Gender and Transition. The experience of one decade of feminism

'1,

,!E

l$

W - 4,'4,*r.i^ry^1, ), l4/,tr;L Z0 00

cupRlNS

'

HglE

EPruoxrANA Grn

sr

1 DECENTU pE FEr',uNtsrvr Laura GRUNBERG

rRANzrrrE ' ExprRrtrurn uNUr

Sruprr

Ecxlrrnrra or

3 Despina PASCAL

SaNsr iN BusrNEss

OF

cOilreilr'

EPTT2RIAIANA

GtNornmto TaAstTtoN . Trtr ExrunuNcf or ONE l)rc.lor or FEtwtNts,,tt

SruoE,s Eaualnyor CutNcrs

tv

BUSTNESS

Rtsx Ftcrox; FoR Tr{E , .DEwroprrrENToF I)EpRESsroNAT n Frlrtr Gristina POPESCU Wor4EN ONG-rZanrn FrrvrrNrsMULUr iN RoMANTA. ,(+ NGO-tZ,4.rtoN or FEmtNEtw tN RonsNrA. Estcur, uNur Succts Laura GRIINBERG Tun F,ttt,uat ora Succts FrnuNrNuL iN PRrsn Scntsn RolumNn. 29 Tat FttrtNtNr rN THE RolwANrAN MITURI SI REAI.ITATI WRT'rTENPRESS. Daniela Rovenfa FRUMU$ANI ]4WHSAND REAI,TTTES INTEGRAREAEuRopEANanRomaNrrr? 26 Ro,tt4ArvtA'sEunopr,sN PamcIpRtEAPor.rrrcAaFrr',tErLoR INTEGRATTzN ? Wo.urN's Liliana POPESCU POLTTT1AL PARTTCT7ATT1N I,uNcur, DRUM spnr Nonrvulltnrr 3q THE troNG WAyTo NoRMAr,ny

Fnctonr

DE Rrsc rENTRU DEZvoLTAREA

DEpREsrEr

Doina DIMITRIU

I.,ABoRAToR DE

IDEI

s

I,AU)RAT)RY)F IDEAS

rubrici realizald de Anca JUGAHU PUNCTE

DEVEDERE

POTNTS 2FVTEW

MrnanrMARE lrina NICOLAU FErwrxtsrvr...

o

CoNcr,uzrEl.g.Srnnslr oE

MrLrNru n

lon Bogdan

Frmn(ru)or,ocrE

LEFTEH

VrcrNrlrMrr.r lulia HA$DEU

TnnNzrrrr

36

Tnnrrr Tnnapg

3q

Surr,rr t+1

Ga*q,rWoNDER Ft,tttNrs.u ... A CoNcrusroNAjfUl ENo OFTHEIWTILENNTU.44

FtrutN(tN)or,ocy twyNErcasoua' trruto Ta,qNStrtoNS -MITHER.LAND

Mihaela MIBOIU

PRo' FnmINa. DocUMENTE

IsroRrcl

t+t+

PRo.

t+l

REroarS./ rNFo,/ NEws

FE,r4rNA. HTSTzRT1AL DOCU.lWENTS

rubricd realizatd de Cristina CAnfAneSCU - ILINCA

ConrspoNDENrE

/ $TrRr,/ INFoRtvrArrr rubrici realizald de Florentina BOCIOC

REPERE

BIB],IOGRAI'ICE Dtspnr TnaNzrur cu

..

.

ANA

SO

BTITJOGA,SilTY Or Txnv,srtoN wrrH

.. .

.qryA

rubricd realizald de Florentina BOCIOC

DrSpnrAuToRI

SIAUToARE rubricd realizatd de Luminita Condei

s2

NoTESzN CoNrnryuroa,'

I Re>nann

Cristina CAnrAnescu lt-truca - coordonatoare numir Luminifa Coruoer - secretariat Laura GnuNeeRc - redactori gef, coordonatoare numir Roxana MARINEScU - traduceri Cecilia Pneoa - versiune electronici Mihaela RABU - tehnoredactare gi grafici

Co1*i*: AoBesn

:

RAbu sicu imagini preluate din publica(ii rom6negti gi constituie

rubrica

:

"Firi

comentarii ... pentru comentarai"

Doru Cszoson, Petru t-UiEncr

Souetnt

DE

ANALtzâ‚Ź

Feuwne

AruA

,

Bd. Ferdinand24,apt.11, RO-70313 Bucuregti S 2 Telefon I Iax : + 40.1.252.4959 e-mail: ana_ saf @kappa.ro web site: http://www.anasaf . ro

Propunere pentru numerul viitor

tr

Acest numdr este ilustrat cu fotografii realizate de Mihaela

teuerce tr

CoRpuR

:

fte LoP.

Reproducerea afticolelor apdrute in publica,tia Ana-Lize se face numai cu acordul redactiei

Articolele cuprinse in revisti reflecti opinia autorilor gi autoarelor gi se supun legisla{iei privitoare la drepturile de autor.

Cot'tt gANcnB:

MISR Romanian Bank Filiala Bucuregti, str. George Enescu 4 Cont Lei: 25 1 10 633397 0001 Cont USD: 251110 633397 0002

fffi,uy

G*

$I TRAN ZTTIE. EXPERIENTA DECENIU DE FEMINISM

UNUI

Laura cRUt{genc Mai multe femei decit bdrbali $omere, lipsd de femei-model in manualele reformei invS[imdntului, bdrbali care recurg la concediu paternal - o noutate legislativd a acestor ani, un departament al drepturilor femeilor in cadrul MMPS - mai puternic acum cAliva ani dar mai profesionist acum, peste 50 de organizafii neguvernamentale de femei, pentru femei care au apdrut pentru arezolva nevoi practice gi mai pulin strategice de gen; proiect de lege controversat privind $anse egale pentru bdrba(i 9i femei; femei gi copiivictime ale violen(elor domestice, masterat de studii de gen, feminizarea sdrdciei, tot mai multe familii alternative, avortul - in continuare principala metodi contraceptivd, cd(i giarticole feministe, schimbiriin procesele de socializare de gen formalS 9i informald, tot mai pu(ine femeiin politicd, speran[a de viatd micd pentru femei, dar mai ales pentru birbali, ziare pline de anun(uri sexiste, noi modele normative de feminitate /masculinitate induse de revistele pornografice, de reclame sau de concursuri de frumuse(e, pensionari - mai ales femei cu probleme specifice 9i cu foarte pulin (a9 zice chiar deloc) sprijin guvernamental gi neguvernamental etc. latd o realitate gen-izatd care trebuie luatd in seamd, trebuie inventariatd - cantitativ 9i calitativ - gi trebuie evaluatd pentru a o in!elege. A inlelege aceastd realitate gen-izatd inseamna a inlelege cum gi in ce fel tranzilia cenugie 9i interminabild afecteazd in mod diferlt femeile gi bdrbafii din RomAnia. A inlelege inseamnd, din punct de vedere feminist a incerca sd gi schimbi.

Gen gitranzi(ie in Rominia. Nu cred cd existd o temd mai pretenfioasd ca aceasta pentru un feminisrn activist in ciutare de identitate 9i pentru un feminism academic incd prea teoretic Ai lipsit de un suport de date gi informalii concrete privind via[a de zi cu zi a femeilor gi bdrba(ilor din

lara asta. $i totugi nu cred cd existd o temd mai actualS decdt aceasta pentru feminigtii-activigti (declarali sau nu ca feminigti) giteoreticieni ai realiti(ilor gen-izate din RomAnia postdecembristd. in fond, de 10 ani justificarea noastrS, a celor implicali in migcarea feministi din RomAnia de a exista ca feminigti - renunlAnd la alte proiecte personale, neglijAnd alte obligatii sau din contra racorddndu-ne proiectele personale la nevoile feminismului romAnesc a fost sd in(elegem dimensiunea de gen a tranziliei, si atragem atenlia ci existi o asemenea dimensiune deloc de neglijat, si o cercetim, sd ne organizdm pentru a gdsi solulii ca viala gen-izatd a femeilor gi bdrbalilor din Romdnia de azi si fie mai suportabild gi daci se poate, mai buni.

Pretenlioasd gi actuald in acelagi timp tema propusi pentru acest numir al revistei nu poate fi epuizatd in c6teva pagini. Selec[ia a avut labazd criterii diferite. Am propus c6teva studii legate de dimensiunea de gen a unor institu[ii precum economia, mass media sau societate civilS pentru cd sunt zone unde existd mai multd informalie, date 9i studii recente. Am inclus 9i studii pe teme mai pu[in abordate pind

GENorn aNo Ta,txSrrtoy' Tut Exptautcr oF oNE DEoA.DE oF

FE*tttt$ttt

More unemployed women than men, lack of women role-models in the reform of education textbooks, men taking parental leave - a new legislation of these years, a department for women's rights in the Ministry of Labour and Social Protection stronger a few years ago but more professional now, more than 50 women's non-governmental organizations, for women, that have shown up to solve practical gender needs more than strategic ones; controversial law draft on equal opportunities for men and women, women and children victims of domestic violence, a Gender Studies MA degree, feminization of poverty, more and more alternative families, abortion - still the mai n contraceptive method, feminist books and afticles, changes in gender formal and informal socialization processes, fewer and fewer women in politics, shorl life expectancy for women and especially for men, many sexist articles in newspapers, new normative mo dels of f e m i n i n ity/masc u I i n ity i nd uce d by pornographic magazines, adve rt i se me nts

o

r be auty confests,

pensioners - more women with specific problems and with very little (l would even say none) governmental and nongovernmental supporl than men, etc.

This is a gendered reality that has to be taken into account, has to be reviewed quantitatively and qualitatively and has to be evaluated to understand it.

U nde rstand i ng th is ge nde red reality means understanding how and in what way the bleak and endless transition affects differently Romanian men and women. Understanding means from a feminist perspective trying to change.

Gender and transition in Romania. I do not think there is a more difficult topic for an activist feminism in search of identity and for an academic feminism, still too theoretical and laeking concrete data and information support on everyday life of women and men in this country.

Still I do not think there is a more up-to-date topic than this one for activist feminists (declared or undeclared) and theoreticians of gendered Romanian realities after December 1989. After all, the justification we have, all of us involved in the feminist movement in Romania to

1

lffi,t;"j"

exist as feminists - giving up other personal prcjects, neglecting other problems or on the contrary putting our personal projects in tune

I

with Romanian feminism - is understanding the gender dimension of transition, to make people aware that there is such a nonneglectable dimension, to analyze it, to get organized to find solutions for a more bearable and if possible better gendered life of women and men in Romania today.

Difficult and uplo-date at the same time, the topic for this issue of the joumal cannot be exhausted in a few pages. Selection has been made according to different citeria.

We proposed a few studies on the gender dimension of some institutions as the economy, mass media or the civil society, as there are areas where there is more information, data and recent studies. We have also included studies on /ess discussed topics (a study on mental health) or commentaries on extremely topical issues in this electoral year in which we hope for a bigger percentage of women in Romanian political life. Besides the studies, there are our (un)usual columns. The one called 'Without comment. . ..for comments" is this time under the form of illustrations - all visually speaking about the gender dimension of Romanian transition. We will definitely have to get back to this topic. To give delails, to offer conclusive up-to-date information (we are interested in the launch of the gender barometer undet the umbrella of The Open Society Foundation. lt is one of our dreams; we have told it to others and we are happy it is becoming a reality), to tackle aspects connected to Romanian gender macropolitics, but also gender micropolitics both important and ignored until now.

We would like to thank the Embassy of the United States for the support for this issue and we are hoping in a future support in our task of continuing gender analyses of public and private life in Romania, assumed feminist analyses - fully subiective, contextual, in dialogue - in a dialogue in which both counties give and take, with a special interest in women's specific experiences, analyses made not for the sake ol research but with the aim of "emancipation".

-

Of course, to emancipate women (and why not men!) without offering solutions to their problems will not help them much. They will be perhaps only unhappy, more conscientious of their marginalisation, of the peNerse effects of gender stereotypes, norms and ideologies. That is why for what is said in the journal solutions should be found. The stage of analyzing the problems has to be complemented by implementations of social and economic gender aware policies. That is why we will continue to write - more and more consistently and more involved in the gendered Romanian realities - in the hope that this will contribute to an end of transition sensitive (even hipersensitive) to gender issues.

, L

acum (un studiu pe problemele de sindtate mintali) sau comentarii legate de teme de maximd actualitate in acest an electoralin care sperem ce procentajul femeilor in via(a politici a Romdniei sd se imbundtSleasce. Dincolo de studii sunt rubricile noastre (ne)obignuite. Rubrica "Fird comentarii... pentru comentarii" este de aceasta datd sub forma ilustraliilor alese - toate vorbind vizual despre dimensiunea de gen a tranzi[iei romanegti.

Cu siguran(i va fi nevoie sa revenim pe aceeagitemd. Si nuantam, oferim informalii concludente gi la zi (agteptim cu mare interes lansarea barometruluide gen sub egida Funda(iei pentru o Societate Deschisi. Este un vis ce ne apa(ine: l-am povestit gi altora Si iatd, ne bucurdm ci prinde viafi), sd abordim aspectele legate de macropoliticile de gen ale Romdniei, dar gi micropoliticile de gen - la fel de importante gi ignorate panA acum.

si

Mul{umind Ambasadei Statelor Unite pentru spruinul acordat la acest numar speram sd fim sustinute gi pe viitor in demersul nostru de a continua analizele de gen ale viefii publice gi private din Romdnia, analize asumat feministe - subiective in sens tare, contextuale, dialogice - intr-un dialog in care ambele pi(i iau gi dau, cu un accent Si interes special pentru experientele specifice femeilor, analize fdcute nu de dragulcercetirii, ciavand ca scop "emanciparea".

Sigur, a emancipa femeile (gi, de ce nu, birbatiil) fdri a le 9i oferi solu{ii la problemele lor nu le va face un serviciu prea mare. Ele vor fi poate doar mai nefericite, maicongtiente de marginalizarea lor, de efectele perverse ale stereotipurilor, normelor 9i ideologiilor de gen.

De aceea, pentru ceea ce se spune in revistd ar trebui gdsite gi solutii. Faza de problematizare trebuie complementati de "implementiri" de politicisociale gi economice sensibile la gen. De aceea noivom continua sa scriem - sa speram din ce in ce mai consistent Si mai ancorat in realitatile rom6negti gen-izate - in speranta ca acest lucru va contribui la un sfArgit de tranzilie sensibil (chiar suprasensibil, dacd se poate) la problemele de gen.

AtAt;,y

Ecrurr^rEA

DE sANsE iN susrNrss Despina PASCAL

lntroducere ldeea acestui articol a rdsirit atunci cAnd, pusi fiind in situa{ia de a completa un chestionar pentru una dintre prestigioasele publica{ii de limba englezi care apare in Romdnia, m-am aflat intr-o extremi dificultate. Concursul pune in discu[ie nominalizarea pentru "Topul celor mai admirafi", urmdnd si includd cea mai admiratd companie, cel mai admirat om de afaceri, cea mai admiratd femeie de afaceri, cea mai dinamicd firmi privatd gi altele asemenea. Chestionarul cerea intervievatului si-gi spund un punct de vedere gi s5 facd o clasificarea a firmelor care s-au aflat in top, judecate fiind prin prisma mai multor criterii precum: creativitate, managementul calitdtii, poten{ialul de investi(ii, putere financiard, responsabilltate fatd de comunitate gi mediu etc. O intrebare distinctd viza cel mai cunoscut om de afaceri din RomAnia gi, respectiv, nominalizarea celei maiadmirate gi remarcabile femei de afaceridin RomAnia. La aceasti din urmd intrebare am meditat 9i ezitat Indelung, nefiind in masurd sd dau un rdspuns simplu gi direct. Degi, teoretic md puteam baza pe o anumiti cunoagtere "dinlduntrul breasler" a problematicii evolu(iei sectorului privat intrebarea m-a pus in realS incurcaturd. Doream sd fiu corectd cel pu{in fald de propria-mi congtiintd gi sd nu rispund fugar gi superficial.

Aga cd am intrat in capcana incuietoare. Si nominalizez o femeie de afaceri care, in deplin anonimat, igi gAndea 9i guverna la scari micd propria afacere sau si nominalizez o persoand de notorietate publicd, in jurul cdreia s-a ficut mai mult "zgomot" dar, care gtiam cd nu indeplinegte criteriul credibilitdtiiin comunitatea de afaceri.

Cel mai simplu rdspuns, dar l-am considerat superficial, era sd-mi fac tema numind o persoand din lumea modei. Atunci am intrat intro altd dilemd - la ce-mi maitrebuie at6ta strddanie de cunoagtere a dezvoltdrii acestui sector de activitate, dacd rdspunsul vine de la televizor. Acest rdspuns fa{d de sutele de intreprinzdtoare pe care le-am cunsocut cu prilejuri atAt de diferite: de la programe de training la deplasdriin !ard, intruniri na[ionale 9i cu participare internationald, derulare de diferite proeicte gi activititi, gi multe altele. Nutream dorin{a de a fi corectd 9i nepirtinitoare aga cd am evitat sd numesc una din prietene, degi le admiram succesul gi cunogteam zbaterea lor gi intregul lor stress. Erau ele cele mai admirate? Meritau o recompensd gi puteau si devind rol-model pentru altele? Neput6nd si dau un rdspuns, mi-am mai pus o intrebare: cum stdm cu principiul egalitd(ii de ganse?

Cel putin pentru comunitatea de afaceri, principiul egalitd(ii de ganse, care tinde sd inlocuiasci discriminarea pozitivd, este privit ca un ansamblu de reglementdri, reguli gi norme prin a c5ror implementare se asigurd accesul egalin administrarea gi

E e u,a,r,tly oF Cr-rANcES

rN

BUSTNESS The principle of equal opporlunities is seen as a collection of rules and norms, the implementation of which ensures equal access in the administration and running of businesses, companies by both men and women.

The emerging private sector appeared due to free initiative and not to transfer from the state to the private sector presents a general picture of an atomized and extremely scattered sector. So that placing women in the above mentioned picture becomes a risky issue. We could conclude that for Romanian women the economic initiative is not a challenge. On the other hand, the picture of multinational companies activating in Romania does not bring big changes. ln other words, the impact of these direct foreign investments in Romanian economy has not greatly influenced the degree of parlicipation and involvement of women in generating and leading businesses.

The snowball effect that multinational companies usually induce in the economy of a transitional country, has not shown the global effect concerning promoting and practicing the equality of oppoftunities.

Regarding the financial and banking sector, arid and dull statistics have shown this is a strongly feminized sector. But where are the women? Most of them at the bottom, at the desks, in branches. The more one looks upwards on the hierarchical ladder, women become fewer until they totally disappear. Business in the extremely transparent and visible domain represented by the mass media is run almost exclusively by men.

The author reviews cultural factors which contribute to a weak involvement of women to the initiation and leadership of private business among which: the orientation of women towards the "domestic business" domain, discrete, isolated and

3

AAt;"j"

I

anonymous in themselves. The lack of social services and reduced access to a series of these social seruices (child caring and education, cleaning and catering or public seruices accessible for large pafts of the population). On one hand, the underdevelopment of these services in which there could be consumers but also suppliers has as a cause both the low buying power and the cultural barriers, the traditional work division between men and women.

The afticle underlines the need for an Action Strategy to promote equal chances, proposing a model of such a strategy.

gestionarea afacerilor, companiilor, atat de cdtre bdrbali cAt 9i femei.

Crearea premiselor pentru ganse egale de acces in business 9i conducerea la vArf, ca lideri sau manageri intr-o economie in tranzifie, cum este RomAnia, depinde de o serie de factori, astfel: a

modulin care se distribuie proprietatea in societatea noastrS;

a

gradul de reglementare prin acte normative a mediului economic Ai de afaceri;

a

gradul de dezvoltare a sectorului corporatist privat;

a

asamblul de norme de comportament care caracterizeazd cultura raporturilor de muncd 9i cultura organizalionalS intr-o societate ca a noastrS.

Premise favorabile, dar ... oportunitefi nefructificate Sectorul particular apdrut prin libera initiativd economicd (emerging private sector) - gi nu cel transferat de la stat cdtre privat - prezintd, pe ansamblu, fotografia unui sector atomizat, extrem de imprSgtiat. La aceastd fotografie ajungem dacd ludm in considerare at6t numdrul mare de firme - citeva sute de mii, inci active -, cdt 9i dimensiunea cifrelor de afaceri ale acestor firme.

Degi majoritatea covArgitoare a firmelor private inregistrate in RomAnia prezinti caracteristicile unor micro-intreprinderi sau ale unor firme de familie (adicd sub 9 salaria(i 9i cifra de afaceri cu mai pulin de 9 zero-uri), firmele create de femei, in calitate de proprietar-investitor-ac(ionar se cifreazd sub <ol I /O.

in aceaste firme private proprietarul se suprapune aproape in cvasitotalitatea situa{iilor cu managementul firmei. Micii investitori sunt implicaliin conducerea curentd a firmelor lor. Delegarea de autoritate 9i separarea pe cele doud nivele, leadership gi management, nu funcfioneazd.

Ceea ce numim intreprinderi private mlci gi mijlocii (lMM-uri), reprezinti o nigi destul de ingustd, iar companiile mari private care concentreazd capitaluri, cote de piafd 9i cifre de afaceri uriage gi care sunt "guvernate" de femei lipsesc din filmul developat.

Astfel cd plasarea femeilor in tabloul schi[at mai sus devine o intreprindere atdt de facilS, de genul "ghici ciupercd, ce-i?" Am putea trage concluzia cd pentru femeile din Romdnia problematica initiativei economice gi antreprenoriatului nu este o provocare. Dar poate ca, in insigi lipsa cultivdrii spiritului antreprenorial este principala barierd pe care femeile o intAmpind?

Sd vedem atuncice se intdmpld la allii... in contextulin care aborddm egalitatea de ganse gi participarea femeilor in conducerea afacerilor, fie ca investitori sau manageri, nu putem sd ne ab[inem gisd nu aruncdm o privire pe furig asupra segmentului din comunitatea de afaceri format din companiile multina(ionale prezente in RomAnia. Companii lider in domeniul lor de afaceri, precum, intr-o ordine cu totulintAmpldtoare: Coca-Cola, Pepsi-Cola, McDonalds, Lafarge, Tuborg, Procter&Gamble, Colgate&Palmolive, Jacobs Suchard, Shell, lng-Barings, City Bank, Societ6 General, General Electric, Daewoo gi, mai recent, Renault, Arthur Anderson, KPMG, PriceWaterhouseCoopers, Hilton, Holiday lnn etc. sunt prezente in RomAnia.

Aceste companii nu schimbd imaginea anterioarS. Bineinleles, lista de mai sus nu este exhaustivS, cu toate cd, lu6nd in considerare volumul investi{iilor strdine in Rom6nia, care a rdmas unul dintre cele mai scizute din Europa Centrald gi de Est, un astfel de demers nu ar fi imposibil. Dar, pentru scopul pe care il urmirim, nici chiar lista integrald credem ci nu

tt

NAU,Y

ar aduce "rdsturniri de situa[ie". Cu alte cuvinte, impactul acestor investitii striine directe in economia rom6neascd nu a fost de naturd a influenfa covdrgitor gradul de participare gi implicare al femeilor in generarea gi conducerea afacerilor. Firmele conduse la nivelul cel mai inalt de cdtre femei continud sd fie o raritate plind de exotism. Efectul de antrenare pe care de obiceiil induc in economia unei (driin tranzi(ie companiile multina{ionale, in Rom6nia nu gi-a ardtat beneficiile globale in ceea ce privegte promovarea gi practicarea egalitd(ii de ganse.

Raportul dintre participarea femeilor gi cea a bdrba(ilor in conducerea afacerilor continud sd fie dominat de prezervarea $anselor celor din urmd.

Dar si aruncim doar o privire intr-un sector in plind ascensiune (cu excep[ia unor mici insule de deringoladd) gi anume, sectorul financiar-bancar. in Romdnia sunt astdzi in jur de 35 de bdnci comerciale. Unele mai mici din punct de vedere al capitalului propriu gi al portofoliului de clienli, altele uriage, adevdrafi "dinozauri". Atit b5nci private, forme mixte sau de stat, cu capltal integral romAnesc sau binci strdine. Daci ne uitdm in statistici aride gi fade am putea gdsi rispunsul - un sector puternic feminizat. Am putea spune cd am dat lovitura, gisind excep[ia care intdregte regula. Dar unde sunt femeile? Cele mai multe "la bazd",la ghigee, in sucursale gi filiale. Pe .ndsuri ce urci cu privirea scara ierarhici femeile se impu(ineazd pdnd la crsparitie Poate un unic caz sd ne contrazici afirma[ia. Dacd (i-ar fi rndiferent, ai putea sd spui ci femeile nu sunt bune la cursele de vitezd, dar te poli baza pe ele la maraton.

Este aproape o banalitate sau "loc comun" in faptul cd oamenii au seturi de prioritd(i diferite. Bdrbalii preferd si se ocupe de aga numitele probleme 9i afaceri "grele", in locul celor "ugoare" legate de educatie, sdnitate, politici sociale, mediu - domenii rezervate prin excelen[d femeilor, ca fiind legate de preocupdrile lor dominante. tr4i-a mai apirut o tentafie (tenace fiind gi nedorind sd pierd prin abandon): s5-miindrept privirile cdtre un domeniu extrem de nou 9i de dinamic, care asigurd gi extrema vizibilitate, gi anume mijloacele de informare in masd. Aici nu m-am putut folosi de statistici. A trebuit si adun bob cu bob. Presa scrisd 9i audio-vizuald cu acoperire nalionalS gi, pentru cd doream sd aprofundeze, am analizat gi presa cu difuzare locald.

Munca...de Sisif, ipoteza s-a dovedit o pisti falsd. Bdrbafii de(in preponderenla in tot ceea ce inseamnd func(iile de conducere. Uitasem pentru o clipd cd presa este a lV-a putere intr-un stat. Nu gtiu in ce unitate de mdsurd se cAntdregte puterea, motiv pentru care imi scapd inlelegerii de ce doar a patra. Poate, doar in ordinea descoperirilor gtiin{ifice sau al gradului de acceptare a unei astfel de competilii. Dupd mine, cdteodatS, presa s-a dovedit a avea un loc fruntag gi poate cd este bine aga. Clar am fost o naivd.

Cum ar fi putut bdrba(ii sd fie absenli?

Anonimatul, lucrul la "scari mici" gi izolarea Nici o judecatd sau analizd nu este temeinici dacd se rezumd doar la rezultate sau efecte gi nu ia in considerare cauzele. in cazul de fatd este vorba despre un proces de participare gi implicare in viala economicd la cele mai responsabile niveluri. in acest context, sunt de relevat cA(iva factori culturali care contribuie la orientarea femeilor cdtre spa[iul "afacerilor domestice", prin natura lor discrete, izolate gi anonime. Nu trebuie sd fii filozof ca sd consta[i cd antrenarea slabd a femeilor in in(iativa economici privatd este ingreunatd de povara, de multe ori liber asumati, a responsabilitdlilor pe care femeile le au in familie. Multe sunt femeile care pun familia inaintea carierei in afaceri.

Absenta serviciilor sociale sau accesul redus la o serie dintre aceste servicii

Poate nu este o tnldmplare, Si dacd este sd ndddjduim cd este una "de bine", faptul cd tocmai de I Martie 2000, in cadnl SNSPA-BucureSti la Facultatea de $tiintre Politice, a absolt,il prima promolie a Masleratului pentru Studii de Gen, prin cinci "proaspete" rep rezentante

ale "feminismul ui cu

diplonn" in Romdnia. Lor si erla!ii I or suslinute pe nlru apreciereafinald le dedicdnt acest numdr al Laboratorului de ldei. dis

a

Lector dr. OTILIA DRAGOMIR prezentat lucrarea''Mecanisme

a

lingvistice ale discriminirii de sen.

O abordare criticd", sub coordonarea Prof.univ. dr. Daniela RovenfaFrumugani.

Obiectivul central al lucrlrii il constituie identitlcarea mecanismelor de perpetuare a ideologiei patriarhale prin uzul lin gvi stic. Pentru aceasta autoarea folosegte analiza critlcd de discurs, in prinra parte a lucrIrii urmdrind inglobarea dimensiunii de gen in teorie, iar in cea de-a doua, prezentarea a doud analize, asupra textului "Legii egalitlfii de panse" pi asupra unui interviu dat de un b[rbat intr-o revistdr pentru femei, tratata ca impact al mediei gi "popular culture" in cultura contemporanA. Otilia Dragonrir igi propune o analizd aplicat6 pe douf, tipuri de discurs, din perspectiva sociald, in scopul identifi cdrii mecanismului f'unclional itali i sociale pi ideologice

limbajului. Demersul folosit este interdisciplinar, de tip larg sociolingvistic, in sensul cI structurilc Ei relafiile sociale se afl6 intr-o relafie dialecticd cu acfiunile sociale... Aslfel, se pare cd "Legea egalitalii de panse" vine sd apere un a

stereotip identitar traditional leminin, mai mult dec6l sa sanclioneze o practicd. comund pentru piafa muncii din Romdnia, sancfiunile prev6zute in proiect fiind simbolice gi uneori chiar facultative.

