Articles from Portal Inspirational pentru Lumea Ta Cât de complex este creierul tău? 26 lucruri interesante! 2014- 05- 17 16:05:44 D.O.R. Romania
Hotel Cannes
ab-in-de n-urlaub.de /Ho te ls
Je tz t Hote l Canne s wirklich güns tig buche n & s pare n!
Creierul est e cent rul sist emului nervos la animale. Toat e vert ebrat ele și majorit at ea nevert ebrat elor au creier. Unele animale “primit ive”, cum ar f i meduzele și st eluțele de mare au un sist em nervos descent ralizat ă, f ără creier, în t imp ce bureții sunt lipsiți t ot al de un sist em nervos.
La vert ebrat e, creierul se af lă în cap f iind prot ejat de craniu și est e sit uat în apropierea aparat elor senzoriale primară de vedere, auz, echilibru, gust și miros. Creierul uman pare a nu avea localizat un cent ru al cont rolului conșt ient . Creierul pare sa emane conșt iența din int eracțiune dint re numeroase sist eme din creier. Înt r-un art icol precedent am prezent at 24 de lucruri esențiale despre creierul uman.
In acest art icol vă voi prezent a alt e 26 lucruri int eresant e despre creierul uman. 1. Oxigen Creierul t ău f oloseșt e 20% din oxigenul t ot al din corpul t ău. 2. Sânge Ca și în cazul oxigenului, creierul f oloseșt e 20 % din sângele care circulă în corpul t ău. 3. Inconștiență At unci când creierul pierde sânge de la 8 până la 10 secunde, îți pierzi cunoșt iința. 4. Viteza Inf ormațiile pot f i procesat e cu o lent oare de 0,5 m/sec sau o rapidit at e de 120
de met ri/sec (aproximat iv 432 km /h). 5. Electricitate În t imp ce est e t reaz, creierul t ău generează înt re 10 și 23 de wați put ere – suf icient ă energie pent ru a aliment a un bec.
. . . . mintea este puterea sipritului uman. Spiritul este lampa; mintea este lumina care strălucește din lampă. Spiritul este copacul și mintea este fructul. Mintea este perfecțiunea spiritului și reprezintă calitatea sa esențială, așa cum razele solare sunt o necesitate esențială a soarelui. – Shoghi Effendi 6. Alimentele și inteligență Un st udiu ef ect uat pe un milion de elevi din New York au arăt at că elevii care au mancat mese care nu includ arome art if iciale, conservanți și coloranți au avut rezult at e cu 14% mai bune la t est ele de int eligență decât st udenții care au mâncat la prânz aliment e cu aceșt i adit ivi. 7. Neocortex Neocort exul const it uie aproximat iv 76% din creierul uman și est e responsabil pent ru limbă și conoșt iență. Neocort ex uman est e mult mai mare decât la animale. 8. 10 % Vechea zicală conf orm căreia f olosesc doar 10% din creierul lor nu est e adevărat ă. Fiecare part e a creierului are o f uncție cunoscut ă. 9. Moartea cerebrală Creierul poat e t răi t imp de 4 până la 6 minut e f ără oxigen și apoi începe să moară. Lipsa de oxigen t imp de 5 până la 10 minut e va duce la leziuni permanent e ale creierului.
