Paradigma tradițională • învățarea înseamnă transmiterea unui set de cunoștințe stabilit și aprobat de autorități; • inteligența este o trăsătură care nu se modifică, măsurabilă prin IQ și distribuită diferit(unii copii sunt mai inteligenți, alții mai puțin inteligenți); • rolul educației este de a-i selecta pe cei capabili;
Paradigma tradițională • sistemul a funcționat bine multe decenii, dar acum acest sistem le face rău copiilor noștri – le ia toată imaginația, creativitatea, initiațiva, entuziasmul din ei; • așa cum sunt organizate și cum funcționează ele azi, școlile nu mai sunt relevante pentru viața copiilor noștri ca locuri în care se transmit informația și cunoștințele
Paradigma modernă/ actuală • învățarea înseamnă formarea unor competențe de bază care vor permite indivizilor să aibă succes într-o societate ce este produsul unei lumi în schimbare; • se consideră că există mai multe tipuri de inteligență (Howard Gardner) și mai multe feluri de a fi deștept; • fiecare copil este capabil să învețe și rostul educației este de a dezvolta potențialul fiecăruia, abilitățile copiilor putând fi modificate printr-o instruire eficace.
Paradigma modernă/ actuală • școala e locul în care copiii nu sunt ”îndopați” cu informații, ci sunt ghidați de profesori cu imaginație; • școala ca loc unde copiii să rezolve probleme reale, unde să învețe să colaboreze cu colegi la nivel global; • școala ca loc unde tinerii sunt ajutați să își găsească menirea, să descopere ceea ce le place • școala ca loc de formare a abilităților pentru viață
De ce? • schimbare majoră datorată noilor tehnologii – se învață și se muncește altfel, noi competențe • educația formală nu mai e singurul mod de a învăța, copiii sunt supuși la foarte mulți stimuli – computer, Internet, Iphone, TV, rețele de socializare
Generaţia hamburgerului emoţional “Excesul de stimuli a generat o fluctuație emoțională, fără capacitate contemplativă. Până și modelele lor de viață trebuie să aibă un succes exploziv. Vor să fie personaje importante, ca de exemplu artiști sau sportivi care cuceresc, peste noapte, faima și aplauzele. Tinerii trăiesc în generația hamburgerului emoțional. Ei detestă răbdarea. Nu știu să contemple frumosul în micile aspecte ale vieții. Nu le cereți să admire florile, amurgul, conversațiile simple.Pentru ei, totul e plictiseală.“ (Augusto Cury)
SGA “Cea mai mare consecinţă a excesului de stimuli de la televizor este contribuţia la apariţia sindromului gândirii accelerate, SGA. Cei cu SGA capătă dependenţă de noi stimuli. Se agită pe scaun, au conversaţii paralele, nu se concentrează, îşi deranjează colegii. Aceste comportamente sunt tentative de a diminua anxietatea generată de SGA.Cauzele sunt excesul de stimuli, excesul de informații, paranoia politicii de consum și a excesului de culori, care îngreunează interiorizarea.”(Augusto Cury)
Minți pentru viitor(H.Gardner) Mintea disciplinată – să stăpânești un domeniu al cunoașterii foarte bine, să fii la curent cu noutățile; Mintea care sintetizează – să știi ce să faci cu cantitatea imensă de informații; Mintea creatoare – să descoperi tărâmuri noi, să avansezi idei noi, să schimbi lumea; Mintea respectuoasă – să îi înțelegă și să îi respecți pe cei din jur valorizând diferențele de orice fel; Mintea etică – să lucrezi și pentru binele celorlalți și al societății în care trăiești, bunul cetățean.
Sintetic, e cam așa: • ” În acest moment se pare că avem un curriculum de secol 19, clădiri și organizare de secol 20 și elevi de secol 21 care au în față un viitor nedefinit." (Bruce Wellman)
• 14 lucruri care nu mai au ce să caute într-o școală din secolul 21 • Sir Ken Robinson – film despre schimbarea paradigmei educaționale REFLECȚIE • Cine și ce ar trebui să schimbe? • Ce obstacole sunt?