nr. 282 by Business Magazin

EVENIMENT: CEI MAI BUNI TINERI MANAGERI DIN ŢARĂ pag. 10

Nr. 282 (20/2010)

Preţ: 4,9 lei

STRATEGII Cum vede criza un publicitar (pag. 44)

www.businessmagazin.ro

Până la 30 mai

IMOBILIARE

O piaţă supraîncinsă, doi ani mai târziu (pag. 18)

Cum descoperă un gigant România DUPĂ MARKS & SPENCER, DEBENHAMS, ZARA ȘI C&A, A VENIT RÂNDUL H&M SĂ ÎȘI PREGĂTEASCĂ INTRAREA. CE FACE ROMÂNIA ATRACTIVĂ PENTRU TOŢI ACEȘTI GIGANŢI? (PAG. 30)

ECONOMIE

China, de la roșu spre verde (pag. 46) REPORTAJ

Așa arată cel mai scump avion din lume (pag. 24)

CUPRINS

Cum descoperă un gigant România n

ACTUALITATE

10 EVENIMENT: BUSINESS Magazin a premiat tinerii manageri de top 14 BILAN}: Pensia de la stat a devenit o glum=. Rom`nii vor facultative 18 REPORTAJ: Acas= la cei mai mari investitori din imobiliarele rom`ne[ti 24 AVIA}IE: Lufthansa are o nou= juc=rie – A380 26 COMER}: Primul an cu co[uri goale [i case f=r= cozi 44 MEDIA: {eful Ogilvy Worldwide, despre comunicarea pe timp de criz=

SPECIAL NEW YORK TIMES

H&M TATONEAZĂ PUTERNIC PIAŢA ROMÂNEASCĂ ȘI ESTE FOARTE APROAPE DE SEMNAREA PRIMELOR CONTRACTE, PROPRIETARUL ZARA VA MAI DESCHIDE ÎN ACEST AN CEL PUŢIN NOUĂ MAGAZINE, IAR C&A CAUTĂ SPAŢII PENTRU NOI MAGAZINE ÎN 2010. ROMÂNIA PARE A FI AJUNS DEFINITIV PE HARTA NUMELOR MARI ALE COMERŢULUI DE FASHION. DE CĂTĂLIN ȘTEFANCU

46 ENERGIE: De la ro[u la verde 50 TURISM: Hotelurile preg=tesc suprataxarea

BUSINESS HI-TECH

28 INTERNET: Dependen]i de internet 38 WEBOSCOP: Triunghiul conﬂictual 40 GADGETURI: R=zboiul pixelilor

ART+ {I SOCIETATE

56 LIFESTYLE: Jum=tate de or= la birou 60 CARTE: Doctor Menci 62 PANORAMA: Comorile de la palat

ULTIMUL CUV~NT

66 THOMAS L. FRIEDMAN: O \ntrebare de la Lidia 24 A: Albalact (10), Allianz-}iriac Pensii (14), Atrium European Real Estate (30); B: B=neasa Developments (10, 30), Bergenbier (10); C: C&A (30), Carrefour (26), CBRE Rom`nia (18), Coface (10); D: Delhaize Group (26), Delicateria Traiteur (56), DTZ Echinox (30); E: eMag (40), Euromonitor International (28); F: Flanco (40), Forrester Research (50); G: General Motors (46); H: H&M (30), Henkel (10), Hilton (50); I: Immoﬁnanz (18), Inditex (30), ING Asigur=ri de Via]= (14), International Telecommunications Union (28); J: Jones Lang LaSalle (30); L: Lafarge Rom`nia (10), Lufthansa (24); M: Mariott (50), Metro Cash & Carry (26), Moo Moo (56); N: Nikon (40), Nokia (10); O: Ogilvy & Mather Worldwide (44), Omnicom Media Group Rom`nia (10), Omnivore’s Dilemma (56), OMV Petrom (22), OMV Reﬁning & Marketing (10), Orange (28); P: PricewaterhouseCoopers (44); R: Rafar (30), Raiffeisen Evolution (18), Retail Group (30); S: Sony (40), Southwest Airlines (50), Sparkassen Immobilien (18); U: UMT (10); V: Vodafone (28); Z: Zara (10).

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 3

PRIM-PLAN n LUSTRA}IE {i securi[tii de dup= 2008? Dup= votul favorabil al deputa]ilor asupra legii lustra]iei, documentul urmeaz= s= fie propus spre promulgare pre[edintelui Traian B=sescu, la cap=tul a cinci ani de dezbateri [i tergivers=ri. P`n= la a-[i produce efectele, legea trebuie s= treac= de filtrul Cur]ii Constitu]ionale, pe care PSD a anun]at c= o va sesiza pentru a invalida proiectul. O sc=pare a deputa]ilor le poate oferi fo[tilor colaboratori [i angaja]i ai fostei Securit=]i, a c=ror calitate a fost certificat= juridic dup= 1 februarie 2008, posibilitatea s= scape de prevederile noii legi: \n forma \n care a fost trimis= la promulgare, legea lustra]iei se refer= la interdic]ii pentru “persoana ce a f=cut parte din structurile organelor de Securitate [i a colaborat cu Securitatea, ca poli]ie politic=, constatat= ca atare de organele \n drept, potrivit legii”.

n EDUCA}IE Dac= PRM nu mai e! Adoptarea legii

BLOCAJ Multe discu]ii despre nimic

R=bdarea nu mai are timp

up= ce au tolerat vreme de dou= s=pt=m`ni tergiversarea pachetului de m=suri de austeritate bugetar=, guvernan]ii [i-au propus ca \n scurtul timp r=mas p`n= la \nceputul lunii iunie s= adopte prin asumarea r=spunderii Guvernului toate m=surile care au fost \n zadar discutate cu sindicatele [i partenerii sociali. De[i Consiliul Economic [i Social (organismul pe care pre[edintele Traian B=sescu l-a creditat cu suspect de mult= inﬂuen]= \n aceast= situa]ie) nu era a[teptat s=-[i schimbe s=pt=m`na aceasta p=rerea cu privire la propunerile Guvernului, Executivul a anun]at c= va aproba miercuri scrisoarea c=tre FMI [i apoi va convoca Parlamentul pentru a-[i asuma r=spunderea pentru m=surile cuprinse \n document. Planul ar putea da peste cap programul manifest=rilor de protest anun]ate de sindicali[ti, care au preg=tit pentru 31 mai \nceputul grevei generale \n \ntregul sector bugetar - de[i, dat ﬁind succesul par]ial al mitingului “de

4 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

amploare” convocat de sindicali[ti la 19 mai, termenul “grev= general=” ar putea suferi unele corec]ii \n practic=. Coinciden]= sau mai degrab= nu, liderii sindicali au anun]at c= protestul va ﬁ declan[at \n ziua c`nd parlamentarii vor discuta [i supune la vot mo]iunea de cenzur= pe care PSD a anun]at c= o va contrapune m=surilor de pe lista de asumare a r=spunderii de c=tre premierul Emil Boc. Dup= ce a renun]at la inﬂexibilitatea legat= de cota unic=, PNL va sus]ine mo]iunea chiar dac= ea promoveaz= o alt= gril= de impozitare, pentru c=, potrivit interpret=rii originale a deputatului Ludovic Orban, “o mo]iune de cenzur= nu este un program de guvernare”. Guvernan]ii sunt \ns= sub o presiune mai mare dec`t cea a sindicali[tilor [i a opozi]iei, [i anume cea a timpului; pe l`ng= faptul c= m=surile propuse ar trebui s= intre \n vigoare de la 1 iunie, ele trebuie s= se plieze [i pe calendarul FMI, care trebuie s= decid= cu privire la eliberarea tran[ei de \mprumut din luna iulie. n

educa]iei de c=tre deputa]i a scos la iveal= strategia de repozi]ionare a PSD [i, mai nou, a PNL \n rela]ia cu UDMR. De[i proiectul a fost adoptat de coali]ia parlamentar= aﬂat= la putere, social-democra]ii [i liberalii nu au ratat prilejul unor discursuri na]ionalist-alarmate referitoare la studiul istoriei [i al geograﬁei \n limba matern= a comunit=]ilor. Dac= la PSD strategia era veche, mai vizibil= dup= ce PRM nu a mai intrat \n Parlament \n 2008, liberalii au produs o surpriz= nepl=cut= chiar \n r`ndul propriilor membri. Pre[edintele Ligii Europa, Smaranda Enache, activist pentru drepturile omului [i fost vicepre[edinte al PNL, [i-a anun]at public demisia din partid.

CELE MAI CITITE* ARTICOLE PE

Articolele despre cei 500 de tineri manageri despre care BUSINESS Magazin a scris în ultimii ani, dar și articolele realizate exclusiv pentru ediţia online a revistei și-au disputat supremaţia în ceea ce privește afișările pe www.businessmagazin.ro * 1. Cele mai așteptate jocuri în 2010 (EXCLUSIV ONLINE) 2. 500 de tineri care ar putea salva România 3. Reportaj: O zi într-o mașină de 250.000 de euro 4. Topul mărcilor preferate de către români (EXCLUSIV ONLINE) 5. Gala BUSINESS Magazin: Cei mai buni tineri manageri din 2010 * ARTICOLELE AP+RUTE PE SITE |N ULTIMA S+PT+M~N+

FOTO: MEDIAFAX, REUTERS

UN COLEC}IONAR GR+BIT Cinci tablouri \n valoare total= de 100 de milioane de euro au fost furate joi de la Muzeul de Art= Modern= de la Paris. Potrivit oﬁcialilor implica]i \n anchet=, lucr=rile furate sunt semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Georges Braque, Amedeo Modigliani [i Fernand Leger. Furtul a fost descoperit diminea]a \n jurul orei 6, la deschiderea muzeului, care ulterior a fost \nchis pentru a permite poli]iei s= preleveze probe.

n UNGARIA Se poate [i cu 200. Parlamentul ungar

n IRAN Scrie]i ce vre]i! Iranul va continua

a validat o modiﬁcare a Constitu]iei care prevede o reducere la aproape jum=tate a num=rului de deputa]i. M=sura a fost propus= de partidul de dreapta Fidesz, care a c`[tigat deta[at alegerile legislative din aprilie [i a \nceput o ofensiv= major= de reducere a cheltuielilor publice. Astfel, num=rul parlamentarilor ungari va ﬁ diminuat la 200 de membri, de la 386 \n prezent, la o popula]ie de zece milioane de cet=]eni. |ncep`nd din 2014, 13 deputa]i suplimentari, pe l`ng= cei 200, ar urma s= reprezinte [i minorit=]ile din Ungaria.

programul nuclear \n poﬁda amenin]=rii cu noi sanc]iuni ale ONU, a anun]at ministrul iranian de externe, Manouchehr Mottaki, chiar \n timp ce Consiliul de Securitate dezb=tea propunerea Statelor Unite referitoare la o nou= rezolu]ie \mpotriva Iranului. Membrii cu drept de veto din Consiliul de Securitate al ONU - SUA, Marea Britanie, Fran]a, China [i Rusia - au convenit un nou proiect de rezolu]ie, deoarece Teheranul nu s-a conformat solicit=rilor de transparen]= ale Agen]iei pentru Energie Atomic=. Printre prevederile proiectului se num=r= extinderea actualului embargou pe armament prin includerea mai multor tipuri de arme, introducerea unei interdic]ii asupra opera]iunilor bancare iraniene din str=in=tate [i inspectarea navelor iraniene de c=tre exper]i interna]ionali.

decis s= \[i suplimenteze fondurile alocate pentru cheltuieli, sus]in`nd c= este nevoie de mai multe fonduri pentru a face fa]= activit=]ii suplimentare desf=[urate conform Tratatului de la Lisabona, intrat \n vigoare la 1 decembrie 2009. Fondurile suplimentare de 9,4 milioane de euro pot fi folosite numai pentru a m=ri salariile personalului PE sau pentru a face angaj=ri. Bugetul alocat lunar personalului fiec=rui europarlamentar era de 17.540 de euro, \naintea supliment=rii. Cu o zi \nainte, mini[trii de finan]e ai ]=rilor membre UE au respins \n cadrul unei reuniuni la Bruxelles cererea Comisiei Europene de suplimentare cu 6% a bugetului s=u pentru 2011. Ministrul britanic de finan]e, George Osborne, a calificat decizia de suplimentare despre “inacceptabil=”.

n SUA Primii dezertori. Pre[edintele american Barack Obama a fost tr=dat de doi senatori democra]i, care au blocat la primul vot proiectul s=u de lege privind reforma sectorului financiar, al=tur`ndu-se grupului republicanilor. Obama a \naintat ale[ilor americani un plan de \n=sprire a reglement=rilor din sectorul financiar care prevede, printre altele, interdic]ia ca statul s= mai salveze b=nci cu bani publici, reglementarea pie]ei derivativelor [i \nfiin]area unei direc]ii de protec]ie a consumatorului de servicii financiare.

PUBLICITATE

n EUROPA Tot de-ai no[tri. Europarlamentarii au

prim-plan n ECONOMIE R=m`ne exact cum am stabilit.

PRINTRE GHILIMELE

De[i \nc= de lunea trecut= era a[teptat ca pozi]ia p=r]ii rom`ne fa]= de scrisoarea c=tre FMI s= se clarifice, pasarea discu]iilor spre Consiliul Economic [i Social [i disputele cu sindicatele au lungit dezbaterea pe tot parcursul s=pt=m`nii trecute. Nu c= n-ar mai fi timp - termenul de aprobare \n Guvern ar fi 26 mai, necesar ca FMI s= poat= lua \n discu]ie urm=toarea tran[= de \mprumut - \ns= faptul c= [i acum, ca [i pe parcursul s=pt=m`nilor precedente, n-a fost zi \n care s= nu apar= c`te o nou= ini]iativ= de nou= tax= sau de lege cu impact asupra bugetului d= acestor preg=tiri pentru str`ns cureaua bugetar= un aer de pripeal= [i de dezorientare greu de ignorat. Dup= mitingul de miercuri al sindicatelor, reprezentantul FMI, Jeffrey Franks, a continuat s= spun= c= FMI nu a cerut Guvernului s= taie salarii [i pensii [i c= ar fi fost satisf=cut cu ni[te cre[teri de impozite [i taxe, declar`ndu-se dispus s= negocieze din nou un pachet de m=suri cu impact social mai redus. |n realitate \ns=, noile propuneri din ultimele zile, f=cute fie de Guvern, fie de sindicate, exact spre o cre[tere a tax=rii duc, f=c`nd ca \nc=p=]`narea statului de a recurge numai

“AM PROPUS UN PARLAMENT VIRTUAL. G~NDI}I-V+ CÂT DE MULTE CHELTUIELI S-AR REDUCE |N FELUL ACESTA. AM PUTEA VORBI DE 70-80% REDUCERI” Varujan Pambuccian, liderul grupului minorit=]ilor din Camer=

“Adrian N=stase a propus s= intr=m 7 luni \n concediu” la p`rghia t=ierii de salarii [i pensii s= par= nu numai ciudat=, dar [i f=r= corespondent \n realitate. Guvernul a anun]at m=riri sau introduceri de accize la produsele de lux [i la o serie de b=uturi, introducerea unei taxe de solidaritate de 1% din cifra de afaceri a companiilor, impozitarea drepturilor de autor (sindicatele ar dori chiar o taxare cu 30% a acestora) [i a impus plata \n Rom`nia a TVA pentru importatorii de produse alimentare din UE, ceea ce echivaleaz= cu o cre[tere a TVA suportate de ace[tia. De[i nu e vorba de o majorare a tax=rii, la fel de mult a \nfuriat [i inten]ia de a reduce contribu]ia angaja]ilor la fondurile de pensii private obligatorii de la 2,5% la 0,5% pentru a sc=dea din deficitul bugetului de pensii. C`t despre concedierile \n sectorul bugetar, ministrul finan]elor a dat cifra \n cele din urm=: 70.000 p`n= la anul. Unul dintre pu]inele puncte din planul Guvernului care r=m`ne nemodificat este cel privind reducerea de 15% aplicat= tuturor pensiilor, fie [i pentru c= nu e nimeni suficient de puternic, \n categoria beneficiarilor de pensii, ca s= se opun= m=surii. {i, \n ciuda manifesta]iei sindicatelor, nici \n categoria salaria]ilor de la stat nu e nimeni suficient de puternic ca s= se opun= t=ierii generale cu 25% a lefurilor.

6 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

deputatul PSD Valeriu Zgonea, enun]`nd o propunere de reducere a cheltuielilor la Parlament

“Acum, Traian B=sescu este \n situa]ia comandantului de nav= care o love[te \n port atunci când vrea s= \[i re\nnoiasc= permisul [i, pentru a sc=pa de vinov=]ie, spune c= accidentul e produs de furtunile din anii trecu]i sau de muncitorii care au asamblat nava” deputatul PSD Adrian N=stase

“Domnul Ponta, \n suﬂe]elul s=u robust [i roz, n=zdr=vanul pesedist ador= comunismul, dar \n presta]ia politic= pare a ﬁ mai mult decât un comunist” deputatul PDL Sever Voinescu

“Bunicii \[i cresc nepo]ii, \i ajut= pe tineri s= poat= merge la serviciu, iar copiii \[i ajut= cu bani p=rin]ii. Trebuie s= ﬁm con[tien]i de aceste re]ele de \ntrajutorare” consilierul preziden]ial Sebastian L=z=roiu, justiﬁc`nd t=ierea tuturor pensiilor

“Nici m=car ast=zi rom`nul mediu nu poart= p=l=rie de investitor. Abia dac= i se vede, pe cre[tetul capului, o biat= cipilic=” Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

n EUROPA Blitzkriegul a \nceput. Dup= ce luni de zile a fost \n ariergarda eforturilor de “asigurare a stabilit=]ii financiare \n zona euro”, cum eufemistic a numit pre[edintele B=ncii Centrale Europene sus]inerea cu bani a statelor mai slabe economic din zona euro, Germania a lansat, s=pt=m`na trecut=, o ofensiv= nea[teptat=, at`t contra speculatorilor care amenin]= “stabilitatea”, c`t [i contra ]=rilor indisciplinate fiscal. Cel mai vizibil, cel pu]in \n prima parte a s=pt=m`nii, a fost decizia Berlinului de a interzice opera]iunile speculative de “naked short selling” (c`nd traderii se angajeaz= \n v`nzarea de titluri, cu scopul de a le r=scump=ra mai t`rziu cu profit, nu numai \nainte de a le \mprumuta, dar [i \nainte de a se asigura c= au cum s= le \mprumute), interdic]ie aplicat= titlurilor a 10 grupuri financiare germane. Folosirea agresiv= a acestei practici a dus la pr=bu[irea ac]iunilor Lehman Brothers \n 2008, iar \ntr-o perioad= de specula]ii intense cu active ale emiten]ilor din zona euro, Berlinul a socotit c= interdic]ia va limita volatilitatea pre]urilor la ac]iuni [i obliga]iuni, cu efect asupra stabilit=]ii euro. Mult mai spectaculos este \ns= planul german de \n=sprire a monitoriz=rii statelor indisciplinate fiscal: guvernul condus de Angela Merkel a preg=tit un plan care

include nu numai - cum era de a[teptat - reglement=ri contra fondurilor speculative ce opereaz= \n Europa [i mai vechea idee a \nfiin]=rii unei agen]ii europene de rating, dar [i stabilirea unor proceduri de control al insolven]ei pentru statele care nu se conformeaz= regulilor de deficit bugetar [i de datorie public=. Conform planului, dezv=luit de publica]ia Der Spiegel, bugetele anuale ale ]=rilor din zona euro vor suporta “verific=ri independente stricte”, efectuate nu de Bruxelles (a[a cum ar fi dorit Comisia European=), ci de c=tre Banca Central= European= sau de o serie de institute de cercetare economic= a c=ror list= ar urma s= fie precizat=. |n plus, “membrii zonei euro care nu se conformeaz= regulilor de reducere a deficitului vor fi temporar exclu[i de la primirea fondurilor structurale” [i, \n cazuri extreme, exclu[i definitiv. Recent, ministrul de finan]e Wolfgang Schaeuble

a men]ionat [i posibilitatea ca statelor indisciplinate s= li se suspende dreptul de vot \n cadrul zonei euro. Toate aceste m=suri ar necesita schimbarea statutului de func]ionare a zonei euro, respectiv amendamente la Tratatul de la Lisabona. “Dac= ne intereseaz= un cadru durabil, stabil pentru uniunea monetar=, trebuie s= accept=m c= sunt necesare amendamente la tratat”, precizeaz= textul planului \ntocmit de guvernul german. PUBLICITATE

editorial Reportaj la televizor: o t`n=r= guraliv= [i trupe[=, a[a cum trebuie s= ﬁe precupe]ele, vinde \n pia]= c=p[uni. Le prezint= drept c=p[uni rom`ne[ti, cu toate c= \n Rom`nia, la momentul ﬁlm=rii, prim=vara abia \ncepea. “Vre]i s= [ti]i de unde sunt?”, o \ntreab= pe reporteri]=. {i tot ea, cu o voce mic=: “Din Turcia. Dar de c`nd am schimbat eticheta, v`nd 300 de kile \n loc de 100”. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

P=c=leala cu criza {

i t`n=ra continu=, filozofic, declam`nd acum cu o voce puternic= [i un deget ridicat a luare aminte: “A[a sunt oamenii, le place s= fie p=c=li]i. {i cu c`t \i p=c=le[ti mai mult, le place mai mult”. M-am g`ndit, c`t= dreptate are. {i c`t de u[or po]i s= \]i triplezi v`nz=rile oferindu-le oamenilor o p=c=leal=. {i cum \nghit oamenii p=c=leala - nu s-au \ntrebat c`nd au fost cultivate, unde s= mai creasc= [i cine s= mai cultive c=p[uni \n Rom`nia. Sau dac= s-au \ntrebat, pentru o frac]iune de secund=, n-au mai a[teptat s= le r=spund= cineva sau s= \[i r=spund=. A[a c= singurii c`[tiga]i r=m`n t`n=ra precupea]=, cu v`nz=rile triplate, al=turi de importatorii de fructe turcorom`ne. O fi av`nd blog precupea]a? Sau profil pe Facebook? Pentru c= m-a[ declara imediat fan. S= o ]inem minte pe t`n=r= [i filozofia ei. O alt= p=c=leal=: \n partea de nord a Atenei, o suburbie bogat=, doar 324 de proprietari au admis, \n declara]iile de taxe, c= au piscine. Pentru c= nu puteau p=trunde \n spatele por]ilor ferecate [i gardurilor \nalte, inspectorii de la fisc au recurs la fotografiile f=cute din satelit [i au ob]inut un cu totul alt rezultat: au num=rat 16.974 de piscine. Clou-ul nu este aici diferen]a dintre num=rul declara]iilor [i num=rul real al piscinelor, pentru c= \ncercarea de a \n[ela fiscul ]ine de cultura comun= a sudului [i estului Europei, ci de faptul c= inspectorii de la fisc s-au sim]it \ndemna]i s= verifice declara]iile [i au folosit mijloace moderne, de necontestat, pentru aceasta. Cu alte cuvinte, le-a p=sat, de[i sunt o ]int= pentru tot felul de acuza]ii: corup]ie, program lejer de lucru, lips= de preocupare. S=-i ]inem minte pe func]ionarii de la fiscul grecesc.

