Muzică și culori în 7 spații din inima Sibiului, la Musica Ricercata

Căutătorii de finețuri culturale se pot declara fericiți: între 20 și 26 iulie va avea loc la Sibiu, festivalul Musica Ricercata Op. 5, al cărui director artistic este dirijorul Gabriel Bebeșelea. Propunându-și să demonstreze conectarea Sibiului la curentele culturale ale lumii, festivalul abordează în acest an o temă dedicată Centenarului Ligeti: LIGESTEZIA. Sub sloganul ”Privește sunetul, ascultă culoarea”, cele șapte zile de festival vor plimba publicul printr-un curcubeu muzical, literar și arhitectural, iar accesul va fi liber la toate evenimentele.

György Ligeti e unul dintre cei mai mari compozitori ai secolului XX și s-a născut exact acum 100 de ani, respectiv în 1923, la 70 km de Sibiu. Omagierea sa e mai mult decât firească în contextul în care numele festivalului Musica Ricercata, în traducere ”muzică cercetată”, e titlul unei piese compuse de acesta. Transilvăneanul György Ligeti a devenit unul din cei mai importanți și influenți compozitori ai istoriei muzicii, compozițiile sale ajungînd inclusiv la rangul de ”pop culture”, prin utilizarea lor de către regizori celebri precum Stanley Kubrick în ”2001: A Space Odyssey”, ”The Shining” și ”Eyes Wide Shut”, Martin Scorsese în ”Shutter Island”, Tim Burton în ”Charlie and the Chocolate Factory” sau Gareth Edwards în ”Godzilla”.

LIGESTEZIA e un joc de cuvinte generat prin contopirea numelui lui Ligeti cu o însușire a lui, respectiv sinestezia, care e capacitatea de a vedea culori atunci când auzi sunete, o abilitate senzorială extrem de rară. Toate evenimentele din festival aduc publicului o experiență senzorială care îmbină întrun mod inovator sunetul și culoarea, în spiritul multiculturalismului transilvănean.

Fiecărei zile de festival îi coincide o culoare din ROGVAIV, fiecare loc de desfășurare al evenimentelor zilei respective fiind iluminat în culoarea corespunzătoare.

Festivalul debutează joi, 20 iulie, în ROȘU. Concertul de deschidere ”La Follia Stravagante” va aduce Orchestra

Națională de Tineret a Moldovei la Biserica

Ursulinelor, de la ora 19:30. Vineri, 21 iulie, Biserica Evanghelică Sf. Ioan va fi colorată în ORANJ, de la ora 21:00, când este programat recitalul ”Balade și jocuri”, susținut de violonista Alexandra Tîrșu.

Culoarea GALBEN va acoperi sâmbătă, 22 iulie, Sala Festivă a Bibliotecii Județene Astra, unde de la ora 21:00 va avea loc recitalul cameral ”Transinestezia” susținut de Ansamblul Musica Ricercata. Duminică,

23 iulie, Biserica Franciscană va fi VERDE, de la ora 19:30, pentru recitalul cameral ”Recercari et Canzoni” al cvintetului de suflători Duende. Sala Oglinzilor a F.D.G.R. se va colora în ALBASTRU luni, 24 iulie, de la ora 19:30, când va avea loc recitalul extraordinat ”Tablouri” susținut de pianistul Daniel Ciobanu. Marți, 25 iulie, Teatrul Național ”Radu Stanca” va găzdui în INDIGO un concert din cadrul festivalului. Este vorba despre concertul simfonic susținut de

Orchestra Națională de Tineret a Germaniei, cu Clemens Schuldt ca dirijor și Martynas Levickis la acordeon. Totul va culmina miercuri, 26 iulie, cu un concert extraordinar al Filarmonicii de Stat ”Transilvania” în Piața Mare, în nuanțe de VIOLET. Repertoriul va fi strâns legat atât de Sibiu, cât și de conceptele inovatoare ale lui Ligeti, care au reușit să schimbe cursul istoriei muzicii universale.

Seria de discuții cu publicul din acest an îi va aduce în fața sibienilor pe Gabriel Bebeșelea, Emil Hurezeanu și Ion Vartic, Mircea Cărtărescu și Radu Vancu, Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea.

profa de germană IRINA

„Cel mai mare cadou pe care l-am primit de la oraș e limba germană. Faptul că am ajuns de mică la școala germană a ținut atât de noroc, context, cât și de raportarea părinților mei la comunitatea germană pentru care aveau un respect deosebit, și aș îndrăzni să zic și de curajul lor de a paria pe mine, eu fiind fiică a doi sibieni get beget care nu vorbeau o boabă această limbă. La școală, în jurul meu, se vorbea exclusiv germana. Eram doar câțiva români, în rest prevalau etnicii germani, dar am avut parte de o învățătoare foarte bună care și-a dat tot interesul să ne integreze.

