața noastră, dar l-am întrebat pe Cosmin Marcu care e puterea muzicii: ”Tehnologia are rolul ei, e importantă, dar să știi să cânți la un instrument muzical îți dezvoltă gândirea critică și puterea de introspecție. Muzica te conectează cu adevărat. Cea mai mare valoare a proiectului constă în puterea de a uni, de a aduna mii de pasionați de muzică care nu s-au întâlnit niciodată și care apoi cântă împreună într-unul dintre cele mai emoționante și vibrante evenimente. Pentru că să nu

Pune

uităm, ei se întâlnesc cu alte sute de tineri cu aceeași pasiune din alte zone ale țării, dar pe care nu-i cunosc. Și fac ceva împreună. Cântă la chitară. Aici se leagă prietenii care au acest motor comun: muzica și chitara. Timp de trei zile, toate barierele de vârstă, etnie, condiție socială și financiară cad și rămâne doar puterea muzicii de a uni oameni. Copiii ăștia care vin la Sibiu și cântă la chitară au parte de o experiență intensă, de apartenență la o comunitate unită în jurul unei set de valori precum libertatea de expresie, autenticitatea, pasiunea, demnitatea, toleranța. Ei pleacă de la Guitar Meeting cu altă stare de spirit, aproape cu o altă mentalitate. În plus, le arătăm tinerilor că mai există și altă muzică decât cea difuzată la radio sau cea care se aude pe la festivalurile mainstream. Copiii trebuie să afle că mai există și alt gen de muzică. E o chestiune de cultură generală. Încercăm să le insuflăm valorile culturii rock-folk prin contactul cu piesele, versurile, artiștii, poveștile acestor legende, prin chitară ca simbol al acestei culturi și prin muzică, forma de expresie artistică care stimulează coeziunea socială. Un alt aspect important e că ei păstrează viu un patrimoniu cultural imaterial imens. Acești tineri devin adevărați ambasadori pentru muzica rock-folk. Ei sunt cei care nu lasă ca aceste piese să fie uitate.” ”Pune mâna pe chitară” are un impact mai puternic asupra tinerilor decât are sistemul de învățământ! La ora asta, ”Pune mâna pe chitară” prin dimensiunea și nivelul său de intervenție e unul dintre

Pune mâna pe chitară, Muzeul ASTRA, Sibiu, 2021

Pune mâna pe chitară, Piața Huet, Sibiu, 2019

Pune mâna pe chitară, Habermann Markt, Sibiu, 2020

mâna pe chitară, Iulius Parc, Cluj-Napoca, 2022

programele educaționale cu cel mai mare impact din toată țara. Se derulează în cadrul unor cluburi de chitară din România, dar și în școli din Sibiu, Cluj-Napoca și Timișoara, unde învățătorii și profesorii de muzică sunt pregătiți pentru a-i putea învăța pe copii să cânte la chitară. Aceasta e doar una dintre confirmările faptului că ”Pune mâne pe chitară” e un program cu un impact și cu rezultate reale, vizibile. Cosmin precizează că ”e un proiect tipic EDUITAINMENT cu două componente: pe de o parte, cea educațională în care ne propunem să-i facem pe copii să prindă drag de muzică și chitară, iar pe de cealaltă parte, cea de entertainment prin festivalul Guitar Meeting care adună la un loc întreaga comunitate de pasionați de chitară din toată țara.”

Au vrut să renunțe, dar au avut aproape parteneri care i-au susținut! Un proiect precum ”Pune mâna pe chitară” nu ar fi fost posibil fără susținere, iar Cosmin Marcu spune că sprijinul comunității e decisiv: ”De multe ori ne-am gândit să renunțăm, dar am întâlnit întotdeauna oameni și parteneri care au înțeles valoarea proiectului. Mă refer în primul rând la părinții copiilor și instructorii de chitară din întreaga țară, la Ilie „Manole” Vlad și trupa Antract, la Alin Dincă „Coiotu” de la Trooper, Adrian Despot de la Vița de Vie, Tudor Chirilă de la Vama, Mircea Vintila, la Cristi Hrubaru de la Rock FM, dar și la susținătorii financiari și partenerii proiectului.”

”Pune mâna pe chitară” s-a născut și a crescut la Sibiu, însă a devenit un fenomen

național! Pentru că în cei 10 ani de existență proiectul a creat numeroase comunități de chitariști în diferite regiuni ale țării, au avut nenumărate solicitări de a organiza evenimentul și în alte orașe. Cosmin spune că scopul nu e de a replica festivalul în orașele țării: ”Nu vrem să transformăm acest proiect care are la bază o componentă educațională într-un eveniment de entertainment. România e plină de așa ceva. Scopul nu e să mergem prin alte orașe, ci să susținem pasionații de chitară din aceste regiuni. Dar când comunități precum cele din Timișoara și Cluj-Napoca se organizează atât de bine și ne creează toate condițiile pentru a ne găzdui, nu putem refuza. E fantastic să constatăm că acest program-eveniment generează un impact și rezultate palpabile, indiferent de orașul sau de contextul în care are loc.”

O chitară îți poate schimba viața! Anul acesta, pe scena Galei Premiilor OSCAR, compozitorul suedez Ludwig Göransson, premiat pentru coloana sonoră a filmului ”Oppenheimer”, le-a mulțumit părinților pentru că în copilărie i-au cumpărat chitări în loc de jocuri video. Pe final l-am întrebat pe Cosmin Marcu care e cel mai bun sfat pe care îl are pentru părinți: ”Să le ofere copiilor cadou o minge de fotbal, un aparat foto, un set de acuarele sau poate o chitară, pentru că de restul ’vor avea grijă’ rețelele de socializare și sistemul de învățământ.”

Pune mâna pe chitară, Muzeul ASTRA, Sibiu, 2023

Pune mâna pe chitară, Piața Unirii, Cluj-Napoca, 2023

Pune mâna pe chitară, Piața Libertății, Timișoara, 2023

foto 15 - Pune mâna pe chitară, Piața Unirii, Cluj-Napoca, 2024

De mult timp ne dorim să facem un festival

Atât. Pentru că uneori atât ajunge.

