Revista Club Feroviar - iulie 2013

Revista Clubului Oamenilor de Afaceri „Club Feroviar”

Nr. 18, Iulie 2013

• Guvernul adoptă bugetele pentru CFR S.A. şi CFR Călători • Dezbateri pe marginea celor 15 ani de la reorganizarea CFR • Muzeul locomotivelor din depoul Dej continuă restaurarea de exponate

Bugetul RATB

pe 2013 menţine lipsa de investiţii pentru tramvaie noi

CUPRINS

02

Actual

Licitaţie pentru reabilitarea podurilor dunărene

• Doi ofertanţi pentru furnizarea de tramvaie la Arad • GFR achiziţionează HZ Cargo • POS-T înregistrează o majorare a ratei de absorbţie

10

Licitaţii

Noi lucrări şi atribuiri de contracte pentru mentenanţa infrastructurii feroviare

CFR SA a continuat şi în luna iulie atribuirile şi demararea de noi proceduri pentru lucrări de reparaţii şi mentenanţă ...

12

Instituţii CE cere refacerea documentului consultativ pentru Acordul de parteneriat În urma analizării documentului consultativ pentru elaborarea Acordului de parteneriat 2014-2020, trimis de România pe 6 iunie, Comisia Europeană a transmis ...

14

Întâlniri Club Feroviar Dezbateri pe marginea celor 15 ani de la reorganizarea CFR

Club Feroviar a lansat în luna iulie o serie de dezbateri pe tema evoluţiei reorganizării Căilor Ferate Române, la 15 ani după momentul din 1998.

16

Şantiere Lucrările la noile magistrale de metrou revin la normal după o lungă perioadă de blocare

Luna aceasta lucrările la magistralele 4 şi 5 ale metroului bucureştean au reintrat în ritm normal ...

18 Urban Bugetul RATB pe 2013 menţine lipsa de investiţii pentru tramvaie noi

În cadrul şedinţei Consiliului General al municipiului Bucureşti care a avut loc la data de 4 iulie 2013 a fost votat bugetul RATB pentru anul 2013.

22 Legislativ Guvernul adoptă bugetele pentru CFR S.A. şi CFR Călători

Cele două companii, obişnuite cu întârzieri în aprobarea bugetelor, au avut de aşteptat anul acesta până în luna iulie.

25

Personalităţi Eduard Proksch

26 Patrimoniu Muzeul locomotivelor din depoul Dej continuă restaurarea de exponate

Aflat în incinta depoului Dej, muzeul locomotivelor prezintă o serie de locomotive cu abur, automotoare şi diesel din mai multe perioade ...

30

Info Legislativ

Foto: © Club Feroviar

Club Feroviar Str. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884 Tel: 021 2244385; Fax: 021 2244386 www.clubferoviar.ro; Email: club@clubferoviar.ro Senior Partner Club Feroviar: Ştefan Roşeanu Director Marketing: Cristina Trifon Redactori: Florentina Ghemuţ, Andrei Marian, Daniela Felicia Gheorghieş Foto: Radu Drăgan Grafica: Petru Mureşan

2013 Iulie

1

2

ŞTIRI Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1.: Planuri integrate de dezvoltare Municipiul Ploieşti a lansat luna aceasta cereri urbană, Sub-domeniul: Poli de creştere. Conde ofertă pentru atribuirea a trei contracte tractul de finanţare pentru etapa I a proiectelor vizând servicii de consultanţă pentru man- de reabilitare a liniilor de tramvai 101 şi 102 agementul proiectelor de reabilitare a liniilor a fost semnat de Primăria Ploieşti pe data de de tramvai 101 şi 102. În cadrul acestor con- 15 februarie, iar pentru etapa a II-a, pe data tracte, se vor avea în vedere toate aspectele de 29 martie. Pentru linia 101, în etapa I se legate de derularea activităţilor proiectului, vor executa lucrări de reabilitare a 3,32 km de atât pentru implementarea optimă a acestora, cale simplă de rulare, iar în etapa a II-a se vor cât şi pentru asigurarea documentelor pe care efectua lucrări de modernizare a infrastructurii beneficiarul trebuie să le pună la dispoziţia pe o lungime de 5,58 km cale simplă de rulare.

Pentru linia 102, etapa I priveşte reabilitarea finanţatorului şi a altor organisme.

Unul din contractele de consultanţă vizează tronsonului Bucla Nord – Intersecţie Republicii, etapa I a proiectului „Creşterea mobilităţii pe o lungime de 4,55 km cale simplă de rulare, transportului public prin reabilitarea traseu- iar etapa a II-a constă în modernizarea infralui tramvaiului 101 cu lucrări vizând calea de structurii pe tronsonul B-dul Republicii – Bucla rulare, staţii cu peroane adaptate persoanelor Vest, pe o lungime de 6,93 km cale simplă de cu dizabilităţi, material rulant, elemente de rulare.D.F.G. semnalizare şi automatizare”. Contractul are Doi ofertanţi pentru furnizarea o durată de 15 luni şi o valoare estimată la de tramvaie la Arad 241.259,58 lei, din care 5.884,38 lei reprezintă valoarea cheltuielilor diverse şi neprevăzute.

Cel de al doilea contract priveşte etapa a II-a a Primăria Arad a anunţat finalizarea primei etape aceluiaşi proiect şi are o durată de 25 de luni. a licitaţiei organizate în vederea achiziţionării Valoarea acestuia este estimată la 429.240,68 a şase tramvaie noi, eficiente energetic, cu o lei, din care 10.795,88 lei reprezintă valoarea durată de exploatare de minimum 30 de ani şi 600.000 de kilometri. Valoarea estimată a concheltuielilor diverse şi neprevăzute.

Cel de al treilea contract de consultanţă vizează tractului este de 8,7 milioane euro. Licitaţia, proiectul „Creşterea mobilităţii transportului care priveşte proiectarea, producerea, livrarpublic prin reabilitarea traseului tramvaiului ea, darea în folosinţă şi mentenanţa celor şase 102 – etapa I: Bucla Nord – Intersecţia Repub- tramvaie, a fost anunţată de BERD pe data licii”. Cu o durată de 23 de luni, contractul este de 15 mai. Potrivit anunţului BERD, Primăria estimat la 268.204,66 lei, din care 6.694,66 Arad ar putea mări comanda cu 2-3 unităţi, cu lei reprezintă valoarea cheltuielilor diverse şi condiţia ca BERD să aprobe fondurile suplimentare necesare. neprevăzute.

Proiectele pentru care sunt acordate aceste Pentru licitaţie au fost cumpărate cinci caicontracte sunt finanţate prin Programul ete de sarcini, însă s-au înscris numai două Ploieşti licitează servicii de consultanţă pentru reabilitarea liniilor de tramvai 101 şi 102

Metrorex achiziţionează energie de la TINMAR

Foto: Club Feroviar

În urma licitaţiei deschise iniţiate în luna martie a.c., Metrorex S.A. a atribuit societăţii TinmarInd S.A., cu sediul în Bucureşti, un contract pentru furnizarea a circa 175.000 MWh de energie electrică, livrată profilat, în perioada 1 iulie 2013 – 30 iunie 2014. Valoarea contractului a fost de 59,9 milioane lei, preţ situat sub valoarea estimată iniţial, de 71,7 milioane lei.

Finanţarea pentru acest contract este asigurată din subvenţii de la bugetul de stat.

Metrorex a primit pentru acest contract patru oferte, toate fiind admisibile.

Contractul anterior de furnizare a circa 180.000 MWh de energie electrică, atribuit prin negociere în iunie 2012 pentru perioada 1 iunie 2012 – 31 mai 2013, a fost câştigat de Cez Vânzare S.A., pentru suma de 61,96 milioane lei.D.F.G.

Foto: Club Feroviar A.M.

ŞTIRI

companii, Pojazdy Szynowe PESA şi SC Astra Vagoane Călători S.A. După deschiderea ofertelor tehnice iniţiale pe data de 1 iulie şi evaluarea acestora în perioada 1-3 iulie, a fost transmis către BERD pentru avizare raportul de evaluare a acestor oferte. Comisia de evaluare a trimis ulterior, pe 18 iulie, celor două firme participante atât scrisorile de invitaţie la şedinţa de clarificări, programată pentru data de 13 august 2013, cât şi listele cuprinzând aspectele din cadrul ofertelor tehnice pentru care sunt solicitate date suplimentare, documentele fiind întocmite cu sprijinul consultantului extern, consorţiul IC Consulenten Ziviltechniker GmbH – Technoma Consulting / Marketing GmbH (Austria) şi aprobate de departamentul de achiziţii al BERD. În urma şedinţei de clarificări va fi întocmit, aprobat de către BERD şi transmis ofertanţilor un memorandum care va cuprinde toate

rectificările solicitate de beneficiar în urma evaluării ofertelor din prima etapă.

Cea de-a doua etapă constă în depunerea ofertelor tehnice finale (îmbunătăţite) respectând toate cerinţele incluse în memorandum şi a ofertelor financiare. Potrivit unui anunţ anterior al Primăriei Arad, semnarea contractului ar putea avea loc în această toamnă, iar primele tramvaie ar putea fi date în folosinţă din 2014.

Achiziţia de tramvaie se face în cadrul proiectului „Transport Urban Arad Faza 3”, etapă pentru care BERD va aloca pe de o parte un credit de 9,3 milioane euro destinat achiziţiei de tramvaie, modernizării infrastructurii depoului de tramvaie şi introducerii unui sistem de e-ticketing pentru transportul public din Arad, iar pe de altă parte un împrumut de 11 milioane euro în vederea refinanţării unui credit luat tot de la BERD în mai 2009.D.F.G.

LicitaŢie pentru reabilitarea podurilor dunărene

Foto: Radu Dragan

CFR S.A. a deschis pe 19 iulie aşteptata licitaţie pentru reabilitarea podurilor dunărene, respectiv a complexului de poduri Feteşti-Cernavodă, km 152+149 si km 165+817 pe linia BucureştiConstanţa. Reabilitarea se va face cu finanţare prin POS-T 2007-2013, Axa prioritară 1, iar costurile sunt estimate la cca 35 milioane euro (154.987.060 RON). Pentru repararea celor două poduri, inclusiv viaductele de acces, va trebui închisa alternativ circulaţia feroviară pe cele două fire. În această situaţie, pentru a menţine condiţiile normale de desfăşurare a traficului feroviar, se vor pune în funcţiune podurile vechi (proiectate de Anghel Saligny) pe perioada executării lucrărilor la podul nou. Ofertele sunt aşteptate până pe data de 10 septembrie.

Câştigătorul licitaţiei va asigura şi instruirea a 25-30 de angajaţi ai CFR S.A. cu privire la modul de exploatare şi verificare a urmatoarelor lucrări: suprastructura CF cu prinderi directe elastice pe un strat de raşina epoxidică, sistemul de securizare şi supraveghere video, sistemul de semnalizare fluvială, instalaţiile electrice de iluminat din interiorul tablierelor viaductelor, de forţă pentru alimentarea utilajelor electrice, pentru ventilarea casetelor viaductelor. F.G.