Discursul legal reflect6 o ideologie patriarhala. accepti discriminarea c6nd se face in temei legal. Aqa cum marturisepte autoarea "... am vrut

s

NI\t;"y numai si demonstrez cd o analizd aplicattr de tipul celei promovate de analiza criticd de discurs poate demonstra cum limbajul cotidian, de multe ori comun (de tipul celui folosit in revistele pentru femei),

reflect[ aspecte nebtrnuite ale inegalitdlilor de putere, pozi;ie qi status intr-un exemplu concret de situafie comunicafional6, AccentuI a c6zut pe modul in care au fost constituite identit[file discursive ale celor 3 autori : redacfia revistei (reprezentat[ prin autoarea interviului ), autorul scrisoriipledoarie in favoarea sofiei sale, respectiv so[i4 in numele clreia a

fost scrisd scri soarea. Deasemene4 am vrut sd demonstrez cum prin limbaj, in cultura popular6 de tipul celei din revistele pentru femei. se menfine discriminarea pe criterii de gen, limbajul dovedindu-se astfel unul din cele mai comode vehicole de promovare a stereotipurilor de gen care stau la baza ideologiei patri arhale sufocante

in societatea

rom6neascl contemporana."

Ec. ANCA.CRISTINA JUGARU, a sus(inut disertafia cu titlul "Sexualitate si Religie. In c6utarea Zeitei Primordiale". (coordonatoare

prof.univ.dr. Mihaela Miroiu), in care s-a axat pe incercarea de reconstituire a drumului desacralizfu ii femeiescului gi femininului, sau, dupf, caz, acolo unde reconstituirea acestui proces nu era

posibil[,

a

nesacralizdrii

acestora. "Restitutio", operaJie in care se angajeazd Anca Jugaru, este atdt o migcare de protest contra vacuumului simbolic, a vidului de sens sacru, cdt gi de reconstrucfie gi

sociale (pentru ingrijirea 9i educarea copiilor, curatenie gicatering sau alimenta(ie publice accesibila pentru segmente largide populatie). Aceste activitSli sunt cronofage, consum6nd bugete semnificative din timpul femeilor. Pe de o pafte, subdezvoltarea acestor servicii in care familiile ar putea sd fie 9i consumatori, dar gifurnizoriare drept cauze atat puterea scezute de cumpirare, cat gi bariere de ordin cultural. O societate tradi(ionald riscd sd rimind anchilozate de aga-zise valori, dupd care nevoile familieitrebuie sa se rezolve cu predilec(ie in cadrul gospoderiei gi cu mijloacele acesteia. Chiar giin acele familii unde puterea de cumpirare ar permite, in mod teoretic, ca multe din nevoile familiei sd fie satisfdcute pe piala liberd, controversele legate de faptul cd astfel de servicii fie nu sunt de calitate, fie nu "se cade", sunt de natura si toace timpul femeilor gi si le descurajeze in incercarea lor de a introduce un "management" mai modern chiar in propria lor gospoddrie. Astfel, un mediul familial firi suslinere gi acceptare face ca femeile se nu primeasce suficiente garantiide securitate asupra alternativelor investigate pentru evolutia carierei lor profesionale. .

Poate pare banal, dar ca s6 politrata simptomele unei boli trebuie maiintai se recunogti ci ai nevoie se vorbegti despre aceaste boali gi sd fii congtient ca ea necesiti un tratament.

Pentru a nu ramane o vorbi goala sau, mai grav, o altd giselni(d a migcirilor feministe, conceptul de egalitate de ganse trebuie sd prindd conturul unei viziuni. Pe scurt gi fdrd a avea pretentia epuizarii subiectului, ci, dimpotrivd, am dori sd fie incendiar de incitator, se developam in cele ce urmeaza un vis frumos a ceea ce ar insemna egalitate de ganse in afaceri 9i in conducerea acestora. Pe de altd parte, odate conturatd, aceastd viziune trebuie impdrtdgitd tuturor actorilor implicafi in acest proces, astfel inc6t si se testeze gradul de fezabilitate, dar gi sa se asigure un grad mai inalt de aplicabilitate.

Pornind de la premisele stipulate anterior, trebuie sd accentudm ca este nevoie ca problematica egalitdlii de ganse gide acces si devind o prioritate gi un subiect de dezbatere publice in mediul economic Ai de afaceri din RomAnia. De asemenea, trebuie sd subliniem cd politicienii ar trebui sd fie responsabili de a conduce acest demers.

Pe de alti parte, cunoagterea experientei internalionale 9i difuzarea larg6, inclusiv cu ajutorul mass-media, a cazurilor de bund practice ar asigura un plus de premise favorabile. De ce nu, poate inainte de a proiecta legi care sd garanteze egalitatea de ganse, este mai nimerit sa refelectim asupra realizdrii unui Cod de ConduitS gi Bund Practicd in promovarea egalitetii de ganse. Un cod presupune o laturd de reglementare, dar gi una de naturi voluntara.

reamintire: cum s-a fdcut cd lumea

istoriei "canonizate" a impins femeiescul gi femininul de la sacru la profan, de la divin-generator, la plcat gi ispitl... Autoarea incearci s6 rlspundl mai int6i la intrebarea "de ce au nevoie femeile de zei[e", sau, cu alte cuvinte, la recuperarea sacrului .rscuns sau uitat. Care zeile? este cea de-a doua lntrebare la care se cautA rdspuns. Aici demersul se indreaptl spre ceea ce se numefte, ca orice epoci nepatriarhalE: preistorie ("he-story are nevoie de arnnezia despre her- story "', curn sugestiv definepte prof. Mihaela

Miroiu in referatul lucrdrii)...

Patriarhatul a gters din memoria

o

Primii pagi Principalii pagi necesariin efortul de elaborare a unei Strategii pentru Ac(iune ar putea fi rezumafi astfel: 1, ldentificarea principalelor cAmpuri sau aspecte ce trebuie abordate in conturarea unei strategii pentru actiune; 2. Modalitatea participativd de redactare a unui cod de conduite gi bund practica; 3. Rolul practicii 9i experien{ei interna(ionale in decantarea unui astfelde cod; 4. (9i nu in ultimul rAnd) un Plan de Acliune gi proiecte care sa prinda contur gisi canalizeze finantarea necesard oricirui demers. in cele ce urmeazd vom incerca o detaliere a pagilor ce trebuie intrepringi pentru atingerea obiectivului propus.

AlA,t;,j"

Principalele cdmpuri sau aspecte ldentificim in cele ce urmeazi vectori-lintd care ar ajuta demersului propus.

Astfel: Rolul practicilor considerate bune gi sdnitoase in asigurarea gi garantarea egalitdlii de ganse in dezvoltarea ini[iativei economice; Dat fiind stadiulin curs de dezvoltare al sectorului corporatist din RomAnia, contextul particular in care s-a efectuat transferul de proprietate, precum gi barierele inclusiv culturale pe care investitorii privali le intAmpini intr-un mediu de afaceri ostil dezvoltdrii gi insuficient de protector al concuren(ei, credem cd experienla gi practica interna(ionali poate constitui o bornd de raportare. Adaptarea experienlei interna(ionale 9i urmarea bunelor practici este un exercitiu de care avem nevoie. O "bancd de practici gi metode experimentate" poate fi insutit mai relevanti pentru noi decAt disparate studii de caz, in strddania de a reinventa roata. Aceastd "banci" ar capitaliza experienfe, gi ar cAntari cu mult mai mult decAt priceperea gi buna credinld a unui grup, fie el gi de expe(i, care ar desena cea mai bund lege de protec(ie a accesului egal.

Rolul Guvernului in promovarea principiilor, normelor 9i regulilor in asigurarea egalitifii de ganse Dacd, printr-un demers ca cel imaginat anterior ne-am putea asigura calitatea unei strategii de promovare a ganselor egale, eficienla nu ar putea fi gdnditd fdrd implicarea factorilor de rispundere gi a segmentelor "vArf de lance" intr-o comunitate. Guvernuljoacd rolul de garant sau de arbitru impa(ialin mediul economic Ai de afaceri. Prin urmare, nu ar putea lipsi din acestd scend.

Alian(ele strategice Pe de altd parte, afirmdm cd intdrirea ganselor egale nu se poate realiza

numai prin reglementdri. Codulde Conduitd gi Bund Practicd are, afirmam anterior, o componenti voluntard, liber consimfiti, pentru care este nevoie de informare amplS gi corecti, de congtientizare gi spirit asociativ pentru a fi aplicat.

De aceea, atit alian(ele strategice ale organizaliilor 9i migcdrilor de "gender" sunt importante in contextul monitorizirii feluluiin care societatea in ansamblul ei 9i comunitatea de afaceri in particular se ghideazd dupd recomandirile Codului sau dacd urmeazd reglementdrile obligatorii.

Proprietate gi control Principiul dupi care cine de[ine proprietatea are 9i pArghiile controlului este unanim acceptat ca just gi echitabil.

Participarea egald a femeilor la deciziiinseamnd, pe lAngi impS(irea responsabilitSlilor, gi exercitarea controlului. Poate cd aici este hiba, pentru care femeile sunt putin sau deloc implicate. Acest principiu ar putea sd fie alt pilon la baza Codului de Conduitd qi Buni Practicd, dar nu este suficient pentru a da garanlii totale.

Pe de altd parte, controlul puterii nu trebuie sd fie exercitat discretionar. Legi, norme gi instrumente agreate de controltrebuie si fie proeictate gi sd devind practicd curentd gi standarde.

femeilor aproape orice urml de divinitate. Pentru aceasta era nevoie de denigrare, disprefuire sau mtrcar de disparifie. Era nevoie de tratarea Iiberului arbitru femeiesc ca un

picat capital contra ordinii patriarhale... Nu faptul in sine pare sf, fie important, ci incdpafdnarea explicitd sau tacitS" prin care aceste procese au cooperat la injosirea statutului femeilor, inclusiv in lumea secularizat construita, autoarea f6c6.nd o incursiune din inceputurile

"istoriei", mergdnd spre civilizaliile sumeri ene, akkadiene, cretane,

ateniene, cele iudaice vechi, celtice, cu zdbovire in spa[iul tracic pi getodacic; se trece apoi la evolulia creEtinismului gi gnosticismului egalitar, pAnd la modernizdrile

reformatoare sau puritane ale credinfei in Hristos, ajung6ndu-se la emanciparea formald a zilelor noastre. Dacd noi spunem c[ in statele moderne Constitutiile joaci rolul de "Stinte Scripturi secularizate", nu-i de mirare cd spa{iul contractual (legal,

institulional) uiti, ascunde, mar ginalizeazl sau negl ii eaz6

acelapi lucru ca gi cel religios:

femeile. "Intreaga lucrare a Ancf,i Jugaru este o demonstrafitie de Substitutio in integrum, sau, in cazul tradifiei culturale de la care se revendici romAnii, nu e nimic altceva decdt sindrotnul marei absenle (sau a totalului absenteism, cum il numepte autoarea), incheie Mihaela Miroiu referatul lucr[ri i.

Asist. ROMINA-GABRIDLA SURUGIU, cu lucrarea "PIQs4Jl pl:oblematica violentei" (sub coordonarea prof. univ. dr. Daniela Roven{a-Frumugani), a urmdrit fenornenul violenfei domestice in RomAnia,

in condifiile in

care

remarcdm faptul cd, la nivel macrosocial, violen[a a devenit dupd 1989 o modalitate foarte Ia indemAnE (dac[ nu singura) de rezolvare a conflictelor, de la cele sociale la cele interpersonale.

"VArful aisbergului". respecti v criminalitatea "vizibil6" gi inregi stratA in statisticile

autoritdfilor, ascunde o traumi

pi

mai profundd a societd{ii romdnegti, reprezentatI de pdtrunderea violen[ei in toate sferele socialului. inclusiv in

)

I

mediul politic. Studiul Rominei Surugiu incearci str identifice punctele de intersecfie amodurilor (atat de) diferite in care presa cotidiand din Rom6nia trateazl delicatul subiect al violen[ei domestice, aflat la conjunc(ia dintre public pi privat. Ideile formulate au la baztr concluziile trase in urma intocmirli unui "dosar de pres6" cuprinz6nd texte aplrute in publicaliile: Liberatatea, Adevdrul, Eyenimentul Zilei, Nalional, Ziua, Romdnia Liberd, in ianuarie 2000.

Cdteva din concluziile desprinse de autoare se referl la faptul c[ jumaliptii dau dovadi de lips6 de profesionalism atunci c6nd abordeazl subiecte legate de violenta domestic6. Textele analizate ignorf, consecinfele acestui fenomen social, Iasdnd loc pentru prezentarea detaliilor morbide /sordide ale cazurilor tratate in articolele respective; vocea "victimelor" se face auzit[, j urnali gtii situandu-se pe pozilia naratorului omniscent gi ubicuu; jurnaligtii se dovedesc tributari unor cliqee mentale ;i se bazeaztr pe concepfii care aqedileazl ideea cE violenfa domesticl apare doar in mediile sociale marcate de

promiscuitate, alcoolism gi delincvenfd. Ziaristele nu dau dovadA de empatie gi in;elegere fa[6 de victimele femei, adopt6nd o pozifie de neimplicare tip "masculin" ("aga ceva nu mi se poate intAmpla mie").

Tratamentul egal Codulde Conduitd trebuie se promoveze reglementdri 9i recomandari care sa asigure tratamentul egal al intereselor femeilor 9i bErba[ilor. Egalitatea de $anse gitratmentul nediscriminatoriu sunt alli piloni in construc(ia unuicod.

Codul de Conduitfi, prin componenta sa voluntara, rdsfrdnge un efect de asanare asupra societetii, red6ndu-i echilibrul social.

Transparenfa Dreptul la informa[ie corecta 9i la timp tinde sd devini una din libertdlile fundamentale. De aceea, nu ne mai putem imagina statisticicare Se ascunde participarea ambelor sexe la dezvoltarea societe$i. Pe de alta parte, promovarea transparentei asi g u ri monitorizarea corectitud n ii 9i mod u lu i responsabil de administrElre a uneisocieteti. $i, poate, nu in ultimul rind, transparenta ca exercitiu permanent determind proiectarea de instrumente i

de comunicare institutionala.

lnteresele tuturor actorilor implicafi Conceptul egalitetii de ganse nu contrapune interesele pa(ilor. Dimpotrivd, promovarea gi garantarea unui astfel de comportament 9i practici poate rasfrange beneficii multiplicate asupra tuturor "actorilo/' implica$ 9i interesali: femei, bdrbati, familie, grupuri sociale, autoritd{i 9i comunitate gichiar statul, care ar trage foloase mai mari. Aceasta pentru ci rolurile celor doi actori parteneri in societate - se metamortozeazd 9i se complementeaze permanent. De aceea, un Cod de Conduitd 9i de Buni Practici in promovarea egalitetii de ganse trebuie si fie un exercitiu de apropiere 9i inlelegere a agtepterilor individuale gi de gen 9i nu o^contrapunere neproAuctive a rolurilor distincte gi de nereconciliat. lntr-o societate moderne un astfel de demers apare cel putin straniu , dacd nu chiar desuet' Un Cod de Conduiti gi Bune Practicd in promovarea accesului egal ar aduce in spa[iul public acel parteneriat pe care femeia gi bdrbatul il construiesc ai intre(in, istoricegte vorbind, in spa[iul privat. Pentru ca, in mod paradoxal, spatiul public contrapune interesele gi responsabilit{lile 9i nu bonificd in egale masurd jucdtorii principali.

Prof. CRISTINA $TEFAN a prezentat ca disertafie o cafie, publicat6 la sf6rpitul anului 1999 la editura Arefana" intitulata "Datoria de existent[ - Asoecte privind maternitatea" (coordonatoare prot-. univ. dr. Mihaela Miroiu). "Datoria de existenf6". aratl Mihaela Miroiu

in prefafa acestei publicafii, "este oferta nou[ in contextul cultural romdnesc, abordarea propusI de Cristina $tefan transcende canoanele... maternitatea este vdzutd prin ochii eticii, politicilor publice, sociologiei, asistenfei

sociale." $i nu orice form6 de matemitate, ci anume forma ei radicalE, pe care autoarea o nume$te, pe drept cuvdnt, haiduceascd.

Continuqre in pag.

v

l0

Prima generalie a masteratului de Studii de gen de la SNSPA: studente gi profesoare

A1\t;y

F^croRr

DE Rrsc ,ENTRU DEZ'.LTAREA DEPRE$IEI LA FEMEI Cristina POPESCU Cregterea constanti a frecvenlei depresiei de-a lungul generafiilor succesive ale acestui secol i-a ficut pe unii autorisi vorbesci de o noui "perioadd melancolici" (1) (2). Perspectiva istorici asupra fenomenului depresiv eviden{iazd amploarea luiin perioadele de crizd economici, politic5, mora16.

Larga rdspAndire a depresieiin ultimele decenii, p3nd la propo(ii epidemice dupi unii (2), a fost pusi ln relalie cu o serie de fenomene ce se regdsesc potenlate in RomAnia perioadei de tranzifie. Accelerarea ritmului schimbirilor sociale ce suprasoliciti resursele adaptative ale persoaneigi pune la grea incercare eficien{a mecanismelor individuale de confruntare cu problemele vietii, destrimarea unor structuri sociale care ofereau sprijin persoanei, modificarea sistemului de roluri sociale in rapoft cu care ea se definea, insecuritatea economici, gomajul gi siricia, insingurarea legati de accentuarea competiliei 9i interesului individual, relativismul normelor morale, accentul pus pe valorile materiale, alSturi de factorii demografici gi biologici, au fdcut ca rispunsul depresiv, exprimat prin nemul[umire, dezamigire, nonimplicare 9i retragere sociali, autodevalorizare, lipsi de speran[5 mergAnd pAni la suicid, sd se manifeste din ce in ce mai des (1) (2) (3) . De pe locul al patrulea ca frecvenfd a internSrilor, loc pe care depresia il delinea in urmd cu un deceniu, ea ocupd azi primul loc printre celelalte tulburdri psihice (5). Formele ei severe au ajuns sd reprezinte aproape 30% din ansamblulbolilor psihice ce impun spitalizarea gi75% din totalul internirilor persoanelor de sex masculin (5).

maifrecventi la femei, unele din formele ei semnalAndu-se de doui ori mai des la femei dec6t la birba{i (6) (7) (8) (9).

Preponderen[a acesteia variazd insi in func{ie de sex 9i grupe de vArstS. Astfel, dacd in cursul copil5rieitulburirile depresive apar maifrecvent la bdieti dec6t la fete, la pubertate raportul dintre sexe se inverseazd gi depresia devine maifrecventd la sexulfeminin, aceastd tendin(i menlinAndu-se 9i la vdrstd adulti. Dupi 55 de ani, la c6[iva ani dupi instalarea menopauzei, frecvenla depresieiincepe sd scadd la femei, astfelcd spre sfirgitulvielii diferenlele dintre sexe se reduc(10).

Cu toate acestea, depresia este

RISK FACToRS FoRTET,E

Drwlopruzrvyor DtratsstoNar Wotufiw.

The large spreading of depression in the last decades to epidemic proportions has been connected with a seies of phenomena potentially found in present-day Romania. ln periods of economic, political, moral crisis the frequency of depresseion increases; this is what is happening in transition Romania. The incidence ol depression is more frequent at women, although it vaies

depending on age. The aiicle reviews research on knowing the risk factors for the development of depression at women, analysing the role of genetic and neu

roen doc ri n i cal facto rs,

of

factors of development, economic, personal events or social supporl. The contributions of social roles and disability theories are presented and their implications on women's mental health are discussed.

Frecven(a depresiei la femei variazd in func[ie de statutul ei marital, profesional, educa{ional, economic. Depresia este maifrecventd la femeile cisEtorite decAt la birba{iicisitori[i; in schimb frecvenla ei la femeile necdsdtorite sau vdduve nu este clar diferitd de cea inregistrati la bdrba(ii cu aceeagi stare civili ('ll). Riscul dezvoltlrii depresiei cregte la mame, mai ales daci au copii pregcolari in ingrijire, la femeile casnice, la cele cu nivel scizut de instruire, cu venituri reduse (12) (13) (14).

Multiple cercetiri au fost realizate in incercarea de a explica aceste diferen[e gi diverse teorii au fost avansate. A fost analizat rolul unor factori de naturd

diferiti - biologici, psihologici, sociali- ideea care se desprinde fiind aceea a nterac{i u n ii acestora in determ narea d iferenfelor menfionate. in privinla implicirii factorilor genetici in conturarea diferenlelor dintre sexe nu existd incd date concludente. Prezen{a depresiei la mami pare si fie un predictor mai bun al dezvoltlrii depresiei la copii, dar riscul apari(iei ei la fetele gi la biielii unei mame depresive nu este diferit (15). Aceste date sunt compatibile mai degrabd cu un mecanism social al transmisiei decAt cu i

i

q

NAt;4"

unul genetic. in acelagi sens pledeazd 9i varia(ia raportului dintre sexe in funcfie de factorii socio-demografici.

Continuare din pag. 8 Este vorba despre acea

forml

a

matemitafii aflatd la limitE, situatd dincolo de bine gi de r[u, cea asumata de cltre femei cu copii din flori, cum zice expresia popularI... Cristirta $tefan alege un caz tot mai rtrspdndit in Rom6nia: pe cel al mamelor-fete, alungate, "pro-fane ale hrturor templelor tradilionale, cele cf,rora le este refuzat cuplul propriu gi pe care familia de origine le exclude", pentru a cita din aceeaqi prefa1tr. ln locul unui discurs mutat spre dramd sau melodramE, autoarea ne propune luciditate pi pragmatism: ea

imbini analize

de filosofie aplicati pe sfudiu de caz cu elemente de drept. de politici publice, teorii politice feministe,

psihologie qi psihanalizE. Se int6mpld sd primeze, dupd cum susfine e4 datoria de existenfE, aceea de a aduce pe lume copii, ignorand ostilitefile lumii patriarhale, ipocrizia tradif ionaI ist6, singurffatea ptrrintelui unic gi chiar nesiguranfa in condilii de sdr6cie. Acesta este cazul pe care Cristina $tefan il discut6 predilect. "O lucrare cum este Datoria de exislenld ar putea s6 fie suportul educafiei debazd, pentru adolescenli Ei tineri. Ar putea se fie un text cu rol de delteptare a congtiinfei celor care cred c[ o astfel de experienfl este unictr 9i adesea f6r6 sperant5...

Cafiea Cristinei $tefan este una dintre primele demonstra{ii de feminism practic din spafiul cultural romAnesc. Ea ne aratd cd expresia: nu e nimic mai practic decdt o teorie bund, nu este deloc o vorbf, goald. Nu in ultimul rdnd, Cristina $tefan mai face o demonstralie atdt de rarl in lumea noastra intelectualS: pe aceea a posibi lit{ii transferului culturii in act de civilizafie, adici in norme, practici gi institu[ii", ne asigura in incheierea prefefei coordonatoarea lucririi, Mihaela Miroiu.

10

Observa{ia cd diferen(ele dintre sexe in privinta frecventei depresiei se limiteazd la intervalul de v6rstd corespunzator perioadei fertile a femeii sugereaze interven[ia unor factori neuroendocrini. La pubertate s-a pus in evidentd o relatie directd Tntre cregterea nivelelor hormonilor feminini (estrogeni) gi simptomele depresive la fete 9i o relafie inversi intre nivelele testosteronului 9i dispozifia afectiv-negative la bdiefi (16) (17). Maturizarea timpurie se asociaze cu scaderea frecven[ei dispozi(iei depresive la biieli gi cregterea ei la fete. La vArsta adultd, tensiunea premenstruali gi folosira contraceptivelor orale se asociaze cu cresterea frecventei depresiei. in perioada postpartum depresia se semnaleazd destul de des. Menopauza pare se fie un factor de risc mai redus pentru dezvoltarea depresiei decdt s-a considerat in mod tradi{ional (15). Degi factorii hormonali influenleazi fdrd indoiald riscul dezvoltdrii depresiei la cele doui sexe, ei pot explica, in intregime, diferenfele observate. Acele perioade de viald in care raportul dintre sexe se modifice - pubertate, menopauze - sunt marcate nu numai de modificdri neuroendocrine, ci gi sociale gi, prin urmare, schimberile observate pot fi rezultatul actiunii ambelor categorii de factori.

Multe explica[ii s-au bazat pe analiza rolurilor sociale diferentiate ale celor doud sexe (15) (19). in func(ie de aceste roluri, persoana se autodefinegte 9i se autoevalueaze. Rolurile sociale diferite de(inute de bSrbali gifemeiin societate in general, gi in familie in special, se asociaza cu nivele diferite de stres, cu resurse 9i stiluri de confruntare variate, cu satisfactii diferen{iate.

S-a presupus cd femeia, prin natura rolurilor ei maritale, ar fi expuse la mai multe stresuri (19). Rezultatele studiilor care au comparat cele doua sexe in privinta nivelului raportat al stresului sunt diferite: unele au pus in evidenld diferen(e semnificative, altele nu (15). Frecven[a situa(iilor stresante cu actiune prelungitd (boli, handicapuri, conflicte) pare sd fie mai mare la femei (15) (20), ors-a demonstratca astfel de stresuricronice au o influenta defavorabi16 mai puternicd asupra sdndtdtii mintale decAt evenimentele de scurtd duratd. Ele epuizeazd resursele de confruntare ale persoanei gi amplifica impactul evenimentelor stresante care intervin la un moment dat.

Anumite tipuri de evenimente le pot afecta mai mult pe femei decAt pe bdrba(i. Este vorba de cele care se refera la relatiile lor afective. lntr-un studiu asupra persoanelor confruntate cu situalii cronic stresante, femeile au fost la fel de vulnerabile ca gi bdrbalii fa(d de evenimentele care le-au afectat viala lor personalS, dar, in plus, ele au reactionat intens gi la evenimentele care i-au afectat pe ceidin anturajulei, in specialpe membriifamilieiei (21).

Sensibilitatea crescutd a femeii fa{d de problemele celorlalli o face sd fie mai

expusd la stres.

BErba(ii tind si acorde mai putine atentie evenimentelor care nu ii afecteazi direct, reducand astfel volumul stresului resimlit. Reactia femeii fafd de o gama mai largd de evenimente are consecinte importante asupra sdnitSliiei mintale. Ea plStegte pentru rolul care ii revine sau pe care gi-l asuma de a avea grijd de ceilalli. in acest caz nu reducerea preocupirii femeii pentru cei apropiati ei ar fi solulia, ci mai degrabd implicarea mai atenti a sotului in viala de familie ar putea contribui la prevenirea dezvoltdriidepresiei (21).

Riscul dezvoltdrii depresiei dupd producerea unui eveniment neplScut este crescut la femeile cu un statut social inferior gi la cele care au in ingrijire copii mici. La femeile cu statut social inferior depresia este de patru ori mai frecventd decdt la cele cu statut social mediu (12). Apartenenta la o clase sociald inferioard se asociazi cu o frecventd mai mare a evenimentelor neplecute qi cu o vulnerabilitate crescutd fatd de ele. Aceasti vulnerabilitate

fffi,U"j"

se definegte prin atitudini gi convingeri particulare, precum gi prin accesul limitat la resurse (14).

Se pare cd rdspunsul femeilor este mai amplu decAt al birbafilor la acelagi nivel de stres. Ele reacfioneazd afectiv mai profund 91, totodatd, continud sd fie preocupate un timp maiindelungat de evenimentele negative care s-au produs, fapt ce amplificd spirala depresivS. in schimb, birba(ii sunt mai inclinafi si-gi abati aten{ia de la astfel de evenimente, implicAndu-se in activitS(i de destindere. Ei reugesc sd se autoconsoleze mai repede, uneori recurgAnd gi la alcool in acest scop (22).

Pentru dezvoltarea depresiei contezd nu numai evenimentele 9i situa[iile stresante intrevenite la virsta adultd. De multe ori, problemele apdrute timpuriu pe parcursul dezvoltdrii pot avea un rol chiar mai important: ele vulnerabilizeazi persoana 9i mdresc riscul aparifiei depresiei la confruntdrile ulterioare cu evenimentele psihotraumatizante. Abuzul fizic Ai sexual resimtit timpuriu miregte mult probabilitatea dezvoltdrii depresiei la vArsta adultd, iar reprezentantele sexului feminin sunt frecvent victimele unor astfel de abuzuri (1s) (18).

Statutul marital 9i prezenla copiilor afla(iin ingrijire influenteazi in mod diferit nscul de depresie la birba{i gifemei. Existen{a partenerului marital gi al copiilor scade probabilitatea depresiei la bdrbafi, dar o miregte la femei (23).

Procreafia cregte riscul de depresie la femei, dar nu gi la bdrba{i. Femeile care au adus pe lume copii, chiar daci acegtia nu se afld in ingrijirea lor, au un risc crescut de depresie (23). Pentru femei, cdsdtoria poate amplifica volumul solicitdrilor. Sarcinile care ii revin in urma cdsitoriei cresc, mai ales dacd ele sunt mame gi au in ingrijire copii mici. Munca depusi de ele in gospoddrie este deseori solicitantS, slab valorizatd, frustrantd gi rareori o sursi de pldcere. ResponsabilitSfile pe care gi le asumd pentru ingrijirea celorlal{i membri ai familiei m6resc volumul stresului la care sunt supuse (21). Prezenta copiilor reduce controlul pe care femeia il poate avea asupra propriei vie(i, ii limiteazd posibilitdtile de a se incadra in muncd, poate contribui la reducerea contactelor cu prietenii gifamilia, la sciderea participdrii ei la viafa socialS, la activititi de destindere. Sprijinul social gi resursele ei de satisfaclie se reduc (20).

