ROMĂ‚nia
furtuna electric~ se amĂĽn~ 28
Din proiectele energetice de 20 mld. euro anun]ate, pu]ine mai au acum [anse de concretizare de magda munteanu
A disp~rut magia din silicon Valley? 40
Efervescen]a de alt` dat` a fost \nlocuit` de pesimism
Nr. 120 i 10 februarie 2009 i 3,5 RON
|nc` o preluare pe pia]a berii Banca Transilvania \n fa]a anului decisiv Frauda ardeleneasc` la Broker Cluj Planul american anticriz` nu e bun Guvernul britanic ajut` iar b`ncile De la cine va lua bani trafic.ro?
Cu o mân~ se d~, cu alta se ia Pe de o parte se preg`tesc relax`ri fiscale [i pentru companii, [i pentru angaja]i. Pe de alt` parte, guvernul trebuie s`-[i sporeasc` veniturile la buget, deci se m`resc taxele BUSINESSWEEK l 10 fe b r uar i e 2009
0
focus
De Alice Taudor
Pentru Sorin Minea, director general al Angst, cea mai \mpov`r`toare dintre toate taxele pe care le are de pl`tit este taxa pe valoarea ad`ugat` (TVA). La aceasta s-au gândit [i oficialii statului, a[a c` inten]ioneaz` s` compenseze valoarea TVA pe care firmele o au de recuperat cu valoarea pe care o au de pl`tit sau cu alte obliga]ii bugetare. Alex Milcev, Partener Tax Advisory [i Compliance Services la Ernst & Young România, precizeaz` c` posibilitatea compens`rii TVA cu taxele de pl`tit exist` [i \n momentul de fa]`, numai c` procedura este complicat`. O noutate este \ns` \nlocuirea pl`]ii TVA cu alte obliga]ii bugetare. Sorin Minea spune c` inten]ia guvernului nu \l avantajeaz` deloc, \ntrucât e posibil ca valoarea TVA de recuperat s` fie mai mare decât taxele pe care nu le va pl`ti luna viitoare. “Eu creditez statul, nu statul pe mine”, spune Minea. Alex Milcev e \ns` de p`rere c` dac` modific`rile fiscale vor determina accelerarea recuper`rii TVA,
vista
18
20 22 23 24 26 27
000
focus
cele mai avantajate categorii vor fi exportatorii [i companiile din construc]ii. Venkatesh Srinivasan, partener [i Director al departamentului de asisten]` fiscal` al Ernst & Young România atrage aten]ia c`, \n 2009, date fiind condi]iile economice pe care le travers`m [i lipsa de lichidit`]i, “multe companii vor \nregistra dificult`]i \n leg`tur` cu plata impozitelor [i contribu]iilor la bugetul de stat”. Iar cele mai expuse vor fi firmele de construc]ii sau cele care desf`[oar` activit`]i de export, din cauza faptului c` vor fi nevoite s` a[tepte perioade mai lungi \nainte de a primi pl`]ile de la clien]i sau de a beneficia de rambursarea de TVA de la autorit`]ile fiscale locale, dup` cum precizeaz` Srinivasan. Exportatorii cump`r` produse cu TVA, dar vând pe pie]ele externe f`r` TVA. Drept urmare, “sunt tot timpul \n postura de a recupera taxa”, arat` [i Alex Milcev. “S-ar putea deci ca aceste sume provenite din TVA s` fac` pentru unele companii diferen]a \ntre via]` [i moarte”. Constructorii, la rândul lor \[i pl`tesc lunar to]i furnizorii cu TVA. Taxa poate fi recuperat` la vânzarea final` a imobilului sau la \nchiriere, dar acest lucru prespune o \ntârziere pe durata construc]iei, când nu se recupereaz` nimic. Cum construc]iile sunt afectate serios de criza financiar`, sumele din TVA ar putea cânt`ri greu la bugetul unei companii. Sorin Minea de la Angst nu a avut pân` acum probleme cu \ntârzierile la recuperarea TVA. Dar este un caz fericit. Alex Milcev spune c` \ntârzierile la rambursarea de TVA c`tre companii merg de la dou` la 6-7 luni [i ajung chiar la un an. Drept urmare, simplificarea procedurilor ar putea aduce mai mul]i bani \n economie. Problema pe care o vede \ns` Minea, \n calitate de produc`tor [i comerciant de produse alimentare, este nivelul TVA, care ar trebui s` fie de 5% pentru industria de profil. TVA de 5% se aplic` \ns` pentru locuin]ele \n sume maxime de 380.000 de lei care nu sunt mai mari de 120 mp [i reprezint` pentru cump`r`tori prima investi]ie imobiliar`. 380.000 de lei \nseamn`, la un curs de 4 lei pentru un euro, 95.000 de euro, echivalen-
Modific~ri fiscale |n proiectul de buget pe 2009 M`rirea CAS cu 3,3% Posibilitatea compens`rii TVA de recuperat cu cel de pl`tit [i cu alte obliga]ii fiscale l Suprataxarea produselor de lux l Neimpozitarea profitului reinvestit din 2010 l l
tul, cel pu]in \n prezent, al unui apartament vechi de trei camere. M`sura ar putea deci impulsiona cel mult pia]a apartamentelor vechi, mai pu]in a celor noi. Prea târziu