2013 Iulie

3

4

ŞTIRI

Potrivit presei, care îl citează pe preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad, Gheorghe Seculici, întors recent dintr-o vizită în Irak, Astra Vagoane Călători Arad a primit o ofertă concretă din partea autorităţilor din guvernoratul Duhok (nordul Irakului) de a beneficia de teren gratuit pentru realizarea unei fabrici de tramvaie în regiunea respectivă.

Investiţia iniţială va fi de circa 20 milioane euro pentru montajul de vagoane şi tramvaie. „Într-o primă fază, e vorba doar de montajul materialului rulant, piesele venind din ţară. Ulterior putem vorbi şi de construcţia la faţa locului”, a declarat Valer Blidar. Investiţia va fi făcută în parteneriat

Foto: Club Feroviar

Astra Vagoane ar putea construi o fabrică la Duhok (Irak)

cu guvernoratul Duhok, partea irakiană fiind acţionară în proiect. „Ei au în plan dotarea cu tramvaie a trei oraşe, dintre care cel mai mare este Erbil, şi susţin în totalitate proiectul”, a precizat Valer Blidar. Potrivit acestuia, infrastruc-

La solicitarea guvernului român, BERD a anunţat că va furniza servicii de asistenţă în vederea pregătirii abordării strategice privind finanţarea şi administrarea transportului public în perioada bugetară 2014-2020. În acest scop, va fi angajat un consultant, BERD invitând companiile de profil să trimită expresii de interes până pe 15 august. Ulterior, pe baza acestora, banca va alcătui o listă scurtă a consultanţilor şi va purta negocieri pentru atribuirea contractului cu ofertantul clasat pe primul loc.

Consultantul va avea ca sarcină sprijinirea Ministerului Dezvoltării Regionale în procesul de pregătire a documentaţiei necesare potrivit reglementărilor privind fondurile structurale în vederea includerii transportului urban ca axă prioritară în cadrul POR 2014-2020. Contractul presupune dezvoltarea, în colaborare cu BERD, Ministerul Dezvoltării Regionale şi municipalităţile interesate, a unei structuri de finanţare şi gestionare a proiectelor de transport urban care sunt eligibile pentru finanţarea din fonduri UE. Pentru stabilirea modelului de finanţare vor fi analizate mai multe opţiuni (investiţii publice, private sau PPP-uri) şi vor fi pregătite planuri de afaceri pentru operatorii de transport. Va fi elaborat, de asemenea, în cooperare cu autorităţile municipale relevante şi conducerea companiilor municipale de transport public, un model de contract de servicii publice care să corespundă normelor UE, BERD, JASPERS şi Ministerului Dezvoltării, precum şi un model de contract cu o structură similară pentru operatorii de transport urban şi/ sau regional care să fie testat într-un oraş pilot. Consultantul va trebui să utilizeze drept referinţă contractele de servicii publice realizate cu sprijinul BERD pentru alte oraşe din România, cum ar fi Sibiu.

Contractul, cu o valoare estimată la 286.950 euro, va începe spre finalul anului în curs şi va dura şase luni. Serviciile vor fi finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale în cadrul Programului Operaţional Regional 20072013.

Ca parte a unui acord separat, JASPERS şi BERD vor sprijini MT în pregătirea master plan-urilor pentru dezvoltarea transportului urban pentru cei şapte poli de creştere (Braşov, ClujNapoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara) şi pentru Bucureşti. Planurile de mobilitate urbană integrată vor constitui cadrul proiectelor de transport urban finanţabile prin POR 2014-2020.D.F.G.

Foto: Club Feroviar

BERD caută consultant pentru strategia de finanţare a transporturilor publice în România în 2014-2020

ŞTIRI Guvernul anunţă un plan naţional de investiţii strategice „Planul naţional de investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă”, prezentat de premierul Victor Ponta pe data de 11 iulie 2013, prevede în etapa a III-a relansarea relaţiilor politice şi economice externe, atragerea de investiţii în cuantum de 10 miliarde de euro în cinci domenii cheie şi crearea a minimum 50.000 de noi locuri de muncă până la sfârşitul acestui an. „Planul naţional” nu specifică însă dacă cele 10 miliarde de euro vor proveni din finanţări UE şi, eventual, din investiţii ale unor companii străine sau includ şi fonduri de la buget.

Cele cinci domenii de investiţii strategice sunt: energia, resursele minerale, agricultura, industria şi infrastructura. În acest ultim domeniu, premierul a afirmat că urmează licitaţii de 1,2 miliarde de euro pe segmentul de infrastructură feroviară, odată cu deblocarea POS-T. „Planul naţional” nu precizează însă care va fi cuantumul investiţiilor totale în infrastructura feroviară (în ipoteza că vor mai fi derulate şi alte proiecte de infrastructură feroviară în afara celor prin POS-T), nici care sunt proiectele majore spre care se vor îndrepta investiţiile. Pe partea de infrastructură rutieră, se menţionează că au fost licitate trosoane de autostradă în valoare de un miliard euro şi există trei autostrăzi în procedură de concesionare: Comarnic-Braşov, Piteşti-Craiova şi Centura sud a capitalei. Premierul a informat totodată că în toamna acestui an va avea loc o dezbatere cu întreaga clasă politică asupra unui plan consensual de dezvoltare a României în perioada 2014-2018.

Etapa I a „Planului naţional”, care s-a desfăşurat în 2012, a presupus consolidarea macroeconomică, reluarea creşterii economice şi oprirea risipei din banii publici, în timp ce etapa a II-a, desfăşurată în primele luni ale anului în curs, a vizat deblocarea programelor operaţionale, relansarea luptei anti-evaziune şi reforma salarizării şi administraţiei.D.F.G. tura adiacentă proiectului va fi asigurată de partenerii locali şi va fi gata în doi ani. În luna martie, presa a informat că Astra Vagoane Călători Arad a semnat la Bagdad un memorandum de înţelegere cu guvernul irakian pentru înfiinţarea unei companii feroviare mixte în Irak, având ca obiect de activitate producţia de trenuri pentru călători şi lucrări de construcţie şi modernizare a căilor ferate.D.F.G.

4.301.829 lei. Durata contractului este de 48 de luni. Data limită de depunere a ofertelor este 21 august a.c. Reabilitarea gării din Târgu Mureş va asigura interoperabilitatea pentru infrastructura feroviară naţională din afara axelor prioritare TEN-T şi va permite sporirea siguranţei şi a confortului călătorilor în gară şi în zona acesteia, îmbunătăţirea accesului în staţie inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi, ameliorarea eficienţei activităţii de operare şi întreţinere a gării, precum şi creşterea competitivităţii transportului feroviar.

Proiectul este desfăşurat prin POS-T, Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T, Domeniul major de intervenţie 2.2.: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare naţionale şi a serviciilor pentru călători.

Finanţarea provine din Fondul European de Dezvoltare Regională şi de la bugetul de stat.

Contractul de modernizare a gării din Târgu Mureş a mai fost scos la licitaţie anterior, împreună cu gara din Sfântu Gheorghe, în loturi separate, pe 13 ianuarie 2011. În decembrie 2011 a fost atribuit însă doar lotul I (gara din Sfântu Gheorghe), în timp ce licitaţia pentru gara din Târgu Mureş a fost anulată deoarece ofertele primite au fost neconforme.D.F.G.

CFR S.A. reia licitaţia pentru modernizarea gării din Târgu Mureş

Foto: forumtrenuri.com

CFR S.A. desfăşoară o licitaţie deschisă pentru atribuirea contractului de modernizare a staţiei de cale ferată Târgu Mureş. Contractul vizează îmbunătăţirea accesului în gară, aducerea la standarde europene a zonelor şi serviciilor destinate pasagerilor, ameliorarea siguranţei, modernizarea clădirilor, precum şi unele dezvoltări comerciale minore. Lucrările au o valoare estimată la 45.211.089 lei, din care cheltuielile diverse şi neprevăzute reprezintă

Timişoara reia proiectul centrului intermodal Timişoara-Remetea Mare Consiliul Local al Municipiului Timişoara (CLMT) a aprobat pe data de 18 iunie 2013 Hotărârea nr. 347 privind acordul pentru participarea 2013 Iulie

5

6

ŞTIRI Municipiului Timişoara prin CLMT în cadrul parteneriatului de proiect pentru promovarea şi implementarea obiectivului de investiţii „Centrul Regional Intermodal de Transport Marfă Timişoara-Remetea Mare, judeţul Timiş”.

Prin prezenta hotărâre, CLMT a desemnat membrii care vor reprezenta Timişoara în cadrul comisiei mixte de negociere a contractului de asociere în participaţie pentru realizarea centrului intermodal. Consiliului Judeţean Timiş (CJT) a aprobat anterior, prin Hotărârea nr. 73/28 mai 2013, desemnarea membrilor proprii în cadrul comisiei mixte de negociere a contractului de asociere în participaţie pentru acest proiect.

Studiul de fezabilitate pentru realizarea centrului intermodal a fost aprobat cu mai mult timp în urmă, prin Hotărârea nr. 65 din 23 februarie 2010 a CLMT şi, ulterior, prin Hotărârea

nr. 68/28 iunie 2010 a CJT. Hotărârile privind încheierea unui acord de parteneriat între părţile interesate în scopul coordonării eforturilor necesare pentru implementarea acestui proiect au fost date tot în 2010 (Hotărârea CLMT nr. 423/30.11.2010, Hotărârea CJT nr.

109/28.10.2010 şi Hotărârea Consiliului Local al comunei Remetea Mare nr. 37/26.10.2010). În 2010, în momentul discuţiilor relative la acest proiect cu MTI, CFR SA, CNADNR şi alte părţi interesate, se preconiza că se va încerca obţinerea de fonduri pentru realizarea centrului intermodal prin POS-T 2007-2013.

Autorităţile speră că realizarea acestui centru intermodal de transport marfă va spori atractivitatea zonei pentru investitori, va susţine dezvoltarea activităţilor economice şi va creşte competivitatea zonei Timişoara în raport cu regiunile Uniunii Europene, prin racordarea

GFR achiziţionează HZ Cargo

Foto: Club Feroviar

Guvernul croat a acceptat pe 25 iulie oferta Grup Feroviar Român (GFR) pentru achiziţionarea unei participaţii de 75% din capitalul HZ Cargo, operatorul feroviar de transport marfă din Croaţia.

Autorităţile croate speră să finalizeze vânzarea companiei în luna august.

De preluarea HZ Cargo au fost interesate şi Rail Cargo Austria şi firma cehă AWT, dar GFR este singurul care a îndeplinit toate cele 11 condiţii stabilite de autorităţi, a declarat ministrul croat al Transporturilor, Siniša Hajdaš Dončić.

Conform informaţiilor publicate pe site-ul guvernului croat, GFR va trebui să preia toate datoriile şi garanţiile HZ Cargo, care se ridică la 800 milioane kuna (106,56 mil. euro), şi să investească imediat 30 milioane euro pentru reînnoirea materialului rulant al companiei şi pentru un program de ajutor pentru angajaţii excedentari.

Potrivit Reuters, care îl citează pe Siniša Hajdaš Dončić, vânzarea participaţiei de 75% din HZ Cargo este estimată la un miliard kuna (133,2 mil. euro). GFR va prelua toate obligaţiile financiare ale HZ Cargo, care se ridică la 600 milioane kuna (79,92 mil. euro). În plus, va plăti guvernului suma de 220 milioane kuna (29,3 mil. euro) pentru companie şi va face investiţii adiţionale de 220 milioane kuna pentru ameliorarea lichidităţilor operatorului croat şi modernizarea logistică.