8 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

{i \nc= una: ac]iunile sindicale [i rezultatele lor. Unul, un scriitor, Clay Shirky a spus un lucru \n]elept (ca orice lucru \n]elept, pare evident): “Institu]iile vor c=uta s= conserve, s= men]in= problemele pe care ar trebui s= le rezolve”. Nu-mi aduc aminte, \n afar= de ve[nica burzuluial= periodic= de la televiziune a liderilor mai eterni dec`t Sfinxul, ca vreun sindicat s= rezolve, \n ultimii 20 de ani, vreun conflict de munc=; au ob]inut, \n general, am`n=ri ale unui deznod=m`nt de neevitat. Iar adunarea de s=pt=m`na trecut= a 30.000-50.000 de c=p[unari \n devenire \n Pia]a Victoriei sau amenin]=rile cu greva general= sau p=l=vr=geala inutil= din Consiliul Economic [i Social nu fac dec`t s= confirme regula lui Shirky: cu multe declara]ii [i cu pu]ine ac]iuni te po]i men]ine \n aten]ia public= suficient c`t s= pari mult mai orice dec`t e[ti \n realitate. S=-i uit=m pe [efii de sindicate, dar s= nu-i neglij=m pe sindicali[ti. Asta nu-i p=c=leal=: un euro cheltuit de stat \nseamn= numai un euro \n PIB, \n timp ce un euro eliminat din taxe [i impozite \nseamn= trei euro \n plus la PIB. Multiplicatorul unei reduceri de taxe este 3,8 \n cinci ani. Multiplicatorul unei cheltuieli guvernamentale bazate pe deficit este 0,33 \n cinci ani. Poate c= datele (exist= studii, dau link-uri la cerere) ar trebui ponderate cu elanul mai redus al investitorilor de a miza pe o pia]= sau alta \ntr-o perioad= de criz=, chiar \n cazul \n care reducerea de taxe este consistent=. Dar nu trebuie uitat faptul c= reducerea de taxe nu trebuie f=cut= \n perioada de maxim a crizei, ci, prev=z=tor, la primele semne ale acesteia, adic= atunci c`nd autorit=]ile din Rom`nia vorbeau despre cum o s= ne ocoleasc= pe noi criza.

Nu este p=c=leal= nici economia gri. S= recunoa[tem c= autorit=]ile vor alege totdeauna cea mai comod= cale de rezolvare a unei situa]ii: “Nu mai pot pl=ti, nu pl=tesc!”, ce poate fi mai simplu? Iar dac= vine cineva cu propuneri noi, o d=m \n glumi]e ieftine de genul contrabandei cu usturoi de care pomenea ministrul Vl=descu. Nu [tiu dac= studiul \ntocmit de un colectiv condus de profesorul Friederich Schneider de la Universitatea din Linz a ]inut cont de dimensiunile contrabandei cu usturoi \n ]ara lui Dracula, dar con]ine ni[te valori \ngrijor=toare: economia gri reprezenta \n Rom`nia 34,4% din PIB \n 2000, 36,1% \n 2002 [i 37,4% \n 2003. M= \ndoiesc c= a sc=zut \n anii ce au urmat. Pentru compara]ie: Rusia 48,7%, Fran]a 14,5%, Germania 16,8%, Statele Unite 8,4% (puterea IRS?). O \njum=t=]ire a economiei gri \n Rom`nia ar echivala a[adar cu cel pu]in un credit de la organismele financiare interna]ionale. Dar cine s= o fac=, \i pas= cuiva de la fiscul rom`nesc? A devenit din ce \n ce mai evident= lipsa de comunicare, inflexibilitatea [i lipsa de reac]ie a autorit=]ilor rom`ne la solicit=rile sau propunerile societ=]ii sau mediului de afaceri; este o cale de a masca nepriceperea, [i folosesc cuv`ntul \n sens eufemistic. Periodic, ne l=s=m p=c=li]i cu c=p[uni politicianiste, ne d=m seama de asta [i, dup= cum bine zicea precupea]a, ne place [i mai vrem. Dac= le-am cere solu]ii, nu prin CES-uri sau dans`nd “pinguinul” \n Pia]a Victoriei, ci la timp [i bine documentate [i cu rezultate [i pe termen scurt [i pe perioade de cinci ani, dac= am fi aten]i la cine ne reprezint= [i unde [i cu ce folos, criza ar fi r=mas o p=c=leal=. n

EVENIMENT

Tinerii manageri care vor reporni economia BUSINESS MAGAZIN A PREMIAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ TINERII MANAGERI ȘI ANTREPRENORI, ÎN CADRUL UNEI GALE ORGANIZATE ÎMPREUNĂ CU PARTENERII ROMTELECOM ȘI RBS BANK ROMÂNIA, ODATĂ CU LANSAREA CELEI DE-A CINCEA EDIŢII A CATALOGULUI „100 TINERI MANAGERI DE TOP“, DISTRIBUIT ÎMPREUNĂ CU REVISTA DIN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ. de IONU} BONOIU

Cătălin Olteanu

Mihai Ghyka

Vlad Șeitan

VIDEO

Raul Ciurtin

Cinci dintre tinerii manageri din edi]iile anterioare ale cataloagelor editate de BUSINESS Magazin au primit premii aniversare. Aﬂa]i ce cred ei despre rolul tinerilor \n repornirea economiei dintr-un material video pe www.businessmagazin.ro

Septimiu Postelnicu

eveniment

Sorin Boza PREMIUL SPECIAL „THINK BIG“

Mădălina Teodorescu PREMIUL PENTRU SERVICII FINANCIARE

Ergün Ergen

Ovidiu Ghiman

PREMIUL PENTRU EXPAŢI ÎN ROMÂNIA

PREMIUL PENTRU IT&C

Răzvan Petrescu Mihai Cioltea PREMIUL SPECIAL „TELEFONUL FĂRĂ FIR“

Cristian Popescu

PREMIUL SPECIAL „75% DIN LUMEA ÎNTREAGĂ“

Cristian Ionescu Carmen Tănăsie Andrei Dumitrescu PREMIUL SPECIAL „AAA+“ PREMIUL PENTRU SERVICII

PREMIUL PENTRU PIEŢE DE CONSUM

12 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

PREMIUL PENTRU PIEŢE INDUSTRIALE

FOTO: ADRIAN STOICOVICIU, MIHAI D+SC+LESCU, SILVIU MATEI

n urm= cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru pia]a media rom`neasc=: un catalog al tinerilor manageri. Adic= cei care, de[i aveau mai pu]in de 40 de ani, reu[iser= s= fie recunoscu]i \n domeniul lor de activitate. Aflat la a cincea edi]ie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” adun= pove[tile [i viziunea a \nc= 100 de manageri, fiecare relevant pentru industria din care face parte. Dintre cei 100 de manageri prezenta]i \n acest an, cinci au fost selecta]i pentru premii de juriul format din trei headhunteri - George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), M=d=lina B=lan (Hart Human Resources Consulting) [i Daniela Necefor (Total Business Solutions). M=d=lina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activit=]ii de v`nz=ri [i distribu]ie de retail a Raiffeisen Bank Rom`nia, a [aptea banc=

SLIDESHOW

Aﬂa]i mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclu[i \n edi]ia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editat= de BUSINESS Magazin, precum [i despre evolu]ia celor 400 de manageri prezenta]i \n edi]iile anterioare pe www.businessmagazin.ro

dezvoltatorul proiectului B=neasa, cel mai mare de acest fel din Rom`nia. |n cadrul galei organizate \mpreun= cu partenerii Romtelecom [i RBS Bank Rom`nia, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii speciale. Sorin Boza, directorul de investi]ii - proiecte de dimensiuni mari \n cadrul Lafarge Rom`nia a primit premiul special “Think BIG”. Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai mare siloz de clincher (produs intermediar la fabricarea cimentului) din lume. Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara \n Rom`nia, a primit premiul special PUBLICITATE “75% din lumea \ntreag=”. Cioltea, fost membru al echipei PRO TV, a lucrat timp de mai mul]i ani pe vase de croazier=, timp \n care a vizitat, dup= cum spune chiar el, trei sferturi din lume. R=zvan Petrescu, [eful din Rom`nia al celui mai mare produc=tor de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit premiul special “telefonul f=r= fir”, iar angaja]i ai Henkel \n Rom`nia \n urm= cu Cristian Ionescu, [eful Coface pentru Rom`nia, Slovacia [i Bulgaria, a c`[tigat 12 ani. premiul “AAA+”. La a cincea edi]ie a galei Cristian Popescu, 38 de ani, BUSINESS Magazin au fost acordate [i cinci vicepre[edinte responsabil pentru departamentul de resurse umane \n cadrul premii aniversare pentru tinerii manageri [i antreprenori care au avut o evolu]ie produc=torului de bere Ursus Breweries, interesant= \n ultimii cinci ani. a fost considerat de membrii juriului cel Premiile au fost acordate lui Septimiu mai de succes t`n=r manager din categoria Postelnicu, vicepre[edinte al UniCredit pie]e de consum \n acest an, iar Carmen Daniela T=n=sie, CEO al Omnicom Media }iriac Bank Rom`nia, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad {eitan, [eful Group Rom`nia, a c`[tigat premiul diviziei de marketing a OMV Refining & categoriei servicii. Marketing, C=t=lin Olteanu, Chief Product Spre deosebire de ceilal]i ani, & Technology Officer al UMT (companie BUSINESS Magazin a inclus \n catalog \nfiin]at= de Olteanu [i achizi]ionat= [i 20 de tineri manageri expa]i, premiul acestei categorii fiind c`[tigat de Ali Ergün de Microsoft), [i Raul Ciurtin, ac]ionar majoritar [i pre[edinte al Albalact. n Ergen, [eful B=neasa Developments, din sistem dup= valoarea activelor, a primit premiul pentru categoria servicii financiare. Unul dintre cei mai tineri manageri prezen]i \n cadrul edi]iei din acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a c`[tigat premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care define[te strategia Romtelecom [i traseaz= liniile dezvolt=rii afacerii, at`t organic, c`t [i prin achizi]ii. Premiul categoriei pie]e industriale a fost c`[tigat de Andrei Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing [i v`nz=ri la divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 13

PENSII

LUPTA

OM LA OM Anul trecut, administratorii fondurilor de pensii erau pesimi[ti - pe pilonul II se confruntau cu o plafonare a contribu]iilor, iar pe pilonul III angajatorii spuneau c= nu mai au de unde s= pl=teasc= pentru contribu]ii. Reac]ia participan]ilor i-a luat \ns= prin surprindere - \n loc s= scad=, num=rul celor ce \[i pl=tesc contribu]iile din propriul buzunar a crescut. de ANA R+DU}+

ajoritatea au v`rste cuprinse \ntre 36 [i 50 de ani - adic= lucreaz=, au ceva experien]= [i salarii din care \[i pot permite s= fac= economii. Sunt at`t b=rba]i, c`t [i femei, iar cei mai mul]i sunt angaja]i \n mediul privat. A[a arat=, \n linii mari, proﬁlul participan]ilor la fondurile de pensii facultative care \[i pl=tesc singuri contribu]iile. Chiar dac= p`n= acum ei formau o categorie minoritar= - cei mai mul]i aveau contribu]iile pl=tite de

14 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

angajatori, ca parte a pachetului de beneficii extrasalariale -, acum constituie un grup puternic, bine definit [i foarte atr=g=tor pentru administratorii fondurilor de pensii facultative. |n plus, existen]a lor arat= poten]ialul unei pie]e unde consumatorii \ncep s= se maturizeze [i s= fie mai familiariza]i cu instrumentele financiare de economisire. “Din totalul contractelor \n vigoare, pu]in peste jum=tate din participan]i \[i pl=tesc singuri contribu]iile, lucru influen]at de situa]ia economic= dificil=, care a dus la

reg`ndirea temporar= a beneﬁciilor oferite de companii angaja]ilor”, spune Cornelia Coman, directorul general al ING Asigur=ri de Via]=. Comparativ cu aceea[i perioad= a anului trecut, c`nd ponderea celor ce \[i pl=teau singuri contribu]iile era de 46%, aceasta a crescut \n primele trei luni ale anului cu 11%. “Un rol important \l are faptul c= oamenii \[i dau seama ce \nseamn= s= ﬁi singur responsabil pentru venitul de la v`rsta pension=rii”, adaug= Coman. |n primele trei luni, 4.552 de persoane au ales s= \ncheie o pensie facultativ= la ING, semn c=, \n ciuda u

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

pensii de cre[tere - clien]ii din companii. |n aceea[i logic=, [i clien]ii individuali ar putea prinde mai mult= \ncredere \n siguran]a veniturilor, astfel \nc`t s= contracteze singuri o pensie facultativ=, pe care s= o pl=teasc= [i f=r= ajutorul angajatorilor. Termenul mediu [i lung, ca perspectiv= de cre[teri semnificative, este vizat [i de Evoluţii individuale Cornelia Coman, de la ING Asigur=ri de Deși numărul participanţilor pentru care Via]=. “M= a[tept ca apetitul consumatorilor plătesc angajatorii rămâne majoritar, în ultimul an a crescut ponderea plăţilor pentru aceste produse s= creasc= pe individuale. termen mediu [i lung, \n contextul sc=derii dob`nzilor pe pia]a bancar=, dar % % [i al con[tientiz=rii beneficiilor oferite de Contribu]ii Contribu]ii pl=tite de pl=tite de asigur=rile de via]= [i pensiile facultative”, participan]i, \mpreun= angajatori cu angajatorii lor declar= Coman. |n ceea ce prive[te pensiile facultative, un beneficiu este legat de faptul c= suma pl=tit= este exclus= de la plata impozitului pe venit, \ntr-o limit= maxim= de 400 de euro pe an. % Sunt [i ]=ri unde sistemul este mai Contribu]ii generos cu participan]ii. |n Cehia, spre pl=tite de participan]i exemplu, cea mai dezvoltat= pia]= de pensii facultative din regiunea Europei Centrale [i de Est, plafonul anual de deducere fiscal= este de 8% din salariul brut, adic= peste 900 SURSA: COMISIA PENTRU SUPRAVEGHEREA de euro pe an pentru fiecare angajat. Un alt SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE (CSSPP), DATE exemplu este Polonia, unde contribu]iile VALABILE LA SFÂRȘITUL LUNII APRILIE 2010 angaja]ilor la pensiile facultative sunt scutite complet de impozitul pe venit, iar plafonul de deducere fiscal= pentru angajatori este de 7% din salariul brut al angajatului, adic= 600 de euro pe an. |n Ungaria, contribu]iile angaja]ilor sunt scutite \n limita a 30% din contribu]ii - peste 400 de euro pe an -, iar contribu]iile angajatorilor sunt exceptate PARTICIPANŢI de la plata impozitului pe venit. |n statele Europei Occidentale, deductibilitatea contribuiau la cele 13 fonduri contribu]iilor virate \n sistemul de pensii de pensii facultative la sf`r[itul private facultative este de nivelul miilor de euro anual. lunii aprilie Cele mai recente date ale Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP) arat= c=, la sf`r[itul lunii aprilie, circa 196.000 de participan]i contribuiau la cele 13 În vârf de pilon fonduri de pensii facultative, administrate de Administratorii fondurilor de pensii facultative au avut surprize plăcute în ultimul timp 10 companii. Adic= o cre[tere cu 1,2% fa]= de - chiar dacă mulţi angajatori au oprit plăţile la pilonul III pentru angajaţi, aceștia au preluat martie 2010 [i cu 5% fa]= de decembrie 2009. contribuţiile lunare și au continuat să înmulţească banii din conturile personale. Pentru 54% dintre participan]i, contribu]iile 49.225 48.752 au fost pl=tite de c=tre angajatori, 33% au pl=tit singuri contribu]iile, iar 13% dintre 26.754 participan]i au pl=tit contribu]iile \mpreun= 22.902 17.612 9.601 6.721 8.526 cu angajatorii lor. Tot la finele lui aprilie, fondurile de pensii facultative de]ineau active nete \n valoare de 62 de milioane de euro. Randamentele ob]inute au fost cel pu]in mul]umitoare BCR Prudent ING Optim AZT ING AZT Vivace Aviva Raiffeisen Al]ii (BCR Pensii) (ING Asigur=ri Moderato Clasic (ING (AllianzPensia Acumulare - fa]= de o infla]ie de 4,5%, fondurile de pensii de Via]=) (AllianzAsigur=ri }iriac PenMea (Raiffeisen }iriac Pensii de Via]=) sii Private) (Aviva AM) facultative au \nregistrat un randament Private) Asigur=ri de Via]=) SURSA: APAPR, DATE VALABILE LA 28.02.2010 mediu de 20,5%. n

196.

206

16 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

situa]iei economice \nc= neclare, soarta fondurilor de pensii nu este compromis=, iar investi]iile clien]ilor nu au fost sistate definitiv. Totu[i, gradul relativ mic de penetrare a produselor de economisire [i noutatea lor i-au determinat pe administratori ca la \nceputul crizei s= nu mai mizeze prea mult pe ele. Mai mult, atunci c`nd angajatorii au \nceput s= dea oameni afar= sau s= scoat= beneficii din pachetul extrasalarial, virarea lunar= a contribu]iilor a devenit problematic= [i pu]ini se mai a[teptau ca angaja]ii s= preia pl=]ile pe care p`n= atunci le f=cuser= angajatorii. Ca s= nu mai spunem c= depozitul bancar, ca strategie de economisire, a devenit brusc foarte atr=g=tor prin dob`nzi. Acum, dac= dob`nzile vor fi impozitate, atractivitatea depozitului ca instrument de plasare a economiilor poate fi pus= la \ndoial=, mai ales c= primele declara]ii din mediul bancar dau de \n]eles c= sunt [anse mici ca b=ncile s= creasc= dob`nda pentru a compensa noul impozit. |nseamn= aceasta \ns= c= banii de saltea se \ndreapt= c=tre produse de asigurare sau pensii facultative? “Teoretic, a[a ar fi logic, \ns= depozitele, chiar [i cu acest impozit, sunt mai comode, banii pot fi sco[i oric`nd, iar ideea de economisire pe termen lung \nc= nu este \mp=m`ntenit=”, spune Dorin Boboc, directorul de investi]ii al Allianz-}iriac Fond de Pensii. Potrivit lui Boboc, nu anul acesta este decisiv \n lupta pentru participan]i [i contribu]ii, ci 2011, c`nd companiile vor avea bugete noi, poate mai generoase, cu pachete extrasalariale care s= includ= [i plata contribu]iilor pentru pensii facultative. Cu alte cuvinte, ar putea reveni principala surs=

IMOBILIARE

Viena, capitala Austriei [i capitala sectorului imobiliar rom`nesc. Nu, nu este o gre[eal= - Austria este ]ara de origine a Immoeast, cel mai mare investitor \n real estate din Rom`nia, dar [i ]ara de unde se trag mai multe divizii de investi]ii imobiliare ale b=ncilor. de C+T+LIN {TEFANCU, VIENA

ACAS+ LA CEI MARI n urm= cu doi ani, zeci [i chiar sute de milioane de euro se mi[cau \n voie pe culoarele unei hale, \n c=utarea investi]iilor imobiliare. Acum parc= ar fi vorba doar de o \nt`lnire informal=, la un pahar de vin sau [ampanie [i un jambon afumat. S-ar putea spune poate c= pulsul sectorului imobiliar de la noi se dicteaz= din Viena, [i n-ar fi gre[it, dac= lu=m \n calcul nu numai situa]ia dificil= de acum, dar [i faptul c= \n capitala fostului imperiu parc= au loc mai multe discu]ii informale

18 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

dec`t de afaceri. “Da, e mai mic [i parc= mai destins. Anul trecut se \nchiriase \n avans o hal= [i jum=tate, dup= un 2008 foarte bun, dar acum e spa]iu [i \n hala aceasta.” Friedrich Wachernig, membru \n consiliul de administra]ie al Sparkassen Immobilien, bra]ul de investi]ii imobiliare al grupului Erste, dar [i unul din marii dezvoltatori austrieci prezen]i \n Rom`nia, vorbe[te despre Real Viena, t`rgul de investi]ii imobiliare catalogat adesea ca “fratele mai mic” al celor de la München [i Cannes. Doar o cifr= comparativ=, pentru a \n]elege

diferen]ele dintre t`rgurile \n cauz=: \n timp ce la Real Viena au fost \n acest an 220 de expozan]i, la t`rgul din Germania au fost anul trecut c`teva mii. Chiar [i a[a, evenimentul vienez are o importan]= pentru pia]a noastr=, deoarece aici sunt prezen]i cei mai mari investitori \n imobiliarele din Rom`nia. {i pe l`ng= ]ara de origine, to]i ace[ti investitori mai au \n comun un lucru: declara]ia de \ncredere fa]= de pia]a imobiliar= de la cap=tul cel=lalt al Dun=rii. “Avem de-a face cu o situa]ie inconfortabil= cauzat= de situa]ia economic=

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

general=. Nu este vorba de o pierdere financiar=. Credem \n continuare \n Rom`nia [i \n poten]ialul de aici”, declar=, pentru BUSINESS Magazin, Manfred Wiltschnigg, membru \n consiliul de administra]ie al Immofinanz, grup care a fuzionat recent cu Immoeast. |n traducere, oficialul celui mai mare investitor \n real estate din Rom`nia spune c= nu exist= inten]ia de a se vinde din proiectele ne\ncepute sau din terenuri. De fapt admite acest lucru [i \n mod direct: “Nu e o situa]ie bun= [i \n multe cazuri nu face sens s= \ncepem dezvolt=rile proiectelor anun]ate. Nu ar fi o idee bun= nici s= vindem din cauza sc=derii de pia]= a valorilor [i \n plus nu avem nevoie de resurse financiare [i nici nu avem o presiune din partea investitorilor s= vindem”, spune Wiltschnigg, c`nd este adus= \n discu]ie

„Poate că nu am prins toate proiectele bune, sigur nu, dar

măcar am făcut analize. Nu am cumpărat proiecte doar pe niște cifre

într-un birou din Londra.“ FRIEDRICH WACHERNIG, SPARKASSEN

platforma Rocar din Capital=, pe care fondul austriac a achizi]ionat-o, \mpreun= cu alte terenuri, pentru circa 200 de milioane de euro - una din cele mai scumpe achizi]ii din imobiliare. Proiectul ar fi urmat s= fie de tip mixt, \ns= p`n= \n acest moment n-a \nceput dezvoltarea. Totu[i, Manfred Wiltschnigg spune c= are \ncredere \n poten]ialul Rom`niei pe termen lung: proiectele, care acum nu mai sunt dec`t vechi anun]uri f=cute \nainte de criz=, ar urma s= aib= parte de o pia]= \n viitor. “Avem mult, mult teren disponibil [i acesta va fi bun c`nd \[i va reveni pia]a, fie c= este vorba de trei, cinci sau [apte ani”, spune reprezentantul Immofinanz, \ntinz`nd m`na dup= noua bro[ur= a grupului, pentru a ar=ta c= Rom`nia este considerat= o pia]= important= pentru grupul austriac, dar [i pentru a ar=ta c= strategia grupului prevede ca 80% din venituri s= fie ob]inute din administrarea de propriet=]i imobiliare, 10% din cump=rare [i v`nzare de propriet=]i [i tot at`t din dezvoltarea [i \nchirierea viitoarelor proiecte. Astfel c= Manfred Wiltschnigg vorbe[te despre Gold Plaza, centrul comercial dezvoltat de Futureal Group \n Baia Mare [i care va intra la finalizare, \n toamn=, \n portofoliul Immofinanz. Aceasta este principala dezvoltare a grupului \n Rom`nia, iar urm=torul pas ar trebui s= fie repornirea lucr=rilor la West Gate din Craiova, Euromall din Gala]i, dar [i la Polus Constan]a. Toate sunt oprite, potrivit managerului, \n virtutea unei strategii de forward purchase (cump=rarea unui proiect imobiliar \nc= din stadiul de machet= sau de construc]ie, la o valoare stabilit= pentru momentul finaliz=rii proiectului) aplicate de c=tre Immoeast. “Am negociat cu unii parteneri s= sc=dem valorile de achizi]ie a contractelor forward purchase, dar \nc= nu sunt cifre finale, depinde [i de gradul de \nchiriere [i de nivelul chiriilor.” Puse \n balan]= cu toate proiectele anun]ate de c=tre Immoeast - dar [i cu multitudinea de proiecte din ultimii ani din pia]a imobiliar= autohton= - activitatea Sparkassen pare a fi dintr-un plan secundar: achizi]ia hotelului bucure[tean Novotel \n 2006, pentru circa 29,5 milioane de euro, [i investi]ia de 200 de milioane de euro \n centrul comercial Sun Plaza, deschis \n urm= cu trei luni \n Bucure[ti, precum [i alte dou= terenuri pe care ar urma s= se ridice birouri [i un parc de retail. “Poate nu am fost cel mai mare investitor [i nu am fost cei mai rapizi; u

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 19

imobiliare Au venit austriecii IMMOFINANZ: Cel mai mare investitor \n pia]a imobiliar= din Rom`nia. De]ine \n acest moment mai multe parcuri de birouri [i mai multe malluri. SPARKASSEN IMMOBILIEN: A achizi]ionat hotelul Novotel din Bucure[ti, \nchiriat \napoi grupului Accor, [i a intrat de cur`nd \n posesia proiectului comercial Sun Plaza, ﬁnalizat \n urma unei investi]ii de 200 mil. euro. Mai are \n plan, tot \n Bucure[ti, dezvoltarea unui proiect de birouri [i a unui parc de retail. CA IMMO: Fondul austriac este poate primul investitor de calibru din pia]a imobiliar= autohton=.

