Educatie civica prin activitati extrascolare cu caracter interdisciplinar by Anca Tirca

P ro g ra m u l

P h a re 2 0 0 1

E d u c a ţ ie

C iv ic ă

E d u c a ţ ia

c iv ic ă

e x t r a ş c o la r e

E d it o r u l

m a t e r ia lu lu i:

C o n ţ in u t u l p o z iţ ia

a e le v ilo r

c u c a ra c te r

D a t a p u b lic ă r ii:

iu n ie

a c e s tu i

o f ic ia lă

S o c ie t a t e

C iv ilă -

d in g im n a z iu

C o m p o n e n ta

p r in a c t iv it ă ţ i

in t e r d is c ip lin a r

C e n tru l

E d u c a ţ ia

2000+

2004

m a t e r ia l

a U n iu n ii

n u r e p r e z in t ă

E u ro p e n e

În m o d

necesar

Educatia civică , prin activităţ i extrascolare , cu caracter interdisciplinar Ghid pentru profesori şi elevi Eleonora Rădulescu AncaxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA Tircă

J lI1 1 ~ llll~tl[~ll~~~ II

O O

Eleonora Rădulescu •. Anca Tîrcă

E d u c a ţ ia

c iv ic ă

ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

C\l

a e le v ilo r d in •

•

g l D 1 n a Z I U prm ZYXWVUTSRQPON a c tiv ită ţ i

~" ~

e x tr a ş c o la r e

c a r a c te r in te r d is c ip lin a r

~ ~

Q) ~

Ghid practic pentru profesori şi elevi

~ ~ ~ ~

POLIROM EDITURA EDUCAŢIA 2000+ 2004

Programul Phare 2001 Societate Civilă - Componenta Educatie Civică E D U C A Ţ IA C IV IC Ă A E L E V IL O R D IN G IM N A Z IU PROIECT jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA EXTRAŞC O LARE

CU CARACTER

P R IN

A C T IV IT Ă Ţ I

IN T E R D IS C IP L IN A R

Proiect coordonat de CENTRUL EDUCAŢIA 2000+, Bucureşti, tel. (021)212.07.80, fax (021)212.07.79, în parteneriat cu Inspectoratele Şcolare Judetene din judetele Brăila, Galati, Vrancea şi Casa Corpului Didactic Galati. Dezvoltarea capacităţ ii instituţ ionale a şcolilor gimnaziale de a desfăşura activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar care îşi propun explicit educaţ ia civică a elevilor. .

C u p r in s 5

INTRODUCERE

S c o p u l p ro ie c tu lu i:

L o c a liza re :

Proiectul este implementat în judetele Brăila, Galati şi Vrancea.

M a n a g e m e n tu l

p ro ie c tu lu i:

Coordonator proiect: Orventina Leu Asistent proiect: Emilia Lupu Experti: Anca Tîrcă Eleonora Rădulescu ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ©

Centrul Educaţ ia

2000+,

2004

www.polirom.ro

CAPITOLUL NEVOIA

DE EDUCAŢIE

CIVICĂ

1.1. Educaţ ia civică - repere generale 1.2. De ce educaţ ie civică/educaţ ie pentru cetăţ enie democratică? 1.3. Obiectivele 1.4. Educaţ ia

educaţ iei

pentru cetăţ enie

democratică

CAPITOLUL

civică în şcoaIă

1.5. Educaţ ie civică prin activităţ i extraşcolare

EDUCAŢIA

7 8

..................•...........................

2 PENTRU

DREPTURILE

OMULUI

2.1. Repere generale

Iaşi, B-dul Carol 1 nr. 4 ; P.O. BOX 266, 700506 Bucureşti, Bvdul LC. Brătianu nr. 6, et. 7, ap. 33, O.P. 37 ; P.O. BOX 1-728, 030174

2.2. Scopul

17 19

www.cedu.ro

CAPITOLUL

Editura EDUCAŢIA 2000+ Bucureşti, Str. Căderea Bastiliei nr. 33, Sector 1

EDUCAŢIE

Editura

POLIROM

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţ ionale a României:

2.3. Locul în curriculum 2.4. Implicare

şi actiune pentru drepturile

PRIN

SERVICII

ÎN BENEFICIUL

COMUNITĂŢII

3.1. Repere ale comunităţ ii 3.2. Parteneriatul 3.3. Rolul şcolii

E d u c a ţ ia c iv ic ă a e le v ilo r d in g im n a z iu p r in a c tiv ită ţ i e x tr a ş c o la r e c u c a r a c te r in te r d is c ip lin a r : g h id p r a c tic p e n tr u p r o fe s o r i ş i e le v i / Eleonora Rădulescu, Anca Tîrcă ; Iaşi: Polirom; Bucureşti, Educaţ ia 2000+, 2004

3.4. Serviciul

72 p., 21 cm

CAPITOLUL

973-681-648-6 973-86935-0-0

CIVICĂ

RĂDULESCU,ELEONORA

ISBN: ISBN:

omului

23 24

în beneficiul

3.5. Cum ne prezentăm

EDUCAŢIE

educaţ ional comunităţ ii

proiectele

4 CIVICĂ

CU ŞI PRIN

CONSILIUL

ELEVIWR

4.1. Ce este?

1. Tîrcă, Anca

4.2. Cum au loc întâlnirile?

372.832

4.3. Responsabilităţ i

379.8

4.4. Probleme

pe agendă

Printed

in ROMANIA CAPITOLUL 5 Redactare: Otilia Lăzărescu PROIECTELE DE EDUCAŢIE CIVICĂ ALE ŞCOLII Tehnoredactare: Luminiţ a Modoranu Concept copertă: Eugen Alexandru Gustea ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA5.1. Cadrul general al proiectelor de educaţ ie civică 5.2. Cerinţ e în proiectele de educaţ ie civică

38 38

5.3. Planul unei activităţ i 5.4. Elaborarea proiectului de educatie civică

41 .42

In tr o d u c e r e

CAPITOLUL 6 IMPLEMENTAREA,

MONITORIZAREA

ŞI EVALUAREA PROIECTELOR

6.1. Implementarea proiectelor 6.2. Monitorizarea şi evaluarea proiectelor

44 46

CAPITOLUL 7 OBIECTIVE, 7.1. 7.2. 7.3. 7.4. 7.5. 7.6. 7.7.

METODE, REZULTATE ÎN CADRUL PROIECTELOR

Obiectivele proiectului Beneficiarii proiectului Metodele proiectului Resursele proiectului Consecinte pozitive asupra grupurilor-ţ intă Rezultate şi produse Continuitate

48 49 50 51 52 53 53

CAPITOLUL 8 ACTIVITĂŢI ÎN PROIECTELE 8.1. 8.2. 8.3. 8.4. 8.5. 8.6. 8.7.

Alegerea Activităţ i Activităţ i Activităţ i Activităţ i Activităţ i Activităţ i

DE EDUCAŢIE CIVICĂ

activităţ ilor preliminare extraşcolare de educatie civică de susţ inere de monitorizare de evaluare de diseminare

CAPITOLUL 9 EFORT DE ECHIPĂ ŞI PARTENERIAT 9.1. 9.2. 9.3. 9.4.

Efort de echipă Interdisciplinaritate Parteneri în proiect Comunicarea în cadrul proiectului

CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

55 55 56 58 59 59 60

Transformarea societăţ ii româneşti într-o societate democratică presupune renaşterea spiritului civic, dezvoltarea civismului la nivel social, pregătirea unor cetăţ eni capabili să participe la dezvoltarea comunităţ ilor din care fac parte. Realizarea acestor obiective face necesară încurajarea educaţ iei civice şi, în mod special, a educaţ iei civice pe care o asigură fiecare şcoală. Încercând să răspundă acestor cerinţ e, reforma învăţ ământului românesc a creat un cadru general pentru acest tip de educaţ ie prin introducerea unor elemente de curriculum şcolar şi prin pregătirea profesorilor de specialitate. În ciuda acestor înnoiri introduse în sistemul de învăţ ământ în cursul ultimilor ani, educaţ ia civică realizată de şcoli nu reuşeşte încă să răspundă tuturor cerinţ elor legate de pregătirea elevilor ca buni cetăţ eni ai comunităţ ilor în care trăiesc. Chiar dacă educaţ ia civică asigurată prin curriculumul şcolar aduce o contribuţ ie foarte importantă, transformarea fiecărui elev într-un bun cetăţ ean presupune din partea fiecărei şcoli şi organizarea unor activităţ i extraşcolare. Asemenea activităţ i sunt menite să : -

completeze în mod armonios activităţ ile cu caracter curricular ; dea elevilor posibilitatea să exerseze practici democratice în şcoală şi în comunitate; implice profesori de diferite discipline într-un efort interdisciplinar ; contribuie la rezolvarea unor probleme ale şcolii şi ale comunităţ ii; atragă participarea şi sprijinul membrilor din comunitate.

Activităţ ile extraşcolare ce presupun educaţ ia civică a elevilor reprezintă strategii educative flexibile care trebuie să fie rodul unor proiecte create în 62 fiecare şcoală şi pot fi propuse ca modele de bune practici şi pentru alte şcoli. 63 Prin organizarea acestui tip de activităţ i, unităţ ile şcolare pot să îndeplinească 64 un rol important în: renaşterea spiritului civic, valorificarea resurselor locale, 68 dezvoltarea unor comunităţ i civilizate. Proiectul "Educaţ ia civică a elevilor din gimnaziu prin activităţ i extraşcolare 69 cu caracter interdisciplinar", desfăşurat în 12 şcoli-pilot din judeţ ele Brăila, 71 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA Galaţ i, Vrancea, a demonstrat că şcolile gimnaziale pot organiza acţ iuni extraşcolare care încurajează iniţ iativa elevilor în sensul valorificării inovaţ iilor şi resurselor locale şi al rezolvării unor probleme ale comunităţ ii.

Prezentul ghid porneşte de la experienţ ele proiectului mai sus-menţ ionat şi este destinat profesorilor şi elevilor care sunt hotărâţ i să se implice în dezvoltarea educaţ iei civice şi să organizeze activităţ i extraşcolare centrate pe transformarea elevilor în buni cetăţ eni, capabili să înţ eleagă şi să susţ ină dezvoltarea comunităţ ilor din care fac parte.

Capitolul 1 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA N E V O IA D E E D U C A Ţ IE

C IV IC Ă

Se vorbeşte tot mai mult în ultimul timp de educaţ ia civică drept un obiectiv esenţ ial al demersurilor educaţ ionale, tot mai multe studii, cercetări şi rapoarte ale unor organizaţ ii internaţ ionale de prestigiu incluzând abilităţ ile şi atitudinile de cetăţ ean responsabil printre cele mai importante finalităţ i ale educaţ iei contemporane. Comisia de educaţ ie pentru secolul XXI din cadrul UNESCO o consideră chiar o prioritate pentru prezent şi viitor, necesară fiecăruia dintre noi. Avem nevoie de educaţ ie civică pentru a ne informa despre comunitatea şi societatea în care trăim, pentru a înţ elege relaţ iile dintre indivizi, dintre indivizi şi stat, pentru a conştientiza rolul pe care îl avem în societate, pentru a ne cunoaşte drepturile şi responsabilităţ ile şi, mai ales, pentru a învăţ a cum putem participa la conducerea societăţ ii şi cum putem acţ iona eficient pentru binele ei.

1 .1 . E d u c a t ia

c iv ic ă - r e p e r e g e n e r a le

"Educaţ ia civică sau educaţ ia pentru cetăţ enie îşi propune să ofere fiecărui om acele cunoştinţ e şi mijloace de acţ iune care să-i permită o participare efectivă la treburile «cetăţ ii» în sistemul democraţ iei directe sau reprezentative. " (Dakmara Georgescu)jihgfedcbaZY E d u c a ţ ia c iv ic ă :

• • • •

•

ne asigură informaţ ii/cunoştinţ e despre om şi societate, despre relaţ iile dintre stat şi indivizi, relaţ iile dintre indivizi etc. ; ne arată care sunt valorile unei societăţ i; ne formează capacitatea de a înţ elege şi aprecia ceea ce se întâmplă în societate; ne dă posibilitatea să reflectăm (analiză, înţ elegere, apreciere) asupra omului şi societăţ ii - a analiza faptele care se petrec în viaţ a oamenilor, a înţ elege ce simt, ce gândesc şi ce pot face oamenii în diferite situatii, a aprecia faptele, întâmplările, situaţ iile ca fiind bune sau rele, de dorit sau de evitat, permise sau interzise; ne dă puterea de a-i controla pe conducători şi de a acţ iona eficient în societate (M. Lăcătuş).

E d u c a ţ ia c iv ic ă o fe ră p o sib ilita te a d e a d isc u ta d e sp re :

• • • •

modul în care este constituită şi funcţ ionează societatea ; rolul fiecăruia dintre noi în cadrul ei ; valorile ei importante - ceea ce o societate preţ uieşte în mod deosebit; modurile în care putem acţ iona şi în care ne putem comporta în viaţ a socială.

E d u c a ţ ie •

• •

•

c iv ic ă e fic a c e în se a m n ă :

R e sp o n sa b ilita te

liberă

trebuie

să se asigure că cetăţ enii ei cunosc bine teoria şi practica Democraţ ia nu este o maşină care funcţ ionează de la sine, ci trebuie reprodusă cu conştiinciozitate generaţ ie după generaţ ie. Astfel, cu atât mai necesar ni se pare efortul de a educa tinerii pentru democraţ ie, la noi, unde trebuie recuperat cât mai rapid h a n d ic a p u l d e c iv ism al societăţ ii, produs de regimul totalitar ("România are 23 de milioane de locuitori, dar foarte puţ ini cetăţ eni, prin urmare trebuie să se facă evoluţ ia de la condiţ ia de locuitor la cea de cetăţ ean care ştie că are drepturi şi responsabilităţ i" - Dorin Tudoran).

democraţ iei. m o ra lă şi so c ia lă - xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA copilul învaţ ă să aibă încredere în sine, să

se comporte responsabil în şcoală şi în afara ei, faţ ă de autorităţ i şi faţ ă de cei din jur se pun în discuţ ie conceptul de dreptate, atitudinile faţ ă de reguli, procesul de luare de decizii, problemele sociale care îi afectează, atitudinea anumitor grupări/partide politice etc.); responsabilitatea ca o virtute morală esenţ ială implică să îţ i pese de alţ ii, să prevezi ce efect au acţ iunile tale asupra celorlalţ i, să înţ elegi şi să iei în calcul consecinţ ele acţ iunii tale asupra celorlalţ i. Im p lic a re în c o m u n ita te - copilul învaţ ă să-şi cunoască şi să-i pese de locul în care trăieşte; performează servicii în beneficiul comunităţ ii. "A lfa b e tiza re p o litic ă " - demersul vizează cunoştinţ e, abilităţ i şi valori necesare pentru a fi eficienţ i în viaţ a publică (cunoaşterea problemelor economice şi sociale, pregătirea pentru lumea muncii, alocarea resurselor publice, taxele etc.); respectivele probleme se pun în discuţ ie, se exprimă opinii, se dezvoltă idei şi se iau atitudini. Înţ elegerea u n o r c o n c e p te -c h e ie precum: - democraţ ie şi tiranie; - cooperare şi conflict; - egalitate şi diversitate; - libertate şi ordine; - individ şi comunitate; - putere şi autoritate; - drepturi şi responsabilităţ i; - justiţ ie şi lege.

Educaţ ia civică într-o societate democratică trebuie să asigure promovarea idealurilor democraţ iei şi ataşamentul faţ ă de valorile şi principiile acesteia; educaţ ia civică este de fapt educaţ ie pentru democraţ ie.

1.2. De ce educaţ ie civică/educaţ ie pentru cetăţ enie democratică? Democraţ ia se impune în prezent ca model politic şi social în întreaga lume. Pentru n o ile d e m o c ra ţ ii (este şi cazul României), succesul de lungă durată al eforturilor de democratizare depinde în mare măsură de gradul în care cetăţ enii îşi însuşesc principiile, practicile şi valorile democraţ iei. E d u c a ţ ia p e n tru c e tă ţ e n ie d e m o c ra tic ă este o necesitate şi pentru ţ ările cu tra d iţ ii îndelungate în acest sens, unde, de multe ori, democraţ ia este considerată

un lucru de la sine înţ eles şi cu care oamenii s-au obişnuit. In aceste ţ ări, există programe ample de educaţ ie şi se acordă o mare atenţ ie "învăţ ării democraţ iei" de către fiecare generaţ ie, în ideea că orice societate care doreşte să rămână

Pe de altă parte, procesul de g lo b a liza re a indus necesitatea pregătirii tinerilor din toate ţ ările lumii pentru a face faţ ă numeroaselor probleme ale lumii contemporane şi a găsi soluţ ii comune pentru viitorul omenirii : • rasism, încălcări ale drepturilor omului, agravarea inegalităţ ilor ; • degradarea mediului, exploatarea dezastruoasă a resurselor naturale ; • mondializarea economiei, creşterea decalajului economic între ţ ări, accentuarea sărăciei în ţ ările în curs de dezvoltare etc. ; • dezvoltarea fără precedent a tehnologiei informaţ iei, trecerea de la societate a industrială la cea informaţ ională; • lipsa solidarităţ ii la nivel de societate şi o apatie generală faţ ă de problemele comunităţ ii.

1.3. Obiectivele educaţ iei pentru cetăţ enie democratică În general, educaţ ia pentru cetăţ enie democratică urmăreşte dezvoltarea unei societăţ i mai bune prin promovarea unor concepte/valori de bază precum egalitatea, demnitatea, solidaritatea, participarea, libertatea, dreptatea, pacea (Hugh Starkey, 1996). Demersul vizează formarea b u n u lu i c e tă ţ e a n , în sensul transmiterii de c u n o ştin ţ e , dezvoltării de d e p rin d e ri şi a titu d in i care să-i permită individului să perceapă şi să înţ eleagă modul în care societatea trebuie să funcţ ioneze şi să contribuie la ameliorarea societăţ ii respective. APLICAŢIE 1. Individual, realizaţ i o listă cu caracteristicile pe care trebuie să le aibă o persoană pentru a fi considerată un bun cetăţ ean al societăţ ii în care trăieşte. 2. Discutaţ i în grupul de colegi şi lărgiţ i lista. 3. În grup, împărţ iţ i caracteristicile din listele individuale în trei categorii: CUNOŞTINŢE 4. Comparaţ i

DEPRINDERI

listele dumneavoastră

cu cea prezentată

ATITUDINI mai jos.