Conform informaţiilor oferite de Grampet şi citate de presa română, preţul total ar fi de 60 milioane euro, din care 30 milioane euro pentru achitarea împrumutului acoperit de garanţiile de stat, 10 milioane euro pentru capitalul operaţional în vederea plăţii datoriilor către furnizori şi a salariilor angajaţilor, iar 20 milioane euro pentru investiţii.

Presa română îl citează, de asemenea, pe Siniša Hajdaš Dončić, conform căruia până anul viitor, compania română îşi va asuma împrumutul pe termen lung al HZ Cargo în valoare de 80 milioane euro acoperit de garanţii de stat.D.F.G.

ŞTIRI

POS-T înregistrează o majorare a ratei de absorbţie Rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a ajuns la peste 19% la data de 5 iulie a.c., a anunţat Ministerul Fondurilor Europene. România a transmis Comisiei Europene documentele pentru rambursarea a încă 135 milioane euro prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Transport, valoarea totală a fondurilor solicitate Comisiei pentru rambursare prin intermediul POS-T ajungând astfel la peste 655 milioane euro.

Comisia Europeană va deconta în perioada următoare 368 milioane euro pentru proiecte finanţate din POS-T, prin rambursarea acestei sume gradul de absorbţie al POS-T urmând să crească în luna iulie la 14,91%, de la 10,62%, a precizat Ministerul Transporturilor. În momentul comunicatului, CE aprobase deja rambursarea sumei de 172 milioane euro, 52,7 milioane euro se aflau în curs de aprobare la CE, iar Autoritatea de Plăţi din cadrul Ministerului Finanţelor Publice urma să transmită pentru decontare alte cheltuieli în valoare de 143,16 milioane euro. În acelaşi timp, la nivelul AM POS-T se aflau în curs de autorizare cheltuieli în valoare de 207,5 milioane euro, până pe 15 august 2013.

Pentru a grăbi absorbţia fondurilor prin

POS-T, prin HG nr. 503 din 17 iulie 2013 pentru modificarea şi completarea HG nr.

759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, publicată în „Monitorul oficial” nr. 472 din 30 iulie, cheltuielile făcute în cadrul proiectelor majore din domeniul transporturilor, pentru care s-a stabilit admisibilitatea de către CE, dar pentru care nu s-a emis o decizie a CE în aplicarea art. 41 al Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006, devin eligibile dacă a fost emis ordinul de aprobare a depunerii cererilor de rambursare de către beneficiari.

POS-T a fost deblocat de Comisia Europeană în luna iunie, de pe data de 21 iunie fiind reluate plăţile prin acest program. D.F.G. Privatizarea CFR Marfă pare departe de finalizare Pe data de 24 iulie, guvernul a adoptat HG nr. 526 pentru aprobarea elementelor principale ale contractului de vânzare-cumpărare a pachetului de 51% din capitalul CFR Marfă care va fi încheiat între statul român şi Grup Feroviar Român. Hotărârea nu a intrat în vigoare în iulie, până la data de 1 august nefiind publicată în „Monitorul oficial”.

Din informaţiile privind actele aprobate în şedinţa de guvern prezentate pe siteului guvernului, rezultă că dacă finalizarea tranzacţiei nu va avea loc, independent de orice culpă a cumpărătorului, într-o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice de

Foto: Club Feroviar

coerentă a reţelei intermodale regionale la reţeaua naţională şi europeană. D.F.G.

8

ŞTIRI la data intrării în vigoare a HG, contractul se desfiinţează de plin drept fără a mai fi necesară punerea în întârziere, fără orice altă formalitate prealabilă şi fără intervenţia instanţei. Această prevedere nu era inclusă în proiectul de hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor pe data de 28 iunie a.c. şi nu are corespondent nici în strategia de privatizare. Singura referire la o perioadă de 60 de zile prezentă în strategia de privatizare era conţinută în menţiunea că termenul pentru plata pachetului de acţiuni este negociabil, dar nu poate depăşi 60 de zile de la data intrării în vigoare a HG de aprobare a condiţiilor principale ale contractului de privatizare.

GFR nu a cerut deocamdată avizul final al Consiliului Concurenţei (CC), chiar dacă, legal, era îndreptăţit să facă acest lucru, a precizat în a doua parte a lunii iulie preşedintele CC, Bogdan Chiriţoiu. GFR poate însă cere avizul şi după semnarea contractului de cumpărare, a mai arătat acesta.

Potrivit declaraţiilor făcute de premierul Victor Ponta la finalul şedinţei de guvern din 24 iulie, HG trebuie transmisă (în baza opiniei Ministerului Justiţiei) către CSAT pentru avizare. Necesitatea avizării de către CSAT a acestei HG fusese negată însă anterior de către preşedintele Traian Băsescu, ceea ce a dat naştere unui aprins şi mult mediatizat dialog între părţi asupra acestui aspect. În cele din urmă, pe 1 august, preşedintele Traian Băsescu a convocat de urgenţă CSAT pentru data de 2 august cu privire la HG nr. 526/2013. Preşedinţia a comunicat

că, în cadrul şedinţei CSAT, s-a purtat o discuţie constructivă legată de procesul de privatizare a CFR Marfă, nefiind emisă pe această temă nicio altă decizie a Consiliului. CSAT a avizat strategia de privatizare a CFR Marfă prin Hotărârea nr. 23 din 5 februarie 2013. În cazul în care tranzacţia cu GFR nu va putea fi încheiată, privatizarea CFR Marfă va fi reluată „în aşa fel încât să putem să dăm o certitudine de viitor pentru CFR Marfă”, a declarat prim-ministrul Victor Ponta. Spre acelaşi deznodământ pare să se îndrepte şi afirmaţia preşedintelui Traian Băsescu, potrivit căruia, odată trecut examenul FMI: „Avem CFR Marfă de privatizat cu un investitor strategic. Din punctul meu de vedere, investitori strategici sunt căile ferate americane, franceze, austriece, germane.”D.F.G. Timişoara a lansat o cerere de oferte pentru linia de tramvai de pe str. Ştefan cel Mare Municipiul Timişoara a lansat o cerere de oferte pentru contractul de reabilitare a liniei de tramvai şi modernizare a tramelor stradale pe str. Ştefan cel Mare, traseu 1 – tronsonul cuprins între str. Şt. O. Iosif şi intersecţia cu str. 1 Decembrie.

Proiectul presupune o intervenţie complexă care va avea ca rezultat reabilitarea liniei de tramvai prin înlocuirea integrală a infrastructurii şi suprastructurii acesteia, reconfigurarea străzii prin amenajarea carosabilului (4 benzi de circulaţie – câte 2 pe sens), a trotuarelor, a pistelor de biciclete şi a spaţiilor verzi, precum

Încă un proiect POS-T pentru poduri Şi tuneluri a fost aprobat

Foto: Club Feroviar

AM POS-T si CFR SA au semnat, în data de 17 iulie 2013, contractul de finanţare pentru proiectul „Lucrări de reabilitare pentru poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată – Sucursala Regională de Căi Ferate Iaşi”. Este prevăzută astfel reabilitarea a 19 structuri de cale ferată pe liniile de cale ferată 500, 507, 511 şi 600. Proiectul are un buget total de 52.093.633 lei, din care 32.858.447 lei constituie finanţare nerambursabilă din fonduri UE, restul sumei fiind asigurată de la Bugetul de Stat. Perioada de execuţie a lucrărilor pentru proiectul menţionat este 01.10.2013 – 01.11.2015.

Axa Prioritară 2 a POS-T 2007-2013 prevede câte un proiect de reabilitare de poduri şi tuneluri pentru fiecare Regională CFR. Până acum au mai fost aprobate cele pentru Constanţa, Braşov şi Timişoara, atribuindu-se un singur contract pentru lucrări de reabilitare de tuneluri în Regionalele Braşov şi Timişoara, în timp ce licitaţia pentru poduri şi podeţe a fost anulată.

Proiectele similare pentru Regionalele Craiova, Bucureşti şi Cluj aşteaptă aprobarea la nivelul AM POS_T în timp ce cel pentru Galaţi nu a fost depus. F.G.

ŞTIRI şi reglementarea reţelelor stradale (reţele termice, de alimentare cu apă, de canalizare, de iluminat public).Contractul, cu o durată de 9 luni, are o valoare estimată la 19,15 milioane lei fără TVA. Data limită de depunere a ofertelor este 27 august. Contractul va avea o durată de 9 luni şi este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1.: Planuri integrate de dezvoltare urbană, Subdomeniul: Poli de creştere.

Semnarea contractului pentru acest proiect a avut loc pe 29 ianuarie 2013. Valoarea totală a proiectului este de 24.695.616 lei (inclusiv TVA), din care fondurile europene nerambursabile reprezintă 19.817.178 lei. Iniţial se estima că proiectul va dura în total 12 luni, începând de la data de 30 ianuarie 2013. D.F.G. MT caută asistenţă tehnică pentru POS-T 2013-2020 Ministerul Transporturilor a deschis la sfârşitul lunii iulie o licitaţie pentru pregătirea noului POS-T 2013-2020. Firma de consultanţă care va câştiga licitaţia va trebui să asiste la realizarea Programului Operational Sectorial Transport 2014 – 2020, constând în dezvoltarea instru-

mentelor programatice aferente domeniului de transport pentru perioada 2014 – 2020, precum şi să asigure sprijin pe toată perioada derulării negocierilor cu Comisia Europeană pentru aprobarea acestor instrumente programatice.

Valoarea estimata fără TVA a contractului este de 5,9 milioane lei, asiguraţi prin POS-T 2007 – 2013. F.G. Tronsonul Radna-Simeria prinde finanţare prin POS-T 2007-2013 Proiectul pentru reabilitarea tronsoanelor km 614 - Gurasada şi Gurasada – Simeria a fost depus la AM POS-T în luna iulie şi aşteaptă aprobarea Comisiei Europene. Proiectul are o valoare de 6,8 miliarde de lei, respectiv cca 1,5 miliarde euro. În aceste condiţii, CFR S.A. ar putea lansa în curând noi licitaţii pentru Coridorul IV pentru a demara alte lucrări începând cu anul 2013. Între timp, tronsoanele aflate în lucru au termen de finalizare anul 2015, dar au deja întârzieri semnificative. În luna mai, conform AM POS-T, pe tronsonul Vinţu de Jos – Coşlariu, pentru care s-a semnat un contract în decembrie 2011 cu Impressa Pizzarotti&C.S.p.A,era raportat un progres fizic de 9,76% faţă de 49,00% cât era stipulat în contract. F.G. with business intelligence support provided by

Innovative Railways. Competitive Business.

The Romanian Railway Catalogue provides comprehensive data on companies, organisations and institutions in the railway arena. It is the only railway product and service information source distributed to local purchasers interested in identifying prestigious suppliers.

