Vinul, dragostea mea.

Vinul,

dragostea mea!?

De Bogdan Brânzaş

„Nu avem vocaţie de exportator de vin.“ Jurnalul Naţional, 2013 Vinul este ceva mișto, cool, și încet-încet, destul de la modă. Nu doar de aceea că are gust şi miros bun, altfel şi mai bogat decât berea sau tăriile, dar are şi darul de a ajuta şi de a „unge“ conversaţia. În restaurante, vinurilor li se acordă un anumit status. În plus, se creează și un anumit mister sau mistică despre ele, ceva nedeslușit, ceva ce trebuie elucidat, gustat, experimentat, privit în transparență și mirosit. Vinul este privit ca ceva despre care trebuie să afli, să-ți dai seama: de unde vine, ce soi este, ce note de subsol are, culoare, dacă se asociază bine cu anumite feluri de mâncare, etc. Dar, vestea șocantă a secolului XXI este că nu este nimic acolo despre care trebuie să-ți dai seama.

Trebuie gustat, băut, experimentat. Place sau nu place.

Din păcate, cei mai mulți dintre producătorii de vin încearcă să învețe consumatorul care este vinul potrivit ocaziei, mâncărurilor sau ținutei. Astăzi, cramele și podgoriile se îngrijorează dacă onor-consumatorul găsește vinul potrivit. Greșit. Vinul potrivit este cel care îți place și nu neapărat știi ce

bei. Șoc și groază! Îți place un Merlot sec lângă pește? Foarte bine, bea-l cu plăcere! Îți gâdilă papilele în mod plăcut un rose rece demisec lângă paste? Excepțional, simte-te bine, fă conversație, bucură-te de viață, momentul sau seara respectivă. Astăzi, consumatorii de vin nu au nevoie să fie ajutați să găsească vinul potrivit. Dimpotrivă, producătorii sunt cei care au nevoie de ajutor să găsească noi consumatori. Iar în loc să-și admită greșelile ca și vânzători, producătorii au reușit să convingă consumatorii că ei fac ceva greșit. Astfel, pe unii i-au alungat de lângă vin, pe alții i-au culpabilizat și pe mulți alții nu i-au câștigat.

Românii consumă în jur de 25 de litri/cap locuitor, în scădere de la 27 de litri în anii precedenți, din cauza reducerii puterii de cumpărare, vinurile albe de consum fiind preferate de români în procent de 60%. Să nu neglijăm aici imposibilitatea contabilizării producției și consumului de vin „de streașină“ facut în gospodăriile de la țară, producție care poate influența destul de mult cifra netă a consumului/cap de locuitor.

Vinul, dragostea mea!?

Consumul anual de vin în România reprezintă doar jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la peste 50 de litri/cap de locuitor. De exemplu, în țări europene, cum ar fi Franţa se consumă 58 litri/cap de locuitor, iar în Italia 53 de litri/cap de locuitor. În 2016 când vor intra pe rod și următoarele suprafețe plantate, România va avea un plus de producție de aproximativ 13 milioane de litri de vin în piață! Practic ne vom scălda în oceane de vin. Creșterea producției va continua și în 2017. Unde vom vinde tot acest vin? În țară nu prea mai avem unde. În anul 2013, la o producție estimată de aproximativ 4300 mii hl, România a avut exporturi în jur de 2,5% din producție, aproximativ 100 mii hl. Valoric, reprezintă în jur de 16 mil de euro. Republica Moldova a exportat 120 de milioane de litri de vin, în valoare de 190 de milioane de dolari.

În 2013 România a avut record al ultimilor trei ani din punct de vedere al producţiei de struguri şi de vin și se datorează intrării pe rod a suprafețelor plantate în urmă cu câțiva ani. Astăzi, asistăm la un fenomen de criză de supraproducție de vin și se poate observa o inabilitate de a pătrunde pe piețele externe. Piețele externe pot fi debușeul firesc al vinului românesc așa cum, alte țări reușesc cu succes.

Și totuși, în România exporturile sunt cvasiinexistente, în jur de 10 mii tone an, prin comparație, importurile fiind triple. În Bulgaria exporturile sunt estimate la 54 milioane litri reprezentând în jur de 40% din producție. În Republica Moldova se estimează că până în anul 2020 exporturile să crească până la 200 milioane litri iar consumul intern de vin îmbuteliat să se dubleze. Interesant este că o treime din producție este destinată Rusiei și statelor CSI, o piață care poate înghiți aproape oricât.

Tot în Republica Moldova găsim lansat oficial programul „Wine of Moldova“. Portugalia, la o producție aproximativ apropiată de a României a avut exporturi de aproximativ 55% din producție.

Consumul de vin în România cu siguranță nu va crește la prețurile actuale. În plus, există alternative la tot pasul. Doar un exemplu: butelia de vin roșu sec spaniol Batturica din regiunea Tarragonas, în jur de 11 lei sticla, vândut de Lidl. Un preț imbatabil pentru un produs de calitate bună dintr-o țară viticolă de renume. Un mix de marketing excepțional: numele Spaniei, asociat cu prețul civilizat și un produs disponibil în toate locațiile de retail Lidl, practic în toată România.

Este imposibil ca un român cu salariu mediu și cu un credit la bancă să renunțe la produse din coșul zilnic sau cheltuielile obligatorii ca să pună câteva sticle de vin premium pe masă. Strategia scăderii prețurilor este nefuncțională deoarece vinul este un produs care, în România, nu face parte din consumul obișnuit, asociat stilului de viață și obiceiurilor culibare, așa cum este în Franța, Italia, Spania sau chiar Germania și Austria.