C e tă ţ e n ii tre b u ie să c u n o a sc ă

• • • • • •

şi să tn ţ e le a g ă

xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

T R IU N G H IU L

legislaţ ia, structurile politice, sistemele politice; drepturile şi responsabilităţ ile cetăţ enilor; istoria democraţ iei, instituţ ii şi practici democratice; concepte morale sau politice - bine, rău, dreptate, cinste, putere, autoritate, conflict etc. ; natura diversităţ ii; probleme legate de dezvoltarea societăţ ii şi mediul înconjurător, chestiuni de actualitate şi evenimente la nivel local, naţ ional, european şi internaţ ional etc.

C D A ZYXWVUTSRQPONMLKJIHG

@ u n o ş t i n t e ZYXWVUTSRQPON \

C e tă ţ e n ii tre b u ie să fie c a p a b ili:

• • • • • • • • •

să comunice, să argumenteze puncte de vedere, să exprime o opinie clar şi concis; să gândească critic, să ia decizii ; să explice, să analizeze; să-şi apere drepturile, să apere drepturile altora; să asculte puncte de vedere diferite, să negocieze, să soluţ ioneze paşnic conflictele; să identifice problemele, să-şi asume responsabilităţ i, să contribuie la schimbări; să interacţ ioneze, să coopereze cu ceilalţ i, să influenţ eze şi să participe la schimbare; să folosească critic mass-media pentru a obţ ine informaţ ii; să recunoască forme de manipulare etc.

C e tă ţ e n ii tre b u ie

A C Ţ IU N E

@ e p r in d e r i

•

să fie :

• • • • • • •

toleranţ i faţ ă de alte puncte de vedere şi alte persoane; cinstiţ i, generoşi, săritori, atenţ i faţ ă de cei din jur; corecţ i în relaţ iile cu ceilalţ i; imparţ iali în aprecieri, curajoşi în exprimarea unui punct de vedere; implicaţ i în viaţ a comunităţ ii, a societăţ ii ; angajaţ i activ în procesul democratic; ataşaţ i ideii de a respecta regulile şi legile etc. (Keen şi Tîrcă, 1999).

•

Triunghiul CDA ne arată că educaţ ia pentru cetăţ enie democratică nu înseamnă numai a le transmite elevilor noştri anumite informaţ ii. In fo rm a /ia , fă ră a b ilita te a d e a o fo lo si e fic ie n t, nu este relevantă şi devine plictisitoare pentru majoritatea elevilor, iar ceea ce este considerat plictisitor este catalogat ca ne important şi, prin urmare, nu va fi folosit.

•

@ titu d in i

Scopul demersului este a c tiu n e a c iv ic ă , pentru că se doreşte ca informatia transmisă să fie folosită pentru a contribui la binele societăţ ii. O persoană care este interesată doar de propriile sale probleme şi nu participă cu nimic la viaţ a comunităţ ii/societăţ ii în care trăieşte nu poate fi considerată a fi un bun cetăţ ean. De asemenea, este încurajată participarea unor cetăţ eni informati şi responsabili. Triunghiul ne arată că există o le g ă tu ră p u te rn ic ă în tre c u n o ştin ţ e , d e p rin d e ri şi a titu d in i: aşa cum cunoştinţ ele singure nu sunt de ajuns pentru a actiona, la fel se întâmplă şi cu deprinderile şi atitudinile. Un demers didactic de calitate va avea în vedere dezvoltarea simultană în cele trei direcţ ii.

De exemplu, pentru a realiza o schimbare practicile guvernamentale : ~

a legislaţ iei

sau una care ţ ine de

n u e ste d e a ju n s să vrei.. . ... d a c ă îţ i lip se şte capacitatea

d e a o fa c e ;

n u e ste d e a ju n s să ai capacitatea să im p le m e n te zi ... d a c ă n u cunoşti le g isla ţ ia c u re n tă ;

sc h im b a re a ...

n u e ste d e a ju n s să cunoşti le g ile în d o m e n iu lc u m ... d a c ă tţ i lip se şte dorinţ a d e a -l sc h im b a .

fu n c ţ io n e a ză

siste m u l ...

1.4. Educaţ ia civică ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA î n şcoală Abilităţ ile de buni cetăţ eni se formează în familie, în comunitate, prin mass-media etc. Rolul important şi major în acest sens îi revine însă şcolii, care trebuie să se asigure că : • •

•

educaţ ia civică este un demers care începe de la vârste mici şi se continuă pe tot parcursul procesului de educaţ ie; ea se realizează nu numai în cadrul orelor de educaţ ie/cultură civică, ci şi prin activităţ i extraclasă, în cadrul tuturor disciplinelor de studiu, într-un efort crosscurricular ; modul în care funcţ ionează şcoala şi relaţ iile existente între membrii comunităţ ii şcolare este bazat pe valori civice.

Rolul final al şcolii este şi acela de a pregăti cetăţ eni responsabili care ştiu să analizeze probleme controversate, să influenţ eze politicile publice, să-şi asume responsabilităţ i, să-şi exprime opinia. Şcoala trebuie să-i înveţ e pe elevi să participe la viaţ a comunităţ ii, să le pese de lumea în care trăiesc.

Formarea unor buni cetăţ eni presupune demersuri educaţ ionale mai ample care să implice jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA p ro fe so ri d e d ife rite d isc ip lin e în a c tiv ită ţ i p ro ie c ta te şi d e sfă şu ra te p rin tr-u n e fo rt in te rd isc ip lin a r. Abilităţ ile şi atitudinile necesare funcţ ionării cu succes într-o societate democratică (comunicare, lucru în echipă, rezolvare de probleme, participare la viaţ a comunităţ ii, aprecierea diferenţ elor etc.) nu pot fi formate şi dezvoltate decât printr-o acţ iune concertată şi bine planificată la nivelul şcolii, în care elevii să aibă ei înşişi posibilitatea să exerseze practici democratice în şcoală şi în comunitate. Pentru a eficientiza demersurile de gimnaziale, credem că este nevoie de :

educaţ ie

S c h im b ă ri la n iv e lu l p ro fe so ru lu i (atitudini, roluri etc.). S c h im b ă ri în c lim a tu l şc o lii (democratizarea cooperare etc.). În c u ra ja re a p a rtic ip ă rii e le v ilo r (consiliul întâlniri regulate, responsabilităţ i etc.).

civică

metode,

şcolii

lucru în echipă,

şcolii, elevilor,

la nivelul

relaţ ii

noi

de respect

negocierea

şi

regulilor,

Comentaţ i citatul de mai jos şi organizaţ i cu colegii o dezbatere pe marginea lui:

O rg a n iza re a d e a c ţ iu n i e x tra c la să (prin efort interdisciplinar şi care vizează participarea elevilor, educaţ ia în afara şcolii, implicare în viaţ a comunităţ ii, experienţ e de muncă etc.).

,,0 şcoală bună este cea care garantează minima civilizaţ ie a absolventilor în sensul unui comportament de bun cetăţ ean." (Andrei Pleşu)

In iţ ie re a u n o r a b o rd ă ri c ro ssc u rric u la re (comunitate strategică în planul de dezvoltare etc.).

profesională,

P ra c tic a re a u n u i m a n a g e m e n t p a rtic ip a tiv (implicarea comunităţ ii şcolare în luarea deciziilor).

tuturor

APLICAŢIE În prezent, educaţ ia civică în şcoli rămâne totuşi lacunară într-un context în care a devenit o necesitate stringentă, deoarece: • nu există o politică coerentă în domeniu la nivel naţ ional ; • şcoala însăşi nu are scopuri strategice în acest sens; • se realizează punctual, prin activităţ i mai mult sau mai puţ in de amploare; • rareori se evaluează/se reflectează asupra activităţ ilor de educaţ ie civică; • şcolile nu au practici şi procedee democratice ; • vocea elevilor în şcoli este aproape inexistentă sau de faţ adă; • metodele tradiţ ionale predomină în lecţ iile de la clasă; • profesorul nu are un demers didactic adecvat care să conducă la dezvoltarea de abilităţ i şi atitudini de buni cetăţ eni.

ţ inta

membrilor

swar

1. În cadrul unor întâlniri comune profesori-elevi, realizaţ i o analiză (Strengths - puncte tari, Weaknesses - puncte slabe, Opportunitiesoportunităţ i şi Threats - ameninţ ări) a educaţ iei civice în şcoala dumneavoastră. Punctele tari şi cele slabe se referă la interiorul organizaţ iei, oportunităţ ile şi ameninţ ările se referă la exteriorul organizaţ iei. 2. Identificaţ i posibile căi/modalităţ i de acţ iune pentru a optimiza educaţ ia civică la nivelul şcolii.

1 .5 . E d u c a ţ ie

c i v i c ă p r i n a c t i v i t ă ţ i e x t r a ş c o l a r e xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ~ predarea limbii engleze de către elevi ai şcolii copiilor din centrele de zi ; În condiţ iile creşterii fără precedent a informaţ iilor dobândite în afara şcolii, efectuarea temelor cu copiii din centrele de zi ; este nevoie de o jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA a b o rd a re h o listic ă a e d u c a ţ ie i, în sensul că şcoala trebuie să-şi vizite la centre cu bolnavi seropozitivi ; redefinească rolurile, structurile, concepţ ia procesului didactic preluând vizite la domiciliul bătrânilor bolnavi şi fără ajutor (pentru cumpărături, elemente din educaţ ia nonformală şi informală şi transferând, la rândul ei, curăţ enie, citit presa etc.) ; elementele educaţ iei formale în aria educaţ iei nonformale. realizarea unei pagini web a oraşului; E d u c a ţ ia e x tra şc o la ră , definită ca educaţ ia urmărită în afara sistemului înfi~nţ area unui centru de petrecere a timpului liber pentru grupuri defaşcolar, într-o manieră regulată sau intermitentă (Teodor Cozma), capătă din

• • • •

această perspectivă un rol foarte important persoane de succes ale societăţ ii. Avantajele educaţ iei • • • • •

extraşcolare

în formarea

elevilor

ca viitoare

sunt multiple:

are un raport de complementaritate cu educaţ ia formală; se caracterizează prin varietate şi flexibilitate; permite diferenţ ierea conţ inuturilor şi a tehnicilor de lucru ; conţ inuturile urmăresc desfăşurarea unei activităţ i cu caracter formativ; activitatea se desfăşoară în colaborare cu părinţ ii, instituţ iile din comunitate etc. ; se desfăşoară în şcoală sau în afara ei ; demersul este realizat din perspectiva pluri- şi interdisciplinară, ceea ce permite favorizarea spiritului democratic, a interesului pentru viaţ a socială şi politică, grija faţ ă de mediu etc.

• •

• • vonzate ;

•

• • • • • •

strângere de fonduri pentru o familie săracă; realizarea unui container ecologic ; înfiinţ area unui grup ecologist care să acţ ioneze pentru curăţ enia zonei . voluntariat al elevilor în serviciile publice; , amenajarea unui parc de joacă; activităţ i de educaţ ie pentru drepturile omului; întâlniri cu persoane-resursă din comunitate pentru o informare despre problemele comunităţ ii şi căile de rezolvare a acestora.

În acest sens, a c tiv ita te a e x tra şc o la ră c a re in tră în a trib u ţ ia şc o lilo r c o n stitu ie o o p o rtu n ita te c a re tre b u ie v a lo rific a tă în d ire c ţ ia eficientizării şi focusării ei pe educaţ ia civică a elevilor.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA -· A P L I€ A Ţ IE -----------------------

Completaţ i lista de mai jos cu alte exemple de activităţ i extraclasă de educaţ ie civică, desfăşurate în şcoala dumneavoastră/în alte şcoli din zonă: • • • • •

ajutor pentru grădiniţ a din cartier: donaţ ie de jucării, realizarea unei "cărţ i mari" (big book) ; şcoală de week-end - organizarea de activităţ i la sfârşit de săptămână pentru grupuri defavorizate; colectarea unei sume de bani destinate cumpărăturilor de Paşti (maşină de spălat, combină muzicală) pentru bătrânii unui centru din Arad; organizarea unui marş pentru pace; colectă de haine, jucării, rechizite pentru copiii din centrele de zi, orfelinate, grădiniţ e;zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

-----------------------

2.2. Scopul

Capitolul 2 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA E D U C A Ţ IA

P E N T R U D R E P T U R IL E

OM ULUI

2.1. Repere generale Există în prezent o preocupare deosebită în ceea ce priveşte educaţ ia pentru drepturile omului, ca parte componentă a educaţ iei civice. Aceasta se realizează în mai multe direcţ ii :

1. EducatiajihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA d e sp re drepturile omului, care constă în : • •

•

înţ elegerea conceptelor-cheie - dreptate, libertate, egalitate, democraţ ie, solidaritate, drepturi, responsabilităţ i etc. ; cunoaşterea istoricului drepturilor omului şi a principalelor instrumente internaţ ionale care asigură protecţ ia drepturilor omului - Declaraţ ia Universală a Drepturilor Omului (DUDO), Convenţ ia Naţ iunilor Unite a Drepturilor Copilului, Convenţ ia Europeană privind Protecţ ia Drepturilor Omului şi a Libertăţ ilor Fundamentale; cunoaşterea organizaţ iilor locale, nationale şi internaţ ionale care apără drepturile omului.

2. Educatia •

• •

•

omului,

care constă

p e n tru drepturile

omului,

APLICATIE Citiţ i şi comentaţ i

cu colegii următorul

citat:

"E mai bine ca profesorii să nu pună în discuţ ie inegalităţ ile din lumea în care trăim dacă nu-i fac pe elevii lor să creadă că pot acţ iona pentru a le atenua sau chiar a le elimina." (Patricia Dye, profesor)

în :

crearea în şcoală a unui mediu educativ în care structurile, metodele şi relaţ iile ce operează în procesul de predare-învăţ are să reflecte valorile drepturilor omului; existenţ a unor relaţ ii de colaborare şi respect reciproc între membrii comunităţ ii şcolare - un curriculum ascuns care să reflecte valorile; folosirea unor metodologii interactive care să încurajeze dialogul, cooperarea, exprimarea opiniilor, argumentarea ideilor, gândirea critică etc.

3. Educatia •

în drepturile

Educaţ ia pentru drepturile omului este importantă pentru : a) a preveni încălcări ale drepturilor omului la nivel local/naţ ional/regional/ mondial; b) a-i pregăti pe tineri pentru viaţ a într-o societate democratică în sensul: • depăşirii dezinteresului şi apatiei faţ ă de politic; • posibilităţ ii de a participa la procesul de luare a deciziilor; • întăririi societăţ ii civile prin înţ elegerea rolului grupurilor de presiune, a dezbaterilor publice etc. ; • rezolvării conflictelor într-un mod paşnic; • combaterii intolerantei, rasismului, violenţ ei, terorismului etc. c) a-i pregăti pe tineri pentru viaţ a într-o comunitate internaţ ională în care promovarea drepturilor omului este o condiţ ie a înţ elegerii şi cooperării.

care constă

în :

derularea unor acţ iuni concrete în comunităţ ile locale, care să vină în sprijinul promovării şi susţ inerii drepturilor omului; încurajarea unor luări de poziţ ie pentru apărarea drepturilor omului.

APLICAŢIE În grupuri, discutaţ i cu colegii şi încercaţ i să răspundeţ i la întrebările de mai jos, prin care analizaţ i în ce măsură elementele fundamentale ale unei culturi democratice, a drepturilor omului, sunt prezente în şcoala dumneavoastră. Dacă veţ i constata că "temperatura drepturilor omului" în şcoală este una scăzută, identificaţ i şi puneţ i în practică măsuri de îmbunătăţ ire a stării de fapt.

1. Domnia

legii

•

Cine elaborează regulile în şcoală? (Dacă răspunsul este "directorul", consideraţ i acest lucru corect?) • Regulile se aplică tuturor, în mod egal? • Profesorii sunt supuşi aceloraşi reguli ca şi elevii lor? • Ar trebui să fie supuşi aceloraşi reguli? (De exemplu, îşi cer scuze dacă -1.ntârzie la ore? Îi ascultă întotd~u~~ elevi când ~@.a .!!..s~dres~ză ?

Este important ca demersurile de educaţ ie să conţ ină toate cele trei direcţ ii pentru a se asigura o abordare inclusivă de calitate. Simpla cunoaştere a drepturilor omului nu are nici un efect dacă demnitatea persoanei, drepturile elevilor/profesorilor nu sunt respectare în procesul de educaţ ie şi nu se acţ ionează pentru a preveni încălcări ale acestora în viaţ a de zi cu zi.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

~2. -Răspunderea/controlul - - - - - - - -abuzului - - -de-putere - - - - - - - - - - - xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA •

• • • •

Există anumite persoane (de exemplu, părinţ ii) faţ ă de care şcoala are datoria să fie răspunzătoare, dar care, în fapt, au puţ ină influenţ ă asupra politicilor şi practicilor acesteia? Există favoritism sau corupţ ie în cadrul şcolii? Uneori, profesorii abuzează de puterea şi autoritatea pe care o au asupra elevilor? Există mecanisme/proceduri la nivel de şcoală la care elevii pot face apel în cazul unor abuzuri? Cadrele didactice au posibilitatea să-şi manifeste nemulţ umirea faţ ă de anumite practici din şcoală?

3. Drepturi Consideraţ i că în şcoală sunt respectate toate drepturile elevilor? De exemplu: • Libertatea opiniei - se simt elevii liberi să-şi exprime opinia? • Demnitatea umană - sunt elevii umiliţ i în clasă? • Toleranţ a? Nondiscriminarea? • Există manifestări de viole-nţ ă fizică sau verbală? 4. Dreptate/egalitate • • • •

Sunt toţ i elevii trataţ i în mod egal? Sancţ iunile pentru indisciplină sunt corecte? Sunt ele aplicate corect şi sunt aceleaşi pentru toţ i elevii ? Sunt elevii consideraţ i nevinovaţ i până când le este dovedită vina? Au posibilitatea să reclame actele de violenţ ă ?

5. Transparenta ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

•

• •

Regulile şcolii sunt cunoscute de toţ i elevii? Dar de părinţ i? Sunt politicile şi deciziile şcolii făcute publice înainte de a fi aplicate? Există condiţ ii/ocazii ca orice membru al comunităţ ii şcolare să-şi facă publice anumite probleme?

6. Participare/implicare

• • • •

în luarea

deciziilor

Există oportunităţ i pentru ca profesorii, elevii sau părinţ ii să influenţ eze politicile şcolii? Sunt ele valabile pentru toţ i membrii grupului respectiv? Sunt membrii comunităţ ii şcolare consultaţ i în chestiuni care îi vor afecta direct? Sunt încurajaţ i să participe la viaţ a şcolii ?

