INTERVIU

CIPRIAN ȘTEFAN

Anul 2021 a fost unul deosebit de dinamic pentru Muzeul ASTRA. Pe lângă evenimentele binecunoscute deja, care adună mii și zeci de mii de vizitatori în fecare săptămână, de curând, Muzeul ASTRA a marcat și o premieră națională, aducând tehnologia VR în gospodăriile vechi, tradiționale. Despre toate acestea, dar și despre principalele evenimente din perioada următoare, am stat de vorbă cu Ciprian Ștefan, managerul general al CNM ASTRA.

Cu toate că traversăm vremuri difcile, Muzeul ASTRA și-a continuat misiunea, aceea de a f un spațiu viu și efervescent, care aduce oamenii și cultura laolaltă. După un 2020 cu multe luni de lockdown, cum a decurs prima jumătate a acestui an și cât de receptiv

a fost publicul?A fost un început de an benefc în ceea ce privește adaptabilitatea, dar și rentabilitatea. Cele 2 elemente, adaptabilitate și rentabilitate, generează un alt element providențial și anume sustenabilitatea. Ne-am readaptat la tot ce am învățat în perioada lockdown, perioadă în care am avut multe de învățat. De fapt, m-aș opri la acest aspect și anume faptul că mereu din orice experiență poate să reiasă un lucru bun. Da, e adevărat că acest virus ne-a ținut închiși sau, mai rău, ne-a îmbolnăvit și ne-a îndepărtat vizibil, însă prin #fenomenulASTRA am rămas conectați prin cultură. Și acum revin la întrebarea inițială și voi spune că prin proiectele noastre, în care au fost respectate toate normele impuse de autorități în combaterea virusului SARSCoV-2, publicul a fost receptiv findcă mai mult ca sigur de abia aștepta să i se ofere o astfel de ocazie. Un exemplu de adaptabilitate e proiectul ASTRA VR, în care tradițiile se regăsesc în gadgeturi de realitate virtuală. Avem 20 de perechi de căști VR pe care vizitatorii noștri le folosesc acum frecvent în 3 locații din Muzeul în aer liber. Un alt exemplu ar f interacțiunea vizitatorilor noștri cu platformele noastre de comunicare pe social-media. Impactul generat în prima jumătate de an e unul care se apropie de dublu față de aceeași perioadă a anului trecut. Am avut mii de oameni care au vizitat Muzeul ASTRA și s-au implicat activ în atelierele noastre interactive. Un exemplu în acest sens ar f ASTRA Multicultural, un eveniment care a reunit tot ce au mai bun în materie de dansuri tradiționale, meșteșuguri, gastronomie majoritatea etniilor din România. Am înregistrat aproape 8.000 de vizitatori, iar lista faptelor bune va continua în acest an.

Apropo de ASTRA VR, cum a apărut ideea de a aduce tehnologia VR în gospodăriile

vechi, tradiționale și ce pot experimenta vizitatorii prin intermediul ochelarilor VR?

Ce poate f mai provocator decât să realizezi o conexiune între ceea ce înseamnă arhaismul ruralității încă existent în România, dar și tehnologia atât de prezentă în multe spații din comunitatea europeană și cum un muzeu în aer liber poate să le echilibreze și să dea un mesaj de accesibilizare a patrimoniului către comunitate? ASTRA VR e un proiect care a luat un punctaj foarte mare și a primit o sumă de aproximativ 165.000 euro prin programul RO-CULTURA, pentru a pune în valoare patrimoniul etnografc prin utlizarea celor mai noi tehnologii multimedia. Implementarea proiectului durează până în luna februarie 2022. Peste 20 de specialiști din Muzeul ASTRA și nu numai (arhitecți, regizori, programatori, grafcieni și actori) au lucrat aproape 8 luni la realizarea expoziției ASTRA VR. Întreg circuitul expozițional e disponibil în română și engleză. Dispozitivele de ultimă generație redau o lume virtuală (la propriu!) a satului românesc, una animată 3D, în care sunt reliefate scene de viață, peisaje, natură, arhitectură și obiceiuri tradiționale. Noul circuit expozițional cuprinde Gospodăria de boștinar din Sebeșul de jos, Staulul și Gospodăria de oier din Rășinari, monumente expuse în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Proiectul mai cuprinde secvențe de benzi desenate și povești sonore despre păstorit și despre confecționarea lumânărilor din ceară, uleit și prepararea oțetului de mere. Până acum, publicul se arată interesat să experimenteze tradițiile românești utilizând tehnologie din prezent. Pentru acest proiect, însă ne trebuie mai mulți volunari, iar cu acest prilej fac un apel celor interesați să (ne) ajute să intre pe pagina noastră de facebook să afe mai multe detalii.