Railway b2b Connections +

Includes:

■ Current edition of the Romanian Railway Catalogue 2012 – 2013 ■ Wider Black Sea Area Railway Map, country profiles and key statistics ■ Romanian railway market briefs ■ Latest editions of Railway PRO magazine

Showcase in the Railway Catalogue 2013-2014 ■ Selective and free distribution to 4,000 relevant railway contacts ■ Free circulation at the most important railway events and reunions ■ Available in print and CD format, free to consult online ■ Showcase along with unrivaled business insights on the Romanian railway market ■ Products & services information will also be posted in the Knowledge Center section

of Railway PRO

www.catalog.clubferoviar.ro

2013 Iunie

9

10

LicitaŢii

Noi lucrări Şi atribuiri de contracte pentru mentenanŢa infrastructurii feroviare CFR SA a continuat și în luna iulie atribuirile și demararea de noi proceduri pentru lucrări de reparații și mentenanță la infrastructura feroviară. de Andrei Marian

Gara Băniţa Acesta vizează lucrări specifice la 3 poduri aflate la km.240+823, linia 500 între staţiile Pufeşti-Adjud, km.226+625, linia 602 între staţiile Generalral Eremia GrigorescuCosmeşti şi km.74+541, linia 500 între staţiile Valea Calugarească-Cricov.

O trecere la nivel aflată pe linia 421 Săraţel – Bistriţa Bîrgaului, Km 62+328 între staţiile Bistriţa – Bistriţa Bârgăului va fi modernizată.

Contractul pentru servicii de proiectare şi execuţie are valoarea de 468,5 mii lei şi a fost atribuit firmei Gdo Mov Impex din Baia Mare.

Pentru reparaţia unui podeţ aflat pe linia CF 300 Bucureşti – Episcopia Bihor a fost atribuit un contract de servicii de proiectare şi expertiză tehnică în valoare de 23,9 mii lei.

Podeţul vizat se află la km 536+565 pe ambele fire între staţiile Aghireş şi Stâna. Proi-

Foto: Club Feroviar

Un contract cu valoarea de 423,5 lei a fost atribuit firmei Velmanit Impex din Bucureşti şi are ca obiect lucrări de refacere a protecţiei anticorozive la poduri metalice de cale ferată de pe raza secţiei CREIR CF Cluj. Scopul acestui contract este menţinerea capacităţii portante a structurilor pentru asigurarea circulaţiei în condiţii normale.

Două poduri metalice de pe raza sucursalei Galaţi urmează să fie revopsite în urma atribuirii unui contract în valoare de 459,8 mii lei. Podurile sunt situate la km 240+823 între staţiile Pufeşti şi Adjud pe linia 500, firul 2 şi la km 242+837 între staţiile Tecuci şi Barcea pe linia 704, firul 1. Contractul a fost atribuit firmei Vest Construct SRL. Un contract pentru lucrări de ridicare a restricţiilor de viteză în valoare de 72,3 mii lei a fost atribuit firmei Corefero din Galaţi.

Foto: Club Feroviar

LicitaŢii

Gara Cluj Napoca Est - Cluj Napoca şi Cluj Napoca – Baciu.

Alte două contracte pentru reparaţii curente la instalaţiile SCB au fost atribuite pentru staţiile Reşiţa Nord şi Băniţa. Primul contract are valoarea de 694.000 lei şi a fost atribuit firmei IMSAT SA. Acesta prevede lucrări de înlocuire a cablurilor uzate, subtraversarea liniilor CF cu cablaje, înlocuirea elementelor defecte sau uzate din cutiile de comandă şi asigurarea funcţionării la standarde a instalaţiilor. Pentru staţia Băniţa valoarea contractului este de 544.000 lei. Aici lucrările vor fi executate de Construcţii Feroviare Mureş SA.

Reşiţa Nord

Foto: Club Feroviar

ectul va stabili lucrările care sunt necesare în prima fază urgentă. Contractul a fost atribuit firmei Consis Proiect SRL. Tot servicii de proiectare şi expertizare tehnică au fost atribuite şi pentru consolidarea unui portal al tunelului Dragoioasa, aflat la km 53+264-54+004 pe linia Salva – Vişeul de Jos. Valoarea contractului este de 13,8 mii lei. Contractul a fost atribuit Institutului de Studii şi Proiectări Căi Ferate SA. Un alt contract pentru servicii de expertizare tehnică a fost atribuit firmei Consis Proiect SRL. Contractul vizează servicii de expertizare în vederea execuţiei lucrărilor de reparaţie la un pod aflat la km 493+018, firul I, pe linia 300 Bucureşti – Episcopia Bihor, între staţiile Apahida şi Cluj Napoca.

Podul aflat la km 172+703 pe linia 412 Apahida – Baia Mare, între staţiile Lăpuşel şi Baia Mare urmează să fie expertizat în vederea reparaţiei. Contractul pentru servicii de expertizare şi proiectare are valoarea de 54,5 mii lei şi a fost atribuit firmei Baicons Impex din Bucureşti.

Un contract de reparaţii curente la instalaţiile SCB a fost atribuit firmei 2 Invest SRL din Cluj Napoca, valoarea finală fiind de 411.000 lei. Contractul vizează lucrări pe raza secţiei CT1 Cluj – staţiile Jucu,Cluj Napoca, Mera, Piatra Craiului, Bulz, Braşca şi intervalele BLA Războieni-Călăraşi Turda, Cluj Napoca

Reparaţii la instalaţiile SCB vor fi executate în 3 loturi pe raza secţiilor CT1 Galaţi-Lot 1, Sectiei CT2 Buzău-Lot2, Sectiei CT3 Adjud– Lot 3. Valoarea contractului este de 1,9 milioane lei. Contractul a fost atribuit pe loturi companiilor Rogera SRL (lotul 1) şi Transferoviar Grup Cluj Napoca (loturile 2 şi 3).

2013 Iulie

11

12

InstituŢii

CE cere refacerea documentului consultativ pentru Acordul de parteneriat În urma analizării documentului consultativ pentru elaborarea Acordului de parteneriat 2014-2020, trimis de România pe 6 iunie, Comisia Europeană a transmis guvernului că acest proiect este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut până în luna septembrie. Concluzia serviciilor CE în privinţa documentului consultativ a fost că autorităţile române nu au învăţat nicio lecţie din implementarea programelor operaţionale în perioada 2007-2013. de Felicia Gheorghieş mare; incoerenţa documentului şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice, precum şi necorelarea acestora cu priorităţile; necesitatea atât a preluării obiectivelor şi abordării strategice din documentul de poziţie al Comisiei, document agreat de autorităţile române, cât şi a corelării cu Strategia Europa 2020, cu recomandările specifice de ţară, respectiv cu Planul Naţional de Reformă.

CE atrage atenţia că există o inconsecvenţă între obiective şi alocarea finanţărilor şi că este necesară o justificare a alegerii priorităţilor de investiţii. În domeniul transporturilor, a fost semnalată lipsa unui master plan, iar autorităţilor române li s-a pus în vedere că obiectivul nu va fi luat în discuţie decât atunci când master planul va fi finalizat şi că există riscul ca, în lipsa acestuia, întregul Program Operaţional Infrastructură Mare să fie blocat. S-a precizat totodată că vor trebui să fie incluse analize cu privire la siguranţa rutieră, precum şi la modalităţile de eliminare a deficienţelor administrative (de ex. restructurarea în domeniul căilor ferate).

Reprezentanţii CE au semnalat, de asemenea, că transferurile între fonduri (Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională) nu mai sunt permise în noul regulament, sumele alocate fiind fixe. În plus, au fost solicitate clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (suma de 7 miliarde euro pentru Programele Operaţionale Regionale fiind considerată mult prea mare), o evaluare clară a capacităţii de absorbţie, o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate, dar şi

Foto: Club Feroviar A.M.

Oficialii de la Bruxelles au transmis în a doua parte a lunii iunie mai multe observaţii, la care MFE a răspuns la finele aceleiaşi luni, dar membrii Comisiei nu au fost mulţumiţi de răspuns, insistând asupra necesităţii unei „reale şi eficiente colaborări” între MFE, în calitate de instituţie coordonatoare, şi restul ministerelor.

Problemele au fost apoi semnalate la începutul lunii iulie, la reuniunea informală avută la Bruxelles între reprezentanţii MFE, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Muncii, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Agriculturii, pe de o parte, şi membrii mai multor servicii ale Comisiei Europene (Directoratul General de Politică Regională, Directoratul General pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Directoratul General de Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Directoratul General de Pescuit şi Afaceri Maritime), pe de alta. Reproşurile CE au fost relatate de presă, fără a fi făcut public vreun act oficial al CE. Deficienţele evidenţiate de autorităţile de la Bruxelles includ: lipsa unei identificări clare a nevoilor şi priorităţilor de finanţare pentru următoarea perioadă de progra-

InstituŢii

garanţii (analiza riscurilor, costurilor şi beneficiilor) că viitoarea structură de management propusă va fi una funcţională.

Răspunzând afirmaţiilor publicate de presă, MFE a recunoscut că „principala observaţie din partea Comisiei Europene a vizat faptul că documentul nu este structurat astfel încât să susţină integrat un număr redus de obiective strategice, eventual în conformitate cu Documentul de Poziţie al Comisiei”. În apărarea documentului consultativ trimis Comisiei, MFE a invocat faptul că „regulamentele pentru perioada 2014-2020 sunt încă în plin proces de negociere” la nivel UE şi a susţinut că „documentul revizuit va prezenta o nouă alocare financiară indicativă pe programe operaţionale”. În privinţa master planului de transport, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a precizat că acesta va fi terminat „în următoarele luni”, în timp ce ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, a declarat că „un prim draft” al acestuia va fi gata în august, iar documentul va fi finalizat în luna septembrie.

AECOM Ingenieria S.R.L., consultantul care a primit în aprilie 2012 contractul pentru elaborarea master planului general de transport (după ce contractul anterior de consultanţă cu acelaşi obiectiv a fost reziliat de MT în 2011), a predat în termenele stabilite rapoartele necesare, a precizat fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu. În urma solicitării MT de a fi devansate termenele de livrare a rapoartelor, AECOM a promis că va face tot posibilul ca versiunea preliminară a raportului privind master planul pe termen scurt, mediu şi lung pentru dome-

niile rutier, feroviar, aerian, naval şi multimodal să fie transmisă în prima jumătate a lunii august, a mai spus Relu Fenechiu. În plus, Ministerul Transporturilor a scos la licitaţie pe data de 25 iulie contractul de asistenţă tehnică pentru pregătirea POS-T 2014-2020, constând în dezvoltarea instrumentelor programatice aferente domeniului transporturilor pentru perioada 2014-2020, precum şi asigurarea sprijinului pe toată perioada derulării negocierilor cu CE pentru aprobarea acestor instrumente programatice. Contractul, cu o durată de 20 de luni, este evaluat la 5.893.600 lei, suma urmând să provină din fonduri comunitare nerambursabile şi de la bugetul de stat. Ţinând cont de faptul că data limită pentru depunerea ofertelor este 12 septembrie 2013, chiar presupunând că selectarea câştigătorului se va face repede, va exista un răgaz foarte scurt pentru utilizarea consultanţei oferite în cadrul acestui contract în vederea definitivării primului proiect al Acordului de parteneriat, care urmează să fie validat de Comitetul Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP) în luna octombrie, potrivit calendarului anunţat de MFE. Pe parcursul lunii iulie, autorităţile române au încercat să calmeze spiritele în privinţa deficienţelor semnalate de CE, motivând că documentul consultativ este un document de lucru şi că realizarea primului proiect al Acordului de parteneriat va fi al unui proces de discuţii. Că se poate şi altfel o demonstrează însă Ungaria: potrivit unui comunicat de pe data de 9 iulie 2013 al Ministerului ungar al Economiei, draftul Acordului de parteneriat trimis de Ungaria a fost deja aprobat de CE. 2013 Iulie

13

14

întâlniri club feroviar

Dezbateri pe marginea celor 15 ani de la reorganizarea CFR de Florentina Ghemuţ

Club Feroviar a lansat în luna iulie o serie de dezbateri pe tema evoluției reorganizării Căilor Ferate Române, la 15 ani după momentul din 1998. Dezbaterile vor avea loc în fiecare săptămână până la data de 1 octombrie 2013 iar la final va rezulta un raport adresat factorilor politici, opiniei publice și investitorilor din domeniu, raport care să conțină și soluții de redresare a transportului feroviar.

rulant de la diferiţi finanţatori internaţionali.