Măsuri:

2.3.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA L o c u l în c u r r ic u lu m

o mare

parte din responsabilitatea educaţ iei pentru drepturile omului trebuie să revină şcolilor, atât în cadrul curriculumului formal, cât şi prin modul lor de funcţ ionare ca instituţ ii şi prin activităţ ile extraşcolare pe care le organizează. Este tot mai mult acceptată ideea că demersul educaţ iei pentru drepturile cro sscu rricu la r; deoarece cunoştinţ ele, deprinderile şi omului trebuie să fie unuljihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA atitudinile vizate nu se pot forma prin predarea unei discipline specifice (educaţ ie/ cultură civică), ci în cadrul unui întreg proces didactic şi instructiv şcolar. Pentru aceasta este nevoie ca în şcoli să se dezvolte o adevărată c o m u n ita te p ro fe sio n a lă a cadrelor didactice, care să permită raportarea la un set comun de valori, colaborarea, lucrul în echipă, dialogul şi schimbul de experienţ ă. Şcoala însăşi trebuie să aibă o politică specifică prin care să urmărească includerea educaţ iei pentru drepturile omului în curricula instituţ iei. Curriculumul n o n fo rm a lo fe ră , de asemenea, variate modalităţ i de educaţ ie pentru drepturile omului, la care ne vom referi în paragraful cu privire la implicare şi acţ iune. APLICAŢIE

Analizaţ i sugestiile de mai jos, referitoare la introducerea drepturilor omului în conţ inuturile unor discipline de studiu, şi completaţ i lista: Istorie: • • • •

documente: Magna Charta, Declaraţ ia de independenţ ă a SUA, Declaraţ ia drepturilor omului etc. ; evenimente majore/perioade importante: războaie, colonialism, nazism, comunism etc. ; figuri istorice: Martin Luther King, Abraham Lincoln etc. ; dezvoltarea ideilor democratice, a sistemelor de învăţ ământ etc.

Geografie: •

sărăcia de la periferiile marilor oraşe, degradarea oamenilor, efectul dezvoltării economice etc.

mediului

şi sănătatea

Literatură: • •

textele literare sunt resurse excelente pentru abordarea unor probleme privind încălcări/respectări ale drepturilor omului; cărţ i recomandate: J u rn a lu l A n n e i F ra n k , F e rm a a n im a le lo r, O zi d in v ia ţ a lu i [v a n D e n iso v ic i etc.

,Matematică: - - - - - - - - - - - - - - - - -. - - - - - - - - - xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA • R e liza re a u n e i p ic tu ri m u ra le prin care să se ilustreze articolele din DUDO. •

statistici - interpretarea critică a cifrelor din presă etc.

Limbi străine: •

•

studiul unor aspecte de viaţ ă din alte ţ ări (de exemplu, un text scurt despre modalităţ i de luptă împotriva rasismului în Anglia poate fi folosit pentru a preda un vocabular nou); corespondenţ a cu copii din alte ţ ări, pe teme specifice.

Biologie: •

mitul superiorităţ ii de rasă (după jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA F irst S te p s - A M a n u a l o n H u m a n R ig h ts E d u c a tio n , AI).

• •

• • •

• •

2.4. Implicare şi acţ iune pentru drepturile omului Elementul esenţ ial al educaţ iei pentru drepturile omului îl constituie organizarea unor activităţ i extraşcolare prin care elevii să se implice direct în promovarea, apărarea, protejarea drepturilor în comunităţ ile în care trăiesc. Prin astfel de activităţ i, ei îşi dezvoltă abilităţ i şi atitudini de cetăţ ean activ şi contribuie eficient la creşterea calităţ ii vieţ ii din comunitatea respectivă. Experienţ ele în acest domeniu sunt variate şi numeroase; am selectat câteva care s-au dovedit practici de succes în şcoli din ţ ară şi din străinătate: •

•

• • •

Declaraţ ia Universală a Drepturilor Omului (DUDO) pentru toţ i - au fost realizate c o p ii a le D U D O (pe o singură pagină, sub formă de semne de carte, broşuri etc.) ce au fost distribuite în locuri publice - poştă, biblioteci, şcoli, poliţ ie, gări etc. Un c a le n d a r a l d re p tu rilo r o m u lu i - au fost selectate 2-3 articole din DUDO pentru fiecare lună din an şi au fost corelate cu sărbători locale, nationale, internaţ ionale (de exemplu, articolul 23 din DUDO a fost prezentat în luna mai). Organizarea unor a te lie re d e fo rm a re pentru părinţ i, asistenţ i sociali, poliţ işti, sindicate, asistenţ i medicali etc. Organizarea unor "colţ uri" ale drepturilor o m u lu i/c lu b u ri d e d re p tu rile o m u lu i în şcoli. Organizarea de sp a ţ ii a le d re p tu rilo r o m u lu i în sat, oraş, cartier etc. (într-o sală de întâlniri, o galerie de artă, un avizier dintr-un loc public etc.), ce pot fi folosite ca locuri de exprimare a experienţ ei personale legate de drepturi.

• • • • • •

• •

Organizarea de sp e c ta c o le legate de drepturile omului şi prezentarea lor unui public divers - pe stradă, în săli de spectacol, şcoli etc. Organizarea de c o n c u rsu ri de desene/afişe, poezie, eseuri, pe teme de drepturi ale omului. Concurs sportiv "Cupa Drepturilor Omului". U n tu rn e u al unei trupe de teatru, muzică etc., prin care să se promoveze drepturile omului. Întâlniri cu p e rso n a lită ţ i care militează pentru drepturile omului. Publicarea de a rtic o le în p re sa lo c a lă /sta b ilire a unei rubrici permanente dedicate problematicii drepturilor omului. E m isiu n i ra d io /T V pe teme specifice. Editarea unei p u b lic a ţ ii c u te m a tic ă sp e c ific ă . Introducerea unor teme de drepturile omului/articole din DUD O pe e tic h e te le unor produse foarte solicitate. Organizarea unui F e stiv a l lo c a l a l d re p tu rilo r o m u lu i. Seri de lectură/vizionări de filme la b ib lio te c a din localitate. Un "autobuz al drepturilor omului" care să circule în zonele rurale şi să ducă informaţ ii, materiale, persoane-resursă. Organizarea unei e x p o ziţ ii m o b ile pe teme de drepturile omului. Conceperea de sc riso ri către autorităţ i prin care se face publică poziţ ia în legătură cu un caz/problemă de încălcare a drepturilor omului. V o lu n ta ria t pentru o organizaţ ie locală cu activitate în domeniul drepturilor omului. Activităţ i de strâ n g e re d e fo n d u ri pentru persoane defavorizate din comunitate. Realizarea de so n d a je d e o p in ie în comunitate referitoare la probleme/aspecte legate de drepturile omului.

Pentru ca acţ iunile să fie de succes, este necesar: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

să identificaţ i problemele existente în comunitate; să stabiliţ i priorităţ ile; să vă informati în legătură cu problematica respectivă; să analizaţ i posibilităţ ile de acţ iune ale grupului (puncte tari şi puncte slabe din interiorul grupului; oportunităţ i şi ameninţ ări - din exteriorul grupului) ; să elaboraţ i un plan de acţ iune şi să identificaţ i posibili parteneri; să implementaţ i planul de acţ iune; să faceţ i publică actiunea în mass-media, grupuri de interes din comunitate etc. ; să evaluaţ i activitatea; să continuaţ i în viitor. (după C o m p a ss - A M a n u a l o n H u m a n R ig h ts - E d u c a tio n w ith Y o u n g P e o p le , Council of Europe)

Lucrând în grupuri mixte (elevi şi profesori), identificaţ i în comunitatea în care locuiţ i câteva situaţ ii în care drepturile omului sunt încălcate şi identificaţ i posibile modalităţ i de acţ iune.

Capitolul 3 EDUCAŢIE CIVICĂ PRIN SERVICII ÎN

Modalităţ i de acţ iune Drepturi încălcate ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Situatia

BENEFICIUL COMUNITĂŢII 3.1. Repere ale comunităţ ii

APLICAŢIE

Proiectaţ i şi derulaţ i împreună (profesori comunitate, centrat pe educaţ ia drepturilor structură de proiect: PROBLEMA

Comunitatea există la noi, de cele mai multe ori, doar ca noţ iune geografică. Tot mănunchiul de legături interumane, bazate pe sprijin reciproc, se află, în cele mai multe cazuri, doar la începutul cristalizării. Într-o societate dispersată de practici nedemocratice de durată, fără valori comune, cu oameni sufocati de zeci de probleme care nu le permit să considere participarea la viaţ a comunităţ ii o prioritate, ideea de comunitate rămâne în general un deziderat. şi elevi) un proiect de acţ iune în omului. Vă propunem următoarea

IDENTIFICATĂ

TITLUL

O comunitate locală nu este neapărat un spaţ iu geografic, ci şi un spaţ iu al interacţ iunilor sociale bazate pe nevoi, interese şi aspiraţ ii comune.

LOCUL DURATA OBIECTIVE GRUP-ŢINTĂ ACŢIUNI

DISCIPLINELE

Comunităţ ile din România trebuie să facă efortul de a deveni comunităţ i adevărate, să-şi descopere spaţ iul comun în care oamenii trebuie să conlucreze pentru a identifica ce nevoi comune au şi care sunt lucrurile pe care le preţ uiesc cel mai mult.

RESPONSABILI

IMPLICA TE

RESURSE PARTENERI

TERMENE

Într-o comunitate adevărată, există o densitate morală între indivizi, un consens axiologic al membrilor/categoriilor comunităţ ii respective - spirit civic, respect pentru diferenţ e, cooperare etc. O comunitate locală este puternică dacă locuitorilor le pasă de problemele comunităţ ii şi se simt responsabili pentru viaţ a lor în comunitate, având încredere unii în alţ ii şi cooperând pentru a rezolva problemele comune. În acest context, şcolii îi revine rolul de organizator social al comunităţ ii, instituţ ie care trebuie să aibă iniţ iativa parteneriatelor comuni tare ce pot redefini şi reconstrui societatea românească după noi valori şi repere.

REZULTATE AŞTEPTA TE EVALUARE

3.2. Parteneriatul educaţ ional

CELEBRARE

Refacerea comunităţ ii şi redescoperirea spiritului comunitar necesită strategii educaţ ionale aşezate pe coordonatele parteneriatului educaţ ional, care implică participarea tuturor factorilor sociali interesaţ i în dezvoltarea acestui domeniu.

CONTINUITATE

•

• •

Parteneriatul educaţ ional este o necesitate absolută deoarece: confruntaţ i cu o varietate de mesaje oferite de medii diferite, elevii au nevoie de o interpretare unitară, coerentă şi echilibrată pentru a se evita confuziile în orientarea lor spre un set de valori ; procesul de descentralizare a educaţ iei presupune parteneriatul unui evantai de factori sociali care pot prelua roluri şi responsabilităţ i la nivel local; contactul permanent al instituţ iilor educaţ ionale şi, în particular, al unităţ ilor şcolare cu diferiţ i parteneri sociali facilitează racordarea efectivă a şcolilor la realitate.

3.3.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA R o l u l şcolii În acest context, şcolii îi revine rolul de organizator social al comunităţ ii, instituţ ie care trebuie să aibă iniţ iativa parteneriatelor comunitare ce pot redefini şi reconstrui societatea românească după noi valori şi repere. În afară de faptul că educă viitorii membri ai comunităţ ii, la noi, şcoala duce foarte puţ in din acţ iune a ei benefică în afara porţ ilor sale. Rareori elevii sunt implicaţ i în activităţ i care vin în sprijinul comunităţ ii, şi dacă ele totuşi au loc, nu fac parte dintr-un demers planificat şi organizat al şcolii şi nu se integrează în curriculumul şcolar. Considerăm că este momentul ca şcolile să-şi asume rolul de instituţ ie comunitară principală, organizaţ ie cu iniţ iative care să ducă la parteneriate şi cooperare şi care să dinamizeze şi să dezvolte o comunitate.

d e se rv ic ii în b e n e fic iu l c o m u n ită ţ ii - activităţ i care să contribuie la binele comunitar. Actiunile pot fi : • d e c a rita te - îngrijirea persoanelor vârstnice, sprijin pentru persoane cu nevoi speciale, bolnavi, orfani etc. ; • e c o lo g ic e - de curăţ are a unor zone, reciclarea deşeurilor, acţ iuni de restaurare a unor monumente etc. ; • v o lu n ta ria t/e x p e rie n ţ a d e m u n c ă la diferite institutii din comunitate biblioteca, spitalul, politia, organizatii nonguvernamentale etc. sau agenti economici locali.

4 . P e rfo rm a re a

O legătură puternică comunităţ ii şi curriculumul

şi interdependenta între serviciul în beneficiul formal reprezintă solutii ale unei învăţ ări eficace.

Organizarea unor activităţ i în prelungirea curriculumului şcolar, prin care elevii să contribuie la creşterea calităţ ii vietii în comunitatea în care trăiesc, are n e n u m ă ra te a v a n ta je din punct de vedere al educatiei pe care o face şcoala. Dintre acestea menţ ionăm : • • • • • •

elevii constată că ceea ce învaţ ă la clasă poate fi aplicat în cadrul unei actiuni concrete; acţ iunile dezvoltă la elevi responsabilitatea şi sensibilitatea fată de semeni ; se creează legături la nivelul comunităţ ii ; se stimulează gândirea critică; se educă perceptia multiculturalităţ ii ; se dezvoltă stima de sine şi devotamentul pentru ideile civice ;

Pentru a dezvolta un program de educaţ ie prin performarea unor servicii în comunitatea locală, este nevoie de un demers mai amplu care să ofere bazele p ro g ra m e d e e d u c a ţ ie c iv ic ă Este nevoie ca şcoala să fie iniţ iatoarea unorjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA eficacităţ ii actiunii. Vă prezentăm un posibil model al unui astfel de program, n o n fo rm a le care să urmărească dezvoltarea unor abilităţ i de participare, ce cuprinde toate etapele necesare unei actiuni de calitate (după Center for Civic Education). exercitarea unor responsabilităţ i, o mai bună înţ elegere a vieţ ii comunităţ ii şi creşterea calităţ ii acesteia. 1. Cunoaşterea comunităţ ii/Ce e ste o c o m u n ita te ? • Identificarea dimensiunilor fizice, sociale, economice, politice ale Forme de educaţ ie civică prin curriculumul nonformal : comunităţ ii, 1. E le v ii m e rg în c o m u n ita te p e n tru a c u n o a şte /fo lo si fa c ilită ţ ile şi re su rse le • Explorarea trecutului, prezentului şi viitorului comunităţ ii. d isp o n ib ile : - activităţ i desfăşurare la muzee, biblioteci, tribunal, primărie, alte instituţ ii 2. Explorarea nevoilor comunităţ ii/Care su n t p ro b le m e le ? sau locuri de interes din comunitate; • Sondaje în rândul membrilor comunităţ ii, - schimburi de experienţ ă între şcoli; • Discutii cu experti şi lideri din comunitate. - întâlniri cu reprezentanţ i aleşi, grupuri etc. din comunitate. • Cercetare. 2 . A p a rte n e n ţ a la a so c ia ţ ii, c lu b u ri, g ru p u ri d e in te re se /p re siu n e d in c o m u n ita te . 3. Poziţ ia diferitelor persoane faţ ă de nevoile comunităţ ii/Ce se fa c e şi c e n u 3 . P a rtic ip a re la lu a re a d e c iziilo r p rin : c o n silii şc o la re , p a rla m e n te /c o n silii se fa c e ? lo c a le a le c o p iilo r e tc . • Strângerea de informatii despre programele existente.

4. Rolul şcolii în comunitate/Ce jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA p o t să fa c ă tin e rii ? • Alternative de acţ iune. • Analiza exemplelor de acţ iuni reuşite realizate de tineri. 5. Acţ iunea civică/Ce v o m fa c e şi c u m v o m fa c e ? • Identificarea problemelor specifice. • Analiza resurselor şi politicilor comunitare existente. • Listarea opţ iunilor de acţ iune. • Pregătirea planurilor de acţ iune. • Implementarea proiectelor/planurilor. 6. Evaluarea şi reflecţ ia/Cât d e b in e n e -a re u şit a c ţ iu n e a ?

3 .4 . S e rv ic iu l în b e n e fic iu l c o m u n ită ţ ii Tipuri de servicii în beneficiul comunităţ ii : D ire c te (elevii vin în contact direct/lucrează cu diferite grupuri de persoane) : • • • •

Tutori pentru colegi mai mici. Sprijin acordat unor colegi de aceeaşi vârstă. Vizitarea unor persoane în vârstă. Timp petrecut cu orfani/copii bolnavi din instituţ iile locale. In d ire c te (elevii ajută prin strângerea de produse/bunuri necesare rezolvării

unei probleme) : • • •

Organizarea de evenimente sportive pentru o cauză nobilă. Crearea de pliante/fluturaşi pentru un eveniment. Strângere de fonduri pentru biblioteca locală. A c ţ iu n e c iv ic ă /lo b b y :

• •

Se trimite o scrisoare autorităţ ilor locale. Se organizează un eveniment de sensibilizare a opiniei publice.

Etapele unui programeducaţ ional

în beneficiul comunităţ ii :

1. PREGĂTIREA - profesorii şi elevii lucrează împreună: • Identificarea unei nevoi a comunităţ ii. • Colaborare cu parteneri din comunitate. • Dezvoltarea unui plan al activităţ ii. • Includerea conţ inuturilor curriculare în proiect. • Căutare de informaţ ii noi. 2. ACŢIUNEA - elevii lucrează sub îndrumarea profesorilor: • Se performează serviciul în beneficiul comunităţ ii.

