Știi cum mirosul, supersonicele și estrogenul îți afectează memoria? 2014- 05- 27 10:05:37 D.O.R. Romania
Creierul uman cont rolează sist emul nervos cent ral prin int ermediul nervilor cranieni, măduva spinării și sist emul nervos perif eric și reglează aproape t oat e act ivit ățile umane. Creierul est e f ormat din pest e 100 de miliarde de celule nervoase, f iecare celulă a creierului f iind conect at ă la aproximat iv 10.000 de alt e celule, ceea ce însumează în jurul de 1000 miliarde de conexiuni în creier. Creierul t ău est e de f apt f oart e moale, ca un jeleu, nu est e gri, ci de o prof undă culoare roșie. Creierul cont rolează at ât acțiunile involunt ar, sau “mai mici” cum ar f i rit mul cardiac, respirația și digest ia, precum și pe cele complexe, sau “mai mari”, part e a act ivit ății ment ale, cum ar f i gândirea, rațiunea și abst ract izarea, acest ea f iind cont rolat e conșt ient . Ant erior am prezent at 24 de f apt e esențiale despre creierul uman precum și 26 f apt e int eresant e despre creierul t ău. In acest art icol va voi prezent a 22 f apt e mai puțin cunoscut e despre creierul uman. 1. Z borul cu supersonicele. Zborul f recvent cu supersonicele poat e af ect a memoria, probabil din cauza eliberării hormonilor de st res.
2. Conexiuni noi. De f iecare dat ă când îți aduci amint e o amint ire sau ai un gând nou, creezi o nouă conexiune în creierul t ău.
3. Crearea asocierilor. Memoria se bazează pe asocieri, deci, dacă doreșt i să ajuți amint irea lucrurilor, creaza-ți asocieri.
4. Mirosul și memoria. Amint irile declanșat e de parf um au o legăt ură emoțională mai put ernică; prin urmare, apar mai int ens decât în cazul alt or declanșat ori de memorie.
5. Anomia . Anomia est e cuvânt ul t ehnic ut ilizat pent ru sindromul st at ului-pevârf ul-limbii care apare at unci când eșt i aproape sa-ți amint eșt i un cuvânt , dar pur și simplu nu reușeșt i sa ți-l amint eșt i int egral.
6. Somnul. În t imp ce t u dormi pe t impul nopții poat e f i cel mai bun t imp pent ru creierul t ău de a consolida t oat e amint irile din ziua respect ivă. Omul ar t rebui să uit e mânia sa înaint e de a se așeza să doarmă. – Mahat ma Gandhi
7. Fără somn. În cele din urmă lipsa somnului poat e af ect a abilit at ea de a crea noi amint iri. 8. Campion mondial. Campion mondial la memorare, Ben Pridmore a memorat 96 de eveniment e ist orice în 5 minut e și a memorat un pachet de cart i amest ecat e în 26.28 secunde. 9. Estrogenul și memoria. A f ost demonst rat că est rogenul (găsit at ât la bărbați cât și f emei) ajut ă semnif icat iv f uncțiile de memorie.
10. Insulina. Insulina are rolul de a regla zahărul sanguin din organism, dar recent oamenii de șt iință au descoperit că prezența sa în creier ajut ă la îmbunăt ățirea memoriei. 11. Toată lumea visează . Doar pent ru că nu-ți amint esc visele nu înseamnă că nu visezi. T oat a lumea visează! …O problemă pe care n-o put em nicicum rezolva în st are de
t rezire, se dezleagă în vis! În st are de veghe, ochiul vede numai la mică dist anţ ă, dar în vis cel din Orient vede zările Occident ului. Treji vedem prezent ul, în vis vedem viit orul. În st are de veghe, cel mai rapid vehicul ne poart ă cu cel mult 130 de kilomet ri pe oră, în vis ajungem înt r-o clipit ă de la un capăt la alt ul al pământ ului. Abdu’l-Baha (dat a de ref erință 1921)
12. Media nocturnă. Cei mai mulți oameni visează aproximat iv 1-2 ore pe noapt e și au o medie de 4-7 vise în f iecare noapt e.
13. Undele cerebrale. St udiile arat ă ca undele cerebrale sunt mai act ive în t imp ce visezi decât at unci când eșt i t reaz.
14. Vise pierdute. La cinci minut e după un vis , jumăt at e din vis est e uit at . Zece minut e după un vis, mai mult de 90% est e uit at . Scrie visele t ale imediat ce t e t rezeșt i, dacă doreșt i să ți le amint eșt i.
15 . Oamenii orbi visează. Visele sunt mai mult decât doar imagini vizuale și oamenii orbi visează la rândul lor. Dacă visează sau nu în imagini depinde dacă s-au născut orbi sau și-au pierdut vederea mai t ârziu pe parcursul vieții. 16. Color sau Alb/Negru. Unii oameni (aproximat iv 12 %) visează doar în albnegru, în t imp ce alții visează în culori.
17. Paralizat virtual. In t imp ce dormi, corpul t au produce un hormon care t ear put ea împiedica să ieși din visele t ale, punându-t e înt r-o st are de paralizie virt uală. 18. Sf orăitul. At unci când sf orăi, nu visezi.
19. În timpul unui vis. Dacă eșt i t rezit în t impul unui vis, exist ă o probabilit at e
mai mare să-ți amint eșt i visul decât dacă dormi un somn complet .
20. Simbolism. Așa cum pot at est a cei care invest esc în dicționare de vise , visele nu repezint ă aproape niciodat ă ceea ce sunt în realit at e. Mint ea inconșt ient ă se st răduieșt e să f acă conexiuni cu concept e pe care le poți înțelege, așa că visele sunt în mare măsură reprezent ări simbolice. 21. Adenozina . Caf eina lucrează pent ru a bloca apariția în mod nat ural a adenozinei în organism, creând vigilență. Oamenii de șt iință au descoperit recent aceast ă legăt ură și au af lat că realizarea opusului – adică creșt erea adenozinei – poat e f i de ajut or, sprijinind mai mult e t ipare de somn nat ural și ajut ând la eliminarea insomniei. 22. Proiecția viselor. Cercet ăt orii japonezi au dezvolt at cu succes o t ehnologie care poat e pune gândurile pe un ecran și ar put ea exist a în curând posibilit at ea de a proiect a pe un ecran visele oamenilor.
AICI POȚI CIT I ȘI CELE 24 DE LUCRURI ESENȚIALE DESPRE CREIERUL UMAN și AICI POȚI CIT I CELE 26 FAPT E INT ERESANT E DESPRE CREIERUL T ĂU
Sursa de inspirat ie : ht t p://www.brainrhyme.com/
Share Facebook T wit t er Google+ Pint erest LinkedIn T umblr
Google+ D.O.R. Romania