De mult timp ne dorim să facem un festival. Un festival care să contravină normelor, obișnuințelor, cutumelor, regulilor nespuse, a celor medievale, regulilor adânc înrădăcinate pe care le urmăm orbește. Un festival care să poarte un mesaj în oraș. Mesajul că ajunge. Că nu avem nevoie de prea mult ca să fim bine și să fie bine. Că uneori contează doar să fim împreună, fără fundițe. Că nu e nevoie să se vadă Sibiul de pe lună ca să fie atrăgător și chic. Că simplitatea e subestimată și vindecătoare. Un festival care să aducă în oraș artă și întrebări, discuții și teme de gândire, în loc de mulțimi aiurite. Un festival care să se adreseze sufletului. Atât. Pentru că uneori atât ajunge. Cel mai mic festival din Sibiu

Am căutat nume pentru acest festival. Am vrut să fie cel mai, așa cum ne place la Sibiu. Cel mai mare, primul, cel mai original, singurul, cu cei mai mulți oameni, unicul. Dar toate numele erau deja luate. Numai mic mai era disponibil. Toată lumea fuge de „mic”. Nimeni nu dă finanțare pentru ceva „mic”.

Nimeni nu vrea să apară acolo unde e doar „mic”. Mai ales la Sibiu, unde mic ne definește prin geografie. Așa că am luat noi, cei de la artă.nonstop, un spațiu de tipul artist run-gallery, cuvântul mic. Și a ieșit Cel mai mic festival din Sibiu.

Este important să sprijinim evenimente mici dedicate comunităților de nișă Programul festivalului propune teme de actualitate: un jurnal al momentelor neimportante din viață, drepturile copiilor, sau pur și simplu pace în lume. Ne dorim ca aceste mici evenimente, care ne aduc împreună timp de o oră, să încurajeze explorarea și acceptarea unor subiecte actuale. Ne dorim ca prin mici intervenții de artă să deschidem noi orizonturi și un apetit însetat pentru artă vizuală în Sibiu. Ne dorim să ne implicăm pentru, și să sprijinim evenimente mici dedicate comunităților de nișă, și să creăm astfel dinamismul unui oraș cu diversitate culturală de calitate. Prin spații mici, ca artă.nonstop, ne dorim să aducem arta vizuală contemporană într-un oraș în care aceasta nu este prea prezentă. Și o facem fără miniștri și fără panglici. Și fără prea mult tam-tam. Pentru că uneori atât ajunge.

PENTRU CĂ UNEORI ATÂT AJUNGE

25 IULIE - 22 AUGUST SIBIU, LA ARTĂ NONSTOP STR. TRIBUNEI NR. 13 CEL MAI MIC MARATON

În ton de sezon Rețete de smoothies

Probabil cea mai iubită licoare în sezonul cald este ice latte lângă această băutură cu tot felul de siropuri ce-i pot fi adăugate și cuburi de gheață ce se-nghesuie-n pahar, mai există și altele cel puțin (dacă nu chiar mai) bune. Pentru astăzi, vă propunem câteva rețete de smoothies – colorate și, bineînțeles, sănătoase.

Smoothie-ul poate ține de sete, dar și de foame, fiind o alternativă bună pentru un mic dejun rapid sau pentru un snack, dar trebuie consumat imediat după preparare, pentru a nu-și pierde proprietățile nutritive.

Este, prin excelență, o băutură versatilă, la îndemâna oricărui chef sau, după caz, amator în bucătărie. Important însă de reținut este faptul că, în ciuda simplității sale, are anumite ingrediente cheie: proteină (spre exemplu, iaurt), fructe (reduc inflamația și susțin sănătatea celulelor), verdeață (spanac, salată verde, pătrunjel, de exemplu, acestea fiind bogate în vitamine, minerale și fibre), o bază lichidă (lapte, apă, suc de fructe).

Probabil v-a mai scăzut entuziasmul datorită componentei „verdeață”, dar vă asigurăm că acestea nu se vor simți în băutură. În plus, în funcție de preferințe, puteți adăuga băuturii și grăsimi sănătoase, precum câteva nuci, un sfert de avocado, semințe de chia sau de in. Acum, că am trecut în revistă câteva noțiuni teoretice, putem lua un blender și să începem!

Căpșune și portocale

Probabil cel mai cunoscut smoothie este cel de căpșune, cu care spargem și noi gheața în rândul rețetelor de azi. Pentru el veți avea nevoie de: un iaurt – proteina de care vă spuneam, jumătate de ceașcă de suc de portocale, câteva căpșune –proaspete sau congelate, câteva frunze de spanac, un blender et voila. Simplu, nu?

avocado, spanac și fructe

Rețeta aceasta strigă verde, dar într-un mod sănătos. Vă sunt necesare pentru ea: patru mâini de baby spanac, două kiwi, un avocado, câteva semințe de chia și puțin ghimbir ras. În continuare, adăugăm baza lichidă, noi vă recomandăm puțin suc de lime și 150 de mililitri de apă (sau, vorbă arhicunoscută nouă – după ochi), dar, așa cum am stabilit la început, puteți alege orice bază lichidă doriți.

Mango și ananas

Pentru penultimul smoothie pe care îl aducem

în atenția voastră, aveți nevoie, ați ghicit, de mango și de ananas. Recomandăm 50 de grame din fiecare, combinate cu 150 de mililitri de lapte, suc de fructe sau apă, câteva frunze de spanac și o lingurință de semințe – in, chia, în funcție de preferințe. Mixăm totul și... that’s it!

Pepene roșu

Vedeta sezonului, pepenele roșu, nu putea să lipsească nici din smoothie pe care vi le propunem. Astfel, necesare sunt: firește, pepene roșu, tăiat cuburi, câteva căpșune, jumătate de banană, câteva frunze de mentă și o bază lichidă, spre exemplu: lapte, fie el vegetal sau nu. Pentru un smoothie mai consistent, adăugați mai multe căpșune, iar pentru unul mai diluat, creșteți cantitatea de lichid aleasă.

Mango și afine

Se spune că cei din urmă vor fi cei dintâi – dacă așa este și în cazul smoothies, vom afla. Între timp, noi punem în blender: 100g de afine, 100g de zmeură, 50g de mango, arhicunoscuta bază verde – spanac, salată, pătrunjel și 150 de mililitri de apă. Puteți adăuga câteva nuci sau semințe și enjoy your smoothie!

Acum, noi v-am propus aceste rețete în sezonul cald, dar ele sunt recomandate chiar și în sezonul rece, atunci când frigul și virusurile ne pun la încercare imunitatea. Așa cum am scris la început, smoothies sunt versatile, vă permit să vă jucați întocmai ca un canvas gol în așteptare de acuarele. Vă încurajăm să fiți creativi și să aduceți această alternativă sănătoasă în viețile voastre pe tot parcursul anului!

