Pe pragul morţei 98. In mâinele Maffiei

cari se perândau în mare număr pe strada aceasta.

Viaţa la Pompei trebue să fi avut o mare asemănare cu viaţa de astăzi din Neapol. Statuetele mici, şi multe obiecte de zilnică întrebuinţare, cari se află la locul lor întocmai aşa cum au fost găsite, lasă să se presupună o mişcare foarte vie pe străzile anticului oraş. Unele uşi ale caselor au rămas întredeschise, cum le-au lăsat locuitorii cari fugeau; altele au fost prăbuşite sub greutatea cenuşei şi a pietrelor de lavă.

E o casă cu o grădină minunată, în mijlocul căreia un avuz şi-a reluat activitatea, prin ţevile cari au rămas intacte. Apoi o vilă mare, splendidă, cu un frumos «aquarium», cu un conduct de apă, o fântână şi o cascadă mică ce curge printr'o gură de mască, pe care o ţine în mână un copil, artistic sculptat în marmoră. Acest aquarium e împresurat de stâlpi pe cari se razimă un acoperiş. Găsindu-se urme de vie, s'a plantat iar viţă în această grădină, care-şi va reluă cu totul aspectul ei de acum două mii de ani.

In aceeaşi vilă este o sală mare de gală, împodobită cu fresce, cari reprezintă scene din războiul întâi şi al doilea troian. Mai e aci şi o mică şi foarte frumoasă încăpere, probabil un budoar femeesc, cu tavanul şi pereţii pictaţi admirabil. Această încăpere are două ferestre spre grădină şi obloane sculptate după felul din ! Pompei.

S'a desgropat şi garda miliţiei orăşeneşti a Pompeilor, aşa zisul «armamentarium». Se dintr'o încăpere largă deschide spre stradă. Pe peretele din afară sunt două picturi de trofee, o scenă de marină cu o ancoră în stânga, iar în dreapta cu un trofeu militar, la mijloc cu un car de răsboi britanic, un «essedum». Se presupune că acest trofeu a fost pictat pe timpul lui Iuliu Cesar.

O altă casă are un splendid subsol, cu un tavan în baso-relief, — o operă preţioasă de artă. Cinci cadavre au fost găsite aci, grămădite la fereastră.

Intr'o prăvălie s'au găsit două schelete, lângă o ladă grea, deschisă, în care erau vr'o 500 de monete; probabil nu voiau să fugă fără s'o ia cu dânşii.

O altă prăvălie a fost a unui negustor de pâslă. O a treia a unuia care făcea negoţ cu obiecte de bronz şi cu vase de gospodărie — şi aşa mai departe.

Statua lui Mercur, zeul comerţului, se întâlneşte des în stradă şi dinaintea caselor, — aşa că nu poate încăpea îndoială că aci locuiau mai ales negustori, şi că această stradă eră cartierul comercial din Pompei.