Unitatea in diversitate exprimata cu umor și genialitate libre

Page 1

Articles from Portal Inspirational pentru Lumea Ta Unitatea în diversitate exprimată cu umor și genialitate 2014- 05- 14 09:05:40 D.O.R. Romania

Hotel Cannes

ab-in-de n-urlaub.de /Ho te ls

Hote l Canne s güns tig buche n! Te s t "Se hr Gut" & Tie fpre is garantie

Sara Jones est e un dramat urg polimorf , est e premiat ă a Premiilor Tony pent ru monologuri, ambasador UNICEF, act ivist ă împot riva FCC (Comisia Federală de Comunicații a S.U.A.) – își asumă t ot at ât de mult e roluri at ât pe scenă cât și în af ara ei. Tit ulat ura “Cameleonică” reușeșt e cu greu să descrie ușurința uimit oare cu care Sarah Jones aluneca în și din personajele din spect acolele ei solo – ca și cele paisprezece personaje ale sale din spect acolul ce a f ăcut f urori pe Broadway:„Bridge & Tunnel”. Crit icii se minunează nu numai de capacit at ea ei de a imit a perf ect accent e și manierisme, dar și de abilit at ea de a remodela aparent corpul ei, abilit at e care ajunge până la pupile și gropițe sau clipit ul rapid. În acest spect acol hilar plin de viață, act rit a Sarah Jones canalizează unele persoane pe care le-a înt âlnit în viața ei, doar o most ră din port of oliul ei spect aculos de personaje. Sara Jones int ră în acele personaje și în jocul de roluri pent ru a ne ajut a să găsim modalit ăți de a înțelege și de a comunica unul cu alt ul indif erent de rasă, clasă, religie, et c. Ea înt ruchipează umanit at ea noast ră colect ivă prin f iecare personaj și ne amint eșt e că prin t oat e dif erențele noast re, sunt em cu adevărat unul, sunt em picăt uri ale aceluiași ocean, sunt em unit at ea în diversit at e. Put eți găsi mai jos t ranscript ul discursului sau: Aş vrea să vă spun că at unci când am f ost rugat ă să vin aici m-am gândit că, ei bine, est e T ED. Iar aceşt i T ED-işt i sunt – şt iţ i, pe cât de nevinovat sună – ei sunt f ilant ropii şi art işt ii şi cercet ăt orii care, înt r-un f el, st ruct urează lumea noast ră. Şi ce aş put ea oare să spun eu, ca să f ie dest ul de dist ins, ca să just if ice part iciparea mea la aşa ceva? Aşa că m-am gândit că probabil un accent brit anic ce sună f oart e civilizat ar put ea ajut a lucrurile puţ in. Apoi m-am gândit că nu. Ar t rebui doar să urc pe scenă şi să f iu eu însămi şi să