• Se aplică cunoştinţ ele şi abilităţ ile dobândi te anterior. • Se extinde învăţ area şi se învaţ ă din greşeli. 3. REFLECŢIA - elevii lucrează sub îndrumarea profesorilor (joc de rol, jurnale, desene, discuţ ii) : • Se înregistrează gânduri, idei, sentimente. • Se adresează întrebări colegilor şi se dau răspunsuri. • Se descriu evenimente din timpul activităţ ii. • Se comentează eventualele puncte de vedere diferite ale partenerilor comuni tari. • Se comentează/descrie impactul proiectului. • Se plasează experienţ ă într-un context mai larg de învăţ are. 4. DEMONSTRAREA/CELEBRAREA - elevii îşi demonstrează noile abilităţ i/ cunoştinţ e/perspective dobândite şi sărbătoresc noua experienţ ă de învăţ are: • Se raportează şi se împărtăşeşte experienţ a cu colegi, profesori, persoane din comunitate. • Se scriu scrisori/se organizează expoziţ ii în cazul unor probleme de interes major. • Se planifică un eveniment prin care să se sărbătorească beneficiul adus comunităţ ii. • Se dezvoltă noi idei pentru a se continua demersul. Caracteristicile unui program de calitate de învăţ are prin servicii aduse comunităţ ii a. În v ă /a re in te g ra tă • Proiectul are la bază cunoştinţ e, abilităţ i şi valori care sunt rezultatul unor obiective educaţ ionale ale clasei/şcolii. • Serviciul performat îmbunătăţ eşte conţ inutul academic şi invers. • Deprinderile dobândite prin proiect sunt integrate în învăţ area din clasă. b. V o c e a e le v ilo r

Elevii participă activ la : • Alegerea şi planificarea serviciului. • Planificarea şi realizarea sesiunilor de reflecţ ie, evaluare şi celebrare. • Atribuirea de roluri şi responsabilităţ i care sunt adecvate vârstei lor.

c. S e rv ic iu l d e c a lita te • Actiunea răspunde unei nevoi a comunităţ ii. • Serviciul corespunde vârstei elevilor. • Serviciul este astfel gândit încât să aducă beneficii atât elevilor, cât şi comunităţ ii. d. R e sp o n sa b ilita te c iv ic ă

•

Se promovează responsabilitatea elevilor de a le păsa de alte persoane şi de a contribui la binele comunităţ ii.

• în unele cazuri, profesorii au descoperit la copii trăsături de personalitate e.jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA C o la b o ra re care nu fuseseră remarcate în cadrul lecţ iilor din şcoală; • Între cât mai mulţ i parteneri posibili - elevi, părinţ i, profesori, personal • elevii s-au simţ it utili, responsabili şi au avut satisfacţ ia lucrului bine făcut; din organizaţ ii ale comunităţ ii şi cei care beneficiază de serviciul elevilor.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA • prin astfel de activităţ i, elevii au reuşit să-şi îmbunătăţ ească performanţ ele f . R e fle c ţ ie şcolare. • Realizează legături între experienţ a programului şi curriculumul academic. • Se face înainte, în timpul şi după performarea serviciului. g. E v a lu a re • Toţ i partenerii, dar în special elevii, sunt implicaţ i în evaluarea proiectului. Când dezvoltaţ i programe de educaţ ie prin activităţ i de serviciu în sprijinul • Evaluarea măsoară atingerea obiectivelor de învăţ are şi a celor legate de comunităţ ii, este bine să nu vă Iansaţ i din start în acţ iuni de mare amploare acţ iunea concretă. şi să colaboraţ i cu toţ i factorii care pot contribui la succesul programului. EXEMPLE DE PROIECTE ÎN COMUNITATE (iniţ iate de şcoli) : • • • • • • • • • • • • •

ajutor pentru grădiniţ ă: realizarea unor jucării, cărţ i mari (big books); . organizarea unei şcoli de week-end pentru categorii defavorizate; realizarea unei pagini web a oraşului sau a unui pliant; înfiinţ area unui centru de petrecerea timpului liber; strângere de fonduri pentru o familie săracă; realizarea unui container ecologic şi reciclarea deşeurilor ; organizarea unui grup de ecologie ; derularea unui proiect de bună vecinătate cu blocurile de lângă şcoală; elevii în serviciile publice; elaborarea unui ghid pentru părinţ i; elaborarea unui ghid al alegătorului; amenajarea unui parc de joacă; ajutorarea bătrânilor din cartier.

R e c o m a n d ă ri :

./ Acţ iunile în comunitate trebuie să fie bine p ro ie c ta te de către profesori şi în strânsă legătură cu curricula din şcoală. ./ Este foarte important ca obiectivele acţ iunilor să fie clar formulate, activităţ ile bine organizate şi planificate, şi responsabilităţ ile să fie distribuite astfel încât să se iniţ ieze p a rte n e ria te c o m u n ita re . ./ De asemenea, este esenţ ial ca în cadrul lecţ iilor să se acorde timp suficient re fle c ţ ie i asupra acţ iunii în comunitate, evaluării impactului asupra elevilor, corectării din mers a unor aspecte care apar pe parcursul derulării activităţ ii, corelării permanente cu disciplinele şcolare studiate în şcoală. Programele de educaţ ie bazate pe serviciul în sprijinul comunităţ ii s-au dovedit experienţ e de succes pentru şcolile care le-au iniţ iat, deoarece: • elevii care au fost implicaţ i în astfel de activităţ i le-au apreciat ca valoroase pentru dezvoltarea lor personală;

Luaţ i în consideraţ ie următoarele sugestii: • începeţ i simplu; • solicitaţ i şi bazati-vă pe ajutorul colegilor; • implicaţ i elevii, părinţ ii şi alti membri ai comunităţ ii în desfăşurarea acţ iunii; • acordaţ i suficient timp reflecţ iei asupra acţ iunii desfăşurate ; • apreciaţ i permanent realizările din cadrul acţ iunii; • consideraţ i serviciul în sprijinul comunităţ ii ca o oportunitate de a realiza reforma în educaţ ie; • interesaţ i-văde programe similare care se desfăşoară în alte şcoli şi comunităţ i.

Proiectaţ i şi derulaţ i împreună (profesori şi elevi) un proiect de acţ iune civică prin care să rezolvaţ i o problemă a comunităţ ii în care se află şcoala. Vă propunem să urmaţ i etapele următoare: 1. Identificaţ i în grupul de lucru 5 nevoi/probleme de rezolvat ale comunităţ ii în care se află şcoala dumneavoastră şi ordonaţ i-le în funcţ ie de priorităţ i. 2. Prin discuţ ii de grup, selectaţ i din lista de nevoi ale comunităţ ii pe cea pe care consideraţ i că o puteţ i rezolva printr-un proiect iniţ iat şi derulat de şcoală şi argumentaţ i alegerea făcută. 3. Elaborati un proiect de acţ iune civică în comunitate cu următoarea structură: PROBLEMA IDENTIFICATĂ _ TITLUL _ LOCUL _ DURATA _ OBIECTIVE _ GRUP-ŢINTĂ

~ACŢIUNI - - - - - - - -RESPONSABILI - - - - - - - - - - -TERMENE - - - - - xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA • pregătiţ i echipamentele necesare: flipchart, televizor, casetofon, retroproiector DISCIPLINELE

IMPLICA TE

RESURSE PARTENERI REZULTATE AŞTEPTATE EVALUARE CELEBRARE CONTINUITATE jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

•

etc. ; pregătiţ i materiale scrise ce urmează a fi distribuite şi aranjaţ i-le pe o masă exact în ordinea în care le veţ i distribui. În timpul prezentării :

În in tro d u c e re :

•

În c u p rin s:

• •

3 .5 . Cum ne prezentăm proiectele Finalizarea unui proiect de acţ iune civică în comunitate este fără îndoială prilej de împărtăşire a experienţ ei cu colegii de şcoală, cadre didactice şi elevi din alte şcoli, părinţ i, grupuri din comunitate etc., în ideea că astfel de activităţ i vor deveni practici curente care vor contribui esenţ ial la creşterea calităţ ii vieţ ii în comunităţ ile în care trăim. Prezentarea unui proiect în faţ a unui public este un moment important care trebuie pregătit cu responsabilitate pentru a fi siguri de succes. Vă sugerăm să aveţ i în vedere următoarele! : Înainte de prezentare: •

captaţ i atenţ ia relatând o întâmplare, făcând o declaraţ ie-surpriză, adresând o întrebare publicului, spunând o glumă etc.

• •

prezentaţ i proiectul pe baza structurii acestuia; prezentaţ i acţ iunile derulate în ordine cronologică, insistând asupra celor de succes; implicaţ i toţ i membrii grupului (elevi şi profesori) în prezentare; susţ ineţ i prezentarea cu materiale care să evidenţ ieze cele spuse.

În în c h e ie re :

• • •

formulati concluzii referitoare la proiect; terminaţ i cu o formulare care să impresioneze; solicitaţ i întrebări.

D u p ă p re ze n ta re :

• • •

răspundeţ i la întrebările adresate concis şi relevant; mulţ umiţ i pentru atenţ ia acordată; strângeţ i materialele folosite.

luaţ i pulsul publicului căruia urmează să vă adresati (educaţ ie, aşteptări, ATENŢIE! atitudine faţ ă de tema prezentării etc.) ; ~ Respectaţ i-vă publicul: toţ i avem de învăţ at de la alţ ii, indiferent de vârstă sau • structuraţ i prezentarea în trei părţ i (introducere, cuprins, concluzie) şi pregătire. Respectul se arată prin punctualitate a dumneavoastră şi prin profepregătiţ i-vă pentru fiecare cu multă atenţ ie; sionalismul cu care aţ i pregătit cele mai mici amănunte ale prezentării. • selectaţ i grupul de persoane care vă face prezentarea (4-5 persoane, elevi şi ~ Purtati o vestimentaţ ie adecvată momentului, vârstei, grupului de prezenprofesori cu calităţ i de buni prezentatori - voce, ţ inută, limbaj nonverbal tatori, publicului (de exemplu, elevii pot purta uniforma şcolii, tot grupul adecvate) ; poate avea un semn distinctiv - eşarfă, şapcă, tricou, insignă etc.), tinuta să • pentru o prezentare făcută de un grup de persoane, distribuiţ i responsabinu atragă prin accesorii stridente, culori etc. lităţ i fiecărui membru al grupului (cine şi ce spune, când spune, cine distribuie ~ Fiti deschis, sincer şi motivat şi creaţ i o atmosferă relaxantă şi relaxată. materiale, cine foloseşte echipamentele etc.) ; Vorbiti clar şi tare şi folosiţ i-vă vocea pentru a da dinamism, pentru a nuanta y le veţ i • pregătiţ i materialele (planşe, casete video/audio, folii etc.) pe carZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA prezentarea. Dacă vorbiti într-o sală mare, cereţ i un microfon. utiliza în prezentare. ~ Menţ ineţ i contactul vizual cu asistenta, cu toti participanţ ii/cu cât mai mulţ i participanţ i. ~ Nu depăşiţ i timpul alocat şi proiectaţ i-vă prezentarea astfel încât să fie timp 1. Material adaptat după H o w to m a k e a s c h o o l e v e n t s u c c e s s fu l, British Council, 2003. pentru întrebări din partea publicului.

~ Acceptati orice întrebare care vi se pune, oricât ar fi de incomodă, şi arătaţ i-vă aprecierea pentru calitatea întrebării mulţ umind pentru întrebare sau spunând cât de interesantă sau potrivită este. Oricum, vă veti formula răspunsul aşa cum doriţ i dumneavoastră. ~ Folosiţ i un suport vizual pentru a sustine prezentarea verbală. ~ Dacă folosiţ i folii de retroproiector, aveţ i în vedere ca ele să conţ ină doar probleme-cheie ale prezentării verbale şi să fie scrise cu caractere mari. În nici un caz nu copiati pe folie texte compacte, scrise cu caractere mici. ~ Nu cititi textul de pe folii stând cu spatele la auditoriu. ~ Pe foile de flipchart/alte materiale scrieti mare, şi nu staţ i cu spatele la auditoriu când scrieţ i/desenaţ i. ~ Fiti calm şi nu intraţ i în panică în momentele de criză. Verificati chiar înainte de prezentare (nu cu o zi înainte!) aparatura pe care o veţ i folosi. Orice s-ar întâmpla, ţ ineţ i minte că publicul este format din oameni ca şi dumneavoastră şi că, cu o glumă, puteti ieşi din orice impas. ~ Repetati prezentarea înainte de eveniment ca să vă asiguraţ i de coerenta ei şi de succesiunea logică a argumentelor. Cronometraţ i-vă pentru a vedea dacă vă veti încadra în timp. Calculati 5 minute în plus pentru situatiile neprevăzute.

Capitolul 4 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA E D U C A Ţ IE C O N S IL IU L

4 .1 .

C IV IC Ă

C U Ş I P R IN

E L E V IL O R

Ce este?

Un organism al elevilor, ales în mod democratic şi al cărui rol este să reprezinte interesele elevilor; prin Consiliul Elevilor (CE), elevii unei şcoli îşi exprimă opinia în legătură cu problemele şcolare care îi afectează direct.jihgfedcbaZYXWVUTSRQ C u m a u lo c a le g e rile ?

O dată pe an, la începutul primului semestru. P a şi n e c e sa ri:

1. Activitate la clasă organizată de învăţ ător/diriginte pentru: • informarea elevilor în legătură cu rolul CE în şcoală; • identificarea problemelor pentru a căror rezolvare este nevoie de un CE ; • precizarea calităţ ilor unui consilier; • propuneri ale elevilor pentru candidatură. 2. Propagandă electorală la nivelul clasei (două săptămâni). 3. Votul - deschis sau secret; cadrul didactic nu votează şi nici nu influenţ ează votul. 4. Prima întâlnire a CE - cunoaşterea reciprocă, pregătirea alegerii preşedintelui şi secretarului. 5. A doua întâlnire - se aleg prin vot preşedintele şi secretarul CE. 6. Se desemnează profesorul de legătură, responsabil din partea corpului profesoral de relaţ ia cu CE - la propunerea elevilor. . 7. Se elaborează un regulament de functionare. 4 .2 . C u m

• • • •

a u lo c în tâ ln ir ile ?

Regulat, cel putin o dată la două săptămâni, de preferinţ ă în acelaşi loc. Sunt prezidate de profesorul de legătură/preşedinte. Problemele ridicate urmează o agendă cunoscută de consilieri înainte de întâlnire. Deciziile luate sunt notate de secretar şi afişate într-un loc public.

• •

Se scrie un proces-verbal. Orice membru are dreptul să propună o moţ iune pe care consiliul o supune votului în cazul în care este susţ inută şi de un alt membru.

•

4.3. Responsabilităţ i • •

• •

Membrii raportează colegilor de clasă tot ce se discută. Consilierii convoacă regulat întâlniri cu toţ i elevii clasei pentru problemele ce vor fi ridicate în consiliu.

Hotărârile CE să fie făcute publice la nivelul şcolii. Membrii CE să fie conştienţ i că reprezintă interesele colegilor şi că sunt răspunzători în faţ a lor. CE să nu se transforme într-o mică "poliţ ie" la îndemâna cadrelor didactice, care să rezolve problemele de disciplină ale colegilor.

Consiliul elevilor poate avea un cuvânt esenţ ial de spus şi în ceea ce priveşte iniţ ierea altor proceduri şi practici prin care să se intensifice participarea elevilor la luarea deciziilor şi să se creeze în şcoală o cultură democratică, a drepturilor • Secretarul scrie procesele-verbale şi este responsabil pentru elaborarea omului.jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA agendei întâlnirii, pe care o face cunoscută tuturor consilierilor; agenda E la b o ra re a u n u i c o d d e c o n d u ită al şcolii prin care să se facă cunoscute conţ ine probleme ridicate de clase sau cadrele didactice. cerinţ ele şcolii, în aşa fel încât să devină un loc în care elevii să se simtă în • Preşedintele întâlnirii se asigură că se urmează agenda stabilită, că discuţ iile siguranţ ă şi fericiţ i. Părinţ ii şi elevii îşi exprimă părerea în legătură cu acest cod sunt corecte şi civilizate şi că toţ i membrii îşi exprimă opinia.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA şi se angajează în scris să-I respecte. Semnarea u n u ia c o rd sc o a lă -e le v i-p ă rin ţ i în care să se menţ ioneze responsa4 . 4 . Probleme pe agendă bilităţ ile fiecărei părţ i implicate. Uniforma şcolară. O rg a n iza re a d e în tâ ln iri re g u la te c u c la sa d e e le v i - zilnic (pentru elevii din Starea grupurilor sanitare. ciclul primar) sau săptămânal (pentru elevii de gimnaziu şi liceu), pentru a se Spaţ iile de joacă. discuta diferite probleme ale clasei, a întări relaţ iile dintre copii şi a le dezvolta Echipamentele. sentimentul de apartenenţ ă la grupul specific al clasei. Recomandăm ca pentru Mediul fizic şcolar. o astfel de discuţ ie elevii să stea aşezaţ i în cerc. Cantina. O rg a n iza re a d e în tâ ln iri re g u la te p e n tru to ţ i e le v ii şc o lii - ele pot stimula Regulamentele interne.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA interesul acestora faţ a de problemele generale ale şcolii şi dezvoltarea legăturilor Drepturi şi responsabilităţ i. şi relaţ iilor dintre clase şi grupuri de elevi, fapt care contribuie la crearea Sistemul de sancţ iuni. sentimentului de apartenenţ ă la comunitatea şcolii şi la afirmarea identităţ ii Comportamentul cadrelor didactice. acesteia. Evaluarea şi notarea. A c o rd a re a d e re sp o n sa b ilită ţ i în c la să şi în şc o a lă prin care elevii să conViolenta. tribuie la bunul mers al vieţ ii şcolare, ca de exemplu: responsabil cu activităţ ile Activităţ i caritabile. extraşcolare, conduita, revista clasei/şcolii, un grup ecologist, emisiuni radio Activităţ ile extraşcolare. etc. Se recomandă ca elevii să concureze pentru poziţ iile respective, Cluburile şco Iare. prezentându-şi un "program managerial" propriu. Temele. C o n su lta re a e le v ilo r în v e d e re a e la b o ră rii re g u lilo r şc o lii, în ideea că în Direcţ iile de dezvoltare a şcolii. acest fel ei vor fi mai motivaţ i să le respecte. Regulile trebuie să fie corecte şi a discuta

• • • • • • • • • • • • •

• • • •

Caracteristici

esenţ lale

ale unui Consiliu

al Elevilor

să fie aleşi în mod democratic,

eficient:

•

Reprezentanţ ii didactice.

şi nu impuşi

de cadrele

•

CE să nu existe doar ca organism decorativ, ci să fie cu adevărat ,,0 voce" a elevilor, care să fie auzită şi luată în consideraţ ie de conducerea şi cadrele didactice ale şcolii.

să corespundă nevoilor elevilor. Dacă elevii consideră că anumite reguli nu sunt necesare sau sunt discriminatorii, conducerea şcolii şi personalul didactic trebuie să le permită să propună schimbări sau să le modifice. C re a re a u n u i m e d iu b a za t p e în c re d e re prin folosirea unor modalităţ i de desfăşurare a activităţ ilor, care să le permită elevilor să lucreze împreună, să-şi dezvolte stima de sine, să comunice, să-şi exprime părerea în legătură cu diferite aspecte ale vieţ ii şcolare.