Vegetale pe grătar

E simplu să pui pe grătar, alături de mici și de fleici, ardei, roșii, vinete, dovlecei sau ceapă. Merg însă și niște legumicole la care nu v-ați gândit.

Grătarul e răspunsul, cui

îi pasă care e întrebarea?

Da, preparatele la grătar în curte constituie un răspuns excelent în materie de conviețuire, socializare, pofte, precum și un prilej mereu actual de a constata că nu iese fum fără arome. Sigur, n-o să ne învețe nimeni să facem grătar, în general, care e treaba cu afumarea, care merge foarte bine cu hidratarea, dar asta e o altă discuție.

Fiindcă în materie de grătar, suntem conservatori: punem cam aceleași lucruri la făcut, de la nelipsiții mici, ceafă, cârnați și coaste, la scrumbii, dacă e sezonul, avem surse bune și musafiri de soi. Pentru stomacurile ceva mai delicate, aruncăm pe grătar și niște legume, privite chiorâș, de parcă ar ocupa prea mult spațiu din cel, chipurile, rezervat exclusiv cărnurilor: ardei, vinete, roșii, dovlecei, ciuperci, ceapă. Un buchețel legumicol care vorbește despre toleranță – nu suntem foarte pregătiți să invităm în mod deliberat niște vegetarieni înrăiți la petrecere, dar dacă pică din întâmplare, să nu li lungească urechile în așteptarea cartofilor prăjiți. În plin sezon de grătare, vă propun, având ca sursă de inspirație portalul Fine Dining Lovers, să luați în considerare și alte legume sau chiar

fructe pe care să le puneți pe masă după ce au fost preparate cu ajutorul cărbunelui și al brichetelor. Aceste alternative nu sunt garnituri sau vocea a doua după carne, pot fi consumate singure și nici nu trebuie să ungeți grătarul cu slănină înainte de a le trânti să sfârâie: salată, cartofi dulci, castraveți, cicoare, ridichi, avocado, frunze de kale, varză de Bruxelles, praz, tofu, ananas! Salată la grătar. Poftiiim? Da, poftim, de ce să nu poftim?! Spălată bine, uscată natural, sărată, așezată pe marginea grătarului, mai la sfârșit, ca să fie foc mic, până prinde o culoare frumoasă, închisă, tăiată fideluță, apoi servită cu sirop de lămâie, ulei mai pricopsit, parmezan și migdale afumate. Varza de Bruxelles își dă arama pe față când e pusă la grătar și-și dezvăluie notele verzi dacă e fin carbonizată. Sucul de lămâie, nucile și din nou parmezan desăvârșesc combinația.

Ananasul la grătar e o vedetă nu doar pentru cei mici. Alte fructe-revelație de afumat și de consumat: banane (le puteți pune cu tot cu coajă), piersici, felii de pepene verde pentru o savuroasă aromă caramel, boabe babane de struguri. O să vă lingeți pe degete și nu le veți mai considera ca făcând parte din lumea mai puțin cizelată a grătarelor!

Sustenabilitate în gastronomie

Termenul de sustenabilitate e deja folosit în exces uneori. Chiar și atunci când e folosit de giganți industriali sau firme din domenii imposibil de catalogat drept sustenabile, termenul este alăturat mâncării foarte des. Așa că m-am gândit dacă pot găsi argumente, care să vorbească în favoarea produselor locale atunci când ne gândim la sustenabilitate, și cum putem să ne asigurăm că ceea ce mâncăm ajută cumva la protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Eu cred că aceste schimbări se întâmplă acum, în timp ce eu scriu aceste rânduri. Cred că ține fix de fiecare dintre noi să combată, așa cum poate mai bine cauza lor. Printre altele mâncând așa încât comportamentul propriu să nu ducă la dezechilibre și mai mari în natură.

Mă gândesc de fapt la două aspecte mari când caut aceste argumente care să susțină folosirea ingredientelor locale versus mâncare importată:  economisirea și combaterea risipei alimentare

 alegerea unor surse sustenabile de hrană

Ce pot să vă spun este că tot ceea ce facem e foarte important: cum păstrăm hrana în frigider? cum trecem peste anumite clișee estetice care ne inhibă să consumăm mâncarea urâtă? cum ne obișnuim să ne punem cantități foarte mici de mâncare și să nu aruncăm nimic? cum ne organizăm ca mâncarea pe care o avem să fie consumată în timpul corect? Cred că dacă ne facem măcar un pic gânduri în această direcție, exercițiul în sine ne ajută foarte mult să nu mai facem risipă. Ceea ce este deja un mare pas în economisirea și protejarea tuturor resurselor naturale implicate în producția mâncării cum ar fi energie, Funcționează cel mai bine cu produsele locale fiindcă în acest caz cunoaștem produsele și modul lor de folosire mult mai bine decât al unor creveți din oceanurile pământului.

Legat de punctul doi, Slow Food ne dă deja o mână de ajutor: cunoașteți producătorul și nu lăsa mâncarea să călătorească, îndeamnă această mișcare politică internațională. Adică cum facem

să alegem mâncare de calitate, cu gust și sănătoasă, curată – nefăcând rău mediului iar corectă având în minte un preț accesibil pentru consumator dar mai ales pentru producător. Ce ziceți, e greu să îți imaginezi că dacă comanzi un steak de vită din America de Sud, impactul tău asupra mediului este de ca. 40 de ori mai mare decât dacă mănânci ceva identic local? Sau că dacă încerci să supraviețuiești din hrană vegetală mai scazi cu încă 20-25 de ori impactul tău asupra mediului? Poate că nu realizăm încă dar fiecare steak din farfurie face diferența. Întrebarea e doar dacă ne pasă. Schimbarea climatică e acum, aici, doar reacția noastră e întârziată. Iar prin măsuri regenerative, de îmbunătățire a ceea ce consumăm zilnic, putem schimba starea de fapt.

Ciocolată + Cocktailuri = Cea mai bună combinație de Ziua Ciocolatei

e 7 iulie, iubitorii de dulciuri au un motiv în plus de sărbătoare: Ziua Internațională a Ciocolatei. Totuși, pentru că vremea de afară ar face ca ciocolata să se topească imediat și pentru că probabil suntem deja plictisiți de clasica înghețată de ciocolată, cum ar fi să încercăm niște cocktailuri cu ciocolată, care să dea acestei zile festive o notă mai interesantă?