A achizi]ionat Opera Center dn Bucure[ti, pentru circa 26 mil. euro, dar a participat [i la dezvolt=ri [i a anun]at [i alte proiecte, ne\ncepute \nc= - precum un centru comercial \n Sibiu. EUROPOLIS: Unul din cei mai activi investitori \n sectorul imobiliar \n Bucure[ti, a cump=rat \n 2003 cl=direa de birouri Europe House. |n urma rela]iei cu Cefin, a achizi]ionat parcul logistic Cefin Logistic Park [i a anun]at tranzac]ii nefinalizate [i, de cur`nd, a anun]at c= inten]ioneaz= s= dezvolte primul proiect de birouri \n Capital=. RAIFFEISEN EVOLUTION: A cump=rat un teren \n zona Str=ule[ti, la marginea Capitalei, unde inten]iona s= dezvolte o zon= de birouri reziden]ial= [i comercial=. A anun]at [i un proiect mixt \n zona Barbu V=c=rescu din Bucure[ti. PREMIUMRED: A dezvoltat [i de]ine dou= cl=diri de birouri din Bucure[ti.

20 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

dincolo de clasicul “c`nd vom semna un contract de \nchiriere vom putea ob]ine [i finan]area [i s= \ncepem proiectul. Dac= ne-a \nv=]at ceva criza, a fost s= facem proiectele \n faze mai mici, mai u[or de \nchiriat, finan]at [i construit”, mai spune Karl Wallner. Dac= turnul nu poate fi \mp=r]it, l`ng= proiectul ini]ial a fost inclus= [i o alt= zon= de birouri, “economic=”, ce ar urma s= aduc= la \nchiriere pe pia]= spa]ii la un pre] mai mic. Reprezentantul Raiffeisen Evolution afirm= c= [tie c= \n Bucure[ti sunt aproximativ 18% spa]ii goale \n cl=diri de birouri, dar se bazeaz= pe faptul c= num=rul de proiecte \nceput acum tinde spre zero, ceea ce ar urma, \n opinia sa, s= duc= rapid la o sc=dere a gradului de neocupare a spa]iilor. Optimism nefondat? Radu Lucianu, country manager al companiei de consultan]= CB Richard Ellis Rom`nia, recunoa[te c=, spre deosebire de anii trecu]i, \n 2010 au fost \ncheiate prea pu]ine \n]elegeri, dar sus]ine c= proiectele actuale prezentate de c=tre investitori sunt mult mai adaptate la realit=]i. “V=d c= azi investitorii se ab]in, au proiecte [i planuri rezonabile din punctul de vedere al dimensiunilor [i al valorilor. |nainte nu se ab]ineau, erau proiecte care s-ar fi dezvoltat, dar asta doar dac= s-ar mai fi \ndeplinit \nc= dou= - trei condi]ii, dac= ar mai fi urmat s= se \nt`mple \nc= ceva.” O opinie similar= are [i Matthias Limbeck, managing director al companiei care organizeaz= evenimentul anual din Viena. Num=rul de expozan]i e mai mic, cel al vizitatorilor pare a fi tot pe-at`t \n primele mediu, \ncrederea \n poten]ialul pie]ei zile, dar “se vede o u[oar= revenire”, chiar fiind prezent= [i \n discursul oficialului dac= nu la nivelul \ntregii Europe Centrale Sparkassen. Un pic mai \ncolo, alt investitor austriac, [i de Est. “|n general, opiniile sunt pozitive, dar difer= de la ]ar= la ]ar=. |n Polonia [i Cehia aceea[i atitudine; diferen]a este dat= de faptul c= acest dezvoltator nu a finalizat \nc= se simte un optimism, ratele de ne\nchiriere scad, randamentele poten]iale pentru niciun proiect la noi, de[i a anun]at dou= investitori scad [i ele, e mai bine un pic. Pe megaproiecte. “Putem a[tepta, nu suntem de alt= parte, \n Rom`nia este o stare de spirit presa]i [i nu avem probleme, terenurile au mai proast=”, descrie Limbeck cele trei zile de fost achizi]ionate din fonduri proprii. Ar fi fost nebunesc dac= am fi terminat chiar acum \nt`lniri \ntre investitorii \n imobiliare. La eveniment au fost prezen]i doar trei un proiect”, spune Karl Wallner, directorul de expozan]i rom`ni. dezvoltare de proiecte din cadrul Raiffeisen Au fost trei zile pe parcursul c=rora Evolution. Bra]ul imobiliar al grupului managerii fondurilor de investi]ii cu sute bancar austriac inten]ioneaz= s= dezvolte [i milioane de euro, ale dezvoltatorilor cu un proiect cu o valoare de peste jum=tate de miliard de euro, \n apropiere de Petrom City, megaproiecte anun]ate sau ale b=ncilor finan]atoare au putut s= discute despre care ar trebui terminat \n acest an, precum [i un alt proiect de dimensiuni mari, \n zona eventualele oportunit=]i pe care pia]a imobiliar=, \n general, le prezint=. {i dac= Barbu V=c=rescu din Capital=, care, potrivit procentul de afaceri finalizate nu a fost planurilor ini]iale, ar trebui s= cuprind= un \ndeajuns de ridicat, m=car \nt`lnirea unor mall [i cel mai \nalt turn de birouri din ora[ vechi cuno[tin]e [i discu]iile lejere la un - peste 135 de metri. Deocamdat= nu se pot face estim=ri despre evolu]ia acestor proiecte, pahar par fi a salvat m=car serile. n chiar ne spuneau mul]i c= suntem prea conservatori [i len]i. Poate c= nu am prins toate proiectele bune, sigur nu, dar m=car am f=cut analize. Nu am cump=rat proiecte doar pe ni[te cifre \ntr-un birou din Londra”, declar= Friedrich Wachernig. Reprezentantul Sparkassen poveste[te c= a venit pentru prima oar= \n Rom`nia \n 1997, ceea ce i-a permis s= cunoasc= bine pia]a. “Mul]i bani s-au aruncat, se cump=rau terenuri f=r= a avea oameni buni \n ]ar=. Nu au fost f=cute analize temeinice. A fost o goan= dup= aur [i mul]i bani \n pia]= care erau arunca]i”, sus]ine el. Precau]ia de acum ar urma s= fie p=strat= [i \n ceea ce prive[te dou= proiecte pe care grupul inten]ioneaz= s= le dezvolte - un parc de retail [i o zon= de birouri, proiecte care ar urma s= fie \ncepute imediat c`nd va exista cerere, adic= pe termen

PETROL

URM+TORII CINCI ANI Restructurarea Petrom a luat sf`r[it. OMV Petrom lucreaz= acum pe al]i termeni, grupa]i \n jurul cuvintelor “consolidare” [i mai ales “Rom`nia”. Dar este Rom`nia suﬁcient= pentru ambi]iile de lider estic european ale Petrom? de IULIANA ROIBU

rem ca Petrom s= se transforme dintr-o companie de petrol [i gaze \ntr-o companie energetic=.” Declara]ia lui Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV, din urm= cu trei ani a fost urm=rit= de strategia pus= \n practic= de managementul de la Bucure[ti. Interesul din ce \n ce mai crescut pentru pia]a de energie [i pentru gaze se vede at`t din declara]iile Marianei Gheorghe, CEO al Petrom - care a prezentat vinerea trecut= proiectele companiei [i strategia de investi]ii pentru urm=torii cinci ani, c`t [i din organizarea bugetului de investi]ii, cel pu]in pentru 2010. Dac= \n ultimii cinci ani strategia de investi]ii a alocat peste 60% din cele aproape 4 miliarde de euro investite \n Rom`nia pentru explorare [i produc]ie, restul de bani concentr`ndu-se pe raﬁnare [i marketing, din 2010 accentul r=m`ne pe E&P, dar cealalt= jum=tate este dominat= de investi]iile \n gaze [i energie. Planurile Petrom sunt ca peste doi ani centrala de la Brazi s= de]in= o cot= de 10% din pia]a de electricitate; odat= cu intrarea acesteia \n operare din 2011, Petrom va putea pune \n practic= [i un plan mai vechi, acela de extindere a lan]ului valoric al gazelor prin alimentarea centralei \n ciclu combinat din cadrul Petrobrazi. Planurile pentru gaze sunt legate [i de cre[terea volumului v`nz=rilor, dar [i de extinderea opera]iunilor \n ]=rile vecine. |n ceea ce prive[te depozitarea gazelor, OMV Petrom vrea s= construiasc= un depozit de gaze \n sud-vestul ]=rii, \n perspectiva realiz=rii gazoductului Nabucco, dup= cum a declarat vineri Gerald Kapes, responsabil cu activitatea de gaze [i de energie din companie.

“

22 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

Kapes nu a oferit detalii privind momentul [i valoarea unei astfel de investi]ii, preciz`nd c=, \n condi]iile actuale de pia]=, compania nu este interesat= nici s= exporte gaze naturale. Pentru 2010, OMV Petrom estimeaz= o produc]ie de gaze de 5,135 miliarde de metri cubi, \n sc=dere cu 2,5% fa]= de nivelul din 2009. La ﬁnele anului trecut, compania era al treilea furnizor de gaze naturale de pe pia]a liber=, cu o cot= de 11,2%. Primele dou= pozi]ii sunt ocupate de Romgaz, cu o cot= de 27,4%, [i grupul Interagro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, cu 16,1%. Dincolo de dezvoltarea ca [i companie energetic=, Petrom pare s= ﬁ renun]at deocamdat= la a deveni o punte \ntre pia]a petrolier= de mai la est de Rom`nia [i Europa. |n strategia pentru urm=torii ani, Mariana Gheorghe a vorbit despre o c`t mai bun= integrare a opera]iunilor din

Cât mai multă energie Investiţiile Petrom din 2005 până în 2009 s-au concentrat pe explorare și producţie și pe rafinare și marketing. Pentru miliardul de euro estimat a fi investit în 2010 scade puţin concentrarea pe producţie și crește pe gaze și energie, sectoare de mare interes pentru Petrom.

2005-2009

n E&P n R&M n G&P n CORPORATE

2010

63% 26% 4% 7%

SURSA: OMV PETROM

n E&P n R&M n G&P n CORPORATE

50% 18% 25% 7%

Rom`nia, dar nu a mai amintit nimic despre mai vechile planuri ale companiei de a intra pe pie]e noi din regiune. Mai mult, compania se g`nde[te s= ias= de pe pia]a din Rusia, dup= patru ani de activitate \n regiune (Petrom a intrat pe pia]a ruseasc= \n 2006, prin achizi]ia companiei RingOil), dup= cum a declarat vineri Mariana Gheorghe: “Am avut rezultate pozitive, dar este un proces natural prin care trebuie s= pui \n balan]= dac= ai resursele necesare pentru dezvoltare sau e cazul s= vinzi. Vom vedea \n func]ie de proiectele pe care le avem ce decizie vom lua”. Dac= strategia pentru urm=torii ani nu include un plan sigur pentru explorarea \n Rusia, OMV Petrom ia \n calcul noi parteneriate, \n principal \n activit=]i de explorare [i produc]ie de petrol [i gaze onshore, dup= cum a declarat Johann Plininger, responsabil cu sectorul de explorare [i produc]ie din companie: “Vechimea c`mpurilor exploatate de Petrom este de 40-50 de ani, fa]= de o medie de 30 de ani la nivel mondial, de aceea compania vrea s= redezvolte 6-8 z=c=minte, opera]iune care dureaz= 3-5 ani, [i s= modernizeze instala]iile din 3-5 z=c=minte majore”. De asemenea, compania vrea s= maximizeze exploatarea ]i]eiului produs \n Rom`nia [i s= aduc= rafin=ria Petrobrazi pe profit p`n= \n 2015. Totodat=, rafin=ria Petrobrazi ar urma s= proceseze integral ]i]ei produs \n Rom`nia - \n 2009, OMV Petrom a importat 0,8 milioane de tone de ]i]ei [i a produs 4,4 milioane de tone. Modernizarea rafin=riei Petrobrazi, pentru care OMV Petrom va aloca 750 mil. euro, va fi realizat= p`n= \n 2013, c`nd pierderile energetice ale rafin=riei ar putea s= fie reduse la 10%, de la nivelul de 14% \n 2004. n

AVIA}IE

O REGIN+ FOARTE MARE Lufthansa [i-a scos la plimbare noua juc=rie. A380 a ajuns \n sf`r[it [i \n ﬂota companiei germane [i \[i face loc \n strategiile pe termen lung a tuturor operatorilor aerieni din lume. A celor mari, ﬁre[te. de ANDREEA NEFERU, HAMBURG

unte]i la fel de curio[i ca noi s= vede]i dac= e a[a de silen]ios precum se spune?” Acestea au fost primele cuvinte ale pilotului, \nainte ca noua vedet= a companiei aeriene Lufthansa, aeronava superjumbo A380, s= decoleze s=pt=m`na trecut= de pe baza din Hamburg. Zborul de dou= ore, la care au participat peste 500 de invita]i, dar [i 22 de membri ai echipajului, a fost a[teptat cu suﬂetul la gur= [i \n nordul, [i \n vestul Germaniei. Dac= la Hamburg, vremea destul de \nsorit= a scos sute de curio[i la marginea pistei, care au vrut s= priveasc= primul zbor oﬁcial al aeronavei, nici cei din Frankfurt nu s-au l=sat mai prejos, \n ciuda faptului c=, la momentul ateriz=rii, ploaia p=rea s= strice momentul de glorie al A380-lui, avion supranumit “regina cerului” de c=tre Chew Choon Seng, CEO al Singapore Airlines. P=rerea lui Chew Choon Seng a f=cut \nconjurul lumii aviatice: Singapore Airlines a fost prima companie care a primit aeronava pentru zboruri comerciale, dar a semnat [i un acord cu Airbus pentru a avea exclusivitate timp de zece luni pe zborurile cu A380. Airbus a primit p`n= \n prezent

“

24 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

202 de comenzi ferme pentru A380 de la 17 clien]i, dintre care a livrat 27 p`n= acum, \ns= cel mai important cump=r=tor este Emirates, care a plasat 58 de comenzi. |n Europa, Lufthansa r=m`ne cel mai mare client de Airbus A380, cu 15 comenzi, fiind urmat= de Air France [i British Airways, fiecare cu c`te 12 comenzi. Wolfgang Mayrhuber, CEO al companiei germane, spune c= Lufthansa a primit aeronava mai t`rziu dec`t Air France doar pentru c= a plasat comanda mai t`rziu [i nu din alte motive: “Nu am vrut s= fim primii care lu=m \n primire aeronava aceasta”. Oricum, livr=rile aeronavelor A380 au \nt`rziat c`]iva ani, astfel c= nu pu]ini au fost cei care au a[teptat cu sufletul la gur= ca Lufthansa s= zboare cu A380. Compania german= a ales pentru A380 o configura]ie cu 526 de locuri pentru pasageri, dintre care 8 sunt la first class, 98 la business class, iar restul, la economic. “|n cooperare cu Airbus, am dezvoltat mai multe solu]ii tehnice \n ceea ce prive[te designul cabinei [i finis=rile”, a spus Mayrhuber \n cadrul ceremoniei organizate la uzina Airbus din Hamburg, care a marcat livrarea primei aeronave A380 c=tre Lufthansa [i la care au participat circa 700 de

invita]i, 100 de jurnali[ti din \ntreaga lume, oameni de afaceri [i oficiali ai Lufthansa, Airbus [i Rolls-Royce. Primul zbor de lung curier al Lufthansa cu A380 va fi pe 6 iunie, c`nd compania va transporta echipa na]ional= de fotbal a Germaniei la Johannesburg, \n Africa de Sud, unde va avea loc Campionatul Mondial de Fotbal de anul acesta. Prima curs= regulat= va fi \ns= pe 11 iunie, pe ruta Frankfurt-Tokio, iar celelalte patru aparate de zbor A380 ce \i vor fi livrate \n 2010 vor opera pe destina]iile Beijing [i Johannesburg. Un zbor dus-\ntors la first class pe ruta Frankfurt-Tokio va costa aproximativ 10.000 de euro, compania explic`nd pre]ul destul de piperat prin diferitele facilit=]i pe care le ofer=. Printre altele, lini[tea: chiar dac= A380 este o aeronav= silen]ioas=, germanii au f=cut tot posibilul ca la first class zgomotul s= fie aproape imperceptibil, apel`nd la diferite tertipuri, de genul unei draperii antifonice sau o pardoseal= care atenueaz= zgomotul pa[ilor. Baia impresioneaz= prin dimensiunile sale, fiind de aproape trei ori

Fascinaţia A380 După 20 de ani de muncă şi peste 10 miliarde de euro investiţi, A380 ajunge în sfârşit în flote precum Air France KLM sau Lufthansa. O istorie lungă şi aşteptări imense. Cam cât avionul de mari.

1988 Un grup de ingineri de la Airbus, condu[i de Jean Roeder, \ncep s= lucreze \n secret la un proiect pentru un avion ultra-high-capacity (UHCA), \n \ncercarea de a detrona Boeing 747, avionul lansat de concurentul american \n anii ’70. 1993 Concurentul Boeing renun]= la un proiect similar. 2000 Are loc lansarea comercial= a avionului. Nou= companii aeriene - Air France, Emirates, Federal Express (companie care a folosit prima variant= cargo), International Lease Finance Corporation, Lufthansa, Qantas, Qatar Airways, Singapore Airlines [i Virgin Atlantic - comand= noul model. 2006 A380 prime[te toate certiﬁc=rile [i se \ncheie cele mai multe dintre contracte.

2007 Are loc primul zbor comercial al unui A380, operat de Singapore Airlines (care a cump=rat 19 astfel de aeronave [i a cump=rat [i dreptul de a ﬁ singurul operator al aeronavei pentru zece luni).

1991 |ncep studiile de pia]= pentru lansarea unui avion jet cu peste 500 de locuri, cel mai mare avion din lume. 1996 Airbus \nﬁin]eaz= divizia “Aeronave mari” [i \ncepe proiectarea aeronavei. 2002 Produc]ia A380 \ncepe; sunt produse primele componente. 2004 |n fabrica Airbus ajunge primul motor Rolls-Royce.

2005 Are loc primul zbor de test. Aeronava uime[te prin finisaje [i dimensiuni: 73 de metri lungime, 80 de metri lungimea aripilor [i 24 de metri \n=l]ime. Viteza medie \n zbor este de 1.020 km/h. 2008 Emirates prime[te primul A380, fiind cel mai important cump=r=tor al acestui model: a comandat p`n= acum 58 de avioane [i a pl=tit \n jur de 13 miliarde de dolari. Qantas prime[te prima aeronav=. 2009 Air France prime[te primul A380, fiind prima companie european= care zboar= cu modelul asamblat la Toulouse. Air France a comandat 12 avioane A380. 2010 |n mai, Lufthansa prime[te prima aeronav= A380 din comanda sa.

mai mare dec`t b=ile obi[nuite de la first class. “Nu am introdus [i du[uri pentru c= la bord avem voie s= lu=m doar o anumit= cantitate de lichid [i cel mai probabil ar fi trebuit s= cronometr=m timpul pe care pasagerii l-ar fi petrecut sub du[”, potrivit lui Klaus Gorny, responsabil cu comunicarea corporate a companiei. La polul opus, un bilet la clasa economic= este de peste zece ori mai ieftin - \n jur de 800 de euro. Chiar [i aici, designul scaunelor permite o pozi]ie comod= a genunchilor [i a picioarelor, fiecare av`nd ata[ate ecrane video de 27 de centimetri, porturi USB [i surse pentru laptopuri. Datorit= capacit=]ii sale de a transporta 520 de pasageri \n configura]ia standard (cu locuri la first class, business class [i clasa economic=) [i circa 800 de pasageri dac= ofer= exclusiv locuri la clasa economic=, A380 este cea mai eficient= aeronav= din lume din punctul de vedere al consumului de combustibil, raportat la num=rul de pasageri, potrivit Airbus. Exist= \ns= [i critici, care sus]in c= aceste estim=ri induc \n eroare, deoarece sunt f=cute av`nd \n vedere o ocupare deplin= a locurilor din aeronav=. Pe l`ng= faptul c= este cel mai mare avion de pasageri din lume, A380 este [i singurul double-decker ale c=rui dou= pun]i se \ntind pe toat= lungimea avionului. Pentru a-l gara, Lufthansa a construit pe aeroportul din Frankfurt un hangar care poate g=zdui \n acela[i timp dou= Airbus A380 sau trei Boeing 747, \ns= compania german= vrea s= m=reasc= dimensiunile acestuia p`n= \n 2015, pentru ca patru aeronave A380 s= poat= fi garate simultan \n acela[i hangar. Investi]iile \n acest proiect se ridic= la 150 mil. euro. Airbus A380 este aproape la fel de mare [i de \nalt precum Magazinul Unirea din Bucure[ti, \ns= italienii care fac bomboanele de ciocolat= Ferrero au vrut s=-l fac= mic de tot [i s= \l pun= ca surpriz= \n ou=le de ciocolat= Kinder. {i au reu[it. |ncep`nd cu august, juc=ria va fi disponibil= \n Germania [i va purta logo-ul Lufthansa. n

DOSAR

Aﬂa]i mai multe despre istoria [i investi]iile \n A380 [i despre cum arat= cel mai mare avion comercial construit p`n= acum dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 25

COMER}

SOARELE DE PE ULI}A NOASTR+ Re]elele de magazine nu se \nghesuie s= comunice rezultatele ﬁnanciare, iar cele care o fac \ncearc= s= g=seasc= o formulare c`t mai pozitiv=. Oric`t de nepl=cut sun= \ns=, v`nz=rile scad \n continuare, iar semnele de redresare \nt`rzie s= apar=. de IOANA MIHAI

onsumul nu d= semne de revenire, iar previziunile care vedeau jum=tatea anului ca moment “T zero” pentru sf`r[itul celei mai proaste perioade au ajuns deja prea optimiste. Du[an Wilms, directorul general al Metro Cash & Carry, spunea recent c= v`nz=rile din primul trimestru “au fost \n linie cu a[tept=rile”. |n traducere, aceasta \nseamn= c= nu au crescut, pentru c= ani \n [ir, c`nd consumul dobora noi [i noi recorduri, toate re]elele se \ntreceau s= anun]e nu doar rezultatele ﬁnanciare, dar [i planurile de investi]ii. De mai bine de un an de zile, operatorii din comer] prefer= t=cerea, sau \n cel mai bun caz, comunic= informa]ii \ntr-un ton c`t se poate de diplomatic. Belgienii de la Delhaize, care opereaz= pe pia]a rom`neasc= re]eaua de supermarketuri Mega Image, au \nregistrat la nivel interna]ional o cre[tere a v`nz=rilor cu 1,7% \n primul trimestru fa]= de aceea[i perioad= a anului trecut. Proﬁtul a crescut la nivel de grup cu 6,5%. Pierre-Olivier Beckers, pre[edinte [i CEO al Delhaize Group, s-a declarat mul]umit de aceste rezultate. |n context, rezultatele \nregistrate de opera]iunile din Rom`nia [i cele din