,-------- ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ------ jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA .•

r2. -ELEMENT - - - -DECORATIV ------ -care- -cântă/desenează ------(copii la un eveniment

In fo rm a re a p e rm a n e n tă a e le v ilo r în legătură cu tot ce se planifică şi se întâmplă în şcoală - o bună circulaţ ie a informaţ iei în şcoală nu numai că va sprijini desfăşurarea activităţ ii, dar este şi un mod eficient de a-i face pe toţ i să se simtă incluşi şi implicaţ i în comunitatea şcolii. Printre modalităţ ile de a optimiza comunicarea, menţ ionăm:

•

organizarea de afişiere în locurile de acces maxim pe coridoare şi în clasă care să conţ ină informaţ ii despre ce se întâmplă în şcoală; • editarea şi distribuirea de bule tine informative ale şcolii; • un flipchart pe hol cu anunţ uri zilnice. C re a re a u n u i m e d iu şc o la r p lă c u t. Este important ca şcoala să fie curat şi bine întreţ inut, un mediu fizic vesel şi plăcut ce poate contribui la îmbunătăţ irea atmosferei din şcoală. Este recomandabil ca elevii implicaţ i în activităţ ile de îmbunătăţ ire a mediului şcolar pentru : • • •

fiecare

Il un loc decisiv să fie

a aprecia în acest fel schimbările şi eforturile depuse ; a-i face să se simtă şi ei "proprietarii" şcolii respective; a-şi pune în practică propriile idei. APLICAŢIE Analizaţ i modul în care a fost constituit şi funcţ ionează Consiliul Elevilor din şcoala dumneavoastră şi propuneţ i măsuri de optimizare a activităţ ii.

APLICAŢIE Copiii participă în diferite moduri la acţ iuni care îi privesc direct, dar nu de puţ ine ori implicarea lor este foarte redusă sau chiar lipseşte cu desăvârşire (primele trei forme de participare din lista de mai jos). Aţ i fost pus, ca elev, în vreuna dintre situaţ iile prezentate mai jos? Descrieţ i în câteva cuvinte situaţ ia respectivă şi ce aţ i simţ it. GRADE

DE PARTICIPARE

A ELEVILOR

LA ACTIVITĂŢI

1. MANIPULARE (copii care poartă pancarte la un miting, fără a şti/înţ elege pentru ce o fac).zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

despre care nu ştiu nimic). 3. ELEMENT SIMBOLIC (copii care fac parte dintr-un comitet, şi nu sunt informati despre scopurile acestuia). 4. NUMIRE ŞI INFORMARE (copiii sunt informati despre rolul lor înainte de a li se acorda o responsabilitate). 5. CONSULTARE ŞI INFORMARE (copiii sunt consultaţ i în privinţ a unor acţ iuni organizate de adulţ i, şi părerile lor sunt ascultate). 6. PARTICIPARE LA DECIZII ÎN LEGĂTURĂ CU ACŢIUNI INIŢIA TE DE ADULŢI. 7. ACŢIUNI INIŢIA TE ŞI DIRECŢIONATE DE COPII. 8. ACŢIUNI INIŢIATE DE COPII ŞI DECIZII LUATE ÎMPREUNĂ CU ADULŢII (după Mihăescu şi Tîrcă, C o n siliu l E le v ilo r - g h id d e

funcţ ionare) .

Capitolul 5 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA P R O IE C T E L E C IV IC Ă

D E E D U C A Ţ IE

A L E Ş C O L II

5 .1 . C a d r u l g e n e r a l a l p r o ie c t e lo r

d e e d u c a ţ ie c iv ic ă

Pornind de la proiectul său de dezvoltare şi de la specificul comunităţ ii din care face parte, fiecare şcoală trebuie să elaboreze un proiect special cu privire la educaţ ia civică a elevilor săi. Pentru ca un asemenea proiect să dea cele mai bune rezultate, este necesar ca cei care participă la elaborarea sa să pornească de la premisa că în şcoală: • •

•

un proiect de educatie civică este o parte a proiectului general al şcolii şi ţ ine seama de particularităţ ile şcolii şi ale comunităţ ii din care face parte; educatia civică trebuie să permită valorificarea potenţ ialului individual al elevilor, pregătirea lor autentică pentru cetăţ enia în comunitate, dezvoltarea creativităţ ii lor civice, dezvoltarea atitudinilor necesare reuşitei individuale într-o societate democratică; pregătirea civică a elevilor trebuie să se realizeze nu numai în orele special alocate în curriculumul şcolar, ci şi prin variate activităţ i în şcoală şi comunitate la care să participe toţ i profesorii şi elevii şcolii; şcoala trebuie să găsească posibilităţ i, direcţ ii de acţ iune, tipuri de activităţ i care să conducă la dezvoltarea capacităţ ii sale de a realiza educaţ ia civică a elevilor prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar ; la organizarea activităţ ilor extraşcolare care au ca scop educatia civică trebuie să participe directori cu activitatea educativă, profesori de educaţ ie civică, profesori de diverse discipline care sunt diriginţ i la clasele şcolii, membri ai consiliilor elevilor, elevi cu responsabilităţ i în cadrul şcolii.

Aceste premise reprezintă un cadru general pe care este firesc să îl cunoască şi să îl respecte toţ i cei care participă la elaborarea unui proiect al şcolii în domeniul educaţ ieicivice a elevilor. .

5 .2 . C e r in ţ e în p r o ie c t e le

proiect, cât şi unor cerinte specifice legate de caracteristicile şcolilor, comunităţ ilor, pregătirii bunului cetăţ ean. Ca orice proiect, un proiect de educaţ ie civică pe care îl elaborati pentru şcoala dumneavoastră trebuie să cuprindă aspecte legate de trei elemente-cheie: situatia la care vreti să ajungeti, analiza situaţ iei de la care porniţ i, drumul de la situatia prezentă la situatia viitoare. Altfel spus, proiectul dumneavoastră trebuie să explice clar: unde vreţ i să ajungeti, de unde porniti, cum veti face să ajungeti unde v-aţ i propus.

d e e d u c a ţ ie c iv ic ă

Realizarea unei educaţ ii civice de calitate presupune elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea unor proiecte în acest domeniu. Aceste proiecte trebuie să răspundă atât cerinţ elor generale legate de alcătuirea şi aplicarea unui

Pornind de la experienţ a dumneavoastră, menţ ionaţ i care sunt paşii de urmat în alcătuirea unui proiect de educatie civică pentru şcoala din care faceţ i parte:

Pentru a elabora un proiect de calitate care să conducă la dezvoltarea educaţ iei civice în şcoala dumneavoastră, este necesar: să faceţ i o analiză a educaţ iei civice aşa cum se desfăşoară aceasta în prezent, să concepeţ i o strategie pentru dezvoltarea educaţ iei civice (într-un timp mai îndelungat), să detaliaţ i strategia în proiecte operaţ ionale.jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA A n a liza situ a ţ ie i p re ze n te în domeniul educaţ iei civice cuprinde elemente legate de felul în care se realizează educatia bunului cetăţ ean: activitatea desfăşurată de şcoală, probleme şi soluţ ii, colaborarea dintre şcoală şi comunitate. Pentru a analiza aceste aspecte, puteţ i să lucraţ i după modelul analizei SWOT, care cere să specificaţ i : puncte tari, puncte slabe, oportunităţ i, ameninţ ări. ~ tra te !J .iad e 1 e zv o lta re - a educatiei civice - se referă la un interval mai lung de timp Şl cupnnde elemente generale de la care vor pomi toate proiectele dumneavoastră operaţ ionale în domeniul educaţ iei civice: viziunea şi misiunea şcolii, valori şi principii de la care porniţ i, priorităţ i cărora le daţ i întâietate directii principale în care veţ i actiona, principalele categorii de activităţ i pe care le veti desfăşura, principalele tipuri de resurse de care veti avea nevoie, parteneri cu care veţ i colabora, categoriile de rezultate pe care le veţ i obţ ine, metode prin care veţ i face evaluarea acestor rezultate. P ro ie c te le o p e ra ţ io n a le de educatie civică pornesc de la strategia pe care aţ i alcătuit-o pentru un timp mai îndelungat şi detaliază această strategie în proiecte pe: ani, semestre, luni, săptămâni, zile.

APLICAŢIE

Alcătuiţ i o listă a principalelor proiect operaţ ional:

elemente

care ar trebui

cuprinse

într-un

Aceste proiecte operaţ ionale cuprind: obiective, grupuri-ţ intă, activităţ i, resurse, responsabilităţ i, termene, parteneri, rezultate aşteptate, metode de evaluare, modalităţ i de continuare în intervalul următor. În cadrul proiectului "Educaţ ia civică a elevilor din gimnaziu prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar", şcolile-pilot au alcătuit proiecte, în domeniul educaţ iei civice, după un model comun care a fost schiţ at de grupurile de iniţ iativă prezente la cursurile organizate în cadrul proiectului.

Alcătuiţ i o listă a principalelor activităţ i:

elemente care ar trebui cuprinse în planul unei

În cadrul proiectului "Educaţ ia civică a elevilor din gimnaziu prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar", şcolile-pilot au alcătuit planurile activităţ ilor cuprinse în proiectele lor operaţ ionale după un model comun care a fost schiţ at de grupurile de iniţ iativă prezente la cursurile organizate în cadrul proiectului.

5.3.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA P l a n u l u n e i activităţ i

Schiţ ă de proiect Activitatea Locul de desfăşurare

Titlul proiectului Locul de desfăşurare Durata proiectului

activităţ ii

Acţ iuni pregătitoare

Categorii-ţ intă Activităţ i de desfăşurat Etape şi termene Echipa de proiect/responsabilităţ i Resurse umane care participă Parteneri

Grupul-ţ intă Obiectivele

Obiective propuse

Resurse materiale

Durata activităţ ii

şi financiare

ai şcolii

Acţ iuni specifice Resurse umane/responsabilităţ i Resurse materiale Parteneri Rezultatele

şi financiare

la activitate activităţ ii

Metoda de evaluare a rezultatelor

Rezultate aşteptate Modalităţ i

de evaluare

P~ntru fieca:e dintre activităţ ile pe care le menţ ionaţ i în proiectul operaţ ional trebuie să faceţ i un plan detaliat, în care să cuprindeţ i principalele caracteristici ale activităţ ii respective.

. .Fiecare proiect şi, în particular, proiectul unei şcoli în domeniul educaţ iei crvice presupune parcurgerea unor etape care sunt obligatorii: elaborare implementare, monitorizare, evaluare. '

5 .4 . E la b o r a r e a

p r o ie c tu lu i

d e e d u c a ţ ie c iv ic ă

Reflectaţ i la diverse proiecte pe care cu siguranţ ă le-aţ i făcut până acum şi notaţ i care au fost punctele lor principale. Porniţ i de la premisa că proiectul de educaţ ie civică reprezintă doar o formă specifică de proiect. Faceţ i o listă a principalelor elemente pe care ar trebui să le conţ ină proiectul de educaţ ie civică al şcolii dumneavoastră:jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Orice proiect, deci şi proiectul de educaţ ie civică pe care vreţ i să îl elaboraţ i în şcoala dumneavoastră trebuie să conţ ină anumite elemente-cheie: titlu, durată, locaţ ie, argument, obiective, activităţ i, metodologie, rezultate, continuitate, resurse. T itlu l trebuie să exprime clar ideea principală a proiectului dumneavoastră. D u ra ta reprezintă intervalul de timp (ani, luni, săptămâni) în care se va des-

făşura proiectul. L o c a ţ ia constituie locul/aria în care proiectul va fi pus în practică. A rg u m e n tu l este capitolul proiectului în care trebuie să justificaţ i nec~sitatea proiectului şi să explicaţ i diferite alegeri pe care le-aţ i făcut. Ca urmare, acest capitol trebuie să cuprindă: • problemele care fac necesar un proiect de educaţ ie civică în şcoala dumneavoastră; • grupurile-ţ intă şi beneficiarii proiectului, ca şi motivele alegerii lor; • importanţ a proiectului pentru rezolvarea problemelor menţ ionate, pentru grupurile-ţ intă, pentru şcoală şi comunitate. O b ie c tiv e le proiectului specifică cu claritate ce vă propuneţ i să realizaţ i prin proiect. A c tiv ită ţ ile proiectului sunt acele activităţ i pe care le veţ i desfăşura pentru atingerea obiectivelor propuse. Un proiect de calitate trebuie să conţ ină descrierea detaliată a fiecăreia dintre activităţ ile pe care le cuprinde. P la n u l d e a c ţ iu n e conţ ine activităţ ile proiectului în succesiunea lor calendaristică. În general, planul de acţ iune se prezintă sub forma unui tabel în care sunt menţ ionate denumirile activităţ ilor în ordinea desfăşurării lor. Alături de fiecare activitate, se menţ ionează momentul sau intervalul în care va avea loc, locul de desfăşurare, responsabilul de activitate.

M e to d o lo g ia proiectului se referă la:

• • •

etape, priorităţ i, puncte-cheie în implementarea proiectului; metode folosite în cadrul proiectului şi argumente pentru alegerea lor; felul în care proiectul valorifică rezultatele unor activităţ i care s-au desfăşurat în şcoală; • modul în care va fi asigurată evaluarea proiectului; • partenerii pe care şcoala îi are în proiect şi rolul jucat de fiecare partener; • echipa care va participa la implementarea proiectului şi responsabilităţ ile fiecărui membru al echipei. R e zu lta te le proiectului trebuie să se exprime clar în: consecinţ ele pe care proiectul le va avea asupra grupurilor-ţ intă, publicaţ ii, diverse efecte care pot fi măsurate, felul în care vor fi multiplicate rezultatele obţ inute, modul în care ceea ce s-a început prin proiect se va continua după încheierea sa. În cazul în care proiectul este adresat unei instituţ ii care poate asigura şcolii resurse materiale sau financiare pentru desfăşurarea activităţ ilor, el trebuie să conţ ină şi precizări referitoare la sustenabilitate. În cadrul acestui capitol, trebuie introduse precizări cu privire la felul în care şcoala va reuşi să continue activităţ ile din proiect după ce se va sfârşi sprijinul acordat de instituţ ia în cauză. R e su rse le proiectului se exprimă în oameni, materiale, bani - deci în acele elemente care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.ZYXWVUTSRQPON APLICAŢIE Dacă ar trebui să alcătuiţ i un rezumat al unui proiect de educaţ ie civică, ce puncte-cheie aţ i cuprinde în acest rezumat?

R e zu m a tu l unui proiect trebuie să cuprindă: scopul proiectului, grupurile-ţ intă, activităţ ile principale. Un astfel de rezumat este prezentat - de regulă unor persoane sau instituţ ii pe care doriţ i să le atrageţ i în proiect: profesori şi elevi ai şcolii, părinţ i, membri ai comunităţ ii, finanţ atori.

--.----------------~----------,

Succesul implementării unui proiect depinde foarte mult de felul în care coordonatorul de proiect reuşeşte să asigure: • repartizarea corectă a responsabilităţ ilor între participanţ ii la proiect; • menţ inerea interesului tuturor participanţ ilor pentru activităţ ile proiectului; • valorificarea calităţ ilor şi experienţ ei tuturor celor care participă; • rezolvarea conflictelor care pot să apară de-a lungul proiectului; • comunicarea permanentă şi deschisă între participanţ i.

Capitolul 6 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA M O N IT O R IZ A R E A

IM P L E M E N T A R E A ,

Ş I E V A L U A R E A P R O IE C T E L O R 6 .1 . I m p le m e n t a r e a

p r o ie c te lo r

Implementarea reprezintă punerea în practică a proiectelor elaborate. Succesul implementării unui proiect depinde foarte mult de felul în care sunt coordonate resursele umane ale proiectului (persoanele sau grupurile care participă la implementarea proiectului).ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA APLICA ŢIE .'

,",

P rim a e ta p ă a implementării pune accent, de regulă, pe pregătirea condiţ iilor necesare pentru desfăşurarea activităţ ilor specifice proiectului şi pe sensibilizarea grupurilor-ţ intă.

Dacă ar trebui să coordonaţ i un grup de elevi şi profesori din şcoala dumneavoastră care participă la punerea în practică a unui proiect de educaţ ie civică, de ce calităţ i aţ i avea nevoie pentru succesul acestei coordonări ?

Experienţ a arată că o coordonare reuşită a celor care participă la implementarea unui proiect presupune anumite calităţ i personale ale coordonatorului : autocontrol permanent, curaj, spirit de iniţ iativă, capacitate de decizie, abilităţ i de comunicare, încredere în forţ e proprii, respect pentru cei care participă la proiect. Fiecare coordonator trebuie să folosească lin stil de coordonare care se potriveşte cu: obiectivele pe care doreşte să le atingă, caracteristicile persoanelor cu care lucrează; caracteristicile grupului pe care îl coordonează. APLICAŢIE

Implementarea unui proiect cuprinde întotdeauna mai multe etape, în funcţ ie de durata şi caracteristicile sale. Chiar în cazul unui proiect simplu care îşi propune să desfăşoare activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar pe o perioadă scurtă de timp, trei etape în implementare sunt obligatorii: pregătirea condiţ iilor, desfăşurarea activităţ ilor extraşcolare propriu-zise, diseminarea rezultatelor.jihgfedcbaZYXWVU

APLICAŢIE

Ţinând cont de specificul şcolii dumneavoastră, enumerati activităţ i care ar trebui desfăşurate în prima etapă a implementării proiectului de educaţ ie civică:

În această etapă, este firesc să desfăşuraţ i activităţ i pregătitoare: întâlniri de lucru care permit echipei de proiect să revadă puncte-cheie din proiect şi să definitiveze responsabilităţ i, acţ iuni de pregătire, informare, sensibilizare pentru grupurile-ţ intă, elaborarea unor materiale şi instrumente necesare în etapa următoare, constituirea unor grupuri de acţ iune care se vor implica în activităţ ile extraşcolare, elaborarea unor planuri detaliate pentru activităţ ile extraşcolare. A d o u a e ta p ă a implementării va cuprinde activităţ ile extraşcolare propriu-zise care îşi propun educatia civică a elevilor printr-un efort interdisciplinar.