Cui nu-i place un Martini bun? Ginul, Vermutul, coaja de lămâie și clasica măslină verde fac o combinație perfectă pentru o seară de vară la terasa preferată. Dar cum ar suna un Martini cu ciocolată? Pentru început, al nostru Martini cu ciocolată se prepară cu vodka, și nu cu gin, apoi vom avea nevoie de pudră de cacao pentru ornarea paharului, lichior de ciocolată și frișcă lichidă. Deși această rețetă nu aduce absolut deloc cu cea originală, aflați că iubitorii de Martini l-au descris pe cel cu ciocolată ca fiind cea mai bună alternativă atunci când vor un cocktail dulce, care să le aducă aminte de laptele cu cacao pe care cu toții îl savuram în copilărie.

Pentru iubitorii ciocolatei cu mentă, Grasshopper este cocktailul perfect de savurat în această vară. Aveți nevoie de lichior de mentă, lichior de ciocolată albă, frișcă lichidă și nucșoară rasă. Unul dintre cele mai spectaculoase lucruri la acest cocktail este (poate) culoarea, un verde-mentă care cu siguranță va atrage privirile și întrebările curioșilor în legătură cu „ce bem acolo?”. Nici iubitorii culorii roz nu au fost uitați, întrucât o altă versiune de Grasshopper se numește Pink Squirrel, iar în loc de lichior de mentă, pentru preparare, se folosește lichior de căpșuni.

Bushwacker este cocktailul pentru toți cei care apreciază ciocolata și romul. Pe lângă rom, ne trebuie: lichior de cafea, lichior de ciocolată neagră, lapte, cremă de cocos și nucșoară. Bushwacker este genul de cocktail care are nevoie, pe lângă amestecarea în shaker cu gheață a tuturor ingredientelor, de gheață pisată în paharul în care se servește, pentru a avea un gust și mai răcoritor.

Dacă cu rom și ciocolată s-au tot făcut rețete și știam deja că sunt o combinație pe cinste, ce ziceți de ciocolată cu whiskey? Pentru a prepara un Tootsie Roll autentic avem nevoie de whiskey, vin alb dulce, lichior de ciocolată, lichior de cireșe și cireșe confiate pentru decor.

Margarita este pe toate listele de cocktailuri potrivite pentru vară, așa că nu aveam cum să nu includ și o variantă de Margarita cu ciocolată. Pentru cei care doresc să comande această versiune a celebrului cocktail, Black Mole Margarita se numește, iar pentru cei care își doresc să îl prepare acasă, avem nevoie de: mezcal, lichior cointreau, suc de lime, sirop de ciocolată și portocale, lichior de ciocolată, apă minerală și o felie de lime pentru decor.

Pentru cei care își doresc să bea același cocktail ca renumitul jucător de golf, Arnold Palmer, aflați că, pe lângă celebrul ceai Arnold Palmer, există și Bay Hill Hummer, special conceput pentru cei care își doresc o băutură ceva mai tare. Avem nevoie de brandy, vodka, lichior de ciocolată și înghețată de vanilie aproape topită. De ce trebuie înghețata de vanilie să fie aproape topită? Pentru a se putea amesteca mult mai ușor în shaker alături de toate celelalte ingrediente.

Încheiem în forță cu un Death by Chocolate, care necesită pentru preparare: vodka, lichior de cafea, lichior de ciocolată, înghețată cu ciocolată, sirop de ciocolată, frișcă și gheață zdrobită. Asemenea desertului al cărui nume îl poartă, acest cocktail este special gândit pentru iubitorii de ciocolată care adoră cocktailurile dulci. De multe ori se recomandă renunțarea la frișcă pentru cei care își doresc să bea mai mult de un pahar din acest tip de cocktail.

Ar fi păcat să nu încercăm, în calitate de iubitori ai ciocolatei, măcar una dintre aceste băuturi, dar dacă nu ne simțim îndeajuns de curajoși, milkshake-ul, tableta de ciocolată sau diversele prăjituri vor fi mereu la discreția noastră.

se relansează competiția ”Cindrel În a lergare”

După o pauză de 5 ani, se relansează competiția ”Cindrel ÎnAlergare”. Ediția a IX-a va avea loc în Păltiniș, pe 3 august. Organizatorii promit că anul acesta participanții vor avea parte atât de amintiri, cât și de noutăți. Tabăra de bază a competiției va fi în complexul Șanta din Păltiniș, care va pune la dispoziție locuri de parcare, de camping, cazare în

complex, mâncare proaspătă, băuturi, dar și momente de liniște și relaxare: foc de tabără sau concerte folk. Tabăra e locul de start al celor două probe ale competiției: maraton - cu o lungime totală a traseului de aproximativ 45 km, și semimaraton - cu o lungime totală a traseului de aproximativ 23 km. Maratonul e traseul preferat de alergătorii profesioniști, un traseu cu un grad ridicat de dificultate și cu o diferență de nivel pozitivă de aproximativ 1900 m, care îi va purta pe alergători prin locuri deosebite precum Şaua Bătrâna, Iezerul Mare al Cindrelului sau Vârful Cindrel. Semimaratonul e traseul preferat de alergătorii începători, un traseu cu un grad mediu de dificultate și cu o diferență de nivel pozitivă de aproximativ 1000 m, care îi va purta pe alergători prin locuri precum poiana Găujoara, cantonul Muncel și Vârful Oncești.

t riathlon în locuri de poveste: Zoo, a st R a și Mărginime

Sibiu Challenge Thriathlon, probabil cel mai frumos triathlon de asfalt din România revine în acest an cu ediția a III-a, în superba zonă a Pădurii Dumbrava, cu minunatele ei locații de poveste: Grădina Zoologică din Sibiu, Muzeul în Aer Liber ASTRA și drumurile județene dinspre Sibiu spre Rășinari și Cisnădioara. Competiția care pune la dispoziție 300 de

locuri pentru bicicliști, 200 la proba de Triatlon Olimpic, 75 la proba de Ștafetă, 120 la proba de Sprint Triatlon și 60 la Proba de Super Sprint va avea loc duminică, 4 august, între orele 08-15. Concurenții la curse individuale trebuie să finalizeze toate cele trei runde individual: înot, ciclism și curse de alergare. Proba de înot se va purta în Lacul Dumbrava Zoo. Traseul pe care se va pedala îi va purta pe participanți pe drumurile Sibiu - Rășinari și Sibiu - Cisnădioara. Traseul de alergare cuprinde zone din Muzeul în Aer Liber ASTRA și Grădina Zoo. Noutatea acestei ediții e proba super sprint: 300 m înot + 10 km bicicletă + 2,5 km alergare. Mai mult decât o competiție antrenantă, Sibiu Triathlon Challenge e o experiență completă care pune accent pe adrenalină, conectarea cu natura, descoperirea frumuseții locale și promovarea sportului în aer liber.