26 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

Indonezia - reunite la nivelul grupului Delhaize sub umbrela aceleia[i divizii - au avut cea mai mare cre[tere fa]= de primul trimestru din 2009. Astfel, \ncas=rile din cele dou= ]=ri, listate \n raportul privind rezultatele financiare ca “alte ]=ri”, au crescut cu 23%, ajung`nd la 68 de milioane de euro, ceea ce \nseamn= o rat= de cre[tere de peste dou= ori mai mare dec`t \n orice alt= divizie a grupului belgian. Profitul opera]ional a crescut de aproape trei ori (282,9%), ajung`nd la 1 milion de euro. Cre[terea profitului opera]ional, de pe pia]a rom`neasc= [i cea indonezian=, se “datoreaz= par]ial condi]iilor mai bune negociate cu furnizorii [i pierderilor mai mici de pe urma schimburilor valutare”. Totu[i, \n raportul prin care Delhaize [i-a f=cut publice rezultatele din primul trimestru nu se face referire la rezultatele comparative \nregistrate de magazine. Or, numai \n primele trei luni ale anului, Mega Image a deschis dou= magazine, ajung`nd la 53 de spa]ii la sf`r[itul lui martie. Pe parcursul anului trecut, re]eaua a deschis 11 noi magazine. Conform planurilor, re]eaua are \n plan s= ajung= la sf`r[itul acestui an la un num=r de

SLIDESHOW

Aﬂ= mai multe despre evolu]ia celor mai mari re]ele de magazine din Rom`nia dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

FOTO: BM

magazine de mari dimensiuni [i 25 de supermarketuri. |n urm= cu un an, francezii operau tot at`tea hipermarketuri, dar au deschis un spa]iu \n Bucure[ti (Berceni) dup= ce au \nchis unul \n Br=ila, atunci c`nd dezvoltatorul centrului comercial Armonia Center a hot=r`t s= \nchid= por]ile complexului. |n 2008, Carrefour a avut cea mai agresiv= expansiune, inaugur`nd nu mai pu]in de 11 hipermarketuri. Toate planurile de extindere, care anun]au \n urm= cu doi ani nu mai pu]in de [apte noi unit=]i p`n= \n 2012, au fost stopate. Dup= ani \n care plusurile anuale din v`nz=ri se exprimau \n procente de c`te dou= cifre, rezultatele din 2009 au avut asupra comercian]ilor efectul unui du[ rece, ﬁind prima oar= c`nd au \nregistrat sc=deri de la intrarea pe pia]=. Un alt exemplu este Billa, cea mai mare re]ea de supermarketuri: \n 2009 a

2,3

SCĂDEREA ÎNCASĂRILOR CARREFOUR

\n primele trei luni ale anului fa]= de perioada similar= a anului trecut magazine plasat \ntre 59 [i 64, indic= acela[i raport. |n momentul c`nd [i-a comunicat rezultatele din primul trimestru, [i Carrefour, cel mai mare operator de hipermarketuri de la noi, a preferat s= pun= \n lumin= o cifr= pozitiv=: cre[terea v`nz=rilor brute cu 7,3%, p`n= la 269 de milioane de euro, [i temperarea declinului \n magazinele mai vechi de un an. Totu[i, l=s`nd la o parte plusurile aduse de noile magazine \n 2009, bilan]ul \ncas=rilor din primele trei luni ale lui 2010 pentru re]eaua francez= arat= chiar mai prost dec`t cele din aceea[i perioad= a anului trecut: un minus de 2,3%. Rezultatele urmeaz= unei sc=deri de 4,6% pe tot anul trecut, c`nd cifra de afaceri a

companiei a ajuns la 1,13 miliarde de euro. E adev=rat c= ritmul de sc=dere s-a redus acum sim]itor fa]= de situa]ia ultimelor dou= trimestre din 2009, c`nd \ncas=rile ajunseser= s= ﬁe cu p`n= la 11% mai mici fa]= de 2008. “|n ciuda diﬁcult=]ilor economice (...), v`nz=rile totale s-au majorat cu 0,6% \n primul trimestru \n Grecia [i cu 3,6% \n Rom`nia (\n lei), comparativ cu primele trei luni din 2009, datorit= major=rii suprafe]elor de v`nzare operate pe cele dou= pie]e”, relev= raportul Carrefour. Veteranul pie]ei rom`ne[ti \n segmentul hipermarket, cu primul magazin deschis \n 1998, Carrefour avea la sf`r[itul lunii martie 22 de

avut v`nz=ri de 288 de milioane de euro, \n sc=dere cu 11% fa]= de 2008. Anul trecut, proﬁtul \nregistrat de Billa s-a \njum=t=]it fa]= de 2008, ajung`nd la 7,5 milioane de euro. Cel mai mare comerciant de pe pia]=, Metro Cash & Carry, care a inaugurat recent al 25-lea magazin, a avut anul trecut o cifr= de afaceri de 1,226 miliarde de euro, cu 260 de milioane de euro mai pu]in dec`t \n 2008. |n urm= cu un an, Wilms spunea c= ]inta companiei o constituie “v`nz=rile proﬁtabile”. Anul acesta \ns= evit= orice referire la planul pentru anul \n curs. De[i vocile ce spuneau acum c`teva luni c= tot ce-i mai greu abia urmeaz= erau considerate pesimiste, urm=toarele luni nu promit nimic bun. n

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 27

INTERNET

PE O P~NZ+ DE P+IANJEN Gradul de penetrare a serviciilor de internet dep=[e[te cu mult pragul de 50% din popula]ie \n multe dintre pie]ele dezvoltate din lume. Pentru noi \ns= va mai dura probabil zece ani p`n= c`nd vom ajunge la pragul respectiv. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

28 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

nsulele Malvine par a fi un mic paradis nu doar pentru turi[ti, ci [i pentru furnizorii de servicii de internet, care au reu[it s= acopere 93% din popula]ie. La fel este [i cazul Islandei, unde nivelul de penetrare al internetului dep=[e[te 90%. E adev=rat, vorbim de un num=r infim de 3.000 de locuitori \n cazul insulelor, respectiv de pu]in peste 300.000 \n Islanda. Dintre ]=rile dezvoltate din lume \ns=, Suedia pare a fi cea mai avansat= din punctul de vedere al accesului la internet, dat fiind c= aproape 88% dintre cei nou= milioane de locuitori au acces online, conform ChartsBin.com - nivel \n jurul c=ruia se plaseaz=, de altfel, toate ]=rile nordice. Internetul este folosit de mai mult de jum=tate dintre locuitori doar \n 25% din ]=ri, restul, \n majoritate cov`r[itoare, av`nd un grad de penetrare chiar mai mic de zece procente din popula]ie. Rom`nia este undeva la mijloc. Cu 7,35 de milioane de utilizatori de internet anul acesta, potrivit unor estim=ri recente ale International Telecommunications Union [i Euromonitor International, pia]a noastr=, aproximat= la 200 de milioane de euro anul trecut, a dep=[it un grad de penetrare a internetului de 30%. P`n= \n 2018, propor]ia se va apropia de jum=tate, \n condi]iile \n care peste 9,2 milioane de rom`ni ar putea s= aib= acces atunci la net. Dincolo de statistici [i estim=ri pe termen lung, mai ales \n condi]iile \n care cifra \n sine a utilizatorilor de internet este de mult= vreme un subiect de dezbatere, variind \n func]ie de metodele de contorizare, poten]ialul de cre[tere al pie]ei este lesne de sesizat. Aproape dou= treimi dintre rom`ni nu au intrat niciodat= pe net, potrivit constat=rilor Comisiei Europene, [i numai \n aproximativ 20% dintre gospod=riile din mediul rural se g=se[te un calculator conectat. “Internetul de mare vitez= va \mpinge \n sus pia]a telecom”, sus]ine Ovidiu Ghiman, directorul de strategie [i dezvoltare a afacerii din cadrul Romtelecom, cu argumentul c= ofertele devin din ce \n ce mai accesibile \n b=t=lia operatorilor pentru clien]i - RCS&RDS, Romtelecom [i UPC \mpart peste dou= milioane dintre cele 2,65 milioane de conexiuni de mare vitez= la internet, conform ANCOM, restul fiind disputate \ntre peste 1.000 de furnizori alternativi din ]ar=.

Pe l`ng= cre[terea vitezelor de acces, diminuarea tarifelor lunare pentru internet este unul dintre elementele cheie din strategia operatorilor de servicii de internet pentru a c`[tiga utilizatori deveni]i tot mai sensibili la factorul pre]. Ast=zi, costul unui abonament de baz= pentru internet este situat \n jurul a 5 euro, sensibil mai mic dec`t suma pl=tit= \n urm= cu c`]iva ani. RCS&RDS, spre exemplu, ofer= servicii de internet \ncep`nd cu [apte euro pe lun=, Romtelecom aplic= tarife cuprinse \ntre trei [i nou= euro, iar abonamentele UPC variaz= \ntre 5,5 [i 13 euro. Mai mult,

1,67 MILIARDE

num=rul utilizatorilor de internet din lume

Doar cu plus În următorii opt ani, numărul de utilizatori de internet din Europa aproape că se va dubla. Cel mai mult loc de creștere e în ţările est-europene. 80 mil. 70 60 50 40 30 20 10 0

Austria ’08-’18

Bulgaria ’08-’18

Cehia ’08-’18

Fran]a ’08-’18

Germania ’08-’18

Marea Britanie ’08-’18

Polonia ’08-’18

Rom`nia ’08-’18

Rusia ’08-’18

Ungaria ’08-’18

(cifrele sunt de ordinul milioanelor); Surse: International Telecommunications Union, World Bank, Euromonitor International

Romtelecom a decis s= v`nd= acela[i serviciu la pre]uri diferite, \n func]ie de competi]ia existent= \ntr-o anumit= localitate, adapt`nd astfel oferta \n func]ie de specificul regional. “Focusul pentru acest an este internetul, zon= \n care va fi concentrat= o mare parte a investi]iilor de 30 de milioane de euro planificate pentru 2010”, spune Severina Pascu, directorul financiar al UPC, observ`nd c= pia]a cere viteze din ce \n ce mai mari la pre]uri c`t mai reduse. |ntre timp, o expansiune poate mai puternic= va cunoa[te \n urm=torii ani internetul mobil, pe m=sur= ce num=rul clien]ilor de telefonie mobil= [i al posesorilor de mobile cu acces la

internet este tot mai mare. “2010 va fi anul internetului mobil”, aprecia nu demult Dan V\rtopeanu, directorul general al Voxline Communication. |n acest caz, gradul de penetrare este aproape comparabil cu cel al internetului fix, ajung`nd la o medie de aproximativ 20 de procente, dac= sunt luate \n calcul datele anun]ate anterior de Orange [i Vodafone - 22%, respectiv 17,2% de utilizatori de internet mobil \n Rom`nia, din num=rul total de 29 de milioane de abonamente [i cartele de telefonie mobil=, mult peste nivelul popula]iei. Iar dac= estimarea c= unul din trei rom`ni va intra anul acesta online prin intermediul telefonului mobil se adevere[te, internetul fix ar putea fi chiar dep=[it. n

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 29

COVER STORY

Cum descoperă un gigant România H&M TATONEAZĂ PUTERNIC PIAŢA ROMÂNEASCĂ ȘI ESTE FOARTE APROAPE DE SEMNAREA PRIMELOR CONTRACTE, PROPRIETARUL ZARA VA MAI DESCHIDE ÎN ACEST AN CEL PUŢIN NOUĂ MAGAZINE, IAR C&A CAUTĂ SPAŢII PENTRU NOI MAGAZINE ÎN 2010. ROMÂNIA PARE A FI AJUNS DEFINITIV PE HARTA NUMELOR MARI ALE COMERŢULUI DE FASHION. DE CĂTĂLIN ȘTEFANCU

FOTO: REUTERS

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 31

cover story

„

]i auzit c= \n noul mall din Bucure[ti se deschide Zara luna aceasta?!” Este toamna lui 2004, iar \n Rom`nia exist= doar trei malluri, cele dou= dezvoltate de Anchor \n Bucure[ti [i cel din Ia[i al lui Iulian Dasc=lu. Vestea deschiderii primului magazin Zara din ]ar= capteaz= ca un magnet aten]ia cump=r=toarelor. “{tia]i c= H&M se fabric= [i \n Rom`nia? Am cump=rat eu din Austria [i scria pe etichet=. {tie cineva de magazine \n Rom`nia?” Alte forumuri, c`teva luni mai t`rziu, acelea[i subiecte [i un interes pentru marele rival al spaniolilor de la Inditex, proprietarul Zara: grupul suedez Hennes & Mauritz sau mai simplu H&M, dup= numele magazinelor pe care le opereaz=. Discu]iile pe internet au \ns= aceea[i ﬁnalitate: nu exist= niciun magazin \n ]ar=; din c`nd \n c`nd, subiectul este revitalizat, la apari]ia unor zvonuri privind venirea suedezilor. Un salt \n timp, cinci ani mai t`rziu. Este prim=vara lui 2010, dup= un an greu din punct de vedere economic. |ntre timp, Inditex a preluat franciza Zara [i s-a extins \n toat= ]ara cu toate m=rcile sale, al]i suedezi, cei de la IKEA au preluat primul magazin din Bucure[ti deschis [i el \n regim de franciz=, iar C&A, un alt nume mare din retailul european de fashion, abia a \mplinit un an de prezen]= local=. Ceva parc= lipse[te sau, dup= cum spune o comentatoare pe un blog, “eu tot aud de la to]i oamenii c= apare H&M \n Rom`nia, dar din p=cate \nc= nu \i v=d”. Presa economic= a relatat despre negocieri \ntre reprezentan]ii H&M [i proprietarii de centre comerciale. “C`nd au fost ultima oar= \n ]ar=? Chiar acum sunt”, declar= pentru BUSINESS Magazin o surs= apropiat= taton=rilor pe care suedezii le fac privind intrarea pe pia]=. Potrivit surselor, H&M se aﬂ= \n negocieri avansate cu mai

32 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

multe malluri din Capital=, iar primele contracte ar putea fi semnate chiar \n s=pt=m`nile urm=toare. |n c=r]i par a fi Plaza Rom`nia, B=neasa Shopping City [i Bucure[ti Mall, \ns= num=rul de magazine ar urma s= fie mai mare. “Sunt interesa]i [i de centrul Unirea, vor s= deschid= mai multe, trei-cinci, poate [i \n ]ar=. Sunt foarte avansa]i pentru dou=-trei proiecte \n Bucure[ti”, spune o alt= surs= din pia]a imobiliar=. Contacta]i, reprezentan]ii Anchor nu au f=cut niciun comentariu. Negocierile ar fi conduse, din partea suedezilor, de Dawid Gosniciak, managerul din Polonia al grupului, care s-ar fi aflat s=pt=m`na trecut= \n Rom`nia pentru a continua discu]iile despre deschiderea primelor magazine ale H&M. Contactat de noi, Gosniciak nu a f=cut niciun comentariu asupra subiectului, \n timp ce Hacan Andersson, reprezentant al grupului pentru rela]ia cu presa, a declarat doar c= “Rom`nia este una dintre multele pie]e interesante unde H&M se uit= pentru deschiderea de magazine. Totu[i, nu avem planuri concrete privind momentul c`nd vom deschide primele magazine aici”. Dincolo de negocieri [i secretul lor, interesant este modul cum lucreaz= un nume mare din industria comer]ului cu \mbr=c=minte [i \nc=l]=minte, dar [i semnifica]ia venirii unei firme de talia H&M. “Prezen]a Carrefour \ntr-o ]ar= clarific= multe \ntreb=ri, spre exemplu”, spunea recent Ali Ergun Ergen, CEO al B=neasa Developments, companie care administreaz= zona comercial= din proiectul B=neasa. Paralela cu prezen]a Carrefour, ca barometru de dezvoltare a unei pie]e, poate func]iona [i \n cazul H&M; Rom`nia a ajuns la o maturitate din acest punct de vedere, \n opinia lui Ergun, considerat cel mai experimentat manager de centre comerciale de aici. “Eu m-am \nt`lnit cu H&M acum trei-patru ani, a[teptau ca Rom`nia s= adere la Uniunea European= [i s= existe un num=r decent de proiecte. Numele mari nu vin pentru un magazin. Iar rezultatele Zara au deschis ochii marilor companii.” Rezultatele despre care vorbe[te managerul au fost \nregistrate chiar \ntr-un centru comercial a c=rui dezvoltare [i operare a fost condus= de el, av`nd \n vedere c= Ergun a condus opera]iunile locale ale Anchor Grup, \nainte de a trece \n echipa dezvoltatorului B=neasa Shopping City.

„La lansarea noilor colecţii H&M, toţi

managerii locali primesc poze cu imaginea a cum trebuie să arate noile vitrine, iar acestea

se schimbă aproape simultan în aceeași zi.“ O SURSĂ DIN PIAŢĂ

Cum a evoluat comerţul de fashion Deși cifra de afaceri din retail a scăzut în 2009, comerţul de fashion a avut pe ansamblu un an bun, iar dacă ne uităm la anii anteriori, a fost chiar mult mai bun decât precedentul. 3

Retail de fashion brut ajustat

2.8

2.6 2.4 2.2 2 1.8 1.6

Comerţ general brut ajustat

1.4

1.2 1 2006

2007

2008

2009

2010

* VARIAŢIE FAŢĂ DE ANUL PRECEDENT (RESPECTIV FAŢĂ DE ACELAȘI TRIMESTRU DIN ANUL PRECEDENT, PENTRU 2010) SERIE AJUSTATĂ - VOLUMUL CIFREI DE AFACERI AJUSTAT ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL DE ZILE LUCRĂTOARE ȘI DE SEZONALITATE. SURSA: INS

C`t prive[te magazinul Zara din discu]ie, e chiar cel despre care conversau pe net fetele \n 2004, c`nd grupul Azadea a deschis \n franciz= primul magazin Zara, \n Plaza Rom`nia. Anii urm=tori au adus v`nz=ri anuale de aproximativ 22 de milioane de euro, ceea ce a f=cut ca magazinul s= intre la acea vreme \n top zece din re]eaua mondial= a Inditex, potrivit reprezentan]ilor companiei. Iar aceasta a trezit interesul companiei spaniole, care a preluat magazinele - trei \n acel moment - la \nceputul lui 2008 [i a deschis apoi alte zeci, p`n= a ajuns la 40, sub aproape toate brandurile grupului. Modelul de business care presupune ca ini]ial s=-i fie acordat= franciza unei alte companii este practicat, dintre marile re]ele interna]ionale, doar de c=tre Inditex, avantajul fiind un risc mai mic asumat de compania de]in=toare a m=rcii. Abordarea Inditex este luat= ca reper de consultan]ii imobiliari pentru a justifica, prin contrast, venirea mai t`rzie a C&A, dar mai ales a H&M - pe cont propriu. “C`nd vine direct compania-mam=, este mult mai atent=, nu vrea doar un magazin [i nici nu pot s= \nchid= dac= nu sunt rezultate”, explic= Ilan Laufer, general manager al Retail Group. Modelul de business al H&M este deci diferit [i presupune intrarea direct= pe o pia]= [i deschiderea \ntr-un termen foarte scurt a mai multe magazine. “Creeaz= un <buzz> [i este o adev=rat= industrie \n sine. La lansarea noilor colec]ii, to]i managerii locali primesc poze cu imaginea a cum trebuie s= arate noile vitrine, iar acestea se schimb= aproape simultan \n aceea[i zi”, spune o surs= din pia]=, care estimeaz= c= primele magazine H&M vor fi deschise \n martie 2011, \ntruc`t amenajarea unui magazin presupune mai multe luni [i unit=]ile nu ar putea fi gata la timp p`n= la lansarea colec]iei de toamn=. “Dar semneaz= sigur contractul. Rom`nia a devenit o prioritate pentru ei, anul trecut prioritatea au fost pie]e din Orientul Mijlociu”, afirm= o alt= surs=. Spre deosebire de suedezi, Inditex nu \[i stabile[te anual o pia]= asupra c=reia s= se concentreze. |n schimb, fiecare poten]ial nou magazin este prezentat, pentru aprobare, la sediul central din Spania, dup= ce \n respectiva ]ar= au fost f=cute toate demersurile privind negocierea contractului sau ob]inerea autoriza]ilor de construc]ie, dac= este vorba de un magazin stradal.

DACĂ-L ZĂRIŢI. ARTIZANUL EXPANSIUNII ZARA LA NOI: MIHAI CIOLTEA, DIRECTORUL DE DEZVOLTARE AL INDITEX ROMÂNIA

40 NUMĂRUL MAGAZINELOR INDITEX

deschise p`n= acum \n Rom`nia, dintre care 21 \n Bucure[ti

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 33

cover story Este înfiinţată Elmec România, parte a grupului elen cu același nume, o companie care deţine de atunci drepturile de import ale mărcii Nike și operează unul din cele mai cunoscute magazine multibrand, Famous Brands. În 2009, Elmec România se extinde în Republica Moldova, cu trei magazine în MallDova, primul centru comercial din Chișinău.

Gabriel Cârlig pune bazele producătorului de lenjerie Jolidon. Începând din 2000, Cârlig a început să-și extindă afacerea în străinătate, mai întâi în Ungaria, apoi în Italia, apoi în Franţa. Ulterior a cumpărat cel mai mare concurent local, Argos, iar la începutul lui 2007 a preluat două branduri italiene, Infiore și Chiaro di Luna. Operează o reţea de magazine proprii în România (85), Italia (40), Franţa (3) și Ungaria (2).

Florin Panea și Dan Pavel înfiinţează la Oradea compania Leonardo, care avea să devină cel mai mare comerciant de încălţăminte și marochinărie din România, cu peste 200 de magazine în România, Ungaria, Bulgaria și Moldova la nivelul anului 2008. În 2009 intră însă în insolvenţă, la presiunea creditorilor.

1994

1993

Este înfiinţată compania Staff Collection, care în timp va ajunge să deţină una dintre cele mai mari reţele autohtone de magazine, House of Art (60 proprii și 10 în franciză). Familia Mihet, proprietarul afacerii, a cumpărat ulterior și franciza pentru magazinele Levi’s și Fox.

Omul de afaceri orădean Dan Pavel înfiinţează retailerul de încălţăminte și marochinărie Benvenuti, care comercializează branduri ca Lacoste, Geox sau Laura Biagiotti-Pelleterie. Ulterior avea să lanseze încă două branduri - Oxus, respectiv Enzo Bertini, cu mărci precum Donna Karan, Christian Lacroix, Kenzo, Givenchy sau Moschino.

1999 Deschiderea București Mall, primul centru comercial modern din România, aduce și o serie întreagă de magazine. Printre numele sonore prezente aici se numără Marks & Spencer, cu un magazin deschis după o investiţie de un milion de dolari de către francizorul mărcii la nivel regional. Compania, care are opt magazine în România, a încheiat anul 2008 cu afaceri de 9,2 mil. euro și o pierdere de 300.000 de euro.

2004

Azali Trading, parte a grupului Azadea, obţine dreptul de franciză pentru Zara în România și deschide primul magazin în Plaza România din Capitală. Magazinul ajunge să fie, ca vânzări, în top 10 mondial în grupul Inditex, deţinătorul mărcii. În prezent, Zara are în România nouă magazine, dintre care 5 în Capitală.