Țin minte că era îngrozitor la prima oră de luni dimineața. Trebuia să relatăm despre cum ne-am petrecut duminica și nu puteam să spun nimic, deși aș fi avut atât de multe de povestit. Mă ascundeam sub bancă pentru că mă gândeam cu groază că nu am cuvintele la mine. În goana și foamea asta după cuvinte, am primit cadou de la tata trei rafturi de cărți de copii în limba germană superb colorate și ilustrate pe care mi le-a cumpărat într-un gest salvator de la o librăreasă, care emigra în Germania și își vindea toate bunurile. A fost cel mai fain cadou care probabil mi-a definit tot parcursul. Cu ligheanul de mere lângă mine și cu dicționarul, dându-mă în balansoar, am început să citesc. Și am tot citit și abia după trei ani, într-a IV-a, am început să vorbesc germana. Nu e ca și cum până atunci nu aveam rezultate bune, dar nu îmblânzisem încă limba așa cum mi-aș fi dorit. În a V-a s-au mai echilibrat lucrurile, în a VI-a a venit revoluția și o mare parte din sași au emigrat. Am ajuns la Școala 2 mulți elevi vorbitori de germană și apoi am fost prima generație de cl. a VIII-a de la Colegiul Brukenthal. Deja îmblânzisem limba. Vecinii veneau la mama să le traduc rețetele de pe plicurile de budincă. Așa a urcat familia mea câteva trepte în admirația cunoscuților. Limba germană devenise o super putere pentru mine. Apoi, după liceu și facultate, am intrat cu toate motoarele pornite în profesie. Ce mi se pare fain e că am putut să întorc cadoul oferit de oraș. Sunt profă de germană și asta, pe lângă agenda culturală a orașului și încă vreo câteva activități, îmi umple toată săptămâna. Am vântul din spate construind pe o atracție a pieței ceva ce îi împlinește pe oameni. Cursurile de limbi străine sunt foarte psihologice, intră mult în sufletul tău, că nu poți învăța germana cu mâinile încrucișate, o înveți cu tot corpul, cu tot sufletul și atunci ai efectiv parte prin viziune, prin mesaj, prin structura limbii – de o nouă interpretare a vieții. Am început automat și firesc să vorbesc germana și cu copiii mei încădin maternitate. Îmi place să zic că pregătesc pentru oraș următoarea generație de vorbitori.”

Proiect dospit de Fundația Comunitară Sibiu, alături de wenglor Romania (

Despre un altfel de festival

Anul acesta a fost primul an în care am avut un badge la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. A fost singurul festival la care nu am îndrăznit nici măcar să visez că aș putea participa, ceea ce, cumva, m-a ținut și din a aplica pentru voluntariat. Cred că așteptasem cumva să mai cresc, să am mai multă experiență, înainte să ajung la marele FITS. Foarte pe scurt, pentru că nu am destule caractere ca să vă povestesc tot ce am trăit acolo, experiența la festival a fost una pe cât de obositoare, pe atât de faină. Pasiunea pentru partea organizatorică a evenimentelor m-a urmărit în ultimii ani constant, motiv pentru care am ajuns în tot felul de evenimente locale în care am primit responsabilități dintre cele mai diverse – de la distribuire de ecusoane până la întregul proces organizatoric prin care am trecut în 2022, la Astra Film Festival. Anul acesta, responsabilitatea a fost mai mică, însă cumva am simțit-o mai puternic decât pe cea avută anul trecut la AFF. Am simțit-o ca pe un upgrade la început. Însă apoi cumva m-am obișnuit cu ea și chiar am pierdut din vedere, pe alocuri, că eram la festival din postura de angajat, nu vizitator, recunosc. Iar asta mi-a adus frustrările din ultimele zile – faptul că trecusem cumva de primele zile pline de agitație, greutatea de pe umeri se ridicase, iar eu m-am relaxat. Un pic cam prea mult. La fel de repede m-am și redresat și am reușit să profit de ultima zi de festival cum se cuvine, cu transcrierea unui interviu despre frumoasa instalație-oglindă din Piața Mare.