Acest lucru ar fi fost posibil dacă se înfiinţa o structură în cadrul Ministerului Transporturilor care să se ocupe de achiziţii de acest fel şi de o închiriere ulterioară către operatori. De altfel, reorganizarea instituţională s-a făcut în 1998 în mai puţin de o lună. În contextul actual politic european (pro separare instituţională a celor trei linii de activitate) şi al structurii de piaţă din România, constituirea unui holding al companiilor deţinute de stat nu mai este posibilă şi de aceea participanţii la discuţie au apreciat că este necesar a se identifica soluţii de remediere a sistemului actual. În acest sens

Foto: Club Feroviar

Prima dezbatere dedicată acestui subiect a avut loc pe 25 iulie, având subiectul „Segmentare sau holding – cheia succesului feroviar”. În timpul discuţiei s-a punctat faptul că în anii 1990, guvernul român a ales calea separării totale, deşi unele opinii europene erau în favoarea constituirii unei structuri de grup/holding. Formula aleasă a permis, pe de o parte, dezvoltarea unui mediu privat atât în rândul operatorilor de transport feroviari de marfă cât şi în cel al administratorilor de infrastructură şi a operatorilor de transport călători. Dezavantajul acestei alegeri a fost imposibilitatea de a obţine, în această formulă, finanţări pentru achiziţie de material

Foto: Club Feroviar

întâlniri club feroviar

organizaţiile feroviare consideră că principala atenţie trebuie acordată infrastructurii feroviare pentru identificarea surselor de finanţare a reparaţiilor planificate, reparaţiilor capitale şi a modernizărilor. La baza acestui argument stă rolul principal pe care-l joacă infrastructura în derularea activităţilor de transport. Vitezele comerciale reduse conduc la costuri artificiale ridicate pentru operarea trenurilor şi implicit costuri ridicate transmise călătorilor, statului şi clienţilor de transport marfă. În lipsa unei infrastructuri de calitate nu se pot atrage investitori noi şi nici introducerea de servicii de calitate.

Contractul cadru dintre CFR SA şi Ministerul Transporturilor trebuie îmbunătăţit astfel încât autoritatea publică să îşi plătească obligaţiile faţă de companie, ce îi revin din calitatea de proprietar al infrastructurii.

De asemenea, contractele de închiriere a unor secţii de cale ferată către companii private trebuie transformate în contracte de concesiune, astfel încât să fie posibile programe de investiţii în aceste linii din partea agenţilor economici privaţi. Nu în ultimul rând s-a apreciat că modelul de contract de acces pe infrastructură trebuie modernizat, în sensul în care administratorul de infrastructură să aibă obligaţii clare în cazul în care nu sunt respectate vitezele proiectate, în cazul evenimentelor de forţă majoră neremediate în timp rezonabil etc.

Introducerea unor coeficienţi reali pentru taxarea diferită în funcţie de tonajul total şi pe osie a trenurilor ar putea motiva investiţii în vehicule feroviare moderne şi sprijini soluţii de transport multimodal de tipul transportului RO-LA sau containerizat.

Concluzia finală a discuţiilor a fost că starea de fapt a domeniului feroviar nu poate fi imputată lipsei unui holding. Aceste concluzii se ridică şi din diverse studii

internaţionale, performanţele fiind mixte atât pentru sisteme organizate ca holding sau societăţi integrate cât şi pentru cele complet destructurate. Intrarea operatorilor privaţi a permis extinderea ofertei şi reatragerea sau menţinerea unor linii şi clienţi către calea ferată. Este necesară totuşi o analiză de detaliu a fiecărui aspect juridic şi economic care guvernează calea ferată astfel încât încasările să fie juste şi să permită dezvoltarea, în contextul unei transparenţe a procesului de achiziţii.

De asemenea trebuie evaluată corect posibilitatea constituirii de centre de cost/ profit la nivelul celor trei companii de stat astfel încât liniile respective de activitate să îşi reducă presiunea financiară sau chiar să se dezvolte pentru atragerea de fonduri suplimentare. „Soluţii pentru administrarea eficientă a infrastructurii feroviare” a fost subiectul întâlnirii din 1 august, subiect care va fi dezbătut şi în cadrul întâlnirilor viitoare. O primă concluzie în cadrul acestor discuţii a fost oportunitatea transformării CFR SA într-o Administraţie similară cu cea a drumurilor rutiere, soluţie care, împreună cu taxarea similară a celor două moduri de transport, să echilibreze în mod just raportul dintre acestea.

La dezbateri participă, pe lângă reprezentanţi ai diferitelor companii membre Club Feroviar, reprezentanţi ai diferitelor organizaţii din domeniu precum precum Autoritatea Feroviară Română, Asociaţia Industriei Feroviare din România, Universitatea Politehnica Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Asociaţia Inginerilor Feroviari din România, Asociaţia Generală a Inginerilor din România, Organizaţia Patronală a Reparatorilor de Material Rulant.

2013 Iulie

15

16

Şantiere

Lucrările la noile magistrale de metrou revin la normal după o lungă perioadă de blocare de Andrei Marian

Luna aceasta lucrările la magistralele 4 și 5 ale metroului bucureștean au reintrat în ritm normal, după alocarea de noi fonduri pentru acestea. Pentru magistrala 4 au fost alocate fonduri suplimentare de 150 milioane lei, iar pentru magistrala 5 au fost alocate 200 milioane lei pentru ultimele 5 luni ale acestui an.

unde tramvaiele vor circula deviat până la cartier Dămăroaia, iar traseul troleibuzelor va fi limitat la intersecţia cu strada Pajura, unde vor circula deviat până la terminalul Cartier Pajura (Dridu). Lucrările la cele doua staţii de metrou vor fi realizate în sistem topdown. În cazul magistralei 5 lucrările au fost reluate pe mare parte din şantiere încă din luna iunie, în prezent deja se înregistrează evoluţii pozitive ale proiectului. Lucrările la staţia Academia Militară au fost reluate luna aceasta, aici au fost turnare primele porţiuni de pereţi interiori ai staţiei (pereţii realizaţi

Foto: Club Feroviar A.M.

Lucrările la magistrala 4, începute la sfârşitul anului trecut, sunt concentrate în prezent în zona depoului de la Străuleşti.

Aici se lucrează la realizarea radierului şi pilonilor de rezistenţă a depoului, precum şi la excavarea zonelor unde va fi realizat racordul cu staţia Străuleşti. Lucrările la cele două staţii ale magistralei vor începe cel târziu în luna septembrie după obţinerea avizelor de mediu şi a autorizaţiilor necesare pentru devierea traficului. Devierea traficului va scurta două trasee de mijloace de transport în comun electric – traseul tramvaielor va fi limitat la intersecţia cu bulevardul Gloriei,

Foto: Club Feroviar A.M.

Şantiere

peste zona pereţilor mulaţi) la nivelul 2, urmând ca în următoarea perioadă să se realizeze în toată staţia cu excepţia nivelului peronului, ocupat cu utilajele TBM. La mijlocul lunii iulie au fost reluate lucrările la staţia Orizont, prima staţie aflată pe traseul TBM-urilor, aici lucrările erau oprite din luna februarie şi nu puteau fi reluate fără devierea traficului rutier. Se lucrează la finalizarea planşeului superior pentru începerea excavaţiilor la primul nivel al staţiei. Tunelul între Academia Militară şi Orizont se va realiza în aproximativ 14 zile de la pornirea TBM-ului, pentru fiecare sens.

La staţia Favorit se lucrează la planşeul intermediar (dintre nivelul 1 şi nivelul peronului), la data scrierii articolului fiind realizat în proporţie de 40%, excavaţiile la nivelul peronului urmând să înceapă în scurt timp.

Structura acestei staţii este programată pentru finalizare la sfârşitul lunii septembrie.

Lucrările la următoarea staţie, Tudor Vladimirescu au fost reluate în ultima săptămâna a acestei luni şi constau în realizarea excavaţiilor la primul nivel al staţiei, planşeul superior fiind finalizat încă de la sfârşitul anului trecut, de când

lucrările au fost sistate. Pentru această staţie estimarea pentru finalizarea structurii este luna noiembrie. La staţia Parc Drumul Taberei lucrările sunt în continuare sistate în aşteptarea devierilor de trafic pentru finalizarea pereţilor mulaţi şi demararea lucrărilor în intersecţia cu strada Braşov.

De asemenea, lucrările sunt în continuare sistate la staţia Râul Doamnei, ultima staţie a magistralei. La staţiile Romancierilor şi Valea Argeşului sunt în plină desfăşurare lucrările la planşeele superioare. În zona racordului, staţiei şi depoului Valea Ialomiţei lucrările sunt într-o fază mult mai avansată, tunelul dintre depou şi staţia Romancierilor este realizat în proporţie de 40%, lucrările fiind concentrate la planşeul superior al depoului şi la finalizarea structurii acestuia. Conform planurilor constructorilor, lucrările la structura vor fi realizate până la sfărşitul anului. În acest punct, lucrările nu au fost sistate deloc de la sfârşitul anului 2011 când au fost demarate. În funcţie de evoluţia lucrărilor la staţiile Orizont şi Favorit, cele două TBM-uri vor începe realizarea tunelelor în a doua parte a lunii septembrie. Acestea vor avansa la diferenţă de o staţie.

La data de 28 iunie 2013 a fost atribuit prin negociere directă un contract adițional pentru lucrări de deviere a rețelelor edilitare pe traseul magistralei 5, cu asocierea firmelor ASTALDI S.p.A. - FCC CONSTRUCCION S.A. - S.C. DELTA ANTEPRIZA DE CONSTRUCTII SI MONTAJ 93 SRL - S.C. AB CONSTRUCT S.R.L. Contractul are valoarea de 69 milioane lei și vine pentru a completa lucrări suplimentare de deviere a liniilor de comunicație, cablurilor electrice și a conductelor de apă/canal și termoficare. Lucrările vizează secțiunea Râul Doamnei – PS Operă.

2013 Iulie

17

18

urban

Bugetul RATB pe 2013 menŢine lipsa de investiŢii pentru tramvaie noi de Andrei Marian

În cadrul ședinței Consiliului General al municipiului București care a avut loc la data de 4 iulie 2013 a fost votat bugetul RATB pentru anul 2013. Pe lângă subvențiile alocate anual pentru serviciul de transport, bugetul alocat finanțează și o serie de investiții. La acest capitol bugetul este mult subdimensionat față de cat este necesar, în special pentru parcul de tramvaie.