Cronologia comerţului de firmă Dacă începutul capitalismului autohton a aparţinut companiilor românești în ceea ce privește comerţul cu articole de îmbrăcăminte și încălţăminte, ultimii doi ani au adus extinderea puternică a brandurilor internaţionale.

34 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

Deși majoritatea reţelelor internaţionale au deschis primul magazin în București, mai multe nume de talie medie care au intrat pe piaţă au deschis primele magazine în provincie. Este cazul germanilor de la Takko, care au deschis în Arad (au acum 32 de magazine), al New Yorker, care a deschis în Sibiu, și al Deichmann, cel mai mare comerciant de încălţăminte din Europa, care și-a făcut intrarea prin Sibiu și Cluj.

Brandul britanic Debenhams intră în România prin franciza acordată RTC Holding. Prin divizia de fashion Rafar, grupul RTC deţine franciza și pentru Bulgaria și Moldova, iar anul acesta a obţinut-o și pentru încă 11 ţări din Europa Centrală și de Est. În România funcţionează șapte magazine Debenhams, iar în Moldova unul. Proprietarul RTC, Octavian Radu, are ca ţintă ca în următorii zece ani să ajungă la un număr total de 100 de magazine.

2007

Brandul elveţian de încălţăminte de lux și accesorii Bally este adus în România de Adrian Puiu și Dragoș Doroș, prin firma Top Retail. Ulterior, franciza este preluată de RTC, care a închis însă în 2009 singurul magazin monobrand din Capitală, de pe bulevardul Magheru, spre a-l redeschide atunci când va găsi o zonă mai potrivită conceptului. Produsele sunt însă vândute în continuare în alte două magazine din București.

Grupul spaniol Inditex intră direct în România, preluând franciza acordată cu patru ani mai devreme. La acea vreme existau în ţară două magazine Zara și un Pull and Bear - o altă marcă a grupului. După doi ani, Inditex a ajuns la o reţea de aproximativ 40 de magazine, sub șapte branduri - Zara, Zara Home, Pull and Bear, Massimo Dutti, Bershka, Stradivarius și Oysho.

2008

Alte două nume mari ale comerţului european vin în România: germanii de la C&A, care au deschis într-un an patru magazine, și retailerul francez de articole sportive Decathlon - cu un magazin. 2009 este marcat și de un val de insolvenţe în domeniu, cele mai notabile fiind Leonardo, Mondex, Cavaliere și Lee Cooper.

2009

Practic, compania se extinde \n func]ie de oportunit=]i - care au existat evident, dac= ]inem cont c= grupul spaniol a bifat deja toate ora[ele mari din Rom`nia, cu excep]ia Bra[ovului, a Craiovei [i a Gala]iului [i a deschis anul trecut [i primul magazin stradal local. Anul acesta va aduce noi premiere pentru Inditex Rom`nia - primul magazin stradal Bershka (al doilea brand ca v`nz=ri dup= Zara), dar [i prezen]a a c`te dou= magazine \ntr-un ora[ pentru unele m=rci ale sale. Este vorba de Cluj-Napoca, unde \n toamn= vor fi deschise patru magazine \n Iulius Mall, [i de Bac=u, tot cu patru magazine, ambele deschideri fiind confirmate de c=tre Mihai Cioltea, directorul de dezvoltare al Inditex Rom`nia. Noi deschideri \n 2010 ar urma s= aib= [i C&A. Cristian Codrea, managerul local al re]elei germane, a fost s=pt=m`na trecut= \ntr-o vizit= \n ]ar= pentru a prospecta oferta disponibil=. “Expansiunea \n perioade de criz= are avantajul securiz=rii unor spa]ii premium \n condi]ii financiare flexibile, iar Rom`nia reprezint= \n continuare o pia]= de desfacere atractiv= pentru lan]urile interna]ionale de retail”, afirm= Aura Voiculescu, directorul departamentului de retail din compania de consultan]= imobiliar= DTZ Echinox. Ce \nseamn= condi]ii mai bune? Chirie reprezentat= doar de un procent din v`nz=ri, amenajarea spa]iilor [i posibilitatea ie[irii din centrul comercial prin modalit=]i mult mai simple, la care se adaug= [i atitudinea numelor mari “care au o putere de negociere enorm=, sunt doi-trei retaileri care vin ei cu contractul la proprietar s=-l semneze”, dup= cum spune Ilan Laufer. Pe de alt= parte, retailerii interna]ionali sunt mai serio[i, consider= Bogdan Danc=u, managing director al proprietarului Militari Shopping Center din Bucure[ti, unde au fost deschise primele magazine locale al C&A [i Decathlon. “Au negociat cu un an [i jum=tate \nainte de deschidere, era doar un c`mp atunci, dar au avut imagina]ie. {i la deschidere au respectat tot ce era \n contract, erau gata s= fac= business”, spune Danc=u despre cele dou= lan]uri, care au acum patru magazine \n Rom`nia (C&A), respectiv unul, \n cazul Decathlon, care a anun]at recent c= va deschide p`n= la sf`r[itul anului un nou magazin \n Ia[i. Unii dintre ace[ti chiria[i faimo[i fac investi]ii semnificative \n noile spa]ii, precum Inditex, care numai pentru deschiderea magazinului din Unirea

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 35

cover story Cei trei giganţi Primii doi au venit deja în România, al treilea încă se lasă așteptat, deși, după toate probabilităţile, nu pentru mult timp. INDITEX Grupul spaniol a avut anul trecut vânzări de

11 mld. euro și un profit net de 1,3 miliarde de euro. Compania avea la sfârșitul anului trecut

4.607 magazine în 74 de ţări și peste 90.000 de angajaţi. Compania a intrat în România în 2008 prin preluarea francizei acordate grupului Azadea. Inditex are în acest moment 40 de magazine în România, sub șapte mărci. C&A Grupul german, cu vânzări anuale de peste

3,8 mld. euro, operează peste 1.200 de magazine în 19 ţări din Europa și are 34.000 de angajaţi. În România, C&A are patru magazine. HENNES & MAURITZ Grupul suedez a avut anul trecut o cifră de afaceri de

12,2 mld. euro, fiind prezent în 37 de ţări unde operează aproximativ

2.000 de magazine. H&M are circa 76.000 de angajaţi și nu este prezent în România.

DOSAR

Aﬂa]i mai multe despre cele mai mari re]ele de magazine fashion prezente \n Rom`nia dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

36 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

Shopping Center a investit 10 milioane de euro. Lu`nd \n calcul faptul c= spaniolii au \n Rom`nia aproximativ 30.000 de metri p=tra]i \nchiria]i - o suprafa]= similar= cu cea a unui mall - [i c= investi]ia pe un metru p=trat se ridic= la peste 1.000 de euro, conform informa]iilor disponibile, investi]iile spaniolilor \n Rom`nia dep=[esc 40 de milioane de euro. Retailerii interna]ionali sunt printre cei mai r`vni]i chiria[i de c=tre proprietarii de centre comerciale, pentru simplul fapt c=, \n ciuda crizei ﬁnanciare, continu= s= se extind=. Spre exemplu, retailerul german de \mbr=c=minte New Yorker a deschis \n acest an trei magazine, ajung`nd la 14, [i un magazin stindard urmeaz= \n centrul Unirea din Bucure[ti. Re]elele care opereaz= magazine cu pre]uri mai reduse, precum Takko (Germania) sau Kiabi (Fran]a), continu= extinderea. “Este un moment bun pentru re]elele cu pre]uri accesibile, e pia]= mare pentru ei aici”, consider= Bogdan Danc=u. Poten]iala pia]= despre care vorbe[te managerul Militari Shopping Center are \ns= [i o alt= latur=, opus= celei \n care re]elele interna]ionale se extind. Una \n care comercian]i precum Leonardo, Cavaliere, Mondex sau Lee Cooper au intrat \n insolven]=, iar primele luni din 2010 au adus sc=deri ale v`nz=rilor fa]= de 2009 care ajung la 20-25%, potrivit Aurei Voiculescu de la DTZ Echinox. “Majoritatea lan]urilor de magazine au \n continuare unit=]i care performeaz= sub a[tept=ri, de[i cei mai mul]i au \nceput din 2009 s=-[i restructureze re]elele [i s=-[i reduc= pierderile prin renegocieri, mic[orare a suprafe]elor sau \nchideri de magazine.” Mai nou, m=surile de austeritate anun]ate de c=tre autorit=]i nasc o multitudine de incertitudini [i de estim=ri pesimiste despre consum. Ilan Laufer de la Retail Group consider=, spre exemplu, c= vom vedea sc=deri de circa 15% ale v`nz=rilor de \mbr=c=minte [i \nc=l]=minte, iar anun]urile de intrare \n insolven]= a companiilor care au magazine de fashion vor continua. “Cei care f=ceau bani vor face mult mai pu]ini sau vor trece pe zero, cei ce rezistau cum puteau vor ajunge pe pierdere [i va trebui s= vad= c`t rezist=, iar pentru cei care erau deja pe pierdere, sper`nd la o revenire, exist= doar solu]ia de a \nchide. C`nd discut=m \ns= de numele mari interna]ionale, nu se pune problema s= nu fac= proﬁt, aproape oriunde s-ar duce”, consider= managerul Retail Group.

„Expansiunea în perioade de criză are avantajul

securizării unor spaţii premium în condiţii ﬁnanciare ﬂexibile.” AURA VOICULESCU, DTZ ECHINOX

Puterea financiar= a re]elelor interna]ionale este, \ntr-adev=r, un avantaj pe care acestea ar urma s= \l exploateze din plin \n competi]ia cu m=rcile locale. “Ne pare r=u [i pentru noi, dar [i pentru Rom`nia, care are un num=r de branduri pe cap de locuitori mai mic dec`t al altor ]=ri din Europa”, consider= Ramona St=nciulescu, CEO al Rafar, divizia de fashion a grupului RTC. Rafar opereaz= \n prezent 26 de magazine \n Rom`nia, dintre care [apte sub brandul Debenhams, care ar urma s= fie extins \n regiune, obiectivul pe termen mediu fiind de 100 de magazine - ceea ce ar face din RTC un concurent al marilor re]ele, diferen]a fiind c= grupul autohton opereaz= \n franciz=. |n ceea ce prive[te tendin]ele pe termen mediu, Roxana St=nciulescu, directorul departamentului de retail al Jones Lang LaSalle, consider= c= \n urm=torii cinci ani vor veni \n Rom`nia companiile care au acordat francize pentru m=rci v`ndute acum \n re]ele precum Famous Brands, companii americane [i al]i comercian]i din zona iberic= [i cea nordic= a continentului. “Dintre cei mari, precum H&M sau Inditex, nu mai sunt de venit. Dar mai sunt multe de f=cut, este nevoie de mai multe magazine Zara, H&M sau C&A, sau de cinematografe, sau poate de un lan] de libr=rii.” P`n= atunci, venirea \n Rom`nia a H&M, cel mai mare comerciant de fashion din lume, ar reprezenta un vot de \ncredere pe termen mediu privind poten]ialul de dezvoltare al pie]ei, dup= ce magazinul IKEA, deschis aici tot \n franciz=, a fost preluat ulterior de compania-mam= din Suedia sau dup= ce magazinele Plus au fost preluate de grupul Lidl. Sau dup= cum spune Ali Ergun Ergen: “Trebuie s= ne preg=tim pentru ce va fi peste unul sau doi ani, c`nd \[i va reveni pia]a. Mare va fi atunci lupta dintre centrele comerciale”. n

weboscop Apple \[i prezint= noul serviciu de publicitate pentru platforma sa mobil=, \n vreme ce Google se aliaz= cu Mozilla [i Adobe pentru a-i detrona codecul H.264. R=zboiul este acum deschis. de MIRCEA S~RBU

Triunghiul conﬂictual

m lucrat mult= vreme la diverse reviste specializate pe IT [i, \n mod firesc, am fost bombardat cu publicitate. Chiar dac= ceream explicit unei companii detalii tehnice despre un produs sau o tehnologie, m= alegeam cu o map= cu pliante frumos colorate \n care discursul de marketing ascundea cu dib=cie orice fel de „asperit=]i” tehnice. Toate \[i g=seau firesc drumul spre reciclare. {i totu[i, p=strez \nc= un material publicitar pe care l-am primit acum vreo zece ani: o juc=rie. Mai precis un mic joc de perspicacitate, \n care ni[te piese de lemn (apreciez asta: lemn) trebuiau a[ezate \ntr-un anume fel (mini sudoku). Era simpatic, prietenos [i – f=r= s= spun= nimic despre c`t de minunate sunt produsele firmei respective – avea un subtil efect de ordin psihologic, \n orice caz mult mai „angajant” dec`t limbajul de plastic din pliantele frumos colorate. Cam aceasta este [i ideea care st= \n spatele platformei de publicitate mobil= iAd, anun]at= de Apple luna trecut= ([i destul de neglijat= de pres=, atras= mult mai mult de isteria iPad). |n principiu, reclamele vor fi de fapt un fel de mini-aplica]ii integrate \n aplica]iile propriu-zise [i este important de subliniat c= acestea nu vor \ntrerupe aplica]ia, ci pot chiar rula \mpreun= cu aceasta – adic= multitasking. De exemplu, \ntr-o aplica]ie de mic= contabilitate pentru iPad, o firm= de consultan]= poate ad=uga un mic calculator care poart= sigla [i eventual un mic mesaj publicitar. |n cadrul prezent=rii platformei, Steve Jobs a exemplificat cu o reclam= pentru “Toy Story 3”, care avea un mic joc integrat, [i o reclam= a firmei Nike, \n care utilizatorul putea naviga prin istoria produselor firmei. Sistemul va fi disponibil \n vara aceasta pentru iPhone [i iPod Touch [i probabil \n toamn= pentru iPad. Dezvoltatorii vor

38 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

dispune de un API (interfa]= de programare) specializat= pentru iAd [i de o schem= de plat= \n care Apple vinde [i g=zduie[te reclamele iar dezvoltatorul prime[te 40% din veniturile generate. Este interesat de notat c= aceste mini-aplica]ii vor avea acces la sistemul de localizare [i la accelerometru, ceea ce deschide calea pentru publicitatea „ultra-local=”, bazat= pe locul unde se g=se[te utilizatorul la un moment dat [i de viteza cu care se mi[c= – adic= contextualizare prin zona de proximitate (diferit= dac= utilizatorul merge cu ma[ina sau e pedestru). Noua platform= de publicitate nu a fost chiar o surpriz=, pentru c= nu cu mult timp \n urm= Apple cump=rase o ﬁrm=

Apple, acum avem un conflict care descrie un triunghi (aproape) perfect echilibrat. Nici Google nu neglijeaz= publicitatea \n zona mobil=, \ns= filozofia de la care pleac= este diferit=. |n vreme ce Jobs considera c= atrac]ia pe smartphones [i tablete o reprezint= aplica]iile [i, \n consecin]=, acolo este locul reclamelor, Google crede c= utilizatorii vor fi interesa]i mai degrab= de web [i vor ajunge inevitabil la serviciile Google, dintre care cele mai multe – \n frunte cu motorul de c=utare – se bazeaz= pe publicitate contextual=. Pentru zona r=mas= descoperit= (restul web-ului [i aplica]iile locale) Google a cump=rat cu 750 de milioane firma AdMob, care va insera reclame oriunde se va putea. |n

RECLAMELE VOR FI UN FEL DE MINI-APLICA}II INTEGRATE |N APLICA}IILE PROPRIU-ZISE {I ESTE IMPORTANT DE SUBLINIAT C+ ACESTEA NU VOR |NTRERUPE APLICA}IA numit= Quattro Wireless, specializat= tocmai pe publicitate pe platforme mobile – de[i c`teva brevete depuse de Apple \n ultimul timp sugereaz= c= ideea era coapt= \nainte de a cump=ra pe Quattro. |ns= mai important mi se pare faptul c= anali[tii de la Forbes apreciaz= c= iAd va aduce un plus de 8% la cota]ia Apple, \n vreme ce mult mai r=sun=torul iPad va contribui doar cu patru procente. |n ﬁne, se poate consemna c= odat= cu lansarea iAd, Apple intr= \ntr-un conﬂict deschis cu fostul aliat Google. Dac= p`n= acum tensiunea era mocnit= [i pornea de la concuren]a pe pia]a smartphone, de data aceasta Apple atenteaz= la domeniul care este vital pentru Google. A[adar, dac= p`n= de cur`nd aveam de-a face cu un r=zboi \mpotriva lui Microsoft dus de Google, cu ajutor mai mult sau mai pu]in discret de la

vreme ce Apple vrea s= controleze fiecare element al platformei sale, Google mizeaz= pe deschidere [i atac= pe mai multe fronturi simultan. Codec-ul video VP8 nu doar c= a fost pus \n regim open source, dar a fost [i adoptat de Mozilla, Opera [i Adobe, care au format coali]ia WebM Project, numit= neoficial „to]i \n afar= de H.264” (adic= Apple). |n plus, Android 2.2 ruleaz= Flash, Google Wave a devenit public, Chrome OS va fi lansat \n var=, iar un magazin online numit Chrome Web Store va furniza aplica]iile care va trebui s=-i asigure succesul. n BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

BUSINESS HI-TECH

{I A{A L-AM LUAT

LA OCHI

Ca [i \n cazul televizoarelor, unde tubul catodic a pierdut \n favoarea plasmelor sau a LCD-urilor, [i preferin]ele \n materie de camere foto evolueaz=, trec`nd de la cele cu rezolu]ie de cinci megapixeli la cele cu o rezolu]ie de 12 megapixeli. de ROXANA CRISTEA

`n= s= primesc cadou aparatul de fotografiat pe care \l am acum, de fiecare dat= c`nd ie[eam \n parc sau \n ora[ cu prietenii f=ceam poze cu telefonul, un Nokia 6300 cu camer= de doi megapixeli”, m=rturise[te Alex Ciobanu, un t`n=r de 22 de ani, student la Universitatea Na]ional= de Arte din Bucure[ti. “Camera foto de acum are o rezolu]ie de [apte megapixeli, \ns= fac economii ca s=-mi iau un aparat [i mai performant”, adaug= el. Dac= anul trecut, majoritatea celor care \[i luau o camer= foto alegeau una cu rezolu]ie \ntre cinci [i [apte megapixeli, pentru 2010 “estim=m o migrare c=tre camerele ce au o rezolu]ie cuprins= \ntre opt [i 12 megapixeli [i c=tre cele cu filmare HD”, spune Mihai Tr=istaru,

“

40 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

director de aprovizionare \n cadrul eMag. Cei mai mul]i aleg camere mai ieftine, at`t din cauza condi]iilor economice, dar [i pentru c= pia]a nu s-a maturizat suficient de mult astfel \nc`t clien]ii s=-[i schimbe camera veche cu un produs superior din punct de vedere tehnic. “Exist= categorii de oameni care nu ar pl=ti mai mult de 400 de lei pe un aparat foto, \ns= sunt [i unii, evident mai pu]ini care \[i doresc mai mult dec`t un pre] bun [i sunt dispu[i s= achite c`teva mii de euro pentru un aparat profesional”, comenteaz= oficialii Nikon Rom`nia, preciz`nd c= utilizatorii rom`ni se \ndreapt= \n majoritate mai ales spre produsele accesibile, fie c= este vorba de aparate foto, automobile sau alimente. Anul trecut, segmentul de camere foto a \nregistrat o evolu]ie similar= cu

PUBLICITATE

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

direc]ia pie]ei de electrocasnice. A[adar, 2009 fa]= de 2008 a reprezentat pentru pia]a camerelor foto o sc=dere de 37%, potrivit lui Tr=istaru. |n 2009 s-au v`ndut 200.000 buc=]i, iar pentru 2010, eMag estimeaz= o cre[tere de 10%. Diminuarea valorii v`nz=rilor reflect= sc=derea consumului, precum [i faptul c= acestea nu sunt produse de strict= necesitate. O alt= explica]ie pentru sc=derea valorii v`nz=rilor este sc=derea pre]ului mediu: \n 2008, acesta a fost de 500 de lei, \n timp ce \n 2009 a sc=zut p`n= la 350-400 de lei. Pentru anul \n curs, p`n= \n prezent s-a men]inut pre]ul mediu de anul trecut, potrivit lui Adrian Olteanu, CEO \n cadrul retailerului de produse electronice [i electrocasnice Flanco. “Cota de pia]= a Flanco pentru segmentul de camere foto este fluctuant=, \n func]ie de sezonalitatea produselor [i de focusul companiei asupra acestui tip de produse”, adaug= Olteanu. Din punctul de vedere al m=rcilor, Nikon a fost pe primul loc \n v`nz=rile de anul trecut, av`nd o cot= de pia]= de 25%, fiind urmat= de Sony cu 20% [i Canon cu 16%. Pentru acest an, anali[tii

200.000 NUMĂRUL DE CAMERE FOTO

v`ndute \n Rom`nia \n 2009

de specialitate nu estimeaz= o modificare semnificativ=. Nikon, unul dintre cei mai mari produc=tori de camere foto, este prezent oficial \n Rom`nia din septembrie 2007, iar cota de pia]= a companiei a crescut de la zero la aproximativ 50% pentru aparatele foto profesionale p`n= \n 2008, urmat= de o cre[tere u[oar= \n 2009. “|n cazul aparatelor foto compacte, acolo unde competi]ia este mult mai acerb=, iar pia]a mult mai aglomerat=, am crescut de la locul [apte ca volum de v`nz=ri \n 2008 p`n= la locul trei la jum=tatea lui 2009; am ocupat prima pozi]ie \n ultimul trimestru al anului trecut”, au afirmat oficialii companiei. Criza a \ncetinit av`ntul pie]ei foto, \ns= din punctul de vedere al companiei, cre[terea v`nz=rilor a continuat. Cel mai bine v`ndut aparat u

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 41

business hi-tech „MAJORITATEA POSESORILOR UNUI TELEFON MOBIL CU CAMER+ AU {I UN APARAT FOTO, PE CARE |L FOLOSESC ATUNCI C~ND CALITATEA IMAGINII CONTEAZ+ MAI MULT DEC~T PORTABILITATEA.” OFICIALII NIKON ROMÂNIA

TAIJU ISHIKAWA Branch Manager Sony România

“Am observat c= rom`nii achizi]ioneaz= camere foto \n special \n preajma vacan]elor, dar [i \n perioada Cr=ciunului [i a Pa[telui”

Aﬂa]i mai multe despre Taiju Ishikawa [i despre al]i tineri manageri expa]i din a cincea edi]ie a Catalogului 100 Tineri Manageri de Top, care a ap=rut pe pia]= \n aceast= s=pt=m`n=.