vorbesc doar în f elul în care vorbesc de obicei, pent ru că, nu-i aşa, ast a est e marea dezvăluire. Aşa că m-am gândit să vin aici şi să vă dezvălui adevărat a mea voce. Deşi mulţ i dint re voi şt iu deja că vorbesc engleza reginei (Queen),pent ru că sunt din Queens, New York. (Râset e) Dar t ema acest ei sesiuni, desigur, est e invenţ ia. Iar dat f iind f apt ul că nu am niciun pat ent de care să şt iu, veţ i înt âlni cât eva din invenţ iile mele ast ăzi. Presupun că est e cinst it să spun că sunt int eresat ă de invenţ ia de sine sau de alţ ii. Cu t oţ ii sunt em născuţ i în anumit e condiţ ii cu t răsăt uri f izice part iculare, experienţ e de dezvolt are, cont ext e geograf ice şi ist orice unice. Şi apoi ce urmează? În ce măsură ne aut o-const ruim, ne aut o-invent ăm? Cum ne aut o-ident if icăm şi cât de mut abilă est e acea ident it at e? De exemplu, cum ar f i dacă am put ea f i oricine oricând? Ei bine, ident it ățile mele, ca şi cele din spect acolele mele, îmi permit să mă joc cu spaţ iile dint re acest e înt rebări. Aşa că am adus cu mine cât eva dint re ele. Şi, ei bine, sunt f oart e emoţ ionat e. Ce să vă spun – Ce ar t rebui să vă spun est e că şi-au pregăt it f iecare propriile prezent ări T ED. Aşa că închipuiţ i-vă că ast a est e Universit at ea Sarah. (Râset e) Ok. Ok. Prea bine. O, minunat . Bună seara t ut uror. Vă mulţ umesc mult că m-aţ i primit aici ast ăzi. A, mulţ umesc mult . Numele meu e Lorraine Levine. Vai de mine! Sunt eţ i at ât de mulţ i. Bună, drăguţ ă. Ok.(Râset e) În orice caz, eu sunt aici dat orit ă unei f et e, Sarah Jones. E o f at ă f oart e drăguţ ă, de culoare. Da, bine, ea îşi zice neagră – e mai mult de culoarea caramelei, dacă t e uiţ i la ea. Dar, oricum. (Râset e) M-a adus aici pent ru că mă pune în show-ul ei, ceea ce ea numeşt e one-woman show. Şi desigur, voi şt iţ i ce înseamnă ast a. Ast a înseamnă că ea culege aplauzele şi apoi ne pune să ieşim pe scenă şi să f acem t oat ă munca. Dar nu mă supăr. De f apt , mă încânt ă să f iu aici cu t oţ i renumiţ ii care asist aţ i la o chest ie ca ast a, să şt iţ i. Serios, e nemaipomenit . Nu doar, desigur, oamenii de şt iinţ ă şi minunaţ ii uriaşi ai indust riei, ci şi celebrit ăţ ile. Sunt at ât ea celebrit ăţ i pe aici. Am văzut -o – am văzut -o pe Glenn Close mai devreme. O ador. Şi t ocmai își lua un iaurt la caf eneaua Google. Nu-i aşa că-i adorabil? (Râset e) At âţ ia alţ ii, şt iţ i, sunt de-a drept ul minunaţ i. E încânt ăt or să şt ii că le pasă, şt iţ i. Şi – o, am văzut -o pe Goldie Hawn. O, Goldie Hawn. O ador şi pe ea; e adorabilă, da. Şt iţ i, ea e doar pe jumăt at e evreică. Şt iaţ i ast a despre ea? Da. Dar chiar şi aşa, e un t alent minunat . (Râset e) Şi eu – şt iţ i, când am văzut -o, aşa un sent iment minunat . Da, e adorabilă. Dar în orice caz, ar f i t rebuit să încep prin a spune cât de norocoasă mă simt . Est e o experienţ ă at ât de luminăt oare să f iu aici. Voi sunt eţ i t oţ i at ât de răspunzăt ori pent ru lumea ast a în care t răim ast ăzi. Şt iţ i, nici n-aş f i visat de aşa ceva când eram f et iţ ă. Şi voi aţ i dus mai depart e t oat e dezvolt ările ast ea înt r-un t imp aşa scurt – voi t oţ i sunt eţ i at ât de t ineri. Şt iţ i, eu cred că părinţ ii voşt ri sunt f oart e mândri. Dar eu – eu apreciez şi diversit at ea pe care o aveţ i aici. Am observat că est e f oart e mult icult urală. Şt iţ i, at unci când st ai aici sus, poţ i vedea t oţ i oamenii dif eriţ i. Est e ca un curcubeu. Est e în regulă să spui curcubeu. Da. Eu doar – Eu nu prea ţ in pasul cu ce poţ i sau nu să spui, t oat e lucrurile ast ea. Ce est e permis să spui sau nu? Eu doar – eu nu vreau să jignesc pe nimeni. Şt iţ i? Dar,