Investiţii prevăzute în bugetul actual Suma de 50,9 milioane lei alocată pentru investiţii în prezent urmează să fie utilizată pentru plata mai multor restanţe din anul 2012, printre care se numără fonduri pentru sistemul automat de taxare şi pentru o cabină de sablare cu care a fost dotată uzina de reparaţii.

Suma de 13,5 milioane lei a fost alocată pentru plata a 4 tramvaie Bucur LF realizate în anul 2012 pentru care nu au existat fonduri la momentul predării. Pentru anul 2013 se alocă doar 3,4 milioane lei pentru un singur tramvai Bucur LF. Pentru achiziţionarea a 150 troleibuze noi nu au fost alocate fonduri nici anul acesta, procedura aşteaptând finanţare din anul 2011. O altă investiţie importantă care nu a primit finanţare este sistemul de semnalizare pentru tramvaie în cele 3 pasaje din Bucureşti (Lujerului, Victoriei şi Mărăşeşti), sistem ce este planificat pentru a fi instalat în urma accidentului produs în primăvara anului 2012 în pasajul Lujerului.

Foto: Club Feroviar

Bugetul total alocat anul acesta este de 886 milioane lei din care 420 milioane sunt fonduri alocate din subvenţii din bugetul local. Pentru investiţii au fost alocate 50,9 milioane lei din care 4,8 milioane lei sunt din surse proprii ale RATB.

urban

Modernizarea parcului de tramvaie rămâne în continuare slab finanţată Începând cu anii 90 până în prezent au fost alocate frecvent fonduri pentru achiziţia de noi mijloace de transport, dar acestea au fost direcţionate în special pentru înlocuirea parcului de autobuze (înlocuit deja de 3 ori până în prezent), ultima investiţie în acest sens vizând două achiziţii a căte 500 autobuze Mercedes Citaro, dar şi pentru înlocuirea parcului de troleibuze, în acest sens fiind achiziţionate 200 troleibuze Ikarus 415T în urmă cu 15 ani şi 100 troleibuze Irisbus Citelis în anul 2007. Pentru transportul cu tramvaie au fost alocate fonduri doar pentru reparaţii capitale şi modernizări la tramvaiele Tatra T4R şi V3A, iar parcul circulant a scăzut permanent odată cu casarea tramvaielor aduse SH din Germania şi a 36 de vagoane Tatra T4R. O uşoară îmbunătăţire

a finanţării pentru modernizarea parcului de tramvaie a avut loc începând cu anul 2006 când a fost realizat un lot de 46 vagoane V3A modernizate cu chopper şi podea parţial coborâtă, acestea fiind primele tramvaie adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi din Bucureşti. Totuşi, în prezent, proiectul de modernizare a tramvaielor V3A a fost oprit din cauza lipsei de fonduri. Vagoanele trec doar prin revopsiri si reparaţii capitale. În prezent, singurul proiect de înnoire a parcului de tramvaie este reprezentat de realizarea tramvaielor Bucur LF în cadrul uzinei RATB. Din păcate, şi acest proiect avansează cu cateva vagoane anual din cauza lipsei de fonduri. Până în prezent sunt în circulaţie 10 vagoane, din care primul realizat în anul 2007, 4 vagoane în anul 2011 şi 5 în anul 2012. Bugetul pentru anul 2013 prevede doar un singur vagon, iar RATB are în lucru 5 vagoane, un număr de 2013 Iulie

19

20

urban

9 fiind propuse în planul de producţie pentru anul acesta.

Invocând respingerea planului de administrare şi subfinanţarea activităţii RATB, în data de 24 iulie 2013, directorul general Adrian Planul de administrare al consiliului de Câmpurean a demisionat din Consiliul de administraţie al RATB a fost respins de Administraţie RATB şi din funcţia de conconsiliul general ducere. Acesta a declarat că regia nu poate sa îşi continue activitatea normală cu bugetul Tot în şedinţa din data de 4 iulie 2013 a fost actual, iar pentru modernizări ale parcului şi supus la vot Planul de Administrare al Con- infrastructurii nu există fonduri, fapt care duce siliului de Administraţie al RATB, respins de la scăderea calităţii serviciului de transport către Consiliul General din cauza faptului că public. Funcţia acestuia a fost preluată temponu este corelat cu posibilităţile de finanţare rar de Valeriu Bunea, care a deţinut în trecut a proiectelor de dezvoltare şi modernizare a funcţia de director de exploatare a Regiei. regiei. Planul de administrare respins prevedea pentru partea de vehicule înlocuirea în Evoluţia finanţării în anul 2012 nu aduce proporţie de 30% a parcului de tramvaie, 50% perspective optimiste pentru anul a parcului de autobuze şi 100% a parcului actual de troleibuze. Pentru tramvaie, în afară de prevederea de achitare a celor 4 tramvaie Bu- Conform raportului de activitate pentru anul cur LF rămase neachitate, mai era prevăzută 2012, întocmit de RATB, din necesarul de finanţarea cu 41,2 milioane lei construcţia 237,4 milioane lei, fonduri pentru investiţii, au de noi tramvaie Bucur LF pentru anul 2013 fost aprobate doar 52 milioane lei, adică 22% (sumă ce asigura realizarea a 12 vagoane). din fondurile necesare. Din acestea, 34,1 milDe asemenea, pentru anii 2014 şi 2015 erau ioane lei urmau să finanţeze realizarea a 8 prevăzute sumele de 68,2 milioane lei şi 118 tramvaie Bucur LF. Totuşi, fondurile au fost dimilioane lei (sumă ce asigura realizarea a minuate din nou la sfârşitul anului 2012, când peste 50 vagoane noi). Încă din anul 2011, cele pentru investiţii au fost reduse de la 52 RATB a proiectat tramvaiul Bucur LF cu po- la 24 milioane lei. Fondurile au permis în final dea total coborâtă, proiect care nu a primit doar achitarea unui singur tramvai Bucur LF şi finanţare nici în 2012, nici anul acesta. Suma amânarea mai multor investiţii în achiziţia de necesară pentru realizarea acestui prototip troleibuze şi modernizarea sistemului de taxeste de 6,4 milioane lei. Totuşi, Consiliul Gen- are. În contextul actual al evoluţiei finanţării, eral nu aprobă asemenea investiţii, doar alocă în special pentru partea de tramvaie, nu se va fonduri pentru maxim 5 tramvaie noi pe an, putea realiza un parc uniform si modernizat deşi capacitatea de producţie a RATB-URAC mai repede de 10 ani. În prezent, RATB nu a este de 18-24 tramvaie anual. Pentru achiziţia reuşit să introducă tramvaie cu podea parţial a 150 troleibuze, suma totală eşalonată pe 3 coborâtă, adaptate pentru persoanele cu ani, începând cu 2013, este de 297 milioane dizabilităţi, pe mai mult de 3 trasee (1, 32, 41), lei. Caietul de sarcini pentru procedura de deşi la capitolul autobuze şi troleibuze situaţia atribuire este pregătit încă din anul 2011. este rezolvată.

Join the summit for railway business champions

THE WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT

8th edition 8-9 October 2013 Bucharest, Romania The Wider Black Sea Area (WBSA), a median area of the Eurasian platform, expands from Central Asia to Central Europe and from Northern to Southern Europe and Asia Minor. The macroarea includes 28 dynamic railway markets, a mixture of mature, developing and ascending markets, that bring about a spectrum of opportunities across the railway sector.

Foto: Club Feroviar

www.railwaysummit.com

Organisers:

Media Partners:

Club

INNOVATIVE RAILWAYS. COMPETITIVE BUSINESS

Metropolitan

the railway business magazine

CITY ON THE MOVE

For further details please contact us: Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: contact@railwaysummit.com

Railway PRO

22

Legislativ

Guvernul adoptă bugetele pentru CFR S.A. şi CFR Călători de Felicia Gheorghieş

Cele două companii, obişnuite cu întârzieri în aprobarea bugetelor, au avut de aşteptat anul acesta până în luna iulie.

cele cu personalul au scăzut uşor la 827.661 mii lei (faţă de 828.477 mii lei în proiect).

Cheltuielile cu salariile s-au diminuat foarte puţin în raport cu proiectul, la 631.761 mii lei, faţă de 631.765 mii lei. Rubrica „alte cheltuieli de exploatare” a cunoscut o scădere de la 2.002.316 mii lei în proiect, la 1.993.743 mii lei în HG. Cheltuielile pentru investiţii sunt stabilite la 3.154.650 mii lei, în scădere faţă de proiect, unde erau de 3.171.250 mii lei. Sursele de finanţare a investiţiilor se ridică la 3.200.045 mii lei, în uşoară scădere faţă de proiect, unde estimarea era de 3.216.645 mii lei. Din acestea, alocaţiile bugetare sunt stabilite la 144.241 mii lei, la fel ca în proiect. Compania preconizează că va încheia anul cu plăţi restante în valoare de 1.367.709 mii lei (în scădere faţă de proiect, unde era avansată suma de 1.197.652 mii lei) şi creanţe totalizând 1.477.022 mii lei (majorate faţă de

Foto: Club Feroviar

Bugetul CFR S.A. a fost aprobat prin HG nr. 494 din 17 iulie 2013, publicată în „Monitorul oficial” nr. 462 din 26 iulie 2013.

Publicarea proiectului de hotărâre pe site-ul Ministerului Transporturilor a avut loc pe 17 mai a.c., ratificarea bugetului având astfel loc mult mai târziu decât în anii anteriori (HG nr.

345/2012 a fost publicată în „Monitorul oficial” pe 2 mai 2012, HG 258/2011 a fost publicată pe 29 martie 2011, iar HG nr. 306/2010 a fost publicată pe 19 aprilie 2010). În ansamblu, HG păstrează cifrele avansate de proiectul de hotărâre, preconizând în acest an venituri totale de 4.422.069 mii lei (din care venituri din exploatare în cuantum de 3.766.247 mii lei), cheltuieli totale de 4.422.069 mii lei şi profit zero. Cheltuielile de exploatare sunt estimate tot la 3.720.306 mii lei, dar, în cadrul acestora, cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut uşor la 836.240 mii lei (faţă de 826.852 mii lei în proiect), iar

Legislativ

Venituri totale (mii lei) Cheltuieli totale (mii lei) Profit (mii lei) Creanţe (mii lei) Datorii/Plăţi restante (mii lei) Număr mediu de angajaţi

CFR S.A. Buget 2012 Rezultate 2012 3.229.220 3.242.300

Buget 2013 4.422.069

3.229.220

3.097.655

4.422.069

0 1.000.000 500.000

144.645 2.980.576 3.808.507

0 1.477.022 1.367.709

24.607

22.905

22.900

cuantumul de 1.407.077 mii lei avansat în proiect). Se prevede de asemenea că numărul angajaţilor la finalul lui 2013 va fi de 22.900, la fel ca în proiect.