Cu ce evenimente îi întâmpinați pe cei care vă calcă pragul în perioada următoare?

Vom avea în perioada 13-15 august, Târgul Creatorilor Populari sau Târgul de Sfânta Mărie, cum e cunoscut de aproape 30 de ani de zile. E unul dintre cele mai importante evenimente, unul istoric pentru noi, am putea spune. Aici vor f prezenți zeci de păstrători ai meșteșugurilor tradiționale, care vor împânzi toată Dumbrava noastră minunată cu creațiile lor unice în lume. Mai avem în agendă Festivalul Tarafuri și Fanfare și programul Școală. Grădină și Peisaj, în care vom reclădi grădina din gospodăria țăranului român, cu toate ustensilele și metodele folosite din străbuni.

Astra VR Susțineți ideea că un muzeu în aer liber ”trebuie să-și

Astra Multicultural

depășească condiția”. În ce feluri credeți că a reușit acest lucru Muzeul ASTRA

până acum? Ne putem depăși condiția numai prin puterea exemplului! Numai prin a lua ”taurul de coarne”, cum se spune prin popor. Da, e foarte greu să te descurci fără a benefcia de o susținere direct proportională cu oferta și serviciile de calitate pe care le oferim. Dar asta nu înseamnă că trebuie să plecăm capul la astfel de probleme, ci din contră, e necesar să identifcăm soluțiile potrivite și anume generarea de proiecte sustenabile pentru obținerea de fonduri europene, implicarea unui plan managerial sufcient de abil încât să ducă evenimentele organizate pe agenda culturală a comunității locale. Pe de altă parte, tot ce punem în valoare în gospodăria noastră proprie trebuie să ne aducă vizitatori în număr mare (e de remarcat interesul în creștere al vizitatorilor din străinătate, care se apropie de un procent de 20% din numărul total), findcă, nu-i așa, cultura contează!

ARTĂ & MEDIU: Şi arborii comunică, nu-i aşa?

Continuăm să poluăm, să distrugem ecosisteme, să risipim resurse neregenerabile, toate în numele imuabilului confort personal. Încă nu conștientizăm în mod acut că, în loc să ne privim separați de natură, e nevoie să acceptăm că suntem parte a ei, că trebuie să o respectăm și să învățăm de la ea, rațional și emoțional. Iar rolul artei în nuanțarea atitudinii generale, cu speranța minimizării răului deja făcut, este esențial. Pentru că prin artă ni se poate pune clar în față impactul nemăsurabil asupra mediului al „micilor” noastre gesturi și... neglijențe cotidiene. În această vară, artiști reputați din întreaga lume au reacționat parcă la unison prin concepte de comunicare originale, diferite, însă materializate toate cu ajutorul limbajului arborilor.

Maya Lin: Ghost Forest (New York)

Manhattan. 49 de trunchiuri complet uscate de cedru atlantic alb, colectate din ecosistemul Pine Barrens, formează până pe 14 noiembrie foto © Dezeen „pădurea fantomă” din Madison Square Park prin care artista inspirată de arhitectura naturii, Maya Lin, atrage atenția asupra efectelor schimbărilor climatice. Arborii morți distonează prin aspectul de totemuri scheletice și dezolante în mijlocul unui parc metropolitan a cărui vegetație își modifcă perceptibil de jur-împrejurul lor culoarea și aspectul odată cu anotimpurile, reamintind zilnic celor aproximativ 60,000 de vizitatori de magnitudinea vulnerabilității planetei noastre, virusată grav de exploatarea sa irațională de către om.

MAYA LIN, sculptor și designer american, și-a clădit notorietatea deopotrivă prin proiecte de monumente istorice și instalații complexe cu puternice teme și mesaje ecologiste. SUPERFLUX, studio de design multipremiat pentru demersurile sale în registrul militant, este o prezență constantă prin instalații și flme în bienale și muzee de artă contemporană.

foto © Stephan Lux

Superfux: Invocation for Hope (Viena)

Până pe 3 octombrie, mai mult de 400 de pini înnegriți de funingine, arși în incendii de pădure, înconjoară sumbru un pâlc de arbori verzi și plini de viață poziționați în jurul unui ochi de apă (utilizat ca suprafață de proiecție pentru imaginile camerelor subacvatice) în centrul instalației Invocation for Hope, create de studioul anglo-indian Superfux la MAK (Muzeul de Arte Aplicate) în cadrul Vienna Biennale for Change 2021, pentru a ilustra tema evenimentului: Planet Love: Climate Care in the Digital Age. "Climate change is not a problem we can 'solve' but rather a predicament we must navigate with responsibility and urgency," a declarat co-fondatorul Superfux, Jon Ardern. Instalația oferă o viziune a unui peisaj post-antropocen în care oamenii învață să trăiască în armonie cu natura.