oricum, şt iţ i, eu doar cred că a f i aici cu voi t oţ i t inerii realizaţ i în viaţ ă – lit eralalment e, unii dint re voi, arhit ecţ ii care const ruiesc viit orul nost ru mai luminos. Şt iţ i, mă încurajează lucrul ăst a. Chiar dacă, sincer, unele dint re prezent ările voast re sunt înspăimânt ăt oare, absolut înspăimânt ăt oare. Da, da, e adevărat . Şt iţ i, înt re degradarea mediului şi prăbuşirea pieţ elor mondiale, despre care vorbiţ i. Şi, desigur, noi şt im că t oat e sunt din cauza – t oţ i … Ei bine, nu şt iu cum alt f el să vă spun, aşa că o să vă spun în f elul meu:ganeyvish scht icklich ce vine de la guverne şi, şt iţ i voi, bancherii şi Wall St reet . Şt iţ i voi. Oricum. (Râset e) Ideea e că sunt f ericit ă că cineva are idei pract ice ca să ne scoat ă din încurcăt ură. Aşa că vă salut pe f iecare în part e şi realizările voast re st elare. Vă mulţ umesc pent ru t ot ce f aceţ i. Şi f elicit ări pent ru că sunt eţ i aşa mahări mari încât aţ i devenit maeşt ri T ED. Aşa că, succese f ericit e în cont inuare. Felicit ări. Mazel t ov. (Aplauze) Bună. Bună. Vă mulţ umesc t ut uror. Scuze, ast a e aşa o ocazie minunat ă şi t oat e ast ea, să f iu aici acum.Mă numesc Noraida. Şi eu sunt doar – Sunt at ât de încânt at ă să part icip la conf erinţ a T ED pe care o f aceţ i şi t oat e ast ea. Eu sunt dominicano-americană. De f apt , aţ i put ea spune că am crescut în capit ala Republicii Dominicane, cunoscut ă şi ca Washingt on Height s din New York Cit y. Dar nu şt iu dacă mai sunt şi alţ i dominicani aici, dar şt iu că Juan Enriquez a f ost aici ieri. Şi cred că el e mexican, aşa că –sincer, ast a e dest ul de aproape pent ru mine acum. Aşa – (Râset e) Eu doar – Mă scuzaţ i. Eu doar încerc să nu f iu emoționat ă pent ru că ast a e o experienţ ă f oart e minunat ă pent ru mine şi t oat e ast ea. Şi eu doar – şt iţ i, eu nu sunt obişnuit ă să vorbesc în public. Şi când sunt emoționat ă încep să vorbesc f oart e repede. Nimeni nu poat e înţ elege ce vorbesc, ceea ce e f oart e f rust rant pent ru mine, după cum vă put eţ i imagina. De obicei t rebuie doar să încerc să mă calmez şi să respir adânc. Dar apoi, în plus, şt iţ i, Sarah Jones mia spus că avem doar 18 minut e. Aşa că at unci, deci, oare ar t rebui să f iu emoționat ă, şt iţ i, pent ru că poat e e mai bine. Şi doar încerc să nu int ru în panică şi să deraiez. Aşa deci, respir adânc. Ok. Scuze. Aşa, oricum, ce încercam să spun e că chiar îmi place T ED. Deci, îmi place t ot ce ţ ine de ast a. E uimit or. Deci, est e – Nu pot să depăşesc moment ul acum. Şi, deci, oamenii nu ar crede, serios, de unde sunt eu, că lucrul ăst a chiar exist ă. Şiţ i, deci chiar că, vreau să spun îmi place numele – T ED.Vreau să zic şt iu că e o persoană adevărat ă şi t oat e ast ea, dar spun doar că, şt iţ i, eu cred că e f oart e t are că e şi un acronim, şt iţ i, care est e deci, şt iţ i, est e deci un concept f oart e înalt şi t oat e ast ea. Îmi place ast a. Şi, de f apt , pot să f ac o legăt ură cu t oat ă chest ia ast a de acronim şi t oat e ast ea. Pent ru că, de f apt , eu sunt începăt oare la un colegiu acuma. La şcoala mea – am f ost co-f ondat oarea unei organizaţ ii, care est e ca o chest ie de leadership, şt iţ i, ca voi, vouă chiar v-ar plăcea şi t oat e ast ea. Şi organizaţ ia se numeşt e DA BOMB, şi DA BOMB – nu ca ce put eţ i voi băieţ ii să const ruiţ i şi t oat e ast ea – est e ca, DA BOMB, înseamnă deci dominican – est e un acronim