Poate cuvintele mele pentru unii dintre voi sună plictisitoare, însă vă promit că tot ce simt în timp ce le aștern aici e la intensitate maximă. Cu primirea invitaților la FITS Talks, cu cafelele zilnice, cu poveștile cu prieteni noi și vechi, cu mustrarea primită, cu râsete și agitație, acest eveniment pentru mine a fost altfel. Și va avea mereu un loc deosebit în inima mea. FITS, mulțumesc.

WORKSHOP: DISCUȚII ȘI GUSTĂRI

ATELIER DE HENNA ȘI DE CALIGRAFIE

CONCERT ORIENTAL | SOLO

TÂRG ARĂBESC | EXPOZIȚIE

2 0 - 2 3

A i în arhitectură

Te-ai gândit vreodată că poți deveni designerul de interior al propriei case? Sigur că te-ai gândit, probabil ai și făcut-o deja în câteva rânduri, atunci când ai amenajat prima oară baia ori când ai cumpărat decorațiunile pentru living.

Dar acum poți face mult mai multe. Cu ajutorul Inteligenței Artificiale (AI), poți să compari mai multe genuri de decorare al unei camere. RoomGPT, de exemplu, poate transforma foarte rapid o poză a unei încăperi într-una amenajată complet. Dacă încăperea este goală, AI-ul o poate mobila în diverse moduri în funcție de destinația pe care o alegi tu (living, bucătărie, baie, dormitor ș.a.) și stilul amenajării (modern, vintage, industrial ș.a.).

Pare totul atât de simplu de cu toții ne putem acum gândi de ce, în cazul ăsta, mai avem nevoie de un designer de interior sau arhitect. Cred că, la fel ca în domeniul artei, unde cumperi un tablou pentru semnătura artistului, și la un birou de arhitectură apelezi pentru implicarea directă a arhitectului.

Niciodată dar niciodată un robot nu va putea însufleți un spațiu la fel cum o face un om cu trăiri și experiență de viață de zeci de ani. Iar un proiect de arhitectură nu înseamnă doar cumularea regulamentelor de urbanism la fel cum un proiect de design de interior nu înseamnă doar combinarea a câtorva poze de pe Pinterest. Interacțiunea cu omul din spatele proiectului rămâne prioritară. Sau ce, ție îți place când suni la bancă pentru o urgență și dai de robot cu răspunsuri predefinite care nu își rezolvă adevărata problemă?

www.teatrulgong.ro

Teatrul de Balet Sibiu dansează în Piața Mare, după o pauză de trei ani.

Piața Mare, locul de întâlnire cu cele mai importante evenimente culturale din Sibiu, redevine în acest an, după o pauză de trei ani, cauzată de pandemie, cea mai mare „sală de spectacole” sub cerul cu stele, în aer liber, pentru iubitorii dansului. Teatrul de Balet Sibiu se pregătește pentru închiderea stagiunii 2022 - 2023, cu un grandios spectacol de balet clasic, prezentat în premieră absolută în Piața Mare din Sibiu. Spectacolul „Rigoletto”, coregrafia Valentin Barteș, spectacol ce va aduce pe scenă peste 100 de artiști, va marca totodată reluarea tradiției baletului sibian de a se întâlni cu publicul în Piața Mare, la final de stagiune. Spectacolul va avea loc joi, 20 iulie 2023, de la ora 21:00, în Piața Mare, iar accesul publicului la eveniment va fi, ca în fiecare an, gratuit.

După o stagiune încărcată, în care baletul sibian a prezentat nu mai puțin de 49 de reprezentații de dans clasic, neoclasic, contemporan sau teatru-dans, a participat la turnee internaționale în Germania, Italia, Belgia, Olanda și Polonia și a dansat pe scena unora dintre cele mai importante festivaluri de artele sepctacolului din Europa, dintre care amintim aici prezența în premieră la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, cu spectacolul coupé „Bolero și În numele bucuriei” (prezentat indoor) și „În numele bucuriei”, prezentat în aer liber, dansatorii Teatrului de Balet Sibiu repetă pentru premiera absolută a spectacolului „Rigoletto”, coregrafia Valentin Barteș, spectacol care va închide anul acesta stagiunea, în Piața Mare Sibiu. Premiera „Rigoletto” se adaugă unei serii de cinci premiere pe care baletul sibian le-a prezentat publicului în acest an: „Romeo și Julieta. Rock Story”, coregrafia Marcello Algeri, (dans contemporan, pe muzică de Queen), „Despre noi”, coregrafia Dragoș Roșu, regia Beatrice Rancea (teatrudans), „Noaptea Valpurgiei”, coregrafia Valentin Barteș (balet clasic), „One way ticket”, coregrafia Sandra Mavhima (dans contemporan) și „Tango”, coregrafia Amalia

Mîndruțiu, regia Beatrice Rancea (spectacol de tangouri argentiniene).

