Adrian Despot � �

foto © Andreea Popa

„Undergroundul în sine e un concept care se folosește greșit”

M-am întâlnit pentru prima oară cu Vița de Vie când aveam 15 ani, la balul bobocilor. De atunci, mi-am dat seama ce ambitus enorm are această trupă în industria muzicală. Liderul formației, ADRIAN DESPOT, este artist, interpret, producător, compozitor, endorser, om creativ și manager al trupei. Cu toate astea, cred că titulatura care i se potrivește cel mai bine este pasionat și expert în muzică. Astfel, realizăm combinația omogenă de rațional și emotiv și ne luăm informațiile despre lumea muzicii de la cel mai bun. Plecăm de la premisa că undergroundul încă există pe meleagurile românești. De la Revoluție încoace, ne-am hrănit cu multe stiluri muzicale, însă nici măcar puterea Internetului nu a reușit să le aducă în lumina cea mai bună, pe care ar merita-o.

Existența acestei părți a industriei, cea underground, ne face să fim în urmă în ceea ce privește muzica?

Nu cred. Termenul de ‚underground’ este unul prost înțeles și folosit în multe situații în afara însemnătății lui. Underground înseamnă tot ce nu este mainstream, tot ce nu se aude pe radiouri. Sunt artiști care cântă și de care nu a auzit nimeni, sau de care a auzit foarte puțină lume. Underground mai înseamnă și un artist care poate că există de mult timp, dar nu reușește să răzbată, să trăiască din banii pe care îi câștigă din muzică. El nu este suficient de apreciat încât să continue. În cazul acesta, cred că ne putem include pe noi, toți artiștii din România, în momentul de față, pentru că niciunul dintre noi nu are concerte, deci singurul income pe care îl avem este din drepturi de autor. Undergroundul în sine e un concept care se folosește greșit inclusiv atunci când se pleacă de la premisa că dacă e underground e mișto și dacă e mainstream e nașpa, ceea ce e din nou fals. [...]

Există stiluri specifice zonei underground care nu sunt atât de populare la noi, de la indie sau alternative la rock și hip-hop. Unde e problema... la artişti, la ascultători sau oamenii din spatele artiștilor?

Bineînțeles că există în underground artiști foarte talentați și muncitori și sârguincioși dar în România ne lovim de o lipsă de intenție

din partea publicului de a descoperi muzica nouă. Pe de-o parte poate că e justificată, pentru că de fiecare dată când te duci la un concert, vrei să te duci la o trupă pe care o știi. Eu cel puțin așa îmi aleg trupele pe care vreau să le văd. Rar mă duc la trupe pe care nu le știu. Sigur, sunt trupe pe care nu le-am văzut poate niciodată, am auzit o melodie sau două de la ele și vreau să le descopăr pentru că mi se par foarte tari, dar majoritatea concertelor la care mă duc sunt concerte cu trupe pe care le cunosc, ceea ce face foarte dificilă misiunea trupelor necunoscute... ca să nu mai folosesc termenul underground. E un challenge dar, realist, mi se pare greșit să îl abordezi atunci când ești la început de drum, pentru că există riscul să fii covârșit de miimea de șansă pe care o ai să ieși din acest ocean. S-ar putea să te sperie faptul că șansele de a ieși din acest ocean sunt foarte mici. [...]

Ați spus că de multe ori ați învățat despre lume prin prisma muzicii, că a fost terapeutică...

foto © Andreea Popa

Într-adevăr, a fost. Știi cum e, toate lucrurile vin cu vârsta. E foarte greu să acționezi la 20 de ani cu mintea pe care o ai la 45. La 20 de ani ești foarte impulsiv și benzina cu care te hrănești sunt emoțiile tale viscerale imediate. Fără să te gândești la consecințe, ești practic o oglindă a personalității tale. Dar lucrurile se cizelează încet-încet și, din păcate, sfaturile pe care le poate da un artist cu experiență tinerilor artiști la început de drum nu ajung la ei. În mare parte cuvintele sunt auzite, dar adevăratul sens nu este înțeles, pentru că nu poate fi înțeles, la fel cum eu nu puteam să înțeleg Bach în clasa a 5-a sau a 7-a, când studiam chitară clasică. [...]

Din 2012 vă ocupați inclusiv de managementul trupei Viței de Vie. Care a fost cea mai mare provocare întâmpinată în acest rol?

Foarte multe provocări. Cele mai multe au fost niște false provocări, pentru că le-am abordat din prisma așteptărilor pe care intuiam eu că le are publicul de la noi. Credeam că se așteaptă să facem o altă piesă Basul și cu toba mare, să facem mai mult zgomot sau liniște, tot felul de lucruri pe care mi le-am imaginat până când am realizat că sunt niște himere și niște prostii. Am realizat că niciodată nu trebuie să mă gândesc la muzică din prisma modului în care oamenii doresc să o audă, pentru că atunci îmi trunchiez propria personalitate. [...]

Feedback-ul primit de la public știrbește creativitatea artistică?

În măsura în care orice fel de fluctuație personală poate influența partea creativă. Dar România este o țară foarte atipică atunci când vine vorba de lucrurile pe care le primești înapoi din partea industriei, atunci când tu îți faci melodia. Dacă ar fi după capul nostru, după nivelul nostru de profesionalism, ce vrem noi de la muzică, după modul în care ne-am pregătit, atât din punct de vedere instrumental cât și uman, tehnic, am avea doar două concerte pe an în România. Unul la Electric Castle și unul la Awake, pentru că doar la festivalurile astea două există același nivel de profesionalism din partea organizatorilor. Mă refer aici la tot ce înseamnă partea tehnică, pentru că cealaltă este jumătatea mea, ajutorul meu ca artist. Eu trebuie să fiu foarte bun, partea tehnică ce mi se pune la dispoziție trebuie să fie la fel de bună, și împreună să facem cea mai mișto chestie care s-a făcut ever. [...]

Citiţi interviul complet cu ADRIAN DESPOT pe www.zilesinopti.ro

Concerte pe care le putem vedea LIVE în 2022

Dacă 2020 a “amuțit” întregile arene concertistice ale lumii, iar 2021 ne-a oferit o speranță că există totuși o luminiță la capătul tunelului, iată că 2022 ne promite turnee imense ale artiștilor noștri preferați, ca-n vremurile bune. Ce-i drept, nici în ultimul an nu am scăpat de amânări pe ultima sută de metri, cea mai recentă fiind cea a turneului Genesis, The Last Domino?, cu doar câteva ore înaintea începerii concertului din Glasgow, asta după ce unul din membri a fost testat COVID pozitiv. Mergând însă mână-n mână cu riscul, ne așteptăm ca noul an să ne apropie de trupele și artiștii favoriți, mai ales că pauza concertistică nu ne-a prins deloc bine (că să nu mai vorbim de imensele pierderi financiare pe care muzicienii le-au suferit). În fine, dacă ar fi să urmărim site-urile acestora, am vedea că mai toți vor da “năvală” în Europa (și când spun Europa, se referă în mare parte la Europa de Vest, dar cum distanțele au devenit din ce în ce mai ușor de parcurs, în câteva ore ne putem afla față-n față cu muzicienii pe care așteptăm de-atâta timp să-i revedem în carne și oase).

Din categoria goodbye-urilor concertistice, aflăm că Sir Elton John se reîntoarce în Europa (cu precădere în UK, unde va susține în iunie 2022 concerte pe mari stadioane precum Anfield, Liverpool sau Liberty Stadium, Swansea), asta după ce turneul de adio Farewell Goodbye Yellow Brick Road i-a fost amânat atât de pandemie, cât și de o recentă căzătură ce i-a afectat șoldul și care a necesitat o îndelungată perioadă de recuperare. De asemenea, KISS se vor afla și ei într-un turneu european de adio (iar de data asta ar trebui să-i credem pe cuvânt, având în vedere faptul că nu sunt la prima tentativă de acest gen), trecând totodată și prin Europa Centrală și de Est (figurând pe site și cu un concert la Romexpo, București, pe 16 iulie 2022 - eveniment însă nerevendicat până acum de niciun organizator român).