Es Devlin: Forest for Change (Londra)

Vasta curte interioară pietruită al istoricului complex arhitectonic Somerset House s-a metamorfozat în timpul London Design Biennale (01-27 iunie) datorită instalației create de Es Devlin, directoarea artistică a bienalei, care a utilizat 400 de arbori din 23 de specii și un OST compus din song-uri ale păsărilor, curatoriat de legendarul muzician experimentalist Brian Eno. Conceptul, pentru care autoarea a fost inspirată de literatura și teatrul clasic, s-a defnit ca „a place for transformation” și s-a materializat printr-o pădure pe care trebuie să o străbați în simplitatea ei aparentă, părăsind perimetrul arhitectural modelat prin design de către om, pentru a ajunge în luminișul central în care, pe piloni viu colorați, sunt expuse contrastant cele 17 obiective complexe ale dezvoltării sustenabile asumate de Națiunile Unite.

ES DEVLIN este celebră ca artist, stage designer și creatoare de sculpturi și instalații performative de mare anvergură, care combină în mod inovativ sunetul și lumina cu feluritele limbaje de expresie artistică.

ADRIAN DAMIAN

este scenograf de teatru extrem de apreciat la nivel internaţional și creator de experiențe multisenzoriale care utilizează tehnologia drept mijloc de exprimare artistică.

Adrian Damian: IQOS World – Network of Emotions (Bucureşti)

Instalația imersivă imaginată de Adrian Damian, inspirată de conexiunile dintre arborii de vârste diferite și de modul în care aceștia comunică în interiorul sistemului vegetal, foarte asemănător unei comunități umane, a reprezentat în iunie atracția principală a festivalului Romanian Design Week (04-13 iunie). Prin suprapunerea rețelei lumii vegetale cu universul social a luat naștere un spațiu contemplativ care oferă o experiență profundă a senzației de a f împreună, interconectați. În acest ecosistem multisenzorial, rolul tehnologiei este de a ne apropia și de a facilita aceste legături, chiar și atunci când ne afăm la distanță. „Împreună, suntem mai mult decât vedem. Ne defnim prin complexitatea conexiunilor dintre noi, care sunt adesea nevăzute. Acolo unde emoțiile ni se întrepătrund, se dezvăluie adevărata noastră natură. Acești copaci și dinamica relațiilor lor ne învață cine suntem cu adevărat, ne arată urmele emoțiilor noastre și cât de conectați suntem unii cu ceilalți. Mai avem multe de învățat de la ei.” - Adrian Damian

Metabolic Balance®

reglează-ți metabolismul pentru o viață sănătoasă

Metabolic Balance® este un program pentru reglarea metabolismului care ajută la pierderea greutății, realizat de medici și oameni de știință din domeniul nutriției. Cu ajutorul programului, disponibil acum și la Sibiu, pacienții își adaptează alimentația la un profl de nutriție sănătos, total echilibrat și realizat special pentru fecare pacient în parte. Baza este constituită de planul personal de nutriţie, realizat în funcție de datele actuale de laborator și de informațiile personale legate de sănătate.

Metabolic Balance® este un concept de nutriţie care printr-un plan individual, dezvoltat din punct de vedere medical și științifc, îmbunătățește calitatea vieții și sănătatea. Acest concept se bazează pe alimente naturale nemodifcate şi folosește o gamă variată de alimente ce pot f preparate în cele mai diverse forme. Varietatea şi bucuria culinară nu au de suferit, ci conturează drumul către o formă de alimentaţie sănătoasă, care poate f menţinută pe parcursul întregii vieţi. Pilonii conceptului metabolic balance® sunt validaţi de studii ştiinţifce. Aceste studii demonstrează că o îmbunătăţire a regimului alimentar pe baza principiilor metabolic balance® determină, în mod incontestabil, nu doar o scădere în greutate, ci garantează şi o stabilizare a greutăţii pe termen lung, reglarea senzaţiei de foame și saturaţie conform proceselor biologice naturale. Iuliana Lambru și-a început activitatea de consilier în 2017, după ce a slăbit 30 kg. Din ianuarie 2018, a deschis cabinetul în cadrul Clinicii Medicale Carpe Diem. „Adoptând o alimentație conform planului de nutriție, ne păstrăm starea de sănătate optimă, nu suferim de foame, nu ne simțim frustrați și putem sa ne bucurăm de o stare de sanatate optima și de o diversitate. Avem voie să facem mici excepții, dar trebui să înțelegem că diferența o fac cantitatea și frecvența cu care apelăm la acele grupe de alimente care nu ne lasă să ne păstrăm greutatea, cum ar f: făinoase, dulciuri, patiserie”, spune dr. Lambru. O consultație nutrițională inițială ne va ajuta să determinăm: • Starea nutrițională și compoziția corporală