Caracterul inedit al evenimentului

Transylvania Classic e dat de mixul de mașini clasice și electrice. Să le luăm pe rând. Mașinile de epocă vin cu o poveste. Cum poate afla publicul aceste povești?

Evident, fiecare mașină are o poveste, iar în cazul celor clasice, numărul poveștilor este la fel cu cel al orelor petrecute de proprietari în garaj pentru a le recondiționa. Este vorba de multă muncă și pasiune, iar partea cea mai frumoasă este că aceste povești se pot afla direct de la cei care conduc aceste bijuterii în cadrul evenimentului nostru.

Pe de cealaltă parte avem participanții care preferă mașinile viitorului. Nemaifiind vorba despre

modele de colecție care nasc nostalgii, cu ce provocări vin deținătorii de mașini electrice?

Încă de la început am făcut și o clasă specială dedicată mașinilor electrice, pentru că acestea, cel mai probabil, reprezintă viitorul mobilității noastre. La prima ediție am avut la start trei mașini electrice, care în ziua a doua nu au parcurs tot traseul pentru că nu aveau suficientă autonomie. Dar câțiva ani mai târziu, toate mașinile pot parcurge întregul traseu, chiar și fără să alimenteze peste noapte în Piața Mică. Cred că este cel mai bun exemplu legat de cât de repede au evoluat aceste mașini. Acum provocarea e să parcurgă traseul cu cel mai mic consum de energie posibil și să nu primească foarte multe puncte de penalizare.

SORIN ITU

Transylvania Classic, competiția dedicată mașinilor clasice și electrice, revine între 8 și 10 august. Am aflat de la Sorin Itu, organizator, tot ce se întâmplă în cartierul general al evenimentului din Piața Mică, dar și cum vor fi marcați cei 50 de ani de când România are ”cel mai frumos drum din lume”Transfăgărășan.

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de când avem în România ”cel mai frumos drum din lume” - Transfăgărășan, care a făcut parte mereu din traseul raliului. Cum veți marca această aniversare? ”Cel mai frumos drum din lume” a fost inclus în programul evenimentului încă de la prima ediție și a fost de fiecare dată cea mai spectaculoasă probă a raliului Transylvania Classic. Și în 2024, punctul culminant va fi, desigur, urcarea pe Transfăgărășan, iar concurenții se vor lupta pentru Trofeul Transfăgărășan, un trofeu special care va fi oferit echipajului care câștigă această probă. Astfel, câștigătorul probei speciale de pe Transfăgărășan va intra în posesia unui trofeu unicat, conceput de artistul sibian Ioan Tămâian. S-au scris multe povești pe acest drum

la Transylvania Classic, în edițiile de până acum și sunt sigur că și anul acesta urcarea pe Transfăgărășan va fi o experiență unică pentru participanți.

Care sunt elementele care conferă caracterul inedit al fiecărei etape în parte? Avem un traseu de peste 400 de km pe cele mai frumoase drumuri din județul Sibiu. Pe acest traseu există și 13 probe speciale cu puncte de control orar gândite să solicite la maximum participanții. Cel mai inedit lucru la un raliu de regularitate este că fiecare echipaj află care va fi traseul cu foarte puțin timp înainte de start. De asemenea, fiecare probă specială are particularitățile ei pe care concurenții le vor descoperi abia în timpul concursului. Așa cum a fost încă de la prima ediție, Transylvania Classic e unul dintre cele mai dificile raliuri de regularitate din România.

Cartierul general al evenimentului va fi în Piața Mică. Ce vor putea vedea și face aici spectatorii în cele trei zile de Transylvania Classic?

Acțiunea începe încă de joi seara, pe 8 august, când e programat startul festiv. Spectatorii vor putea admira mașinile înscrise în competiție și vor putea afla mai multe despre fiecare model. După start, echipajele vor pleca într-un tur la pas pe străzile din centrul vechi, după care vor reveni în Piața Mică. Tot aici va avea loc și evenimentul

www.zilesinopti.ro

Transylvania Classic 2024 se desfășoară în perioada 08 - 10 august 2024 și este o acţiune cofinanţată de Primăria Municipiului Sibiu și de Consiliul Județean Sibiu. Transylvania Classic este o competiție dedicate mașinilor clasice și electrice susținută de Orange. Partenerii evenimentului: Orange, Snap-on, flylili.com

Parteneri mobilitate sustenabilă: Retrasib, EV-mag, Asociația pentru Electromobilitate, Tesla Happy Owners România

Orange Weekends, proiecția de film fiind înlocuită acum cu o zonă în care pasionații de jocuri video își vor putea arăta abilitățile. De asemenea, și partenerul Snap-On a pregătit o serie de activări pentru toți cei care vor fi în Piața Mică pe toată perioada raliului. Tot aici se va desfășura sâmbătă seara, 10 august, festivitatea de premiere. Așa că toți cei care vor să vadă echipajele participante, dar și să afle mai multe despre mașini și să participe la evenimentele speciale organizate de parteneri sunt așteptați în Piața Mică în fiecare zi, de joi și până sâmbătă seara.

Pornind de la moto-ul evenimentului ”Un raliu ca o vacanță”, de ce e potrivit weekend-ul când are loc

Transylvania Classic pentru un city break pentru cei din afara Sibiului?

Transylvania Classic atrage două tipuri de turiști la Sibiu. Pe de o parte sunt cei pasionați de mașini care vin să admire modelele clasice și electrice, iar pe de cealaltă parte sunt cei care vor să descopere frumusețile Sibiului de la volanul mașinii personale, iar asta e cu adevărat o experiență unică. În fiecare an alegem traseul în așa fel încât participanții să descopere cele mai frumoase locuri din județ și să se simtă efectiv ca într-o vacanță. Partea frumoasă e că acest raliu de regularitate e deschis pentru oricine deține un carnet de conducere valabil și se poate participa cu orice tip de mașină. Anul acesta sunt participanți din Belgia, Germania, Franța, Cehia și Grecia, confirmând încă o dată că evenimentul a devenit o atracție și pentru străini care vor să descopere în acest fel orașul și județul Sibiu.