Din aceeași zonă a rock-ului și a heavy metalului oldschool (dar din fericire, nu și a turneelor de adio), amintim că Aerosmith, Guns N’ Roses, Iron Maiden, dar și Queen + Adam Lambert vor ateriza pe tărâm european, mai toți în vara lui ’22. În plus, fanii Red Hot Chili Peppers se vor delecta (în sfârșit!) cu o premieră a ultimilor 15 ani, revenirea chitaristului John Frusciante în lineup-ul cvartetului, turneul acestora vizitând țări precum Italia, Spania sau UK, poposind în iunie și pe Stadionul Puskas din Budapesta.

Sir Elton John

Red Hot chili Peppers

Ed Sheeran

Părăsind zona rock-ului, observăm că nici artiștii pop-ului mainstream nu se lasă mai prejos, de menționat fiind aparițiile concertistice ale lui Ed Sheeran, dar și revenirea aproape nesperată a lui Adele, aceasta oferind fanilor atât un nou LP, cât și (momentan) două concerte în iulie 2022 în Hyde Park, Londra. De asemenea, arena O2 a capitalei britanice va găzdui 7 concerte aproape consecutive ale lui Billie Eillish (iunie 2022), în timp ce The Weeknd și Dua Lipa se vor afla și ei într-un amplu periplu european. Observăm așadar cum artiștii oldschool se “iau la întrecere” cu stăpânii topurilor mainstream, așa că primăvara & vara lui 2022 ne oferă evenimente de neratat, fie că suntem fani ai funk-ului, rock-ului clasic sau al pop-ului modern. Atenție însă, biletele se epuizează cu rapiditate!

Cât despre artiștii ce vor vizita România, lista îi include pe Placebo, dar și pe britanicii Pet Shop Boys, ce vor reveni la București după 14 ani. Fericiți vor fi însă fanii rock-ului, aceștia având posibilitatea de a se delecta cu concertele Foreigner (28 mai), Nick Mason (9 iunie), Judas Priest (18 iulie) sau Slipknot (20 iulie), în timp ce adepții rock-ului progresiv îi vor putea vedea pentru prima oară în carne și oase pe giganții Transatlantic, în cadrul Festivalului ARTMania, de la Sibiu (22-24 iulie). Cum lista concertelor pe tărâm european pare adesea interminabilă, n-ar fi rău să luam decizii din timp și să ne rezervăm

locuri în sălile de spectacole încă

de pe-acum. Nu de alta, dar în timp ce artiștii momentului își aduc producțiile pe scenele continentului, s-ar putea să avem de-a face cu ultima noastră șansă de a vedea veteranii concertând. Orice am alege însă, este clar că noul an ne promite apariții live de mare amploare, gata să fie consumate după seceta concertistică a ultimilor ani.

Pet Shop boys

Educația nutrițională, cea mai bună armă împotriva obezității

Studiile arată că, în România, obezitatea în rândul tinerilor se află la cote ridicate, iar cei aproape doi ani de pandemie nu au făcut decât să agraveze această situație, iar soluția pe termen lung o reprezintă educația nutrițională. Despre această temă vom discuta cu Teodor Boantă, consultant principii alimentare&stil de viață și coordonator al proiectului Educație nutrițională pentru elevi. Să învățăm să mâncăm echilibrat! derulat de Fundația Educația Mâine, în parteneriat cu Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, Soma Sibiu și cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu, prin Agenda Educațională.

Cum se prezintă România la capitolul obezitate?

Situația nu este deloc bună. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), la nivelul anului 2018 peste 18% dintre copii sufereau de obezitate, 7,5% erau supraponderali, iar estimările sunt că 50% din copiii și adolescenții de acum vor ajunge la 35 de ani să sufere de obezitate. În plus, 10% dintre fetele care suferă de obezitate fac, la un moment dat, un episod depresiv, iar băieţii riscă consum de substanţe interzise şi de alcool. Aproximativ 5 milioane de români (adulți) suferă de obezitate. Așadar, lucrurile sunt deja extrem de îngrijorătoare!

Și care ar fi soluțiile?

Partea pozitivă este că soluțiile nu sunt nici la medici și nici la farmacie, ci în farfuria fiecăruia. Dacă știm să facem diferența dintre alimentație și nutriție și începem să urmăm un plan alimentar corect și să adoptăm un stil de viață activ și sănătos, atunci situația se va schimba mult în bine. Acesta este și motivul pentru care noi am demarat acest proiect. De la începutul anului școlar am avut câte zece ore de nutriție în trei clase din trei licee din Sibiu - Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Terezianum, Colegiul Tehnic Cibinium și Liceul Tehnologic Henri Coandă – în care am abordat zece teme de nutriție care să le ofere elevilor o perspectivă sănătoasă asupra stilului de viață. Iar în 17,00 decembrie, de la ora 17,00, în Târgul de Crăciun, la Căsuța lui Moș Crăciun, elevii vor pune în practică ceea ce au învățat, prin oferirea spre degustare a unor farfurii echilibrate din punct de vedere nutrițional. Și, pentru că proiectul a avut și o componentă de conștientizare a colectării selective a deșeurilor, cei care doresc să deguste preparatele elevilor, vor trebui să ”plătească” cu un pet.

Cum poate cineva să facă aceste schimbări?

În primul rând, să își dorească să facă ceva în privința surplusului de greutate. Apoi, să apeleze la cineva care știe și poate să o ajute. Este mai simplu decât pare la prima vedere, dacă persoanele au parte de susținere și îndrumare. Statistic vorbind, 96% din cei care încearcă singuri să schimbe ceva, vor eșua. Din acest motiv sprijinul este un factor deosebit de important. Dar, așa cum le spuneam și elevilor, nu trebuie să așteptăm să avem probleme de greutate și, implicit de sănătate, pentru a avea o alimentație corectă. Este mult mai simplu să prevenim problemele, decât să luptăm să le îndreptăm.

Crăciun Fericit și un An Nou plin de Gustul Perfect!

Eat&Drink

 GURMANd: MUNTELE dE BOEUF  JURNAL dE GURMANd:XXX  CEVA dULCE  MIXOLOGY

În 2022 nu fi elefant, fii impresionat!

2021 a fost un alt an al încercărilor, diferite pentru fiecare dintre noi. Am parcurs multe drumuri grele, am pierdut oameni dragi, am pierdut confort și obișnuințe, însă iată-ne încă împreună, pregătiți pentru un nou capitol, despre care toți sperăm să fie mai bun.

Și pentru că nu trecem prin nicio provocare, fără niște plus valoare, e cazul să recunoaștem că anul trecut ne-a și învățat, ne-a și împins la schimbare. Viitorul e tot mai puțin predictibil, prezentul a devenit tot mai important, iar ”pe termen lung” a pierdut teren în fața lui ”acum, imediat”. S-a dezvoltat, astfel, cultura actuală a satisfacției instantanee, una în care căutăm în mod constant modalități mai rapide de a învăța, de a ne adapta, de a găsi fericirea. Căutăm bucurii mărunte, emoții, experiențe sau mici bunuri materiale, toate cu efect previzibil, cu satisfacție imediată. Devenim mai liberi, atunci când nu mai suntem sclavi ai viselor mărețe, pe alocuri utopice și ne însușim știința de a face ”rai din ce ai”, din azi, cea mai importantă zi din viață. Prețuim mai mult călătoria și mai puțin destinația.

Anul ce-a trecut e dovada vie, că e deseori nevoie de evenimente disruptive, pentru a ieși din rutină, din amorțeală și a vedea ce e cu adevărat important. Și doar pentru atât, eu sunt recunoscătoare pentru tot ce-a fost să fie, chiar și cu nenorocita asta de pandemie.

În fapt, e ca în povestea puiului de elefant. În sanctuare sau parcuri zoo, puii de elefant sunt legați cu sfoară pentru a nu o lua la sănătoasa. Nu sunt înlănțuiți, nu stau în cuști, e suficientă o sfoară, prinsă în pământ. În timp, puii cresc și dezvoltă forța necesară pentru a rupe oricând sfoara. Totuși, n-o fac, tributari obișnuinței și trecutului, convingerilor limitative și sclavi ai lui ”nu pot”. Așa suntem și noi oamenii, iar majoritatea limitelor ni le-am pus singuri sau am lăsat societatea să ni le impună.