BIA (Bio Impedance Analisis), tehnologie japoneză de ultimă generație, furnizează date extrem de importante referitoare la hidratare, masă musculară, masa grasă, masa osoasă, grăsime viscerală, informații deosebit de importante care permit evaluarea stării de sănătate și a riscului de îmbolnăvire. • Istoricul greutății și inventarierea obiceiurilor alimentare • Anamneza amănunțită și completarea istoricului greutății sunt instrumente valoroase pentru designul planului de nutriție și pentru identifcarea strategiilor de abordare. • Completarea jurnalului alimentar și interviul amănunțit, ne vor ajuta să determinăm care sunt cauzele kilogramelor în plus sau a problemelor de sănătate existente. Și foarte important vom face o inventariere a obiceiurilor alimentare: cum ar f dependența de dulciuri, gustările, mâncatul noaptea, etc. Stabilirea obiectivului (greutatea dorită). Puteți să afați mai multe detalii despre Metabolic Balance® accesând site-ul cu același nume sau direct la Clinica Medicală Carpe Diem, Strada Costache Negruzzi 12, Sibiu.

Editorial de ALIN GĂLĂŢESCU

“GAMES OF McQUEEN”

Interactivul şi multisenzorialul GAMES OF... McQUEEN - O combinaţie între lumea din Game of Thrones, combinată cu spaţiul grafic al lui Alexander McQueen şi cu universul aromelor din colecţia Histoires de Parfums (ELYSEE) - un trident de aur creativ. Cele 3 lumi sunt mixate astfel:

O poveste olfactivă despre misterele Trandafirilor - fie din Franţa - alături de istoriile lui Dumas şi ale "Omului cu Masca de Fier", sau din Turcia - cu alchimia orientală a vechilor haremuri, ascunzând frumuseţi unice / dublat totul de senzualitate şi transparenţe moderne / lemn magic de Oud şi legendele pădurilor necuprinse ale nordului...

Apoi o lume distinctă, special pentru Reginele Nopţii / Umbre / Incandescenţa tăcută / Frumuseţe atipică / Drumul Mătăsii / Vechea Persie descoperită în noi înşine / Irezistibilitate / Petreceri Fără Nume / 1001 şi Una de Nopţi de Dragoste / Nomad / Intim / TU...

În final este creat un loc aparte pentru personajele moderne, pline de încredere în sine, de vitalitate şi mister, de curiozitate şi deschidere spre revelaţie, pregătite pentru marele Catharsis, pentru străpungerea spirituală către o altă dimensiune a umanului sec XXI şi de acum înainte.

Astfel Orientul dialoghează cu Occidentul asemenea florilor de portocal, şofranului şi cardamonului, în osmoza neobişnuită cu lemnul de Oud şi de Labdanum, intensificat totul cu accente de piele. Şarpele înţelepciunii universale se scufundă în amintirea Imperiului Bizantin trecând împreună printr-o poartă a timpului spre un futurism epic năucitor de grafic.

Foto: Tiberiu Arsene / Vestimentaţie: Simona Semen / Accesorii: TRIA ALFA / Model: Andreea Matei / Make-up: Laura Perian / Hair: Mortasipu Ana-Maria / Încălţăminte: Musette / Retouch: Loredana Dumitrache / Locaţie: Exotique Romania / Concept şi Director Artistic: Alin Gălăţescu

Case de oaspeţi autentice în satele transilvănene

Experienţa de a fi oaspete chiar şi pentru o scurtă perioadă de timp în locuinţe specifice ale patrimoniului rural este din ce în ce mai căutată. Satele zonei transilvănene, de multe ori depopulate şi dificil accesibile ascund valori tradiţionale dintre cele mai autentice. Cu efortul concertat al iubitorilor de frumos, vechi locuinţe valoroase sunt scoase din anonimat şi introduse în circuitul turistic.

Una dintre organizaţiile care s-au preocupat de readucerea la viaţă a arhitecturii tradiţionale, fundaţia Mihai Eminescu Trust, patronată pentru o perioadă de 13 ani de ASR Prinţul de Wales, coordonează̆ proiectele de conservare a patrimoniului si revitalizare a satelor din Transilvania. Punând accent pe renovarea patrimoniului cultural religios si laic, dar si valorificarea acestuia prin proiecte de turism cultural responsabil, specialistii au reusit conservarea unor mestesuguri populare specifice. Lăsate în paragină pentru zeci de ani în cele mai multe cazuri, locuinţe tradiţionale sau conace, au primit o nouă viaţă. În satele în care timpul pare că s-a oprit, vizitatorii pot să experimenteze locuirea în case tradiţionale care păstrează mobilierul original si arhitectura tradiţională, bucurându-se în acelasi timp de dotările moderne. Toate spatiile care primesc oaspeţi au fost modernizae si dotate cu apă curentă, grupuri sanitare, bucătarii echipate, fară însă a-si pierde farmecul, folosind pe cât se poate materialele originale. Lemnul masiv, câteodată pictat, grinzile aparente, tencuielile din var cu texturi naturale, cromatica bogată si învelitorile cu ţiglă ceramică omniprezentă în toată zona caracterizează construcţiile atent restaurate. Piesele de mobilier din lemn masiv sunt originale sau replici realizate de mesterii populari ai zonei.