Aria Sibiu - Un Paradis al Distracției și Relaxării

Într-un oraș dinamic și vibrant precum Sibiu, oportunitățile pentru recreere și relaxare sunt mereu binevenite. Recent, Aria Sibiu a inaugurat o zonă de joacă modernă și captivantă pentru copii, situată lângă bazinele noi. Acest loc a devenit rapid un punct de atracție principal pentru familiile din regiune, oferind atât copiilor, cât și părinților, un spațiu ideal pentru petrecerea timpului liber.

Noua zonă de joacă de la Aria Sibiu este concepută pentru a satisface nevoile energetice și creative ale copiilor de toate vârstele.

Echipamentele moderne și sigure sunt proiectate pentru a stimula imaginația și a încuraja jocul activ. Printre facilitățile oferite se numără:

Structuri de escaladă: Acestea permit copiilor să își testeze abilitățile motorii și să își dezvolte încrederea în sine.

Topogane de diferite mărimi: De la cele mici, pentru copii, până la toboganele mari și rapide pentru cei mai aventuroși.

Jocuri de apă: Ideale pentru zilele fierbinți de

vară, aceste jocuri aduc o doză suplimentară de răcoare și distracție.

Această combinație diversificată de echipamente asigură faptul că fiecare copil găsește ceva pe placul său, fie că preferă să escaladeze, să se dea pe tobogan sau să se joace cu apă. Zona de joacă este monitorizată constant pentru a garanta siguranța copiilor, permițând părinților să se relaxeze știind că cei mici sunt în siguranță.

În timp ce copiii se bucură de aventurile lor, părinții au la dispoziție un spațiu de relaxare deosebit pe plaja de pe Rooftop. Aceasta oferă o vedere panoramică asupra orașului și a împrejurimilor, creând un ambient perfect pentru relaxare. Plaja este dotată cu șezlonguri confortabile, umbrele de soare și o atmosferă care te face să te simți ca într-o stațiune de vacanță.

Roof Bar-ul adaugă un plus de confort și rafinament. Aici, părinții pot savura o gamă variată de cocktailuri exotice, sucuri naturale și băuturi răcoritoare. Fie că preferați un mojito clasic, o piña colada răcoritoare sau un smoothie sănătos, barul are ceva pentru fiecare gust.

Aria Sibiu a pus un accent deosebit pe accesibilitatea și confortul vizitatorilor. Zona de joacă și plaja de pe rooftop sunt ușor accesibile, cu parcări ample și facilități moderne. Vestiarele, dușurile și toaletele sunt curate și bine întreținute, asigurând o experiență plăcută pentru toți vizitatorii.

Această combinație armonioasă de distracție și relaxare face din Aria Sibiu o destinație de top pentru zilele însorite, oferind o evadare perfectă din rutina zilnică și creând amintiri de neuitat pentru toți membrii familiei.

Dacă nu ați vizitat încă această minunată locație, este timpul să o faceți și să descoperiți toate surprizele plăcute pe care le oferă.

ROOF BAR ȘI PLAJĂ!

De luni până duminică de la 10:00 la 21:00

PLAJA DE PE ROOFTOP

TIPS & TRICKS

Cât de multe încap într-o geantă?

Mary Poppins ar fi surprinsă, dar și mândră, în același timp, dacă ar vedea câte genți, care mai de care mai încăpătoare, îi fac concurență în prezent. Și, la drept vorbind, există genți din care ne-am aștepta să iasă și chiuveta din bucătărie, la cât de încăpătoare sunt. Printre acestea, se numără și geanta de plajă, vedeta acestui sezon literalmente cald.

Înainte să împachetați toate cele necesare unei zile la plajă, vă recomandăm să vă alegeți o geantă potrivită, cu cel puțin un compartiment (dacă este cu fermoar, lucky you), pentru a fi mai ușor să vă organizați. Pentru azi, venim în ajutor cu un kit potrivit de pus în geanta de plajă.

1. Întotdeauna, SPF first

Despre importanța unei protecții solare sau SPF, probabil, ați auzit. În caz contrar, vă spunem că este imperios necesară – nu doar în zilele calde, ci pe tot parcusul anului, pentru a vă proteja împotriva razelor UVA și UVB. Astfel, o protecție solară potrivită ar trebui să aibă un factor de protecție mai mare sau egal cu 30. Un SPF cu factor de protecție mai mic de

15 va proteja doar într-o măsură, relativ, superficială. În plus, este important de reținut faptul că „water resistant” nu este echivalentul lui „waterproof”, astfel că este important să vă reaplicați protecția o dată la două ore –chit că înotați sau nu. PS: Pe lângă crema cu protecție solară, adăugați și un balsam de buze cu aceleași proprietăți. Enjoy the sun in a healthy way!

2. Ochelari de soare all the way

Câte bătăi de cap ați experimentat în timp ce vă căutați perechea perfectă de ochelari de soare? În final, dacă ați găsit-o pe cea care vi se potrivește și vă face să vă simțiți bine, aflați că mai e nevoie să țineți cont de un lucru. Imperios necesar atunci când ne alegem perechea de ochelari – trecând peste sfaturile privind ramele potrivite în funcție de forma feței - este ca lentilele să aibă filtru pentru razele UVA și UVB pentru a vă proteja ochii, nu doar pentru a arăta bine. Astfel, verificați întotdeauna această proprietate a lentilelor, iar dacă ea nu există, vă încurajăm să vă continuați căutările. O ramă frumoasă ne face să ne simțim bine, dar una care are și lentilele potrivite will be end game.

3. Puțină cultură

Presupunem că o zi la plajă include momente de relaxare, de evadare din universul social media pe care îl explorăm zi de zi. Așa că pentru a vă detașa, măcar pentru câteva minute, de amalgamul de mesaje, de postări și de story-uri, vă propunem și chiar vă încurajăm să faceți loc, printre prosoape și loțiunile din geanta de plajă, și unei cărți sau unei reviste. Firește, esențială fiind relaxarea, puteți alege cărți ușor de citit, care nu necesită o atenție constantă – Emily Henry, spre exemplu, are o colecție impresionantă de cărți, multe de tipul enemies to lovers, care sunt ușor de parcurs și care credem că vă vor aduce un zâmbet pe față. În plus, am auzit că bronzul se asortează cu o carte bună, so... let’s give it a try.