În 2021 am învățat, mai mult ca oricând, că nimic nu mai e cum a fost, că atunci când nu mai pot, mai pot un pic, că atunci când îmi doresc cu adevărat, fac față la orice. Așa că, dacă încă n-ai făcut-o, anul ăsta, fă ca mine ... rupe sfoara. Fă-ți curaj și învinge-ți fricile și condiționările. Primul pas e să conștientizezi că dacă ești azi aici, încă întreg la minte și la trup, e pentru că ești puternic(ă), pentru că indiferent cât de groasă e sfoara cu care ai fost legat(ă), sau te-ai legat, poți să o rupi sau să dezlegi. Uită de ”nu pot” și fă din el compot, nu mai fi elefant, fii impresionant!

Mădălina Sánta are 30 de ani, este Chef și de curând antreprenor. A absolvit o facultate de comunicare și a lucrat 7 ani în publicitate, apoi a decis să se dedice gastronomiei, specializânduse la Lyon, la Institutul Paul Bocuse. Își pune în valoare pasiunea la restaurantul „Szikra” deschis în Sfântu Gheorghe, județul Covasna.

Crăciunul românesc în bucate

Recent, am avut ocazia să scriu un articol despre mâncarea românească tradițională de Crăciun pentru un site gastronomic american. A fost, fără îndoială, una dintre cele mai interesante și amuzante experiențe de scris, care mi-a inversat sistemul de referință mental și mi-a transpus realitățile copilăriei într-o altă limbă. În periplul meu gastronomic prin regiunile României, am constatat, în primul rând, faptul că tradiția gastronomică românească a Crăciunului e foarte strâns legată de ritualurile perioadei. Mă refer, în special, la obiceiul de a întâmpina colindătorii în Moldova cu colac sau Crăciunei, sau cu turte de Crăciun în Dobrogea. Tocmai aceste ritualuri sunt dificil de explicat unui public dintr-o altă zonă geografică, pentru că ele sunt adânc înrădăcinate în mentalul colectiv românesc. Am constatat, de asemenea, că tradițiile gastronomice românești sunt profund influențate de zonă. Mii de ani de istorie și-au pus amprenta asupra a ceea ce e considerat „bun” și adecvat unei sărbători. Astfel, Dobrogea oferă o mare varietate de mâncăruri pe bază de pește, inclusiv delicioasele sarmale de pește. În Moldova, toate preparatele tradiționale vin cu un bonus de savoare sau de complexitate. De exemplu, cea mai simplă rețetă de cozonac moldovenesc pe care am văzut-o avea 10 ouă. Tot din rețetele moldovenești am învățat să fac alivenci (nu am crezut că din făina de mălai se poate face ceva atât de bun și fin) și am aflat că acrirea borșului era însoțită de un adevărat ritual în trecut. În zona de sud, influența grecească și turcească din gastronomie e prezentă în acele preparate bazate mai mult pe vegetale și în dulcețurile, siropurile și șerbeturile pline de imaginație. Iar în Transilvania și Banat se prepară cele mai elaborate mezeluri și afumături de casă, cu influențe din bucătăria săsească și maghiară. Prin ce s-a remarcat Sibiul în tot acest amestec de rețete și tradiții? Nu prin brânza de burduf sau prin telemea, cum m-aș fi așteptat. Am citit multe bloguri și cărți culinare din toate zonele țării. Puține, spre surprinderea mea, menționau un preparat care, în zona Sibiului (în special în zona Mărginimii) e esențial pentru masa de Sărbători: prăjiturile asortate. Nu mă înțelegeți greșit, se prepară prăjituri în toate zonele țării. Dar nu am găsit nicăieri prăjituri atât de elaborate, cu foi cu câte trei feluri de blat și trei feluri de cremă în aceeași bucățică de mini-tort. Cred că ele sunt ceva unic în țară.

#hailatara | Pe urmele fostei cetăți dacice de la Tilișca

foto © Vlad Ionescu

La începutul lui noiembrie, am făcut o drumeţie tare faină pe dealul Căţânaş de la Tilişca, până la ruinele cetăţii dacice. Urme ale locuirii pe Dealul Căţânaş datează încă de prin secolele VIII-VII îHr, însă doar undeva în secolul I îHr a fost construit turnul locuinţă (ale cărei ruine se păstrează până azi), împreună cu terasele de apărare. De pe panourile de informare am aflat că, în urma săpăturilor arheologice, au fost descoperite foarte multe unelte şi resturi de ceramică ceea ce ne indică faptul că aici s-a desfăşurat şi o intensă activitate meşteşugărească. Liniştea comunităţii se pare că a fost spulberată de armata generalului roman Marcus Tiliscus ajuns în zonă în căutarea mult râvnitei comori dacice. Legendele spun că de la numele generalului ar proveni numele de azi al localităţii Tilişca. Revenind la traseul nostru, acesta se suprapune parţial cu cel vechi însă sus, deasupra cetăţii, face o buclă prin pădure, scoţându-ne pe-o costişă cu panoramă înspre sat şi culmile montane dimprejur. Urcarea este lejeră (aproximativ 30-40 minute), poteca este bine delimitată şi marcată cu semnul unui turn desenat pe un cerc alb. Drumeţia este ideală pentru o plimbare relaxantă inclusiv pentru familii cu copii.

CEVA DULCE CRĂCIUN ÎN AUGUST

Cozonaci, torturi, plăcinte, biscuiți, fursecuri, fondante, pricomigdale, tarte, turtă dulce, prăjituri. Ar fi trebuit să vă povestesc într-o manieră îmbietoare despre ce punem în vitrina Braseriei în perioada sărbătorilor de iarnă, dar, de data aceasta, aleg să vă spun o altă poveste. Mai bine zis aceeași poveste, dintr-o altă perspectivă. Poate nu la fel de savuroasă, strălucitoare și frumos împachetată, dar, cu siguranță, o poveste bazată pe fapte reale. În această altă istorisire cozonacii devin tone de cocă, torturile, sute de kilograme de frișcă bătută, plăcintele, kilometri de cocă întinsă, biscuiții, sute de metri pătrați de aluat decupat, fursecurile, zeci de lăzi cărate, pricomigdalele, mii de cochilii turnate și prăjiturele, zeci de mii de bucăți glasate. Toate acestea într-o căldură infernală, căci, pentru cofetari, Crăciunul începe în August.

Primele mele sărbători în calitate de cofetar au fost în Franța. Tot aici mi s-a spus că abia după ce trec de al cincilea Crăciun voi vedea dacă am șanse în domeniu sau nu. Am înțeles mai târziu profeticele cuvinte, dar vă spun cu mâna pe inimă că nu mi-am imaginat niciodată că în mine zăcea atâta putere de muncă. Sute de mii de produse făcute în mod artizanal din octombrie până în decembrie, într-un ritm infernal și susținut, unanim acceptat de colegi. De la furnizori, vânzători, personal de curățenie, până la șoferi și patron, motivul efortului pe alocuri inuman era justificat de o singură propoziție „Vine Crăciunul”.

Dar, dacă acele sărbători au fost grele, ce avea să vină în anii următori mi-a dat ocazia să trec de la suferință fizică la agonie și chiar să îi ghidez și pe alții în acest proces. Din cofetar am devenit manager de producție, proprietar de afacere și, mai apoi, lider de echipă, transformări care au adăugat continuu bucurii și responsabilități în gestionarea producției artizanale.

Organizarea este mama, tatăl, bunica, unchiul, verișoara, nașul și strănepoata producției. Am exagerat când am spus că pentru cofetari Crăciunul începe în august. Cu adevărat el începe exact când se termină Crăciunul anterior. Ne întipărim în minte, exceluri sau programe de gestiune, ce, cât, de unde și de ce. Discutăm despre ce a ieșit bine și ce am greșit, modificăm fișele de comandă pentru anul următor, numărăm (Doamne ferește!) cozonacii rămași sau, mai grav, pe cei lipsă. Ne îngrijim rănile fizice și emoționale, jurăm că nu mai facem, desfacem cutiile de transport și le depozitam până la anul, dăm fericiți la reciclat mormanul de ciorne pe care am contorizat comenzile, ne împăcăm cu colegii cu care ne-am certat, ne suflecăm mânecile și începem să gândim următorul Crăciun. Ce produse păstrăm la anul? Ce eliminăm? Notăm ideile și le lăsăm la fezandat până prin Iulie, când cineva aruncă, de dragul conversației de laborator, un „Hai că mai e puțin și vine Crăciunul!”.