Dintre spaţiile speciale care oferă o experienţă rurală̆ autentică̆ în satele Viscri, Mă̆lâncrav, Richis, Criţ, Floresti, Breb, Alma Vii si Biertan se remarcă Conacul Apafi, clădire ce datează din secolul XVIII, fostă resedinţă de vă̂nătoare a familiei princiare maghiare Apafi, localizat în satul Mă̆lâ̂ncrav din judeţ̧ul Sibiu. Proiectul de restaurare al conacului a fost realizat de către o echipă de specialisţi si mesteri de excepţie, localnici si străini pe parcursul a 4 ani sub supravegherea si îndrumarea arhitectului Jan Hulsemann împreună cu mesterii în construcţîi Fritz Klutsch si Ernst Linzing. Reconstrucţia Conacului Apafi din Mă̆lâncrav a primit premiul II la Green Apple Awards, 2009 si premiul Europa Nostra pentru reabilitarea patrimoniului cultural arhitectural.

“Prețuim trecutul dar construim pentru viitor”

Mihai Eminescu Trust

Conacul Apafi satul Mă̆lâ̂ncrav din judeţ̧ul Sibiu

Conacul cuprinde în prezent 5 camere luminoase, fiecare dintre acestea dotate cu baie proprie pentru a corespunde standardelor actuale de confort. Mobilierul îmbină piese originale restaurate cu elemente moderne păstrând o paletă cromatică pastelată cu accente de lemn natur. Pardoseala regăsită atât în camere cât si în majoritatea spaţiilor comune este o pardoseală specifică zonei, o ţesătură de cărămizi ceramice de producţie locală. Toate detaliile textile din conac, perdelele cu detalii cromatice intense, presurile din bumbac ţesut, broderiile, sunt realizate de mesteri populari din zonă.

foto © Mihai Eminescu Trust

Spaţiul central al conacului, asa cum era si în urmă cu peste trei secole este biblioteca, inspirată din biblioteca din secolul al XVIIlea a contelui Teleki de la Târgu Mures, care adăposteste o colecţie de cărţi în cinci limbi străine. Decoraţiunile tradiţionale, cărţile si o parte din mobilier au fost donate de binefăcă̆tori si de comunitatea locală si întregesc imaginea autentică a amenajării interioare.

Salonul si bucătăria, concepute în asa fel încât să poată deservi locuinţa ca si casă de oaspeţi. Spaţiile sunt generoase si luminoase cu un tavan înalt si usi din lemn masiv restaurate. La conac, mesele tradiţionale sunt asigurate de locuitorii satului. Deschis atât pentru vizitare în tururi ghidate cât si pentru cazare, Conacul Apafi ne poartă într-o călătorie în timp si spaţiu, într-o perioadă de prosperitate a zonelor rurale si tradiţii uitate.

Aproape de satul Mălâncrav, în satul Richis la numărul 116 se găseste o gospodărie specific ţărănească, restaurată si dotată după normele actuale. Cunoscută ca si casa Tinnen Marz Hof, si-a luat numele după măcelarul satului care îsi avea magazinul în aripa dreaptă a acesteia, membru marcant al comunităţii locale. Construită la sfârsitul secolului XIX ansamblul tradiţional a fost transformat într-o elegantă resedinţă rurală folosită ca si casă de oaspeţi, parte din iniţiativa Experience Transilvania pentru turism. În urma refacerii funcţionale a construcţiei casa cuprinde 5 dormitoare generoase, salon, bucătărie dotată la standardele actuale si 5 băi. Curtea generoasă spre care se deschide o parte din camere si salon, oferă intimitatea specifică caselor săsesti.

foto © Gelu Toaipa

Păstrând caracteristile constructive ale clădirii, dormitoarele din mansardă se bucură de un element arhitectural deosebit, lucarnele semicirculare specifice zonei Sibiului. Pardoselile calde din lemn acoperite cu presuri colorate acoperă întreagă suprafaţă a mansardei creând o atmosfera relaxantă. Asa cum întâlnim în mod tradiţional în casele din zonă, paturile sunt acoperite cu cergi de lână ţesute manual ce pot fi folosite în nopţile friguroase de iarnă. Întreaga mansardă are pereţii de culoare albă, si detalii din culori deschise pentru a creea senzaţia de spaţiu chiar si în zonele în care forma acoperisului micsorează volumul camerelor.

