Semnale uimitoare pe care le putem transmite prin CĂSCAT
Toat ă lumea şt ie două lucruri despre căscat — că scopul lui est e să mărească aport ul de oxigen şi că est e f oart e cont agios. Primul lucru est e f als — nu exist ă nici o dovadă care să at est e că se măreşt e înt r-adevăr aport ul de oxigen —, dar al doilea est e adevărat . De ce est e at ât de cont agios căscat ul rămâne încă un mist er, deşi se şt ie că oamenii cască at unci când văd pe alt cineva căscând, când aud pe alt cineva căscând, când cit esc despre căscat şi chiar şi at unci când se gândesc la căscat . Un alt mist er est e de ce căscăm. Au f ost avansat e dif erit e explicaţ ii, cea mai recent ă f iind sugest ia că acest a curăţ ă creierul expulzând lichidul cerebrospinal. S-a descoperit că aceast ă reacţ ie involunt ară est e cont rolat ă de nişt e st ruct uri f oart e prof unde ale creierului pent ru că exist ă pacienţ i cu anumit e leziuni cerebrale care nu îşi pot mişca gura volunt ar dar îşi deschid gura aut omat at unci când cască. Cei mai mulţ i dint re noi cred că est e un semn de plict iseală. De
f apt ,
exist ă
pat ru
f eluri
de
a
căsca:
1. CĂSCATUL DE PLICTISEALĂ Acest a est e declanşat de sarcini monot one, inact ivit at e, oboseală şi plict iseală. Dacă observaţ i o persoană care execut ă o sarcină repet it ivă sau care aşt eapt ă la o coadă lungă, veţ i observa că de mult e ori cască. Căscat ul de plict iseală est e cea mai f recvent ă f ormă de căscat .
2. CĂSCATUL TRANZITORIU Acest a apare at unci când oamenii t rec de la o act ivit at e la alt a — de exemplu, când se dau jos din pat şi încep să se pregăt ească dimineaţ a sau când se pregăt esc să se bage în pat seara. Căscat ul apare şi după execut area unui rit ual social — de exemplu, imediat după ce ne-am luat la revedere de la un priet en apropiat . Căscat ul poat e f i f olosit şi ca un indicat or al act ivit ăţ ii — cu alt e cuvint e, când vedeţ i o persoană singură, cit ind o cart e şi începând să caşt e, şt iţ i că exist ă o probabilit at e dest ul de mare ca ea să se apuce de alt ceva.
Află mai multe la: http://dor.academy/semnale-uimitoare-pe-care-leputem-transmite-prin-cascat/
Căscat ul în sit uaţ ii de t ensiune apare în moment ele când oamenii sunt t ensionaţ i — de obicei când o persoană dominant ă est e în apropiere şi se simt încurcaţ i sau st ânjeniţ i. Ori de cât e ori cineva t răieşt e o st are de anxiet at e est e înclinat să caşt e — acest lucru s-a observat chiar şi la sport ivii olimpici care aşt eapt ă să se dea st art ul şi la soldaţ ii paraşut işt i care aşt eapt ă să sară din avion. Acest e căscat uri sunt reacţ ii la st res. Sunt exemple de act ivit at e de t ransf er pent ru că ajut ă la deplasarea anxiet ăţ ii înt r-o alt ă act ivit at e.
4. CĂSCATUL AMENINŢĂTOR At ât în societ ăţ ile umane cât şi în cele animale, indivizii dominanţ i cască uneori ameninţ ăt or. Căscat ul est e înt âlnit la o gamă largă de specii, inclusiv la peşt i, păsări, rept ile şi simieni. Dacă ar exist a o olimpiadă a căscat ului, babuinii ar f i campioni indiscut abili. Dacă primat ele cască de obicei aproximat iv de 10 ori pe zi, babuinii cască de 10-12 ori pe oră! Ast a nu pent ru că sunt obosiţ i sau plict isiţ i; ci pent ru că viaţ a înt r-o societ at e de babuini est e plină de ameninţ ări.