4. What about a cover-up?

Știm cu toții sau, cel puțin, marea majoritate, momentul acela în care avem nevoie de acel ceva bun de pus deasupra costumului de baie atunci când vrem să mergem să mâncăm sau să ne plimbăm. Deși un prosop este cea mai la îndemână variantă, ea nu este mereu și cea mai flatantă. Vă recomandăm, deci, un coverup, un kimono, o cămașă, ușor de îmbrăcat și care să vă pună silueta în evidență. Alegeți o astfel de piesă dintr-un material lejer, în care vă puteți mișca și respira în voie – and that’s it. Fancy and ready for having fun while looking amazing!

5. Puțină organizare în portfard

Pentru că cel mai neplăcut moment la plajă este acela când loțiunile de corp curg în geantă, vă recomandăm să fiți atente la modul în care le organizați. Recomandat ar fi să le puneți separat, fie într-un zip bag, fie într-un portfard special. Tot la capitolul portfard, vă recomandăm să aveți unul special pentru costumul de baie ud. Existența portfardurilor în geantă o va ține pe aceasta organizată și, automat, vă va fi mult mai ușor să luați ceea ce aveți nevoie fără să scoateți tot conținutul genții.

Nu am trecut în revistă șlapi, prosop sau sticlă de apă pentru că ele ar trebuie să existe în mintea fiecăruia atunci când împachetează pentru plajă. Pe lângă acestea și cele de mai sus, sperăm să aveți energie bună, oameni care vă fac să vă simțiți bine and... a lot of fun!

Funcțiuni de actualitate

într-o clădire de patrimoniu

Biserica din Curciu

Colectivul biroului de proiectare Modul 28 BA din Sibiu descrie procesul de proiectare și execuție a refuncționalizării spațiilor anexă a bisericii din Curciu cu toate provocările acestui program de arhitectură complex.

Programul Adaptive

Reuse, destinat bisericilor fortificate din Transilvania, se referă, în linii mari, la adaptarea construcțiilor anexe ale incintelor pentru funcțiuni contemporane. Inițiativa pleacă din credința că muzeificarea obiectivelor de patrimoniu nu servește bunăstării acestora pe termen lung, mai ales în cazul unor construcții de importanță secundară, așa cum sunt anexele.

Situația existentă cu care ne-am confruntat este cea a unui ansamblu de trei clădiri anexe, un turn de poartă, o capelă și o locuință cu două încăperi, care în prezent nu servesc o funcțiune precisă. Doar biserica este restaurată și vizitabilă. Fortificația este situată într-un context izolat, evitat de turiști din cauza lipsei locurilor de cazare în apropiere.

Conversia funcțională a spațiilor e un pas spre redarea acestora comunității, chiar dacă nu vorbim în acest caz doar despre comunitatea locală, ci și despre publicul larg interesat de patrimoniu. Astfel, s-a conturat ideea realizării unor spații de cazare în încăperile disponibile, idee care, bineînțeles, a generat noi necesități de spațiu.

Pentru a înțelege firul narativ al intervenției de la Curciu, trebuie să vorbim despre metoda noastră de a aborda tipul acesta de proiecte, care se bazează pe un proces firesc: „citirea” și înțelegerea existentului, identificarea caracteristicilor valoroase și componenta ce aduce gradul de individualitate în proiecte, luarea unei decizii privind inserțiile ce se vor integra contextual și care vor fi marcate prin contrast.

Componentele cu valoare istorică și artistică există invariabil în acest tip de obiective și trebuie tratate cu rigurozitate, astfel încât intervenția de arhitectură să nu le obtureze, ci să le pună în valoare. După luarea în considerare a mai multor soluții, am decis asupra unei variante care păstrează existentul în forma prezentă, dar sugerează imaginea originală: o ramă din profile subțiri, ce reconstruiește prin analogie cu alte exemple similare desenul original al ancadramentului, însă nu substituie materialul original.

DESIGN/ ARHITECTURĂ

Dincolo de componentele decorative, valoarea istorică stă și în tipul de spațiu, în volumetrie, lucruri pe care ne dorim să le păstrăm și care influențează în mod direct cea de-a doua direcție abordată, îmbunătățirea calității spațiului prin tehnici neinvazive.

Reactivarea culturală a ansamblului presupune creșterea numărului de vizitatori, pentru care vor fi necesare spații suplimentare, iar decizia de a adăuga o construcție cu caracter temporar la exterior vine din dorința de a nu altera volumetria spațiilor interioare.

Propunerea noastră este o structură pavilionară, realizată din lemn, care se inserează în continuarea frontului existent. Deși se inserează în manieră contextuală, din punct de vedere al rezolvării planului și imaginii rezultate, se remarcă prin contrast. Astfel, prin alăturarea dintre o structură cu plan ortogonal, determinat de dimensiuni precise, cu o elevație deloc rigidă, care lasă să se citească elementele ce compun construcția, și austeritatea arhitecturii de zid caracteristică construcțiilor medievale, rezultatul este dinamizarea compoziției și reactivarea spațiului curții prin soluții ce țin de arhitectură.

Rezultatul este o compoziție ce conține atât construcții cu valoare istorică, dar și elemente de arhitectură nouă, plasate în contrast. Regenerarea ansamblului se realizează prin intermediul instrumentelor ce țin de

arhitectură, iar rezolvarea necesităților de spațiu dictate de noua funcțiune pot permite reintegrarea ansamblului în viața economică, socială și culturală a zonei.

Proiectul de refuncționalizare a anexelor Bisericii din Curciu va participa la concursul de arhitectură „Nature Paths”, din cadrul celei de-a 7 ediții a Bienalei de arhitectură Arhitectura.6 2024, eveniment care își propune să inspire o schimbare de paradigmă în domeniul arhitecturii. Pe parcursul a 9 săptămâni, echipa Bienalei va organiza în 9 orașe, din 6 județe, prezentări, expoziții, concursuri și ateliere: Brașov, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Reghin, Odorheiu Secuiesc și Gheorgheni. Va fi o călătorie prin inima țării, prin care aducem evenimentele noastre în comunități cheie ale regiunii.

Cea de-a 7-a ediție a început în februarie și se va încheia în noiembrie 2024 având ca temă centrală HUMAN NATURE. La Brașov, evenimentele vor avea loc în luna septembrie. Inspirată din soluții sustenabile, Bienala își invită participanții să exploreze posibilitățile oferite de arhitectura regională, ca exemplu de durabilitate și echitate. „Prin premiile acordate de votul publicului larg, aducem comunitățile în mijlocul transformării.” Votul publicului va fi deschis în lunile iulie și august, pe site-ul dedicat evenimentului: www.

arhitectura6.ro

Credite foto: Vlad Pătru

Pentru Berbecii care sunt singuri, pot apărea momente în care încep să înțeleagă ce fel de relație li s-ar potrivi ori i-ar împlini, sau ce fel de partener le trebuie. La alți Berbeci celibatari, un amor relativ recent dar destul de aprins poate căpăta accente neașteptate.