Detaliile de dedor delicate cum sunt stergarele din bumbac alb brodate cu mesaje spirituale se regăsesc în toate camerele. Camerele de la nivelul parterului sunt amenajate în acelasi spirit ca si cele de la mansardă. Aici pardoseala de cărămidă arsă îmbogăţeste cromatic camerele făcând contrast cu lemnul pieselor de mobilier. Accentele calde de culoare ale decoraţiunilor textile participă la senzaţia primitoare pe care o ai când te afli în interior.

Bucătăria, foarte generoasă si aerisită este amenajată în asa fel încât devine spaţiul principal de luat masa si acces către mansardă. Cu deschidere atât către stradă cât si către curte prin verandă, aceasta este amenajată în acelasi stil tradiţional, păstrând căldura materialelor naturale si a detaliilor atent executate. Aflate chiar în centrul construcţiei zonele de zi, bucătăria, locul de luat masa si salonul generos constituie nucleul casei în care se strâng toţi oaspeţii.

POP-UP sTORiEs

Joc(uri)! Acţiune! Motor!

În ianuarie am avut parte de acţiune cu Milla Jovovich şi Tony Jaa în Monster Hunter, flm inspirat de RPG-ul Fantasy dezvoltat de Capcom, zilele astea încă rulează în cinematografe Mortal Kombat, parte a francizei lansate în 1992 de Midway Games, iar în toamnă este anunţată premiera lui Resident Evil: Welcome to Racoon City, tentativa de reboot a seriei de un incredibil succes (până acum) creată de cineastul Paul W.S. Anderson, bazată pe video game-ul nipon de survival-horror Resident Evil. Deci 2021 pare să fe un an nemaipomenit de bun pentru nişa cinematografcă clădită pe adaptarea VG-urilor de acţiune, una ce se bucură altfel de o reputaţie îndoielnică datorită duzinilor de producţii consumeriste apărute de vreo trei decenii încoace, etichetabile drept tentative de crimă la adresa celei de-a 7-a arte.

În parte, explicaţia

resurgenţei flmelor inspirate de live-action

video games ce caută acum succesul de masă constă în regăsirea de către mulţi dintre noi a apetitului pentru această formă de escapism nepretenţios dar efcace în lunga perioadă de izolare pe care am fost obligaţi să ne-o asumăm. Atracţia pentru videogaming rezidă însă în interacţiune (mai ales în cazul jocurilor ‘frst person’), ori exact asta cinematografa nu oferă şi atunci doar dezvoltarea poveştii sau îmbogăţirea universului VG-ului sursă poate ridica un flm creat în baza acestuia la înălţimea aşteptărilor privitorului, fe acesta gamer sau nu. Ceea ce s-a întâmplat până acum foarte rar, în cazul

lui Paul W.S. Anderson şi alor sale 6 Resident Evil (2002-2016) de exemplu, dar în completă opoziţie cu prolifcul Uwe Boll (Far Cry, trilogia Bloodrayne, franciza In the Name of the King, Postal, Alone in the Dark, House of the Dead), ale cărui flme frizează estetica Camp, multe dintre ele find atât de proaste încât sunt de-a dreptul amuzante. Neluând în considerare serialele, animaţiile sau lungmetrajele inspirate de alte tipuri de jocuri video decât cele care oferă gamerului acţiune alertă, să răsfoim câteva fle relevante din povestea... poveştilor acestui soi de producţii cinematografce apărute în ultimii 5 ani în număr sporit, ca alternativă la dominantul trend al adaptărilor după comics-uri. Cu (ceva) bune şi (multe) rele.

În afară de faptul că e cu Dolph Lundgren, Dead Trigger (2017) iese în evidenţă doar ca find cel dintâi live-action VG movie care adaptează o aplicaţie,