Dacă aţ i fi responsabil pentru implementarea unui proiect de educaţ ie civică în şcoala dumneavoastră, ce ar trebui să faceţ i pentru ca proiectul să fie pus în practică cu succes (enumeraţ i câteva cerinţ e) ?

APLICAŢIE

' '

Ţinând cont de specificul şcolii dumneavoastră, enumerati activităţ i care ar trebui desfăşurare în cea de-a doua etapă a implementării proiectului de educaţ ie civică:

aplică prevederile proiectului, felul în care sunt folosite resursele, consecinţ ele În cea de-a doua etapă a implementării, resursele umane, partenerii, grupurileactivităţ ilor din proiect, problemele care pot să apară. -ţ intă participă efectiv la activităţ ile care au ca obiectiv educaţ ia civică. Alături de aceste activităţ i principale, etapa cuprinde şi activităţ i de monitorizare, evaluare, susţ inere. Ca activităţ i de susţ inere pot fi folosite în această etapă: discuţ ii periodice, consultanţ e, informări. La sfârşitul etapei, pot fi introduse activităţ i În cazul în care ar trebui să monitorizaţ i un proiect de educaţ ie civică al şcolii care fac trecerea către etapa următoare: evaluare intermediară, inventarierea şi dumneavoastră, care ar fi elementele principale pe care le-aţ i urmări? popularizarea succeselor obţ inute, expoziţ ii şi festivităţ i.jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA A tre ia e ta p ă a implementării are menirea de a asigura: evaluarea rezultatelor, diseminarea experienţ elor, pregătirea condiţ iilor necesare pentru continuarea drumului început prin proiect.

În situaţ ia în care ar trebui să monitorizaţ i un proiect, ar fi necesar să folosiţ i o grilă de monitorizare care să cuprindă principalele aspecte pe care le veţ i urmări:

APLICAŢIE

Ţinând cont de specificul şcolii dumneavoastră, enumerati activităţ i care ar trebui desfăşurate în cea de-a treia etapă a implementării proiectului de educaţ ie civică:

În cea de-a treia etapă a implementării, puteţ i desfăşura: intâlniri de lucru cu scop de evaluare, elaborarea materialelor care sintetizează experienţ a proiectului dumneavoastră, diseminarea rezultatelor către alte şcoli, întâlriiri cu reprezentanţ ii comunităţ ii, redactarea raportului de evaluare, elaborarea unor propuneri pentru conducerea şcolii. Experienţ a demonstrează că pentru a atrage noi parteneri şi a mobiliza toţ i elevii şi profesorii şcolii în viitoarele proiecte de educaţ ie civică, sunt extrem de indicate - ca activităţ i finale - acţ iunile care să reunească elevi, profesori, părinţ i, membri din comunitate într-un spaţ iu ce le este comun: şcoală, parc, club, primărie etc. În cadrul unei asemenea activităţ i finale, pot avea loc: prezentarea rezultatelor proiectului, acordarea unor premii, iniţ ierea unor noi proiecte în domeniul educaţ iei civice.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

6 .2 . M o n it o r iz a r e a

• • • • • • • •

desfăşurarea activităţ ilor prevăzute în proiect; modul în care sunt îndeplinite responsabilităţ ile; modul în care acţ ionează participanţ ii la activităţ i; comunicarea între participanţ ii la proiect; modul în care sunt folosite resursele prevăzute în proiect; consecinţ ele activităţ ilor prevăzute în proiect; probleme care apar în implementarea proiectului; soluţ ii care se aplică pentru rezolvarea problemelor apărute.

Cu ocazia activităţ ilor de monitorizare, trebuie să notaţ i toate constatările făcute şi să elaboraţ i un raport de monitorizare. E v a lu a re a reprezintă măsurarea rezultatelor care au fost obţ inute în cursul implementării proiectului (faţ ă de obiectivele propuse). În cadrul proiectului dumneavoastră, veţ i avea evaluări finale (la sfârşitul proiectului), evaluări intermediare (după fiecare etapă a proiectului) şi evaluări curente (pentru fiecare activitate).

Menţ ionaţ i evaluărilor

trei cerinţ e care ar trebui respectate pentru a asigura calitatea din cadrul proiectului dumneavoastră de educaţ ie civică:

ş i e v a lu a r e a p r o ie c te lo r

Implementarea proiectelor trebuie să fie însoţ ită de monitorizare şi evaluare, care pot fi asigurate prin metode şi instrumente specifice, în funcţ ie de caracteristicile fiecărui proiect. M o n ito riza re a constituie o "supraveghere" a implementării proiectului, prin care sunt urmărite (cu o relativă constantă) anumite aspecte: modul în care se

Succesul în evaluare presupune: stabilirea unor criterii clare, folosirea unor instrumente adecvate, respectarea termenelor de evaluare. Fiecare moment de evaluare trebuie să reprezinte pentru cei care participă la proiect o experienţ ă din care au ceva de învăţ at şi o treaptă către îmbunătăţ irea continuă a educaţ iei civice.

cuprinse în acest proiect. În cazul concret al fiecărei şcoli, alegerea obiectivelor se face în functie de anumite criterii.

C a p ito lu l O B IE C T IV E ,

7 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA M ETODE,

R E Z U L T A T E IN

C A D R U L P R O IE C T E L O R 7 .1 . O b ie c t iv e le

APLICAŢIE Dati 3-5 exemple de criterii de care veţ i tine seama pentru alegerea obiectivelor de la care va porni proiectul de educaţ ie civică din şcoala dumneavoastră:

p r o i e c t u l u i xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

În cadrul oricărui proiect, deci şi în proiectul de educatie civică al şcolii dumneavoastră, obiectivele constituie elemente-cheie, în functie de care construiti celelalte capitole ale proiectului. APLICAŢIE Identificaţ i 3-5 obiective generale care ar trebui incluse în proiectul de educatie civică al şcolii dumneavoastră:

În stabilirea obiectivelor din proiectul de educaţ ie civică, trebuie să ţ ineţ i seama de: caracteristicile grupurilor-ţ intă cu care veţ i lucra, problemele specifice pe care vreti să le rezolvati, responsabilităţ ile pe care doriti să le exerseze participantii la proiect, tipul de cunoştinţ e şi abilităţ i de care categoriile-ţ intă au nevoie, modul în care se va realiza comunicarea în cadrul proiectului.

7 .2 . B e n e f ic ia r ii

p r o ie c tu lu i

APLICAŢIE Experienţ a proiectului "Educatia civică a elevilor din gimnaziu prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar" a demonstrat că în acest domeniu se poate porni de la obiective generale care să vizeze: •

Gândindu-vă la şcoală şi comunitatea din care faceţ i parte, daţ i exemple de persoane, categorii, instituţ ii care vor beneficia de rezultatele proiectului dumneavoastră de educaţ ie civică:

implicarea profesorilor şi elevilor în iniţ ierea şi desfăşurarea unor activităţ i extraşcolare de educaţ ie civică cu caracter interdisciplinar; • dezvoltarea cunoştinţ elor şi abilităţ ilor de care dispun profesorii şi elevii pentru a proiecta şi desfăşura în echipă activităţ i de educaţ ie civică cu Ca orice proiect al şcolii, proiectul de educaţ ie civică va avea beneficiari consecinţ e pozitive în şcoală şi în comunitate; direcţ i şi indirecti: • elaborarea unor materiale informative care pot fi folosite pentru proiectarea, B e n e fic ia rii d ire c ţ i ai unui asemenea proiect vor fi - în primul rând - elevii implementarea şi evaluarea acţ iunilor extraşcolare de educaţ ie civică în şi profesorii care vor participa la proiectarea şi desfăşurarea activităţ ilor de şcoală şi comunitate; educatie civică, elevii şi profesorii care vor primi materialele elaborate, • diseminarea către toată comunitatea şcolii (profesori şi elevi) a unor modele conducerea şcolii care va beneficia de propuneri pentru dezvoltarea educaţ iei de bună practică în domeniul educaţ iei civice ; civice. • identificarea unor soluţ ii care să contribuie la îmbunătăţ irea educaţ iei civice B e n e fic ia ri in d ire c ţ iv o r fi: elevii şi profesorii şcolii care nu participă direct în şcoală şi la atragerea unor parteneri care să sprijine acest tip de educaţ ie.jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA la activităţ i, membrii comunităţ ii din care şcoala face parte, şcoli cărora le O b ie c tiv e le g e n e ra le de la care porneşte proiectul de educaţ ie civică al şcolii veţ i prezenta experienţ ele şi rezultatele dumneavoastră în domeniul educaţ iei dumneavoastră trebuie să fie detaliat în obiectivele specifice ale fiecărei activităţ i civice.

7 .3 . M e t o d e le

p r o i e c t u l u i xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA 7 .4 . R e s u r s e le p r o ie c t u lu i

Un proiect pe care şcoala îl elaborează pentru pregătirea bunilor cetăţ eni trebuie să recurgă la metode foarte diversificate. Fiecare dintre activităţ ile cuprinse în proiect va face apel la metode adecvate, care se potrivesc cu trăsăturile specifice ale activităţ ii respective. Dată fiind complexitatea unui proiect care cuprinde activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar, în cadrul lui vor fi folosite variate metode care ţ in de : identificarea de probleme, formarea/pregătirea participanţ ilor, coordonarea participanţ ilor, monitorizare, evaluare, culegere de feed-back, construirea echipelor, redactarea materialelor, comunicare între participanţ i, informare, diseminarea rezultatelor.

Pentru desfăşurarea unui proiect, sunt necesare resurse umane, materiale şi financiare. Proiectul necesită, de asemenea, resurse informaţ ionale şi de timp.jihgfedcbaZ R e su rse u m a n e . În cadrul acestor resurse, resursele umane ocupă un loc special datorită contribuţ iei pe care o aduc în realizarea obiectivelor proiectului.

Pornind de la specificul şcolii dumneavoastră, care sunt persoanele sau categoriile de persoane pe care le-aţ i atrage - ca resurse umane - în elaborarea şi implementarea unui proiect de educaţ ie civică ce include activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar?

Care sunt principalii factori de care veţ i ţ ine seama când veţ i alege metodele ce vor fi folosite în proiectul dumneavoastră de educaţ ie civică?

Proiectul "Educaţ ia civică a elevilor din gimnaziu prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar" a arătat că metodele folosite în cadrul unui proiect de educaţ ie civică trebuie: să corespundă caracteristicilor şcolii şi comunităţ ii, să permită atingerea obiectivelor proiectului, să fie potrivite pentru particularităţ ile participanţ ilor, să înlesnească valorificarea experienţ ei şcolii, să folosească resurse ale şcolii şi ale comunităţ ii, să asigure reuşita implementării proiectului, să corespundă cerinţ elor democraţ iei, să încurajeze continuarea şi diseminarea rezultatelor. În cadrul proiectului pe care îl elaboraţ i pentru şcoala dumneavoastră, trebuie să acordaţ i un loc special metodelor de evaluare. O evaluare reuşită presupune: • •

• •

efectuarea unor evaluări de activităţ i, evaluări intermediare, evaluări finale; folosirea unor instrumente specifice (fişe de evaluare, instrumente de feed-back, liste de control, inventare, rapoarte de evaluare, rapoarte de monitorizare) ; încurajarea autoevaluării participanţ ilor la activităţ i (în special a elevilor) ; redactarea unor materiale de evaluare şi elaborarea unui raport final al proiectului.

În cazul unui asemenea proiect, trebuie să alegeţ i acei profesori şi elevi care: au anumite responsabilităţ i în domeniul educaţ iei civice, sunt deschişi către inovaţ ie, sunt interesaţ i în pregătirea unor buni cetăţ eni, sunt dispuşi să se implice şi să participe, pot mobiliza alte persoane din şcoală şi din comunitate. Pornind de la aceste premise, la capitolul "Resurse umane" din proiectul dumneavoastră trebuie să includeţ i neapărat: membrii consiliului elevilor, profesorii-diriginţ i, profesorii de educaţ ie civică, directorii cu activitatea educativă. Pe lângă aceştia, în funcţ ie de situaţ ia din şcoala dumneavoastră, este bine să includeţ i în proiect acei profesori şi elevi care doresc să se implice în dezvoltarea educaţ iei civice şi care au capacitatea de a atrage în acţ iune alţ i profesori şi elevi ai şcolii. R e su rse m a te ria le şi fin a n c ia re . Pentru a fi un instrument care să vă ajute cu adevărat să realizaţ i obiectivele propuse în domeniul educaţ iei civice, proiectul dumneavoastră trebuie să menţ ioneze : toate resursele materiale şi financiare de care aveţ i nevoie, cele pe care le aveţ i deja, modul în care veţ i găsi şi atrage resursele pe care nu le aveţ i încă. În ceea ce priveşte banii de care aveţ i nevoie pentru realizarea obiectivelor, este necesar ca proiectul să cuprindă un buget cât se poate de clar.

7 .5 . Consecinţ e pozitive asupra grupurilor-ţ intă

7.6. Rezultate şi produse jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Orice proiect de calitate trebuie să estimeze consecinţ ele pozitive pe care le vor avea activităţ ile sale asupra grupurilor-ţ intă. APLICAŢIE

APLICAŢIE

Daţ i 3-5 exemple de rezultate concrete şi produse la care va conduce proiectul dumneavoastră:

Cunoscând caracteristicile celor care vor fi grupuri-ţ intă în proiectul dumneavoastră, enumerati cinci consecinţ e pozitive pe care activităţ ile extraşcolare de educaţ ie civică le pot avea asupra lor:

În cadrul proiectului "Educaţ ia civică a elevilor din gimnaziu prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar" , activităţ ile desfăşurate în şcolile-pilot au avut numeroase consecinţ e pozitive asupra elevilor şi profesorilor care au participat la proiectarea şi implementarea acestor activităţ i. E le v ii şc o lilo r-p ilo t care au participat la activităţ i au câştigat deprinderi ale bunului cetăţ ean, au avut ocazia să se cunoască şi să comunice, şi-au dezvoltat spiritul civic, au învăţ at să se implice în rezolvarea unor probleme ale comunităţ ii, au dobândit cunoştinţ e şi abilităţ i care le vor permite să proiecteze şi să desfăşoare noi activităţ i extraşcolare de educaţ ie civică. M e m b rii c o n siliilo r d e e le v i care au făcut parte din grupurile de acţ iune ale şcolilor-pilot au dobândit cunoştinţ e şi abilităţ i legate de: proiectarea, implementarea şi evaluarea unor activităţ i extraşcolare, atragerea de parteneri care pot sprijini educaţ ia civică a elevilor, îndeplinirea atribuţ iilor pe care le au în cadrul şcolii, înlesnirea comunicării dintre şcoală şi comunitate, atragerea altor elevi ai şcolii în activităţ i de educaţ ie civică. P ro fe so rii şc o lilo r-p ilo t care au participat la activităţ i s-au dezvoltat profesional în domeniul educaţ iei civice, şi-au dezvoltat cunoştinţ ele şi abilităţ ile de proiectare, comunicare, lucru în echipă, şi-au sporit abilităţ ile legate de adoptarea deciziilor, coordonarea grupurilor de elevi şi atragerea de parteneri pentru educaţ ia civică, au exersat practici democratice şi interdisciplinaritatea în domeniul educaţ iei civice. Profesorii de educaţ ie civică şi directorii cu activitatea educativă din şcolile-pilot au dobândit cunoştinţ e şi abilităţ i care le vor permite să coordoneze proiectele de educaţ ie civică din şcoală.

Un proiect de educaţ ie crvrca prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar poate avea ca rezultate şi produse: materiale documentare pentru elevi şi profesori, descrieri ale activităţ ilor de educaţ ie civică, planuri de activităţ i extraşcolare interdisciplinare, buletine informative, reviste, pliante, propuneri pentru dezvoltarea educaţ iei civice în şcoală, curricule opţ ionale pentru pregătirea elevilor în domeniul activităţ ilor extraşcolare de educaţ ie civică, grupuri de acţ iune pentru educaţ ia civică, puncte de informare/documentare în domeniul educaţ iei civice. Pe lângă aceste rezultate, un proiect de educaţ ie civică bine făcut şi bine aplicat are şi "efecte multiplicatoare" : •

• •

elevii şi profesorii care au desfăşurat activităţ i de educaţ ie civică vor continua să proiecteze şi să implementeze astfel de activităţ i pentru pregătirea bunilor cetăţ eni ; urmând exemplul acestor elevi şi profesori, alti membri ai comunităţ ii şcolare vor desfăşura activităţ i extraşcolare de educaţ ie civică; şcolile care vor lua cunoştinţ ă de succesele unui proiect de educaţ ie civică vor elabora şi implementa proiecte asemănătoare.

În cazul în care proiectul dumneavoastră este încununat de succes, şcoala din care faceţ i parte poate deveni o şcoală-resursă la care vor veni să afle idei exemple, sfaturi profesori şi elevi de la alte şcoli, ce doresc să dezvolte educaţ ia unor buni cetăţ eni.

7.7. Continuitate Pornind de la ideea că educaţ ia civică este un proces continuu, care presupune noi şi noi proiecte ce se continuă unul pe celălalt, orice proiect pe care îl elaboraţ i în acest domeniu trebuie să cuprindă şi câteva lămuriri despre intenţ iile pe care le aveţ i după terminarea proiectului.

Aveti deja în minte schita unui proiect de educaţ ie civică prin acti.vităt~ interdisciplinare pe care să-I desfăşurau în şcoala dumneavoastră. Menţ ionaţ i care sunt aspectele la care ar trebui să vă gândiţ i pentru a asigura continuarea drumului pe care îl începeţ i prin acest proiect:

Capitolul 8 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJ 'W

ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

A C T IV IT A T I IN P R O IE C T E L E D E E D U C A T IE 8 .1 . A le g e r e a

Pentru a asigura continuitatea după finalizarea proiectului educatie civică, va trebui să vă gândiţ i cum pot fi : • • • • •

dumneavoastră

fructificate rezultatele proiectului pentru a dezvolta educaţ ia civică făcută de şcoală şi pentru a atrage noi parteneri din comunitate; folosite condiţ iile din comunitate şi cum pot fi atrase noi resurse materiale şi băneşti pentru educaţ ia civică a elevilor; încurajaţ i elevii şi profesorii participanţ i să proiecteze şi să implementeze noi activităţ i extraşcolare de educaţ ie civică; convinse grupurile/echipele care s-au format în cadrul proiectului să continue să lucreze împreună pentru dezvoltarea educaţ iei civice a elevilor; utilizate concluziile proiectului pentru redactarea unor propuneri referitoare la dezvoltarea educatiei civice, propuneri de care să tină seama conducerea şcolii.