– Organizaţ ia Dominicano-Americană de Binef acere pent ru Mame şi Bebeluşi. Deci eu şt iu, vezi, că numele e puţ in cam prea lung, dar cu războiul cont ra t erorismului şi t oat e ast ea, decanul pent ru act ivit ăţ i st udenţ eşt i ne-a rugat să nu mai spunem DA BOMB şi să f olosim înt regul nume aşa ca nimeni să nu int re la bănuieli, în f ine. Aşa că, în f ond cum e DA BOMB – ce f ace Organizaţ ia Dominicano-Americană de Binef acere pent ru Mame şi Bebeluşi est e, în f ond, încercăm să pledăm pent ru st udenţ ii promiţ ăt ori academic şi care se înt âmplă să f ie și mame ca mine. Eu sunt o mamă cu serviciu şi merg şi la şcoală la zi. Şi, şt iţ i, – est e at ât de import ant să avem gen modele acolo. Adică, eu şt iu că uneori st ilurile noast re sunt f oart e dif erit e, mă rog. Dar chiar la slujba mea – t ocmai am f ost promovat ă. Chiar acum est e f oart e emoţ ionant pent ru minepent ru că sunt asist ent junior la direct orul asociat al prim-vicepreşedint elui pent ru dezvolt area af acerilor – ăst a e noul meu t it lu. Aşa, dar cred că f ie că ai propria companie sau eşt i doar începăt or ca mine, ceva ca ast a e at ât de vit al pent ru oameni să cont inue să-şi ext indă minţ ile şi învăţ area. Şi dacă t oţ i, deci dacă t oţ i oamenii chiar ar avea acces la ast a, ar f i o lume f oart e dif erit ă, aşa cum şt iu că şt iţ i. Aşa, cred că t oţ i oamenii, avem nevoie de ast a, dar în special, mă uit la oameni ca mine, şt iţ i deci, adică lat inos – noi sunt em pe cale să devenim majorit ari, în cam în două săpt ămâni. Aşadar, merit ăm t ot la f el de mult să f im part e a schimbului de idei ca t oţ i ceilalţ i. Aşa, sunt f oart e f ericit ă că voi f aceţ i, şt iţ i, chest ia ast a, să f aceţ i posibile prezent ările online. Ast a e f oart e bine. Îmi place ast a. Şi eu doar – vă iubesc, băieţ i. Iubesc T ED. Şi dacă nu vă supăraţ i, îm part icular acum, în viit or, mă voi gândi la T ED ca un acronim pent ru Tehnologie, Ent ert ainment şi Dominicani. Vă mulţ umesc f oart e mult . (Râset e) (Aplauze) Aşa, ast a a f ost Noraida, şi la f el ca Lorraine şi t oţ i cei pe care îi înt âlniţ i ast ăzi, acest ea sunt f iguri reieşit e din oameni reali din viaţ a mea reală: priet eni, vecini, membri de f amilie. eu vin dint r-o f amilie mult icult urală. De f apt , doamna mai băt rână pe care t ocmai aţ i înt âlnit -o: f oart e, f oart e de depart e aduce cu omăt uşă din part ea mamei. Est e o povest e lungă, credeţ imă. Dar mai presus de f undalul f amiliei mele, părinţ ii m-au t rimis şi la Şcoala Naţ iunilor Unit e, unde am înt âlnit o mulțime de noi f iguri, inclusiv pe Alexandra, prof esoara mea de f ranceză. Ei bine, şt iţ i, era un curs de începăt ori pe care l-am f ăcut cu ea, şt iţ i. Şi a f ost Madame Bousson, şt iţ i, ea era f oart e….(f ranțuzoaică) Era, şt iţ i, ea era acolo în clasă, şt iţ i, era un f el de t ipic f ranceză. Şt iţ i, era f oart e şic, dar era f oart e plină de ennui, şt iţ i. Şi era acolo, şt iţ i, vorbind cumva cu clasa, şt iţ i, vorbind despre, şt iţ i, f ut ilit at ea exist enţ ială a vieţ ii, şt iţ i, Iar noi aveam doar 11 ani, aşa că nu era pot rivit . (Râset e) Dar [Germană]. Da, am învăţ at germană t rei ani. [Germană]. şi a f ost o experienţ ă inedit ă pent ru că eram singura f at ă de culoare din clasă, chiar şi la şcoala Naţ iunilor Unit e. Deşi, şt iţ i, era minunat .Prof esorul, Herr Scht opf , el nu discrimina niciodat ă. Niciodat ă. Înt ot deauna, mereu ne t rat a pe f iecare din