Absen!a sprijinului socialeste un important factor de risc pentru dezvoltarea depresiei. Sintagma sprijin social se referd la ansamblul relaliilor umane prin care persoana primegte ajutor material sau spiritual, servicii gi informafii gi igi men{ine identitatea socialS. Acest sistem de sprijin ii oferd individului rnformatii despre ceea ce se agteaptd de la el, il asistd in rezolvarea problemelor, ii evalueazd ac(iunile giil recompenseazd in mod corespunzitor (24) (25). El satisface nevoia femeiide integrare sociald, de respect, de afectiune, de instruire. Frustrarea declangati de nesatisfacerea acestor nevoi este ea insdgi un factor stresant. Sprijinul social are un rol important in prevenirea apari[iei tulburirilor dupi confruntarea cu evenimente de viali traumatizante; el este un "reductor", un "moderator" al influen{ei stresului. S-a observat ci acele persoane care dezvolti o depresie f6rd si se fi confruntat cu evenimente semnificative, sunt, in general, mai putin integrate social, mai izolate decdt cele care, degi s-au confruntat cu evenimente majore, au dezvoltat mai puline simptome (26). Este important ca sprijinul social si fie oferit de persoanele sau grupurile care au cea mai mare importan(6 pentru femeie. Conteazd intinderea retelei de sprrjin social, dar mai ales calitatea ei. Existen{a a cel pu[in unui prieten apropiat cdruia sii potiimpdrtSgi problemele, cu care si te po[i sfitui, care sd te sprijine la nevoie, conteazi cel mai mult, Crizele profesionale, maritale, financiare, cresc riscul apariliei depresiei, dar pentru femeile care s-au putut sprijini pe

TOf.DOINA-OLGA $TEFANESCU intitulata "Tertiul exclus si consecintele lui in P

a suslinut disertalia

dimensiunea de een a educatiel'" (coordonatd de prof, univ. dr. Mihaela Miroiu). Pe baza indelungatei experienle pe care o are in domeniul "educaliei pentru egalitate", autoarea ne oferd o analizE aplicatl qi propuneri pentru o noud filosofie a educafiei, ca rezultat al aplic6rii instrumentelor logico-metodologice gi a opfiunii teoretice consideratl ca apartin6nd

familiei "feminismului sceptic"...

"Inexistenfa unei esenJe umane, gi mai ales a uneia masculine, conduee g6ndul (binevoitor) c6tre educalie qi influenla ei asupra conturtrrii perspectivei sexiste / non sexiste asupra lumii in care trdim (mai lnt6i micd, apoi din ce in ce mai mare). in gcoald se exercitE o acflune complexd asupra personalitdlii elevului. Ne place str susfinem cE pcoala dezvoltd gdndirea elewlui mic pi apoi pe cea a pre-adolescenfilor sau a adolescarfilor.

Ce fel de gAndire se dezvolth insa in mod preponderent in gcoald?,

intreblrile generate

de propuneri [e

Doinei $telinescu pot deveni rdspunsuri gi provocdri ale viitoarelor proiecte. "Problema ridicattr

invd(imAntului este, credem, care ar

fi

modalitatea cea mai indicat?i de a lucra cu elevii astfel lncdt gindirea Ior sd devini: non-algoritmicd, complex6,

lu*6nd cu multiple criterii li megacriterii, probabilisti, arrto evaluativd, sensibild la context, intens calitativ6". in ofema teoriilor feministe romdnegti, cea a Doinei $tefhnescu are doud meniri speciale: in primul rdnd, analiza ei vizeazd utilizarea logicii ca instrument de construc{ie a leminismului gi critica feministd a logicii care fetisizeazdin aplicdrile ei la alte cadre teoretice, terlial exclzts, perspectivele binare. Aceste perspective binare au fost, aqa cum spune autoarea, nelegitim transferate in, de exemplu, filosofi a educafiei, contribuind, prinre altele, la incurajarea perspectivei ierarhicandromorfe. Doina $tef6nescu a construit deja in contexttrl culturii civice din educafia elementari, premisele pentru ca studiile de gen sd nu mai fie tratate ca fapt de exotism cultural, ci ca fapte elementare de culturh gi civiliza(ie.

Rubrici realizatd de

Anca JUGARU

11

Nh,ti" un prieten, pe un confident in astfel de momente, riscul de dezvoltare a depresiei a fost de patru ori mai mic decAt la cele care nu au beneficiat de sprijin social (12).

Rata slrtrciei este mai mare in cazul gospod[riilor care au drept cap de gospoddrie un bArbat (3a%) decdt ln cazul gospodlriilor conduse de femei (29,l%o)?

Rela(iile dintre stres, sprijin social gi depresie au falete multiple. Uneori persoana prostdispusi, prin modul ei de comportare, poate contribui ea insigi la producerea unor evenimente nepldcute: poate provoca conflicte in familie sau la locul de munci, conflicte care pot duce la divo( sau concediere. La r6ndul lor, astfel de evnimente diminui sprijinul social pe care persoana il poate primi gi acest fapt contribuie la amplificarea riscului de apari(ie a tulburdrii depresive. Trebuie avut in vedere 9i faptul ci persoana depresivi este mai pu(in capabili si stabileasci rela(ii apropiate cu al(i oameni, 9i ca urmare poate fi mai vulnerabili in raport cu evenimentele viitoare 9i maiinclinati si dezvolte depresii trenante.

Preponderenfa depresiei la femei a mai fost explicatd 9i prin particularitatile procesului de socializare. Modelul educativ feminin incurajeazi dependenla gi neajutorarea (27). Fetele sunt mai atent supravegheate gi controlate. Ele sunt incurajate si se joace in casi sau in apropierea ei; rimdn mai mult cu mamele, ajut6nd in gospodirie. Sunt maides conduse de al(ii la gcoali, la plimbare, la distrac[ii. Li se permite mai rar si meargd in locuri publice, sunt ajutate gi protejate mai des. ln schimb, educa[ia bdie(ilor este orientatd in sensulcultivdrii independenlei, autoincrederii, capacit5fii de a se confrunta eficient cu lumea. Lor li se permite intr-o mai mare misurd si se joace singuri, si se indepdrieze de cas5, si-gi asume responsabilitili, sunt mai pufin supravegheali, stau mai mult in compania copiilor dec2t a pirinlilor, li se permite si aclioneze independent, sd se bazeze pe ei ingigi. Asemenea practici educative au cAteva consecin!e. Dependen(a fald de allii le face pe fete gi apoi pe femei si fie mai preocupate de a fi pe placulaltora, sd decidd gi sd aclioneze in func(ie de opiniile gi aprecierile altora. Ele sunt mai interesate de ceea ce cred alfii despre ele. Pentru ele, aprobarea altora este mai importantd decit pentru birba(i. Se tem mai mult de dezaprobare, respingere, pentru ci au fost invi{ate si depindd de al{ii 9i men{inerea rela[iei cu cei din jur este mai importantd pentru ele (27).

Controlul 9i supravegherea mai atente inseamni reguli mai stricte de comportare gio presiune mai mare de a se conforma lor. ln aceste condilii, probabilitatea ca aceste reguli sd fie incdlcate, cu voie sau firi voie, este mai mare. Tncdlcarea lor poate fi sanctionati de cei din jur 9i risunetul este afectiv negativ. Dependen[a afecteazd increderea in fortele proprii, in competenfa gi eficienta proprie. Sentimentul de neajutorare pe care il poate resim[i se asociazi cu pesimism, lipsi de speran(d.

Toate aceste consecinfe ale stiluluieducativ reprezinti factori de risc pentru dezvoltarea depresiei la femei.

ln societate, femeia tinde, in general, sd ocupe pozi(ii sociale inferioare ln raport cu cele ale birbatului, sd de[ini mai putini putere politici, economici, in profesie, dar gi in familie. Uneori, incercdrile ei de independenfi, de afirmare, de preluare a puterii sunt descurajate, ignorate, sancfionate. Pozilia inferioari, sub raport educativ, profesional, economic, o poate face si depindd de birbat, maiales dacd are copii. Nevoia ei de afec(iune miregte dependenla de el (27).

S-a observat c6 depresia este mai pufin frecventi la femeile cu nivel de instruire ridicat, cu venituri mai mari, cu realiziri profesionale maiinalte, cu statut social mai ridicat. Un stil de comportament mai apropiat de cel masculin sub aspectul preluirii puterii, independentei, increderiiin sine, se asociazi cu o imagine de sine favorabild gi cu mai putini depresie (18).

Prevenirea depresiei la femei presupune un efort dublu: din partea femeii,

1Z

fffi,U"j"

dar 9i din partea mediului (18). Femeia trebuie sd-gi cultive increderea in sine, sentimentul propriei valori, si-gi afirme calitifile. Ea trebuie sd invele sd devind congtienti de ceea ce igi doregte, si ac(ioneze pentru implinirea aspira(iilor, si creadi in posibilitatea ei de reugitd. Dar 9i mediul, anturajul, trebuie sd coopereze. Eltrebuie si-i recompenseze succesele, si nu-i ignore realizdrile, sd nu le minimalizeze. Nu trebuie si-i descurleze eforturile prin izolare sau ridiculizare. Trebuie sd inceteze sd o mai protejeze excesiv gisd-l permitd sd ac(ioneze gi s5-gicunoascS calitd(ile.

tz'

5ll+-.,

Bibliografie

'

Klerman G.L-- Ihe current age ol youthful melancholia. Evidence for increase in depression among adolescents and young adults, Br.J.Psychiatry, 1988, 152,

2 Schwab J.J.- Concordance and discordance inthe new age of melancholy, The XV World 3 SartoriusN.,JablinskyA.,GulbinatN.,ErnbergG.-WHoCollaborativeStudy:assessmentof

Congress of Social Psychiatry, Rome, 1995.

depressivedisorders, Psychological Medicine,1980, 10,4,9.743-

;.ag

! : : -

Cross National Collaboralive Group.The changing rale of major depression.Cross national comparisons, JAMA, 1992, 268, 3098-3105.

TudoseC.-Patomorfozatulbureribrdeintegraregi adaptareincondiliileunormodificdri socialemajore,fez;doctorat,UMFBucuregti,l99T. LehtinenV.,JoukamaaM.-Epidemiologyof depression:prevalence,riskfactorsandtreatmentsituation,ActaPsychiatr.Scand.,l994,suppl.33l,T-10

8., Kessler R.C. - Lifetime risk ot depression, Br.J.Psychiatry, 1 994, 1 65, suppl26,16-22.

Blazet D,G.,Kessler R.C., Mcconagle K.A., Swanz M.S. The prevalence and distibution of major depression in a national community sample.The National Conobidity Study, Am. J. Psychiatry,l 994,1 51 ,7,979-986. ',Yeissman M.M., Bland R., Joyce P.R.,Newman S.,Wells J.E.,Wittchen H.U. - Sex differences in rates of depression: cross national perspectives, - Aff Disorders, 1 993, 29, p,77 -A4.

W rttchen H.U., Knauper

-

a

t

':

BebbingtonP.E.,DunnG.,JenkinsR.,LewisG.,BrughaT.,Farrell M.,MeltzerH.-"Theinlluenceof ageandsexontheprevalenceof

depressiveconditions:

Ecort trom the national survey of psychiatric morbidity'', Psychological Medicine,1998,28, p.9-19. ' ' Gove W . - The relantionship between sex roles, marital status and mental illness, Social Forces 1972, 51, p.34-44 12 Brown G.W., Hanis T. - Social origins of depression: a study of psychiatric disorders in women, London,Tavistock,1978.

13 BebbingtonP.E.,TennantC.,HurryJ.-AdversiUingroupswithanincreasedriskolminoraffectivedisorder,Br.J.Psychiatry, 1991,158,p.33-40.

14 BoyceP.,HarrisM.,SiloveD.,MorganA.,WilhelmK.,Hadzi-PavlovicD.-Psychosocial factorsassociatedwithdepression:astudyolsociallydisadvantaged flomen with young children, J.Nerv.Ment.Disease, 1998, 186,1, p.3-1 1.

- "Sex and depression", Psychological Medicine, 1998, 28, p.1 -8. :6. Nottelmann E.D,, Susman E.F., Dorn L.D., lnoff-Germain G., Loriaux D,L., Cutler G.B., Chrousos G.P. - Developmental processes in early adolescence: relations among chronological age, pubeftal age, heigth, weigth and serum levels of gonadotropins, sex steroids and adrenal steroids, J. Adolescent Health Care, i 5. Bebbington P.E.

1987,8, p. 246-260.

lT.AngoldA.,CostelloE.J.,WorthmanC.M.-"Pubertyanddepression: p.5l-61.

18. Buble D.N., Greulich F., Pomerantz E.M., Gochberg B. depression", J.Aff . D i so rde rs, 1 993, 29, p. 97 -1 28.

'l9.GoveW.,TudorJ.-"Adultsexrolesandmental

-'The

theroles

of age,pubertal statusandpubertal

timing", Psychological Medicine, 1998,28,

role ol gender related processes in the developmenl ol sex diflerences in selt evaluation and

ilness", Am.J.Sociology,1973,78,p.812-835.

20 Radloff L.-"Sexdilferencesindepression.Theeffectsof occupationandmarital status",SexRoles, 1975,1,3,p.249-265.

21. Turner 8.J., Avison W.R. - "Gender and depression: assessing exposure and vulnerability to life events in a chronically strained population', J. N e rv. M ent. Di sease, 1 989, 1 77,8, p. 443-455.

22. Noel-Hoeksema S., Parker 1.E., Larson J. -"Ruminative coping with depressed mood lollowing loss", J. Personality and Social Psychology, 1994,67,p.92-104.

23.BebbingtonP.E.,DeanC.,DerG.,HurryJ.,TennantC.-"Gender,parityandtheprevalenceolminorallectivedisorders", Br.J.Psychiatry,1991,158,p.40-45.

24.CaplanG.-Suppotlsystemsandcommunitymental health,Behavio,al Publications,NewYork,lgT4.

25. Walker K.H., MacBride A., Vachon M.L.S. -"Social support networks and the crisrs of bereavement", Soc.Sci.Med., 1977,11, p. 35-41.

26. Myers J.K., Lindenthal J.J., Pepper M. P. - "Life events, social integration and psychiatric symptomatology" , J.Health Soc.Behavior, 1 975, 16, 421-427 .

27 . Radloff L.S., Monroe M.K - Sex diflerences in helplessness with implications for depression, in Hanson L. S., Rapoza B.S. eds., Career developmenl and

counselling of women, Ch.C.Thomas, Springfield, lllnois, '1978.

13

NGO-TZATIaN oF Frnttwstvl tw Rott t tyu.

Trut F.anuxt or,q

Succtss The article looks at the Romanian women's movement in the context of the civic movement in general in an attempt to see why, beyond quantity, the impact of nongovern mental efforts to

change practices and institutions was and still is low.

The normative model of building democracy in Eastem Europe imposed by international commun ity-its key words, I an g uag e, p rio rities are c ritical ly discussed. Vaious proofs - from lived experiences of the authorleader of an women's NGO to a brief content analysis of ceriain documents are given in order to suggest that the marginalization and self marginalization ol the women's movement within the civic movement continues.

The ngo-ization of feminism in Romania - the institutionalization of the women's movement happened too fast, was imporled from outside, was not build up on the needs of Romanian women and on a lack of public gender awareness. The lack of rutinized practices within the level of NGOs rs a handicap.

The author "pro-active" dreams peiod of creativity when women movement will include more than exclude. to a

OVC,Z^*EA FEMINISMUI,UI iN ROMANIA. E$ECUL UNUI SUCCES' Laura GRUNBERG Din 1993, printre altele, prestez serviciiin cadrul uneia din miile de organiza(ii neguvernamentale din Rominia. Totul a inceput din joaci, din plicerea dialogului, din dezorientare gi din cauza catorva kilometri de literaturd feministd peste care a dat o foarte buni prieteni, Mihaela Miroiu, la primele ei iegiriin Vest.

Pasionati de domeniul descoperit - feminismul - Mihaela mi-a pasat gi mie ci(i. $tia ci terminasem o facultate pentru care nu avusesem vocatie (matematica) gici ag fivrut si fac o alta, care se desfiinfase din motive de isterie totalitaristi (sociologia). Mihaela gi-a ficut 9i un doctorat pe filozofie feministi cu tatil meu, venind dupi-amiezile pe la noi gi certindu-se elegant pe teme ca: au sau nu au femeile privilegiu epistemic, sunt viabile teoriile ecofeministe 9i, in general, epistemologiile feministe radicale, pot fi birbafii empaticicu alte fiin[e, cu plantele, cu natura in general.

Greu de spus cum de aici am ajuns la tribunal, am inregistrat oficialtaclalele noastre gi ale cAtorva prietene din jurul nostru drept "Societatea de Analize Feministe AnA". Apoi au urmat 20 de semnituri (unele din numele de pe lista aceea nu imi mai spun nimic acum), adaptarea in grabd a unuistatut de ONG care circula informal prin Bucuregti, audien{e gi adeverinld de func(ionare de la ministerul culturii (pentru ong-igti prevederea aceasta a fost gi a rimas un mister al democraliei rominegti), pliante gi "implementarea" a diverse programe "focusate" pe cuvinte-cheie impuse de finantatorii externi.

La inceput programele noastre se potriveau la capitolul "drepturile femeilot'' sau "femeile - grup marginallzat" (cel mai adesea alituri de rromi). Apoi a inceput si apari cuvAntul gen pe listele de prioritili. Apoi sintagma miraculoasd a fost "dezvoltare comunitari", urmati de "dezvoltare durabili".

De curind a apirut "capitalul social" pentru care a pledat personal Fukuyama in aula Academiei de Studii Economice, astfel incAt a devenit evident ci un program pe femei, despre femei, cu femei trebuie gAndit sau cel pufin formulat astfelincdt sd poat6 fi evaluat din perspectiva impactului siu asupra dezvoltdrii capitalului social in Romdnia. Proaspit apdrut este gi limbajuldin noul program al Consiliului Europei - ACCES - pentru sprijinirea societdlii civile din ldrile aflate in proces de aderare la Uniunea EuropeanS. Asisten[a financiari se acordi de acum inainte in doud sectoare de activitate, dintre care unul, "domeniul adoptdrii gi implementdrii acquis-ului comunitar" este, din punctul meu de vedere, chintesenla acestui nou limbaj de lemn al construirii democrafieiin est cu cdrimizi din vest.

Au mai scris gi al(ii, nu doar estici, despre parteneriatul est-vest care este, in fond, construit pe rela(ii de dominatie, de impunere a prioritililor, modalitS[ilor gi criteriilor de evaluare a gradului de democra(ie locald. Nu vreau si se ln[eleagi cd a9 fi vrut solufii get-beget autohtone la problemele tranzifiei. Nu trebuie si inventim noi ceea ce alfi fac Ai trdiesc de mult. $tiu bine cd existd evidente avantaje in aceste impuneri din afard - cici individualismul romAnului, cum bine l-a surprins C.R. Motru2, este o reaclie subiectivd, un egocentrism gi nu un individualism institufional, de care ar fi a9a mare nevoie acum. Dar simt nevoia sd spun ci ritmul impus nu a coincis cu ritmul

' Sintagma "ongizarea feminismului" este preluati de la Sabine Lang, "The Ngoization of feminism", in Transitions, environments, translations. Feminism in international Politics, J. Scott, C. Kapplan, D.Keates (eds.), Routledge,1997.

'C.R. Motru, Psihologia poporului romAn, Bucuregti, editura Paideia, 199tj

1+

AtA,t;,y

romdnului "gregar" gi nu "solidar" de care tot C.R Motru vorbegte. Simt nevoia sd spun cd schimbirile prea dese de "paradigme" in interiorul cdrora te puteai migca ca sd supravieluiegti gisd construiegti ceva concret pentru gi impreuni cu cetileanul buimicit ca gitine de tranzilie au ficut ca, cel putin la nivelul societS(ii civile, multe lucruri si inceapS, dar si nu se finalizeze nimic. Simt nevoia sd spun ci limba eclectici, stranie, intraductibili impusd activigtilor din "incubatoarele de invd[are a democrafiei", cum sunt numite in diverse documente ONG-urile, limba in care a trebuit sd convingem cd gtim democralie, a fost un handicap. Chiar daci unele povegti ale noastre au avut succes, punerea lorin aplicare nu ne-a "deformat" nici pe misura agteptirilor comunitifii interna(ionale civilizatoare gi nici pe misura necesitililor interne.

Tura(ia a fost prea mare in raport cu capacitatea noastri - a "implementatorilor" de programe, dar gi a "grupurilor !inti", de a asimila gi de a rutiniza comportamentele gi practicile experimentate in diverse programe,

in esen{i vreau sd spun ci migcarea neguvernamentalS din Romdnia nu a avut rigazulsi se rutinizeze institulional. Daci pentru alte institufii iegite din totalitarism rutina a fost mereu un handicap, pentru noi rutina - necunoscuti, ar fi fost un semn de succes. ONG-istul romAn a fost pus la curse de viteze pentru care nu avea nici suflu, nici adidagi corespunzdtori, nici antrenori de pregdtire fizici sau psihici. ONG-istul rom6n nu a apucat si termine cu adevdrat o cursi, si se bucure de micivictorii, fie ele locale, cici imediat i se schimbau condi[iile de concurs. ONG-istul romAn nu a fost sprijinit in toli acegti ani si se "ageze" (si igi gdseasci un sediu, si igi poatd acoperi costurile administrative tot mai mari). De aici suprasatura(ia de seminarii,

After a period of pure enthusiasm and recuperation the Romanian women's movement is going through a phase of latent accumulations and p

rof es s io n al izati o n-pe

its

iod

wh

en

public visibility is low. For the

nearfuture a peiod of re-actions to the strong negative gender messages of transition is needed and foreseen. Only after leaming to re-act synchronically to events, to rutinize these practices, a phase of creativity will come when the women's movement will include more than exclude and will be included more than be excluded and marginalized. Only then the ngoization of feminism in Romania could be considered a success.

mese rotunde, conferinfe, formiri de formatori ale cdror obiective au fost atinse doar local, punctual.

Dependent gi"manipulat" financiar, firi un mediu propice in care sd fie stimulat sd se autosus[ind (degi creeazd locuride munc5, pldtegte impozite unui stat care nu face mai nimic pentru el), ONG-istul romAn s-a adaptat la modelul normativ impus dinafarS, dar nu a reugit sd se impuni in interior ca un partener social puternic.

C6t privegte ONG-ista din rnigcarea de femei, ea a intrat in 1989 pe un teren gi mai minat ideologic, plin de stereotipuri 9i cligee culturale nefavorabile, imbAcsit de termeni, concepte, strategii, experienle de import, multe fdrd semnifica{ie in spaliulfie el mioritic, fie el dominat de clonele lui Manole gi al Anelor lui de sacrificiu. in cadrul unui proiect de cercetare regional coordonat de Susan Gal 9i Gail Kligman am facut in urmi cu ciliva ani un studiu de caz pe migcarea de femeidin RomAnia'. Obseruam atunci lipsa de claritate a obiectivelor, tendinlele colectiviste gide centralizare, marginalizarea migcirii de femeiin interiorul migcirii civile din RomAnia, tensiuni intre componenta activisti gi cea academici sau intre generatii, discrepan(e regionale.

Unele din acele tendinte nu s-au confirmat. Centralismul impus la un moment dat nu a dat roade. Marile forumuri, ligi, coali(ii, ministere de profil nu s-au dovedit viabile (cu o singurl exceplie din cAte cunosc eu: coalifia Policy axatS pe sindtatea reproducerii. CAt privegte departamentul pentru egalitatea ganselor din cadrul MMPS - despre evolu[ia cdruia ar merita discutat mai mult, el nu este astdzi un coalizator al migcdrii de femei2). Din contri, unele organiza{ii care aveau p6ni nu de mult pretenlii de acoperire na(ionalS pentru problemele tuturor femeilor din RomAnia gi-au redefinit gi mai ales redimensionat in ultima vreme activititile 9i programele.

1

"Romanian Women NGOs", Laura Grunberg, in volumul The Politics of Gender after Socialism, coord. Gail Kligman 9i Susan Gal, Princeton, 2000 (in curs de aparilie). ' Un studiu de caz pe acest departament este in curs de elaborare in cadrul unui program de monitorizare a discriminirilor de gen, program al Funda[iei pentru o Societate Deschisii, in care Societatea AnA este partenerS.

1S

M,

Speranta medie de viap a rominilor este cu 8 ani mai micd dec6t a europenilor?

Speranfa de viafi a femeilor din Romdnia a avut o ugoard tendinfd do cregtere ln

perioada 1990-1998 (except6nd anii'94-'96).

I Speranfa de via{tr a blrbalilor

din Rominia a sclzut continuu ln ultimul deceniu?

I Durata medie a viefii femeilor romdnce este cu 7,9 ani mai mare decdt a bdrbafilor, in cre$tere cu aproximativ 2 ani fa{6 de 1990? Femeile de peste 50 de ani au o speranfE de viaf6 cu 6 ani mai ridicatd dec6t blrba(ii de aceeagi vdrst6.

r Dacd inainte de 1989 o mare parte a femeilor active salariate nu se mai intorceau in activitate dupd intreruperea

penffu na$terea gi cregterea

copiilor, in ultimii ani, cu toate m[surile de protec{ie socialS acordate femeilor pentru ingrijirea copiilor pdntr la doi ani, ele se reintorc in activitate dupi o perioadd tot mai scurtl de Ia nagtere, de teama reducerilor de personal gi a pomajului?

1

tn schimb, alte caracteristici sesizate de mine atunci - de exemplu izolarea gi autoizolarea migcdrii de femeiin cadrul migcirii civice -, s-au accentuat.

Astdzi mai mult ca atunci discursul despe femei este un discurs marginal ln cadrul societatii civile. Desigur ca asemenea afirmatii ar tebui sustinute de rezultatele unor cerceteri. La vremea studiului, in 1996-1997 am urmirit de exemplu evolutia problematicii 9i a selectiei participanfilor la Forumurile nalionale ale ONG-urilor. A fost ugor de observat ce puline organizatii de femei erau invitate, ce pu[ine sectiuni sau puncte de pe agendd atingeau problematica de gen.

Sugerez cd marginalizarea (9i automarginalizarea) migcirii de femei continud. Recunosc ce ma bazez mal ales pe flerul gi pe experienta personali de "prestator de servicii" in cadrul societitii civile din ultimii ani.

Organizaliile de femei continue sa vorbeascd mai ales intre ele - ghetoizAnd discursul giingrddind aria de solu(ii. Nu existi decAt sporadic colaboriri pe domeniide interferenli intre noi gi alte organiza{ii (degi intre programele noastre gi cele ale organiza{iilor ecologiste, de tineret sau axate pe copii legdturile sunt evidente; degi ?ntre noi gi reprezenantele organizaliilor de femei din cadrul diverselor partide ar trebui sd existe un dialog permanent).

Ca argument pentru afirmafia mea ag mai observa gi un alt lucru foarte interesant, care ar merita investigat. Faptul ci In ultima vreme femeile/problemele femeilor au reintrat in discursul public, dar au reintrat in ipostaze care nu favorizeazd politicile de emancipare pe care nile dorim.

Femeile au intrat mai ales in postura lor de victime (ale violenfei, ale siriciei), de persoane neajutorate (femei singure, femeile virstei a treia, femei cu handicap), de grupuri marginale care au nevoie de sprijin. lnstitu(iile guvernamentale gi neguvernamentale, mass-media jongleazd mai ales cu aceste imagini, in detrimentul celor pozitive - ale femeilor actori gi parteneri sociali implicali, responsabili gi competenti. Faptul ci se vorbegte tot mai mult despre femeile bitute de solii lor, despre femeile ce triiesc sub pragul de sSrdcie sau despre femeile bolnave de nevroze gi de SIDA nu pregitegte terenul unei ideologiifeministe, emancipatoare, pe care ne-o promite Mihaela Miroiu

.

Pe lSngd argumentul experien{ei trdite ag amintiin favoarea afirmaliei mele legate de marginalizarea problemelor femeilor gi rezultatele unei sumare analize de con{inut efectuati pe buletinul Voluntarin perioada septembrie 1999 - ianuarie 2OOO1. Analiza pune clar in evidenli sirdcia inifiativelor cu semnificafie de gen din c^adrul programelor ONG-urilor gi fundaliilor altele decAt cele ale femeilor'. ln perioada monitorizatS, in cele 20 de buletine Voluntardin cele peste 100 de gtirinu am intilnit nicio activitate sau program al unei organiza(ii (alta decAt de femei) care si aibd o componenti explicitd de gen (in gtirea sinteticd sd apari cuv6ntul femei, gen; se fie menfionate femeile, fetele, femeile de vArsta a treia, mamele ca grup tinti; sd aibd obiective relevante gi explicit menlionate pentru problematica de gen etc). Pornind de la presupunerea cd programele mediatizate prin acest buletin au in spate ONG-uri dintre cele mai bine organizate, care au acces la gilncredere in tehnicile moderne de comunicare - deci dintre cele active gi reprezentative, putem avansa ipoteza cd problematica femeilor este marginalS in discursul organizafiilor neguvernamentale din RomAnia.