Atât. De atât este nevoie pentru a declanșa frenezia sărbătorilor în mințile cofetarilor. Din August nu mai avem răbdare.

În Septembrie finalizăm gama de produse, un proces destul de dificil atunci când vrei să aduci noutăți în fiecare an și să mulțumești toate persoanele aflate la masă. Până la urmă, Crăciunul este despre bucuria adusă celorlalți, grija pentru dorințele și preferințele lor. Cofetăria pe care o concep, practic și încurajez este una generoasă, sinceră și cu caracter, menită să aducă bucurie în sufletele clienților noștri și ale celor dragi lor. Produsele noastre trebuie să fie perfecte atât pentru dăruit, cât și pentru a fi consumate în intimitatea căminului propriu. Așa și-au făcut apariția în colecția de iarnă multe dintre produsele noastre vedetă: cozonacul însiropat împleticit de la atâta alcool, cozonacul clasic cu multă nucă și gust de copilărie, checul de mamaie, turta dulce decorată special de sărbătoare, celebrele cornulețe cu magiun, prunele și portocalele trase prin ciocolată, pricomigdalele umplute cu ganache cu rom (fiecare nație cu macarons-ii ei) și chiar tortul Diplomat, scos de la naftalină anul trecut după ce mi-am dat seama că vedeta Revelioanelor românești dintotdeauna a fost, pe nedrept, dată uitării.

Tot în septembrie plasăm comenzile pentru ambalaje și stabilim direcția de comunicare. Facem moodboardul petru vizualuri și începem să strângem oferte mai avantajoase pentru necesarul din Decembrie. Gestiunea caută informații despre eventualele viitoare scumpiri și ce ar fi bine să achiziționăm din timp. Începem rugăciunile pentru plasarea comenzilor din timp.

În Octombrie facem ultimele teste de produs pentru a reactualiza rețetele, programăm ședința foto și trimitem textul pentru cataloage și oferte. Rugăciunile cu #dadoamnesaplasezecomensiledintimp se intensifică.

Iar în Noiembrie începem pregătirile pentru toate produsele ce suportă sau necesită depozitare și procese îndelungate de producție/organizare. Confiem portocalele, radem lămâile, dăm prunele prin ciocolată, măcinăm nucile, facem dosarele de comenzi și trimitem ofertele către colaboratori. Nu ne mai putem baza doar pe rugăciuni, așa că începem add-urile prin care vă reamintim să plasați comenzile din timp. Toate pentru a fi cât mai pregătiți în fața valului ce urmează în Decembrie.

Sper ca povestea mea să vă ofere o viziune diferită, chiar completă a procesului de producție din cofetării pe perioada sărbătorilor. Măcar data viitoare ne veți înțelege reacția când pe 1 Decembrie, în fața galantarului plin cu cozonaci și ambalaje de Crăciun, mustăciți și ne întrebați mirați: „Deja?”.

Ana Consulea este chef cofetar & owner Zexe Braserie şi Zelato. A studiat cofetăria în Franța, la Școala de Cofetari din Montbeliard. În 2017, 2018 și 2019, a primit titlul consecutiv de „Cel mai bun Chef Cofetar din România”, la Gala Horeca Awards, iar în 2019 a primit titlul „Pastry Chef of the Year”, din partea ghidului Gault&Millau.

foto © Aamulya (www.istockphoto.com)

Cocktailuri simplu de preparat acasă

Perioada sărbătorilor se apropie neașteptat de repede, ceea ce presupune că ne așteaptă un șir lung de întâlniri cu familia, prietenii și apropiații. Cu toate că preferăm mai mult statutul de musafir, trebuie să fim pregătiți și pentru situația în care, la rândul nostru, ne aflăm în postura de gazdă. Așadar, câteva idei de cocktail-uri fine și ușor de realizat, cu care să-ți surprinzi invitații, se pot dovedi binevenite.

Aperol Spritz

Pentru a pregăti un Aperol Spritz nu este nevoie de foarte multe ingrediente, și aș putea spune că nici de foarte mult efort! Formula acestuia este una clasică și se respectă și în zilele noastre, mai exact “3,2,1”, adică trei părți spumant Prosecco, două părți lichior Aperol și o parte apă minerală. Odată amestecate aceste trei ingrediente, urmează pasul final, care constă în adăugarea câtorva felii de portocală, care să accentueze gustul de citrice prezent în formula lichiorului. Acest ultim pas poate fi însă omis, fără a schimba savoarea unui Aperol Spritz perfect! Pentru ca totul să fie și mai ușor, se găsește în kypermarket-uri precum Carrefour sau Kaufland un set care conține băuturile necesare pentru acest cocktail, mai puțin apa minerală. Sugestie de preparare (pentru un pahar): Se amestecă 75 ml Prosecco, 50 ml Aperol și 25 ml apă minerală în exact această ordine, urmând adăugarea opțională a feliilor de portocală și a cuburilor de gheață. Sfat: Dacă nu intenționați să adăugați gheață în băutură, sugerez să lăsați spumantul Prosecco la rece în prealabil.

foto © AtlasStudio (www.istockphoto.com)

foto © www.istockphoto.com

Gin Tonic

Spre deosebire de Aperol Spritz, Ginul Tonic este un cocktail chiar și mai ușor de preparat și pentru care nu este nevoie să aveți decât două ingrediente la îndemână: gin și apă tonică. Pentru un plus de savoare totuși, se pot adăuga câteva felii de lămâie verde sau galbenă, la alegere, însă personal, aș miza pe cea verde. Rețeta clasică a acestui cocktail se referă la un gin de tipul London Dry, însă recomand să folosiți un gin care conține diverse note fructate. Deși este o băutură alcoolică, ginul poate aduce beneficii organismului datorită ienupărului, care are proprietăți antioxidante și nu balonează, ajută sistemul cardiovascular și nu influențează dietele, conținând o cantitate mică de zahăr și calorii. În consecință, modul de preparare este unul cum nu se mai poate mai ușor: Se amestecă 50 ml de gin cu 100/150 ml de apă tonică, după care poate fi adăugată opțional lămâia și/sau gheața. Sfat: Pentru un Gin Tonic cât mai reușit, lăsați la congelator vreme de 5 minute paharul din care urmează să consumați băutura, chiar dacă ingredientele vor fi deja ținute la rece în prealabil.

Mojito fără alcool

Pentru a nu-i neglija pe invitații care nu-și doresc să consume băuturi alcoolice sau care pur și simplu sunt împiedicați să o facă din diverse considerente, vin cu sugestia faimosului Mojito, însă în varianta fără alcool. Rețeta originală a acestui cocktail conține rom alb, însă acesta va fi singurul pas peste care vom sări, înlocuindu-l cu suc Sprite, pentru un delicios Mojito fără alcool! Pe lângă acesta, va fi nevoie de încă câteva ingrediente, precum lime, zahăr brun, apă minerală și opțional, gheață. Acest cocktail conține și mentă, însă, puteți omite ingredientu, având în vedere dificultatea procurării acesteia în anotimpul rece. Sugestie de preparare: Se pune o jumătate de lime spălat, tăiat în sferturi în pahar, după care se adaugă o lingură de zahăr brun și 4-5 frunze de mentă (pas opțional). Urmează ca toate acestea să fie zdrobite bine, cu mânerul unei linguri sau a unei ustensile mai dure din bucătărie. Ulterior, se adaugă 50 ml de suc Sprite în pahar, gheață zdrobită (optional) și se completează până la umplerea paharului, cu apă minerală. Sfat: În cazul în care alegeți să adăugați unul dintre cele două elemente opționale, mai exact, gheața, optați pentru mărunțirea acesteia în prealabil, întrucât se va topi mai repede, iar acest lucru este preferabil în cazul unei băuturi cu arome atât de puternice, precum Mojito-ul.

