Chelnerul iscusit 89. Vizuina de ucigaşi din New-La

ii i ■

31 ii

O PĂLĂRIE

- Din schiţele umoristice ale scriitorului svedian HASSE ZETTERSTROM -

Când un bărbat vrea să-şi cumpere o pălărie, se duce la o prăvălie în care se vând pălării.

Cu priviri sfioase de scuză scoate din cap sdreanţa mucigăitâ, mototolită, mâncată de molii, şi o depune pe tejghea, zicând vânzătorului :

fe.W-1 i

;:y>

Bruning. — Mica grădinăreasa. — îmi daţi voie să-mi aleg o pălărie ?

Atunci vânzătorul aduce o maşină mare, grea. rotundă şi o îndeasă în capul omului, aşâ că omul cade pe un scaun, căci maşinăria îl apasă ca un munte. Apoi vânzătorul apasă pe un resort, aşa că scăfârlia omului trosneşte. După aceia vânzătorul zice :

“ 58

Poate să zică şi 63, dar atuncea însemnează că e vorba de un cap neobişnuit de gros.

După asta, persoana primeşte o pălărie care. i se potriveşte întocmai după ce ea (pălăria) a fost smâcită îu toate pârţiie, călcată şi înzestrată pe dinăuntru cu făşii de plută şi de gazete vechi.

După ce omul iese pe stradă, vântul îi ia pălăria din cap şi trebuie să alerge ca s’o prindă; iar când ajunge acasă, o pune pe un scaun, iar mai târziu se aşează pe ea. Acestea se repetă destul de des, timp de doi ani, până ce omul observă că nimenea nu-i mai scontează poliţele. Atunci împrumută 10 coroane dela un prieten, şi-şi cumpără o pălărie nouă.

Aşâ face bărbatul. Dar cum face femeea? De exemplu temeea mea.

Ne luam deunăzi dejunul împreună,—un dejun serios, taciturn, căci dimineaţa nimenea nu e dispus de glume. Fiecare îşi face în tăcere programul faptelor acelei zile.

La cafea, nevastă»mea zise: — Aş vrea să te rog' ceva. îmi trebuie o pălărie nouă — Da, fiindcă au şi trecut două săptămâni decând ţi ai cumpărat una. — De astă primăvară nu mi-am cumpărat altă pălărie ; n’o să port doar iarna o pălărie de vara! Sau, ai face tu aşâ ceva ? — N’am nimica în contra. Eu nu port iarna pălării extra.