Este de remarcat faptul că bugetul aprobat anul acesta este extrem de puţin detaliat în comparaţie cu cel din anul anterior, în care erau precizate, printre altele: • la categoria veniturilor din exploatare: cuantumul veniturilor din subvenţiile de exploatare şi cel al taxelor de utilizare a infrastructurii feroviare; • la categoria cheltuielilor de exploatare: cuantumul cheltuielilor materiale făcute cu finanţare de la bugetul de stat pentru reparaţii curente sau pentru întreţinerea infrastructurii feroviare, cel al cheltuielilor externe (cu energia şi apa) şi cuantumul cheltuielilor cu prestaţiile externe pentru lucrări la infrastructura feroviară publică; • la categoria surselor pentru reabilitare (rubrică lipsind din bugetul pe 2013): cuantumul proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (inclusiv distribuţia pe FEDR, FC şi alte facilităţi şi instrumente post-aderare). De asemenea, în bugetul pe 2013 nu sunt oferite precizări privind cuantumul surselor proprii ale CFR S.A. pentru investiţii.

Faţă de bugetul aprobat pentru 2012, în 2013 sunt în creştere veniturile totale (3.229.220 mii lei în 2012), veniturile din exploatare (2.254.220 mii lei în 2012), cheltuielile totale (3.229.220 mii lei în 2012) şi cheltuielile de exploatare (2.254.220 mii lei în 2012).

Au scăzut în bugetul pe 2013 cheltuielile cu personalul (865.214 mii lei în 2012) şi, în cadrul acestora, cheltuielile cu salariile (663.181 mii lei în 2012), pe fondul reducerii numărului de angajaţi (în 2012, numărul mediu de salariaţi anticipat era de 24.607 persoane, iar numărul prognozat la finele anului era de 24.735 persoane). Cu toate acestea, câştigul mediu lunar este în creştere în 2013, la 2.298 lei/ persoană, faţă de 2.245 lei/persoană stabiliţi în bugetul pe 2012. Câştigul mediu lunar

influenţat de bonificaţiile şi bonusurile în lei şi/sau în natură este de asemenea majorat în 2013, la 2.342 lei/persoană faţă de 2.293 lei/ persoană în 2012 CFR S.A. a încheiat anul 2012 cu venituri totale de 3.242.300 mii lei, cheltuieli totale de 3.097.655 mii lei şi un profit de 144.645 mii lei, conform bilanţului prezentat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Compania a raportat pentru 2012 un număr mediu de salariaţi de 22.905 persoane, datorii de 3.808.507 mii lei şi creanţe de 2.980.576 mii lei.

Bugetul CFR Călători a fost aprobat prin HG nr. 495 din 17 iulie 2013, publicată în „Monitorul oficial” nr. 462 din 26 iulie 2013, cu o întârziere de patru luni de zile faţă de data publicării proiectului de hotărâre pe site-ul Ministerului Transporturilor (26 martie 2013). (În comparaţie, în anii anteriori, bugetul CFR Călători a fost aprobat şi publicat în „Monitorul oficial” pe 2 mai 2012 pentru HG nr.

346/2012, pe 24 martie 2011 pentru HG nr.

259/2011 şi pe 19 aprilie 2010 pentru HG nr.

309/2010).

Se preconizează că CFR Călători va încheia anul cu o pierdere brută de 400.035 mii lei, aproape dublu faţă de pierderea prevăzută în proiectul de hotărâre, de 211.000 mii lei. În comparaţie cu proiectul de hotărâre, au crescut semnificativ veniturile totale, la 2.005.758 mii lei (faţă de 1.135.500 mii lei iniţial), veniturile din exploatare, la 1.985.758 mii lei (faţă de 1.110.085 mii lei în proiect) şi cheltuielile totale, la 2.405.793 mii lei (faţă de 1.346.500 mii lei iniţial). În cadrul acestora, cheltuielile de exploatare s-au majorat la 2.345.793 mii lei (faţă de 1.303.915 mii lei în proiect), cheltuielile cu bunuri şi servicii la 837.488 mii lei (faţă de 648.686 mii lei iniţial) şi cheltuieli cu personalul la 565.305 mii lei (faţă de 401.511 mii lei în proiect). Cheltuielile salariale au crescut cu 58%, la 425.000 mii lei (faţă de 268.331 mii lei iniţial), în condiţiile în care numărul angajaţilor nu a mai fost redus aşa cum se preconiza în proiect (9.053 în me2013 Iulie

23

24

Legislativ Buget 2013 2.005.758

2.431.298

2.988.311

2.405.793

296.064 118.000 550.000

992.207 309.662 1.673.434

400.035 280.000 1.100.000

13.997

13.645

13.780

die), ci a fost stabilit la o valoare apropiată de cel prevăzut în bugetul pentru 2012, anume 13.780 persoane în medie, compania urmând să încheie anul cu 13.880 salariaţi. Câştigul mediu lunar s-a majorat, de asemenea, la 2.570 lei/persoană (în comparaţie cu 2.470 lei/persoană în proiect). Sursele de finanţare a investiţiilor sunt egale cu cheltuielile pentru investiţii şi au fost stabilite la 181.530 mii lei, faţă de 77.000 mii lei în proiect. Bugetul anticipează plăţi restante la finalul anului de 1.100.000 mii lei (în scădere faţă de restanţele de 1.781.945 mii lei prevăzute în proiect) şi creanţe de 280.000 mii lei (de asemenea în scădere faţă de cei 309.850 mii lei estimaţi în proiect).

Ca şi în cazul bugetului pentru CFR S.A., bugetul pe 2013 al CFR Călători este extrem de puţin detaliat, lipsind o serie de precizări care apar în bugetul pe 2012, precum: • la categoria veniturilor din exploatare: cuantumul veniturilor din producţia vândută şi cel al veniturilor din subvenţii de exploatare; • la categoria surselor de reabilitare (categorie inexistentă în 2013): cuantumul sumelor provenite din programe cu finanţare nerambursabilă;

• la categoria cheltuielilor de exploatare: cuantumul cheltuielilor materiale, al celor externe (cu energie şi apă) şi al celor cu prestaţiile externe. De asemenea, nu sunt menţionate separat sursele proprii ale CFR Călători în cadrul surselor de finanţare.

Bugetul pentru 2012 preconiza cifre mai mari pentru veniturile totale (2.135.234 mii lei), veniturile din exploatare (2.045.234 mii lei), cheltuielile totale (2.431.298 mii lei), cheltuielile cu personalul (576.851 mii lei) şi cheltuielile cu salariile (438.430 mii lei). Cheltuielile de exploatare estimate erau mai mici decât cele anticipate pentru 2013 (2.331.298 mii lei). În 2012, bugetul CFR Călători prevedea un număr mediu de salariaţi de 13.997 persoane şi un număr de 13.882 de angajaţi la final. Pierderea brută la finalul anului era estimată la 296.064 mii lei.

Conform bilanţului pe 2012 publicat pe siteul Ministerului Finanţelor, compania a avut venituri totale de 1.996.104 mii lei şi cheltuieli totale de 2.988.311 mii lei, încheind anul cu o pierdere de 992.207 mii lei. CFR Călători a raportat pentru 2012 un număr mediu de 13.645 de salariaţi, creanţe de 309.662 mii lei şi datorii de 1.673.434 mii lei.

Foto: Club Feroviar

Venituri totale (mii lei) Cheltuieli totale (mii lei) Pierdere (mii lei) Creanţe (mii lei) Datorii/Plăţi restante (mii lei) Număr mediu de angajaţi

CFR Călători Buget 2012 Rezultate 2012 2.135.234 1.996.104

PersonalitĂŢi

Eduard Proksch ( 1885 – 1972 ) de Dipl. Ing. Dan Perianu

bit de apreciat, avizat favorabil, iar autorul propus pentru înnobilare. Întrucît acestea s-au întâmplat în vara anului 1917, nu a mai putut exista o finalitate practică iar când după aproape jumătate de secol problema a redevenit actuală s-a adoptat o altă soluţie mai spectaculoasă dar şi mai scumpă şi dificil de realizat tehnic.

După primul război mondial, Eduard Proksch a ales să trăiască în România angajându-se (1920) în cadrul Căilor Ferate Române, unde era enorm de mult de lucru, întreaga reţea feroviară fiind afectată de ravagiile războiului. Vreme de aproape două decenii a îndeplinit funcţia de inspector principal al căilor ferate participând efectiv la construcţia de poduri şi tuneluri plus întreţinerea infrastructurii feroviare.

Dintre lucrările la care a luat parte le voi menţiona pe cele de pe linia Braşov –Întorsura Buzăului unde a construit tunelul Teliu ( 4.361 metri ) cel mai lung din România , În urmă cu aproape jumătate de secol, la liniile ferate Baia – Babadag- Tulcea, CheTimişoara, putea fi observat un bătrân trecut cea – Ionel, Roman – Buhăieşti. A participat de 70 de ani care înota ( bine ) în apa destul la lucrările de la Ilva Mare – Dornişoara şi de rece a canalului Bega chiar şi atunci cînd la şantierele începute şi finalizate ulterior temperatura exterioară nu părea să reco- Bumbeşti - Livezeni şi Deva – Brad. mande acest lucru. Departe de a fi un ex- După 1940 a luat parte la construcţia de centric sau poate ceva mai grav era vorba poduri , fortificaţii şi obiective industriale în despre un om care în decursul îndelungatei Franţa, Germania şi Austria, rămânând însă şi sobrei sale vieţi îşi făcuse din aceste prin- cetăţean român ceea ce i-a şi salvat ( se pare cipii un veritabil stil de viaţă. Acesta era in- ) viaţa în 1945.A continuat însă să lucreze ginerul Eduard Proksch născut la Jagerndorf în proiectare până în anul 1955 acordînd ( Krnov) în Moravia de Nord, cel care după şi asistenţă tehnică pe şantiere. împreună absolvirea liceului la Troppau ( Opava ) a ur- cu fiul său, ing. Eduard Proksch-jr., devenit mat studiile politehnicilor din Praga şi Viena. inspector al cheiurilor Dunării în Austria, a Din 1908 a lucrat pe şantiere de construcţii publicat în reviste de specialitate, precum de poduri şi căi ferate în Bosnia şi Dalmaţia, ,,Beton und Eisen” pînă în anul 1965. apoi (1912) a fost inginer la renumita uzină A fost o inteligenţă sclipitoare , un spirit ,,Putilu” din Sankt Petersburg. În decursul neastâmpărat, fugind de etichetă şi de primului război mondial a lucrat ca genist convenţionalismul rigid , un om care se specializat pentru construcţia şi întreţinerea simţea mai în largul său pe şantier decât de căi ferate , poduri şi şosele strategice din în saloane. Şahist excelent, bun înotător a Bucovina pînă în Tirolul de sud. A avut însă atins vârsta de 86 de ani şi poate că, dacă timpul, priceperea şi interesul de a elabora ar fi dovedit ceva mai multă prudenţă ar fi un proiect de amenajare hidroenergetică depăşit această vârstă. a zonei de la Porţile de Fier, propunând o Obişnuia să spună că omul este măsura soluţie tehnică cu patru centrale hidroelec- faptelor şi minţii sale şi că fiecare va fi trice în cascadă inclusiv mecanisme de răsplătit pe lumea cealaltă după ce a creat navigaţie şi ecluzare. Proiectul a fost deose- pentru oameni în cursul vieţii.