Prin urmare este nevoie de export. Totuși, nu la prețurile care ni se oferă acum deoarece nu vor putea fi acoperite costurile de producție.

Din cercetarea pozițiilor publice luate de către marii producători autohtoni de vin, reiese că aceștia consideră că problema ar fi preţurile extrem de mici obţinute pe piaţa externă pentru vinurile româneşti de calitate. Și aici ajungem la eterna problemă spinoasă: cine a fost primul, oul sau găina? Să ne gândim puțin logic la datele importante de

Vinul, dragostea mea!?

intrare în ecuația vinului românesc. Avem suprafețe plantate care intră pe rod succesiv, în fiecare an. Avem crame, utilaje și tehnologie. Avem o piață internă a vinului relativ mică, care nu acoperă producția nici pe departe. Avem dispoziția piețelor externe de a plăti puțin pentru vinul românesc de calitate.

Care ar putea fi strategiile de viitor care se pot desprinde de aici?

Una ar putea fi cea mai simplă, vindem tot ce putem vinde la export la prețurile mici care ni se oferă, corespunzătoare imaginii noastre de producător de vin. Adică, cvasi-inexistentă.

A doua, începem să construim imaginea la export a vinului românesc, fie pe bucățele, fiecare producător pe efortul său propriu, fie combinând această strategie împreună cu o politică și imagine comună a producătorilor și care să urmărească să vândă vin „Produs în România“. Consumatorii needucați de vin – care sunt imensa majoritate – aleg să cumpere pe baza țării de origine, nu este nici un secret de marketing aici. Ori, dacă se observă această tendință „cu ochiul liber“, trebuie acționat în consecință și creată - pas cu pas, strategic, urmărind obiective anuale realizabile - identitatea și imaginea României ca producător important de vin. În acest moment însă, asistăm doar la eforturi minore de creare a brandului și imaginii de producător, iar aici doar o mică parte investesc în marketing strategic, etichetă și identitate de produs, șamd. Sunt bune și acestea, însă trebuie ridicate la cu totul alt nivel și încadrate într-un concert lărgit care să „cânte“ despre vinul „Made in Romania“. Într-un cuvânt: marketing. În trei cuvinte: branding, marketing și comunicare.

Este stringentă o schimbare de mentalitate, de a ieși din paradigma autosuficientă a sintagmei „noi avem vin bun“.

Da, avem și putem avea și mai bun însă, până la urmă, ceea ce contează sunt vânzările, ori acest minunat produs, licoarea zeilor, are nevoie de imagine care să provoace și să susțină vânzările.

Consumatorul needucat trebuie îndemnat să întindă mâna către raft, să guste și să repete experiența.

Fiind prima agenție de branding înființată în România în 1994, cu o experiență în consultanță de brand de 21 de ani și o echipă pluridisciplinară de specialiști, fiecare cu competențele sale complementare - suntem probabil echipa cea mai experimentată și în măsură să vă sprijinim efortul. Întotdeauna vom lucra în echipă împreună cu voi, iar abordarea noastră va avea trei etape de lucru: analiză, strategie și implementare. Echipa noastră are în componență probabil cei mai competenți consultanți în domeniile comercial, marketing și branding, cu o experiență practică de cel puțin 15 ani fiecare.

Analiză.

Echipa noastră livrează pe baza unei analize interne a companiei voastre cele mai potrivite strategii de creare sau creștere a brandului, luând în considerare toți factorii care în mod particular se aplică în cazul vostru specific.

Nu există rețete, nu există răspunsuri prestabilite, soluțiile pornesc întotdeauna de la analiză. Sunt evaluate pragmatic influențele dintr-o plajă largă de factori care compun brandul vostru actual, țintele și obiectivele propuse ale companiei, cultura organizațională și managerială, șamd.

Vinul, dragostea mea!?

Strategie.

Următorul pas este conceperea celei mai potrivite strategii concrete pe termen scurt și mediu care să vă ofere calea de urmat, în acord cu scopurile și obiectivele voastre.

Strategia de brand de obicei se axează pe cele patru componente: caracteristici tangibile, caracteristici intangibile, esența sau promisiunea brandului și prețul. Până la urmă, vorbim de crearea acelei „propuneri de valoare“ - promisiunea brandului - pe care voi trebuie să o propuneți pieței și implementarea ei în măsuri concrete.

Implementare.

Strategia odată conturată, implementarea pare simplă, dar nu este. Implementarea este critică - orice strategie bună moare dacă nu este implementată corect și programatic. De aceea vă vom propune atât planul de implementare cât și estimările de buget și resurse de care aveți nevoie. În final, putem să vă furnizăm soluțiile corecte, lucrând îndeaproape cu echipa voastră de management, finanțe și resurse umane.

Cât preț puneți pe brandul și comunicarea voastră? Deoarece atâta cât o prețuiți voi, atât o va face și piața.

Branzas este prima agenţie de consultanţă de brand şi design fondată în România, în 1994. În cei 21 ani de activitate continuă am urmat viziunea noastră asupra impactului major pe care brandurile le au asupra economiei şi societăţii, oferind consultanţă şi design pentru câteva dintre cele mai importante branduri româneşti şi internaţionale.

Ne-ar face plăcere să purtăm o discuţie şi să examinăm împreună nevoile voastre specifice. Putem fi întotdeauna de găsit aici:

Consultanți și designeri Str. Cometei 5, etaj 2 400493 Cluj-Napoca România tel: 40-264-419129 fax: 40-264-414826 e-mail: office@branzas.ro website: www.branzas.ro blog: www.bogdanbranzas.wordpress.com facebook: www.facebook.com/branzas documents: www.issuu.com/bogdanbranzas