ROMĂ‚nia
Nr. 121 i 17 februarie 2009 i 3,5 RON
e vremea schimb~rii iar profiturile vor sc~dea dramatic plus
6 421847 000086
00121
Dup~ haga: cui am promis marea cu sarea?
|n SUA capitalismul de stat prinde vitez~
26
Noua ecua}ie bancar~ Rick Gardner Photography
De Alice Taudor
În fa]a ghi[eului nu se mai dau credite, iar \n spate se fac planuri de dezvoltare sau supravie]uire. 2009 va schimba profund strategiile b`ncilor
Un banc care circul` \n cercurile (cum altfel) bancare \n România spune c`, mai nou, ofi]erii de credit nu mai r`spund cu “da” decât atunci când sunt \ntreba]i de c`tre clien]ii care solicit` telefonic informa]ii dac` mai sunt pe fir. E dracul chiar atât de negru sau doar ne place s` mai [i glumim? Claudiu Bud, director opera]ional la compania de brokeraj de credite Creditlink, spune c`, de la finele anului trecut pân` acum, num`rul de cereri de credit s-a men]inut la un nivel extrem de sc`zut. Ceea ce spun brokerii se confirm` \n datele b`ncii centrale [i ale b`ncilor comerciale. Numai la BCR, \n ultimele trei luni ale anului trecut, s-au acordat cu 60% mai pu]ine credite noi comparativ cu trimestrul anterior. BUSINESSWEEK I 17 fe b r uar i e 2009
cover story
27
Între timp, apar [tiri despre ING care concediaz` 7.000 de angaja]i la nivel global sau Royal Bank of Scotland (RBS), aflat` \n fa]a posibilit`]ii de a fi na]ionalizat` \n totalitate. Deocamdat`, potrivit reprezentan]ilor sucursalei locale a ING, implica]iile pentru România \n urma a ceea ce se \ntâmpl` la banca mam` se vor decide dup` auditarea rezultatelor financiare, aproximativ la mijlocul lunii februarie. Cu toate astea, v`zut de la Banca Na]ional`, tabloul are [i pete de lumin` [i culoare. “Suferim de pesimism ira]ional”, afirma recent Valentin Lazea, economistul [ef al BNR. “Sistemul bancar e solid [i nu ne va crea problemele din alte ]`ri, ba chiar va fi o ancor` a redres`rii”, declara cu ocazia prezent`rii raportului asupra infla]iei [i guvernatorul B`ncii Na]ionale a României (BNR), Mugur Is`rescu. Potrivit acestuia, pia]a local` a fost salvat` de tradi]ionalismul b`ncilor, care au oferit produse simple, chiar dac` cu marje de câ[tig “enorme”. Chiar [i \n condi]iile \n care for]ându-se nota s-ar putea considera active “toxice” expunerile pe marile proiecte imobiliare, cel pu]in \n cazul unor b`nci lucrurile nu par tragice. OTP Bank are o pondere de sub 5% a finan]`rilor pentru mari proiecte din totalul creditelor acodate corpora]iilor, iar Banca Transilvania are o expunere pe sectorul imobiliar de 3,5%. “Sunt b`nci care continu` s` lucreze, s` dea credite”, preciza la rândul s`u Radu Ghe]ea, pre[edintele CEC [i al Asocia]iei Române a B`ncilor (ARB). Motorul merge deci \nainte, chiar dac` viteza credit`rii s-a redus. Oficialii B`ncii Centrale apreciau ca normal cu câ]iva ani \n urm` un ritm de cre[tere de 25%. Drago[ Cabat, pre[edintele Asocia]iei Anali[tilor Financiari crede c`, [i \n condi]iile \n care nu am avea cre[tere economic` deloc, creditarea tot ar avansa cu circa 10% \n 2009.
„Ne vom concentra pe IMM, pe economisire {i investi}ii, pe private banking {i pe dezvoltarea canalelor de electronic banking”, Laszlo Diosi, pre{edintele OTP România
BUSINESSWEEK I 17 fe b r uar i e 2009
De unde bani?