Aceste trei cocktail-uri sunt foarte ușor de realizat, chiar și pentru neîndemânatici. Timpul de preparare pentru fiecare este unul foarte redus, iar rezultatul demențial. Trebuie să încercați cel puțin unul dintre acestea, iar întâlnirile cu cei dragi din următoarea perioadă este ocazia perfectă de a o face!

Ce facem de Revelion?

O întrebare (aproape) existențială

Arcos de la Fronterra e o localitate din zona aceea a Spaniei unde se fac vinuri fortifiate, care în sine sunt destul de puțin consumate în România, dar nu despre asta vreau să povestesc.

În Arcos, am văzut un obicei interesant legat de petrecerile de revelion. Da, fix alea pentru care noi ne punem clasica întrebare “Unde mergem de revelion?” după ultima zi de plajă de la final de august. Și știm cu toții ce declanșează această întrebare: certuri în gașca de prieteni, certuri în familie, grupuri de discuții pe whatsapp mai dihai decât alea de părinți care se ceartă pe fondul clasei și ce îi luăm “lui doamna”. De multe ori, finalul apoteotic este o pensiune nesimțit de scumpă, unde speri că ninge, dar fie nu ninge și te enerverază că nu ninge, fie ninge, da ninge prea mult și dai la lopată de înnebunești pe 2 ianuarie, încă mahmur și îți juri că la anul nu mai mergi cu “ăștia” nicăieri. Adăugăm mâncarea grea și de multe ori proastă, vinul casei facut de proprietar cu mâna lui, dar și cu extra zahăr de te doare capul o lună. La final, buzunarul e gol, frustrarea e sus, dar pozele cu tine la 2 noaptea în ciubăr - aproape de nepreţuit.

Sau există varianta Arcos. Varianta Arcos este cam așa: pe 31 decembrie cam pe la 11 dimineața, oamenii se strâng în oraș la cârciumile favorite. Și când zic oamenii, mă refer la tot orașul. Revenind. Este o senzație stranio-mișto să vezi un oraș cu cârciumi pline la 11 dimineața, cu oameni care își comandă a doua sticlă de Cava și primul mix de tapas. Pe la 13.00 partyul este în toi, deja se dansează și se cântă, se mai ia o sticla de Cava, ok, și o cafea scurtă. Pe la 14.30 se trece la digestive și la 15.00, ca prin minune, se oprește tot, se strâng mese, scaune, se oprește muzica de nu mi-am terminat berea (deh, nu poți scoate românul din român). Și îl întreb pe Miguel: “Și diseară când ne întoarcem? La ce oră începe PETRECEREA?” La care Miguel a răspus: “Amigo, ASTA a fost petrecerea. Acum mergem acasă, băgăm un somn bun, apoi ne îmbrăcăm frumos și stăm acasă cu familia. Te aștept mâine pe la 11, îți dau o Cava. Să ai noroc tot anul.”.

Știe cineva, mai e ceva liber pe Valea Prahovei că nu mă înțeleg cu gașca?

Anul Nou în lume

Având o istorie care începe în urmă cu 4000 de ani, Anul Nou reprezintă astăzi, în majoritatea locurilor și culturilor din lume, un moment cu o însemnătate uriașă. Primele tradiții datează din Mesopotamia, unde oamenii așteptau echinocțiul de primăvară pentru a marca trecerea dintre ani, care avea loc în luna martie, în ziua în care lumina și întunericul erau egale. Atunci avea loc festivalul Akitu (sărbătorit și astăzi), care ținea 11 zile, fiecare fiind dedicată unui ritual religios. Pentru oamenii de atunci, Anul Nou sărbătorea victoria binelui (reprezentat prin zeul cerului, Marduk) asupra răului (zeița oceanului și haosului, Tiamat), fiind momentul în care regii erau încoronați sau reînnoiți în mod simbolic, considerându-se că domniile lor aveau origine divină. Mai mult, Mesopotamia este și locul nașterii faimoaselor „New Year’s Resolutions”. Babilonienii își propuneau în fiecare an să câștige favorurile zeilor prin plătirea datoriilor sau prin returnarea obiectelor împrumutate.

foto © Patryk_Kosmider (www.istockphoto.com)

Mai departe, civilizațiile au început să asocieze prima zi din an cu evenimente agricole sau astronomice. În Egiptul Antic, aceasta coincidea cu echinocțiul de toamnă (în septembrie), în timp ce grecii se luau după solstițiul de iarnă (din decembrie). În Roma Antică, cetățenii au respectat modelul echinocțiului de primăvară, calculat conform calendarului de 10 luni și 304 zile (inventat de Romulus, conform legendei), până când Numa Pompilius a adăugat lunile ianuarie și februarie, iar în anul 46 î.e.n. Iulius Caesar a introdus calendarul iulian, cu prima zi din an pe 1 ianuarie, pentru a-l sărbători pe zeul Ianus care, cu o față în întuneric și una în lumină, se uită atât în trecut, cât și în viitor. Conform tradiției, de Anul Nou romanii aduceau ofrande zeilor, își ofereau cadouri între ei, decorau casele și participau la petreceri (apropiat de modul în care este astăzi sărbătorit evenimentul). După ce, în Evul Mediu, ziua de 1 ianuarie a fost înlocuită de liderii religioși cu 25 decembrie (nașterea lui Iisus) și 25 martie (Buna Vestire), Papa Grigore al 13-lea a reinstituit-o în anul 1582.

În prezent, în cele mai multe locuri din lume, Anul Nou

începe în seara de 31

decembrie și ține până în dimineața zilei de 1 ianuarie, fiindu-i asociate o serie de tradiții. Ne putem gândi la spectacolul de artificii din fiecare an, care este spectaculos în locuri precum Sydney Opera House, Tower Bridge din Londra sau în jurul impresionantului Burj Khalifa din Dubai, la jocul de lumini proiectat pe Turnul Eiffel sau la faimosul „ball drop” din Times Square, urmărit anual de milioane de persoane. Tradiționale sunt și petrecerile, începerea noului an cu bani în buzunar pentru prosperitate, spargerea farfuriilor sau a paharelor pentru noroc, mâncarea strugurilor sau rotirea portocalelor și Jocul Ursului pentru alungarea spiritelor rele. În țările și culturile care funcționează și după calendarul lunar,

Anul Nou nu coincide întotdeauna cu

ziua de 1 ianuarie. De exemplu, pentru comunitatea evreiască, sărbătoarea Roș Hașana (care în 2022 începe pe 25 septembrie, ținând până în noaptea de 27) este considerată „Capul Anului”, când se sărbătorește crearea primului om, fiind o festivitate a comemorării, iertării și faptelor bune. bambus și au provocat sunete atât de puternice încât au reușit să sperie bestia, obicei păstrat și astăzi, în mod simbolic, în cadrul Festivalului de Primăvară. Ca pregătire, cei care sărbătoresc își curăță locuințele pentru a Times Square Alliance © Ryan Paraggio scăpa de „huiqi” (ghinionul adunat în timpul anului), își pun mesaje norocoase pe uși, bătrânii oferă bani celor tineri, iar petardele se folosesc pentru a speria spiritele rele. De asemenea, fiecare An Chinezesc este asociat unui animal din horoscopul chinezesc, 2022 fiind Anul Tigrului.

În culturile musulmane, Anul Nou coincide cu Muharram (prima lună a calendarului islamic, numit și Hijri), fiind o Anul Nou Chinezesc perioadă dedicată rugăciunii. În Thailanda, Songkran, festivalul budist prin care se sărbătorește noul an, are loc între 13 și 15 aprilie, având o tradiție prin care, legânduși panglici de încheieturi, oamenii își arată respectul unii față de ceilalți, în timp ce Anul Nou Celtic, Samhain, începe în noaptea de 31 octombrie, când se crede că bariera dintre lumi este deschisă, iar În China, Anul Nou oamenii onorează natura Chinezesc începe în prima zi și strămoșii. din prima lună a calendarului chinezesc (1 februarie pentru 2022) Muharram Astfel, indiferent de zona și ține 15 zile, fiind o sărbătoare dedicată culturală în care ne plasăm sau de familiei și căminului. Legenda spune că, în calendarul folosit, Anul Nou rămâne trecut, la fiecare început de an, satele cădeau momentul noilor începuturi, speranței pradă unei fiare pe nume Nian („an”). Dorind pentru viitor și schimbării, marcând un nou să oprească teroarea provocată, oamenii și- ciclu din viețile noastre, întâmpinat cu brațe au decorat casele cu ornamente roșii, au ars deschise și nerăbdare.

