Meargă și-o scoveargă

Scovergile au reușit să rămână acele preparate simplu de făcut care ne amintesc de savorile copilăriei.

Ca orice bake-up critic care se respectă, sunt interesat de modul în care scovergile au dospit și s-au prăjit la noi, la turci, la bulgari sau la ucraineni. Mai nou, sunt și trendy – turiștii se bulucesc la prăvălia de la intersecția Căii Victoriei cu Lipscanii, de unde, personal, îmi iau când trec pe acolo măcar o scoveargă cu brânză de burduf și ceapă roșie, dar nu m-aș da în lături nici de la cele cu diverse combinații de jumări. Spre deosebire de antreprenorul de origine teormăneană care a deschis populara scorvegărie, n-aș fi atât de sigur de originea acestor delicioase scofâlcite. „Scovergile au origine românească. În diverse zone ale ţării au diverse denumiri – scovergi, turte, se aseamănă şi cu langoşul unguresc, dar nu sunt la fel, pentru că bunicile noastre când făceau pâine, le rămânea puţină cocă, pe care o rumeneau, o întindeau în untură şi ne dădeau să mâncăm cu miere, dulceaţă, zahăr”, a mărturisit Mircea Ion pentru „Business Magazin”.

Dar e un loc sub soare și pentru scovergile noastre, și pentru mekiții bulgărești, vorba aia, tot pe acolo intră. Le găsesc niște preparate literare, câtă vreme Lucian Blaga se dădea în vânt după ele și era întâmpinat cu mormane de scovergi când revenea în Lancrăm. Sunt nespus de versatile, merg oricând și cu orice, le ador și înfulec la ele cu plăcere. În așteptarea zilei în care scorvegăriile vor depăși numeric șaormăriile, cred că e mult mai simplu să le preparăm acasă. Prietenelor mele de la cumvaplace. ro le-a ieșit rețeta, ca de obicei, de minune. Le declar scovergărese-șefe și mă grăbesc să transcriu rețeta, nu se știe, poate bunicile voastre sunt în vizită în vecini și vreți să le faceți o surpriză.

Ingrediente: 500 g făină, 1 plic drojdie uscată (7 g), 1 linguriță de sare, 3 linguri de ulei + extra pentru prăjit, 250 ml apă călduță. Mod de preparare: Amestecați făina cu sarea și apoi cu drojdia  Adăugați treptat apa călduță și amestecați până obțineți o cocă moale. În funcție de făina folosită, este posibil să fie nevoie să adăugați câte puțină apă.  Încorporați uleiul și frământați bine, preț de 10 minute.  Lăsați apoi la dospit 30-40 de minute sau până ce aluatul de scovergi își dublează volumul.  Ungeți-vă palmele cu ulei și împărțiți aluatul în bucăți mai mici. La cantitățile date, ies în jur de 10-12 bucăți.  Întindeți-le cu sucitorul sau cu mâna și prăjiți-le în ulei încins.  Le puteți mânca fie calde, fie reci, simple, pudrate cu zahăr, unse cu gem ori dulceață sau puteți presăra brânză pe ele.

Luați și preparați, nu vă uitați că s-a și golit farfuria!

foto © cumvaplace.ro

Vitamina D: funcții, surse și doze

Vitamina D este o vitamină liposolubilă, esențială pentru organism. Ea influenţează atât creșterea și dezvoltarea organismului, cât și funcționarea sa.

Funcțiile vitaminei D în organism:

 ajută la absorbția calciul și menținerea concentrației adecvate de fosfor pentru oase puternice,  ajută la modularea funcției neuromusculare și a imunității,  ajută la creșterea și funcționarea celulelor și la reducerea inflamației.

Corpul nostru obține vitamina D prin expunerea neprotejată a pielii la lumina soarelui, din anumite alimente (pește gras, lactate, ouă) și din suplimente.

Simptomele deficitului de vitamina D:

Simptomele clasice sunt rahitismul la copii și osteomalacia la adulți. Ambele boli se caracterizează prin înmuierea oaselor craniului, strâmbarea picioarelor, curbura accentuată a coloanei vertebrale și umflarea articulațiilor.

Mai mult, nivelul scăzut de vitamina D crește riscul de infecții, hipertensiune arterială, boli de inimă, diabet de tip 2, osteoporoză, unele tipuri de cancer și boli autoimune, precum scleroza multiplă.

Nivelul scăzut de vitamina D poate fi rezultatul utilizării anumitor medicamente, al unor boli hepatice, renale sau probleme de malabsorbție.

Doza zilnică recomandată:

Vitamina D este măsurată în unități internaționale (UI) și este eficientă în cantități mici. Doza zilnică recomandată de vitamina D3 poate varia ușor, în funcție de organizația care face recomandările. Unii specialiștii în studiul vitaminei D recomandă minim 1.000 UI/zi pentru copii și 4.000 UI/zi pentru adulți.

Cum asimilăm vitamina D:

Expunerea adecvată la soare este importantă, deoarece va furniza mai mult de 10.000 UI/zi de vitamina D, astfel încât suplimentarea ar putea să nu mai fie necesară. Timpul de expunere directă, neprotejată, la soare, necesară pentru a produce cantități adecvate de vitamina D este, de obicei, de câteva minute (aproximativ 10-20 minute), cu mult înainte ca pielea să înceapă să devină roz. Peste acest interval nu uitați să vă protejați pielea, când sunteți la soare!

Vitamina D poate fi asimilată și din alimentație - 85g de somon: până la 570 UI; 85g de ton ușor conservat: 231 UI; o cană cu lapte de soia neîndulcit: 119 UI; o cană cu lapte 1%: 117 UI; 230g de iaurt simplu degresat: 116 UI; o cană de suc de portocale fortificat: 100 UI; 100g de păstrăv curcubeu: 645 UI; o conservă de sardine: 46 UI; un ou mare: 44 UI; 100g de ficat de vită fiert: 42 UI; 30g de brânză cedar: 12 UI.

Importanța vitaminei D în organism face din lipsa acesteia o afecțiune care trebuie tratată cu seriozitate, prin alimentație, obiceiuri de viață și/ sau suplimente nutritive.

Maria Martac este biolog, tehnician nutriționist, health coach. www.mariamartac.ro