O mare part e din căscat urile babuinilor sunt emise cu int enţ ia de a-şi af irma dominanţ a şi de a ameninţ a pot enţ ialii rivali. Ca şi la alt e primat e nonumane, masculii adulţ i cască mai mult decât f emelele adult e sau puii de ambele sexe. Şi indivizii cu un nivel crescut de t est ost eron cască mai mult . Principala armă a babuinilor e reprezent at ă de dinţ i. Babuinii masculi au canini mai mari decât f emelele iar masculii dominanţ i t ind să aibă canini mai mari decât alţ i masculi. Aşa că, de obicei masculul alf a est e cel care cască cel mai mult , arăt ându-şi caninii mari. Pe măsură ce st at ut ul unui babuin devine mai import ant , căscat ul suf eră aceleaşi t ransf ormări; când îşi pierde st at ut ul, căscat ul începe şi el să dea înapoi. Şi oamenii f olosesc căscat ul ca pe un semnal al dominanţ ei, deşi înt r-un cont ext dif erit de cel înt âlnit la babuini. În primul rând, mărimea caninilor nu est e f oart e dif erit ă la bărbaţ i f aţ ă de f emei, ceea ce explică probabil mot ivul pent ru care nu exist ă o dif erenţ ă mare în f recvenţ a căscat ului la bărbaţ i şi la
f emei. Tot uşi când un bărbat cască, exist ă o probabilit at e mult mai mare să îşi arat e dinţ ii; f emeile t ind să îşi acopere gura cu mâna. Poat e din cauză că ele au maniere mai raf inat e decât bărbaţ ii, dar ar put ea f i şi o reminiscenţ ă de pe vremea când dent iţ ia celor două sexe era dif erit ă. Deşi dinţ ii nu mai sunt arma noast ră principală, încă îi mai f olosim ca ameninţ are. Dacă observaţ i persoanele dominant e, veţ i descoperi că deseori cască în moment ele în care simt nevoia să se af irme — de exemplu, când se simt ameninţ aţ i şi au senzaţ ia că cineva încearcă să le ia locul. Acest lucru sugerează că la oameni căscat ul ameninţ ăt or est e un vest igiu comport ament al — cu alt e cuvint e, un indicat or rămas din t recut ul nost ru evolut iv când st rămoşii noşt ri aveau canini mari şi îi f oloseau pent ru a se ameninţ a unii pe alţ ii.
Un lucru interesant despre căscat: EST E CONT AGIOS! Când imit ăm acţ iunile alt ora, în general o f acem f ără să ne dăm seama — numai când ni se at rage at enţ ia observăm ce f ăceam. Căscat ul f uncţ ionează după principii similare. Şt im cu t oţ ii că acest a est e f oart e molipsit or şi că at unci când o persoană cască cei din jur sunt înclinaţ i să înceapă să f acă la f el. Cercet ările au arăt at că nu est e nevoie ca gest ul să f ie dus până la capăt pent ru a molipsi o alt ă persoană — simpla imagine a unei guri care se deschide sau sunet ul căscat ului sunt deseori suf icient e pent ru a-i f ace şi pe alţ ii să caşt e. Af lă alte 15 lucruri ciudate sau amuz ante despre tine și creierul tău. Pent ru a t e asigura că poți cit i art icolele D.O.R. ACADEMY imediat ce acest ea sunt publicat e, T E POȚI ABONA AICI LA NEWSLET T ER-UL NOST RU. sau
poți da LIKE pent ru a primi not if icări de la pagina noast ră de Facebook: ht t ps://www.f acebook.com/doracademy sau Ai posibilit at ea să urmăreșt i pagina noast ră Google Plus: ht t ps://plus.google.com/+DorAcademyInt ernat ional Inspirat de: “Cartea Gesturilor” – Peter Collett Cote d'Azur Bildergalerie
my-e ntde c ke r.de /Co te _d'Az ur-Bilde r
Share Facebook
Orte , die Sie s e he n s ollte n! Tipp: Cote d'Az ur Bilde rgale rie
T wit t er Google+ Pint erest LinkedIn VKont akt e T umblr
Google+ D.O.R. Romania