C6t privegte activitdfile ONG-urilor de femei, in aceeagi perioadi am identificat doar 16 gtiri/ informa(ii legate de programe de femei (dintre ele o

Voluntar esle un buletin editat de Fundalia pentru Dezvoltarea Societdtii Civile, cunoscut gi "cu priz5" in comunitatea organizaliilor neguvernamentale. Fiecare numdr conline gtiri, evenimente, anunluri, publicafii trlmise de citre organizaliile respective. in medie, in fiecare numdr sunt anuntate intre 8-1 0 initiative demarate de cdtre ONG-uri.

16

AlA,ty

parte se repetd de la un numir la altul. Deci numdrul efectlv de ini(iative este chiar mai mic), Este vorba preponderent de conferinte gi seminarii, unele fiind pe teme mai pulin relevante din persectiva prioritd(ilor de gen din RomSnia (ca de exemplu seminar despre "cultura picii qi nonviolen(ei"). Alte activitili, ca de exemplu, strAngerea de semnituri pentru dreptul la libertate al femeilor din Afganistan, au gi ele o dozS de artificialitate, de neracordare la realitdfile romdnegti. Au mai apirut in perioada men(ionatd gtiri despre: infiinlarea unei relele de informare Feminet, activitdli pentru femeile refugiate, supuse, cele din mass media sau pentru cele rrome; concurs de creativiate pentru femeile din mediul rural. S-a anunlat un marg contra sdriciei gi organizarea unui bazar de Criciun. lnteresanti mis-a pdrut gi gtirea din ultimul numdr monitorizat. in ianuarie 2 000, dupi zece ani de existen[i - cu bune 9i rele - a unei migcdri de femei, o organizalie anunfa infiintarea unui club pentru femei care "se vrea inceputul unei migcdri de femei in folosul femeilor". Dincolo de trimiterile la literatura feministi in care se vorbegte intens despre cercetare cu, despre gi pentru femei, regdsim ln acest anunt mai multe paternuri de gindire caracteristice momentului. Se citegte vegnica negare a romAnuluifald de tot ce a fost gi s-a facut, permanentul 9i pdgubosul indemn de a reincepe, reconstrui totul de la inceput. Se descifreazd de asemenea un apel la separatism (de femei adici fdrd birba[i, fdri feministe, firi elitisme, firi teorii) 9i la un pragmatism populist ("in folosul lo/', adici teoretic spus, pledoarie pentru a rezolva nevoi practice de gen gi nu nevoi strategice - de emancipare sau cum ar zice' vestica de "empowerment". Dar care lor?)

Migcarea de femei din Romdnia este o migcare a femeilor care "nu sunt feministe, da/'- sindrom generalizat in regiune. Pe ansamblu, activistele din ONG-urile de femei pSstreazi prejudecata "feministd = nefemininS, antifeminini, contra familiei" 9i preferd sd se dezicd congtient sau nu de eticheta de feministe. Cele care sunt feministe - prin lecturi, prin experienfe, prin angajament - ezitd si foloseasci termenul, at6t in proiectele depuse spre finanlare, cit gi in articolele pe care le scriu, ca sd evite abordarea confrunta[ionali, considerati de mul{ica neprielnicd in RomAnia.l

Patru cincimi din numdrul total al copiilor intrelinuli de un singur pf,rinte in Romdnia se afl6 in grija mamelor?

I 40,l%o din femeile gravide din Romdnia suferd de anemie.

I 927o din persoanele invinuite pentru infrac(iuni contra familiei (abondonul de familie, rele tratamente aplicate minorilor etc.) sunt b6rba1i.

I 96Vo din persoanele

condamnate definitiv gi aflate in penitenciare sunt btrrbafi.

Dacd ne uitim la siglele organizaliilor de femei vom observa care este imaginea dominanti: fete tinere cu pdrulin v6nt, flori, porumbeicu semnul de femeie in cioc, inimiin interiorul cdrora mama igi stringe la piept copilul, femeiin hord. lmaginea este arhaicd, tradilionald, maternalistd - profund nefeministi (mai curind "feminin-arhaic5") in oricare din variantele de feminism practicat - de la cel liberal la cel radical gi cultural. Denumirile ONGurilor de femeisunt, de asemenea, o dovadi a "neutralitd(ii la gen/feminism", Ele sunt in general impersonale - ligi, federafii, societdfi (ceea ce nu servegte unei ideologiifeministe in formare, care are nevoie de o amprenatd personali, de un limbaj alternativ) sau sunt de naturd tradi[ional/mitologice Ciocirlia, Ariadna, Ana, Maria. Sunt cdteva excep(ii -'$EF' ($anse Egale pentru Femei- lagi) gi"Parteneri pentru schimbare" ambele denumiri avdnd conota(ii de limbaj sexiste ("parteneri" exclude oarecum femininul, iar $EF este un termen firi nicio rezonantd feministi - prin trimiterile sale la ierarhiile pe verticald) sau organiza{ia "Amazoanele Carpa[ilor - nume cu conotalie nalionalisto-radicali. O singurd organizalie Tgi spune feministd Societatea de Analize Feministe AnA. O alta, etichetatd gi ea drept elitisti, este "Centrulde studiiale identititii de gen".

lnstitulionalizarcain Rominia a acestei "migciri de femei care nu sunt

I 1

Vezi, de exemplu, capitolul Elenei Zamfir, "Dinamica societilii civile. Politici de gen", din Rapoftul dezvottdii umane, PNUD, 999.

1)

E7o/o din persoanele strrace triiesc in gospoddrii conduse de birbati, 9i doar l3Yoin gospod[riile conduse de

femei.

r Un btrrbat singur are un venit de aproape 1,3 ori mai mare decdt o femeie singurd.

Doutr cincimi din popula{ia apttr de munc6 (15-64 ani) din mediul rural are peste 50 de

ani, marea majoritate a acestora fiind femei.

I

feministe, dar "a fost impusi, grebita dinafarS. Ea s-a concretizat in peste 60 de ONG-uride femei, cAte sunt acum in RomAnial, dar nu a generat solidaritatea femeilor ca femei in raport cu diverse aspecte care le-au afectat in mod evident negativ via(a publicS 9i privatd in acegti ani de tranzifie. ONGizarea migciriide femeiin RomAnia s-a produs pe fundalul unuigrad redus de congtientizare publicd a problematicii de gen. S-a produs tdrd afi rezultatul "vointei maselor". Nu s-a nascut pe fundalul unei acumuliri de nemultumire a grupului (inti (femei), care teoretic trebuia sd dea sens migcirii in sine. A apirut ldrd ali rezultatul unor largi discu{ii democratice intre feminigti gifeministe (inexisten{i la acea vreme, foarte pu(in astdzi). Noi nu avem o migcare de femeijustificatd 9i cldditi pe experienlele gi problemele femeilor din aceastd tar5. La noi a rdsdrit - destul de brusc - o migcare de femei institulionalizatd (ong-izati), orientatd cdtre strategii in primul rind de intervenlie gi mai pu(in de emancipare. O migcare abstractd, ruptd de realitdlile gen-izate ale Rom6niei de acum, neempaticd in mod real cu celelalte femei, cele multe si in marea lor majoritate diferite de ongista tipicd adici sdrace, supuse violenlelor, singure, de vdrsta a treia, din mediul rural, rrome etc. lmediat dupi 1989 pentru femei in general gi pentru migcarea de femei (embrionari cum era) a fost o perioadd exaltatS, emotionald, recuperatorie.

Pentru cd fusesem invadate politic ai ideologic in trupurile noastre, am fost incdntate ci putem face avorturi cAte 9i cdnd vrem. Pentru ce avusesem destule (cel pu(in numeric), femei pe la putere, dar toate urate, proaste 9i cu coc, am refuzat modelul tip Elena sau Suzana gi ne-am implicat intr-o viald asociativd necunoscutd pAnS atunci.

Am iegit in afara puterii (ce gregeal5?!)incerc6ndu-ne fo(ele in sectorul neguvernamental. Aveam entuziasm, aveam de recuperat energii latente gi timp pierdut, imi amintesc de anii 1992-1995 ca de o perioadd in care, dincolo de suspiciunile dintre noi, de un conflict mocnit intre generafii, era o agitalie organizatorici deosebitd.

Cred

ci

suntem acum in plind perioadd de profesionalizare 9i de

acumuliri latente. Migcarea de femei a respins in(ial gi apoi a interiorizat in tn ultimii ani, procentul femeilor care au absolvit studii liceale 9i superioare a fost constant mai mare decdt cel al btrrbalilor.

I Veniturile medii ale femeilor din Romdnia sunt cu 25-307o mai mici decit ale bdrbalilor.

1

grade diferite discursul occidental specific legat de problemele femeilor, de drepturile femeilor ca drepturi ale omului, de ganse gi oportunitd[i egale, de feminism etc. Societatea romineascd asimileazd giea (cu gifird contribulia migciriide femei) noi coduri culturale legate de alte tipuri de rela{ii de parteneriat social, sugerate de modelele vestice. Activistele incep sd vorbeascd un limbaj comun. Se scriu cd(i, articole, se inva{d feminism in gcoli (existi pdni 9i un masterat de studii de gen la $coala Na(ionali de $tiin{e Politice giAdministrative). Se acumuleazd competen{e pe probleme de gen. Dar "mersul la gcoal5" inseamnd gi o perioadi de vizibilitate publicd mai redusd pe care toate cele implicate o resimtim mai ales in contextul unor semnale grave venite dinspre realitdlile tranziliei: invizibilitatea femeilor in politici, feminizarea sdrdciei, cregterea violen(ei la adresa femeilor gicopiilor etc.

Perioada de reactivitate in care se rdspunde direct, sincron, punctual la diverse mesaje negative ale tranziliei care afecteazd grav femeile nu s-a conturat incd la niv!lul migcdrii de iemei2. Nu suntem incd re-active gi deci incd nu suntem vizibile. Nu reactiondm consistent gi in timp real la iniliative legislative ca legea prostituliei sau legea privind egalitatea ganselor. Degi

O baze completi de date privind organizatiile neguvernamentale de femei din Romania este intrelinuti de centrul AnA. Listele ONG-urilor de femei din citeva publicalii recente au labazd, uneori firi a fi menllonatd, aceasti bazd de date. t Dar nu numai pentru migcarea de femei este caracteristicd aceasta lipsa de reactivitate. Vezi gradul de ractivitate civica fald de recentul scandal legat de poluarea cu cianurd a Dundrii.

1g

lfl\t4" acestea ar fi 'lobiectul muncii noastre", nu avem voce publicd. Nu ne str6ngem rdndurile fa[i de cazuri individuale mediatizate de incdlciri ale drepturilor femeilor la muncd, la via(i etc. Degi organizate (dar nu rutinizate institu(ional) nu dovedim solidaritatea de care au dat dovadd intelectualii in jurul"cazului Patapievici". Nu avem promptitudine. Nu ne sincronizdm gi poate de aceea nu avem nici priza gi sprijinul femeilor pe care spunem cd le reprezentdm. Poate, din acest punct de vedere, este nevoia unui schimb de genera(ii. Vechimea in muncd in cazul acesta este poate un handicap. Poate pe noi, cele ce am inceput ong-izarea feminimsului in RomAnia, haosul gi cenugiul tranziliei ne-a vldguit gi este nevoie de un suflu proaspit, care incd nu a apirut. Cu toate rezervele pe care le am, din propia experienld, fa(i de gansa ca cei mai tineri sd se implice aga cum am facut-o noiin acegti ultimi ani, cred ci este nevoie de un schimb de generalii.

Dupd ce vom invifa sd reacliondm rapid (gi ne vom rutiniza aceste practici comportamentalel) prevdd, sau mai bine spus visez la o perioadi proactivi de creativitate in care anii de experien[d ne vor permite sd gdsim gi sd impunem solu(ii gi strategii prin care sd fim incluse gi nu excluse sau marginalizate. Dar in care 9i noi, la rindul nostru, vom include mai mult decdt vom exclude. Atunci ong-izarea feminismului romAnesc va fi un succes.

M

fffi'U"j"

Tnr Fnvnwyt rN THE RoMa-M,cN Wantrttt PRE1S. IWYTI{SAND REAIITTES

Mass media plays an essential role by spreading social representations as an instrument of person and be

h

av i o r c ate g o ri zati o n.

lnformation - as stated by Simone de Beauvoir - is the first stage towards freedom. Or the information about the "condition of women", 'lhe feminine universe" is chopped, distoried, made negative. This is because the information is filtered by masculine models and decisions, elaborated by male actors, evaluated by masculine experls.

Another careful look over the witten and electronic press in Romania confirms feminine visibility as an actor (journalist, editor, manager, etc.), but perpetuation of the feminine invisibility as real identity. Allthe content analyses of the written Romanian press confirm the visibility of women as social actors (managers, editors, photographers, etc.), but the invisibility as news, interview, repoftage actors,

As in the other postcommunist countries, after abolishing the tabu-s, we are spectators to the implementation of the "old" stereotypes: the woman "sex object", promoted by the advertising inflation and the pressures of the market economy. ll men appear in political, economic, military, religious news, women are present as victims of accidents, catastrophes, cimes or sex symbols.

The one dimension factor of women's image in public life and the media (the feminine as support for the sensational, violence, pornography) involves on the one hand ignoring analysis journalism (of the reform, of transition, of the

z0

l4*r*rNur, ix pnEsn scRrsA RoMANA. MITURI $I REAI.,ITATI Daniela Rovenfa FRUIiIUSANI Contextul mediatic internafional gi regional Recursul la identitate devine obligatoriu in momentele de rupturi, de crizd, atunci cdnd comunitatea revine la miturile sale fondatoare, la referinlele verticale ale memoriei sale colective pentru a elucida referin(ele orizontale, sociologice ale lui hic et nunc. lndividul gi comunitatea se identificd cu ceea ce se povestegte despre ei.

Or, in construirea identitdlii minoritare, inferiorizate in raport cu majoritatea, mass-media joacd un rol esenlial prin difuzarea reprezentirilor sociale ca instrument de categorizare a persoanelor 9i comportamentelor (modelul Margaret Thatcher va permite in contextul culturii britanice o glume de tipul: "Doi copii se joacd de-a "Ce vei fi cAnd te faci mare. Biie{elul afirmi hotdrit: "Prim ministru", dar fetifa il contrazice amuzatd: "Nu se poate, nu egtifati", banc ce nu va fi auzit pe malurile DAmbovitei).

ln pregitirea Congresului lnterna[ional al Femeii- Beijing 1995 -, Media Watch din Canada a pregitit cu sprijinul UNESCO o monitorizare globali a principalelor mijloace de comunicare in masd (presd scrisi 9i audio-vizual) privind prezen{a femeii ca subiect (creator) 9i obiect al informatiei mediatice intr-o singurd zialeasd aleator- 18 ianuarie 1995. Au participatS0 de{dri din toate continentele (in parantezi fie spus, informa(iile pe care un grup entuziast de studen(i 9i tinere cadre didactice ale Facultd(ii de Jurnalism din Universitatea Bucuregti le-au adunat gi codificat au fost cele mai numeroase din Europa de Est).

Selec[ia materialelor a fost determinatd de urmitoarele criterii: - echilibru intre national gi regional, public Ai privat; - utilizarea informa[ieifurnizate de minimum 2 posturide radio, 2 posturi de TV gi 2 ziare in fiecare !ar5. (Noi am prelucrat informa(ii furnizate de TV publicS, Antena 1 gi Tele 7 Abc, Radio Rominia ActualitSli giAntena Bucuregtilor, Rom6nia Liberd, Adevdrul, Evenimentul Zilei gi 2ziare regionale: Adevirul de Arad gi Opinia - Buzdu).

in final rezultatele au fost rapoftate pe regiuni: Asia de Est, Asia de Sud, Africa, Orientul Mijlociu, Europa de Est, Europa de Vest, America de Nord, America CentralS gi Caraibele, America de Sud, regiunea Pacificului. in ceea ce privegte prezen(a femeii in gtiri, s-au inregistrat 2 muta(ii semnificative: in ultimii 30 de ani a crescut considerabil numdrul femeilor jurnalist (43%in 1995), dar in schimb a crescut extrem de lent, aproape imperceptibil numdrul femeilor intervievate in gtiri. "$tirile sunt adesea prezentate de femei, dar rareori despre femei". (Global Media Monitoring Project 1995 pag. 10). in Asia de Sud chiar daci 68% din jurnaligtisunt femei, doar 13% din persoanele intervievate sunt femei. in Europa de Est gi in Europa de Vest 37o/o din totalul jurnaligtilor sunt femei (mai multe la radio giTV dec6t in presa scrisd), dar numai 14 respectiv 15% din intervieva(i sunt femei,

Aceastd investigare globali a eviden(iat un clivaj intre femeia ca autor al gtirii gi femeia ca obiect al gtirii. Dacd reporterii de ambe sexe prezintl in mod echilibrat gtirile locale, na{ionale 9i internalionale, existd o diferentd semnificativd privind actorii evenimentelor: femeile apar mai des in gtirile

AtA,t4"

locale, bdrbafiiin cele nafionale, confirmind faptul politica e dominati de bdrbafi.

ci

in majoritatea {irilor

Procentul femeilor jurnalist in Europa de Est se subcateg orizeazd astfel: 1 8% pentru gtiri locale, 42oh pentru gtiri na[ionale gi41% pentru interna{ionale; femeile intervievate sunt 16% in story-uri locale, 24%in gtiri nalionale 9i 30% in story-uri internalionale.

Focalizarea tematici este giea diferitd: arta, divertismentul gichestiunile sociale sunt feminine; economia, sportul, rdzboiul, terorismul sunt permanent acoperite de bdrbali. Birba[ii acoperd de asemenea mai multe gtiri centrale (peste 60%): politicd, dezastre, crize internalionale.

market economy, etc.) favoring a jou rnalism, extremely profitable from a commercial point of view (the scoop, the catastrophe of the sensational) and on the other hand it excludes an imporlant category of women (editors in chief, managers, political leaders, researchers, university professors) - that are not asked to send their message, their expefiise. p u nctu al

Cel mai mare numir de femei intervievate apare in domeniul sinitdtii gi medicinei, socialului, artei, problemelor casei gi familiei (30%), in timp ce numdrul cel mai mare de bdrba(i intervievali apare in politicd (93%), economie (91o/"), rdzboi, terorism (90%), crize interna(ionale (88%).

Doar 1 1% din totalul gtirilor trateazd probleme ale femeilor: 3% schimbarea rolului tradilional asignat femeii, 2% portretul femeii in mass-media,2% sdndtatea femeilor, 1% educa{ia pentru femei. Este interesant cd 3 regiuni: America de Nord (prin tradi{ia gi ponderea migcdriifeministe), Africa (prin supremalia femeiiin economie) gi Orientul Mijlociu relateazd numeroase gtiri despre femei in raport cu celelalte regiuni ale lumii.

Profesiile femeilor gi bdrba(ilor incluse in 3 grupe ocupalionale: politicieniialte ocupa(iilfird ocupalie specifici reflectd o altd prejudecatd puternic inrddicinatd: pentru 28% din femei nu se specificd profesia, dar numai pentru 9o/o in cazul birbalilor. Aceastd diferen{d inseamnd fie lipsa de importan[d a cariereifeminine (celebrul Le deuxidme sexe al Simonei de Beauvoir), fie absenla unei imagini socio-profesionale in existenla femeilor.

Dacd aceastd diferen(d de gen este corelatd influenlei gi puterii, mesajele mediatice ar trebui sd-gi lSrgeascd at6t sfera de interes c6t gi orizontul de agteptare al lectorilor, incluzAnd toate rasele, vArstele, sexele, grupurile ocupalionale sau chiar practic6nd atunci cAnd este necesar o discriminare pozitivi - vizibilizarea prezenlei feminine in afaceri, politici, economie, gtiin[d.

in RomAnia foarte pu(ine femei ajung si fie mediatizate: vedetele sportului, show-business-ului, mass-media giin ultimd instanld, personalitd(ile politice ("in virtutea funcliilor lor publice"). - cf. M. Miroiu, 1998:261. lnformalia - afirma Simone de Beauvoir- este primul pas spre eliberare. Or informa(ia privind "condifia femeii", "universul feminin" este trunchiatS, distorsionatd, negativizatd. Aceasta pentru cd informa{ia este filtratd de modele gi decizii masculine, elaboratd de actori masculini, evaluatd de expe(i masculini.

Pozilionarea femeii in spa(iul public ai mass-media este semnificativ marcati de aceastd logicd a informaliei-marfi gi spectacol indusd de concuren{a acerbd a economiei de piald, altfel spus de inegala distribu(ie de vizibilitate 9i participare in spatiul public: minoritate de leaderi gi mediatori suprainforma{i gi supraechipati/vs/majoritatea tdcutd in mod cert subinformatd, subreprezentatd, dacd nu total ignoratd.

Femininulin presa scrisi romini. Mituri 9i realititi O privire atenti asupra mass-mediei scrise gi electronice din Romdnia confirmd vizibilitatea feminind ca actor fiurnalist, redactor, director de publica[ie etc.) dar perpetuarea invizibilittrtii feminine ca identitate reali.

Monitorizarea presei scrise romAne (18 ianuarie 1995 - Global Media

21

Monitoring Project cuprinzand 80 de {iri din toate continentele pentru congresul de la Beijing), precum gi alte monitotizeti ulterioare au confirmat un relativ echilibru actantial (4Oo/o femeijurnalist vs 60% bdrbati), dar reducere drasticd la nivelul persoanelor implicate in stiri (127" temei I vs I 88% bdrba[i) 9i monotematism al informatiei privind femeile.

al-inere deosebilB, soxy, ssnzuale sublil si rali,tal

092-

.

E,,

aAre you sick and lonatynasl? I havr rhc nlodicifiol Call me now.092

n0nslop.

.C)ler pl6cere Fi bani. Psntru li6car( firinul primegti ,5.000 l6i. 24.$0U30" B(r'

.Tnere select6 oteilm compat)is dom

. i Iilo, ggnsrpii. O93. . IlnBro .sludenlo, msnierate, olsri,t c(lrnpar)ie de calilale domnilor generosi 09?

.Nou: lele pentlu loale guslulllg

89

la

, 25.000 lel/r3o". Prlmele 20x

gralis.

.Ofer orgasrn garantal orictrrui 8ety.

0e

beJbat.

(241000 lel/s0ee6).

.Frumoasd Si bogali caul tln€ri per' vurti cu ,nultfl irna0inali6. D-na Valsria,

0!:

(24.000 teil3o sac).

.lnraginalio porvers6, caut berbat penlru practica, (24.500L,tso") .Caur innebunite un barbat adevArat si nti sstislacA, Lasi-mi numarul (24.500 t,i30,) 89

.Slaturi in direc( deaprc sex.

89

(22a50 U3o s),

.Eu pot si-li gasesc lata doritd.

89 (22450 L,t30s). .Vroi sA facBm trenulelul impreuna?

89

(15.0OO/3O',).

.VrBi sa ligolavul m€u? Numai g95o l9i 30 ssc la

.Stop.

8F

t,'

Llnie srotic5 la cel mal rltic tarll: . Intruptfl-

9950 lei 30

sacl

.Asculttr ce-li lacl Ooar 19900 nurull

16l

iili-

01 -8S

Numal 9950

l.l 30 soc,

rli* Numal ggSO let gO *c. ot-Ag it .-o .Ts lcc C erp@d..0i€,i ' (l0.9mlol30s€c).

--::, .VrBa.sa Stl co po.te C{tfrla._

.Acum cele mai tarl lBmsl dh.orag la dispozitia ia"non-qlirii;'.''iti? tEnMonn

22

,

Disparitatea este evidentd gi la nivelul tematic: bdrba{ii apar in gtiri politice, economice, militare, religioase, iar femeile ca victime ale accidentelor, catastrofelor, crimelor. 1,5% din cele 4280 de articole discutd chestiuni esen(iale pentru femei 9i societate gi doar un articol privegte egalitatea ganselor.

Doi ani mai tirziu (20 noiembrie - 20 decembrie 1997), dup6 schimbarea insturatd de alegerile din 1996 analiza de conlinut realizald pe cotidianele Adevdru I gi Eve n ime ntul Zile i relevi urmitoarea configu rafie actantiale gi tematicd: l) ADEVARUL. Din 38 de articole despre femei, in 26 femeile apar ca victime (ale abuzurilor sexuale, tentativelor de asasinat gi re[elelor de proxenefi), In 5 ca indivizi monstruogi (mame gi solii criminale), in 4 ca delicvente ("Mitugd proxeneti, nepoatd prostituati" etc.) in 3 prin referire la statutul social (femeile in industria minierd, in industria modei etc.) cu procentajul 70%,

13"/o,10%,7%;

ll) EVENIMENTUL ZILEI cumuleazi un total de 47 articole despre femei, 20 privind femeile victime ale violen(eidomestice sau stradale (o atentie deosebitd fiind acordatd uneijurnaliste atacatd in fafa casei exact in momentul cAnd lucra la o investiga(ie extrem de importante), 10 articole despre fiin{e malefice (solii monstruoase, prostituate care igi furd clien(ii, vrdjitoare), 8 despre femei obiect (top modele sau frumoase gitane vAndute de pdrinli conform cutumei acestui grup etnic) 9i doar 9 despre career women (dar numai din domeniulshow business-ului) cu procentajul42"h, 21o/o,17% gi 19%.

Ticere deplind in ceea ce privegte femeile manager, femeile in mass-media (editor, redactor gef), femeile din universul academic, al cercetdrii etc.

Aceasti respingere negativi, inferiorizantd, unilaterald a 51% din populalia tdrii este indubitabil legatd de:

.Studenta cons6ryator caul ,laul,

89

Analiza a trei cotidiane de mare l'rl Adevdrul, EvenimentulZilei gi Romenia Liberd timp de trei luni (octombrie, noiembrie, decembrie 1995) a evidentiat o disproportie frapanti intre actorii sociaI birbafi/vs/femei, ca gi reprezentarea unilaterald, distorsionati a jumdtdtii anonime. Studiind trei pagini ale fiecirui numir (pagina intAi, ultima pagin5 gi pagina de social), 221 de numere 9i 4280 articole (gtiri, reportaje, editoriale) Cristiana Gheliu in lucrarea sa de diplomi a constatat cd daci pentru actoriijurnaligti situafia este intr-un fel echilibratS; 60% jurnaligti bdrba[i/vsl 40o/, femeijurnaliste, pentru actorii evenimentului prezentat rapoftul este extrem de de-balansat: 88% actori birbali/vs/12Yo actori femei (gi acestea in roluri stereotipe: victime ale dominalieifortei masculine: viol, tratament brutal sau vedete ale aparentei decorative: top modele sau vedete ale show business-uluigi vedete ale sportului).

.

i,

i) criza economicd gi politicd ce plaseazd femeia intr-o dubld dependenfd (fa(5 de so( gi de stat intr-o societate evident patriarhalS);

ii) masculinizarea spafiului public (reflex al respingerii politicii comuniste de 'emancipare a femeii") gi feminizarea sdrdciei; iii) "attentismul", pasivitatea femeilor care accepti diagnosticul pus de Andrei Plegu, pentru care "RomAnii consideri drept cauzd a egecurilor lor pe cel6lat:

rffi,u7

vinovat pentru ceva este totdeauna altcineva").

Solidaritatea feminind 9i activitatea jurnalistelor ar putea produce insd erodarea acestor cligee 9i restructurarea treptatd a sferei publice.

Dacd in mediile occidentale apare o noud personalitate feminini (ironicd, sofisticatd, autonomd - a treia femeie de care vorbegte Gilles Lipovetsky), in ldrile postcomuniste asistim la o subreprezentare gi subparticipare a femeii, reflex posibil alfemeii staliniste comisar, dar 9i a oricdrei continuit5li cu ideologia comunistd (incluzAnd retorica emancipirii feminine).

in condifiile in care principalul criteriu al succesului mediatic il reprezinti spectacolul, audimatul informa(ia marfi, identitatea gi problematica feminind au de infruntat handicapul: statutului de "deuxieme sexe", chiar gi la 50 de ani de la publicarea lucrdrii manifest a Simonei de Beauvoir; sindromul indivizibilitdfii, absenteismul sau reticenla femeilor insele de a intra in politicd 9i economie in rolul de lideri.

ln raport cu mass-media Occidentali, caracterizatd prin domina(ie masculind in posturitehnice gi decizionale gi suprema[ie feminind in sectorul administrativ gi tradifional feminin: culturd, educalie, Europa Centrald gi OrientalS se inscriu in aceeagitendin{d de subreprezentare feminind la nivelulagentuluicreator (de emisiuni radio sau televizuale) gi la nivelul mesajului.