Vacanțe exotice, pentru atunci când te saturi de zăpadă și frig

În 2020 a fost aproape imposibil să călătorim, chiar și în țări din apropiere, dar lucrurile s-au mai schimbat în 2021. Acum, diferența majoră este dată de faptul că din ce în ce mai multă lume se vaccinează, iar acest lucru deschide noi perspective și posibilități de călătorie prin intermediul certificatului verde. Așadar, dacă te-ai săturat de frigul și zăpezile din țară, poate e cazul să te sui într-un avion și să schimbi radical perspectiva, pentru că în iarna asta poți să faci acest lucru spre deosebire de iarna trecută. Iată câteva locuri exotice în care poți să faci vară din iarnă.

Dubai

Dubai este unul dintre cele mai cosmopolite și moderne orașe din lume și unul dintre cele șapte emirate care alcătuiesc Emiratele Arabe Unite. Dubaiul oferă tuturor vizitatorilor o experiență cu adevărat memorabilă. Indiferent dacă e vorba de malurile Canalului sau de Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume, Dubaiul este exemplul perfect de felul în care omul poate transforma complet un loc, în cazul nostru: un deșert. De asemenea, mai ai aici și un litoral de neegalat, un deșert spectaculos și peisaje urbane impresionante, ceea ce înseamnă că te vei întoarce acasă cu multe amintiri de neuitat și o colecție de poze pe măsură.

Maldive

Maldive este un paradis format dintr-un grup de atoli din Oceanul Indian, cu un teritoriu care conține 1.192 de insule din care doar 250 sunt locuite. Maldive înseamnă plaje cu nisip alb, lagune cu apă turcoaz și rezervații de recifuri de corali, pești multicolori, apusuri spectaculoase, insule sălbatice sau resorturi de lux, bungalow-uri pe apa sau vile pe plajă. Bineînțeles, e o destinație ideală pentru cei care sunt pasionați de sporturi nautice, de la surfing, diving, ski nautic, la snorkeling, dar poți alege și să ieși în larg pentru a pescui. Este, de asemenea, statul cu cea mai mică altitudine maximă din lume.

Saint Martin

Insula tropicală Saint Martin se află în nord-estul Caraibelor, la 250 km nord de Guadelupa și aceeași distanță de de Puerto Rico. Litoralul insulei este presărat cu numeroase golfuri în care există peste 30 de plaje. Există, de asemenea, și câteva lacuri cu apă dulce, formate în golfuri închise de cordoane de nisip. Însă, una dintre atracțiile cele mai mari de pe insulă o reprezintă plaja Maho, care se află în imediata apropiere a aeroportului Prințesa Juliana. Acest lucru face ca avioanele de pasageri, de mari dimensiuni, să zboare deasupra plajei la altitudini de doar 30 de metri. Dacă ai văzut fotografii care păreau ireale, cu oameni la plajă și avioane Boeing 747 care par că urmează să aterizeze printre șezlonguri, află că ele au fost făcute aici.

O cana de O cana de fericire fericire by Rotaract Sibiu

29 NOI 5 DEC

17 DEC 19 DEC

Daruri handmade de Crăciun

„Magi care străbat deșertul, călăuziți de o stea. Păstori pe câmp, cu turmele lor, noaptea. Un înger, iute ca gândul și scânteind ca speranța, ce transformă veșnicia în timp. Grăbiți-vă! Un prunc se va naște curând. Credincioșii și necredincioșii cunosc povestea asta. Cine nu o cunoaște?”

Zice foarte bine Jeanette Winterson, în cartea pe care v-o recomand de altfel, Zile de Crăciun. Toată lumea cunoaște povestea Crăciunului, însă de la istorisire și până la modul în care sărbătorim în zilele noastre ziua de 25 decembrie, au contribuit multe generații și popoare. Totuși, la bază, a pornit de la un dar. Divinitatea L-a oferit umanității pe Iisus și de atunci, ne agităm și noi cu cadouașe (trăiască în continuare diminutivele!) pentru cei apropiați. Gurile rele vor spune că în aceste zile va trebui să strecurăm, într-o punguță roșiatică și sclipicioasă, și o cafea bună și o ciocolată pentru cei care nu ne sunt neapărat apropiați. Foarte corect, însă cadoul e tot cadou, iar eu cred că trebuie ales cu grijă și de ce nu, cu o amprentă personală. Așadar, am de pe lista lui Moșu’ câteva idei de cadouri făcute cu proprii porcușori, sau meșteșugite de porcușori specializați. La degete mă refer, nu la șorici, mai așteptați puțin.

Ora de pictură.

E timpul să vă scoateți bereta de artist și să vă atașați la urechea dreaptă, e musai la cea dreaptă, o pensulă. Acum serios, la magazinele de artă, cum sunt cele din Centrul Vechi de exemplu, Rembrandt, Andreea Art, găsiți obiecte din lemn, de genul cutii de bijuterii, de depozitare, tăvi, figurine pentru desen și multe altele, care așteaptă să fie pictate și înveselite. Dacă toți sunteți pe acolo, vă puteți alege și selecția de culori și cere un sfat de la un priceput în ale artei.

 hobbycreativ.ro

modelăm cu spor.

Lutul este iar la modă și aici vorbesc cu utilizatorii timpurii ai jucăriei Roata olarului, vă știți voi. Între timp, avem acces la pastă modelatoare cu uscare la aer, în numai 24 de ore, procurată de la aceleași magazine. Dintr-o bucată cu formă nedefinită de material cleios, sunteți invitați să vă puneți mintea creativă la treabă și să realizați farfurii, căni și figurine pentru amicii voștri voioși. E loc de scris orice mesaj vă doriți, ales culorile lor preferate sau referințe pe care doar voi le înțelegeți.

@miruna.acasa 

cusut sau tricotat.

Aceste activități nu țin de domeniul trecutului, ci ba chiar pot face parte din kitul de supraviețuire al vieții. Alegeți un tricou simplu, o șapcă sau orice vă place, de preferat totuși să fie un material ușor, căutați un tutorial prietenos și tăiați ața. Cât despre croșetat, la Obor găsiți gheme de lână de toate culorile. Știu asta de la @miruna.acasa, care are deja mișcarea două pe față, două pe dos automatizată, iar în sezonul rece face de la fulare, fețe de pernă, pături, la huse pentru cărți sau tabletă. Ia vedeți, poate vă crește și vouă apetitul.

 @teoskitchen

 @cristina.andrei

 @mihaelanegrescu @mihaigateste 

Scos din cuptor.

Miroase a scorțișoară, a portocală proaspăt rasă, a esență de rom, a nucă de cocos, a cacao, a ciocolată, a vanilie și a ceva....ars. Nu vă descurajați, chiar dacă vă prezentați drept eșecuri în bucătărie, puteți împrumuta un șorț și o rețetă de la @teoskitchen, @ mihaelanegrescu, @cristina. andrei sau @mihaigateste. Singura mea rugăminte e ca preparatele să fie făcute cu o seară, maxim o zi înainte să le înmânați norocoșilor. Fiți inventivi la decorare, exagerați din plin și faceți-le pe gusturile oamenilor voștri, poate vegane, poate fără gluten, poate cu multă frișcă. Bineînțeles, dacă vă pasionează subiectul, poate aveți deja bine păstrate câteva borcânașe de gem de fructe. O fundă și o etichetă cu mesaj le transformă în cadouri ideale, de întins pe pâine prăjită.

Scrisoare de recunoștință.

Cuvintele sunt magice, mai ales dacă știi să le folosești. Fii sincer, deschis și recunoscător pentru oamenii pe care îi ai în viața ta. Scrie-le o scrisoare cu caligrafia ta specifică, în care poate le reamintești o întâmplare sau sentimentele tale față de ei. Și ca să fim emotivi până la capăt, trimite-o prin poștă sau las-o la ușă, în cutia în care vin de obicei facturi. Dacă talentul muzical te caracterizează, pune-ți pe muizcă gândurile și ne vedem pe Instagram, la hashtag-ul #cadourinereușite. A fost un moment umoristic bineînțeles, măcar vă faceți de râs arătând drăguț. Bijuterii DIY. Sigur, puteți să dați o fugă la Biju Planet și să vă umpleți coșulețele cu mărgele, pietre, agățători, lanțuri și să vă puneți pe creat cele mai eclectice podoabe, însă sunt deja unele care vă așteaptă pe tarabă. Oamenii ăștia talentați vând tot anul, dar abia acum am ajuns să îi integrez în discurs.