10. T emperatura maximă Următ oarea dat ă când vei avea f ebră, ține cont de f apt ul că cea mai mare t emperat ură înregist rat ă a corpului uman a f ost de 46.5 grade si omul a supraviețuit . 11. Stresul St resul excesiv s-a dovedit a “alt era celulele creierului, st ruct ura creierului si f uncția creierului”. 12. Hormonii iubirii și ai autismului Oxit ocina, unul dint re hormonii responsabili pent ru declanșarea sent iment elor de iubire în creier, a f ost evidențiat ca of erind unele benef icii în cont rolul comport ament elor repet it ive ale persoanelor cu aut ism. Avem trei aspecte ale naturii noastre umane: un corp, o minte și o identitate nemuritoare – sufletul sau spiritul. Mintea formează o legătură dintre suflet și corp și acestea două interacționează între ele. – Shoghi Effendi
13.Căscatul Se crede că un căscat est e ut ilizat pent ru a t rimit e mai mult oxigen la creier; prin urmare, est e ut lizat at ât la adormire cât și la t rezire. 14. Fructele de mare In ediția din mart ie 2003 a revist ei Discover, est e prezent at un st udiu ef ect uat
t imp de 7 ani pe oameni care au mancat f ruct e de mare cel puțin o dat ă în f iecare săpt ămână. St udiul concluzionează că acest e persoane au avut o incidență de demență mai scăzut ă cu 30 %. 15. Gâdilatul Nu t e poți gâdila singur deoarece creierul dist inge înt re at ingerea ext ernă neașt ept at ă și propria at ingere. 16. Partenerii de joacă imaginari Un st udiu din Aust ralia a arat at că în cazul copiilor cu vârst e cuprinse înt re 3 și 9 ani care au t ovarăși de joacă imaginari t endința est e ca aceșt ia să f ie primii născuți în f amilia lor. 17. Citirea f ețelor Est e posibil să poți det ermina f ără a avea nevoie de cuvint e dacă cineva est e înt r-o st are bună, se simt e t rist sau est e supărat . O mică zonă din creier numit a amigdala est e responsabilă pent ru capacit at ea de a cit i pe f ața alt cuiva indicii cu privire la cum se simt e. 18. Z gomote în urechi (tinitus) Mulți ani de zile cadrele medicale au crezut că zgomot ele din urechi (bâzâit , țârâit , f oșnet , țiuit , șuierat ) est e cauzat de o f uncție a unor mecanisme ale urechii, dar dovezile noi arat ă că aceast a est e de f apt o f uncție a creierului. 19. Durerea și genul Oamenii de șt iință au descoperit o reacție dif erit ă la durere a creierului bărbaților f ață de cel al f emeilor, ceea ce explică de ce pot percepe sau discut a dif erit despre durere. 20. Super-degustători Exist ă o cat egorie de oameni cunoscut ă sub numele de super-degust ăt ori care au nu doar mai mult e papile gust at ive pe limb[, dar al căror creier est e mult mai sensibil la gust urile produse de aliment are și băut uri. De f apt , acest e persoane pot det ect a anumit e arome pe care alții nu pot . 21. Frig Unii oameni sunt mult mai sensibile la f rig și de f apt simt durerea asociat ă cu f rigul. Cercet ările arat ă că mot ivul se dat orează anumit or canale care t ransmit inf ormațiile cu privire la f rig căt re creier.
22. Procesul decizional Femeile au t endint a de a avea nevoie de mai mult t imp pent ru a lua o decizie, dar au probabilit at e mai crescut ă de a-și menține decizia luat ă, comparat iv cu barbat ii, care sunt mai suscept ibile de a-și schimba părerea după luarea unei decizii. 23. Exercițiile f izice Unele st udii indica f apt ul ca in t imp ce unii oameni sunt în mod nat ural mult mai act ivi, alții sunt în mod nat ural mai mult inact ivi, ceea ce poat e explica de ce exercițiile f izice sunt mult mai dif icile pent ru unii. 24. Plictiseala Plict iseala apare pe f undalul unei lipse de schimbare de st imuli, est e în mare măsură o f uncție a percepției și est e st râns legat ă de curiozit at ea înnăscut ă a oamenilor. 25. Boală f iz ică Conexiunea înt re corp și mint e est e una put ernică. Se est imează că înt re 5070% din vizit ele la medic pent ru af ect iuni f izice sunt at ribuit e unor f act ori psihologici. 26. T ristețea și cumpărăturile Cercet at orii au descoperit că cei care se conf runt ă cu depresia sunt mult mai dispuși să chelt uiască mai mulți bani, în încercarea de a at enua t rist ețea lor.
AICI POȚI CIT I ȘI CELE 24 DE LUCRURI ESENȚIALE DESPRE CREIERUL UMAN Sursa de inspirat ie : ht t p://www.brainrhyme.com/ Nice
ne xtag.de
Share
Facebook T wit t er Google+ Pint erest LinkedIn T umblr
Google+
Rie s e n Produkt-Aus wahl - Güns tig in Ne xTags Produkt- & Pre is ve rgle ich!
D.O.R. Romania