Totugi con(inutul mediatic este chiar dacd in continuare dezechilibrat in privin(a ierarhieitematice (politici, finan{e, sport ca subiecte "hard", masculln conotate prioritare), mai pulin monocord in privinta imaginilor feminine prezentate (roluri neconvenlionale aldturi de cele traditionale: gospodini obsedati de strdlucirea veselei, mamd preocupati de calitatea pampersurilor, so(ie/iubitd fascinati de parfumuri 9i creme).

ln [arile postcomuniste ins5, dupd abolirea tabu-urilor, asistdm la reinstalarea "vechilor" stereotipuri: femeia "sex object", promovati de inflatia publicitd[ii 9i presiunile economieide piali (cf. Rovenla Frumugani 1995,"lmages of women in the media' 1999).

Comparativ cu birba(ii, femeile sunt maitinere, cu o ancorare sociali 9i ocupalionald incerti, im portante prin corporalitate, prezenli, calitdli relalionale, nicidecum autoritate sau expertizS. Chiar in situatia unor personalitd[i politice (femei membre in Parlament) vizibilitatea mediaticd este redusS, fapt ce men[ine reprezentarea de gen in spafiul public statici gi stereotipd iar oferta de modele feminine redusd. Din acest motiv nu apar deloc surprinzdtoare rezultatele cercetdrilor mediatice care prezintd drept posibilS identificarea publicului feminin cu modele furnizate de ambele sexe, nu gi a publicului masculin cu modele feminine (cf ."lmages of women in media" 1999:17).

Unilateralizarea imaginiifemeiiin viafa publici gi mass-media (femininul ca suport al senzationalului, violentei, pornografiei) implici pe de o parte ignorarea jurnalismului de analizd (a reformei, a tranzi[iei, a economiei de pia{d etc.) in favoarea unuijurnalism punctual, extrem de profitabil comercial (scoop-ul, catastrofa, senza{ionalul) 9i pe de altd parte excluderea unei categorii importante de femei (redactorigef, manageri, leaderi politici, cercetdtori, universitari- care nu sunt solicitate si-gi transmiti mesajul, expertiza).

Strategiile feministe occidentale vizAnd crearea unei contra-culturi in sAnul culturii patriarhale dominante nu sunt interiorizate; nu existd grupuri de acliune care sd evalueze emisiunile radio giTV (modelul britanic "Women's Media Action Group" sau cel canadian "Media Watch") sau si exercite

23 I

I

fi*At;"y

presiuni pentru accesul non discriminatoriu al femeilor in mass-media gi dezvoltarea mediilor alternative (de la agentii de presd la grupuride produclie radiofonici gi televizuald, publicalii on-line etc.).

Mediatizate sau nu, problemele cele mai nelinigtitoare legate de condi(ia femeii in RomAnia sunt:

i)feminizarea sdrdciei gi solitudinea tinerelor mame din familii monoparentale; ii) gomajul gi intreruperea carierei sau chiar renun[area la satisfaclii

profesionale in adoptarea "strategiilor de supravletuire" ("Prea multi bucitdrie gi prea pu[ini carierd" afirma Sorin Rogca-Stdnescu directorul cotidianului "Ziua" sau " Avem nevoie de mai multe restaurante gi spilitorii"

-

idem).

in calitate de lideri de opinie, jurnaligtii au fost invitali si-gi exprime percep[ia asupra conditieifeminine (cf. Antoaneta Niculescu in lucrarea de licenld "Femeia in spa(iul public romdn", 1996 a intervievat o sutd de ziarigtidin presa scrisi 9i audio-vizuald. Jurnaligtii (femei gi bdrbafi intre 25 9i45 de ani, cei maivirstnici refuzlnd sd rispundi la chestionar)estimeazi cd femeile sunt mai pu{in implicate in via(a politicd (40% considerd ci femeile sunt foarte pu[in implicate in politicd, iar 28% cd sunt doar pu(in implicate).

Majoritatea ziarigtilor suslin ci aceastd imagine este convergentd cu realitatea (79%). Explicalia invizibilitSlii, inactivitdtii politice a fost explicati prin urmitorii factori: absenla expertizei (care nu impiedicd insi bdrbali non expe(i sd se lanseze in politicd, dar care actualizeazd remarca feminist5: femeile vor fi egale cu bdrbafiiin momentul in care va functiona aldturi de un ministru sau gef de partid mediocru o femeie ministru mediocrd); ostilitatea mentalitS[ii masculine; lipsa de interes a femeilor insele; absenla unor modele feminine in politicd (singurul model cunoscut fiind Doamna de fier); sindromul Elena Ceaugescu care declangeazd automat un Vade retro Satana.

I

r .illlifllil -

2q

,.r

''!e,q:

rffi,u4"

in ceea ce privegte profilul femeii politician, atit ziaristele, cdt gi ziarigtii au identificat ca puncte nevralgice: absenfa de autonomie, modestia exageratd, subordonarea excesivS, autovictimizarea gi lipsa de solidaritate feminini.

Ca predic(ie pe termen scurt (4 ani), nu este lipsit de interes sd men(iondm cd majoritatea ziarigtilor nu intrevdd o schimbare semnificativa (54%), al{ii prevdd o evolulie negativi (39%) 9i foarte pu(ini sunt optimigti (8% femei 9i 19% birba{i).

Toate analizele de con{inut a presei scrise romdne confirmd vizibilitatea femeii ca actant social(director de publicafie, editorialist, redactor-gef, fotograf etc.), dar invizibilitatea ca actor al gtirii, interviului, repoftajului.

.

Solidaritatea feminind, congtientizarea rolului profesional, socialgi politic al femeii realizat de ONG-uri, mass-media 9i femeile insele vor putea contribui insd la erodarea stereotipurilor gi restructurarea spaliului public postcomunist.

Concluzii in societatea contemporanS, a exploziei comunicirii, mass media joaci un rol esenfialin formarea imaginilor publice, a interacliunilor particulare, menfinind sau schimbind reguli, reprezentiri, stiluri de viafd, presupozifii ideologice. De aceea este vital si sensibilizim opinia publici gi designerii politici asupra stereotipurilor, distorsiunilor gi prejudecililor din universul mediatic. in perspectiva vizibilitdlii 9i valorizirii diferenfei (minoritili etnice, sexuale, religioase) triada femei/mass media/societate reprezintd un challenge, o provocare a societifii postcomuniste.

Bibliografie selectivi:

-

Brown, Mary Ellen (ed.), 1990 Television and Women 's Culture. The Politics of the Popular, Newbury Park, California, Sage.

Women in Mass Communication, Newbury Park, London, New Delhi, Sage Publications Creedon, Pamela, 1993 John Corner, Philip Schlesinger, Roger Silverstone (ed.), lntemational Media Research. A critical survey, London, New York, Routledge; "Women and Men in the Media" in Communication Research Trends, vol. 12, no 1 Gallagher, Margaret, 1992 '-- - lmages of women in the media, 1999 - European Commision, Employement & social affairs, Equality between women and men

-

-

,

Miroiu, Mihaela,1998 - "Feminismul ca politicd a modernizdii"in Alina Mungiu (ed.) Doctrine Politice, lagi, Ed. Polirom.

Lipovetsky, Gilles, 1997 - La troisidme femme. Permanence et Rdvolution de fdminin, Paris, Gallimard Rovenia Frumugani, Daniela, 1999 - " lmages of women in the media".

"The Woman in the Post-Communist Society and Media Global Network" no 2, may 1995 Rovenla-Frumugani, Daniela, 1995 .-* - Secolul 20 nr. 7-911996 Femei gi feminisme -

-

Pelre,Zoe, 1995

-

"Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin"in Miturile comunismului romAnesc, Bucuregti, Editura Universitdlii *'* - National Report of the Condition of Women in RomAnia, prepared for the World Conference of Women in Beijing, 1995 Missika, Jean-Louis, 1995 - "Ce que les femmes lisent, regardent, 6coutent" in Femmes et mddias, Proceedings of the conference of 1 1 May 1995, Paris, Commission. F6minine du Mouvement Europ6en El Yamani, Myriame, 1998 - M6dias et fdminismes, Paris, l'Harmattan, coll. Logiques sociales "Velvet Revolutions, Social Upheaval and Women in European Media"in M. Gallagher (ed) Women Empoweing Gallagher, Margaret, 1993 Communication published by World Association for Christian Communication Sukhotai Thammathirat Open University Press Sdve, Micheline, de 1 998 - " Fdminisme et nationalisme au Qudbec, une alliance inattendue" in Revue lnternationale d'Etudes Canadiennes,

-

volume 17

Zoonen, Liesbet van, 1994

-

Feminist Media Studies, London and Thousand Oaks, CA, Sage.

2S

ffl\U"j"

ROA4ANIA'S EUROPEAN

INTEGRATION? WOIWEN'S

POI,ITIUI,

-Ixrrcn

nEA EuRoPEANAA RoMANIEI?

PARTI CI PAREA PO LITICA A FEME I I,O R Liliana POPESCU

PARTICIIATION The fundamental idea of the afticle is that explicit, political assuming of women of the main social role they have been actually playing in the underdeveloped society in the last ten years is necessary more than ever in Romania.

Afer reviewing the unacceptable situation of political underrepresentation of women in Romania, the author pleads for making equal the access and success opportunities for women with those of men involved in politics. The sense of the argument is that women's underrepresentation in the political decision domain raises a barrier in front of fulfilling the interests and specific needs of the big social group of women. A balanced representation of the two genders in the field of I itica I rep res e ntati o n wo u ld bring different ideas, values and behaviours in the political debate

po

foreground - which would represent in a more adequate way the interests of society as a whole. A separate chapter of the study analyses the political, socio-economic and ideological lactors that contribute to the low rate of women's political participation, the last parl being devoted to legislative and i nstitutio nal as p ects reg a rd i ng equal opportunities of Romanian women and defending their rights. The author's conclusion is that Romanian women need adequate social recognition and political militantism. ln order to reach a representation as close as possible to parity they have to find adequate forms to organize their interests and to affirm them politically.

Premise Presupozifia intregii expuneri este ci femeile 9i birbafii nu sunt egali, In sensul ca nu sunt similari. Caricatura care circula acum vreo ctfiva ani, a lui Mihai Stdnescu, infetigand doud urme de tllpi- una de femeie, mai mica, gi alta de birbat, mai marel - este doar o gluma... Egalitatea nu presupune similaritate. Faptul ca suntem diferiti nu justifici inegalitatea in drepturi.

Egalitatea dintre cele dou6 genuri este deci o egalitate in drepturi, intrucAt atdt bdrbalii cdt gi femeile sunt oameni (contrazicem aici pe Cristian Tudor Popescu, pentru care "Femeia nu e om"';. ldeea de egalitate in drepturi se referd nu doar la egalitatea formald de drepturi, cigi la una reala, a dreptului aplicat.

Absen{a unei organizdri cu impact a migcirii de femei se inscrie perfect in peisajul politic romdnesc actual. Lipsa uneicoordonirisubstanfiale la nivel de [ard, lucidi, mature, nevictimisti gi proactivi nu este o exceptie ln lumea politicd romAneasci. Ea se inscrie firesc, din ptrcate, In tiparul RomAnieide azi - in care absenla organizirii 9i a fundamentelor lncrederii sociale sunt dominante. ldeea fundamentald pe care o propun este ci in Rominia este necesar mai mult ca oricAnd asumarea explicitd, politici, de cltre femeia roluluisocial principal pe care iljoacd in societatea "de subzistenp" pe care am construito in ultimii 10 ani". Mai mult, este o datorie morala a femeilor si se implice mai mult gi cu mai multd tenacitate in conturarea deciziilor politice ln aceasHi !ard. Momentul este oarecum favorabil, avand in vedere faptulcl anul2000 este an electoral.

Date statistice gi evaluarea lor Statisticile aratd nu numai ce reprezentarea politicd a fgmeilor din Rominia este printre cele mai scdzute in Europa, dar gi in lume"' (vezi anexa statistici - tabelul 1). Rominia se situeazd, in ce privegte propo(ia reprezentarii politice a femeilor, undeva intre Asia 9i !5rile arabe - cu 5.5olo reprezentare in Parlament (gi o reprezentare gi mai mici la nivel local). ln timp ce Noua Zeelandd a fost prima lard care a acordat drept de vot femeilor ln 1893, iar Finlanda prima (ari care a adoptat ambele drepturi: de a vota 9ia fi votatii, ln 1906, ldri precum Arabia Sauditi sau Kuweitul nu au dat nici pinlazi femeilor aceste drepturi politice fundamentale. Probabil ci trecutulceaugist ne mai urmiregte inci, iar amprenta regimului dictatorialo-sultanist* persiste.

Personalizarea politicii gi sistemul clientelar lasi cu greu loc unui nou tip de conducere a afacerilor publice, bazat pe politici in care sa se regaseasce democratic interesele diferitelor grupuri sociale. lar subreprezentarea politice a femeilor indicd un deficit de democratie.

Democrafia gi participarea politici a femeilor Cineva s-ar putea intreba: $i ce dacd reprezentarea politice a femeilor In RomAnia este aga de scizutS? De ce nu ne-am multumi cu reprezentarea intereselor cetilenilor femei de citre cetileni btrbafi? De ce este relevantii impi(irea corpului cetdtenesc in femei-ceti[enigi bdrba[i-cetiteni, ln timp

26

AAuE

I

l

ce, de pildd, impS(irea acestuia in cetdleni-cu-ochi-albagtri 9i cetdleni-cuochi-c6prui nu este relevantS? latd citeva rdspunsuri la aceste intrebdri.

Subreprezentarea femeilor in domeniul deciziei politice ridicd o barierd in calea implinirii intereselor gi nevoilor specifice marelui grup social al femeilor.

O reprezentare echilibratd a celor doud genuri in domeniul deciziei politice ar aduce in prim planul dezbaterii politice idei, valori gi stiluri comportamentale diferite - care ar reprezenta mai adecvat interesele societdfii ca intreg.

Diferen{ele intre femei gi bdrbali apar in ceea ce privegte con(inutul gi prioritdlile procesului de decizie politicS. Femeile tind si acorde prioritate intereselor sociale, problemelor protec{iei sociale, sdndtd{ii publice, problematicii copiilor.

Dacd o democra(ie presupune luarea in considerare a intereselor 9i perspectivelor diferitelor grupuri sociale, atunci decizia politici trebuie si reflecte aceste intereseu. intrucAt femeile au o serie de experienle specifice doar lor, acestea ar trebui sd fie reflectate ?n decizia politicd.

(De exemplu, senatorul Moisin a avut o propunere legislativd de interzicere a avorturilor - propunere de discutare a proiectului legislativ, fdrd invitarea organiza(iilor de femei, ci a BOR; proiectul nu a avut ecou, nu pentru cd au fost luate in considerare interesele femeilor, ci interesele bdrba[ilor.)

3. Faptul cd in RomAnia existd o egalitate formali in drepturi nu inseamnd cd nu existd discrimindri de gen. Mai mult, egalitatea formald ascunde discrimindri de gen gi determind ganse discrepante de afirmare sociald.

"Statele moderne au inscris in dreptul familiei, giin mod special in statutul civil al cetdlenilor, principiile fundamentale ale viziunii androcentrice"u'.

(Exemple: op[iunea victimeiviolate sd se cisdtoreascd cu agresorul; sau diferenla de vArstd in alegerea cdsdtoriei la fete 9i bdie{iin compara[ie cu absenla diferenlierii vArstei pentru exercitarea dreptului de vot.)

At6t timp cAt se men(ine actuala subreprezentare politicd de 5.5%, existe foarte slabe ganse de apropiere intre egalitatea formald de drepturi gi cea reald. Diferite studii arald cd doar la o participare a unei mase critice de femei de 30%, ele vor avea un impact asupra politicilor care si reflecte interesele de grup.

4. Unii considerd cd democralia se intemeiazd pe o no(iune neutrd de cetdlenie. Presupozi(ia acestei opinii este cd interesele pe care le iau politicienii bdrbati sunt interesele generale. Contest aceastd pozi(ie, spunAnd cd deciziile luate de o masd coplegitor majoritard de bdrba{i vor reflecta in primul rdnd interese bazate pe experien(a de via{d specific masculind, dar vor fi prezentate ca gi cum ele sunt interese generale.

I

Factori ai participirii politice scizute a femeilor

I

"Femeia gfle sd conducd lumea, numai cd nu este ldsatd sd ra gl deciziile, pe fafd"uii O serie de factori contribuie la o ratd scdzutd de participare politicd a femeilor. Acegtia sunt de naturi politicd, socio-economicd gi ideologicd.

1 Factori politici.

.

Prevalenfa modelului masculin in viafa politicd. intruc6t bdrbafii domind numeric arena politic6, ei formuleazi regulile jocului politic Ai standardele de evaluare a performantei politice. Via(a politicd este organizatd potrivit unor norme, valori 9i stiluri masculine. Orarulde lucru parlamentar, de pild5, este structurat conform stilului de via[5 masculin (se presupune tacit cd so{ia av6nd mai mult timp gi responsabilitd{i domestice, este acasd, are grijd de copii gi treburile casnice, in timp ce bdrbatul se ocupd de treburi publice); sau

in Senatul RomAniei sunt 141 de bdrbali (98,6%) 9i doud fernei

(1,4%).

r Procentul f'emeilor membre ale

Parlamentului (Senat

qi Camera

Deputalilor) este in prezent

de

67o.

I in Romdnia nu existl nici

o

femeie prefect sau subprefect.

I Avem 81 de femei primari (37o din numirul total al primarilor), 2434 femet consilier local (6% din total) 9i 101 femei consilier judelean (6% din total).

I Surse:

-

raportul ,,Femeile Si bdrbalii din Romdnia", CNS, PNUD, 1999 (in curs de apari[ie) Raportul Dezvolldrii Umane, PNUD, 1999

2)

NA,t;"j"

Absenla unor infrastructuri adecvate pentru ajutorarea mamelor care lucreazS, in special a celor care sunt implicate in activiti(i politice - mai ales in parlament. . Suslinerea minimali sau absenla sustinerii femeilor in cadrul partidelor politice; accesul limitat la finanfare pentru candidaturd. Aceasta in condi(iile in care corelarea dintre numdrul candidatelor gi numirul celor alese este foarte inalt6, Caracteristicile "masculine" sunt prevalente in alegerea candidalilor.

Participarea femeilor cregte atunci cAnd se aplicd cote de participare, ca de pildi in Suedia, unde cota de participare intre 40â&#x201A;Ź0 o/o a rezultat in ocuparea de citre femei a 40.4

o/o

din locurile parlamentare. politicd Femeile implicate in tind si aibi o colaborare redusd cu organiza(ii publice precum sindicatele sau organizaliile de femei. Aceastd caracteristicd este accentuati in firile cu democralie in formare. Migcirile de femei din aceste tiri tind si !ini la distanli femeile deputate sau investesc foarte pu(in in comunicarea cu reprezentantele feminine giin activitatea de lobby la nivelul acestora pentru a promova drepturile femeilor gi a obine decizii politice favorabile. Aceasta se explicd prin absenta congtientizirii posibilelor beneficii pe care le-ar putea aduce cultivarea unor asemenea contacte sau pur gi simplu prin lipsa resurselor de a cultiva asemenea contacte.

.

. Nerecunoagterea sociald a existen[ei unui numdr mare de femei care au deja aceste abilitdti. .

Absenla unei mase critice de reprezentare feminind in forurile de decizie

politici. Fostul comisar european, Padraig Flynn, spunea in martie anul

curent:

"Perspectivele diferite, dar complementare, ale femeilor gi bdrba{ilor ar trebui sd fie reflectate in deciziile politice care afecteazd viala noastrd de zi cu zi.

Studiile in domeniu aratd cd pentru ca aceastd prezen(i a femeilor si aibd un impact asupra deciziei politice din acest punct de vedere, este necdsari o masd

critici de 3Oo/0."u"'

2. Factori

economico-sociali Sdricia, munca neplEtiti gi gomajul - sunt trei elemente cruciale care determind o probabilitate mai mici de implicare politici a femeilor. 1.3 miliarde din populafia globului suferi de sirdcie (cum arati statisticile ONU) - din acegtia 70% sunt femei. in majoritatea l5rilor cantitatea de munci nepldtiti pe care o efectueazd femeile este dubli fa!5 de cantitatea de muncd nepldtitd efectuatd de bdrbali. Aceastd muncd nepldtitd a femeilor echivaleazd cu 10 pdni la35% din venitul global (aproximativ $ US 11 trilioane). Trebuie sd recunoagtem cd este greu pentru multele femei care triiesc in aceste condi[ii si participe la via(a politici - atat timp c6t nu au alti varianti de alegere decdt sd-gi petreacd majoritatea timpului incercAnd sd asigure condiliile de supravieluire pentru ele gi familiile lor. in UE existd o diferen[d de 25 de milioane intre numdrul de angaja[i birbali gifemei. Femeile continui sd c6gtige mai pulin gi sd-gi asume mai multe responsabilitifi familiale decdt bdrbafii''.

Diferen{a salariali intre birba{i 9i femei este mai mare in UE decdt in [drile foste comuniste'. RomAnia st6 mai bine din acest punct de vedere decdt multe (5ri ale UE. Dar dubla povard de munci - acasd 9i la serviciu - este foarte larg rispAnditd la noi. Se presupune cd accesul la un loc de muncd este dorit de femei pentru a avea asiguratd independen{a economicd, dar in RomAnia, a avea un loc de munci NU inseamni neapSrat asta, ci mai curind o inhdmare impovdritoare. De aceea, sunt destule femei care preferi atitudinea de "intre{inutS" decit pe aceea de femeie liberd - mai ales in conditiile in care accesulfemeilor la pozi(ii bine pldtite este redus in compara[ie cu accesul bdrba!ilor.

Politicile economice adoptate, in specialin condi[iile ajustdriistructurale 9i proceselor de macrostabilizare, pornesc de la presupozilia taciti cd femeile sunt cele care trebuie sd plSteasci pre{ul reproducerii fortei de muncd.

zg

AtAt4"

Calculele de alocdri bugetare nu prevdd cheltuieli pentru reproducerea fo(ei de muncd (cregterea gi educarea copiilor p6nd la maturitate). Astfel, in mod tacit se depune o povard pe umeriifemeilor cirora li se atribuie, conform tradiliei, acest rol. De aceea argumente de genul - "femeile au acelagi drept sd se implice in politicS, de ce nu o fac" au o relevanfd scizutd, atAt timp cAt situa[ia de fapt impovireazd disproportionat cele doud categorii de cetdleni.

Management defectuos al resurselor umane din societate, care rezultd din subutilizarea potentialului creativ a jumdtate din popula{ia Rom6niei. Dar aceasta nu este o exceptie: lipsa de profesionalism in managementul resurselor umane este incd dominant la nivelul institufiilor bugetare cel pu{in.

3. Factori ideologici in societate se perpetueazdin diverse forme un discurs oficial asupra "sexului slab". Existd o ideologie privind "locul femeii". Potrivit acesteia, femeia ar trebui sd joace doar rolul de "mamd muncitoare", care are un serviciu in genere prost pldtit gi care este apoliticd. in unele societdli, bdrba(ii chiar indicd femeilor cum sd voteze. Pierre Bourdieu consideri cd sunt trei institu(ii principale care cultivd implicit dominatia masculind gi subordonarea femeilor prin perpetuarea acestui discurs oficial: bisericd, stat, gcoalS. Ar trebui sd addugdm la aceste institulii, mass media. Mass media constribuie in mod substan[ial la perpetuarea deologiei oficiale privind locul femeilor gi rolurile care le sunt permise. in RomAnla existd doud tendinte de portretizare a femeilor: fie victime, fie modele.

Ambele intretin ideea "sexului slab" gi implicit statutul de cetd{ean de mdna a Coua a femeilor. Principiultertiului exclus al mass media...

Persistd o stereotipizare a rolurilor sociale - care echivaleazd cu o barierd mentald (garantatd de oprobiul public) in calea accesului la servicii care corespund abilitS(ilor unor femei 9i accesului la slujbe mai bine plStite decAt cele dominate de femei (care sunt cele mai slab plStite); ideologia oficiald implicd o uniformizare a femeilor; le impune anumite roluri - de persoand sensibild etc., ca gi cum femeile nu indeplinesc tot felul de munci grele (e suficient sd ne g6ndim la femeile in vdrstd carelucreazd cu mijloace rudimentare in agriculturd); Un exemplu de manifestare al acestei ideologii: niminui nu-itrece prin minte sd acuze bdrba(ii in Rominia de falimentul economic Ai politic al Rom6niei

Roselyne Bachelot, deputatd in Parlamentul Franlei

5.;;i,',:, *i.:1':l'

2q

AtA^t;,y"

dupi 10 ani de la rdsturnarea reglmului dictatorial-sultanistic - dar in mod discrepant, femeile, pu{inele care sunt in funclii inalte trezesc reacfii critice extreme. Este un misoginism na{ional: femeile si fie puse la locul lor.

"Nimeni nu lovegte in doamna Zoe Petre pentru ci e apropiata pregedintelui, ci pentru ci o femeie este atAt de aproape de declzia politicS" (Stancov) Pe fondul acestei ideologii oficiale, dar gi al unei educa[ii gi autoeducalii defectuoase, pu(ine sunt femeile care se aventureazd sd candideze in alegeri.

Absenfa modelelor de femeie-politician: ideal, o femeie ar trebui si se pregiteasci pentru a deveni politician, firi sd renun{e a fi femeie, fdrd sd renunle la modul ei de a fi anterior carierei politice. Din pdcate, modelele de acest gen lipsesc cu desivArgire in istoria RomAniei. Ele sunt foarte pu(ine in lume. Modelele de femeie-bdrbat in politici au notorietate, mai ales prin perceptia lor negativS. Perceperea politicii ca joc murdar: cercetirile sugereazi cd [drile cu nivele de corup(ie ridicate se remarcd printr-o reprezentare foarte scizuti a femeilor in politicd. fdri precum Nigeria, Pakistanul, Kenya, Bangladesh sunt percepute ca fiind printre cele mai corupte. in aceste {dri, femeile reprezintd de la 3-9% din parlamentari, in timp ce in Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Noua ZeelandS, care sunt percepute a fi printre cele mai putin corupte, participarea politicd a femeilor este ridicati.

Aspecte legislative privind gansele egale Uniunea Europeand a adoptat de-a lungul existenlei sale un pachet legislativ care acoperi domeniul ganselor egale. Men{iondm aici cele mai importante aspecte pe care le acoperd legislafia europeand: salarizare egalS a femeilor 9i bSrbalilor pentru aceeagi munci, tratament egal la locul de muncd (Directiva 761207IEEC) - ganse egale la locul de muncd, angajare, concediere, concediu parental, protejarea angajatelor insdrcinate (de la a fi concediate pe acest temei etc), securitate sociald, securitate ocupalionald (Directiva 7 917 IEEC), hd(uire sexuald.

Legisla{ia romAneasci in domeniul ganselor egale este relativ bine pusi la punct. Examenul de screening efectuat in acest an indicd faptul ci la modul formal, Romdnia gr-a armonizat in mare legislafia cu normele europene.

Raportul UE privind RomAnia, dat publicitiliipe 13 octombrie anulcurent, nu menfioneazd in mod explicit vreo deficienfd de reparat in acest sens.

Domeniulin care Rominia este deficitari este acela al aplicirii cadrului legislativ existent.

"Basic legislation on equal opporiunities is now in place and further efforts to re i nforce the ad mi n istrative structure have been taken.

However, much work lies ahead to harmonise the legislation with the acquis and in particular to ensure the effective implementation of the

legislation."

(Rapoftul UE privind RomAnia)

30

ln viitor ar putea apirea situalii de contradicfie intre modul de aplicare a normelor juridice romAnegtigia celor europene - mai ales in perspectiva intririi Rom6nieiin UE. Faptul cd in prezent nu sunt semnalate contradiclii gi inadvertenla intre cadrul legislativ romAnesc Ai cel european nu inseamnd cd ele nu existd gi ci pe viitor nu ar putea si fie semnalate de organizaliile de femeidin RomAnia, de pildd.

Pentru exemplificare, a9 dori si md refer la o situafie de acest gen din Fran(a: la 13 martie 1997 CEJ a dat sentin(a potrivit cdreia Franla a incdlcat principiultratamentuluiegalintre birba(i gifemei, datoritd interdic[iei lucrului pe timp de noapte alfemeilorin domeniul industrial (cuprinsi in articolul L213-1 al Codului Francez al Muncii). Potrivit acestui articol, femeile nu pot fi angajate pentru a lucra noaptea in uzine, fabrici, ateliere. Sentin(a dati de CEJ impunea Fran{ei plata unei amenzizilnice, pAni in momentul in care respectiva normd nafionali iegea din vigoare. ln majoritatea lirilor europene existd legi pentru ganse egale, votate

t{t\try incepAnd cu mijlocul anilor 1970. (Legi pentru ganse egale: Austria 1993, Marea Britanie - 1975). La ora actuald, UE are in aplcare al treilea plan pentru egalitatea de ganse intre femeigibdrbati (1997-2000).

in RomAnia se discutd de vreo doi ani despre o asemenea lege. Ea a fost elaboratd in cadrulfostului Departament pentru Drepturile Femeilor din cadrul MMPS; am indoieli in privinla calitdtii acestei legi. De altfel, drumulei spre votare a fost barat deocamdatd la Comisia pentru Drepturile Omului a Senatului.

Meritd subliniat in acest context rolul negativ jucat de mass media in informarea cetdtenilor privind con{inutul gi scopul acestei legi: ea a fost trivializati, distorsionati gi echivalatd cu o lege care (integte exclusiv hd(uirea sexuald.