Racii celibatari nu prea sunt interesați să se angajeze într-o relație nouă. Eventualele excepții apar atunci când în viața lor revine, într-un fel sau altul, o persoană din trecut, cu care își amintesc că aveau niște afinități. Astfel de reîntâlniri sunt favorizate, mai ales la începutul lunii.

Balanțele se află într-o etapă de viață în care sunt mai puțin interesate de relațiile sentimentale pentru că simt nevoia să se concentreze asupra altor domenii. Pe de altă parte, este posibil ca dragostea să îți iasă în cale chiar dacă tu nu o cauți, și să o întâlnești la serviciu.

Cei care sunt (încă) singuri, sunt nemulțumiți sau frustrați și simt nevoia de ceva nou; cei care sunt deja implicați într-o relație, se pot confrunta cu mici desincronizări sau neînțelegeri. Celibatari iau posibilitatea să întâlnească dragostea la distanță.

Taurii care sunt singuri, au chef de aventură și de variație, sete de dragoste și își propun să iasă mai mult, să socializeze, să se distreze și să cunoască oameni noi. Este posibil să te reîntâlneștiîntâmplător sau nu - cu o persoană care a trecut cândva prin viața ta.

Dacă vrei să te simți apreciat sau chiar iubit, ai face bine să ieși în lume, să socializezi și să fii mai activ în compania unor oameni care te fac să te simți bine și care știi că te cunosc și te înțeleg. Nu este exclus ca anumite persoane din cercul tău de prieteni să interpreteze greșit.

Scorpionii celibatari tind să își dorească totul sau nimic. Cei mai mulți își doresc o relație stabilă, care să îi împlinească sufletește și trupește, dar au tendința să fie reținuți și timizi, probabil din cauză că se tem că ar putea face o alegere neinspirată.

Se preconizează destul de intensă în plan sentimental pentru Vărsători, în special pentru cei care sunt deocamdată singuri. Cei mai mulți sunt conștienți că au nevoie de o schimbare, dar unora nu le este foarte clar ce au de făcut pentru a scăpa de singurătate.

Sentimentele se pot exprima prin gesturi simple, de exemplu ajutându-ți perechea în gospodărie sau implicându-te în activități comune, inclusiv cu caracter practic. Să vă puneți de acord în ceea ce privește perspectivele relației și proiectele comune căutând factorul comun.

Fecioarele care sunt încă singure se gândesc serios dacă o relație stabilă este ceea ce au nevoie în actuala etapă de viață, dacă o astfel de relație le-ar ajuta să își găsească un loc în lume, sau dacă este vremea să acorde prioritate altor preocupări.

Dacă ești singur și îți dorești o relație, ai face bine să îți exprimi această dorință de față cu cei apropiați. Prietenii, vecinii și colegii sunt dispuși să te ajute și s-ar putea ca unul dintre ei să îți prezinte o persoană interesantă, care te atrage și ți se potrivește.

Peștii care încă nu și-au găsit perechea, tind să aibă ezitări în ceea ce privește oportunitatea unei relații noi, cel puțin deocamdată. Pești ajung la concluzia că este nevoie de o schimbare și că ar putea fi vremea să întemeieze o familie sau, cel puțin, să aibă o relație solidă și stabilă.

Berbec Capricorn

Vărsător

Pești

Balanță

Scorpion

Săgetător

Rac

Taur Leu

Fecioară

Gemeni

Horoscop

Sigrid Cîrjan

Sigrid spune despre ea că este o persoană creativă, de ceva vreme fiind orientată în mod special spre fotografie, găsind în asta atât o formă de terapie, cât și o punte de comunicare între ea și lumea exterioară. În aceeași măsură se simte foarte atrasă de psihologia umană și de conexiunea atât de înrădăcinată pe care oamenii o au cu natura.

DE CE SĂ LOCUIEȘTI ÎN SIBIU Locuiesc în Sibiu în special pentru toate zonele verzi accesibile și diversificate ce îl înconjoară: munți, văi, dealuri, o întreagă splendoare a naturii. Faptul că pot găsi liniște, dacă asta îmi doresc, este un al doilea mare plus.

TREI LOCURI PE CARE ORICINE AR TREBUI

SĂ LE VADĂ ÎN SIBIU Muzeul în Aer Liber ASTRA, Parcul Sub Arini și zona Parcul Cetății.

UN FESTIVAL TARE CU CARE ASOCIEZI SIBIUL Festivalul Internațional de Teatru - FITS, unde poate fi văzut și spectacolul ”Faust”, care, din perspectiva mea, este o experiență cu totul diferită.

ÎN SIBIU MĂ INSPIRĂ De multe ori mă

inspiră oamenii care vin și pleacă, colțurile de natură pe care le găsești la tot pasul.

UN GUST, UN PREPARAT SPECIFICE SIBIULUI

Ciorbă de porc cu tarhon, una din preferatele mele.

CEA MAI BUNĂ MÂNCARE DIN ORAȘ

O

GĂSEȘTI La Consommé Bistro, un restaurant care îți lasă o senzație de intimitate și unde mâncarea este splendidă.

CE TE FACE SĂ ZÂMBEȘTI PE STRĂZILE

SIBIULUI Felia de pizza de la Baci mâncată pe treptele ascunse din mijlocul orașului.

UN LOC PREFERAT DE UNDE POȚI VEDEA

TOT ORAȘUL În pădurea Cisnădioara, după o plimbare la pas de 20 minute, se poate ajunge într-un loc de unde se poate vedea tot orașul, stând la umbra copacilor. Un loc de liniște totală pentru mine.

SPAȚII DIN ORAȘ CARE MERITĂ SĂ FIE

REVITALIZATE Orice spațiu cu potențial orientat spre evenimente artistice, în special hale și clădiri părăsite, dar cu arhitectură faină.

FORMULA CARE DEFINEȘTE STAREA

DE SPIRIT A SIBIULUI Cred că este un oraș liniștit, cu arhitectură frumoasă și împrejurimi ce merită explorate.

SIBIULUI ÎI LIPSEȘTE Mai multă orientare spre tinerii artiști, care nu prea au un "sol fertil" pentru a se dezvolta sau experimenta.

CUMPĂRĂ

LOC DE JOACĂ PENTRU COPII

Bucură-te de vară, în Timișoara