It Came from the Desert

jocul frst person survival horror lansat în 2012 pentru sistemele de operare mobile Android şi iOS. Altfel, este surprinzător de plictisitor pentru un flm cu zombies şi nu e de mirare că Madfnger, producătorul jocului, şi-a retras sprijinul încă din faza de producţie. Un alt fop notabil a fost Doom: Annihilation (2019), ce a apărut fără legătură cu acceptabila tentativă de adaptare în registru SF a popularului FPS semnată de Andrzej Bartkowiak, Doom (2005), cu Karl Urban în rolul puşcaşului marin devenit supraom pe Marte. În Annihilation demonii îşi fac apariţia după aproape o oră şi când crezi că va începe exterminarea lor... se termină flmul. Revenind însă la Bartkowiak, respectat DoP pentru flme precum Onoarea familiei Prizzi sau Speed, el mai are în CV şi Street Fighter: Te legend of Chun-Li (2009), prequel la Street Fighter-ul din ’94 cu Jean-Claude Van Damme, realizat după primul fghting game produs de Capcom (1987), în care experienţa cineastului nu poate compensa însă prestaţia jalnică a Kristinei Kreuk în rolul justiţiarei experte în Wushu. În alt registru dar tot după un joc Capcom (pentru Xbox 360) pe o temă deja superuzată - pandemia cu efecte zombifcatoare -, mediocrul flm Action-Horror Dead Rising: Endgame (2016) păcătuieşte prin faptul că se ia prea în serios, renunţând la umorul adus, de exemplu, de clovnii-zombie din agreabilul

Dead Rising: Watchtower

(2015), care sunt înlocuiţi aici de anodini super-zombies chelioşi, plus că nu poţi emite pretenţii de a face dramă cu Billy Zane ca savant sărit de pe fx. Mai interesantă este adaptarea din 2017 a VG-ului action-adventure dezvoltat de Cinemaware pentru Amiga, It Came from the Desert, un tribut cool adus flmelor cu monştri din anii ’50, din care nu lipsesc furnicile uriaşe, ce câştigă mult în subversivitate datorită regizorului fnlandez Marko Mäkilaakso. Legend of the Ancient Sword (2018), flm cu (mare) buget chinezesc regizat de Renny ‘Die Hard 2’ Harlin, este o altă prezenţă exotică în peisajul adaptărilor după VG-uri (în acest caz RPG-ul 3D creat de Aurogon,

GuJian2) prin anvergura ridicol de mare a producţiei şi estetica Fantasy-Steampunk ce oferă în combinaţie momente şi personaje simpatice (de la scenele Wuxia pană la omul-caracatiţă).

Am ajuns aproape de vârf. Assassin’s Creed (2016) reprezintă cea mai bună dovadă a observaţiei de start că lipsa interacţiunii poate f fatală dacă povestea e... subţire. Să vezi eroul, fe el şi Michael Fassbender, că se mişcă prin peisaj acrobatic şi hiperspectaculos dar fără o motivaţie rezonabil fundamentată e nonentertaining. Se pare că producătorii n-au învăţat din lecţia primită de la spectatorii neimpresionaţi de eforturile bietului Jake Gyllenhaal în

Prince of Persia: Te Sands of

Time (2010). Aspiraţia de a face blockbustere prin distribuirea de supervedete în adaptări după VG-uri de acţiune nu s-au diminuat însă după aceste eşecuri epice (aici pun şi ambiţiosul dar în fnal ratatul Fantasy Warcraft al lui Duncan Jones din 2016, inspirat de ultrapopulara franciză creată de Blizzard), ba dimpotrivă, mai ales odată cu închiderea de către Paul W.S. Anderson a poveştii lui Alice în universul Resident Evil în 2016 şi rămânerea în urma acesteia a unui spaţiu bun de exploatat. Ca atare, după aceea, am avut parte de asemenea flme cu regularitate... doar obiectivele de marketing s-au schimbat.

Rampage (2018). Dwayne ‘Te Rock’ Johnson are treabă pe la zoo cu o gorilă albinoasă ce dă tonul la apariţia unor gigantici monştri mutanţi. “Breaking News: Monştrii atacă!” “Atenţie! Cad zgârie-nori!”... la CGI-uri costisitoare se reduce toată povestea flmului deci înapoi la jocul creat de Midway, findcă acolo oamenii se transformă în kaiju şi nu aligatorii. În Tomb Raider (2018), Alicia Vikander reuşeşte în schimb performanţa să o reinventeze pe Lara Croft, pe care o despoaie de trăsăturile “jolie” ale iconicei Angie din Lara Croft: Tomb Raider (2001) şi Te Cradle of Life (2003), făcând-o credibilă pe aventuriera care, în VG-ul dezvoltat de Core Design, reprezintă echivalentul feminin al lui Indiana Jones. Dintre realizările mai recente nu putem omite nici prietenoasele Pokémon

Detective Pikachu (2019) sau Sonic the Hedgehog (2020). Dacă prima adaptare - realizată după jocul distribuit de Nintendo - surprinde prin rafnamentul mixului narativ (o dramedie coming-of-age suprapusă pe avatarurile pokémonilor şi asezonată cu tuşe de Noir), cea de-a doua are sursa reuşitei tocmai în simplitatea poveştii - în cadrul căreia doar Jim Carrey este lăsat să îşi facă de cap -, care conservă fdel frul “roşu” din cel mai de succes VG din portofoliul Sega.