Aceasta arati ci guvernul ar trebui sd facd pe viitor eforturi (inclusiv financiare) pentru aducerea la cunogtinld intr-un mod adecvat a continuturilor legislative legate de gansele egale. Ceea ce presupune intdi de toate (deci inainte de alocdri bugetare corespunzdtoare) includerea pe agenda politicd a acestei chestiuni - lucru refuzat de guvernele care au urmat alegerilor generale din 1996. in programele de guvernare nu se regdsegte problematica egalitS[iide ganse pe dimensiunea de gen.

Femeile din Rominia gi aspecte institufionale ale apiririi drepturilor lor Femeile sunt mult mai pu{in asertive in domeniul public in comparafie cu alte grupuri sociale: ungurii (lobby UDMR, diaspora maghiari, presiunea obiectivului aderdrii la NATO, Incheierea tratatului cu Ungaria) sau rromii (a cdror situa[ie are o dimensiune internalionald, beneficiind de lobby extern).

Aceasta nu inseamnd cd situalia este mai pu{in gravd din punctul de vedere al respectdrii drepturilor omului. Mai ales in contextul in care la noi trec neobservate asertiuni de genul "Femeia nu e om" (Cristian Tudor Popescu supliment Adevdrul Literar, martie 1 999).

O serie de conventii internationale sunt semnate de Rom6nia fdrir a fi respectate:

.

.

Conventia pentru Eliminarea tuturor formelor de Discriminare impotriva Femeilor (CEDAW)-, in studiul realizal de Monica Macovei pentru PNUD, se arati cd aceastd conventie este incilcati prin modul de aplicare a cadrului legislativ existent.

Conferinta interna(ionald ONU pentru femei- Beijing 1995. Delegafia rom6nd a fost condusd de un bSrbat, Dan Mircea Popescu - fost ministru al muncii. RomSnia a semnat aderarea la principiile gi direc{iile de ac(iune stipulate In aga-numita Platformd a Conferinleide la Beijing care prevedea angajarea guvernelor semnatare la un plan de acliuni concrete intr-o serie de domenii. Platforma presupunea, de asemenea, ca guvernele sd intreprindd m6suriconcrete pentru infiintarea unui mecanism national de promovare a drepturilor femeilor - nu a drepturilor formale doar, ci a implementdriiacestora. Angajamentul RomAniei a fost initial transpus in practicd prin elaborarea unei strategii nationale gi prin infiintarea unui Departament pentru Promovarea Drepturilor Femeilor in cadrul MMPS - aceasta se intdmpla spre sfArgitul guvern6rii PDSR, in1996. Dupd o scurtd perioadd de existentd, in timpul cdreia depaftamentul a fost condus consecutiv de un reprezentant al PDSR, apoi de un reprezentant al PNTCD, departamentul a fost desfiintat in primdvara acestui an (cu prilejul remanierii guvernamentale gi restructurdrii guvernului) gi transformat in"Direc(ia pentru $anse Egale" in cadrul MMPS. [n perioada existenfei Departamentului, pe lAngi

.

i*.***"*31

r@,uy

faptulci nu avea un buget propriu,

din cauza lipsei de interes pentru problematica drepturilor femeilor, au fost pierdute oportunitd[i financiare semnificative oferite succesiv de PNUD gi de UE - de ordinul sutelor de mii de dolari, nepundnd la socoteald expertiza gi conectarea politicd la structuri interna{ionale. Consu lta rea organizatilor neg uvernamentale in privinla ini[iativelor legislative se realiza preferen(ial 9i clientelar (conform tradifiei "sultaniste" invocate maidevreme), preocuparea principali a secretarului de stat responsabil cu conducerea departamentului fiind aceea de a cildtori c6t mai mult in strdindtate. De pildd, ONG-urile au fost consultate in aceasti manieri superficiali in perioada de "gestafie" a legii egalitd{ii ganselor. De unde gi calitatea indoielnici a confinutului gi formei textului propunerii legislative. in alte !5ri europene, inclusiv cele cu care noi ne permitem inci sd ne compardm, existi Comisii Guvernamentale aflate in directd subordonare a PM - care se ocupi de coordonarea eforturilor de aplicare a cadrului legislativ existent in multiple domenii - nu doar muncd, ci gi sdndtate, sport, finan{area corespunzitoare a serviciilor sociale, bugetare corespunzdtoare intereselor celor doud genuri sociale etc. in multe ldri europene existi Comisii de $anse Egale, independente politic ai financiar, beneficiind de finantare guvernamentald aparte; acestea se ocupd cu semnalarea in justilie a cazurilor de nerespectare a drepturilor femeilor 9i au o activitate bogati de comunicare cu forurile in drept privind iniliativa legislativd. in Parlamentul European funclioneazd o Comisie pentru Drepturile Femeilor 9i $anse Egale. in RomAnia existd o substructuri a Comisieide lntegrare Europeani numitd Subcomisia de Oportuniti{i Egale - cunoscutd de mult prea pu[inicetdfeni.

in RomAnia asemenea structuri guvernamentale sunt cvasiinexistente; nu avem nici comisii guvernamentale care sd se bucure de sprijinul PM, nici comisii independente finanlate de stat (la bugetul de stat femeile contribuie la fel de mult, daci nu cumva mult mai mult, av6nd in vedere munca nepldtitd pe care o desfSgoard).

A9 dori sd semnalez totugi, eforturile micii Directii de $anse Egale din MMPS care a inregistrat foarte recent o propunere de hotirdre de guvern privind infiintarea unei Comisii lnterministeriale pe problema egalitd(iiganselor. O asemenea comisie, chiar gl infiinlatd prin OG, nu ar dispune de buget propriu gi nici independentd de ac(iune. Este posibil ca ea sd fie perceputd de reprezentantii ministeriali ca pe o povard in plus fald de obliga[iile de serviciu.

In orice caz, este un pas Tnainte, in condiliile in care problematica drepturilor femeilor nu numai cd nu este o prioritate, dar nici nu figureazd pe agenda politici guvernamentald.

Concluzii Femeile din Rom6nia au invSlat si suporte prea mult. Aceasta se poate "dezvdta". Ca sd ne europenizim, femeile din RomAnia va trebui si invd{im sd ne respectdm mai mult, sd refuzdm sd supra-muncim fard o recunoagtere sociali adecvatd 9i sd gdsim forme adecvate de a ne organiza interesele gi a le afirma politic.

Nu sunt de acord cu tactica victimizirii, ci cu aceea a recunoagterii explicite avalorii femeilor - cu atdt mai mult cu cAt triim intr-o lume unde valorile ascunse nu sunt considerate a fi valori. ln RomAnia, manifestirile 9i publicatiile cu con{inut favorabil congtientizdrii situaliei existente din punctul de vedere al genului sunt foarte putine gi cu impact restrins. Publicatiile pe

3Z

Nt\t7 tema afirmirii drepturilor femeilor au o circulalie foarte restrAnsd - cu sprijin financiar internalional: UNDP, USAID, UE etc. 9i se distribuie la cerere sau cu prilejul unor seminarii, conferin[e pe aceastd tem6. Cu totii gtim cd din librdrii lipsesc aproape cu desdvArgire asemenea publicalii.

Pentru a ajunge la o reprezentare maiaproape de cea paritari (intr-o primd etapi atingerea acelui 30o/o - masd criticd) este necesar ca femeile insele si faci mai mult dec6t p6nd acum. Este foarte improbabil ca birba{ii cu ambifii politice si cedeze locunle lor in numele dezvoltirii democra[iei romAnegti. Ce s-ar putea, totugi, face?

Conlucrarea mai strinsd intre ONG-uri care considerd legitimi revendicarea unei preprezentiri politice mai echilibrate - formarea unei alianle strategice inte acestea.

Sprinjin financiar din exterior al activitdfii acestor ONG-uri, av6nd in vedere lipsa totali de interes a guvernului rom6n.

O colaborare mai strAnsd intre aceste ONG-uri gi partide - pentru lobby la nivelul partidelor in direc{ia cregterii prezen(ei femeilor pe listele de candida(i eligibili.

O infuzie masivd in discursul public a problematicii discutate aici - pentru includerea pe agenda campaniei electorale a problematicii cregterii reprezentirii feminine.

O acliune conjugatd ONG-uri gi a femeilor parlamentare in perioada preelectorali pentru a ac(iona ca lobby fa{d de partidele pe care le reprezintd aceasta este cu atdt mai necesari cu c6t suntem incd departe de masa critici a femeilor in parlament gi in forurile decizionale jude[ene gi locale.

Ceea ce se intdmpld in tdrile UE nu este perfect din punctul de vedere al egalitilii ganselor, iar pe alocuri stim chiar mai bine decAt in aceste t5ri. De aceea nu ag lua neapdrat ca reper pe termen lung situafia femeilor din aceste tdri. Ceea ce trebuie si le inspire pe romdnce este mai cur2rnd spiritulin care ac(ioneazi organizaliile de femei gi multe din femeile din aceste liri - in rapoft cu establishmentul 9i ideologia oficia16.

Fdrd asemenea atitudini, femeile din RomAnia nu-gi vor vedea interesele transpuse in activitatea practici curentE gi nici mdcar men[ionate in rapoartele de progres in aderarea la UE.

Semnalarea subreprezentdrii politice femeilor din RomAnia (care situeazi aceasti (ari la nivelulldrilor arabe, in condiliile in care aspirim la inrdddcinarea valorilor europene) at6t Guvefnului Rom6niei, cAt gi forurilor europene, este o datorie morald a femeilor din aceastd tari in primul rAnd. Consider ci insSgi activitatea in favoarea participdrii politice paritare gi a reprezentdrii paritare constituie o gansd de integrare in structurile europene.

"The most interesting aspect of the Swedish Parliament is not that we have 45 per cent representation of women, but that a majority of women and men bring relevant social experience to the business of parliament. This is what makes the difference. Men bring with them experience of real life rbsues, of raising children, of running a home.

They have broad perspectives and greater u

nde rstand i ng. And wo me n

are allowed to be what we are, and to act according to our own unique personality.

Neither men nor women have to conform to a traditional role. Women do not have to behave like men to have power; men do not have to behave like women to be allowed to care for their children. When this pattern becomes the norm then we will see real change."

Birgitta Dahl, Speaker of Parliament, Sweden

' Adevdrul Literar, martie 1998.

V. Pasti, M. Miroiu, C. Coditi - Starea de fapt. Societatea, Bucuregti, NEMIRA, 1 997 'Conform statisticilor Uniunii lnterparlamentare (lPU). La 1 ianuarie 1998, cifrele medii de participare politica parlamentard a femeilor se prezinta astfel: lerile nordice (35.9%), t5rile OSCE (14.3%), Americile (13.5%), Africa Sub-Saharianit(11j%|, Pacific (10.8%), Asia (9.7%), lerile arabe (3,7%).

'?

;

" Vezi scrierile lui Juan Linz, AIIred Stepan, Phillipe Schmitter, Guigliermo O'Donnell etc lGeorgina Ashworth, "When Will Democracy lnciude Women?' , wlbsite lDen

o

Pierre Bourdieu

'George Stancov, deputat PD. intr-o disculie organizatd de GDS in Octombrie 1998- Revista 22, 3.X1.1998 " Addrdss lo the Europoan Parliament's Committee on Women's Rights by the Employment and Social Aflairs Commissioner, Pedraig Flynn (martie 1 999) 'Raporl UNICEF Femei in lnnzilie, saptembrie,l999.

33

fffi'U"j"

THE I,ONG WAY TOWARD NORA4AI,fiY

-4r*crl

DRUM

SPRE NoRNLAL,ITATE

Doina DIMITRIU

The United Nations Organisation and the institutions of the European C om mu n ity h ave established an ambitious agenda for the year 2000 of binging back

Anul 2000 este un an important nu numai din perspectiva astronomicd, fiind, in opinia unora, ultimul an al secolului 9i mileniului sau, dupi allii, primul an al unui nou secol gi mileniu, ci gi pentru c5 este anul dedicat acliunilor in favoarea pdcii 9i promovdrii femeilor. Aceasti asociere nu este int6mplStoare - implicarea femeilor in sustinerea procesului de pace este recunoscutd, cea mai recentd iniliativi in acest sens fiind participarea femeilor la Pactul de Stabilitate din Balcani prin infiinlarea Gender Task

the problematic regarding

Force gi promovarea unui Plan de Ac{iune concret in regiune.

Anul acesta este un an deosebit 9i pentru ci se aniverseazd cinci ani de la ultima Conferin!5 MondialS asupra condiliei femeii. Este anul de analizd gi de evaluare a progresului in ceea ce privegte realizarea angajamentelor asumate la nivel guvernamental 9i neguvernamental pentru aplicarea mdsurilor de imbundtdtire a situaliei femeii. Ce schimbdri s-au produs, ce obstacole au fost depSgite gi ce obstacole mai existd, ce tipuri de acliuni/ programe au fost mal ef ciente? Pentru lara noastri este necesard, pentru perioada 1995-2000, evaluarea capacitdlii de angajare gi de actiune pentru reconsiderarea problematicii femeii gi a relaliilor sociale dintre sexe.

women to world public attention. ln successive stages, in a diversified panel of meetings covering imporlant time and space areas, the stages of implementation of the Beijing Platform ol Action are under discussion.

The aim of this large program

is to acknowledge different situations f rom different countries by creating a world forum open to debating, exchanging and broadcasting the information regardi ng women's condition in the year 2000.

Our country is included in this

panel of manifestations actively parlicipating at the exchange of experiences accumulated both in the govemmental domain and in the non-governmental one, on building and developing the national mechanism for gender equality promotion.

Successes and insuccesses so far mark the end of a phase and the opening of a new perspective of integrating the national efforts in a general action plan following a gl obal i zatio n p rocess through using the trans

n

ati o n al

p a rin e rs h i p.

Putem considera cd avem deja o istorie a evenimentelor nalionale in domeniul promovdrii egalitdlii de drepturi, ganse gi tratament intre femei gi bdrbali. Lu6nd ca referintd anul Conferinlei Mondiale de la Beijing, jalondm etapa parcursd cu cAteva momente de referinld.

Primul pas impoftant a fost constituirea structurii guvernamentale responsabile cu realizarea in practicd a angajamentelor asumate la cel mai inalt nivel in domeniul promovdrii gi garantirii respectirii drepturilor femeii. in acest sens, s-a lnflintat Secretariatul de Stat din cadrul Ministerului Muncii 9i Protectiei Sociale (MMPS), care are atribufii in ceea ce privegte aplicarea prevederilor Platformei de Acliune adoptatd la Beijing, in cele doudsprezece domenii considerate critice pentru femeile din intreaga lume.

Unul dintre primele domenii abordate de structura nou infiinlatd a fost cel al violenlei impotriva femeii. Ca mdsuri de prevenire gi combatere a actelor de violenli din mediul familial s-a infiinlat Centrul Pilot de Asistenld gi Protectie a Victimelor Violenlei in Familie, primul (gi incd unicul) centru cu acest profil suslinut din bugetul de stat. Buna funclionare a Centrului presupunea colaborarea intre diverse institulii (MS,Ml,MJ), in special pentru sustinerea capacitSlii de addpostire a unui numir limitat de persoane (mai mult cu valoare de experiment in activitatea de control asupra fenomenului de violen!5).

Din pdcate, din motive complexe care au apirut pe parcurs, activitatea Centrului a fost limitatd la servicii de consiliere 9i asisten(d medico-social5, renun!6ndu-se la addpostirea persoanelor victime ale violenlei intrafamlliale.

Tot in aceastd primd etapd a fost iniliat proiectul Legii egalitdtii de ganse intre femei gi bdrbali, ca modalitate de reglementare a relaliilor intre sexe cu precddere pe piala muncii, pentru eliminarea discriminirilor pe bazd de sex la angajare, promovare, salarizare, pregdtire/formare profeslonald, concediere. Pentru prima dati s-a introdus notiunea de hd(uire sexualS la locul de munci, recunoscutd ca infractiune, precum 9i necesitatea de a se lua o serie de misuri pentru protejarea angajalilor.

Evolutia ulterioari in ceea ce privegte administrarea problematicii de gen poate fi legatd de infiinlarea gi dezvoltarea mecanismului national in acest domeniu. Astfel, s-au constituit mai multe componente ale acestuia, amplasate la niveluri diferite: Parlament, Avocatul Poporului, Consiliul Economic Ai Social.

in ceea ce privegte extinderea capacitdlii institulionale responsabile cu aceastd problematicd sesizim o schimbare in modul de abordare. Astfel, in anul 1999, activitatea Secretariatului de Stat a fost preluatd de Direclia pentru Egalitatea $anselor (DES), cu atribu(ii similare, dar dintr-o perspectivd mai realistd, contemporan6, a includerii principiului egalitdtii de ganse intre femei gi bdrbati in politicile 9i programele na(ionale. Aceastd schimbare poate fi privitd sub doud aspecte diferite: ca o diminuare a autoritdlii in ierarhia administrativd sau ca o reorientare in abordarea problematicii

3q

f*Au"j,

egaliti{ii dintr-o perspectivd moderni, a egalitS(ii de ganse intre femei gi bdrbali gi a realizirii unui parteneriat real in ceea ce privegte participarea celor doui sexe la viala sociald gi de reprezentare echitabild la toate nivelurile. Aceasti noui orientare a determinat gi o schimbare in activitatea DES, in sensul accentudrii eforturilor de congtientizare a decidenlilor in legitur5 cu importanla includerii problematicii de gen pe agenda politicd, precum 9i de integrare a eforturilor nalionale in acest domeniu in spatiul european. Astfel, printre progresele recente menliondm elaborarea actului de constituire a Comisiei Consultative lnterministeriale in Domeniul Egalitdlii de $anse gi de operalionalizare a acesteia la inceputul anului 2000. in cazul procesului de asociere la programele europene specifice domeniului s-a finalizat, la termenul previzut de Uniunea Europeani, proiectul referitor la Dezvoltarea Capacitdlii de lntegrare a Egalitllii de $anse intre Femei 9i Birbali (DECIS), care permite exersarea capacitdfii de colaborare transnalionalii gi de distribuire, intr-un spaliu mai larg, a beneficiilor rezultate din desfdgurarea proiectului. Selectarea acestui proiect de Comisia responsabild a UE ar reprezenta o dovadd de reald sustinere a eforturilor Rom6niei de a-gi insugi, la nivel nalional, valorile democratice occidentale in ceea ce privegte egalitatea de gen gi promovarea parteneriatului intre sexe.

Cadruljuridic nalional, chiar dacd intdrzie si se completeze cu acte normative specifice, inregistreazd unele progrese in acest domeniu. Astfel, aprobarea Legii referitoare la concediul paternal propune redistribuirea responsabilitdlilor in familie, in sensul participdrii birbalilor la ingrijirea gi cregterea copilului (in conformitate cu

directivele europene referitoare la acest subiect). De asemenea, amintim ci Romdnia a ratificat Carta Sociald Europeani Revizuitd, adoptatd la Strasbourg la 3 mai 1996, asum6ndu-gi astfel responsabilitSli in ceea ce privegte garantarea drepturilor sociale prevdzute de acest instrument al Consiliului Europei, printre care Dreptul la egalitate de ganse gi tratament in materie de angajare gi profesie, firi discriminare, in funclie de de sex (art. 20) 9i Dreptul lucrdtorilor cu responsabilitili familiale la egalitate de ganse gi de tratament @n.27).

Din picate, proiectul de lege referitor la egalitatea de ganse intre femei gi brirbali nu a depdgit Comisiile de specialitate ale Parlamentului, ceea ce dovedegte ci asimilarea principiului egalitdlii de gen, chiar gi in contextul relaliilor de munc5, nu are incd o suficientd sus{inere politicS. Analiza progreselor Romdniei in promovarea egalitd(ii intre sexe nu se poate opri aici.

Ce se intdmpli cu adevarat la nivelul opiniei publice, in ce mdsurd s-au schimbat mentalitdlile gi comportamentele oamenilor in direclia recunoagterii dimensiunii egalitilii de gen ca factor de progres? Semnalele nu sunt prea incurajatoare. Este suficient si privim emisiunile TV gi constatim persistenla cligeelor sexiste atdt in spoturile publicitare, c6t gi in dezbaterile politice. Este suficient sd risfoim ziarele pentru a remarca, cu tristete, modul in care este reprezentati femeia gi sub-statutul ei social.

Mai ingrijordtoare este insd monotonia majoritdfii masculine care controleazd gi ordoneazd viata politicd gi sferele decizionale, lumea afacerilor gi diplomatia, majoritate previzibild in reaclii gi decizii, dar hot5rate sd nu impartd cu "celdlalt sex" conducerea treburilor !5rii.

Perspectivele de progres in acest domeniu depind de foarte multe: de la implicarea mai activi a reprezentanlilor societSlii civile (ONG, partide, sindicate), p6nd la accentuarea eforturilor de a determina factorii de decizie din toate domeniile de activitate si includi, ca prioritate, pe agenda de lucru, respectarea, garantarea gi promovarea principiului egalitdlii de ganse Intre femei gi birbafi. Discriminarea dintre sexe persistS, chiar dacd Constitutia votatd in 1991 prevede egalitatea in drepturi a tuturor cetSlenilor. in viala de fiecare zi ne confruntim insd cu manifestdri, atitudini 9i comportamente discriminatorii fald de femei ca o consecintd a perpetudrii unui anume tip de construclie sociali, bazat structural pe valorificarea modelului masculin. Dezideratul de participare egali a accesului la informatie, resurse gi la distribuirea beneficiilor nu este o simpli lozinci lipsitd de conlinut. Este credinla ci progresul unei naliuni depinde de co-participarea echitabil5 a resurselor umane, reprezentate de femei gi bdrbafi in egali misurd, la procesul de integrare intr-o dimensiune umand normalS.

3S

-l

NA,t

q

Mr*

uuMar.u lrina NICOLAU

Consider un privilegiu faptul ci m-am niscut femeie.

La fel ag fi gAndit daci mi nigteam birbat. Evident, mi-ar fi fost mult mai dificil sd md decid daci existau zece sexe, aga ins5, c6nd existd numai doud... [n copiliria mici md impresionau avantajele de care se bucurau biielii, intre altele gifaptul ci puteau sA facd, cAnd pofteau, pipi la gard. Odatd cu pubertatea, vraja s-a risipit, prea deveniseri bubogi, gesturile lor erau prea stingace gi vocea lor, cdnd pi(igiiatd, cAnd prea groasi, ii ficea si fie caraghiogi. ln acea perioadd m-am bucurat mult cd sunt fat5.

in deceniile care au urmat am putut sd constat care sunt diferenfele naturale 9i culturale dintre noi gi ei.

Trebuie sE spun cd au existat numeroase momente de revoltd. Ceea ce m-a ajutat sd depigesc stdrile conflictuale a fost profesiunea mea, adicd formafia etnologicd. Dincolo de informa{iile referitoare la poziliile pe care le-au ocupat femeile gi bdrba[ii in diferite epoci 9i societd{i, etnologia ili furnizeazd o perspectivd speciali fundamentati pe mirare. Cdnd egtietnolog nu trebuie sd incetezi si te miri. in continuare, mi voi mirgini sd prezint trei dintre mirdrile mele legate de sexe.

Mirarea numirul unu: Contactulcu satul, cu formele de viafd tradi(ionald, in general, m-au ficut sd descopdr un tip de femeie foarte puternicS, stdpinS pe situa(ie, cu at6t mai stip6nd cu cAt timpul trece 9i ea imbdtrdnegte.

CercetAnd obiceiurile legate de familie, am constatat cd femeia guverneazi via(a gi moartea, cE ea trage sforile in majoritatea momentelor care presupun solu{ii metafizice. Bdrba{ilor le rlmdne monopolul faptelor eroice gi, pe mdsurd ce ocaziile unde eroismul este posibil dispar, trebuie si-gijustifice voca{ia eroicd prin fel de fel de artificii simbolice.

RolulTn care femeia atinge cota maximi de importanld nu este cel de mamd, cum s-ar putea crede, ciacela de soacrd mare. Mai logevive decAt bdrbalii, in aceasti calitate femeile ajung si conduci

intreaga cas5.

36

Mirarea numirul doi: Contactul cu oragul, cu formele sale de via[d modernS, m-a fdcut si observ impostura in care se complac bdrbafii avind in vedere situa{ia semnalatd in "mirarea numdrul unu". Pozitiile pe care le ocupi in prezent sunt mogtenite dintr-o vreme cAnd diviziunea muncii despi(ea precis activitd[ile casnice de cele care presupuneau curaj, fo(d, risc ai aga mai departe.

De cAnd nu mai existd mamu{i de v6nat, de cAnd rdzboaiele se poarti altfel, de cAnd diviziunea muncii se face pebaza unui pachet de prejudeciti rdsuflate, femeile dovedind cd pot face aproape tot ce pot face bdrbafii, pozitia privilegiatd a masculilor nu se mai bazeazd pe nimic.

Uniidintre ei incearci sd o rupd cu impostura, mai spald o cratili, mai vdd de copil, dar sd nu ne facem iluzii, pugi sd-gi aleagd un gef nu ezitd sd-gi aleagi un bdrbat de al lor. Mie straniu mi se pare procentul ridicat alfemeilor care voteazd tot pentru bdrba(i. Aga s-au obignuit. Mi intreb daci nu existd in anumite situa(ii raliuni obiective, de pildi, un pregedinte de stat, un preot sau un papd cum s-ar descurca dacdar fi femei gi ar face un copil?! PAni una-alta, imaginarul nostru s-ar da peste cap confruntat cu asemenea situa[ii.

Mirarea numirultrei: Md supdrd teribil faptul ci formele de emancipare ale femeilor gi mai ales discursul despre aceasti emancipare se exprimi in registrul pifigdiat. Ei,

birba{ii, i9i vid de treabi, adicd ocupi firi sd se sinchiseascd cele mai importante pozi[ii gifemeile se tot chinuie si explice, ba una, ba alta, ca gi cind ar fi posibil sd reac(ioneze cineva pozitiv la propunerea, scoali-te tu ca si md agez eu. De bund voie nu se scoali nimenil Dacd a9 fi feministd, ceea ce nu sunt, a9 inventa o emancipare de pe poziliile puternice ale roluluide soacrS.

I

AIA,I;Y

f,

*r*rr.iu,

D

cnrm INARE rxvt nsA./

p

rs

DREpTuRrr,E

MrNonrralr

ozttw M "AcTru N E a-F rRlaarlvff

LoR,

,

CoRECTITuDINE pot tTtcA' MuLtrcuI,TURAlrsM, Gr,ornr,rzARE, "

PoSITTIOpERNISM:

o CoNcLuzE

r,A sFAR$rT pE

mrtrNru

lon Bogdan LEFTER Timpul trece, democrafia postcomunisti din RomSnia implinegte zece anigori, {ara se "occidentalizeazi" pe ici, pe colo, prin pd(ile esenfiale, se integreazd, devine francofond gi anglofonS, capitalistd gi mediaticS, se reconstruiegte, se dezvoltd, se emancipeazi, se computerizeazd - pe scurt: e in plini migcare, ln plini schimbare, in plini evolufie. RomAnii gtiu astdzi multe lucruri pe care nici nu gi le-ar fi imaginat cu un deceniu in urmi: au invdlat ce inseamnd partide concurente 9i alegeri libere, parlament gi politicieni care se mai 9i schimbi unii pe altii din funcfii, economie de piafd 9i concurenfi, proprietate privatd, firme proprii gi ac(iuni, Fond Monetar lnternational gi imprumut extern, devalorizare gidob6ndi bancari (real-pozitivd!), valutd forte 9i muncd in Vest sau in Turcia (fie gi la negru, daci o p6ine mai albd e inaccesibilS), finanlare 9i sponsorizare, supermarket-uri gi mirfuride tot felul, mSrcide maginialtele decit Dacia gi Oltcit, presd care injuri cu foc pe toatd lumea sau publici poze cu fete frumoase, foarte pu(in lmbricate, posturi de radio 9i de televiziune paralele, schimbdtor de canale 9i telefon in direct, "in emisie" - giinci, gi incd...

De pe urma tuturor acestor noutd(i mari gi mici, se schimbd gi mentalitSlile: mai mult sau mai pulin, mai in profunzime ori mai superficial, dupi caz, dupi felul oamenilor, dupd temperament, educa{ie, conjuncturi, adaptabilitate. E adevdrat ci remodelSrile la aceste nivele psihologice gi de congtiin!5, individuale gi colective, sunt mai lente decit transformirile concrete ale lumii in care triim. Aga a fost dintotdeauna gi pretutindeni: evolu(ia mentalitd{ilor e cu un pas in urm5. in avangardd sunt doar elitele novatoare, inventatorii, vizionarii, reformatorii. Fie ci le calci imediat pe urme, fie ci le repudiazi pe moment, masele vor intelege cu o clipi istorici mai t6rziu ce se intimplS. Dar - pAnd la urmi - vor intelege.