„În 2010, am prezentat publicului primul spectacol de balet în aer liber, din istoria recentă a Sibiului, spectacolul „Carmen”, realizat de coregraful Valentin Barteș și am marcat atunci momentul de început al unei noi tradiții, aceea ca o dată pe an, vara, la final de stagiune, să dăm întâlnire publicului în aer liber și să ne bucurăm împreună de sublimul acestei arte minunate, care este baletul. Din 2010 și până în 2020, am produs pentru Piața Mare nu mai puțin de 24 spectacole de balet clasic, dans contemporan, teatru-dans, iar întâlnirile noastre cu publicul s-au bucurat în fiecare an de aprecierea publicului nostru. A venit momentul să reluăm această tradiție atât de dragă atât nouă, artiștilor, dar și publicului din Sibiu și pretutindeni și ne bucurăm că în acest an aniversar, când sărbătorim 15 ani de activitate, să îl avem din nou alături pe Valentin Barteș, un creator neobosit și un artist desăvârșit, care și-a dedicat întreaga carieră scenei dansului și alături de care am început acest demers în anul 2010.” Ovidiu Dragoman, Manager Casa de Cultură a Municipiului Sibiu - Teatrul de Balet Sibiu

Retrospectivă spectacole în aer liber produse de Teatrul de Balet Sibiu

2010: „Carmen”, coregrafia Valentin Barteș, regia MC Ranin, dirijor Gabriel Bebeșelea (balet clasic)

2011: „Romeo și Julieta”, coregrafia Pavel Rotaru (balet clasic)

2012: „Harap Alb. De la clasic la modern”, coregrafia Doina Botiș, Edi Stancu

2013: „Cenușa Timpului”, coregrafia Doina Botiș, regia Ovidiu Dragoman, cu participarea LIVE a trupei rock Riff

2014: „Concert en Bleu”, coregrafia Russell Hewey, „Nota, vă rog!”, coregrafia Aleisha Gardner și Russell Hewey, „Impetus”, coregrafia Aleisha Gardner

2015: „Escapadă urbană” și „Nichita” coregrafia Russell Hewey, „9 pași”, coregrafia Aleisha Gardner

2016: „Angelic”, coregrafia Ovidiu Matei Iancu, „Paria”, coregrafia Joshua Legge, „Einstein”, coregrafia Aleisha Gardner

2017: „Recolta”, coregrafia Jacob Connor, „Poveste despre suflet. Poveste despre trup”, coregrafia Kirill Ermolenko, „Swaraj”, coregrafia Joshua Legge, „Peer Gynt”, coregrafia Aleisha Gardner

2018: „Vicii”, coregrafia Claudiu Buldan, „Lacul Jazz”, coregrafia Kiril Ermolenko, „Pentru dragoste”, coregrafia Myrna Squire, „Dedicat suferinței”, coregrafia Angel

Martinez Sanchez, „Familia”, coregrafia Jacob Connor

2019: „În numele bucuriei”, coregrafia Angel

Martinez Sanchez, „Alice în țara minunilor”, coregrafia Jacob Connor

Despre Teatrul de Balet Sibiu

Teatrul de Balet Sibiu este prima companie de dans din România cu o componență internațională a corpului de balet, model adoptat în momentul de față și de celelalte corpuri de balet, ale operelor naționale din țară. Acest fapt conferă Sibiului și instituției o deschidere și vizibilitate extraordinare în plan internațional. În 2008, anul în care a fost înființat, Teatrul de Balet Sibiu avea doar zece dansatori, astăzi corpul de balet numără 35 de dansatori proveniți din România, Noua Zeelandă, Australia, Canada, Spania, Italia, Marea Britanie, Franța, Japonia, Republica Dominicană, Brazilia, Cuba și Ucraina. Instituția este solidară cu artiștii ucraineni afectați de izbucnirea războiului din țara vecină, iar în anul 2021 a primit în componența sa un cuplu de soliști ai Operei de Stat din Odessa, care s-au integrat foarte bine la Sibiu.