Poate părea ciudat că nu se regăsesc aici flme asiatice dar explicaţia e simplă: cinematografa extrem orientală a oferit sufciente realizări memorabile încât să îşi merite propriul capitol în istoria recentă a adaptărilor după VG-uri de acţiune, iar pe acesta îl vom răsfoi altă dată findcă povestea e cu... va urma. Pentru moment, mă opresc la câteva recomandări personale de live-action video game movies care ar merita să fe (re)descoperite: Like a Dragon (2007) şi Ace Attorney (2009), ambele realizate de legendarul cineast Takashi Miike, apoi Horrorul psihologic Detention (2019) al taiwanezului John Hsu, Siren (2006), bazat pe Forbidden Siren 2 (PS2), cu insula pe care populaţia dispare în stil “Roanoke”, plus, eventual, subevaluatul J-Horror cu implicaţii religioase Fatal Frame: Te Movie (2014), regizat de Mari Asato. Dacă estetica asiatică nu vă e pe plac, puteţi oricând să reveniţi la adaptările occidentale de jocuri mai familiare, precum Silent Hill, Double Dragon, Super Mario Bros., Need for Speed, Company of Heroes, Hitman sau Max Payne.

Muzică

 INDIE STAR: LYDIA AINSWORTH  MUZICĂ NOUĂ: ROCK. BLUES. POP  REMEMBER: LOUIS ARMSTRONG  REMEMBER: PRINCE

RECOMANDĂRI ESTIVALE

Chiar dacă prognoza meteo din ultima vreme nu pare să arate asta, a venit vara! Suntem în acea perioadă a anului în care distracția atinge cele mai înalte cote, perioada în care avem parte de cele mai frumoase și remarcabile apusuri de soare și în care plimbările lungi cu mașina sunt mai plăcute ca oricând. Pentru ca toate aceste clipe să fe complet memorabile, companionul perfect este și a fost dintotdeauna muzica. Piesele pe care alegi să le asculți și asociezi cu aceste momente au o importanță majoră întrucât, când le vom auzi peste ani întâmplător (sau nu), le vom asocia în mod direct cu aceste clipe plăcute. Totuși, pentru ca aceste amintiri să se declanșeze, este nevoie ca piesa de fundal aleasă să fe una de impact, plăcută și potrivită momentului.

Așadar, ţi-am pregătit câteva recomandări, mai exact nouă propuneri muzicale inedite pentru vacanță, sub forma unui playlist estival, care să fe în perfectă armonie cu ceea ce am descris mai sus! Pentru momentele în care călătorești cu mașina, cu geamul deschis, și poate chiar în drum spre mare, îți voi sugera câteva piese pe care vei trăi garantat senzații intense: HOSTOX – MESSAGE IN A BOTTLE, HOT NATURED & ALI LOVE – BENEDICTION şi TORO Y MOI – ROSE QUARTZ.

Una dintre cele mai frecvente activități pe care le fac vara este aceea de a merge să privesc apusul dintr-un loc liniștitor - în general, undeva în natură - și sunt convinsă că mulți adoră să facă asta în general, dar mai ales în această perioadă. Probabil vă imaginați momentul având ceva răcoritor de băut în mână și cu o piesă bună pe fundal. Pentru a avea o experienţă memorabilă, am tot trei recomandări pentru

ZHU, foto © Jeff Kravitz melodiile de fundal pe care să le asociați acestui moment: CYRIL HAHN – PERFECT FORM, ZHU – DROWNING şi CLAYJAY – FRUIT ROLL UP. Cred că știm cu toții că pe timpul verii au loc cele mai multe petreceri, iar pentru desfășurarea acestora este nevoie mereu de muzică. Iată şi câteva piese care cel puțin să te introducă în mood-ul de petrecere pe timp de vară: ELI & FUR – YOU’RE SO HIGH, ZHU – COCAINE MODEL şi K-PITAL – ÎN FIECARE SEARĂ. Ultima piesă a acestei categorii, cu care și închei recomandările din acest playlist estival, este o melodie românească ceva mai veche, apărută în anul 2001, TLDR pe care am descoperit-o prin intermediul unor CD-uri vechi 1 Hostox – Message In A Bottle și pe care o ascult cu volumul la 2 Hot Natured & Ali Love – maxim în perioada verii.

Benediction Toate piesele enumerate 3 Toro Y Moi – Rose Quartz fac parte din stilul muzicii 4 Cyril Hahn – Perfect Form electronice/techno care a luat 5 Zhu – Drowning amploare în ultimii ani datorită 6 Clayjay – Fruit Roll Up expansiunii evenimentelor 7 Eli & Fur – You’re So High de tip festival. Așadar, sper 8 9 Zhu – Cocaine Model K-Pital – În Fiecare Seară ca aceste recomandări să vă inspire și să vă facă vara cât mai deosebită!