noi, şt iţ i, egal de insuport abil în t impul orelor. Aşadar, erau prof esorii şi apoi erau priet enii mei, colegi de pret ut indeni, dint re care mulţ i îmi sunt şi azi priet eni dragi. Iar ei m-au inspirat şi pent ru mult e f iguri. De exemplu, o priet enă de-a mea. Ei bine, am vrut doar să vă spun repede bună seara. Numele meu est e Praveen Manvi şi vă mulţ umesc mult pent ru aceast ă ocazie. Desigur, T ED, reput aţ ia se precedă pe sine pe t ot cuprinsul lumii. Dar, şt iţ i, eu sunt de origine din India, şi am vrut să încep prin a vă spune că odat ă Sarah Jones mi-a spus că vom avea ocazia să venim aici la T ED în Calif ornia, la început am f ost f oart e incânt at ă şi, sincer, uşurat ăpent ru că, şt iţ i, eu sunt avocat pent ru drept urile omului. Şi de obicei munca mea mă poart ă la Washingt on D.C. Şi acolo t rebuie să asist la înt âlnirile acelea, să înt âlnesc polit icieni obosit ori, încercând să mă f acă să mă simt degajat ă spunându-mi cât de des mănâncă curry la Georget own. (Râset e) Aşa că vă put eţ i imagina – exact . Aşa, dar sunt încânt at ă să mă alăt ur vouă t ut uror aici. Mi-aş f i dorit să st ăm mai mult împreună, dar ast a cu alt ă ocazie. Ok? Minunat . (Aplauze) Şi, din nef ericire, nu cred că vom avea t imp să vă înt âlniţ i cu t oat e pe care leam adus, dar – Încerc să mă port f rumos, est e prima oară aici. Dar chiar vreau să vă prezint cât eva persoane pe care s-ar put ea să le recunoaşt eţ i, dacă aţ i văzut “Bridge and T unnel”. A, bine, mulţ umesc. Bună seara. Numele meu est e Pauline Ning, şi mai înt âi vreau să vă spun că sunt –desigur sunt un membru al comunit ăţ ii chineze din New York. Dar când Sarah Jones m-a rugat f rumos să vin la T ED, Am spus, da, şt ii, mai înt âi nu şt iu, şt ii – înaint e acum doi ani, nu m-ai f i văzut în f aţ a unui public, cu at ât mai puţ in acest a pent ru că nu îmi plăcea să ţ in conf erinţ e pent ru că simt că, în calit at e de imigrant , nu am o engleză bună pent ru vorbit . Dar apoi m-am decis, la f el ca guvernat orul Arnold Schwarzenegger, eu încerc oricum. (Râset e) Fiica mea – f iica mea a scris ast a, mi-a spus, “Înt ot deauna să îţ i începi conf erinţ a cu umor.” Dar originea mea – vreau să vă spun doar pe scurt povest ea. Soţ ul meu şi cu mine, ne-am adus f iul şi f iica aici în anii 1980 pent ru a avea libert at ea pe care nu put em s-o avem în China at unci. Şi am încercat să îi învăţ ăm pe copiii noşt ri să f ie mândri de t radiţ ia lor, dar e f oart e greu. Şt iţ i, ca imigrant , le vorbeam chinezeşt e, şi ei îmi răspundeau mereu în engleză. Le place muzica rock, cult ura pop, cult ura americană. Dar când au crescut , când vine t impul să gândească la mărit at , at unci ne aşt ept ăm să ţ ină cont , ceva mai mult , de propria lor cult ură. Dar aici am avut nişt e probleme. Fiul meu, el spune că nu est e pregăt it să se căsăt orească. Şi are o iubit ă, dar ea e f emeie americană, nu chinezoaică. Nu că ar f i rău, dar dar i-am spus: “Ce are o chinezoaică?” Dar cred că o să se răzgândească în curând. At unci m-am decis în schimb să mă concent rez pe f iica mea. Căsăt oria f iicei est e f oart e specială pent ru mamă. Dar mai înt âi, a spus că nu est e int eresat ă. Ea vrea doar să îşi pet reacă t impul cu priet enii. Şi apoi la colegiu,