Pentru a asigura continuitatea în dezvoltarea educaţ iei civice, proiectul dumneavoastră trebuie să aibă în vedere creşterea capacităţ ii şcolii de a organiza activităţ i de educaţ ie civică prin: pregătirea unor elevi şi profesori în acest domeniu, crearea unor grupuri de lucru care să încurajeze educaţ ia civică, încurajarea cooperării între profesori şi elevi în activităţ ile extraşcolare, experimentarea unor activităţ i de educaţ ie civică, diseminarea în cadrul şcolii a unor modele de succes în domeniul educaţ iei civice.

C IV IC Ă

a c tiv ită ţ ilo r

În cadrul proiectului de educaţ ie civică prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar trebuie să se regăsească atât activităţ i extraşcolare propriu-zise, cât şi activităţ i de: pregătire, formare/sensibilizare, monitorizare/evaluare, diseminare/informare. În alegerea acestor activităţ i, ca şi în stabilirea succesiunii lor, trebuie să ţ ineţ i seama de unele criterii.

Care sunt criteriile în functie de care veti alege activităţ ile pe care doriti să le includeţ i în proiectul de educatie civică al şcolii dumneavoastră?

Experienţ a demonstrează că în alegerea activităţ ilor cuprinse în proiect, ca şi în stabilirea succesiunii lor, trebuie să ţ ineţ i seama de: proiectul de dezvoltare şi oferta de educaţ ie a şcolii dumneavoastră, obiectivele specifice educaţ iei civice, trăsăturile grupurilor-ţ intă pe care le-aţ i ales, cerinţ ele partenerilor cu care lucraţ i, caracteristicile comunităţ ii din care face parte şcoala. Fiecare activitate a proiectului - indiferent de tipul său - presupune parcurgerea a trei etape: pregătirea activităţ ii, desfăşurarea activităţ ii, evaluarea activităţ ii.

8 .2 . A c t iv it ă ţ i p r e lim in a r e Activităţ ile preliminare sunt acele activităţ i pe care le organizaţ i în prima etapă a implementării pentru a crea cadrul necesar desfăşurării activităţ ilor propriu-zise de educaţ ie civică.

APLICAŢIE

APLICA ŢIE

Alegeţ i o activitate pe care vreţ i să o organizaţ i în prima etapă a implementării proiectului dumneavoastră. Descrieţ i pe scurt această activitate.

Alegeti o activitate extraşcolară cu caracter interdisciplinar pe care vreti să o includeti în proiectul dumneavoastră. Descrieti pe scurt această activitate.

În spiritul diseminării bunelor practici experimentate în cadrul proiectului "Educaţ ia civică a elevilor din gimnaziu prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar", vă sugerăm câteva activităţ i pe care le puteţ i include în prima etapă a proiectului dumneavoastră de educaţ ie civică:

Urmând exemplul şcolilor-pilot care au participat la proiectul "Educaţ ia civică a elevilor din gimnaziu prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar" , puteti introduce în proiectul pe care îl elaboraţ i pentru şcoala dumneavoastră:

•

organizaţ i o întâlnire de lucru în cadrul căreia echipa de proiect va stabili punctele-cheie în implementarea activităţ ilor extraşcolare şi responsabilităţ ile care revin fiecărui membru al echipei; • constituiţ i un grup de acţ iune care va coordona activităţ ile extraşcolare cu caracter interdisciplinar ce îşi propun educaţ ia civică a elevilor în şcoala dumneavoastră; • organizaţ i o întâlnire Ia care să participe membri ai consiliului de elevi, directorul cu activitatea educativă, profesorul de educaţ ie civică, profesori-diriginţ i de diferite specialităţ i ; • elaboraţ i planuri detaliate pentru fiecare activitate extraşcolară cu caracter interdisciplinar pe care urmează să o desfăşuraţ i în cadrul proiectului; • organizaţ i o întâlnire cu elevii şi profesorii care vor participa Ia activităţ ile extraşcolare cu caracter interdisciplinar, în cadrul căreia veţ i prezenta aspecte legate de: proiectarea şi implementarea activităţ ilor extraşcolare de educatie civică, rolul elevilor în cadrul activităţ ilor de educatie civică, tipurile de activităţ i interdisciplinare de educaţ ie civică în şcoală şi comunitate, partenerii şcolii în activităţ ile de educatie civică a elevilor; • organizati o întâlnire cu reprezentanţ i ai comunităţ ii şi prezentaţ i proiectul dumneavoastră pentru a vă atrage sprijinul lor.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA 8 .3 . A c t iv it ă ţ i

extraşcolare

d e e d u c a ţ ie c iv ic ă

Pentru a atinge obiectivele legate de pregătirea unor buni cetăţ eni, proiectul şcolii dumneavoastră trebuie să includă activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar la care să participe elevi şi profesori de diferite specialităţ i.

• programe interdisciplinare de actiune civică în comunitate, în cadrul cărora grupuri de elevi coordonate de profesori de diferite specialităţ i vor desfăşura actiuni menite să contribuie la rezolvarea unor probleme ale comunităţ ii (protectia mediului, umanitare, egalitatea şanselor, grupuri minoritare, grupuri defavorizate) ; • activităţ i care urmăresc educatia pentru drepturile omului în cadrul şcolii (grupuri de reflectii şi discutii, prezentări, dezbateri, spectacole cu tematică specifică, vizionarea şi audierea unor materiale, sondaje de opinie, concursuri, expozitii); • activităţ i de informare în domeniul educatiei civice (buletin informativ, revistă, emisiuni de radio şcolar, panouri informative, întâlniri cu temă). APLICAŢIE

' '

Pornind de la situatia din şcoala dumneavoastră, identificati factorii de care depinde succesul activităţ ilor extraşcolare cu caracter interdisciplinar :

Activităţ ile extraşcolare cu caracter interdisciplinar pe care doriti să le organizati în şcoala dumneavoastră vor fi mai reuşite dacă vor fi : • coordonate de un grup de actiune pe care îl constituiţ i în prima etapă a implementării; • desfăşurate de elevii şi profesorii care au participat şi la proiectarea lor; • proiectate şi implementate printr-un efort interdisciplinar şi de echipă; • rodul cooperării dintre profesori şi elevi şi dintre şcoală şi comunitate; • monitorizate constant şi evaluate la termenele prevăzute.

.••

-..,..,

xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA 1,'

, :~: '

8.5. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA A c tiv ită ţ i d e m o n ito r iz a r e Aceste activităţ i vor fi cu atât mai eficiente, cu cât vor implica în proiectarea şi în implementarea lor un număr mai mare de elevi ai şcolii.zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA Pentru a asigura succesul implementării proiectului, 8 .4 . A c t iv it ă ţ i d e s u s ţ in e r e

activităţ ile extraşcolare cu caracter interdisciplinar trebuie monitorizate fie de echipa care coordonează proiectul, fie de elevii sau profesorii care participă la proiect.

Activităţ ile de susţ inere sunt acele activităţ i care înlesnesc comunicarea şi împărtăşirea de experienţ e între participanţ ii la proiect, ca şi documentarea şi informarea lor.

APLICAŢIE Enumerati cerinţ ele pe care trebuie să le respecte un membru al comunităţ ii şco Iare, care primeşte sarcina de a monitoriza o activitate de educaţ ie civică:

APLICAŢIE Daţ i exemple de activităţ i care ar putea să creeze condiţ ii pentru: comunicarea între participanţ ii la proiectul de educaţ ie civică, împărtăşirea de experienţ e, cooperarea celor implicati în proiect:

Pentru a contribui la atingerea obiectivelor proiectului, cei care monitorizează activităţ ile extraşcolare de educaţ ie civică trebuie: să utilizeze instrumente speciale în monitorizare, să asigure un feed-back celor care au participat la activitate, să redacteze rapoarte de monitorizare.

8 .6 . A c t iv it ă ţ i d e e v a lu a r e Pentru a înlesni comunicarea şi împărtăşirea de experienţ e, alcătuiţ i un grafic de întâlniri periodice pentru cei care participă la proiectul de educaţ ie civică prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar. Acest grafic trebuie să acopere toată durata în care se desfăşoară activităţ ile de educaţ ie civică. Discuţ iile pot fi moderate de un membru al echipei de proiect care va sintetiza concluziile acestor întâlniri. Constituiţ i un "colţ " documentar sau un un punct de informare care să pună la dispoziţ ia elevilor şi profesorilor care participă la proiect materiale documentare specifice educaţ iei civice. Un astfel de "colţ " /punct de documentare/informare: • • •

va conţ ine materiale generale despre educaţ ia civică şi materiale produse în cadrul activităţ ilor extraşcolare cu caracter interdisciplinar ; va fi amplasat fie într-un loc special, fie în biblioteca şcolii; va fi organizat de către elevi şi profesori care participă la proiect.

Acest "colt" /punct de documentare/informare organizat prin efortul elevilor şi profesorilor care participă la proiectul de educaţ ie civică din şcoala dumneavoastră va fi pus - după încheierea proiectului - la dispoziţ ia tuturor membrilor comunităţ ii şcolare (profesori şi elevi), care doresc să proiecteze şi să implementeze activităţ i extraşcolare pentru pregătirea bunului cetăţ ean.

Succesul proiectului dumneavoastră de educaţ ie civică depinde în mare măsură de felul în care sunt concepute şi desfăşurate activităţ ile de evaluare cuprinse în proiect. APLICAŢIE ,

Il,

: ~'

~"~

Pornind de la caracteristicile proiectului de educatie civică pe care vreţ i să îl implementaţ i în şcoală, daţ i exemple de activităţ i de evaluare pe care le veţ i include în proiect:

Ca activităţ i specifice de evaluare, puteţ i include în proiect: întâlniri de lucru pentru evaluarea intermediară sau finală, în care se discută rezultatele obţ inute până la data întâlnirii şi sunt trecute în revistă punctele-cheie pentru perioada care urmează după întâlnire, elaborarea rapoartelor de evaluare intermediară şi de evaluare finală, în care vor fi folosite toate materialele de evaluare redactate pe timpul proiectului.

8 . 7 . A c t i v i t ă ţ i d e d i s e m i n a r e xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Dat fiind că un proiect de educaţ ie civică îşi propune dezvoltarea spiritului civic şi pregătirea unui număr cât mai mare de buni cetăţ eni, el trebuie să includă activităţ i care să asigure diseminarea rezultatelor sale, experienţ ele sale de succes, propunerile pentru dezvoltarea educaţ iei civice.

Descrieţ i pe scurt o activitate de tip "expoziţ ie", în cadrul căreia toate grupurile de profesori şi elevi care au desfăşurat activităţ i extraşcolare într-un proiect de educaţ ie civică îşi vor prezenta activităţ ile şi vor expune materialele pe care le-au realizat:

Pornind de la caracteristicile şcolii şi ale comunităţ ii dumneavoastră, enumerati activităţ i de diseminare pe care le puteţ i include în proiectul de educaţ ie civică:

Pentru diseminarea rezultatelor, experienţ elor, propunerilor de viitor către elevi şi profesori din şcoala dumneavoastră, alte şcoli, membri ai comunităţ ii, puteţ i organiza la sfârşitul proiectului: •

o "expoziţ ie" în cadrul căreia toate grupurile de profesori şi elevi care au desfăşurat activităţ i de educaţ ie civică le vor prezenta şi vor expune materialele pe care le-au realizat; • o mapă cu materiale care va conţ ine exemple de activităţ i, rezultatele obţ inute, păreri ale elevilor şi profesorilor care au participat, planuri de viitor; • o descriere a celor mai bune activităţ i desfăşurate prin proiectul dumneavoastră şi a factorilor care au dus la succesul lor; • un caiet de propuneri pentru dezvoltarea educaţ iei civice în şcoala din care faceţ i parte; • o întâlnire la care vor participa: elevi, profesori, părinţ i, reprezentanţ i ai comunităţ ii care vor pune în discuţ ie - într-un cadru amical - realizările proiectului de educaţ ie civică, probleme legate de educaţ ia civică în comunitate, activităţ i extraşcolare care pot fi desfăşurate, posibilităţ i de cooperare.

Tipul de activitate mai sus-menţ ionată prezintă numeroase avantaje pentru că permite: diseminarea rezultatelor, evaluarea succeselor obţ inute, evidenţ ierea celor care au realizat cele mai bune rezultate, atragerea unor noi parteneri pentru activităţ i viitoare, sărbătorirea succesului. În acelaşi timp, o asemenea activitate este extrem de complexă şi presupune respectarea riguroasă a unor condiţ ii de organizare: . • •

• • • •

asigurarea unui spaţ iu care să permită participarea unui număr mare de persoane; invitarea tuturor elevilor şi profesorilor care au desfăşurat activităţ i de educaţ ie civică, a altor elevi şi profesori din şcoală şi din alte şcoli, a membrilor din comunitate; pregătirea unor prezentări şi materiale de către grupurile de elevi şi profesori care au desfăşurat activităţ i în proiectul de educaţ ie civică; amenajarea unor mici spaţ ii în care fiecare grup să expună materiale grăitoare despre activităţ ile realizate (fotografii, pliante, afişe, mape, casete); pregătirea unor elevi din fiecare grup pentru a face prezentări ale activităţ ilor desfăşurate ; premierea grupurilor care au desfăşurat cele mai bune activităţ i de către un juriu format din membri ai comunităţ ii şcolare (profesori şi elevi) şi membri ai comunităţ ii locale.

Pentru evaluarea acestei activităţ i, care poate reprezenta un final deosebit de frumos pentru proiectul dumneavoastră, pot fi folosite mici chestionare, care se distribuie participanţ ilor la sfârşitul activităţ ii.

permanentă dintre toţ i membrii echipei, să precizaţ i responsabilităţ ile fiecărui membru, să acordaţ i sprijinul necesar în îndeplinirea sarcinilor, să recunoaşteţ i meritele individuale, să încurajaţ i membrii echipei (Rădulescu, 1996).

Capitolul 9 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA E F O R T D E E C H IP Ă

Ş I P A R T E N E R IA T

9 .2 . I n t e r d is c ip lin a r it a t e

9 .1 . E f o r t d e e c h ip ă Un proiect de educaţ ie civică prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar poate fi proiectat şi implementat numai de către o echipă puternică, în care fiecare membru are sarcini dare. O asemenea echipă cuprinde de regulă: coordonatorul de proiect, responsabilii pe direcţ ii de activitate, responsabilii pe activităţ i. APLICAŢIE Care sunt după părerea dumneavoastră

caracteristicile

unei echipe puternice?

Echipa are trăsături particulare care o definesc ca formă specifică a grupului: coordonare prietenoasă, dar foarte puternică; resurse interioare bogate şi diverse ajutorul reciproc pe care şi-l acordă membrii săi; respectarea obiectivelor generale de către toţ i membrii; aplicarea rapidă a hotărârilor luate; comunicare permanentă şi deschisă; crearea unei atmosfere pozitive; acceptarea responsabilităţ ilor de către toţ i membrii; motivaţ ia foarte puternică a membrilor echipei, trăinicia relaţ iilor dintre membri, entuziasm, iniţ iativă, mobilizare continuă; efortul permanent pentru îmbunătăţ ire; unitate (Rădulescu, 1998).

Activităţ ile extraşcolare cu caracter interdisciplinar, care pot contribui la pregătirea unor buni cetăţ eni, presupun cunoştinţ e şi abilităţ i din cadrul mai multor discipline şcolare şi cooperarea unor profesori de diferite specialităţ i. Desfăşurate în şcoală sau în comunitate, aceste activităţ i îşi propun: dezvoltarea spiritului civic, formarea deprinderilor şi atitudinilor de buni cetăţ eni, încurajarea voluntariatului spre binele comunităţ ii. În cadrul acestor activităţ i, un rol deosebit îl ocupă programele interdisciplinare de acţ iune în comunitate, care sunt larg folosite în şcolile din alte ţ ări şi au fost experimentate şi de către şcolile-pilot care au participat la proiectul "Educaţ ia civică a elevilor din gimnaziu prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar", Programele interdisciplinare de acţ iune în comunitate au o serie de avantaje importante : • • • • •

pot contribui extrem de eficient la realizarea obiectivelor specifice educatiei civice ; conduc la rezolvarea unor probleme din comunitatea locală; pot fi alese în funcţ ie de problemele locale şi caracteristicile şcolilor; au un grad mare de flexibilitate, putând fi adaptate pentru alte şcoli; permit colaborarea dintre comunitatea şcolii (profesori şi elevi) şi membri sau instituţ ii din comunitate a locală.

Pentru trebuie să activităţ ii. unui efort

a fi eficiente, programele interdisciplinare de acţ iune în comunitate se desfăşoare în trei etape distincte: pregătire, derulare, reflecţ ie asupra Condiţ ia esenţ ială a succesului lor este interdisciplinaritatea în cadrul de echipă.

, APLICAŢIE

' ,', :',

','

APLICAŢIE '"

Ce ar trebui să faceţ i pentru a construi o echipă puternică, capabilă să coordoneze un proiect de educaţ ie civică în şcoala dumneavoastră?

Pentru a construi o echipă puternică, capabilă să coordoneze un proiect de calitate, este necesar: să stabiliţ i obiective generale foarte dare pentru întreaga echipă, să menţ ineţ i un echilibru între disciplină şi iniţ iativă, să încurajaţ i comunicarea

,',,',

", -

"," ,

Pornind de la condiţ iile specifice ale comunităţ ii dumneavoastră şi de la priorităţ ile şcolii din care faceţ i parte, enumerati probleme care s-ar putea rezolva prin organizarea unor programe interdisciplinare de acţ iune în comunitate:ZYXWVUT

Programele interdisciplinare de acţ iune în comunitate pot avea în vedere: probleme ecologice, sărăcie, drepturile copilului, drepturile omului, egalitatea

comunitate care s-ar putea rezolva prin activităţ i de educaţ ie civică, câştigarea şanselor, minorităţ i, persoane defavorizate etc. Nu uitaţ i că pentru a contribui la interesului unui număr cât mai mare de părinţ i, asigurarea sprijinului autoeducaţ ia bunilor cetăţ eni, aceste programe - ca şi alte activităţ i extraşcolare de rităţ ilor locale.jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA educaţ ie civică - trebuie proiectate şi implementate de grupuri de elevi coordonate de o echipă interdisciplinară, compusă din profesori de diferite discipline.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA F a m ilia elevilo r. În ciuda faptului că familia ar trebui să reprezinte principalul

9 .3 . P a r t e n e r i în p r o ie c t

partener al şcolii în cadrul proiectelor de educaţ ie civică, se constată adesea că părinţ ii elevilor sunt greu de atras în asemenea proiecte.