42 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

foto digital \n Europa, \n anul 2009, a fost modelul Nikon COOLPIX S220, potrivit GfK. |n Rom`nia, seria L de la Nikon a avut cel mai mare volum de v`nz=ri, \n special cu modelele Nikon COOLPIX L19 [i L20. |n ce prive[te comportamentul cump=r=torului de camere foto, aceast= categorie de produse \nregistreaz= dou= perioade de v`rf de v`nz=ri: lunile iunie-august [i luna decembrie. V`rful este \n decembrie, c`nd se vinde cam 15% din total, urmat de lunile de var= cu 8-10% din total pentru fiecare lun=. “|n octombrie-decembrie anul trecut, \n perioada Cr=ciunului, v`nz=rile de camere profesionale [i rame foto digitale au fost \n u[oar= cre[tere datorit= poten]ialului acestor produse de a fi oferite drept cadou”, declar= Taiju Ishikawa, Branch Manager al Sony Rom`nia. “Am observat c= rom`nii achizi]ioneaz= camere foto \n special \n preajma vacan]elor, dar [i \n perioada Cr=ciunului [i a Pa[telui.” Ishikawa crede c= segmentul de camere foto profesionale are \n continuare mare poten]ial de cre[tere, deoarece fotografia performant= reprezint= \nc= o ni[= restr`ns= \n Rom`nia. “Segmentul de camere foto compacte va fi \n continuare dezvoltat [i promovat de Sony, pentru c= \ncerc=m s= \ncorpor=m \n acestea ultimele tehnologii ap=rute, precum func]ii care \mbun=t=]esc semnificativ calitatea fotografiei, la un nivel similar cu cel al aparatelor profesionale”, sus]ine japonezul. Plusul acestui segment, potrivit lui Ishikawa, este c= produsele au un pre] mult mai convenabil, de[i dispun de tehnologii avansate cum ar fi zoom optic sporit, filmare Full HS pentru imagini \n mi[care, func]ie Sweep Panorama pentru imagini panoramice inedite. |n plus, directorul Sony a ]inut s= remarce c= rom`nii sunt \n special

atra[i de design, ca [i de func]ionalitate. Alex Ciobanu, interlocutorul nostru de la \nceputul articolului care spunea c= ar vrea s=-[i ia un aparat foto mai scump, ad=uga c= func]ionalitatea va fi pentru el criteriul de alegere cel mai important. “|n opinia mea, niciodat= camera foto a unui telefon nu se va ridica la nivelul unui aparat profesional”, spune Alex Ciobanu, ad=ug`nd c= pentru el \n primul r`nd conteaz= calitatea pozelor [i func]iile pe care o camer= foto le ofer=. Conceptul de camer= foto difer= destul de semnificativ de cel al telefoanelor mobile cu camer= \ncorporat=, \n special gra]ie tehnologiilor mai avansate pe care primele le \ncorporeaz=, comenteaz= Taiju Ishikawa. Directorul Flanco este de p=rere \ns= c= apari]ia telefoanelor mobile dotate cu camere tot mai performante reprezint= unul din factorii care au dus la sc=derea v`nz=rilor pe segmentul de camere foto dedicate. {i Mihai Tr=istaru de la eMag spune c= telefoanele vor lua o parte din v`nz=rile camerelor foto ieftine, sub 400 de lei. Pe de alt= parte, oficialii Nikon consider= c= telefoanele mobile cu aparat foto [i aparatele foto sunt dou= categorii distincte care nu se influen]eaz= semnificativ: cine a fotografiat at`t cu un telefon mobil (chiar [i cu o rezolu]ie a camerei de 10-12 megapixeli), c`t [i cu un aparat foto poate distinge clar diferen]a de calitate \ntre cele dou=, explic= ei - iar calitatea imaginii nu are nicio leg=tur= cu num=rul de megapixeli, ci cu m=rimea senzorului de imagine. “Aparatul foto, av`nd un senzor de imagine mai mare, este capabil s= capteze imagini mult mai clare dec`t un telefon mobil cu aparat foto \ncorporat. De aceea, majoritatea posesorilor unui telefon mobil cu camer= au [i un aparat foto, pe care \l folosesc atunci c`nd calitatea imaginii conteaz= mai mult dec`t portabilitatea.” n

MEDIA

RECLAM+ PENTRU CRIZ+ Se spune c= recesiunea este de fapt o oportunitate pentru cei care [tiu s= proﬁte de ea. De publicitate au proﬁtat \ns= prea pu]ine companii, de unde [i sc=derea industriei \n mai toate pie]ele din lume. Cum vede revenirea unul dintre cei mai importan]i executivi din industria mondial= a publicit=]ii? de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

e timp de criz=, reducerea de costuri este o mi[care esen]ial=. |n publicitate \ns=, mai pu]in conteaz= diminuarea \n sine a bugetelor, important ﬁind s= limitezi reducerea vizibilit=]ii [i a impactului unui brand pe pia]= \n raport cu competitorii”, aﬁrma s=pt=m`na trecut= Miles Young (55 de ani), directorul executiv al agen]iei Ogilvy & Mather Worldwide, \ntr-o discu]ie cu BUSINESS Magazin, cu ocazia primei vizite \n Rom`nia de la preluarea acestei func]ii, la \nceputul anului trecut. }ara nu-i este deloc str=in= - dup= ce a studiat istoria Rom`niei \n facultate, la Oxford, a decis s= vin= aici ca turist, nu o dat=, ci cu trei ocazii diferite. “Am fost fascinat de istoria ]=rii. |ntr-una dintre excursii, am \nchiriat o Dacie care s-a [i stricat la un moment dat [i m-am plimbat prin Transilvania timp de o s=pt=m`n=”, poveste[te cu un entuziasm [i o sclipire \n ochi greu de ignorat managerul, care nu numai c= a fost atras de cultur= [i istorie, dar [i de oameni - “cel mai bun prieten al meu din Hong Kong este un rom`n”. Stabilit acum la New York, de unde coordoneaz= direct 2.000 din cei 18.000 de angaja]i ai Ogilvy din toat= lumea, Young a poposit \n Rom`nia \n drumul spre Rusia, “gorila” est-european= a publicit=]ii, pe de-o parte pentru a revedea m=car Bucure[tiul, dar, mai important, pentru a discuta strategia

“

44 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

pentru pia]a de aici, “printre cele cu foarte mult poten]ial de cre[tere \n urm=torii ani \n ciuda dificult=]ilor economice”. O spune din experien]a de mai bine de 30 de ani acumulat= \n publicitate, domeniu \n care a intrat din dorin]a de a lucra \ntr-un mediu creativ, ceea ce nu s-ar fi \nt`mplat dac= devenea avocat sau contabil. Afirma]ia \i este sus]inut= [i de evolu]ia din ultimii c`]iva ani ai pie]ei, precum [i de segmentele care s-au men]inut sau chiar au avut cre[tere \n ultimul an \n ciuda sc=derii de ansamblu a pie]ei de peste 35% anul trecut, de la 540 de milioane de euro p`n= la aproape 350 de milioane de euro. “Publicitatea este \ntr-adev=r o oglind= a economiei, iar anul trecut, dificult=]ile s-au tradus \n diminuarea destul de consistent= a pie]ei. A sc=zut mai mult dec`t media mondial= de 10%, \ns= nu pe toat= linia”, declar= Miles Young. Marketingul direct

347 MIL. EURO

pia]a de publicitate din Rom`nia \n 2009

\ns=, unul dintre exemplele pozitive, s-a men]inut la un nivel c`t de c`t stabil anul trecut, pe pia]a estimat= la aproximativ 30-35 de milioane de euro. O bun= parte dintre companii au majorat chiar bugetele, ce dep=[esc 250.000 de euro \n anumite sectoare, precum ﬁnanciar, bunuri de larg consum sau farmaceutic, potrivit Media & Advertising 2010, raportul anual realizat de Mediafax. Dincolo de criz=, publicitatea la nivel mondial a fost descris= \n ultimii ani de tendin]a de digitalizare a publicit=]ii, bugete din ce \n ce mai consistente de promovare ﬁind orientate c=tre mediul online. Fenomenul este resim]it cu prec=dere \n SUA [i Marea Britanie, dar [i \n zone precum Brazilia, Rusia, India sau China, unde companiile p`n= acum rezervate [i axate pe forme tradi]ionale de promovare direc]ioneaz= chiar [i 30-40% din investi]iile \n publicitate pe internet. “Mediul digital a fost \ns= interpretat gre[it, considerat ca un \nlocuitor al reclamelor pe televizor. Nu este a[a; televiziunea este \n continuare un

nici nu pare s= se fi instalat vreodat=, \n vreme ce ]=ri europene precum Spania sau Grecia se confrunt= \n continuare cu mari probleme. C`t prive[te Rom`nia, “pozi]ionat= al=turi de Cehia [i Ungaria [i imediat \n urma Rusiei [i a Poloniei”, problemele vor fi dep=[ite tot cu \nt`rziere, dat fiind c= dificult=]ile economice au fost resim]ite mai t`rziu dec`t \n alte zone din Europa. “E \nc= prea devreme s= [tim c`nd vom ie[i din criz=. Ce nu s-a \n]eles \ns= p`n= acum este faptul c= de-a lungul timpului au fost traversate multe crize, iar economia [i-a revenit de fiecare dat=, relu`nd tendin]a de cre[tere”, este de p=rere managerul, \n opinia c=ruia reluarea cre[terii este o direc]ie natural=, singura variabil= fiind momentul, care depinde foarte mult de deciziile [i strategiile companiilor. Tocmai din acest motiv, consider= el, pia]a de publicitate a fost lovit= din plin de panica \n care au intrat firmele [i managerii care, uit`nd de exemplele trecute, s-au pierdut cu firea [i au ales s= taie la s`nge din cheltuieli, inclusiv

„Ce nu s-a înţeles însă până acum este faptul că de-a lungul timpului au fost traversate multe crize, iar economia și-a revenit de fiecare dată, reluând tendinţa de creștere .“ MILES YOUNG, OGILVY & MATHER WORLDWIDE

st`lp pentru publicitate, chiar dac= rolul ei se schimb=”, sus]ine Miles Young. Investi]iile \n publicitatea online au \nceput s= ﬁe resim]ite din ce \n ce mai puternic inclusiv \n Rom`nia, dar, ce-i drept, balan]a \nclin= cov`r[itor tot c=tre televiziunile care au atras anul trecut investi]ii de aproximativ 225 de milioane de euro \n publicitate din partea companiilor, \n timp ce internetul a reu[it s= dep=[easc= doar cu pu]in pragul de 15 milioane de euro, \nregistr`nd un minus de 10% fa]= de nivelul din 2008, conform studiului Romanian Online Advertising Study, realizat recent de IAB Rom`nia [i PricewaterhouseCoopers Rom`nia. “Sc=derea investi]iilor pe TV a fost \n mic= m=sur= cauzat= de digitalizare, unde bugetele sunt destul de reduse, iar \n Rom`nia, este pus= aproape \n totalitate pe seama crizei, intrarea pe online av`nd un rol inﬁm \n ecua]ie”, sus]ine executivul Ogilvy. |n SUA, observ= Young, se v=d deja primele semne de revenire; \n America Latin=, instabilitatea economic= mondial=

din publicitate - printre pu]inele investi]ii ce le puteau aduce cre[teri pe timp de criz=. “|n ultimul an, bugetele par s= fi ajuns pe ultimele locuri \n ordinea priorit=]ilor. Ideograma chinezeasc= a cuv`ntului criz= poate fi interpretat= [i ca oportunitate, iar cei care cred \n acest principiu [i au investit \n aceast= perioad= stau acum cel mai bine”, spune Young. La o privire de ansamblu, pia]a de publicitate din Europa Central= [i de Est, precum [i cele din China, Rusia sau India ar trebui s=-[i revin= mai repede dec`t cea american= sau britanic=, de exemplu. Motivul e c=, de[i sunt pie]e de mari dimensiuni, sunt totu[i mai pu]in dezvoltate, ceea ce le ofer= statutul de motor de cre[tere al publicit=]ii mondiale \n urm=torii ani; China ar trebui s= devin= cea mai mare pia]= de publicitate din lume p`n= \n 2015. “Iar pia]a din Rom`nia, din anumite puncte de vedere aflat= pe acela[i traseu cu China, \[i va reveni cu siguran]= la cre[terile dinainte de 2009.” n

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 45

ENERGIE

RO{U SPRE VERDE

DE LA

46 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

China consum= tot mai mult= energie [i elimin= tot mai multe gaze cu efect de ser=, de[i s-a angajat s=-[i reduc= drastic amprenta de carbon. Liderii de la Beijing nu mai par at`t de optimi[ti c=-[i pot atinge obiectivele de mediu fixate prin propriul plan cincinal; singura sc=pare ar fi o recalibrare a statisticilor pe ultimii ani, astfel \nc`t raportul final s= ias= cum \[i doresc conduc=torii. de KEITH BRADSHER

cu at`t a crescut \n China consumul de energie produs= din c=rbune [i respectiv din petrol, \n primul trimestru, comparativ cu trim. I 2009, ceea ce \nseamn= dublu fa]= de cre[terea PIB

hiar dac= China [i-a fixat ]inte ambi]ioase \n produc]ia de energie verde [i \n reducerea gazelor cu efect de ser=, nevoia ]=rii de energie produs= din c=rbuni [i petrol, \n cre[tere, a dus la cel mai mare avans, \ntr-un interval de [ase luni, al cantit=]ii de emisii de carbon emise de o singur= ]ar=. Conduc=torii Chinei sunt at`t de \ngrijora]i de sporirea consumului de energie [i de faptul c= eficien]a energetic= scade, \nc`t cabinetul a avut o reuniune special= \n urm= cu c`teva s=pt=m`ni pentru a discuta problema. Premierul Wen Jiabao a promis politici mai stricte pentru a impune conservarea energiei, inclusiv o interdic]ie la aprob=rile guvernamentale pentru orice noi proiecte ale companiilor care nu au reu[it s=-[i elimine capacit=]ile ineficiente, potrivit anun]ului f=cut de ministrul industriei [i al tehnologiei informa]iei. Wen ar mai fi spus [i c= ]ara trebuie s= g=seasc= un mod de a atinge ]inta, propus= \n actualul plan cincinal, de \mbun=t=]ire cu 20% a eficien]ei energetice. “Nu putem s= nu ne respect=m angajamentul, s= ne sl=bim fermitatea sau s= ne relax=m eforturile, indiferent c`t de dificil ar fi”, a spus Wen. Exper]ii occidentali spun c= va fi greu de atins acest obiectiv, dar liderii chinezi par neclinti]i.

“Nicio ]ar= de o asemenea dimensiune nu a cunoscut o asemenea cre[tere, \n termeni absolu]i, a cererii de energie, iar cei care se \ngrijoreaz= cel mai mult de asta sunt chinezii \n[i[i”, sus]ine Jonathan Sinton, managerul de program pentru China al Agen]iei Interna]ionale pentru Energie de la Paris. China a fost cel mai mare generator de gaze cu efect de ser= la nivel mondial \n fiecare an din 2006 \ncoace, dep=[ind Statele Unite ale Americii cu un procent tot mai mare. Dac= ]ara asiatic= nu reu[e[te s=-[i ating= ]intele de eficien]= energetic= ar fi o mare lovitur= pentru eforturile interna]ionale de a limita aceste emisii. Un asemenea e[ec ar fi [i jenant din punct de vedere diplomatic pentru guvernul chinez, care a promis lumii, chiar \nainte de summit-ul privind eficien]a energetic=, desf=[urat la Copenhaga \n decembrie 2009, c= \[i va \mbun=t=]i performan]a \n aceast= privin]=. Problema are implica]ii majore pentru China [i pentru pie]ele mondiale de energie. Apetitul pantagruelic pentru combustibili fosili este impulsionat de schimbarea bazelor economiei ]=rii - dinspre industriile de export u[oare, ca textilele [i produc]ia de \nc=l]=minte, spre industrii grele cu consum mare de energie, ca o]elul [i cimentul pentru produc]ia de ma[ini, electrocasnice [i construc]ii orientate pentru pia]a intern=. u

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 47

energie Aproape toate gospod=riile urbane din China au o ma[in= de sp=lat, un frigider [i un aparat de aer condi]ionat, potrivit statisticilor guvernamentale. R=sp`ndirea electrocasnicelor \n mediul rural e [i ea \n cre[tere datorit= subven]iilor guvernamentale pentru achizi]ia acestora, introduse la finele lui 2008. Proprietarii de automobile se \nmul]esc \n zonele urbane, iar cei de biciclete scad \n zonele rurale, pe m=sur= ce tot mai multe familii \[i cump=r= motociclete [i camioane u[oare. General Motors a anun]at la 6 mai c= v`nz=rile sale \n China au crescut cu 41% \n aprilie fa]= de anul anterior, aproape toate automobilele fiind produse \n China din cauza taxelor de import mari. Conform lui Zhou Xi’an, oficial al Administra]iei Na]ionale pentru Energie, consumul de combustibili fosili ar urma s= urce \n al doilea trimestru al acestui an din cauza tot mai multor automobile, a folosirii motorinei \n agricultura tot mai mult mecanizat= [i a consumului suplimentar de combustibil al vizitatorilor Expozi]iei mondiale de la Shanghai. Schimbarea \n componen]a produc]iei chineze[ti face s= p=leasc= expansiunea

DEZBATERILE BM

Cum ]i se par politicile sociale? Comenteaz= cu Iuliana [i Ionu] pe www.businessmagazin.ro [i po]i c`[tiga una dintre c=r]ile

C`[tig=torii edi]iei anterioare sunt: •Cristina •Eduard •Vasi

48 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

rapid= a energiilor regenerabile [i programul existent de conservare a energiei, afirm= exper]ii din domeniu. Consumul de energie produs= din c=rbune a sporit cu 24%, ca [i cel de energie pe c=rbune, \n primul trimestru al anului, comparativ cu perioada corespunz=toare din 2009, potrivit datelor Administra]iei Na]ionale pentru Energie. Adic= de dou= ori mai repede dec`t cre[terea economic= de 12% \nregistrat= \n aceea[i perioad=, un semn c= foamea de energie nu e doar rezultatul unei economii \n av`nt, ci [i al schimb=rilor \n peisajul activit=]ii industriale. Arderea combustibililor fosili elimin= dioxid de carbon \n atmosfer=, ceea ce mul]i oameni de [tiin]= descriu drept cea mai mare ac]iune uman= generatoare de \nc=lzire global=. Pre[edintele Hu Jintao a promis \n noiembrie c= p`n= \n 2020 guvernul chinez va reduce ritmul de cre[tere a emisiilor de astfel de gaze, prin \mbun=t=]irea radical= a eficien]ei \n produc]ia de energie. Wen a mers la summit-ul de la Copenhaga dup= trei s=pt=m`ni [i s-a opus oric=rei monitoriz=ri interna]ionale a eforturilor de eficientizare energetic= a Chinei. Wen a fost [i \mpotriva impunerii de limite pentru consumul total de energie al ]=rii. Actualul plan cincinal \n vigoare \n China, 2006-2011, a stabilit deja o ]int= de eficien]=, pe care acum ]ara are tot mai pu]ine [anse s= o poat= \ndeplini. Planul cere ca p`n= \n 2010, cererea de energie necesar= pentru fiecare sector economic s= scad= cu 20% fa]= de nivelul din 2005. O vreme, China a p=rut pe calea cea bun= pentru aitngerea acestui scop. Potrivit ministrului industriei [i al tehnologiei informa]iei, eficien]a energetic= s-a apreciat cu peste 14% \ntre 2005 [i 2009, \ns= ulterior s-a deteriorat cu 3,2% numai \n primul trimestru din 2010, a spus ministrul \ntr-o conferin]= de pres= ]inut= la 6 mai. Premierul Wen a spus c= aceasta va face “destul de dificil” pentru China s= ating= ]inta de 20% stabilit=. Numai c= f=r= o mare schimbare dictat= politic, cum ar fi majorarea taxelor pe combustibili, “este imposibil s= reu[easc=”, crede Julie Beatty, economist principal specializat pe energie la WooD Mackenzie, firm= de consultan]= energetic= cu sediul \n Edinburgh, Sco]ia. Pre[edintele Hu a promis \n noiembrie c= p`n= \n 2020 China va \mbun=t=]i cu 40-45% eficien]a energetic=. Declara]ia ministrului Wen nu a specificat dac= promisiunea lui Hu ar mai putea fi atins=. Ceea ce complic= mult calculele referitoare la eficien]a energetic=

este faptul c= Biroul Na]ional de Statistic= a \nceput o revizuire extins= a tuturor datelor referitoare la energie pentru ultimii zece ani, reformul`ndu-le prin ad=ugarea de detalii disponibile [i \n alte ]=ri. Exper]ii occidentali se a[teapt= ca revizuirea s= arate c= ]ara a folosit [i mai mult= energie [i a emis [i mai multe gaze cu efect de ser= dec`t se [tia p`n= acum. Revizuirea datelor comport= riscul ca alte state s= nu mai aib= \ncredere \n rezultate [i s= cear= o monitorizare interna]ional= mai atent= a oric=ror viitoare promisiuni venite din partea Chinei. Dac= Biroul Na]ional de Statistic= revizuie[te \n sus datele din 2005 mai mult dec`t pe cele din prezent, spre exemplu, atunci ar p=rea c= Beijingul [i-a atins de la sf`r[itul acestui an ]inta de \mbun=t=]ire cu 20% a eﬁcien]ei energetice. Recenta orientare a Chinei c=tre energia regenerabil= a f=cut p`n= acum prea pu]in ca s= \ncetineasc= ritmul cu care cresc emisiile provenite de la arderea combustibililor fosili. Energia eolian= s-a dublat practic \n primul trimestru al acestui an comparativ

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

CREȘTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE

\n China \n perioada 2005-2009, care s-a deteriorat \ns= cu 3,2% \n primul trimestru din acest an, conform ministrului pentru industrie [i IT

Recenta orientare a Chinei către energia regenerabilă a făcut până acum prea puţin ca să încetinească ritmul cu care cresc emisiile provenite de la arderea combustibililor fosili

cu anul precedent, dup= ce China a ajuns cel mai mare produc=tor [i instalator de turbine eoliene din lume. Dar acest tip de energie \nseamn= doar 2% din capacitatea energetic= a Chinei - [i doar 1% din cantitatea total= produs=, pentru c= v`ntul nu suﬂ= constant. |ntre timp, industria grea mare consumatoare de combustibili a crescut cu 22% \n primul trimestru fa]= de anul precedent, iar industria u[oar= cu 14%. Rajendra K. Pachauri, pre[edintele Grupului interguvernamental pentru schimb=ri climatice al ONU, a transmis \ntr-un e-mail c= el consider= Beijingul un partener serios \n ce prive[te combaterea emisiilor.

construc]ia unor linii ferate de mare vitez= anul trecut, \n vreme ce toat= economia american= a folosit doar 93 de milioane, potrivit lui David Fridley, specialist energetic pe probleme chineze la Lawrence Berkeley National Laboratory. De[i produc]ia acelui ciment a majorat folosirea de energie [i emisiile de gaze cu efect de ser=, ea a permis [i extinderea unui sistem de c=i ferate care acum este printre cele mai eficiente energetic “|n societatea chinez= exist= tot mai mul]i care cred c= reducerile majore de emisii din \ntreaga lume. |n China se transport= acum pe calea ferat= doar 55% din c=rbunele de gaze cu efect de ser= ar fi pe ansamblu un folosit \n economie, fa]= de 80% \n urm= beneficiu pentru China”, a scris Pachauri, cu un deceniu, pe m=sur= ce tot mai mul]i dup= ce a fost informat despre cele mai recente statistici ale ]=rii asiatice. “Acest lucru utilizatori de c=rbune au fost nevoi]i s= se orienteze spre transportul cu camioanele este important nu doar din motive globale, din cauza capacit=]ii inadecvate a re]elei \ntruc`t China este acum responsabil= de feroviare. Camioanele consum= \ns= de cel cantit=]ile cele mai mari de emisii de acest pu]in zece ori mai mult= motorin= pentru a tip, dar [i pentru c= emisiile per capita cresc transporta c=rbunele, comparativ cu un tren, acolo \ntr-un ritm rapid.” |ntr-o anumit= m=sur=, consumul vorace atrage aten]ia Fridley. Dar acum, din moment de energie al Chinei de acum ar putea-o ajuta ce se poate ca re]eaua feroviar= s= preia transportul de c=rbuni [i de alte m=rfuri, de fapt s=-[i limiteze emisiile cu efect de procentajele ar putea \ncepe s= se schimbe \n ser= pe viitor. China a folosit, spre exemplu, defavoarea drumurilor cu camionul. n 200 de milioane de tone de ciment pentru

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 49

TURISM

50 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

CE-MI DAI DE BANII +{TIA? De-a lungul anilor, companiile aeriene au tot n=scocit noi taxe [i le-au crescut - pentru veriďŹ carea bagajelor, pentru locurile de l`ng= culoar, \n mare parte pentru a scoate c`t mai mult proďŹ t de pe urma c=l=torului. A[tepta]i-v= ca hotelurile s= \nceap= [i ele s= fac= la fel. de JANE L. LEVERE