2013 Iulie

25

26

patrimoniu

Muzeul locomotivelor din depoul Dej continuă restaurarea de exponate Aflat în incinta depoului Dej, muzeul locomotivelor prezintă o serie de locomotive cu abur, automotoare și diesel din mai multe perioade, toate restaurate de către personalul acestui depou, coordonat de domnul Florin Nan. Cele mai vechi locomotive cu aburi expuse în acest muzeu sunt din anul 1908, iar cele mai noi sunt produse în anii 1960-1970. de Andrei Marian

Locomotivele cu abur expuse

Foto: Club Feroviar A.M.

restaurată începând cu mai 2011.

A doua locomotivă prezentată în muzeu În incinta muzeului se regăsesc 7 locomotive este 150.105, care face parte dintr-un lot de cu abur expuse si restaurate de personalul 282 locomotive construite de Uzinele Reşiţa de aici. Prima este un model 40.007D care şi Uzinele Malaxa în perioada 1946 – 1960. face parte dintr-un lot de 7 locomotive con- Acest model de locomotivă a fost proiectat şi struite de Wiener Lokomotivfabriks, special construit pentru tracţiunea trenurilor de marfa pentru secţia Subcetate – Haţeg – Bouţari pe secţiile grele. Acestea aveau 1723 CP, – Caransebeş, secţie care include şi un tron- forţa de tracţiune de 199 kN şi viteza maximă son cu cremalieră. Locomotivele de acest tip de 80 km/h. Locomotiva 150.105 expusă în au fost livrate în anul 1908 şi au circulat până depoul Dej este locomotiva cu numărul 1000 în anul 1978. Din cele 7 locomotive au mai produsă la Uzinele Reşiţa. De asemenea, rămas doar 3, cea de la Dej, alta în muzeul aceste locomotive au fost ultimele locomotive depoului Sibiu şi o a treia în remiza Subc- cu abur produse în ţara noastră. etate. 40.007D a fost adusă la depoul Dej şi 150.1123 este a treia locomotiva prezentată

Foto: Club Feroviar A.M.

patrimoniu

1939 şi 1941. Aceste două prototipuri au reprezentat cele mai puternice locomotive cu abur construite în România, cu puterea de 2600 CP şi forţa de tracţiune de 208 kN. Cu aceste specificaţii puteau remorca trenuri de peste 3000 tone. Locomotiva 150.001 a fost expusă la expoziţia feroviară de la Milano în anul 1940, fiind foarte apreciată la momentul respectiv, totuşi câţiva ani mai tărziu a explodat. 150.002 a circulat până în anul 1971, apoi a fost conservată în remiza Războieni. În anul 1994 a fost adusă şi restaurată la Dej. A cincea locomotivă cu abur expusă este 230.299. Aceasta face parte din seria

Foto: Club Feroviar A.M.

în muzeu, face parte dintr-un lot de locomotive realizat în perioada 1942-1945 de mai mulţi producători. CFR a comandat în total 128 de locomotive din această serie, fiind produse în total 6301 bucăţi. Acest model de locomotivă avea o putere de 1620 CP şi viteza maximă de 80 km/h. Au circulat la tracţiunea trenurilor grele de marfă până la retragerea din circulaţie, în anul 1988. Exemplarul expus în depoul Dej este unul din cele 23 locomotive de acest tip rămase în ţară.

151.002 este a patra locomotivă pe care o găsim restaurată şi expusă la Dej. Aceasta face parte dintr-o serie de două locomotive prototip produse la Uzinele Malaxa în anii

2013 Iulie

27

28

Foto: Club Feroviar A.M.

patrimoniu

230.000, serie destinată remorcării trenurilor de persoane. Au efectuat serviciu până în anul 1980. Acestea au fost produse între anii 1907 – 1940 de mai mulţi producători din Germania, fiind importate 145 de bucăţi. Ulterior producţia a fost asimilată de Uzinele Malaxa şi Uzinele Reşiţa, care au mai construit 230 de bucăţi. Acestea au fost primele locomotive cu abur cu iluminat electric produse în România. Aveau puterea de 1300 CP, forţa de tracţiune de 91 kN şi viteza maximă de 100 km/h.

gului de zăpadă este WPZ, tenderul este de mare capacitate, produs la Reşiţa.

De asemenea în curtea depoului mai sunt expuse câteva modele de locomotive cu abur de manevră sau dedicate liniilor industriale.

Locomotive diesel expuse

Unul din cele mai noi exponate la capitolul locomotive diesel este 20.022, restaurată în anul 2011. Aceasta face parte dintr-un lot de 298 locomotive de acest tip produse de Uzinele Malaxa în perioada 1938 – 1950. BenA şasea locomotiva cu abur expusă este eficiarii acestor locomotive au fost în special 231.050, locomotiva Pacific. Aceste locomo- operatorii industriali, fiind un model dedicat tive au fost cele mai rapide locomotive cu pentru manevre usoare în staţii, depouri şi abur din dotarea CFR, având viteza maximă triaje. Are viteza maximă de 55 km/h cu o pude 126 km/h, cu forţa maximă de tracţiune tere de 120 CP la 1300 rpm. Au fost echipate de 102 kN. CFR a achiziţionat 40 de bucăţi cu motor Ganz MG 120. În prezent locomoîncepând cu anul 1913 de la J.A. Maffei tive de acest tip mai sunt active în ţară, fiMunchen. Ulterior în anul 1922 au mai fost ind încadrate în seria 95. Prima locomotivă achiziţionate 20 de bucăţi. În anul 1923 au construită, actualmente 95-0001-8, este în fost achiziţionate alte 30 de bucăţi, produse serviciu în depoul CFR Călători Timişoara. La de data aceasta de Henschel & Sohn Kas- depoul Dej locomotiva este expusă împreună sel. 5 locomotive de acest tip ale depoului cu două vagoane de marfă, unul model WZ Bucureşti Călători au primit tendere mari, 415 destinat transportului apei potabile şi unul produse la Reşiţa. Scopul a fost eliminarea descoperit destinat transportului bunurilor opririlor pentru alimentare pe ruta Bucureşti – generale. În garnitura acestei locomotive Constanţa, astfel au putut exista trenuri fără urmează să mai fie incluse două vagoane, opriri între cele două puncte. 230.050 este unul descoperit, model X-1014 şi unul produs restaurată în anul 1972 şi expusă la Dej din în anii 30 destinat transportului bagajelor. anul 1998. A doua locomotive de acest tip De asemenea, este expus si prototipul rămasă, 231-065, este încă funcţională.

DE2, cu cele două unităţi ale sale 241-001 Un ultim exponat din seria cu abur este rep- şi 241-002. Aceasta este prima locomorezentat de un plug cu tender, model 231.092. tiva diesel-electrică din România, care a înAcesta face parte dintr-un lot de 5 pluguri de ceput testările în anul 1938. Fiind compusă acest tip produse în anul 1932. Modelul plu- din două unităţi, aceasta a fost una din cele

patrimoniu mai puternice locomotive diesel electrice din Europa, putând dezvolta o putere de 4400 CP. După încheierea celui de-al II-lea război mondial, la aproape 20 ani de la punerea în serviciu a acesteia, au fost reluate discuţiile cu fabrica constructoare a acesteia, Sulzer pentru o noua serie, de data aceasta seria 060-DA. Locomotiva a fost restaurată în 1994 de către colectivul depoului Bucureşti Triaj şi a fost transportată ulterior şi expusă în locaţia actuală.

Locomotive electrice expuse

Foto: Club Feroviar A.M.

Până în luna iulie 2013 singura locomotivă electrică prezentă la muzeul de la Dej era o locomotivă industrială de manevră alimentată cu ajutorul bateriilor. În urma unei ample acţiuni, pe data de 9 iulie, depoul Dej a intrat in posesia primei locomotive EC produsă de Rade Končar pentru România în anul 1973.

Locomotiva se afla de mai mulţi ani conservată în zona remizei Feteşti. 43-0001-8 a ajuns în parcul depoului Dej după un drum de aproape Restaurat în anul 2009, 060-DA-001 este două zile în compunerea unui tren de marfă, prima locomotivă diesel electrică de 2100 la roata locomotivei EA 40-0746-4. LocomoCP din România, produsă şi livrată la data tiva urmează să aibă parte de o restaurare de 13.08.1959. Locomotiva este fabricată de totală, având mare parte piese originale.

Sulzer Frares SA Winterthur Elveţia în anul Aceasta a facut servici până în anul 2009 1959. Aceasta face parte din primul lot fabri- pe secţia Feteşti – Constanţa, în general ca cat în Elveţia, fiind singura rămasă din cele 6 împingătoare a trenurilor de mare tonaj. locomotive aduse. A intrat în serviciu la data O a doua locomotivă electrică ce urmează de 22.09.1959 la depoul Braşov. La scoate- să intre în parcul de muzeu al depoului Dej rea din circulaţie a fost salvată de la casare şi este EA 40-0007-1, care face parte în prezent expusă în muzeul de la Dej. Restaurarea sa din parcul activ al acestui depou. 40-0007-1 a avut loc la secţia IRLU Craiova, unde a fost este cea mai veche locomotiva EA din parcul reparată cu păstrarea pieselor şi schemei de CFR Marfă, produsă în anul 1969 de Asea vopsire avute la data fabricaţiei. Procesul de Suedia, face parte din lotul de 9 locomotive construire a acestor locomotive a fost mutat produse la Asea Suedia înainte de asimilarea în România la uzinele Electroputere Craiova, producţiei de către Electroputere Craiova. unde au fost produse până în anul 1993. Mo- Aceasta are o mare serie de piese originale, toarele au fost construite la UCMR Reşiţa inclusiv pantografele simetrice cu o singură iar boghiurile la Caromet Caransebeş. CFR patină de contact (în prezent mai exista în a cumpărat un total de 1404 locomotive de circulaţie maxim două locomotive cu acest acest tip, alte 160 au fost livrate unităţilor in- model de pantograf). A fost conservată în dustriale din România, iar restul până la to- remiza Teiuş din anul 2011 până în primăvara talul de 2400 exemplare produse a fost trimis anului 2013 când a intrat în parcul depoului către export, locomotiva DA fiind una din seri- Dej. În prezent, fiind activă, asteaptă avizele ile cele mai numeroase din Europa. pentru conservare şi trecerea în patrimoniul tehnic naţional.

2013 Iulie

29

30

INFO LEGISLATIV Acte legislative apărute în Monitorul Oficial 429 / 15 iulie 2013 Ordin pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului transporturilor şi al ministrului economiei şi finanţelor nr.

28/75/2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial „Transport“ (POS-T) 2007-2013 435 / 17 iulie 2013 Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi 462 / 26 iulie 2013 Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. - Călători“ - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

Propuneri legislative supuse dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Proiectul de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionãrii de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviarã Data publicarii: 10 iulie 2013 Proiectul de ORDONANŢA GUVERNULUI pentru modificarea Legii nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară Data publicarii: 10 iulie 2013 Acte legislative ale Uniunii Europene în dezbatere 10 iulie 2013 Propunere de „REGULAMENT PRIVIND MECANISMUL CONECTAREA EUROPEI” Acord între Parlamentul European şi Consiliul UE Votul final al Parlamentului European este aşteptat în toamna acestui an.