Ei bine, unul dintre lucrurile pe care le-am constatat in repetate rinduri e ci nu doar masele, cigifinele noastre elite intelectuale de la sfirgitulsecoluluiXX nu par si le priceapd defel e feminismul. AlSturi de el, complementare - drepturile minoritifilor,

discriminarea inversi sau pozitivd sau "ac{iunea afirmativd", "corectitudinea politicd", m ulticu lturalism u l, globalizarea, postmodern ism ul. Si nu exagerez generalizAnd: in atare ordine de idei, cazulfeminismului ilustreazi - cred - cea mai limpede reaclie cvas i-g e n e r alizatd d e nco m p re h e n s u n e. i n grade diferite, avem, ins5, de-a face cu aceeagi problemd, chiar daci in materie de drepturi ale minoriti(ior sau de postmodernism aria neinfelegerilor e ceva mai restrdnsi. Sfirgitul de mileniu inseamni pentru noi recuperarea in ritm accelerat a multor restanle de civilizalie materiali, informaticd, "de consum", inclusiv cultural, dar gi un fundal de retardare a mentalitdfilor profunde, cele la nivelul cdrora comunitdfile asimileazi noi moduri de gAndire 9i comportamentale in sens larg, dincolo de mdrunligurile vie{ii de zi cu zi. Filozofia democra[iei liberale postmoderne nu putea - probabil - sd cigtige mai mult teren intr-un timp atdt de scurt. Dupd lungile decenii de dictaturd ostili oricirei manifestiri a pluralismului gi a emancipirii, ceizece ani scurgiintre timp au reugit si invingi multe prejudecili mogtenite, dar nu 9i pe cele cu ad6nci rdddcini in cultura tradi[ionali. Diversele tipuri de discriminare a femeii au o istorie mult mai indelungatd decdt cea a regimului comunist. Activismele angajate in ultima vreme in bdtilia contra stereotipurilor mentale legate de familie, de viala in cuplu, de rolurile partenerilor gi aga maideparte au de invins nu doar sechele recente, ci 9i mentaliti(icu enormd masi ine(iali, susfinute de simbolisme seculare, analizabile in termenide sociologie istoricd 9i de antropologie i

i

culturald.

Pind la urmi, bdtdlia va ficAgtigati odatd cu integrarea RomAnieiin Uniunea Europeand, in spaliul euro-atlantic Ai - la limiti - in cel global. Procesul va lnsemna, pe de o parte, alinierea noastri la standardele juridice 9i de civilizatie occidentale, ca gi, pe de alta, atingerea treptati a unei prosperiti(i care va atenua discriminirile aga-zicind "de la sine", pe misuri ce tot mai mulli dintre compatriolii nogtri vor abandona tiparele tradilionale ale vietii cotidiene.

3)

AtAt;"j"

Pentru ca progresele in direclia cea bun5 si fie mai rapide, ramane, totugi, o urgenta cAgtigarea macar a unei pa(i semnificative a elitelor intelectuale.

Opacitatea lor actuali fafd de feminism nu e de bun augur. Drept pentru care ag zice cd, pe l6ngd programele aplicate, pe lingd foarte utilele ac(iuni comunitare, educative gi "de propagandS" adresate intregii populalii sau locuitorilor unei localitili, unui cartier, unei strdzi, ar trebui g6ndit serios asupra rispindirii acelor proiecte gtiin{ifice, academice, colocviale gi editoriale apte sd deschidd lumii culturale rominegti orizontul studiilor feministe, cu tot cu importantul lor potenfial de cercetare, aproape ignorat astdzide universitarii gicomentatorii publici de la noi, cu exceplii rarisime. Cercul restr6ns al asocia{iilor gi funda(iilor "de profil" va trebui sd se transforme dintr-o confrerie intr-un sistem deschis, cu strategii mai active gi cu mai pulin exclusiviste argumente de validare

000e'E0'0e-80'hI '.{

o

r-1

E E E lrl I

C

.A

(yl rD

oru

m

larg-sociali... )rg

.1

I

o L a

{J F{

t. t,

)rb

N

.rl Fl

o C o Uh

(U

+\ r0

E

L o lF tr 'Ft (U

Salutdm (Si anun,t6m) recenta aparilie a "Observatorului cultural.

Sdptdminal de informalie gi analizd, culturald" al cdrui redactor Sef este Ion Bogdan Lefter.

1' F{

o c (.'t E

)o +)

o

)o

TA

Speram ca in paginile lui sI se regeseascd gi gtiri, informafii, comentarii sensibile la realitdtile gen-izate ale RomAniei.

Aai.a 3g

sperdm sd colaborem.

f{tA,t;,j"

I4."r**rE

rwEIE

..

,,,.

..

,lulia,HA,gBEU

"Hevistele pentru femeidin RomAnia sunt la felde rupte de via{a romdneascd precum manualele marlienilor care invald sd se felepo rteze mai rapid" scrie Jurnalul na{ional din 17 februaie a.c.

Considerdnd cd AnA-Lize esfe o revistd nu numai despre femei, ci gi pentru femei, incercdm in cele ce u rm e az d sd co ntraz ice m afi rm a{i a coti d i a n u I u i citat. (n.a.)

CAteva din vecinele mele, respectiv locatare ale aceleiagiscdri de bloc, undeva la intersectia Ciii Rahovei cu Calea Ferentari, sunt adevdrate eroine ale tranziliei. Gregesc, ar fi trebuit si incep prin a spune ci femeile din Rom6nia sunt mega-eroine curajoase ale unui dramatic scenariu social. Cu o fo(5 de necrezut, ele luptd cu morile de vdnt ale penuriei, lipsei de solidaritate, lipsei de incredere, dublei sau tripleizib de munc5, cu completarea educaliei odraslelor lor din ce in ce mai greu de strunit, 9i, nu ultimul rdnd, cu o mentalitate patriarhali care le submineazi gi delegitimeazi.

Pe vecinele mele le vid zilnic in autobuzul 1 17 h6ituite de grab6, de griji, incruntate, coafate permanent, fardate la repezeali, imbrdcate de la "second hand". igi tin gentile in fa[i, incapi[6nate gi speriate de posibilii holi de buzunare. igi croiesc drum prin inghesuiald, se ceartd intre ele pentru locuri. lntr-o zi, jefuiti in vizul lumii de vreo treitineri, o doamni a inceput si se jeluiascd invoc6nd imagini mitice: "Dd-mite rog banii inapoi, nu erau decAt 150.000. Voiam si iau 9i eu lapte la copii... Te rog frumos dd-mi-i inapoi!". Ho(ii i-au replicat intr-una ci e "beatd si nebund" gi nimeni n-a avut curaj sd-i inf runte.

Le-am vdzut gi asti toamnd cum cirau zi dupd zi imense sacose cu castrave[i, ardei capia, varzi, rogii.

Se opinteau cu ele, de obicei de unele singure, rareori ajutate de so{i sau copii. Le suiau in bloc, le depozitau pentru scurti vreme in balcoanele inchise printre jucirii, culegeri de exercitii, mobile vechi, ustensile de reparat. Apoi igi luau "liber de la servici", igi suflecau minecile, igi sacrificau vizionarea zilnicd a telenovelelor gi se apucau de conserve. Spilat, curd{at, tiiat, fiert, agteptat, iar fiert, legat borcane.

Copt vinete gi ardeiintr-un fum negru gi probabiltoxic

pentru care sofii le admonestau cdci"strici zugriveala" la care ei gi doar ei au muncit. in cele din urmi in balcoane se mai ficea ordine, fdrd sd se arunce mare lucru - so(ii se ocupau de rAnduiala cu pricina, intr-o diminea[5 insoritd de duminicd, fumAndu-gi linistili(igdrile gitrimi(ind uneori pe unul din copii dupd combustibil ("Bi, cutare, ia dute gitu de ia nigte bere"). in spa[iul eliberat din balcon igi ficeau loc borcanele de zacuscd (de vinete, ciuperci, felind), cele de zarzavat, de pasti de ardei, de murituri, de gemuri 9i dulceturi.

Pe vecinele mele le-am vizut la sedinta asociatiei de locatari, agteptdnd infrigurate apari(ia bdrbalilor fdrd de care gedinla nu se incumeta sd inceapi. Erau incrdncenate, nervoase, febrile. Doamna colonel (cum altfel si se consacre in imaginarul blocului, daci so(ulei e colonel de politie), pregedinta asocia(iei, e de fiecare datd foarte agitatd: bate tare in ugi, anun(i, vocifereazi, insistd. Apoi, c6nd incepe gedinla enunfi strident ordinea de zi gi dupd elucubrante fraze fdrd predicat, dd cuvAntul doamnei Ludmila, care se ocupi de incasdrile de la intrelinere cu o teribild congtiinciozitate. E foarte pasionant sd participi la o astfel de gedintd. Se dezbate, se voteazd, se hotdrigte, iar la sf6rgit vine vecinul meu de palier, tot poli{ist, domnul Nelu, care spune r5stit: "dom'ne, asta e bitaie de joc, mie nu-mi convine sd plStesc pentru altu"'gi atunci doamna colonel, foarte civilizatd, ii replicd "domnu' Nelu, vi rog frrrumos, si fim oamenide omenie, nu se poate". Dupd lupte seculare, singura concluzie e acreala gi oboseala.

Barbafii rdmAn sd mai schimbe o vorbi, ba chiar se reped pAni la una din beririile aflate prin preajmd, in timp ce ele pleaci insd "birbate", si dea de mAncare copiilor, si spele vasele ce s-au strAns maldir in chiuvetd, sd puni la fiert o ciorbd pentru a doua zi 9i sâ&#x201A;Ź se ageze epuizate intr-un tArziu la un episod din "lnger sdlbatic", "Boga(i gi celebri" sau "Tdndr 9i nelinigtit".

Pe scara mea suntem majoritatea femei. Cel mai mult imiplace doamna Mioara de la etajuldoi. E de multd vreme divo(ati. Are 45 de ani gi doui fete studente.

Este din cele care "au reugit". Contabili fiind, a inceput dupi 1989 un adevirat maraton profesional lucr6nd pentru mai multe firme private, zi gi noapte.

3q

M,t;,j" "S-a ajuns" in cele din urmd, cum spune cu oarecare invidie o alti vecind, Lucia, interlocutoarea mea principald. E o doamnd elegantS, gi-a dat fiicele la o facultate de drept particulari, are computer acasd, gia renovat apartamentul cu gresie gi faianfi, iar de cur6nd imi pare cd gi-a luat o menajerd care ii face curd(enie. Cariera eiin tranzi[ie e poate exemplulcel maitipic de acces prin munci asidui (ceea ce pare rarisim la noi) la clasa de mijloc. Traseul ei este excepfionalin primul rAnd pentru cd a fost unul solitar. N-a avut pe cine si se sprijine nici pentru cregterea copiilor, care in '90 nu aveau mai mult de 9-'10 ani, nici pentru munca ei. Am vdzut-o pur 9i simplu cresc6nd de-o datd economic ai social. Cine stie ce pre( de lupte interioare, renun(5ri o fi avAnd reugita ei?! Pe doamna Mioara n-o vid dec6t rareori, e ocupatd gi vine foarte tArziu, imi dau insd seama, scriind despre ea, ci e un personaj singular care meriti toati admira{ia. $i Paulina, de la trei, imi place foarte mult. lmi pare riu ins5 ci e nefericitd. Nu lucreazd, se ocupd de ceidoicopii. So(uleie domnu Nelu', ciruia nu-i convine niciodati nimic. Un dur gi un violent. Aceasta se vede uneori atAt in ochii trigti ai Paulinei, cdt gi sub ei, sub formd de vAndtdi. Paulina e imbitrAnitd inainte de vreme, ardtind o vArsti mult maiinaintati decAt cei 31 de ani pe care ii declard. O vdd deseori iegind la plimbare in fafa bloculuicu fiica ei, o frumuse(e de fetild, care are trei ani. Paulina e blAndd, extrem de discreti gi e cea mai bund prietend a Luciei, "pentru cd au preocupdri comune".

Adicd lecturile din revistele "Formula As", "Paranormal", "Povegti adevdrate" sau "Vietile sfin(ilor". Bdiatul cel mic al Luciei gi bdiatul Paulinei sunt apropiati ca virsti 9i se joacd uneori impreunS, la Paulina acasi, unde e mai mult loc. in ceea ce o privegte pe Lucia, ea este pentru mine Vecina prin excelen{d. Are cinci copii, "fdcu(itoli pe vremea lu' Ceaugescu". Multd vreme n-a lucrat din cauza cregterii copiilor, degi e calificatd "ca bruta/' (nu ca brutireasS!). Dar de ciliva ani, fiindcd copiii au crescut, a reinceput lucrul fiindci "nu se mai ajung cu banii". Acum doi ani a avut un noroc teribil, o prietend bucitdreasd a rugat-o s-o inlocuiasci pentru doud sdptimAni la restaurantul Sofitel. Atunci a fost grozav: "era o curifenie gi o ordine acolo" cum nu mai vizuse niciodatd, iar "gefu', lrancez era foarte cumsecade" ca si nu mai vorbim de bani, cu care a luat "televizor color gi combind". Ar fi putut sd continue, dar "bdrbatu', cdpos gi incuiat" n-a lSsat-o fiindci venea foarte tArziu noaptea. Lucia crede cd era suspicios, dar 9i invidios pentru faptul ci aducea bani mai mul{i decAt el. Altminteri Lucia e tot timpul "in prizd", cdci de fapt "are gase copii, nu cinci" -

4o

Doinita Temneanu, Botogani

George, so[ul ei "nu face absolut nimic, nu gtie nici micar gcolile copiilor unde sunt, daci-gi fac lec{iile sau ce note au la scoalS; vine acasi, mdnAncd, se culcd, se uitd la televizor gi fumeazi la ligdrile lui care innegresc perdelele". Cele mai grele momente, chiar maigrele decAt cele cdnd in anii '80 nu gtia dacd o sd poatd rdzbate, insircinati fiind, "printre atA(ia bdrbafi care dddeau din coate in hald ca si apuce un kilogram de carne", sunt recentele disensiuni cu fiica cea mare. E vorba de bdie{i, de secretele fetei, de dorin(a ei de a pleca de acasd. Lucia are 43 de ani 9i e foarte convinsi ci nu mai e tinird, atrdgdtoare sau interesantd. Uneori, cdnd merge duminica la bisericd, fala ei e luminatd intr-un fel anume.

Mai sunt pe scara mea de bloc o mulfime de pensionare care nu sunt nici "free lanseri" 9i nici nu s-au recalificat dupi '90, de-abia au cu ce si-gi pliteasci intrefinerea. Pe unele nu le-am vizut deloc in iarna aceasta, chiar md intreb dacd maitrdiesc...

Stau in bucdtdrie 9i simt mirosulde ceapi care a venit pe coloana de aerisire de la vecina de jos gi aud cum vecina de sus bate carne de gni(ele. Md uit pe fereastrd la blocurile gri din fafd gindindu-md la toate femeile tranzi{iei care taie ceapi gi bat carne de gnilele in

bucitirii minuscule gi prost aerisite, care

gi-

au indsprit mAinile spdlAnd in pofida "detergen[ilor cu molecule inteligente", care se uitd la serialele de pe Acasd gi care viseazd si c2gtige la Bingo... Sunt atAt de frumoase!

I

AtA,t;,j"

fnnn DE suFr,ET Tot ce scriu eu se poate si fie curati idealizare. Dar, p6nd la urm5, poate sd ne spuni oricine cd Georgici e mai frumos gi mai reliable decdt Costici, cuiii pasi? Dacd ne indrigostim de Costicd, asta e gi pace. A9a am pi{it eu cu Dania. Mi s-a lipit sufletul de fiordurile ei, ca marca de scrisoare. De fapt, nu am fost decdt 8 zile la Copenhaga.

Cinstit, povestea cu fiordurile e usor exageratS. Nu asta m-a topit, ci acel cosmos social ordnduit pe dimensiuni omenegti. Poate ci aveam deja in mine ceva vulnerabil cSnd am ajuns acolo: ciudat, de cind aveam viza 9i biletele de avion, in mintea mea bAntuia doar gAndul rdzle! la Mica sirend. A9a mi simfeam atunci. Solidard cu acea fipturd cireia ne-limitarea i-a tdiat glasul. O luciferici de-a lor. Firi paranoia. Fdri baudelairisme cu ailles de geant qui I'empechent d marcher.

E drept, eu am mers acolo din ra(iuni prozaice, nu ca sd mi transsubstan{ializez cu Mica sirend. Eram bucilica academici a unei delegalii parlamentare care urma si scaneze felulin care daneziiasiguri egalitatea de ganse. Nu in lozinci, ci in institu(ii. $i pe cinstite, a fost un goc. Fir-ar sd fie, dricia exista, func{iona, nu era o freclie eticistd. Nu-(i voi povestitot ce am vizut, nicice procente de reprezentare erau pe acolo, ci, pdstrdnd obiceiul, i{i voi scrie doar despre ceea ce m-a topit, m-a topit p6nd m-a aruncat iarigiintr-un beci, sd plAng aga cum

-

fragmente din volumul epistolar autobiog raf ic pe care autoarea il scrie in prezent, via e-mail, impreund cu Mircea Miclea.

invlfat stribun ica: Lacrima ta sd n-o ari[i la nime, maic5, [ine-o pentru tine gi pentru Dumnezeu m-a

hdl din sufletul tdu.

O sd te scutesc de vizitele la parlament,'guvern gi sindicate. Degi eu am prins o grevi generald care ficea doar juma'de Danie func[ional5. Era greva sectorului privat pentru zile in plus la concediu. Si mor daci mi-am dat seama, degi to[i se plSngeau. Jumdtatea care funcfiona era aga de acoperitoare, cd nimic nu m-a ficut sd zicceva de pagtele mamei lor nordice. Doar la hotel n-am mai avut room service gi patronul schimba personal prosoapele. Danezii umblau pe bicicletele lor cu spi(e albe gi rogii, nu fdceau zAmbre ci nu pot sE umple de praf cu roata din spate de la Volvo pe s6rdntocii de pe stradd gi nici nu aveau pe cine. Ei nu au sirintoci. Cergetorii au aloca[ie de hrand 9i locuinfd. CAnd intind mAna, spun clar ci vor o vioari sau o cilStorie la mdmica lor est-europeanS. Din cauza Daniei 9i de dragul ei beau doar Tuborg. Ci mare lucru nu pot si fac sd mi intorc micar subiectiv in acel spa(iu.

Au fost cSteva experienfe care, luate pe rdnd, cum [i-am spus, m-au dus [intd spre beci. Addpostul pentru femei bitute. Un castel mic, ldsat mogtenire pentru prostituatele retrase de cdtre o curtezani mai norocoasd. Acum acolo era plin.

Nu de prostituate, ci de neveste, nu daneze, ci asiatice sau est-europene. Un grupusculde birba[i bdgtinagi nu prea agreeazd parteneriatulconjugal. Vor femei clasice. Casnice. Speriate de propria lor dependen(i. Unele la care sd le dea peste bot c6nd au chef, si le mai rupd un dinte, o giri. De, se mai defuleazd omul. Femeilor lor li s-au agezat bine gdrgiunii emancipiriiin cap. Le e fricd gi li se cam inmoaie mAna, ci protesteazi giii bagi la gherli. Atunci, ce sd faci? Mai dau cAte o raiti la triburile de retarda(i, mostly eastern. lgi racoleazi cAte o bigtinagi care pici pe spate ci devine occidentalS gi scapi de sirdcie. Decit si te cafteascd un cona{ional practic pe gratis 9i sd mai 9i trdsnesci a glibovili, parcd e mai bun un western. Miroase de obicei a bere,

q1

I-

AIA^t;,y

are salariu ca lumea gi scapi de mituri pentru aspirator, de sobi pentru microwave. DeviidoamnS. Odatd ajunse acolo, le apuci strechea. Se contamineazd de emancipare. Vor sd lucreze gi o dau inainte cu dreptul tiu de a-[i plimba pumnul se opregte la 2 centimetride nasul meu. $i fug la adipost.

Apoiigi iau viala pe cont propriu. Maidanezele din colec(ia submisivi devin mai Daneze. De 12 ani nici o danezi nativi nu a mai fost in adipost. J'-ale dracu de muieri cu streche in voi, cum ar zice mioriticul pur-sAnge.

A doua experien(d ciudati a fost cea a cartierelor de locuin!e. Modeste, cochete, cu un farmec aparte. Blocuri care incadrau un spatiu ecologic. ln acel spafiu, ce sd vezi? O curte ca la bunica acasd: oi, purcei, vicu[e, giini. Copiii invafi ci la capitul de sus alfripturii gi burgerului std acel animdlu!. Ci Mc Chiken e un cocogel zglobiu la origini gi ci laptele nu e Brenac Inci de la inceputuri. lnvafd dragul gi respectul pentru sursa de hrani. Aici, desigur, noi avem o problemS. Vaca noastrd sacrd se balegd pe goseaua nationald. Nu avem autostrdzi, ci ulite pentru turme. Nu suntem instriina(i de naturi, ci incocini(i cu ea, care va si zicd, porcul e un model de conviefuire. Dar cum semenii nogtri sunt to!i, in democra(ia romdneasci a biosferei ne purtim nediscrefionar gi imitim toate modelele. Schisma naturi-culturi aproape nu exist6. Ce dracu de excese ra{ionaliste si critici? De ce ai organiza oaze de educafie ecologici life ln Bucuregti unde Ferentariul e plin de case in care tr6iesc in simbiozd toate categoriile de viefuitoare? Stadiul nostru nu e cel de estompare a distincfiei public-privat, ci acela al lipsei acesteidistinc{ii. Vezi presa? Seamdnd al naibiicu o terapie de grup. Tot omul se defuleazd intr-o veselie, ca pe vremea Ciuruitului pe scara tramvaiului, cAnd tovardgii tdi de munci, neapucAnd bara de care si se agafe, ti se agdtau de pulpe. Acolo abolire a distan[ei dintre oameni! O intimitate sans-frontibre.

Glisez, iartd-md Mircea! Dar n-am cum. ln Dania nu a mers o observatoare destrupati, a treia oami, ca sd zic aga.

Ajung imediat gi la beci. Nu [i-am spus niciodati, dar eu dau bani aproape numai cergetoarelor bitr6ne. Am ciudatul sentiment ci sunt oricare dintre ele, ci ele sunt bunicile mele. Stau discret la iegirea din magazin. imi privesc plasele. inghit in sec. Mie imi e rugine ca la o imbuibati. $i atunci le dau bani.

Mul(i, mult mai mul[i decAt media. E un fel de mituire a so(ii. in Copenhaga am vizitat un cdmin de bitr6ni. Etaje multe, strapontine in pantd. Garsoniere cochete. Dar n-a fost asta. La parter era de fapt o mare universitate. Acolo bdtr6neiiinvdlau ceea ce tinere(ea nu le-a datrdgaz sau gansi: sculpturS, antropologie, aerobic, filosofie, muzici, computer science. Era plin de expozifii de-ale lor, de sdli de concerte, i-am vizut la tutoriale, ugor jenati ci luau doar B. Copiii lor veneau mereu sd se plimbe cu ei prin parculjaponez de alSturi. Cei valiziigi luau c6te un rucsdcelin spate si vadi lumea in coada unei ghide cu drapelu( in fa(5. Erau frumogi aga, in galben, roz, verde, in adidagi, cu cleme cochete in pdr. O bitrinicd m-a tras de mAnecd gi mi-a goptit conspirativ, in englez6: - Do you think that he is still handsome?

Mi-a aritat discret, cu coada ochiului, un bdrbat in cdrucior. Era evident cd se pliceau, dar nu gi-o spuseserd inc5.

- Of course, I do! He is lovely!

Femeia m-a tras ugor spre ea gi m-a sirutat pe obraz. Poate incertitudine de pe suflet. Merita sd-l plac5.

ii luasem

o

de mere verzigi cearceafurile lipau in explozii cromatice. Mi-am infundat capul intr-un morman de rufe. Pl6ns firi lacrimi, ca o lupoaici rinitd. Dumnezeii eide viafi! Urla neputin[a ln mine. $ivina. Vina c5 mdcar nu mi-am dus bunica la "apa aia care nu se mai gati". O socoteam bitrAnd, ce-i trebuie ei mare? Ce

+2

AAI;y drept la curiozitate ii mai dim unui bdtrAn? Singurul loc danez in care mi-a fost bine fdri jale a fost Christiania.

Acolo am regisit doud Iumi. Pe cea de la 56ncraiul copildriei mele 9i pe cea a adolescentei mele hipiote. O cazarmd ocupati de hippies in 1968 gi rdmasi in posesia lor. Old hippies, groenlandezi neadaptali, bdrba(i sau femeifugitio vreme de acasd, din confortul stereotip gi plictisitor universitari exoticii, studenli mai sdraci. Copiii bitrAni ai anilor 70, copiii noi ai Copenhagei, care voiau sd fugd de lume, drept in mijlocul capitalei.

Nu aveau curent electric, uli(ele erau nepavate, cregteau animale gi legume, reparau sobe de teracotd, godine, ugigi clan(e vechi. $i zdceau nenici, zdceau la cAte o masi de lemn negeluit, cu marijuana in bot, sau mdcar cu o rachie f5cutd la alambicu locului. Din maguri vechi, Joplins ne spunea iardgi cd "all is lonelyness". Hendrix se incrunta pe tricouri gi insigne, Woodstock reinvia f5ri kitsch. Nu m-am dezlipit o juma de zi de locul acela. Am bitut toate uli[ele, am intrat in toate casele, nici dracu nu se sinchisea de proprietate privati.

Regret doar cd nu am luat 9i eu nigte marijuana. Era singurul loc intAlnit in care am avut senzalia cd meriti sd ai experienla unui drog soft, aga, ca si fie totul rotund. in tot acel timp de scaldi christianicd, toate, dar toate proustianismele mele au fost nedureroase. Mdcar acea istorie nu am ratat-o, nu md uitam la ea ca (5ranu' la girafa de la zoo. Am fost o pugtoaicd al naibii de zb6n(uiti. imi rdzuiam blugiicu cirdmida, aveam plete care-miatingeau fundul, umblam in pdnze de la [ard, invd{asem ideologia marcusiand, ca sd zic aga, eram o hipioatd intelectualistd (strufo-cdmili). $i eu fugeam in pddure, ci acolo era colonia noastri de pugtime protestatard. Mai trigeam un Camel, un cAntec Ai un Martini, maifugeam cd aveam olimpiade judelene (o sd r6ziMircea, pe atunci mergeam 9i la olimpiadele de mate). Da' ne simtem al dracu de liberi fa(i de genera{ia pdrin(ilor nogtri, nigte Bumbegti-Livezenigti cu "Egti brigadier sau nu egti brigadier" in cap.

Equal opportunities in Dania.

Da, Mircea. Acolo egtidemn gidacd egticergetor, femeie bdtutS, bitrin, universitar, boem, femeie cu decolteu sau cu sAnii goii care se incdlzegte pe o stAncd in pu{inul lor soare. E loc pentru to(i. lncap unii de al{ii. Nu doar se tolereazd, ci se incurajezd sd fie diferili. Nu au de ce sd se simtd prost.

Arhiepiscopa de Helsinore stitea cu m6ndrie in dreapta gefei lesbienelor daneze. Nu scuipa in sdn, nu-gifdcea cruce: piei, Satand!

Acolo, Mircea, mi s-a pirut cd am atins o clipd raiul.

in ultima seari m-am intors la Mica Sireni m-am coco(at pAni la obrazul ei rece gi am sirutat-o. Mi-am plimbat degetele pe urma gAtului eitdiat gi lipit, aga cum am fdcut in Dresda cu ruina afumatd pe care cregtea un pomigor. $i in mirosulzidului ruinat m-am regdsit, dar giin Mica Siren5. ln ruind mi-am regisit mirosul de silS de via!5 din tinere{ea mea, mirosul de moarte pe care cresc copaci. in Mica Sirend, in acea seari din urm5, am regdsit o Arcadie interioard.

Cea zdmisliti cAnd eram adolescentd 9i habar n-aveam ce va sd vini.

q3

NA'tq

D

I,A': DREPTATEA CAUZEI FEIWENISTE' Og23) -EU NU SUNT FEMINISTA, DAR. ..', &g9O-2OOO) IAACTUAIUL, Cristina cAnrAnescU - lllNcA lstoria postdecembrista a introdus in vocabularul nostru cotidian, intre multi alti termeni noi, ce denumesc realitati pentru care nu avusesem pdnd atunci denumiri, si notiunea de organizatii nonguvernamentale.

ONC-urile au devenit o prezenli familiard a ultimilor ani, in special in mediul citadin. Multe dintre acestea si-au definit domeniul de activitate ca fiind, cumva, in sprijinul femeilor. CAteva, mai indriznete, ;i-au asumat deschis orientarea feminist[. Una singuri gi-a trecut aceasti titulatura - priviti inci cu suspiciune in societatea romdneasca contemporani - in chiar denumirea organizatiei.

Putini sunt cei care 5tiu ci in Rominia inceputului de secol, pina in 1938, a existat o puternici mi5care feminista, suslinutd de organizatii cu agendi politica precisi, in atmosfera epocii curentul de idei feminist fiinc unul dintre punctele de aprinsi dezbatere publica. trsorlalia runlru fnalltl0ar0a riYIItr ll tr0lllld a tsl]Isil flolllar0 Conferintele tinute la Ateneu, revistele pentru femei, actiunile lobbyste in favoarea acordirii drepturilor politic. pentru femei, programele de emancipare civili propuse de asocialiile feministe faceau parte din cotidian, poate intr-o misurd mai mare decdt in prezent. Unele dintre obiectivele inscrise in Statutele redactate la 19.lB ale Asociayiei pentru Emanciparea Civi/a;i Po/itica a Femell Romdne, de la lagi, pot fi considerate 9i astazi indraznete.