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 51

turism

Group, se a[teapt= ca acest an s= fie mai bun dec`t precedentul, pentru c= mai mul]i oameni vor c=l=tori [i vor cheltui mai mult. “Pentru c= va cre[te gradul de ocupare, vor cre[te [i taxele - p`n= la ce nivel, asta n-a[ putea [ti”, r=spunde ea. Dar, potrivit ei, “exist= o diferen]= major= \ntre hoteluri [i transportatorii aerieni” \n ce prive[te impunerea de suprataxe: “Un hotel g=se[ti la fiecare col] de strad=, dar exist= doar un num=r restr`ns de companii aeriene care opereaz= un num=r limitat de rute”. “Dac= un juc=tor mare din turism face ceva, ceilal]i \l pot urma, dar un hotel independent s-ar putea s= n-o fac=. Iar o corpora]ie ar putea s= aleag= tocmai acel hotel independent, pentru c= \[i dore[te cele mai bune pre]uri [i o economie c`t mai mare”, explic= ea. Joseph A. McInerney, director executiv la American Hotel and Lodging Association, o asocia]ie a industriei hoteliere, spune c= previziunile lui Hanson sunt “corecte, dar cu circa [ase luni \nainte de vreme”. McInerney crede c= “e posibil= o cre[tere a tarifelor \n 2011, c`nd oferta de capacit=]i nou construite va fi mai mic=. Jan-Philip Velders, specialist \n IT la Universitatea din Amsterdam, se declar= dezam=git de suprataxele hoteliere cu care a avut de-a face \n timpul c=l=toriilor sale \n „Poate că și în scop de afaceri. Participant de elit= la programele de loialitate de la Hilton, Marriott [i hoteluri în funcţie de Starwood, Velders va participa la o conferin]= de automatul de gheaţă sau de lift.“ la Miami \n luna iunie, ale c=rei lucr=ri au loc la Intercontinental Miami, \ns= el va sta TIM WINSHIP, FREQUENTFLIER.COM la un hotel Courtyard din lan]ul Marriott, aflat \n apropiere, unde pre]ul pe camer= este explic= el. “Cam spre asta pare s= se \ndrepte hotelier la un altul - tarifele de 9,95 dolari mai mic cu 50 de dolari pe noapte [i accesul industria turismului acum.” p`n= la 19,95 dolari pe zi sunt percepute la internet este gratuit. “Valoarea ob]inut= Hanson adaug= c= tarifele [i suprataxele pentru accesul la internet, explic= Hanson. pentru un dolar este mai mare la Courtyard s-au dovedit foarte profitabile pentru hoteluri, dec`t la Intercontinental”, explic= el. Cele pentru room service merg de la 2,5 ca [i pentru companiile aeriene. El estimeaz= dolari p`n= la 5,95 dolari, iar cele pentru O modalitate de a evita tarifele de acces realimentarea minibarului din camer= tot el c= aceste suprataxe pentru capacit=]ile de la internet este de a participa la un program le estimeaz= \ntre 2,95 dolari [i 5,95 dolari pe cazare aduc \n general un profit de 80-90% de loialitate: lan]urile Choice, Wyndham zi. Pe l`ng= acestea, taxa pentru nerespectarea din cuantumul lor. De[i lan]urile hoteliere [i Fairmont ofer= acces gratuit tuturor contactate cu privire la cercet=rile lui Hanson participan]ilor la programele lor, iar lan]ul \ntregii perioade de [edere rezervat= sau ori nu au vrut s= comenteze, ori au refuzat pentru anularea rezerv=rii f=r= notificare a Hyatt doar pentru participan]ii de elit= din s= r=spund= la anumite \ntreb=ri, executivii ajuns la tariful unei nop]i de cazare. Pentru programele sale. Starwood, Hilton [i Marriott depozitarea bagajului, hotelul poate percepe companiilor de management turistic - ca (\ncep`nd de luna aceasta) ofer= acces gratuit American Express, Carlson Wagonlit Travel, un dolar pentru fiecare bagaj, dac= nu chiar doar unor membri de elit= din programele Hogg Robinson Group, Egencia [i Ovation mai mult. Taxele acestea au “devenit din ce lor. “Exist= unele avantaje ca s= devii membru Travel Management - au fost \n general \n ce mai obi[nuite ca parte a experien]ei al unui program de loialitate”, spune Tim de acord cu previziunile lui de cre[tere a de c=l=tor”, spune Hanson. Cum cererea Winship, editor la FrequentFlier.com. “Dar suprataxelor \n 2010. To]i au spus c= unele de c=l=torii \ncepe s= creasc=, “asta le d= cine s-ar fi g`ndit c= operatorii aerieni vor tarife, \n special cele pentru accesul la internet percepe bani \n plus pentru un loc situat hotelurilor o mai mare \ncredere s= aplice [i sau plecarea mai devreme \n raport cu durata l`ng= ie[irea de urgen]=? Poate c= urmeaz= chiar s= m=reasc= astfel de taxe”. rezervat=, ar putea fi negociate de clien]ii Henry H. Harteveldt, analist de turism s= vedem suprataxe [i \n hoteluri \n func]ie corporati[ti cu companiile hoteliere. pentru Forrester Research, nu e \ns= la fel de de c`t de departe e camera de automatul de Margaret Bowler, directoarea pentru optimist ca Hanson \n ce prive[te capacitatea ghea]= sau de lift. Creativitatea asta n-are hotelurilor de a colecta aceste taxe \n viitorul rela]ii hoteliere globale la Hogg Robinson limite.” n [adar, ar trebui s= ne a[tept=m ca, pe urmele companiilor aeriene, hotelurile s= adauge probabil tarife [i s= le majoreze pe cele existente pentru, s= zicem, anularea \n ultimul moment a rezerv=rii sau pentru depozitarea bagajelor. Un studiu recent al lui Bjorn Hanson, profesor la Preston Robert Tisch Center for Hospitality Tourism and Sports Management de la Universitatea New York, a ar=tat c= de[i tarifele [i suprataxele totale percepute de hotelurile din SUA au sc=zut la 1,55 miliarde de dolari anul trecut, ele vor cre[te \n acest an. Hanson se a[teapt= ca suprataxele hoteliere s= urce din nou la 1,7 miliarde de dolari \n 2010, ca urmare a unei cre[teri a[teptate de 3-4% a gradului de ocupare a hotelurilor, dar [i a contagiunii noilor tipuri de tarife, care sunt adoptate [i majorate de tot mai mul]i hotelieri. Aceste taxe erau ini]ial percepute de brandurile de turism de lux la sf`r[itul anilor ‘90 pentru accesul la facilit=]i ca piscina, miniterenurile de golf sau cele de tenis. Impuse ast=zi pe criterii care difer= de la proprietate la proprietate - [i nu de la un lan]

apropiat. “Turismul de business st= mai bine dec`t \n trecut, dar este [i foarte atent supravegheat”, comenteaz= Harteveldt. “{i loialitatea fa]= de brand a c=l=torilor de business s-a diminuat. Acum, ei sunt dispu[i s= schimbe hotelul dac= nu simt c= \[i merit= banii.” Harteveldt aminte[te de ce spunea Gary C. Kelly, pre[edintele [i directorul executiv al Southwest Airlines, cum c= transportatorul [i-a crescut veniturile anuale cu un miliard de dolari \n mare parte prin neimpunerea unor tarife pentru veriﬁcarea bagajelor. “C=l=torilor de business nu le plac taxele suplimentare”, spune Harteveldt. “Southwest a c`[tigat cot= de pia]= par]ial [i pentru c= e perceput= drept o companie care nu-[i jupoaie clien]ii.” Dar Michael W. McCormick, director executiv la Asocia]ia Na]ional= pentru Turismul de Business, un grup comercial pentru managerii [i furnizorii din turismul corporatist, se a[teapt= ca suprataxele hoteliere s= urce [i s= se extind= \n urm=torul an [i mai \ncolo. “Hotelurile au acum o posibilitate redus= de a-[i cre[te tariful de cazare, dar ele \[i pot m=ri proﬁturile \ncerc`nd s= instituie noi taxe adiacente”,

urmează să vedem suprataxe cât de departe e camera

52 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

AFACERI |N EST s=u, Stoian Ku[lev, a ob]inut sechestrul asupra unor propriet=]i \n valoare de 41 de milioane de leva (21 de milioane de euro) apar]in`nd membrilor grup=rii “Caracati]a”, din care 3,3 milioane ale lui Petrov. Ku[lev a propus crearea unui fond na]ional \n care s= fie depozitate averile confiscate, spre a fi ulterior distribuite asocia]iilor caritabile, spitalelor [i c=minelor ori folosite spre a oferi compensa]ii victimelor ac]iunilor mafiote. Comitetul Ku[lev a propus [i confiscarea cl=dirilor de]inute de mafio]i [i schimbarea destina]iei lor \n c=mine, centre de zi de asisten]= social= [i gr=dini]e pentru copii. Stoian Ku[lev a invocat experien]a SUA, unde \n astfel de cazuri cl=dirile [i propriet=]ile confiscate nu sunt v`ndute \ntotdeauna c`nd exist= ocazia ca statul s= c`[tige imediat de pe urma lor, ci sunt angajate companii care s= le administreze, p=str`ndu-le \n proprietatea statului, cu altfel de folos. O lege privind soarta propriet=]ilor confiscate ar trebui s= fie aprobat= de guvernul de la Sofia p`n= la sf`r[itul lui PENTRU FRA}II MEI iulie [i de c=tre parlament \n toamn=. Recent, parlamentul a aprobat Plamen Galev, unul dintre “fra]ii Galev”, candidat la alegerile parlamentare din 2009 raportul de activitate al comitetului Ku[lev pe 2009, raport respins de fostul parlament dominat de sociali[ti, pe motiv c= oamenii lui Ku[lev sunt ineficien]i [i nu genereaz= venituri la buget. |n 2009, comitetul a cerut justi]iei s= aprobe impunerea sechestrului pe averi de 255 de milioane de leva (130 de milioane de euro) apar]in`nd mafio]ilor, \ns= tribunalul a autorizat doar confiscarea unor propriet=]i \n valoare de 254 de Statul bulgar inten]ioneaz= s= foloseasc= \n scopuri sociale milioane de leva. o serie de bunuri confiscate de la mafio]i, \ntre care [i Dintre cei 14 membri ai grup=rii propriet=]i imobiliare unde ar dori s= deschid= c=mine de aresta]i \n februarie [i cerceta]i pentru extorcare, trafic de droguri, proxenetism b=tr`ni sau gr=dini]e. [i alte activit=]i ilegale, numai Aleksei Petrov [i un aghiotant al s=u au r=mas complexului, iar aici s-a petrecut faimoasa dup= gratii. |n ceea ce \i prive[te pe “fra]ii inistrul bulgar de interne, Galev”, figuri celebre ale lumii interlope - \n Bulgaria - scen= a \nt`lnirii fostului Tsvetan Tsvetanov, a declarat din Bulgaria, ambii cerceta]i pentru o ministru de interne Rumen Petkov cu s=pt=m`na trecut= c= va face lung= serie de infrac]iuni, ace[tia au doi al]i capi mafio]i, Anghel Hristov [i tot posibilul ca institu]ia sa s= recapete Plamen Galev, supranumi]i “fra]ii Galev”, fost elibera]i temporar din arest anul controlul asupra complexului sportiv trecut, pentru a putea candida la alegerile \nt`lnire a c=rei descoperire a dus la Spartak din Sofia, asociat timp de mult parlamentare, \ns= au ratat de pu]in s= timp cu afacerile lui Aleksei Petrov, un cap demiterea lui Petkov. Tot aici, Aleksei fie ale[i, iar apoi au r=mas \n libertate. Petrov a fost ]inta unei tentative de mafiot arestat \n februarie \n cursul unei S=pt=m`nile trecute, presa a scris c= doi asasinat. opera]iuni speciale a poli]iei, denumit= S=pt=m`na trecut=, potrivit Novinite, dintre bodyguarzii lor au b=tut m=r un “Caracati]a”. poli]ist la Blagoevgrad, \ns= Plamen Galev comitetul \ns=rcinat cu confiscarea O parte din birourile firmei de a declarat c= n-are nicio leg=tur= cu b=taia averilor acumulate ilegal, supranumit asigur=ri Lev Ins, tot din sfera afacerilor [i c= nu-i cunoa[te pe cei implica]i. n “comitetul Ku[lev”, dup= numele [efului lui Petrov, se g=sesc [i ele \n incinta

Ce facem cu averea maﬁo]ilor? M

54 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE CRENGU}A NICOLAE

AUDIEN}E TV PRIME TIME 13-19 mai 2010

COT+ DE PIA}+

INDICE DE AUDIEN}+ FIAT MERGE MAI DEPARTE Produc=torul Fiat va \nceta \n aceast= lun= produc]ia modelului Fiat 600 (Seicento) la fabrica de la Tychy din Polonia, urm`nd ca de anul viitor s= fabrice aici modelul Lancia Ypsilon. Fiat Seicento a fost produs \n Polonia din 1997, cu 1,3 milioane de ma[ini fabricate \n total p`n= la sf`r[itul lunii aprilie 2010, informeaz= Warsaw Business Journal. Modelul a fost cel mai bine v`ndut \n Polonia din 1999 p`n= \n 2001, c`nd locul lui \n topul v`nz=rilor a fost luat de Fiat Panda, fabricat tot la uzina din Tychy.

n ESTONIA Pia]a muncii. {omajul \n Estonia a n

TOP 5 {TIRI

1. {tirile Pro TV 19 (18 mai) 2. {tirile Pro TV 19 (17 mai) 3. {tirile Pro TV 19 (16 mai) 4. {tirile Pro TV 19 (19 mai) 5. {tirile Pro TV 19 (14 mai)

8,3% 8,0% 7,6% 7,5% 7,1%

TOP 5 FILME 1. A fost odat= \n Mexic (Pro TV, 19 mai) 2. Greu de ucis 2 (Pro TV, 14 mai.) 3. Insula creaturilor (Pro TV, 17 mai) 4. Ultima b=t=lie (Pro TV, 13 mai) 5. |ngerii lui Charlie (Pro TV, 18 mai)

7,3% 7,1% 6,5% 6,1% 5,3%

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. State de Rom`nia ep. 110 (Pro TV, 18 mai) 2. State de Rom`nia ep. 108 (Pro TV, 13 mai) 3. State de Rom`nia ep. 111 (Pro TV, 19 mai) 4. Tr=sni]ii (Prima TV, 17 mai) 5. Tr=sni]ii (Prima TV, 19 mai.)

4,4% 4,1% 4,0% 3,9% 3,8%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

ajuns la 19,8% din for]a de munc=, ceea ce \nseamn= \n total 137.000 de oameni f=r= slujb=. “Din nefericire, 80-90% dintre cei care vin s= se angajeze sunt persoane ce nici m=car nu merit= s= le interviev=m”, sus]ine Lembit Lump, pre[edintele consiliului de administra]ie al Kodumaja AS, dezvoltator imobiliar, constructor [i produc=tor de materiale de construc]ii, citat de cotidianul Aripaev. “Situa]ia tipic= e aceea c`nd \i \ntreb=m ce le-ar pl=cea s= fac=, iar ei \ntreab= <Dar cu ce se ocup= compania dumneavoastr=>?”. Lump spune c= ﬁrma a angajat anul acesta peste 30 de oameni [i are posturi vacante de electricieni, t`mplari [i instalatori. “Nu ducem lips= de for]= de munc=, dar nu avem destui oameni preg=ti]i. Noi avem anumite criterii pentru angajare [i nu e u[or s= g=sim persoanele potrivite s= ocupe un post. Problema este de atitudine [i de disciplin= a muncii”, continu= Lump. Oﬁcialul Kodumaja d= exemple de candida]i care au venit la interviu vizibil be]i [i au cerut direct o \ntrevedere cu pre[edintele sau cu directorul general: “Sunt multe asemenea cazuri nepl=cute”. Unii “n-au sim]ul realit=]ii”, cer`nd drept salariu minim 25.000 de coroane (1.600 de euro). “Eu n-am probleme s= le pl=tesc salarii decente unor lucr=tori buni, dar ei trebuie s= ]in= cont de ierarhia [i de importan]a muncii”, mai spune Lembit Lump. Leida Kikka, CEO

al produc=torului de \nc=l]=minte Samelin, sus]ine c= e aproape imposibil s= g=seasc= lucr=tori buni. “Le-am cerut celor care veneau de la oﬁciul for]elor de munc= s=-mi spun= dac= li s-a oferit deja o slujb= p`n= acum. Ei ziceau c= au fost doar \ntreba]i dac= [i-au g=sit de lucru \n ultima lun=, [i dac= spuneau c= nu, li se oferea o prelungire a ajutorului de [omaj.”

n UCRAINA Deficit. Premierul ucrainean Mikola Azarov a declarat c= misiunea FMI va reveni \n ]ar= “c`t de cur`nd” [i c= autorit=]ile au preg=tit elementele unui nou acord, a[a \nc`t Fondul s= acorde ]=rii un nou \mprumut de circa 19 miliarde de dolari. Guvernul trebuie s= conving= FMI s= aprobe bugetul, “cu un nivel minim al deficitului”, [i o serie de legi noi, pentru ca \n iunie s= poat= \ncepe un nou program de creditare [i eventual eliberarea unei tran[e de p`n= la 4 miliarde de dolari. |n noiembrie trecut, FMI a suspendat fosta linie de credit, \n valoare de 16,4 miliarde de dolari, din cauza faptului c= fosta conducere a ]=rii nu [i-a respectat promisiunile de austeritate fiscal=. Noul pre[edinte Viktor Ianukovici, ales \n ianuarie, a \nceput \n aprilie discu]iile pentru un nou acord de creditare, care ar permite ]=rii [i s= poat= ie[i anul acesta pe pie]ele financiare interna]ionale ca s= se \mprumute, posibil, cu o emisiune de euroobliga]iuni \n valoare de 1,3 miliarde de euro.

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 55

ART+ {I SOCIETATE

JUM+TATE DE OR+ LA

BISTROU |n ultima perioad=, \n Bucure[ti au ap=rut localuri unde pr`nzesc cei ce nu au suﬁcient timp pentru o mas= clasic= la restaurant, dar nici nu accept= un simplu sandvi[ pe fug=. de CRISTINA MARINA

unt localuri mici, cu numai c`teva mese, meniu diferit \n fiecare zi, iar m`ncarea poate fi luat= [i la pachet. Cum spun proprietarii lor, e ca [i cum ai m`nca la mama acas=, dac= mama ar face \nainte o c=l=torie prin buc=t=riile lumii, s-ar opri \n pia]= pentru ingrediente [i te-ar servi rapid c`t s= te \ncadrezi \n pauza de pr`nz. Pe de alt= parte, pot fi considerate [i arme \n lupta cu fast food-ul, un fel de soli ai conceptului de “slow food”, care c`[tig= tot mai mult teren. Iar ritmul este dictat de client. Omnivore’s Dilemma func]ioneaz= deja de c`teva luni pe Calea Victoriei [i a reu[it s= atrag= un segment de clien]i fideli. Afacerea este ideea a trei antreprenori, s=tui de munca la birou, care au hot=r`t c= este momentul pentru o schimbare. “Suntem un trio, cineva glumea pe tema asta spun`nd c= ar fi trebuit

56 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

s= numim locul Omnivore’s Trilemma”, spune Valeriu Borco[, unul dintre proprietari, care a lucrat \n publicitate. Ceilal]i proprietari sunt tot publicitari - Adrian Toma [i Paramon Di]u. Locul, o investi]ie de 60.000 de euro, amenajat industrial, cu pere]ii neﬁnisa]i [i mese [i scaune din lemn natur, a st`rnit multe compara]ii printre clien]i. “La \nceput, mul]i dintre cei care ne vizitau g=seau imediat un corespondent al locului din alte p=r]i - parc= e un bar din Miami sau un restaurant \n New York.” |ns= m`ncarea este cea care atrage corporati[tii, lumea boem=, publicitarii, expa]ii sau turi[tii. “|n timpul s=pt=m`nii g=tim \n echip= - suntem mai mult sau mai putin profesioni[ti, adic= g=titul e mai mult un hobby dec`t o meserie. Culegem re]etele din c=r]ile de bucate, dar avem [i re]ete de la

000

60.

DE EURO

a reprezentat investi]ia \n Omnivore’s Dilemma

FOTO: IONU} STAICU, MIHAI D+SC+LESCU

„E de fapt o bătălie

împotriva sistemelor fast food, populare în toate societăţile capitaliste.“ ANDREI MAHU, MOO MOO

bunica. |n weekend g=tesc buc=tarii invita]i. Oricine are curaj s=-[i cheme prietenii la mas= [i s= le g=teasc= live e binevenit la noi.” Ingredientele sunt evident cheia, iar proprietarii \ncearc= s= evite supermarketul [i s= se aprovizioneze de la ]=rani sau de la micii produc=tori. Meniul, care se schimb= zilnic, include \n principiu o sup=, un fel principal, c`teva sandvi[uri [i deserturi. “S=pt=m`na aceasta, de exemplu, au avut mare succes drobul de ciuperci cu mozzarella [i dovleceii umplu]i cu ton. Dintre pr=jituri, tortul de morcovi este cel mai dorit, dar exist= mul]i fani declara]i ai pr=jiturii cu br`nz= [i portocale (cheesecake).” Locul este plin la orele pr`nzului, \ntre 12 si 15, dar o por]ie de m`ncare s=n=toas= se g=se[te la Omnivore’s p`n= la ora 22. Atmosfera prietenoas= [i nepreten]ioas= \i face pe clien]i s= revin=. “Cu mul]i dintre ei u

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 57

art= [i societate ne-am \mprietenit [i [tim cine bea cafeaua cu lapte sau cine e la diet= [i nu dore[te crutoane la sup=.” Pentru c= evenimentele speciale func]ioneaz= atunci c`nd vine vorba de atragerea clien]ilor, la Omnivore’s Dilemma se mai \nt`mpl=, \n limita locului disponibil, petreceri, expozi]ii, lans=ri de reviste, cel mai recent ﬁind un “pop-up shop” cu obiecte produse \ntre 1920 [i 1980, selec]ionate de doi tineri arti[ti. Povestea unei alte investi]ii de gen s-ar putea rezuma simplu - au fost odat= trei prieteni, modele interna]ionale, care jucau Mario Kart pe consola Wii. La un moment dat, \n joc a ap=rut o v=cu]= pe care au numito Moo Moo. {ase luni mai t`rziu, Moo Moo \[i saluta clien]ii care intrau \n bistroul de pe Vasile Lasc=r.

“Ideea deschiderii unui astfel de bistrou s-a conturat ﬁindc= mi-am dat seama c= peste tot \n lume exist= [i func]ioneaz=, iar la noi era necesar. A fost ini]ial o nevoie personal= - ne trebuia un loc cald, simplu, f=r= etichet=, cu m`ncare s=n=toas= [i accesibil=. O categorie mare de oameni, poten]iali clien]i au nevoie de un local de genul acesta”, spune Andrei Mahu, managing partner al Moo Moo. |n timpul facult=]ii, Andrei a lucrat ca model interna]ional pentru companii ca Hermès, Lacoste sau Jill Sander [i a c=l=torit \n toat= lumea. “Sydney, New York, Londra sau Paris sunt ora[e foarte bine reprezentate \n domeniu, cu multe bistrouri de genul acesta [i care se bucur= de un mare succes. E de fapt o b=t=lie \mpotriva sistemelor fast food, populare \n toate societ=]ile capitaliste.