Au stiluri și vibe-uri diferite, așa că aveți de unde alege: @serebe, @mesteshukar_butiq, @brut. art.romania, @the.artopy, @shop.happydaze, @maria_ paltin, @ceramicadesoare,

@madeinacasa.

 @serebe

 @mesteshukar_butiq

 @brut.art.romania

 @the.artopy @cristina.frei 

 @madalina_andronic

Ilustrații.

E adevărat că la Ikea au tablouri frumoase, dar ar merge și mai bine ca ce veți pune în ramă să fie reprezentativ pentru persoana căreia îi dăruiți ceva. Arătați-le că îi cunoașteți alegând un mesaj, un stil și niște culori potrivite. Mai mult, ilustrațiile acestea ajung de multe ori pe diverse obiecte, așa că diversitatea e la ea acasă.

Vă las să explorați lumile artiștilor: @cristina.frei, @madalina_andronic,

@liviafalcaru, @andreea. stemate.

Toate ca toate, dar poate vreți să vă folosiți simțul tactil înainte de a împacheta și a da spre folosire un cadou. Ei bine, vă ajut și aici și vin cu câteva sugestii. Avem pe listă, Room21, un showroom unde găsești de la obiecte decorative, la bijuterii, târgurile de la Grădina Monteoru și de la Cooperativa. Bineînțeles, se adaugă și evenimentele Dichisar de iarnă și Târg de cartier: Creative Christmas gift hunting. Sper că nu ați ajuns până aici dezamăgiți de cele înșirate mai sus. Nu uitați să vă semnați pe cel mai eclectic cadou și să reciclați punga, pusă la păstrare în punguța cu punguțe. Diminutivele să rămână cu noi și la anul, sărbători faine vă urez.

Fondată în anul 1920 de Conde Nast, Vogue Paris este cea mai veche revistă franțuzească de fashion care se publică și astăzi, și singura care poartă numele unui oraș, nu al unei țări. Capitala fashion-ului, Paris, este portretizat în revista Vogue ca centrul artistic și cultural al lumii, iar ‚parisienne’ ca întruchiparea femeii Vogue.

Palatul Galliera prezintă Vogue Paris 1920-2020, o expoziție care sarbătorește 100 de ani de la lansarea revistei

de modă, amânată cu un an din cauza pandemiei actuale. „Este surprinzător când realizezi că Vogue Paris are 100 de ani. Pare atât de tânără, de actuală. Este forța acestei reviste incredibile care întotdeauna a reușit să se reînnoiască. Vogue Paris este nesfârșită...” afirmă Emmanuelle Alt, fost redactor-șef al revistei. Sunt expuse peste 400 de lucrări din arhiva Vogue, fotografii, desene și filme care prezintă importanța revistei pentru moda pariziană și pentru tinerii designeri, accesibile vizitatorilor până pe 30 ianuarie 2022.

Oglindire a timpului și câștigătoare a creativității, Vogue Paris a fost întotdeauna un real jucător pe scena fashion-ului, reflectând noțiuni de gust, frumusețe și eleganță. Expoziția ilustrează abilitatea revistei de a crea, de a adapta și de a anticipa trendurile în ultimii 100 de ani, evidențiind talentul extraordinar al ilustratorilor, dar și al fotografilor cu care Vogue a colaborat. Hoyningen-Huene, Horst, Bourdin,

Klein, Newton, Watson, Lindbergh, Testino,

Inez&Vinoodh, sunt doar unii dintre cei care au dat naştere unor spread-uri memorabile pentru Vogue Paris. De asemenea, este prezentată relația dintre Vogue și artiștii pe care revista i-a susținut constant în carieră, Yves Saint Laurent și Karl Lagerfeld.

Vogue Paris a fost întotdeauna mai mult decât o revistă de fashion. Și-a asumat un rol vital pe scena culturală internațională, cu o istorie care se întinde pe un secol de modă și gust, artă și societate. „Este pur și simplu vorba despre personalitatea sa unică. Această meserie ne face să ținem pasul cu tot ce este nou și să îl examinăm cu atenție. Mă simt extrem de mândră am însoțit acest titlu în drumul său extraordinar, îmi este un prieten minunat. Îi doresc viață lungă și să își păstreze spiritul rebel care i se potrivește atât de bine.”, scrie Emmanuelle Alt. VOGUE 100, o

expoziţie must-see dacă ajungeţi în

vacanţa de iarnă la Paris!

Cum să te îmbraci când mergi la schi sau snowboard alege echipamentul de iarnă potrivit pentru tine

Odată cu scăderea temperaturilor și cu apariția primilor fulgi de nea, iubitorii sporturilor de iarnă încep deja să numere zilele până la deschiderea sezonului de schi. Aventura și adrenalina pe care practicarea acestora le oferă atrag anual mii de curajoși de toate vârstele atât pe pârtiile din România, cât și pe cele din străinătate.

Regulă celor trei straturi

Experiența pe care o vei avea la schi sau la snowboard depinde în mare măsură de hainele pe care le vei purta. În lipsa unui echipament adecvat, nu te vei simți confortabil, deoarece există posibilitatea să transpiri de la prima coborâre pe pârtie, dacă ești îmbrăcat prea gros, sau, dimpotrivă, să te alegi cu o răceală, dacă alegi haine prea subțiri.

Pentru a nu te regăsi în niciuna dintre aceste două situații, recomandat este să respecți regula celor trei straturi, care înseamnă că ținută ta pentru schi sau snowboard trebuie să fie formată din trei straturi de haine.

În primul rând, ai nevoie de un obiect vestimentar dintr-un material care să elimine transpirația, cum ar fi unul sintetic (polipropilenă). Acesta va constitui stratul de bază, adică cel care intră în contact cu pielea, iar grosimea lui o poți alege în funcție de temperaturile zonei în care urmează să schiezi sau de celelalte straturi de haine.

Al doilea strat de haine este cel intermediar, iar cea mai bună varianta pe care o poți alege este un polar. Acesta a fost creat ca alternativă sintetică pentru lână, iar grosimea pe care trebuie să o alegi variază, și în acest caz, în funcție de condițiile de mediu în care vei schia sau vei face snowboard.

Stratul exterior

Ultimul strat va fi reprezentat de geaca de schi - aceasta este formată din mai multe straturi, având o căptușeală care te va proteja de frig și o membrană impermeabilă care va reduce efectele vântului asupra corpului tău.

Alege pantaloni cu întărituri

Pantalonii pe care îi porți în timp ce schiezi sau te dai cu placă de snowboard nu au doar rolul de a te apară de frig, ci și de a reduce din efectele unei eventuale căzături. Mai ales dacă ești începător în practicarea sporturilor de iarnă, sunt șanse mari să nu reușești din prima să îți ții echilibrul pe zăpadă, așa că ai nevoie ca echipamentul pe care îl porți să îți ofere un grad cât mai mare de protecție.

Chiar dacă mergi la schi sau alegi varianta snowboardului pentru a te distra, nu trebuie să uiți de măsurile de siguranță și să te protejezi de frig, vânt, ninsoare și, în același timp, să previi accidentările. Alegând un echipament potrivit, care să conțină trei straturi de haine și obiectele vestimentare adecvate, te vei putea bucura pe deplin de experiența sporturilor de iarnă.

La ce să fii atent când cumperi îmbrăcăminte pentru schi sau snowboard

Dacă plănuiești să îți cumperi un echipament nou pentru sezonul de schi din acest an, este bine să ții cont de câteva sfaturi care te vor ajută să alegi exact obiectele de care ai nevoie pe pârtie.