Pe lingd timoratul feminism de astdzi, cAnd femeile implicate in ONC-uri de profil au griji si nu-gi strice bunu EIEHI C, MEISSNER renume cu o eticheta infamanti (replica "eu nu sunt feministd, dar..." ar putea fi o buni eticheta a feminismului romdnesc in tranzilie) hotdrdrea cu care * antecesoarele noastre pledau pentru " Dreptatea cauzel ^t1C femeniste" (Elena Meissner, 1923) este pe cat de pe atat de intrematoare. in 1938, dictatura admirabili, : -r.) regali a anihilat, odatd cu drepturile civile, asociatiile gi fundatiile, 5i mi;carea feminista din Romania. Rizboiul si IASI ulterior, perioada comunista au fost terenuri nefertile Ar ntilrttL;r-t: OR \i rcE -LL:NtN,r Mol.L)i.r\'l)" pentru regenerarea ei. De-abia acum femlnismul i;i poate IJULEVAR I]UL EL]SABDTA I $2;l continua dezvoltarea, pornind de la realititile contemporane 5i ingloband achizitiile pe care societatea le-a ficut pdna acum (egalitatea in drepturi, gradul sporii de educalie a femeilor, accesul Iiber la slujbe qi la carieri individuala etc.).

lntpilm tfillltl rffiilllff

t{

'a{,J'" 2

Rimane doar ca feminismul romAnesc contemporan si depiqeasci starea de tranzitie gi sa-5i recapete energia gi capacitatea de organizare de care feministele romAne de odinioard au dat dovadd.

q+

fffi,Ux"

Asocia,tia pentttt

Dmqnciparea Cittild Ei Politicd. q. Femeii Romdne

Fr it'i

Aiobialir'linrrrrindu.si atliunm lrr .,

t,

I-"'""'

1::

r..,r

l;i >!

u l,

ttcliiii,i a ftneid rcuk;tlt

,ltri,ti,r .'r (a lul!:i lleliru rtr[til.ri:tclc reft)i,ite Ei idci . l. \C!l'iC (!rC ilCtuDimi{tr (t(n C(.rrhle l" (i(i tt rtahrrr i5 t r.,. ilnf,rI nliilI l!l.rn,r l', tl {,. lrc Gi ii [C[I.].::16 nDti{^*';. 'r.ilri (, ilrlr.rriv'le Jr luil |tl0lirt

'.

IrT(orrlic-Cntttu.rar r Edtr(rlii i itrdlrldu,li t .

Asociatia pentru Emanci parea Civild gi Politicd a Femeii Romdne a fost infiin{atd la lagi, la 20 iulie 1918, ca asociafie cu 'fmpitrit caracter: educativ, politic, social gi cultural"', ce-gi propunea drept obiectiv emanciparea politicd a femeilor romine gi a activat pdnd in 1938, c6nd a fost desfiin{atd, ca urmare a instaurdrii dictaturii carliste.

I

z.r

..

irCrt(1.'rr r ,lr(l,l(rr:.'t

p:ii.l.{

ilrtl!

i

_

lfl'[u roord..{rt1 ri ro:tci rrilbl,rs.: ilroolis,[. prortitsl.r.,

i.^ dr t:irrrd.nrr-

ild'rtrll, turri(risfi. brut,riir.rr... tur [ontrJ d(rira!)trr(i I'Lilttllrduri

llcl 0ll(rnirltii lrca.fi lidcria{r 'rlcrclot larntixiil! J! frr!r{r,! s,,lirll do;nloirnilr; i, Jlxr $0rtt I il trraFrlii i(1tlro dcatr(crrt Dtodu8lror uumi tclr,nirtc PColru copi, dc $0a1f, r.niti J;n a[r?t dr ,,.ir nCntru.l..lc tiocr. rfl0iliil l{[l ilitrE i{lerlor frcilirr(

Unele dintre membrele asociatiei - de altfel personalitdli in lumea contemporand lor - eraLt, sau aveau sd devind, nume importante ale istorieifeminismului romdnesc: Cornelia Emilian, Elena Meissner, Ella Negruzzi, Calipso Botez, Sofia Nadejde, Tereza Stratilescu, Maria Bulureanu.

Scopurile pe care gi le propunea asocialia erau, cu cuvintele consemnate tn Statutele AECPFR: oDe a lupta pentnt emanciparea deplind ciuild gi politicd a femeii romdne;

. t . . . t

De a pregdti femeia pentru exerci[iul dreptuilor politice gi pentru tndeplinirea

funcliunilor publice; De a lucra pentru tntdirea gi desuoltarea migcdrei feministe, cdutdnd pe de o parte, de a grupa tn jurul progrdmului sdu elemente conuinse gi actiue, iar, pe de altd. parte, de a coordona gi solidariza, tntr'o acliune unicd, acliunile izolate urmdind acelagi scop:

De a se ocltpa de aproape de chestiunile care intereseazd. condiliunea sociald., economicd., anlturald gi a lucra pentru tmbundtdlirea gi idicarea con{inutului ei; De a se interesa de uiala publicd gi de a ajuta Statu| judefele, comunele, agezdmintele de utilitate publicd. gi societdfile partiatlare tn toate opeile tn care se cere concursuLJemeit; De a tnfiinla gi conduce instihtliile de culturd., educa{iune gi de preuedere sociald" ce s'ar cere pentnt propagarea gi aplica{iunea ideilor din program." 2

o

' Statutele Asocialiei pentru Emanciparea Civild gi Potiticd a Femeii Romilne, lagi, Atelierele Grafice "Lumina Moldovei", 19'18.

2 ldem

4s

f*A,t;4"

Soclernrm or ANru-tzr:

M FEMINISTE

CENTRUT AnA ofera celor interesati urmatoarele servicii:

BIB

LIOTECA SPECIALIZATA: I studii interdisciplinare

(sociologie, psihologie, drept, literatura, lingvistica) pe probleme de gen social

r$Sfi

GRATUIT: acces la publicatiile centrului :: (in sala de lectura) bibliografii tematice S!"

"\

CONTRA GOST: acces lnternet: t500O lei/ora .ADRESA:

Bd, Ferdlngnd et.3, ap. 11,

,Butiteptt 2

i.t

lO0O0 lei/ora

nt.24,

(rtudenti)

copii xerox: 4OO lei/pagina

fiJi = 252 49 59

e.maih ana-saf@kappa.ro .t I

PROGRAMUL:, ,*ei luli!',ffiilercurL vine_rt: {4:30 martl; ioi: 9:3O - l2:3O

q6

- l7:30

l*At4

ln perioada 19 -21 ianuarie 2000 a avut loc la Geneva, la Palatul Naliunilor Unite, in6lnirea pregdtitoare Beijing+5, pentru revizuirea implementdrii 9i reafirmarea aderdrii la principiile Platformei de ac[iune de la Beijing, care va avea loc in New York, in iunie 2000. Aceastd intSlnire a fost iniliatd de Consiliul Economic al Europei, in cooperare cu Consiliul Europei, Comisia EuropeanS, Programul Na{iunilor Unite pentru Dezvoltare 9i UNIFEM. Cu doui zile inaintea acesteiintdlniri (17 - 18 ianuarie 2000) dedicate regiunii Europa giAmericil de Nord a fost organizati Sesiunea de lucru a ONG-urilor din regiunile respective.

Scopul celor doud intAlniri a fost facilitarea dialogului intre guverne gi societatea civild, ONG-urile avind posibilitatea sd lucreze pe documentele oficiale supuse negocierii dintre guverne gi sd facd recomanddrile pe care Ie consideri necesare. Temele abordate in aceastd int6lnire au fost: Femeile gi economia, Mecanismele insitu{ionale ale promovdriifemeilor, Femeile gi violenla; Femeile in procesul luirii deciziilor.

ldrile in tranzi[ie din Estul gi Centrul Europei gi-au fdcut simlitd prezenfa in cadrul tuturor atelierelor 9i grupurilor de disculii, intervenind in elaborarea recomanddrilor prin semnalarea realitd[ilor social-economice proprii. Acest lucru

BrrJrNc *s Geneva 19

-

21 lanuarie 2000

Din delegalia Romdniei au fdcut pafte: Norica Nicolai- secretar de stat, MMPS;

Anca Constantin - consilier al secretarului de stat, MMPS; Mitzura Arghezi - deputatd, Parlamentul RomAniei;

-

a fost facilitat de colaborarea ldrilor din regiune, colaborare materializatd in

Mihaela Marinescu

crearea de coali(ii 9i relele. Acestea sunt alcdtuite din organizalii neguvernamentale din zon5, in func{ie de obiectul de activitate. Datoritd cuprinsului generos al platformei de ac[iune de la Beijing intreaga migcare de femei din regiune se poate implica in promovarea acestui proces. S-au creat astfelcoaliliicare promoveazd sdndtatea femeii, lupta impotriva traficuluicu femei sau monitorizeazd implementarea anumitor capitole din Platforma de la Beijing. De asemenea, !5rile din Europa Centrald gi de Est au susfinut in ultima zi a lucririlor o declaralie comund meniti sd semnaleze realiti(ile regiunii: fragilitatea democraliei declarate, lipsa voinlei politice de promovare a drepturilor femeilor, schimbarea frecventd a factorilor de decizie cu care organizafiile neguvernamentale trebuie sd conlucreze, situafia economici precard a femeilor in tranzi[ie, lipsa resurselor financiare - at6t pentru societatea civilS, cAt 9i pentru guverne - necesare pentru a implementa Platforma de la Beijing etc.

MAE

Florentina Bocioc - membrd a Societdliide Analize Feministe AnA, reprezentantd a organizaliilor nonguvernamentale.

Dupd zece ani de lecfii de democrafie din partea migcirii de femei din Occident, femeile din Est incearcd si-9i creeze propria identitate gi si ofere o imagine a regiunii cit mai apropiatd de realitate. Este, pentru guvernele acestor !dri, o Iec(ie de comunicare gi de colaborare in spiritul unei cauze comune. Sesiunile pregdtitoare Beijing+5 sunt un examen pentru aceastd noud strategie, iar rezultatele concrete se vor vedea dupd conferinla din iunie de la New York.

O organizalie nonprofit, cu sediul la Praga, specializati in mass media, a lansat pagina pe lnternet Transition online. Aceasta este actualizati lunar cu informatii privind activitatea politicd din ldrile Europei Centrale gi de Est 9i ale fostei Uniuni Sovietice. Folosind releaua de coresponden{iai revistei Tranzilia, editatd de aceeagi organiza{ie, pagina oferd in fiecare lund articole axate pe o anumitd temd consideratd relevanti pentru regiune. Aldturi de acestea se afld opinii, coresponden(e, reportaje, cronici de carte. Existi, de asemenea, 9i o rubricd dedicatd exclusiv publica[iilor care abordeazi teme legate de situalia (Srilor foste comuniste. in curAnd capacitifile tehnologice ale paginii vor fi extinse, Adresa paginii este: http://w ww.transitionq-onl

i

7i.^NzrTrA

PE

INTERNET

ne.org

+)

rfl\u4"

"^ftPUNEM CA"AT VIOLENTEI

imporRrvn FEMEtrI'

G'rnrapr COI.ABORARE

John Hopkins University's School of Public Health 9i Center for Health and Gender Equality au publicat recent raportul "Sd punem capdt violenlei impotriva femeii", Raportul arelabazd o cercetare cuprinzAnd 500 de cazuri de violen{d domesticd din intreaga lume. Rezultatele studiului relevi faptul ci violen[a impotriva femeii este una din cele mai risp6ndite forme de violenli giin acelagi timp cea mai putin recunoscutd. Una din treifemei din toatd lumea este bdtuti, fo(atd si intre[ini relafii sexuale sau abuzati fizic de-a lungul vie(ii.

Degi violen(a domestici apare in toate grupurile socio-economice, ea tinde sd fie mai prezentd in cazulfemeilor care trdiesc in sdrdcie, in comparalie cu cele care au putere gi autoritate in afara familiei. in afard de consecinfele imediate, violen{a impotriva femeii are serioase influenle pe termen lung asupra stdrii de sdndtate a femeii, incluz6nd probleme ca: dureri cronice, depresie, abuz de alcool gi droguri etc. intre 10 9i 12 noiembrie 2000 are loc in Germania al cincilea simpozion dedicat cercetdrilor de gen, "Natura genului- genul naturii", sponsorizat de Ministerul Educa[ieigi $tiin[ei din Germanla. Simpozionul va avea loc la ChristianAlberechts University. Scopul acestui simpozion este explorarea genului ca o categorie in cadrul gtiinfelor naturii gitehnologiei. Sesiunea plenard a simpozionuluiva prezenta lucrdri vizAnd, intre altele, urmdtoarele teme: Genul intre naturd giculturd;Sex versus gen? Gen-izarea gtiinfelor naturii gi culturii; Politica corpului; Spa{iul electronic Aisocietatea electronicd; Educalia privind mediul; Gen gi tehnologie.

Sunt solicitate propuneri de prezentdri din partea cercetdtorilor din toate disciplinele academice.

Taxa de participare pentru simpozion este de 175 DM (65 DM pentru studenti sau gomeri). Existi fonduri limitate pentru sponsorizarea participan[ilor din Europa de Est. Data limitd pentru trimiterea rezumatului: 1 aprilie 2000. Desfagurarea simpozionului: 10 - 12 noiembrie 2000. Pentru mai multe informafii pute{i lua

legitura cu:

Susanne Oelkers F, Ch ristian-Al b rechts- U n ives itaet zu Kiel Olshausenstr. 40, D - 24098 Kiel Tel. (0) 4311579 49 51, Fax: (0) 4311579 49 50 U RL: http://www. un i-kiel.de/zit7 e-mail: oelkers @uni-kiel.de Zi

Grnrepr COI.ABORARE

La ini{iativa lui Karen Vintges (profesor asistent la Universitatea din Amsterdam) 9i Dianna Taylor (de la Universitatea de stat din New York) va avea loc o conferinli gi va apirea un volum de eseuri despre feminism 9i Foucault. in primul rAnd, ini(iatoarele doresc si se ocupe de implicaliile politice ale scrierilor

tArzii ale lui Foucault asupra feminismului. Volumul de eseuri va fi structurat in

treimaripS(i: -prima parte: tipurile grijii de sine in istorie, care nu au fost incd conceptualizate (ex. grija de sine aga cum a fost practicatS de femei); - partea a doua: identificarea gi analiza feminismului contemporan ca o expresie a grijii de sine; - partea a treia: implica{iile politice ale scrierilor t6rzii ale lui Foucault asupra

feminismului.

Cine este interesat si contribuie la acest volum este rugat si ia legdtura cu iniliatoarele lui la urmitoarele adrese de e-mail: Karen Vintges, e-mail: vinl-ges@hum.uva.nl; Dianna Taylor, e-mail: ben&dceb@clarityconncct.cort

+s

AtAt;,y

....Centrul de referinle al ambasadei SUA in Romdnia distribuie prin intermediul pogtei electronice magazinul de informare "Democracy and Civic Education". Buletinul cuprinde informa{ii gi legituri la site-uri de pe lnternet care abordeazi probleme legate de drepturile omului in general, selectate din baza de date a centrului. O rubricd prezintd rapoarte gi publicalii, iar alta, intitulati sugestiv "Think tanks" este dedicatd migcdrii organizaliilor nonprofit din domeniu. Buletinul este trimis unui numdr de aproximativ 60 de persoane, reprezentanli ai diverselor organizalii neguvernamen-

/n,tr^sADA Srnrrr,oR uNrTE AIE AMERICII iN ROMANIA....

tale, ministere, patide politice, comisii parlamentare. Scopul bultetinului este informarea mediilor politice, de decizie, a presei asupra ultimelor evenimente in domeniu, precum gi de a face cunoscute activitilile altor organisme guvernamentale gi neguvernamentale din Statele Unite in domeniul democra{iei gi educaliei civice.

Centrul AnA distribuie mai departe acest buletin la membrii listelor de expeditie prin email.

Mai multe informatii puteli afla de la:

Anca Brezean Reference Specialist lnformation Resource Center U.S. Embassy, Bucharest, Romania e-mail: anca@ usernbassy.ro

Rubricd realizatd de Florentina BOCIOC

+q

NAuy

-2rr*u

TRANzrrrE

cu ... ANA

Gender studies & women's studies directory: resources in the countries of Central and Eastern Europe, the former Soviet Union and Mongolra; OSl, Budapesta, 1999

La iniliativa lnstitutului pentru o Societate Deschisi din Budapesta a fost tipdrit primul ghid al centrelor de studii de gen gi studii pentru femei din zonele unde s-au implementat programele Fundaliei Soros. Acest ghid este adresat tuturor celor interesali in problematica femeilor gi genului social, in special studen(ilor, cercetdtorilor gi profesorilor. Ghidul cuprinde at6t informalii despre centrele universitare gi cele ale organizaliilor neguvernamentale, cdt gi referinfe privind persoanele cu expe(izd in acest domeniu. I

Gender in transition: five years of UNDP projects in Eastern and Central Europe and CSI; New York, UNDP,

Pe agenda Programului Naliunilor Unite pentru Dezvoltare problematica femeilor ocupd un loc important, mai ales in directia promovdrii principiului ganselor egale ln vederea dezvoltirii gi folo^sirii resurselor personale 9i a participirii femeilor la deciziile care le alecleazd viala. lntre obiectivele programelor Natiunilor Unite se afld sensibilizarea celor ce alcdtuiesc politicile sociale gi asigurarea guvernanlilor cu capacitilile necesare pentru a desfdgura analize de gen. ln astfel de programe au fost cuprinse 29 de tdri, iar acest volum oferi un scurt raport privind desfdgurarea acestora in fiecare dintre ele.

Prin acest raport global se oferd posibilitatea de a vedea cum fiecare lari gi-a adaptat programele la propriile realitSli politice 9i sociale. I

1999

Women in transition:

ional monitoring report, nr. 6; The MONEE Project, UNICEF, Florenfa, 1999 reg

Raportul nalional al dezvoltdrii umane: Romdnia /999; Bucuregti, UNDP, 1999

Raportul UNICEF a aperut in 1999, cu ocazia celei de-a 20-a aniversdri a Redactdrii Convenliei pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare impotriva Femeii (CEDAW). Raportul se concentreazd pe situalia femeilor din tirile foste comuniste.

Datele statistice gi analiza acestora constituie un bun reper pentru a ne forma o imagine despre cum a evoluat condilia femeii in aceste !iri, cum au fost ele afectate de perioada de tranzifie. Raportul este structurat pe gase teme mari: tranzilia, coplii gi femeile; femeile 9i piala muncii; femeile, familia gi politicile sociale; sinitatea femeilor; violen{a impotriva femeii; femeile ca agent al schimbirii. I

A apdrut deja cunoscutul Raport al dezvoltdrii umane in Romdnia, editat de Programul Na.tiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu date gi informalii despre anul 1999. Acest numdr cuprinde un subcapitol dedicat in intregime problematicii femeilor (Problematica femeii pe agenda politici a tranzi[iei). Acest capitol oferd mai intii o prezentare a pozitiei femeii in societatea romdneascd, pe urmdtorii indicatori: participarea femeilor pe piata muncii, femeile in pozilii de decizie, mecanismele guvernamentale de promovare a femeii, evaluarea actualului proces legislativ din perspectiva genului, femeile 9i mass media, sectorul neguvernamental gi femeile etc. I

Femeile gi bdrba{ii in Bomdnia, Bucuregti, UNDP, GNS, in curs de aparifie

Programul Naliunilor Unite pentru Dezvoltare deruleazd, incepind cu luna mai 1999, un proiect realizat in colaborare cu Comisia Nalionald pentru Statisticd pentru alcdtuirea unor statistici pe baza indicilor de gen. Se preconize azd aparilia unui set de informalii actualizate pe dimensiunea de gen, care si se constituie intr-un instrument valoros la indemina guvernantilor in alcdtuirea politicilor sociale, dar gi pentru organizaliile neguvernamentale 9i pentru persoanele interesate in domeniul egalit5lii de gen gi al promovdrii femeilor. lntre domeniile avute in vedere se afld: popula[ia gi familia, ocuparea fortei de munc5, salarii, c6gtiguri 9i venituri, educalia, sdndtatea gi sdnitatea reproducerii, violen(a gi crima, viala publici gi participarea la conducere. I

Transitions, env i ro n ments, fe m i n ism i n international pol iti cs; Edited by Joan. W. Scott, Cora Kaplan, Debra Keates, New York, Routledge, 1997

Coleclia de eseuri coordonatd de cele trei editoare a plecat de Ia o problemd mult dezbdtutd in feminismul actual, aceea a universalizdrii perspectivei feminismului vestic.

Lucrarea doregte sd argumenteze c5, dimpotrivd, feminismul este un fenomen internafional, care implicd transmutalii gi adaptdri. Un capitol este dedicat feminismului ldrilordin EstulgiCentrul Europei, oferind o descriere a modului cum experien(ele

translations :

s0

culturale gi istorice aparte gi-au pus amprenta asupra felului in care feminismul gi problematica femeilor sunt percepute gi abordate in aceste ldri. I

f*AU4"

Discu[ia despre maternitate pe care o provoaci autoarea pleaci de la experienta unor categorii de persoane despre care se vorbegte rar in societatea romineasci. Este vorba maiales de femeile care aduc pe lume un copil firi a avea familie sau sprijinul unei familii. Ele sunt numite adesea "mame singure" gi sunt singure in lupta lor cu prejudecitile, cu judecata publici, cu tradiliile gi ipocrizia unei societiticare gtie prea pu[in despre experien(a lor. Cartea abordeazi problema "maternitd{iihaiducegti" dintr-o perspectivi multiplS, combindnd analiza eticl cu politicile sociale, psihologia

gisociologia.

Datoria de existenld: aspecte privind m ate rn itatea; Cristina $tefan, Bucuregti, Editura Arefeani, 1999

I

ln contextul unei disculii ample 9i controversate despre conservatorismul de stinga, autoarea introduce gi un capitoldespre "O societate feminizati".

Reludnd clasificiri ale experienlelor femeiegti gi feminine propuse cu alte ocazii Mihaela Miroiu analizeazd aspecte legate de situa[ia femeilor in RomAnia de azi pornind de la premiza ci experienlele femeilor in condilii patriarhale sunt asemanitoare cu cele ale persoanelor care triiesc in

regimuritotalitare.

So c i etatea retro, Mihaela Miroiu, Bucuregti, Editura Trei, 1999

I

Sfera politicii a publicat un numdr dublu dedicat feminismului. Se incearcd prin acest numir o cuprindere a cAtorva teme importante ale feminismului rominesc (sexismulin Rominia, femeile gi educa[ia, globalizarea, violenla domestici) cu ajutorul unor nume cunoscute in migcarea feministi romdneasci (Laura Grunberg, Cristina Cdrtdrescu llinca, Midilina Nicolaescu, $tefan Stinciugelu, Romina Surugiu).

Sfera politicii, Bucuregti, lnsitutu! de Cercetiri Politice 9i $tiinfe Economice, nr, 71,72, 1999

I

Sfera

ffi

Politicii

6 @

FEMINISM

Rubricd realizatd de Florentina BOCIOC

s1

M,t;4t

Florentina BOCIOC

Cristina

cAnrAnescu - rLtNcA

Lumini[a CONDEI

Doina DIMITBIU

Daniela Rovenfa FRUMU$ANI

Membri AnA, absolventd de filologie 9i politologie. in prezent este cercetitoare in cadrul Programului de Analizi a Comunicirii Politice la SNSPA gieditorialist politic alziarului Bursa. Last but not least, este mama loanei gi prietena mai multor Ane. I se pot imputa gregelile de tipar rdmase in textul revisteigi, intr-o oarecare misuri, defectele revisteiin ansamblu.

Luminifa asiguri secretariatul general al Societilii AnA gi al majoritdlii programelor derulate de aceasta. ln prezent ea este studenti a Facultdtii de Drept a Universitilii Hyperion din Bucuregti.

Mamd a uneifete, Doina a absolvit Facultatea de Medicind Generald din Bucuregtiin 1977. Acum lucreazd la Ministerul Muncii 9i Protecfiei Sociale. A colaborat la elaborarea unor lucrdri gi analize despre fo(a de muncd feminind, violen[a impotriva femeii, sdnitatea femeii, compararea 9i armonizarea legislafiei nalionale la standardele europene, ?n ceea ce privegte egalitatea dintre femeigi bdrbati.

Conferen{iar doctor gi decand a FacultS(ii de Jurnalism gi $tiintele Comunicirii; sustine cursuri giin cadrul $colii Nafionale de $tiinte Politice 9i Administrative. Autoare a peste 100 studiigiarticole publicate in reviste romAnegtigi internafionale, in domeniile: semioticd generalS gi aplicatS, pragmatici, retoricd, studii feministe.

Laura GRIJNBERG

Pregedinti a Societilii de Analize Feministe AnA, "vegnici" doctorandi in sociologie, profesor asociat la SNSPA, in cadrul masteratului de Studii de gen, specialisti de program la UNESCO-CEPES. O AnA un pic obositd, o mami cu remugciri, o femeie in ciutarea propriei identitdli.

lulia HA$DEU

Are 29 de ani. A facut studii de psihologie la Universitatea din Bucuregti gi este doctorandd in antropologie. A contribuit la elaborarea unui curs de introducere in studii feministe la Facultatea de $tiinle Politice din Universitatea Bucuregti. Pregitegte actualmente un memoriu de DEA in Etudes Femmes, la Universitatea Geneva.

Anca.JUGARU

SZ

Membrd AnA, documentaristd la CentrulAnA, absolventd a Faculti{ii de Sociologie - Psihologie din cadrul Universitd(ii Spiru Haret.

A terminat - cu mulli, mul{i ani in urmi - Cibernetica, a "computetizat", a "eliadezat", a "croitorit", a "copilirit", s-a "revoltat", giin fine a ajuns si cocheteze cu feminismul. A terminat Masteratul pe Studii de Gen la SNSPA - Bucuregti gi are ca preocupdri majore teologia feministd gi antropologia.

NAUx"

Scriitor, critic literar, analist politic, este leclor la Facultatea de litere din Universitatea Bucuregti. Mentor 9i director al revistei Obseruator Cultural. A conferenfiat la universitdli europene gi nord-americane. A publicat numeroase ci(i, studii, articole despre literatura romAni clasici gi contemporanS. A susfinut in mai multe ocazii legitimitatea unui feminism

lon Bogdan LEFTER

romAnesc.

Fondatoare a Societdfii de Analize Feministe AnA, profesoard gi decand a FacultSfii de $tiin{e Politice din cadrul $colii Na[ionale de $tiinle Politice gi Administrative. Doctor in filosofie, autoare a numeroase studii gi cd(i de filosofie feministi. A pus bazele institu(ionale ale primului masterat de Studii de gen din RomAnia (la SNSPA) giale unuicentru pentru studiide gen.

Mihaela MIROIU

Vdrsitoare convinsS, jumitate grecoaici jumdtate macedoneanci.

Etnolog, de douizeci de ani, la lnstitutul de Folclor, iar de zece ani gi directoare a Direcfiei Programe Etnologice la MuzeulJdranului Romdn.

Autoare a unor c5(i despre revolu{ia romAni din 1989, o istorie a Elisabetei Rizea din Nucgoara, o alti istorie a unei strdzi din Bucuregti, un ghid al

Irina NICOLAU

sdrbdtorilor romdnegti.

Coordonatoare a unui grup de ac(iuni culturale "Furnica".

A absolvit Academia de Studii Economice din Bucuregti, a infiin(at propria companie care ofera asisten[5 tehnici de cercetare gi instruire pentru proiectele UNDPA/VIP 9i EU/PHARE. Pentru ea, cheia problemeiin stabilirea 9i dezvoltarea afacerilor in Romania sunt investitorii striini.

Despina PASCAL

Cristina Popescu, doctor in psihologie, cercetitor gtiinfific principal, Laboratorul de cercetare de psihiatrie, Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof.Dr. A.Obregia", Bucuregti. Experienli de peste 20 de aniin domeniul psihologiei clinice, depresia reprezentAnd unul din principalele domenii de cercetare ale autoarei.

Cristina POPESCU

Membrd AnA, doctor in filosofie, actualmente director la Civic Education Project. Coordonatoare a volumului "Gen gi politicS", editura AnA.

Liliana POPESCU

Membri AnA, arhitecti, coordonatoare a Departamentului de publicalii al CentruluiAnA, prin "mAinile" Mihaelei au trecut "Gen 9i...", "Gazeta de Foigor" 9i revista AnALize. Se luptd vegnic cu computerele, cu diacriticele gi cu

Mihaela RABU

ilustratiile.

Este implicati activ in migcarea ecumenici din RomAnia gi Europa.

rubrici realizatd de Luminita CONDEI

s3

Editare computerizatd: Centrul AnA Tipar executat la Smafi Printing SRL

ISSN:1453-7559

:Numlr ap_lrut iu, sprifinUl,fi nanciar al Ambasadei Statelor Unite,Sltf fiSgricii ta Bucuresti prfn "Smatl Grants"