Cunoaște-te prin lentila științei Se spune ca demult , în Grecia ant ică, f raza lui Socrat e, “înțelege-te pe tine însuți” era înscrisă la int rarea în t emplul lui Apollo din Delf i. St răvechii f ilozof i greci au realizat că a t e cunoașt e pe t ine însuți era o condiție preliminară esențială pent ru absolut a înțelepciune. Socrat e s-a concent rat asupra cunoașt erii sinelui său, deoarece nu prea are mult sens să cunoșt i lucrurile ext erioare, dacă nu t e cunoșt i mai înt âi pe t ine însuți. Desigur, în copilărie principalul accent a f ost pe cunoașt erea lucrurilor și acumulare de cunoșt ințe despre lume, cu scopul de a t rece examenele și a obține not e bune. A t e cunoașt e și a t e înțelege pe t ine însuți nu est e un subiect la care să f ii examinat și nu ar put ea cânt ări prea greu, dacă ar f i import ant , t ot uși, în t impul mat urizării. Est e un lucru lăsat la voia înt âmplării pent ru mai t ârziu în viață, dacă înt r-adevăr est e vreodat ă un subiect act iv pe agenda t a. Ca adulți, nu avem nevoie să o lăsăm la voia înt âmplării și put em prelua responsabilit at ea pent ru înțelegerea noast ră înșine la orice moment . Sunt em capabili să preluăm ceea ce am învățat de la alții, să ref lect ăm asupra experiențelor noast re de viață și să descoperim pent ru noi înșine cine și ce sunt em. A nu t e cunoașt e pe t ine însuți are largi implicații asupra cum îți t răieșt i viața si cum t e relaționezi cu ceilalți. O mai deplină versiune a cit at ului ext inde semnif icația lui: “Prietenul meu… ai grijă de psihicul tău… cunoaște-te pe tine însuți, căci odată ce ne cunoaștem pe noi înșine, am putea învăța cum să avem grijă de noi înșine”. Dacă nu t e cunoșt i și nu t e înțelegi pe t ine însuți, nu vei f i capabil să ai grijă de t ine însuți; f ără a f i în cont act cu t ine însuți, nu vei f i capabil să f ii cu adevărat în cont act cu ceilalți; f ără a t e înțelege pe t ine însuți, nu vei f i în poziția de a înțelege și a te relaționa cu ceilalți în mod ef icient .
O adevărat ă relație cu t ine însuți est e necesară pent ru o adevărat ă relație cu
ceilalți. Dacă t u poți risipi ceața conf uziei care îți st ă în cale pent ru a t e vedea pe t ine însuți așa cum eșt i t u cu adevărat , vei f i capabil să îi vezi și pe ceilalți ieșind mai clar din ceață. Socrat e spune că principala priorit at e în viață est e de a t e găsi pe t ine însuți – și, dacă alegi ast a, poți deveni expert ul mondial în t ine însuți. Aceast a est e calea creșt erii personale și a dezvolt ării, și în cele din urmă, nimeni nu poat e avea o mai bună înțelegere despre t ine însuți decât t ine. Pent ru a ne înțelege pe noi înșine ca indivizi, un bun loc de pornire est e de a examina ceea ce alți oameni au spus deja mai pe larg despre subiect ul f iințelor umane. Înțelegerea condiției umane a f ost un subiect pent ru mulți dint re marii gândit ori ai lumii t imp de sut e de ani sau chiar mai mult . Am auzit deja despre punct ul de vedere al unui f ilozof din cit at ul lui Socrat e. Cărțile sf int e și document ele religioase sunt pline de moduri și chiar porunci privind înțelegerea f iințelor umane. În t impuri mai recent e, o abordare mai obiect ivă și șt iințif ică a f ost adopt at ă, și un număr de t eorii au f ost înaint at e, privit or la ceea ce ne impulsionează și mot ivează ca f iințe umane. Vom începe prin examinarea unei selecții a acest or t eorii cheie, pent ru a vedea dacă sunt concluzii pe care le put em t rage din diversele discipline.
Punctul de vedere al biologilor evoluționiști
Darwin Dint r-o perspect ivă f iziologică, evoluționist ă, t oat e f iințele umane, precum alt e animale, sunt impulsionat e de evoluția de a t rece codul genet ic la următ oarea generație – de a se reproduce. Ai auzit probabil de t eoria lui Darwin, cea a supraviețuirii celui mai dot at , în care f iecare animal sau specie est e în compet iție cu celelalt e pent ru resursele limit at e. Cel mai slab moare, în t imp ce acela mai put ernic supraviețuieșt e și est e capabil să își t reacă genele următ oarei generații. Deci evoluția f avorizează pe cei care se adapt ează cel mai bine mediului lor – și când int eresele exemplarului animal coincid cu cele ale grupului, și grupul supraviețuieșt e.
Citește mai multe la: http://dor.academy/cunoaste-te-prin-lentila-stiintei/