Citește etichetele hainelor

Ca să te asiguri că ceea ce cumperi îți va fi cu adevărat de folos, citește eticheta fiecărui produs pentru a afla din ce material este confecționat și care sunt caracteristicile acestuia. Hainele pentru schi au un anumit grad de permeabilitate și de respirabilitate. Cu cât valorile acestor indicatori sunt mai mari, cu atât nivelul de protecție pe care îl oferă este mai ridicat.

Iarna la munte, între tradiții și pârtie

E iarnă în România, iar asta înseamnă că vacanțele la munte sunt la mare căutare, mai ales dacă le putem lega și de o pârtie pe care să încercăm un sport de iarnă. Din fericire, 31% din suprafața țării noastre este ocupată de Munții Carpați. Și, chiar dacă la capitolul pârtii sunt multe lucruri de îmbunătățit, avem peste 100 din care poți alege. Ce îți propunem în continuare este o listă de 5 locuri în care-ți poți face o frumoasă vacanță de iarnă, având și o pârtie în apropiere.

Maramureș - Cavnic

Maramureșul este o zonă superbă, încărcată de tradiții și obiceiuri bine păstrate, mai ales iarna. Tinerii satului se pregătesc din timp colindele și Viflaimul, un teatru cu încărcătură religioasă care este jucat pe o scenă din fața bisericii. Bineînțeles, dacă ești în Maramureș nu o să ratezi o plimbare cu mocănița, de la Vișeu de Sus pană la Novat și înapoi. Dar în Maramureș te poți da și cu schiurile sau cu placa, în Cavnic. Acesta este un oraș de la poalele munților Gutâi, care a început să se dezvolte ca stațiune de schi în 2001-2003. Atunci au fost realizate aici primele două pârtii, Icoana și Roata. În prezent, la Cavnic există un domeniu schiabil de 8 kilometri și 7 pârtii moderne, cu toate gradele de dificultate. Partea cea mai frumoasă la Cavnic este că iarna au loc aici căderi masive de zăpadă, care transformă zona într-un loc excelent pentru sporturile de iarnă, dar și într-un loc de poveste. Nu există foarte multe opțiuni de cazare în zonă, dar găsești în Sighetul Marmației, care se află la o distanță de 45 de minute cu mașina.

Straja

Straja este o altă stațiune unde căderile masive de zăpadă nu se lasă prea mult așteptate. Aici zăpada e prezentă cam 4 luni pe an, iar grosimea stratului este, în medie, de 50 de cm. Aflată în Munții Vâlcan, la 1445 de metri altitudine, în județul Hunedoara, această stațiune de schi a fost dată în circuit în anul 2002. Are 12 pârtii, dintre care 5 beneficiază și de nocturnă. Pârtia care poartă numele stațiunii are o lungime de 8.100 de metri, iar domeniul schiabil este de 26 de kilometri, din care trei sferturi beneficiază și de instalații de zăpadă artificială. Iarna, aici au loc mai multe competiții dar și festivaluri, ai peste 300 de opțiuni de cazare în stațiune, dar găsești și în Lupeni sau Petroșani.

Brașov - Poiana Brașov

Așa cum bine știm, Poiana Brașov este cea mai populară stațiune montană pe timp de iarnă. Aflată la o altitudine de 1020 de metri, ea este plasată între masivele montane

Postăvaru, Piatra Craiului, Bucegi și Piatra Mare. Aici se practică sporturi de iarnă încă din 1895, iar în prezent are 12 pârtii moderne și un domeniu schiabil de 25 de kilometri.

Poiana oferă multe opțiuni de cazare și mâncare, dar prețurile sunt nu chiar pentru toate buzunarele. Însă, există întotdeauna opțiunea de a te caza în frumosul Brașov, mai ales că, atunci când peste ele se așterne un strat de zăpadă, ai impresia că ești într-o poveste. Tradițiile și obiceiurile se păstrează cu precădere în zona veche a Brașovului, în Schei, așa că merită să te plimbi pe străduțele de aici în zilele de dinaintea Crăciunului, pentru ca apoi să te încălzești în Centrul Vechi cu o cană de vin fiert. Apropo, de încercat sunt și restaurantele din orașul de sub Tâmpa, care-și adaptează meniul pentru sezonul rece și includ și multe preparate tradiționale. Neapărat de încercat sunt Bistro de l’Arte, Gaura Dulce, Sergiana, LIRIC, pentru a menționa doar câteva. În Poiană, pentru o masă cu preparate tipice pentru sărbătorile de iarnă românești, dar și pentru o atmosferă aparte și o priveliște pe măsură, poți merge la Stâna Turistică.

Sinaia

Sinaia nu poate lipsi de pe această listă, pentru simplul fapt că dispune de cel mai mare domeniu schiabil de la noi din țară, fiind aflat și la cea mai mare altitudine (2103 m, Vârful Furnica). Mai este numită și „Perla Carpaților”. Dispune de 18 pârtii de schi, pentru toate nivelurile, 8 linii de acces - telegondolă, telecabină, teleschi sau telescaun și 3 trasee de tip competițional. Sinaia are cel mai mare număr de piste pentru experți, adică cu un grad mare de dificultate: Carp, cu o lungime de 1382 de metri, Târle, de 950 metri, sau Papagal, de 900 metri. Pentru un grad de dificultate mediu există pârtia Nouă, de 2000 de metri lungime. Însă, pe lângă sporturi de iarnă, Sinaia vine și cu o ofertă turistică greu de refuzat, cum ar fi vizite la Mănăstirea Sinaia, Castelele Peleș și Pelișor, Cazinoul Sinaia, Muzeul Rezervației Bucegi sau Muzeul Trenulețelor de la Gara Sinaia, ideal atât pentru copii, cât și pentru adulții pasionați de trenuri.

Sibiu - Paltiniș

Stațiunea Păltiniș este cea mai veche din România, fiind înființată de Societatea Carpatină Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea, la 1442 de metri înălțime, în Munții Cindrel. Doar una din vechile pârtii din stațiunea propriuzisă mai este funcțională. Poartă numele de Oncești și are o dificultate medie, porțiuni line, dar și abrupte, cu o lungime de peste un kilometru. Însă, la 1 km de intrarea în stațiune există complexul de pârtii Arena Platoș, cu 7 pârtii cu grad diferit de dificultate și zona Fun Park - amenajată pentru snowboard, trick-uri, sanie, sărituri și alte distracții. Din punct de vedere turistic, este ideală deoarece se află la doar 30 de kilometri de Sibiu, un oraș perfect pentru o vacanță de iarnă. Aici, turiști din toată țara vin special pentru târgul de Crăciun care face senzație în fiecare an, fiind cel mai frumos din România și unul dintre cele mai apreciate din toată Europa. Mai poți vizita Muzeul Național Brukenthal, Podul Minciunilor pentru poze, iar din Turnul cu Ceas vei avea o priveliște superbă asupra orașului. Pentru o experiență cu adevărat deosebită, îți recomandăm să mergi și în Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu, unde vei putea descoperii obiceiuri și tradiții care țin de sărbătorile de iarnă din toată România.

foto © hila�ro

Arena Platoș Păltiniș, în pregătiri pentru noul sezon de schi

După două încercări de inaugurare ale sezonului de schi din această iarnă amânate din cauza condițiilor meteo nefavorabile, complexul de schi și snowboard Arena Platoș din Păltiniș anunță că pârtiile se vor deschide în a doua jumătate a lunii decembrie. În perioada de vârf de sezon, cartelele de zi sau de weekend vor costa 120 de lei pentru adulți, 115 de lei pentru studenți și 100 de lei pentru copii. În extrasezon, acestea vor costa între 70 și 90 de lei. În așteptarea deschiderii oficiale a noului sezon de schi și snowboard, la Arena Platoș Păltiniș a avut loc primul concurs din această iarnă, un jib invitațional la care au participat unii dintre cei mai buni snowboarderi și freeschiori din România. A fost primul contact cu zăpada pentru invitați, veniți din toate colțurile țării. La finalul celor două ore de concurs, pe primul loc la clasa schi s-a situat ciucanul Antal Marton, urmat de colegul său Hollo Kalman, locul trei fiind ocupat de sibianul Alin Găvozdea. La snowboard a câștigat bistrițeanul Adrian Pop, urmat pe podium de Peter Tăpălagă și Peter Almași, ambii din Baia Mare.