parcă nu mai venea niciodat ă pe acasă. Şi nu vrea să vin eu să o vizit ez. Aşa că am spus: “Ce e greşit în t abloul ăst a?” Aşa că am acuzat -o pe f iica mea că are un priet en secret . Dar ea mi-a spus: “Mamă, nu t rebuie să-ţ i baţ i capul cu băieţ ii pent ru că nu îmi plac.” (Râset e) Şi i-am spus: “Da, bărbaţ ii pot f i dif icili, dar t oat e f emeile t rebuie să se obişnuiască cu ast a.” Ea mi-a spus: „Nu, mamă. Vreau să spun că nu îmi plac băieţ ii. Îmi plac f et ele. Sunt lesbiană.” Aşadar, eu înt ot deauna îi învăţ pe copiii mei să respect e ideile americane, dar i-am spus f iicei mele că aceast a e o excepţ ie – (Râset e) că ea nu est e lesbiană, e doar conf uză din cauza acest ei probleme americane. Dar ea mi-a spus: “Mamă, nu est e americană.” Mi-a spus că e îndrăgost it ă – îndrăgost it ă de o chinezoaică drăguţ ă. (Râset e) Aşa, ast ea sunt cuvint ele pe care mă aşt ept să le aud, dar de la f iul meu, nu de la f iica mea. (Râset e) Dar la început nu am şt iut ce să f ac. Dar poi, cu t impul, am ajuns să înţ eleg că ast a est e cine e ea. Deci chiar dacă uneori încă e greu, voi împărt ăşi cu voi f apt ul că mă ajut ă să îmi dau seama că societ at ea est e mai t olerant ă, de obicei dat orit ă unor locuri ca acest a, dat orit ă unor ast f el de idei, şi unor oamenii ca voi, cu o mint e deschisă. Aşa că eu cred că poat e T ED, ai impact asupra vieţ ilor oamenilor în f eluri în care poat e nici t u nu îţ i dai seama. Aşa că, de dragul f iicei mele, vă mulţ umesc pent ru ideile voast re care merit ă să f ie răspândit e. Vă mulţ umesc. Xie xie. (Aplauze) Bună seara. Numele meu est e Habbi Belahal. Şi aş dori mai înt âi să îi mulţ umesc lui Sarah Jones pent ru că a insist at cu t oat ă put erea asupra singurei persoane arabe pe care a adus-o cu ea să f ie ult ima ast ăzi.Eu sunt de origine din Iordania. Şi predau lit erat ură comparat ivă la Queens College. Nu est e Harvard.Dar mă simt puţ in ca un peşt e pe uscat . Dar sunt f oart e mândră de st udenţ ii mei. Şi văd că unii dint re ei au reuşit să ajungă aici la conf erinţ ă. Aşa că veţ i primi punct ele supliment are pe care vi le-am promis.Dar, deşi şt iu că s-ar put ea să nu arăt ca un T ED-ist t ipic, cum s-ar spune, chiar îmi place să af irm că noi, în societ at ea globală, nu sunt em niciodat ă at ât de dif eriţ i cât ar put ea părea. Aşa că dacă veţ i avea răbdare cu mine, vă voi spune o mică poezie, pe care am memorat -o când eram o f at ă de 16 ani. Aşadar, înapoi în t impurile ant ice. [În arabă] Iar ast a înseamnă în t raducere liberă: “Te rog, lasă-mă să t e ţ in de mână. Vreau să t e ţ in de mână. Vreau să t e ţ in de mână. Şi când t e at ing, mă simt f ericit înăunt ru. E aşa o t răire că iubirea mea nu pot s-o ascund, nu pot s-o ascund, nu pot s-o ascund.” Bine, aşa, ok, dar vă rog, vă rog, dar vă rog. Dacă sună cumva cunoscut , est e din cauză că în aceeaşi perioadă ascult am Beat les. La radio [arab] erau f oart e cunoscuţ i. Aşa, t oat e ast ea sunt pent ru a spune că îmi place să cred că pent ru f iecare cuvânt ce are int enţ ia să ne f acă surzi unul f aţ ă de celălalt , est e înt ot deauna o poezie care uneşt e urechi şi inimi pest e cont inent e prin rimă. Şi mă rog ca acest a să f ie calea prin care ne vom aut o-invent a, cu t impul. Ast a e t ot , shukran. Vă mulţ umesc f oart e mult pent ru ocazie. Ok? Minunat . (Aplauze)


Vă mulţ umesc t ut uror f oart e mult . A f ost drăguţ . Vă mulţ umesc că m-aţ i primit . (Aplauze) Vă mulţ umesc f oart e, f oart e mult . Vă iubesc. (Aplauze) Ei bine, t rebuie să mă lăsaţ i să spun ast a. Eu doar – vă mulţ umesc. Vreau să le mulţ umesc lui Chris şi Jacqueline şi t ut uror că m-aţ i primit . A f ost un drum lung până aici şi mă simt ca acasă. Şi şt iu că am avut spect acole la unele din companiile voast re sau unii dint re voi m-au văzut alt undeva, dar est e înt radevăr unul din cele mai bune audit orii înt âlnit e vreodat ă.Toat ă t reaba ast a est e uimit oare şi să nu cumva să vă reinvent aţ i prea curând. (Aplauze) T ranscript t radus de Liliana-Emilia Dumit riu T ranscript revizuit de Mihaela – Pat ricia Vadan Inspirat de: www.t ed.com ht t p://www.yout ube.com/wat ch?v=NaeqCWrbqt s Vacanca - Ferienhäuser vac anc a.c o m

Übe r 1000 Fe rie ndomiz ile we ltwe it dire kt z u ve rmie te n ode r ve rkaufe n.

Share Facebook T wit t er Google+ Pint erest LinkedIn T umblr

Da mai departe: Îmi place T weet

3

Pin It

Google+ D.O.R. Romania

47


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.