O decizie anun]at` de guvern [i considerat` pozitiv` de companii este [i cea a neimpozit`rii profitului reinvestit, care se va aplica \ns` abia din 2010. Ovidiu Nicolescu, pre[edintele Consiliului Na]ional pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii spune, \ns`, c` reprezentan]ii IMM se vor \ntâlni cu ministrul de finan]e [i primul ministru pentru a-i convinge c` m`sura trebuie s` se aplice \ncepând cu trimestrul doi al anului \n curs, [i nu din 2010. {eful CNIMM sus]ine c` cele 100.000 de IMM-uri profitabile din România vor fi afectate de aceast` m`sur`, \ntr-un an foarte dificil a[a cum va fi 2009, când banii se vor ob]ine foarte greu. “Se vor pierde zeci de mii de locuri de munc`”, avertizeaz` Nicolescu. Reprezentantul IMM precizeaz` c` investi]iile pe care le fac aceste companii sunt de mai mic` anvergur` [i se \ntind pe durate de 2-3 luni. “Statul pierde timp de trei luni acel 16%, dar câ[tig` ulterior mai mult la buget, prin locurile de munc` nou create [i m`rirea capacit`]ilor de produc]ie”, afirm` Nicolescu. Ce se ia
Dac` pe de o parte se dore[te deblocarea economiei, pe de alt` parte este nevoie de bani mai mul]i la buget. În consecin]`, autorit`]ile au anun]at c` se va m`ri contribu]ia la asigur`ri sociale cu 3,3%. Alexandru Milcev consider` c` nu este deloc momentul potrivit unei tax`ri suplimentare a for]ei de munc`, ]inând seama de Dac` modific`rile fiscale vor determina contextul economic actuaccelerarea recuper`rii TVA, cele mai al. Este posibil ca m`sura avantajate categorii vor fi exportatorii [i s` loveasc` [i \n angaja]i, \n sensul c` unele compacompaniile din construc]ii nii ar putea fi constrânse
din cauza costurilor, ori s` reduc` salariile, ori s` procedeze la disponibiliz`ri. Gabriel Biri[, Managing Partner al companiei de consultan]` fiscal` Biri[ Goran crede c` aceast` m`sur` va aduce venituri pe termen scurt la buget, dar pe termen lung va \ncuraja munca la negru. O alt` m`sur` prin care se urm`re[te cre[terea veniturilor bugetare este suprataxarea produselor de lux. Gabriel Biri[ spune c` procentul de 0,003% din PIB, adic` circa 4-5 milioane de euro, care vor veni la buget \n urma acestei m`suri este mic. Procentul ar putea fi mai mare, \n opinia consultantului, dac` suprataxarea se va face prin m`rirea accizelor. Deocamdat` nu s-a stabilit ce categorie de produse de lux va fi suprataxat`. Expertul Ernst & Young Alex Milcev spune, la rândul s`u, c` veniturile la buget ar putea fi suplimentate prin \mbun`t`]irea colect`rii veniturilor, [i mai pu]in prin suprataxare. Scap~ depozitele {i bursa
În 2009 nu se impoziteaz` câ[tigurile din tranzac]ii pe pia]a de capital. Pentru cine reprezint` acest lucru un avantaj? “Din punctul de vedere al statului, e o mi[care bun` c` a desfiin]at impozitul. Oricum, nu se \ncasa nimic, pentru c` nu se mai fac tranzac]ii”, afirm` Iulian Panait, pre[edintele KTD Invest. M`sura este valabil` numai pentru anul \n curs, când, dup` cum spune Panait, e greu de crezut c` va reu[i cineva s` aib` vreun câ[tig de pe pia]a de capital. }inând cont de faptul c` \n 2010 sau 2011 este de a[teptat ca pia]a s`-[i revin`, prelungirea neimpozit`rii dincolo de 2009 ar putea s`-i bucure pe cei care cump`r` [i profit` acum de pre]ul sc`zut al ac]iunilor, cu inten]ia de a le vinde mai scump \n vremuri mai bune. În ceea ce prive[te depozitele, scutirea de impozit se face pentru depozitele constituite la b`ncile din ]ar` [i din afara ]`rii, fiind valabil` nu doar pentru anul 2009. Pentru un investitor, dup` cum spune Alex Milcev, acel 16% care nu se mai aplic` unui câ[tig din dobând` poate fi important [i \l poate determina s`-[i depun` banii la banc`. Anul fiscal 2009 nu va fi u[or cu siguran]` nici pentru stat, nici pentru contribuabili, nici pentru companii. Statul trebuie s` fac` fa]` provoc`rii de a spori veniturile la buget [i, \n acela[i timp, s` stimuleze investi]iile [i s` deblocheze economia. Investi]iile de 10 miliarde de euro anun]ate pentru infrastructur` vor fi un pilon de baz` pentru anul economic 2009, dar trebuie avute \n vedere [i alte sectoare ale economiei. ê 10 fe b r uar i e 2009 l BUSINESSWEEK
19