Propunându-şi să pregătească bunii cetăţ eni, proiectele de educaţ ie civică bazate pe activităţ i extraşcolare presupun colaborarea dintre comunitatea şcolii şi persoane sau instituţ ii care deţ in competente sau resurse ce pot contribui la realizarea obiectivelor cuprinse în proiect. Aceşti parteneri pot să participe alături de profesori şi elevi la: elaborarea proiectului, pregătirea şi desfăşurarea unor activităţ i, monitorizare, elaborarea unor materiale, diseminarea rezultatelor.

APLICAŢIE

Intocmiţ i o listă a factorilor care determină bariere în relaţ iile şcolii cu familia, mai ales în cazul în care este vorba de organizarea unor activităţ i care îşi propun pregătirea bunilor cetăţ eni :

APLICAŢIE Pornind de la situaţ ia concretă a şcolii dumneavoastră, care sunt persoanele sau instituţ iile cu care şcoala ar trebui să colaboreze pentru dezvoltarea educaţ iei civice a elevilor?

Pentru dezvoltarea educaţ iei civice a elevilor, parteneri ai şcolii ar trebui să fie: familiile elevilor, instituţ ii guvernamentale, organizaţ ii nonguvernamentale, instituţ ii religioase, agenţ i economici, sindicate, autorităţ i locale.

Factorii care determină • • • • •

în general aceste bariere sunt legaţ i de :

comunicarea slabă dintre şcoală şi familiile elevilor; părerile şi comportamentele unor profesori sau părinţ i; interesul scăzut al unora dintre părinţ i faţ ă de educaţ ia copiilor; problemele zilnice cu care se confruntă multe dintre familii; lipsa de timp cu care se luptă atât cadrele didactice, cât şi părinţ ii. APLICAŢIE Pornind de la situaţ ia concretă a şcolii dumneavoastră, găsiţ i trei măsuri care ar putea contribui la atragerea unui număr mai mare de părinţ i în activităţ ile de educaţ ie civică ale şcolii:

Având în vedere caracteristicile şcolii şi ale comunităţ ii dumneavoastră, ce ar trebui să faceţ i pentru a atrage mai mulţ i parteneri în activităţ ile dumneavoastră de educaţ ie civică?

Pentru încurajarea colaborării dintre şcoală şi familie în domeniul educaţ iei civice a elevilor, vă sugerăm să luaţ i în consideraţ ie şi măsurile adoptate de alte şcoli : Experienta unor şcoli care au obţ inut succese în dezvoltarea parteneriatului lor cu comunitatea arată că, pentru atragerea de parteneri, fiecare şcoală trebuie să încurajeze: comunicarea dintre membrii comunităţ ii şcolare (profesori şi elevi) şi membrii comunităţ ii locale, găsirea acelor persoane sau instituţ ii din comunitate care sunt interesate în dezvoltarea educaţ iei civice, găsirea problemelor din

• • • •

informarea părinţ ilor cu privire la proiectele de educaţ ie civică ale şcolii; editarea şi diseminarea unor materiale pentru informarea părinţ ilor; proiectarea activităţ ilor de educaţ ie civică în colaborare cu părinţ ii; organizarea unor activităţ i care pot să favorizeze comunicarea şi cunoaşterea reciprocă dintre profesori şi părinţ i;

• •

creşterea initiativei consiliilor de părinţ i în atragerea familiilor elevilor; este firesc ca aceste două instituţ ii să colaboreze pentru educaţ ia civică a elevilor. organizarea unor excursii, activităţ i sportive, activităţ i artistice la care să Datorită unor factori variaţ i, această colaborare este uneori destul de săracă. participe şi părinţ ii cu aptitudini în domeniul respectiv; • organizarea unor activităţ i educative în folosul părinţ ilor.jihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA APLICAŢIE, , ,:,,, ','~-" . ,':"ZYXWVUT A g e n ţ i e c o n o m ic i. Colaborarea dintre şcoală şi agenţ ii economici din comunitate poate juca un rol foarte important în realizarea unei bune educaţ ii civice a tuturor Menţ ionaţ i principalii factori care pot influenţ a în mod negativ colaborarea elevilor şcolii. În foarte multe cazuri, această colaborare este destul de săracă fie dintre şcoală şi autorităţ ile locale din comunitatea dumneavoastră: datorită unor caracteristici ale agenţ ilor economici, fie ale caracteristicilor şcolii. ,

",'

APLICA'flE Menţ ionaţ i principalii factori care pot avea o influenţ ă negativă asupra colaborării dintre şcoala dumneavoastră şi agenţ ii economici din comunitate:

Relaţ ia dintre şcoală şi autorităţ ile locale poate fi influenţ ată negativ de factori care ţ in de: bariere în comunicare, atitudini şi comportamente ale oamenilor şcolii sau ale reprezentanţ ilor comunităţ ii, lipsa de timp, lipsa de interes pentru colaborare. APLICAŢIE

Asupra colaborării dintre şcoală şi agenţ ii economici pot avea o influenţ ă negativă: lipsa obişnuinţ ei de a comunica şi colabora, problemele cu care se confruntă agenţ ii economici, părerile agenţ ilor economici despre şcoală, prejudecăţ ile cadrelor didactice, lipsa unor oameni care să preia iniţ iativa. APLICAŢIE Menţ ionaţ i câteva măsuri pe care ar trebui să le ia şcoala dumneavoastră pentru atragerea agenţ ilor economici din comunitate în activităţ i de educaţ ie civică:

Pentru atragerea agenţ ilor economici din comunitate, este recomandabil să puneţ i accentul pe : • • • •

informarea agenţ ilor economici asupra situaţ iei şi proiectelor şcolii ; găsirea agenţ ilor economici interesaţ i de pregătirea unor buni cetăţ eni; dialogul cu agenţ ii economici cu care aveţ i obiective comune; încurajarea comunicării dintre membrii comunităţ ii şcolare şi agenţ ii economici.

A u to rită ţ ile lo c a le . Având în vedere responsabilităţ ile pe care le au atât şcoala, cât şi autorităţ ile locale în pregătirea unor buni cetăţ eni ai comunităţ ii,

Menţ ionaţ i câteva măsuri care ar duce la dezvoltarea colaborării dintre şcoala dumneavoastră şi autoritatea locală:

Experienţ a altor şcoli arată că dezvoltarea colaborării dintre şcoală şi autoritatea locală poate fi încurajată prin: • participarea reprezentanţ ilor comunităţ ii la întâlniri ale cadrelor didactice, şedinţ e cu părinţ ii, vizite la domiciliul elevilor; • organizarea unor întâlniri ale Consiliului Local, cu participarea profesorilor, elevilor, părinţ ilor; • proiectarea şi implementarea unor activităţ i extraşcolare pe baza parteneriatului dintre şcoală şi autorităţ ile locale ; • elaborarea unui program comun cu privire la nevoile de educaţ ie civică din comunitate. O rg a n iza ţ iile n o n g u v e rn a m e n ta le . Pornind de la obiectivele lor comune multe şcoli şi organizaţ ii nonguvernamentale au reuşit să colaboreze în special pentru: asigurarea egalităţ ii şanselor în educaţ ie, promovarea drepturilor elevilor, orientarea şcolară şi profesională, consilierea părinţ ilor, atragerea sprijinului comunităţ ii pentru rezolvarea unor probleme ale şcolii, atragerea sprijinului agenţ ilor economici, schimbarea părerilor comunităţ ii despre educaţ ie, creşterea prestigiului şcolii în comunitate.

Pornind de la specificul şcolii şi al comunităţ ii dumneavoastră, numiţ i trei măsuri care ar putea încuraja colaborarea şcolii cu organizaţ iile nonguvernamentale în domeniul educaţ iei bunilor cetăţ eni:ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Pentru a realiza o bună colaborare cu organizaţ iile nonguvernamentale, fiecare şcoală trebuie - în primul rând - să găsească şi să atragă ~c~le .o~gani~aţ ii nonguvernamentale care sunt interesate în dezvoltarea educaţ iei ~IvIce ŞI. au experienţ ă în colaborarea cu membrii comunităţ ii şcolare, pregătirea burulor cetăţ eni, atragerea de parteneri pentru educaţ ia civică.

9 .4 . C o m u n ic a r e a

în c a d r u l p r o ie c tu lu i

Succesul proiectului depinde în mare măsură comunicarea în cadrul fiecărei etape şi activităţ i.

de modul

în care

are

loc

APLICAŢIE Enunţ aţ i trei reguli pe care ar trebui să le respectaţ i pentru a comunica în bune condiţ ii cu toate persoanele cu care colaboraţ i în cadrul proiectului de educaţ ie civică al şcolii:

C O N C L U Z II Este firesc ca într-o societate în care există în mod evident o mare nevoie de educaţ ie civică, fiecare şcoală să răspundă prin activităţ i care au ca ţ el transformarea unui număr cât mai mare de elevi în buni cetăţ eni. În acest scop, şcoala poate folosi alături de activităţ ile curriculare - activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar la care să participe atât profesori şi elevi, cît şi membri din comunitate. Pentru ca aceste activităţ i să atragă un număr cât mai mare de participanţ i, şcoala poate să alcătuiască un proiect care să cuprindă toate activităţ ile de educaţ ie civică ce urmează a fi desfăşurate într-un anumit interval de timp. Acest proiect trebuie: • •

să respecte prevederile proiectului general al şcolii ; să ţ ină seama de trăsăturile caracteristice ale şcolii şi ale comunităţ ii care face parte;

• •

să fructifice experienţ a şcolii în domeniul pregătirii bunilor cetăţ eni; să asigure cunoştinţ e şi abilităţ i civice pe care elevii le vor folosi în şcoală şi în comunitate;

• • •

să încurajeze participarea unui număr mare de elevi; să ajute la rezolvarea unor probleme ale şcolii şi comunităţ ii ; să contribuie la dezvoltarea şcolii şi la creşterea prestigiului său.

din

Activităţ ile extraşcolare cu caracter interdisciplinar pot juca un rol deosebit de important, pentru că ele au o influenţ ă puternică asupra elevilor: dezvoltarea creativităţ ii civice, valorificarea aptitudinilor, pregătirea pentru cetăţ enia în comunitate, dezvoltarea responsabilităţ ii faţ ă de unele probleme ale comunităţ ii, încurajarea initiativei în folosirea resurselor locale. Pentru a comunica în mod corect, trebuie să respectaţ i întotdeauna anumite Organizarea acestui tip de activităţ i are numeroase consecinţ e pozitive în reguli: să eliminaţ i orice prejudecăţ i cu privire la cei cu care co~unicaţ i, s~ oricare comunitate şi - în mod special - în comunităţ ile ce au serioase greutăţ i respectaţ i trăsăturile individuale, să găsiţ i punctele comune care va unesc, sa socioeconomice şi în care locuitorii nu încearcă să găsească soluţ ii pentru găsiţ i experienţ ele comune, să creaţ i o atmosferă plăcută, să folosiţ i un limbaj rezolvarea problemelor prin valorificarea resurselor locale. În astfel de situaţ ii, potrivit, să alegeţ i ora potrivită şi mediul prielnic.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ar fi bine ca şcolile să îndeplinească rolul de organizator social al comunităţ ilor În cadrul momentelor de comunicare care apar în mod firesc m timpul şi să contribuie prin educaţ ia civică la pregătirea unor buni cetăţ eni, capabili să elaborării şi implementării proiectului, veţ i fi eficient dacă veţ i reuşi să exprimaţ i înţ eleagă şi să susţ ină dezvoltarea localităţ ilor în care trăiesc. clar mesajul dumneavostră, să alegeţ i calea cea mai potrivită pentru transmiterea Pornind de la această premisă, proiectul "Educaţ ia civică a elevilor din mesajului, respectaţ i persoanele cu care comunicaţ i, să aveţ i ~ at~tud~n: pozit~v~ gimnaziu prin activităţ i extraşcolare cu caracter interdisciplinar" a contribuit şi un comportament echilibrat, să creaţ i o atmosferă destmsa, sa încurajaţ i la: creşterea competenţ elor profesorilor în domeniul educaţ iei civice, particidialogul, să evitaţ i agresivitatea. . . . . parea efectivă a profesorilor şi elevilor la proiectarea şi desfăşurarea activităţ ilor Pentru a respecta aceste cerinţ e generale, este nevoie de cunoştinţ e ŞIdeprinderi extraşcolare, încurajarea implicării elevilor în promovarea valorilor şi practicilor specifice comunicării şi, mai ales, de exerciţ iu permanent. A

•

crvice, creşterea

capacităţ ii

unor buni cetăţ eni. Pentru ca acest proiect şcolile-pilot, • •

şcolilor

de a dezvolta

să conducă

activităţ i

la dezvoltarea

pentru pregătirea

educatiei

civice atât în

cât şi în alte şcoli din ţ ară :

în elaborarea şi implementarea sa regiunii, judetelor şi localităţ ilor în în materialele de diseminare au fost care pot fi transferate în şcolile din

s-a tinut seama de particularităţ ile care se află şcolile-pilot; . . introduse exemplele de bune pracncr alte regiuni.

B IB L IO G R A F IE 1. Bîrzea, C. (2000), E d u c a ţ ie p e n tru c e tă ţ e n ie În tr-o so c ie ta te d e m o c ra tic ă : o p e rsp e c tiv ă a e d u c a ţ ie i p e rm a n e n te , Consiliul Europei. 2. Carnall, C.A. (1990), M a n a g in g C h a n g e in O rg a n iza tio n , Prentice Hall, New Jersey. 3. Carianopol, M., Tircă, A. e t a l. (2003), H o w to m a k e a sc h o o l e v e n t su c c e ssfu l,

British Council Romania. 4. Carianopol, M., Colibaba, S. e t a l. (2002), R ig h ts in D e e d - H u m a n R ig h ts E d u c a ţ ia c iv ic ă a e le v ilo r p rin Valorificând experientele proiectului, ghiduljihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA E d u c a tio n , British Council şi Editura Humanitas Educaţ ional. a c tiv ită ţ i e x tra şc o la re c u c a ra c te r in te rd isc ip lin a r reprezintă un înde~n pentr~ 5. Everard, K.B., Morris, G. (1994), Effective S c h o o l M a n a g e m e n t, Paul Chapman elevii şi profesorii care doresc să se implice în pregătirea unor bum cetăţ eni, Publishing, London. 6. Gandal, M., Finn, C., "Educatia democratică" în D o c u m e n te a le libertăţ ii, USIS. capabili să dezvolte comunităţ i civilizate şi pros?ere. . . . ~ ~, 7. Hawkins, P., Shoet, R. (1989), S u p e rv isio n in th e h e lp in g professions, Open Autorii lui pornesc de la credinta că acest VIS poate fi reahzat ŞI ca sta in University Press, Milton Keynes, Philadelphia. puterea tuturor comunităţ ilor şcolare să contribuie la transformarea fie~ărui 8. Gibson, J., Ivancevich, J.M., Donnelly, J.H. (1988), Organizations, Homewood, Boston. elev într-un bun cetăţ ean şi a fiecărui cetăţ ean într-un membru actrv al 9. Keen, E., Tîrca, A. (1999), E d u c a ţ ie p e n tru c e tă ţ e n ie d e m o c ra tic ă , Editura Radical. comunităţ ii locale din care face parte.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA 10. Keen, E., Tîrca, A. (1999), M a n a g e m e n t p a rtic ip a ti v - g h id p e n tru d ire c to rii d e şc o li, Editura Radical, Craiova. 11. Lăcătuş, M.L. (1999), C u ltu ra c iv ic ă . G h id u l p ro fe so ru lu i p e n tru c la sa a V III-a , Editura Corint. 12. Mc Quoid e t a l. (1994), D e m o c ra c y fo r a lt, Cape Town. 13. Miller, B., Singleton, L. (1997), P re p a rin g citizens, SCEC, Colorado. 14.0sler, A., Starkey, H. (1996), T e a c h e r E d u c a tio n a n d H u m a n R ig h ts, London. 15. Păun, E., Potolea, D. (2002), P e d a g o g ie - fu n d a m e n tă ri te o re tic e şi d e m e rsu ri a p lic a tiv e , Editura Polirom. 16. Putman, R.D. (2001), C u m funcţ ionează d e m o c ra ţ ia ?, Editura Polirom. 17. Rădulescu, E. (1996), In te g ra re socioprofesională, Editura Oscar Print, Bucureşti. 18. Rădulescu, E. (1998), E d u c a ţ ie p e n tru su c c e s, Editura Oscar Print, Bucureşti. 19. Rădulescu, E., Tircă, A. (2002), Ş c o a la şi c o m u n ita te a , Editura Humanitas, Bucureşti. 20. Sarivan, L., Tîrcă, A., Ţepelea, A. (2003), Professional D e v e lo p m e n t P ro g ra m , Zagreb: Centrul Educatia 2000 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA + . 21. Stanton, N. (1995), C o m u n ic a re a , Editura Ştiinţ ă şi Tehnică, Bucureşti. 22. Starkey, H. (1991), T h e C h a lte n g e o f H u m a n R ig h ts E d u c a tio n , Council of Europe Publishing. 23. Tîrcă, A., Mihăescu, M. (2000), C o n siliu l E le v ilo r - g h id d e o rg a n iza re şi funcţ ionare, Editura Radical, Craiova. * * * A M a n u a l o n H u m a n R ig h ts E d u c a tio n w ith Y o u n g P e o p le , Council of Europe Compass, 2002. * * * C itize n sh ip E d u c a tio n , repost, Council of Europe, Strasbourg, 1996. * * * F irst S te p s - A m a n u a l fo r sta rtin g H u m a n R ig h ts E d u c a tio n , AI, London, 1996.

w w w .p o lir o m .r o

xwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Bun de tipar: iunie 2004. Apărut: 2004 Editura Polirom, B-dul Carol I nr. 4 • P.D. Box 266 700506, laşi, Tel.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA & Fax (0232) 21.41.00 ; (0232) 21.41.11 ; (0232)21.74.40 (difuzare); E-mail: office@polirom.ro Bucureşti, B-dul LC. Brătianu nr. 6, et. 7, ap. 33, D.P. 37 • P.D. Box 1-728, 030174 Tel.: (021) 313.89.78; E-mail: polirom@dnt.ro

.4 ••••.•

Tiparul executat la S.C. Polirom Co S.A. 700180, laşi, Calea Chişinăului nr. 32 Tel.: (0232)230323; Fax: (0232)230485