Sunt convins c= localuri de genul acesta vor deveni r=sp`ndite, pentru c= oamenii devin con[tien]i c= trebuie s= \[i duc= via]a \ntr-un mod mai s=n=tos.” |ntregul concept al restaurantului a fost g`ndit de proprietari, de la designul interior \n tonuri de verde [i alb [i p`n= la meniu. Meniul se schimb= \n ﬁecare zi, de la sup=crem= de ro[ii cu parmezan, sup=-crem= de ciuperci cu m=rar p`n= la pui la cuptor cu vinete [i dovlecei la gr=tar [i sos alb sau pl=cint= de pui cu legume. Iaurturile f=cute de restaurant, cu diverse combina]ii (musli cu fructe de p=dure, dulcea]= de zmeur=) sau sandvi[urile sunt constant \n meniu. “Folosim produse de calitate, \ns= v`nzarea se face la un pre] modic - un raport de multe ori greu de sus]inut, pentru c= furnizorii nu sunt tocmai constan]i cu

OMNIVORE’S DILEMMA

DELICATERIA TRAITEUR

SLIDESHOW

Aﬂa]i mai multe despre cele mai apreciate localuri din Bucure[ti dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

58 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

produsele lor. Materia prim= \n general nu este de origine autohton=, din motive subiective.” |n prezent, Moo Moo are aproximativ 40 de clien]i ﬁdeli, plus mul]i ocazionali. Afacerea a trecut pe proﬁt \ntr-o lun= [i jum=tate, iar acum se g`ndesc la franciz=, ce va costa sub 10.000 de euro [i pentru care deja exist= cereri. Nu \n ultimul r`nd, pentru amatorii de pr`nzuri cu delicatese, dar care nu sunt dispu[i s= petreac= mult timp la restaurant, Delicateria Traiteur a extins [i conceptul de bistrou, cu un al doilea local inaugurat \n Bucure[ti. Restaurantul de 200 mp, \n care s-au investit 450.000 de euro, este o vil= de \nceput de secol XX, renovat= [i restaurat=,

dar care a p=strat elementele de alt=dat= - parchetul din lemn, stucaturile, u[ile masive, ferestrele din lemn sau sobele vene]iene. Adrien Damour, directorul general al Delicateria Traiteur, afirm= c= meniul are 400 de preparate, unele bine cunoscute de clien]i - somonul fume sau pìnea proasp=t= de cas=. Pe l`ng= acestea, exist= clasicele delicateriei - br`nzeturi artizanale, produse din carne, pe[te, salate, patiserie fin= [i dulciuri, unele cu ingrediente bio (orez, zah=r de palmier, sos de tomate f=r= zah=r). “|n zona de bistrou, clien]ii \[i pot compune singuri platourile, fie c= este vorba de jambon cru, somon, br`nzeturi sau salate”, mai spune Adrien Damour. n

carte MOARTEA UNUI DICTATOR Valerio Massimo Manfredi love[te din nou: italianul este acum prezent \n Rom`nia cu recentul s=u roman “Idele lui martie” - evident, tot un roman istoric, gen \n care s-a specializat de mul]i ani, scriind despre persani, romani, faraoni, grecii antici [i troieni, ca s= enumer=m doar c`]iva. Bine\n]eles, “Idele lui martie” este despre asasinarea lui Caius Iulius Caesar de c=tre Brutus \n anul 44 \.Hr. Romanul e construit ca o povestire foarte am=nun]it= a ultimelor 48 de ore din via]a marelui lider. VALERIO MASSIMO MANFREDI “IDELE LUI MARTIE”, EDITURA ALLFA, BUCURE{TI, 2010

ANGAJA}II, O MIN+ DE AUR Unul dintre efectele cele mai vizibile ale crizei economice este rata tot mai mare a [omajului, pe m=sur= ce companiile ajung la concluzia c= reducerile de personal sunt o solu]ie de a reduce costurile. Tot \n contextul crizei, mediul de lucru a suferit transform=ri care, \n cazuri extreme, au \mpins chiar la sinucideri \n cazul angaja]ilor (vezi companiile fran]uze[ti). |n aceste condi]ii, cartea lui Jeffrey Pfeffer, “Resursele umane \n ecua]ia proﬁtului”, nu putea ap=rea \ntr-un moment mai nimerit, av`nd \n vedere c= pledeaz= pentru bunul management al resurselor umane ale unei companii, argument`nd c= administrarea uman= a personalului se traduce prin proﬁt. JEFFREY PFEFFER

Doctor Menci Prefer= alimentele f=r= chimicale, a declan[at dezbateri [i controverse stil “Jamie Oliver contra Dr. Oz” despre provenien]a m`nc=rii, dar [i-a sus]inut teoriile cu argumente [tiin]iﬁce.

“RESURSELE UMANE |N ECUA}IA PROFITULUI”, EDITURA ALL, BUCURE{TI, 2010

PUBLICITATE

60 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

rofesorul Gheorghe Mencinicopschi a fost printre primii care au atras aten]ia asupra importan]ei nutri]iei [i a \ncercat s= schimbe obiceiurile alimentare prin “Noua ordine alimentar=”. Cea mai nou= carte a sa, “{i noi ce mai m`nc=m ca s= sl=bim”, \ncearc= s= dea r=spunsuri [tiin]iﬁce la \ntrebarea secolului, funda]ia unei industrii de miliarde de euro - “cum se sl=be[te?”. |n consecin]=, mai mult de jum=tate din volum are ca tem= sl=bitul, iar autorul promite c= vom \n]elege de ce nu am sl=bit, chiar dac= am \ncercat totul p`n= acum. Pentru amatori, cartea include [i un regim de urgen]= \n stilul revistelor de mod= - “Cum sc=p=m rapid de c`teva kilograme pentru a intra \n rochia

preferat=?”. Interesante sunt capitolele care trateaz= teme ca vitaminele, mineralele, alcoolul, gr=simile, longevitatea sau \mb=tr`nirea. De altfel, toate c=r]ile profesorului arat= ca ni[te reviste de mod= - h`rtie lucioas=, colorat= [i multe reclame la diferite produse alimentare. Personal, un singur sfat v= sf=tuiesc s= ignora]i - consumul de gem de prune de Topoloveni, \ns= doar dac= nu v= place gustul de prune din care tocmai a fost ob]inut= ]uica n

GHEORGHE MENCINICOPSCHI “{I NOI CE MAI M~NC+M CA S+ SL+BIM”, EDITURA COREUS PUBLISHING, BUCURE{TI, 2010

FOTO: SHUTTERSTOCK RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA

panorama DVD

Poveste de dragoste

MARKETING Biblia lui Gutenberg, prima carte tip=rit=, este una din atrac]ii

Comorile de la palat O serie de obiecte rare, pre]ioase pentru istoria Angliei, pot ﬁ v=zute de public pentru prima oar= \ntr-o expozi]ie inaugurat= recent la Londra.

Recomandarea PRO Video din acest num=r se \ndreapt= spre un ﬁlm inspirat de un roman al lui Nicholas Sparks, devenit celebru cu “The Notebook” sau “A Walk to Remember”. “Drag= John” este povestea de iubire dintre un t`n=r soldat [i o frumoas= student=. |ntr-una dintre scurtele sale permisii, John Tyree (Channing Tatum) o \nt`lne[te pe Savannah (Amanda Seyfried), o student= atr=g=toare, de care se \ndr=goste[te la prima vedere. Rela]ia lor pare sortit= e[ecului \nc= de la \nceput [i cei doi tineri nu pot ]ine leg=tura dec`t prin intermediul scrisorilor. Cu toate acestea, \n urm=torii [apte ani, amintirea pl=cut= a celor c`teva clipe pe care le petrec \mpreun= din c`nd \n c`nd \i determin= pe cei doi s= \[i p=streze vii sentimentele. |ndelungata lor coresponden]= va avea \ns= consecin]e pe care niciunul dintre ei nu le poate prevedea. Povestea romantic= descris= \n “Drag= John” reu[e[te s= transmit= dincolo de ecran iubirea puternic= care \i une[te pe cei doi tineri. DRAG+ JOHN ACTORI PRINCIPALI: CHANNING TATUM, AMANDA SEYFRIED

ART+

Pompidou [i la Metz

xpozi]ia, deschis= publicului p`n= la 23 iulie [i intitulat= “Treasures of Lambeth Palace Library”, este g=zduit= de biblioteca Palatului Lambeth, re[edin]a londonez= a arhiepiscopului de Canterbury, [i marcheaz= aniversarea a patru sute de ani de existen]= a institu]iei. Aceasta a fost \nﬁin]at= \n 1610 de c=tre arhiepiscopul Richard Bancroft, colec]ionar \mp=timit, care nu se d=dea \napoi nici de la a p=stra pentru sine c=r]ile \mprumutate. Datorit= lui, biblioteca se poate l=uda cu exponate printre care se num=r= manuscrise ilustrate [i c=r]i din secolul al nou=lea, un exemplar din Biblia lui Gutenberg, prima carte tip=rit=, sau prima carte tip=rit= de]inut= de un englez, o edi]ie a scrierilor lui Cicero cump=rat= de arhidiaconul de Berkshire \n 1467, ori cartea de rug=ciuni a reginei Elisabeta I. O alt= carte rar= prezentat= publicului \n expozi]ie este un exemplar din Talmudul

62 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

Babilonian, care a supravie]uit ordinului de distrugere dat printr-o bul= papal= \n 1533 [i a fost redescoperit \n 1992. Printre exponatele cu care se m`ndre[te biblioteca se num=r= documente regale, cum ar ﬁ rapoartele trimise de doctori cu privire la evolu]ia bolii mintale a regelui George al IIIlea c=tre arhiepiscopul de Canterbury, conduc=torul unui consiliu care avea grij= de monarh, sau o \nsemnare a Elisabetei I care poveste[te c= s-a vindecat de variol=, precum [i singurul exemplar din mandatul de execu]ie al reginei Maria a Sco]iei, pe care \nc= se mai v=d cutele c=p=tate c`t a stat \n buzunarul contelui de Kent, cel ce a condus-o la e[afod \n anul 1587. Pe l`ng= vizitarea propriu-zis= a expozi]iei, cei care calc= pragul Palatului Lambeth vor putea audia [i prelegeri ]inute de exper]i cu privire la exponate. n

Centrul Pompidou s-a extins recent \n afara Parisului, deschiz`nd o filial= la Metz, care face parte dintr-un ambi]ios plan de revigorare a estului Fran]ei, afectat de declinul industriilor sale tradi]ionale. Centrul Pompidou din Metz, o investi]ie de 86 de milioane de euro, a fost proiectat de un arhitect japonez, Shigeru Ban, [i de unul francez, Jean de Gastines, ca un reper al spiritului contemporan, la fel cum centrul similar din Paris fusese \n anii [aptezeci. La inaugurarea recent= a Pompidou Metz a participat \nsu[i pre[edintele Fran]ei, Nicolas Sarkozy, care, la fel ca [i autorit=]ile regiunii Lorena, sper= ca muzeul nou deschis s= fie la fel de benefic pentru ora[ cum a fost Guggenheim pentru ora[ul Bilbao din nordul Spaniei, care s-a transformat \ntr-un punct important pe harta cultural= mondial=. P`n= la realizarea acestui vis \ns=, Pompidou Metz \[i \mbie vizitatorii cu aproape opt sute de lucr=ri ale unor arti[ti ca Picasso, Miro, Braque, Chagall, Matisse, Giacometti sau Br`ncu[i [i va continua s= fie bine “aprovizionat” cu lucr=ri importante, deoarece la centrul Pompidou din Paris exist= deja 65.000 de opere de art= modern= ]inute \n depozite din lips= de spa]iu expozi]ional.

PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada Aurel Vlaicu, nr. 62-64, sector 1, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Investi]iile str=ine directe s-au redus de dou= ori \n primele trei luni ale anului, ajung`nd la un nivel de 754 de milioane de euro. |n acela[i interval din 2009, acestea se ridicau la aproape 1,5 miliarde de euro, potrivit datelor BNR. Anul trecut, infuziile de capital str=in din Rom`nia au sc=zut tot la jum=tate [i s-au cifrat la 4,89 miliarde de euro. Investi]iile str=ine au acoperit \n primul trimestru circa jum=tate din deficitul de cont curent al Rom`niei, de 1,5 miliarde de euro. Chiar dac= \n ultima perioad= deficitul s-a restr`ns, investi]iile str=ine au sc=zut de asemenea semnificativ.

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir MARKETING & SALES: Brand Manager: Gabriel Iova PR & Events Manager: Arina Sturzoiu, Ana Gulie Sales Coordinator: Drago[ Stan (0318.256.237) Sales Manager: Ovidiu T=nase (0318.256.278) Sales Manager Clienti Directi: {tefan Straton (0318.256.238) Traffic Manager: Mirela Ignat (0318.256.240) TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

INDICI BURSIERI

4 s=pt. -5,4% -7,2% -6,5% -11,6% -10,5% -4,9% -8,4%

Varia]ie \n 2010 0,2% 1,3% 0,0% -13,7% -6,3% -1,5% -4,9%

Valoare 22.121,65 1.157,40 39.639,43 2.396,89 379,28 54.810,65

1 s=pt. -6,49% -5,55% -5,32% -6,20% -6,48% -5,34%

4 s=pt. -8,4% -9,3% -7,0% -11,8% -10,1% -5,4%

Varia]ie \n 2010 4,2% 3,6% -0,9% -4,0% -11,2% 6,1%

Valoare 479,98 5.096,87 2242

1 s=pt. -8,86% -6,21% -3,06%

4 s=pt. -15,9% -11,9% -10,6%

Varia]ie \n 2010 3,9% 8,7% 0,1%

Valoare 10.444,37 2.298,37 1.115,05 2.559,75 5.070,05 5.865,16 10.030,31

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

20 mai 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

1 s=pt. -4,19% -5,43% -4,84% -6,98% -6,20% -6,02% -5,56%

INTERNA}IONALI

20 mai 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

ROM~NIA

20 mai 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Indicii Bursei de Valori Bucure[ti au \nregistrat s=pt=m`na trecut= sc=deri puternice, pe fondul unei lichidit=]i consistente, \n condi]iile instabilit=]ii de pe plan local [i mi[c=rilor de proteste.

n EXTERN Pre]urile de consum din statele europene au crescut \n luna aprilie din acest an la o rat= anual= de 2%, mai ridicat= dec`t avansul de 1,9% consemnat \n luna anterioar=. Inﬂa]ia a continuat s= urce [i \n statele din zona euro, respectiv cu 1,6% dup= o cre[tere de 1,5% \nregistrat= \n luna martie din 2010. Rom`nia se plaseaz= pe locul trei \n Uniunea European= (UE) \n func]ie de cre[terea pre]urilor de consum din aprilie, de 4,2%, comparativ cu aceea[i lun= din 2009, dup= ce \n martie a ocupat pozi]ia a doua la nivelul blocului comunitar.

PIA}A MONETAR+

20 mai 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

Valoare 6,25 6,75

1 s=pt. 5,22% 4,81%

Valoare 4,1998 3,3942 129,3868 3,7138 4,8756

1 s=pt. 0,51% 2,21% -2,00% 4,03% -0,54%

ROM~NIA

20 mai 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

ISSN 1584-7349

4 s=pt. 1,4% 9,4% 13,5% 11,5% 2,0%

Varia]ie \n 2010 -0,7% 15,6% 24,2% 16,9% 2,9%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009/2010 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher: Daniela Radu V`nz=ri: Nicoleta Nedea Marketing: Daniela {erban Cercetare: Daniel Secarea Dezvoltare: Simona Dr=ghici Prelucrare imagine: Iulian Popa Foto: Marius Sm=du Produc]ie: Rodica Ghenciu Distribu]ie: Dan Apostolache Financiar: Sorin Dinu HR: Elena {erban IT: Bogdan Petre Administrativ: Sorin C`rciu

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 47,1% -38,4% 42,1% -36,6%

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+2,7 -1,9 -0,8 -1,2 -3,2 +0,6 +1,2 +1,7 +0,6 -1,0 -0,3 +0,1 -3,1 -1,5 +2,5 +0,5

(trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. I) (trim. I) (trim. I) (trim. IV) (trim. I) (trim. I) (trim. IV) (trim. IV) (trim. I) (trim. I)

Produc]ia industrial= (%) +0,9 (trim. IV) +0,3 (feb.) +1,8 (feb.) -0,7 (feb.) -2,5 (mar.) -1,1 (trim. IV) +6,2 (mar.) +8,6 (mar.) +6,4 (mar.) +30,7 (mar.) +2,0 (mar.) -3,0 (mar.) +6,8 (mar.) -1,5 (feb.) +4,0 (mar.) +6,9 (mar.)

Rata inﬂa]iei (%) +2,9 (trim. I) +2,0 (mar.) +1,8 (apr.) +1,4 (mar.) +2,4 (apr.) +1,4 (apr.) +1,7 (apr.) +1,0 (apr.) +1,5 (apr.) -1,1 (mar.) +3,4 (mar.) +1,1 (apr.) +1,6 (apr.) +1,0 (apr.) +2,3 (mar.) +1,5 (apr.)

24-30 mai 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt Ce e adev=rat despre Mama Natur= este adev=rat [i pentru pie]e, [i pentru societ=]i. C`nd grecii \nghit miliarde de euro datorii, germanii trebuie s= scotoceasc= pe sub saltele [i s=-i salveze de la faliment. de THOMAS L. FRIEDMAN

O \ntrebare de la Lidia

e c`nd anarhi[tii greci au aruncat cu sticle incendiare \n banc= la 5 mai, ucig`nd trei angaja]i, sediul Marfin a devenit un soi de altar ad-hoc. O gr=mad= de buchete, ursule]i [i mesaje de condolean]e a crescut cu fiecare or= pe trotuarul din fa]=, pe m=sur= ce atenienii treceau s=-[i exprime regretele fa]= de cei uci[i nevinova]i acolo. Oamenii a[ezau un trandafir [i apoi r=m`neau cu ochii la cl=dire sau citeau mesajele scrise de m`n=, lipite pe toat= fa]ada. Privirea mea s-a dus spre un desen viu colorat, evident f=cut de un copil, care \nf=]i[a o cl=dire arz`nd [i ni[te oameni \n=untru care strigau “Ajutor! Ajutor!”. Sub el era scris \n grece[te: “|n ce fel de lume o s= cresc eu? Lidia, 10 ani”. Bun= \ntrebare, Lidia. Banca Marfin a fost la 5 mai zona zero pentru criza global=. De \ndat= ce imaginile cu angaja]ii b=ncii prin[i \n incendiu au inundat canalele de [tiri, s-au n=scut [i temerile c= Grecia nu va putea s=-[i achite datoriile masive fa]= de marile b=nci. Aceasta a dus la o pr=bu[ire accentuat= a monedei euro [i a ac]iunilor b=ncilor europene. Pr=bu[irea a fost accelerat= apoi de ve[tile despre alegerile indecise din Marea Britanie [i, \n fine, toate acestea au stat la baza c=derii bursei americane. {i de aici a[ \ncepe [i r=spunsul pentru Lidia: “Cre[ti \ntr-o lume din ce \n ce mai integrat=, \n care to]i vom avea nevoie s= ne ghid=m dup= crezul simplu al grupului ecologist Conservation International: <Ce se pierde dincolo se simte aici>”. Conservation International a inventat aceast= sintagm= ca s= ne aminteasc= c= lumea noastr= natural= [i climatul constituie un sistem str`ns integrat [i c`nd speciile, p=durile [i via]a oceanelor sunt afectate \ntr-o regiune, pierderea lor va fi \n cele din urm= sim]it= \n alta. {i ce e adev=rat despre Mama Natur= este

66 BUSINESSmagazin I 24-30 mai 2010

adev=rat [i pentru pie]e, [i pentru societ=]i. C`nd grecii \nghit miliarde de euro datorii, germanii trebuie s= scotoceasc= pe sub saltele [i s=-i salveze de la faliment, pentru c= to]i sunt lega]i \ntre ei \n Uniunea European=. Ce se pierde la Atena se simte la Berlin. Ce se pierde pe Wall Street se simte \n Islanda. Da, astfel de leg=turi exist= de ani buni. Dar azi at`t de mul]i dintre noi sunt at`t de mult interconecta]i cu cel=lalt [i cu lumea! De aceea, Dov Seidman, CEO al LRN, care ajut= companiile s=-[i defineasc= o cultur= etic=, [i coautor al c=r]ii “Cum”, sus]ine c= ne afl=m acum \ntr-o “epoc= a comportamentului”. Bine\n]eles, comportamentul a contat \ntotdeauna. Dar azi, spune Seidman, cum se comport= fiecare dintre noi, cum consum=m, cum facem afaceri, cum construim sau nu construim \ncrederea celorlal]i conteaz= mai mult dec`t oric`nd. Pentru c= fiecare dintre noi, fiecare dintre b=ncile noastre sau dintre companiile noastre are acum puterea de a afecta, \n bine sau \n r=u, at`t de multe vie]i omene[ti prin intermediul at`t de multor canale - de la tranzac]iile intraday la ipotecile imobiliare, la Twitter [i la terorismul favorizat de internet. “Pe m=sur= ce tehnologia ne-a f=cut tot mai interconecta]i cu al]ii din lumea \ntreag=, ea ne-a f=cut [i mai interdependen]i etic de al]ii din lumea \ntreag=”, sus]ine Seidman. |ntr-adev=r, \ntr-o lume \n care cererea noastr= de teni[i produ[i \n China cre[te, poluarea care tope[te ghe]arii din America de Sud, \n care evaziunea fiscal= din Grecia poate sl=bi euro, poate amenin]a stabilitatea b=ncilor spaniole [i poate cobor\ indicele Dow Jones, valorile [i sistemele noastre etice va trebui \n cele din urm= armonizate la fel de mult ca [i

pie]ele noastre. Sau, ca s= spun altfel, pe m=sur= ce devine mai diﬁcil s= te aperi de iresponsabilitatea celuilalt, at`t tu, c`t [i el trebuie s= deveni]i mai responsabili. Dar asta nu s-a \nt`mplat. Am devenit absorbi]i de g`ndirea pe termen din ce \n ce mai scurt - de la g`ndirea trimestrial= de pe Wall Street la cea pe ciclul-de-[tiri-de-24-de-ore a politicienilor. To]i suntem acum traderi intra-day. Avem politicieni care g`ndesc la minut, \ncerc`nd s=-i reglementeze pe bancherii care tranzac]ioneaz= intra-day, to]i ﬁind acoperi]i de oamenii care posteaz= mesaje pe Twitter. A[a c= tot mai mul]i dintre noi ne comport=m dup= ceea ce Seidman nume[te “valori situa]ionale”. Fac orice permite situa]ia. Lua]i exemplul Goldman Sachs sau al British Petroleum. Opusul valorilor situa]ionale, sus]ine Seidman, sunt “valorile sustenabile”: valorile ce ne inspir= comportamente care ne sus]in literalmente rela]iile cu ceilal]i, cu comunit=]ile noastre, cu institu]iile noastre, cu p=durile, oceanele noastre, cu climatul. Fire[te, ca s= contrabalans=m aceast= epidemie de g`ndire situa]ional= avem nevoie de reglement=ri mai multe [i mai bune, dar avem nevoie [i de mai mul]i oameni care s= se comporte mai bine. Reglement=rile spun doar ce ai voie sau ce nu ai voie s= faci \n anumite situa]ii. Valorile situa]ionale te inspir= s= faci ce trebuie \n toate situa]iile. Cum s= facem mai mul]i oameni s= se comporte sustenabil \n pia]= sau cu Mama Natur=? Aceasta este o provocare educa]ional= [i de guvernan]=. Reglement=rile sunt impuse - valorile sunt inspirate, celebrate [i prosl=vite. Ele trebuie s= vin= de la mame [i ta]i, profesori [i preo]i, pre[edin]i [i g`nditori. Dac= crede]i c= se poate [i altfel, v= rog s=-mi scrie]i. O s=-i las eu un bilet Lidiei. n