Dar de unde \[i vor lua b`ncile banii [i pe cine vor mai \mprumuta? “Capacitatea de atragere de resurse e utilizat` acum la maxim”, afirma recent Petre Bunescu, vicepre[edintele BRD - Groupe Société Générale. Ceea ce spune Bunescu se
vista
28
cover story
vede \n vitrinele b`ncilor, \n promo]iile la depozite. De ce rii de lichiditate”, spune la rândul s`u Steven van Groninacum goana dup` banii popula]iei? Pentru c` finan]`rile \n gen, pre[edintele Raiffeisen Bank. “B`ncile nu tip`resc bani”, puncteaz` [eful Raiffeisen euro au devenit prohibitive. Pân` acum, banii erau ieftini, la fel [i creditele \n euro. Acum, jocul are alte reguli. Ionu] Bank, a[a c` trebuie s` aib` surse pe care apoi s` le plaseze Dumitru, [eful departamentului de cercetare al Raiffeisen \n credite, iar sursele din str`in`tate sunt acum extrem de Bank face un calcul simplu al costului pe care o banc` local` scumpe. Prin urmare, singura resurs` cu un cost acceptatrebuie s` \l pl`teasc` pentru o finan]are pe pia]a extern`: bil sunt depozitele atrase \n România. Inten]ia Raiffeisen la Euribor (circa 2,1% la 6 luni) se adaug` peste 6 puncte pe termen lung este ca finan]area acordat` clien]ilor s` fie procentuale riscul de neplat`, plus 2-3 puncte procentuale adus` la nivelul resurselor atrase prin depozite. Mai precostul rezervei minime obligatorii [i un punct procentual cis, dup` cum explic` R`zvan Munteanu, vicepre[edintele provizioanele. “Cu cât s` dai un credit ca s` fie atractiv?”, se diviziei de retail a b`ncii, s` se ajung` la un raport credite/ depozite de 100%, de la circa 120% cât este \n prezent. În \ntreab` analistul. Iar b`ncile locale sunt dependente \n mare m`sur` de cazul Volksbank, raportul credite/depozite s-a situat la 5,8 banii din afara ]`rii. Potrivit unor date ale B`ncii Central la sfâr[itul anului 2008, dar banca se bazeaz` pe sume conEuropene, resursele b`ncilor din România provin \ntr-o sistente din afar`. Dac` banii externi au devenit atât de scumpi, b`ncile ar pondere de peste 30% din finan]`ri externe. Suma acestor finan]`ri era, la finele anului 2008, de 24 de miliarde de putea trece la finan]area \n lei. Raportul credite / depozite euro, dintre care 22 de miliarde reprezint` linii de finan- pentru moneda na]ional` este de 95%, mult mai bun decât \n ]are de la b`ncile mam`. “Nu se observ` o retragere a ba- cazul euro, unde este de 200%, potrivit datelor BNR. Aceasta \nseamn`, practic, c` pentru doi euro credit nilor de la b`nci. Avem confirm`ri [i angajaeste depus doar un euro \n banc`. Depozitele mente c` se re\nnoiesc integral liniile de finan] popula]iei se fac \ns` pe termene scurte, de circa are”, asigur` Valentin Lazea, economistul [ef 1-3 luni, potrivit lui Petre Bunescu de la BRD, al BNR. Mugur Is`rescu spune, la rândul s`u, \n condi]iile \n care \mprumuturile se acord` c` “nu se poate vorbi de reducerea finan]`rilor, pe durate de cel pu]in un an. În plus, depozitele \n 90% din cazuri se re\nnoiesc creditele”. Aula lei au cunoscut o reducere chiar [i \n octomrelian Dochia, Managing Partner al Concept brie [i noiembrie, lunile de vârf ale promo]iilor - Economic and Business Consulting, aprecibancare la produsele de economisire. Bunescu az` chiar c` ar putea fi suplimentate. Astfel, crede c`, \ncepând cu luna ianuarie, to]i cei care \n opinia consultantului, dac` anul trecut am reprezint` totalul [i-au retras banii din b`nci \i vor readuce \n deavut intr`ri de peste 24 de miliarde, \n 2009 liniilor de finan]are contractate pozite, motiva]i de nivelul dobânzilor, dar [i de am putea primi 25-26 de miliarde. de b`ncile din rec`p`tarea \ncrederii \n sistemul bancar. Mesaje lini[titoare vin [i din partea bancheRomânia de la Dar exist` [i alte resurse de lichiditate la rilor. “Toate aceste linii de credit vor fi re\nnob`ncile mam` din care râvnesc bancherii. Consiliul de Adminisite”, spune Petre Bunescu, de la BRD. “Erste str`in`tate la finele tra]ie al B`ncii Na]ionale a surprins din nou va continua s` asigure, ca [i pân` acum, finananului trecut \n mod nepl`cut pia]a, prin decizia de a men]area BCR”, declara de asemenea Wolfgang Sursa: Raiffeisen Bank ]ine nivelul rezervelor minime obligatorii. Care Schoiswohl, vicepre[edinte executiv al BCR, ar fi sumele pe care le vor bancherii \n pia]`? \n urm` cu dou` s`pt`mâni. Grupul UniCreHerbert Stepic, pre[edintele Raiffeisen Interdit va prelungi anul acesta liniile de finan]are care ajung la scaden]` [i va aduce fonduri noi, potrivit lui na]ional, afirma la un moment dat c` ar fi nevoie de 5 miliR`svan Radu, pre[edintele executiv al UniCredit }iriac. Ofi- arde de euro pentru ca \n sistemul bancar s` se reinstaureze cialii OTP România afirm` c` banca mam` din Ungaria va \ncrederea. Steven van Groningen, pre[edintele b`ncii locaasigura finan]area subsidiarei din România [i dup` ce lini- le, sublinia c` nu e vorba de particip`ri directe ale statului ile actuale de credit vor ajunge la maturitate. Laszlo Diosi, la capitalul b`ncilor, ci de interven]ii ale b`ncii na]ionale cu pre[edintele OTP România, precizeaz` c` liniile de credit au injec]ii de lichiditate. Singurele interven]ii ale statului s-au fost contractate pe o durat` de 5-7 ani [i sunt \nc` valabile, f`cut pân` acum la b`ncile cu capital de stat, CEC [i Eximdrept urmare, atâta timp cât aceste finan]`ri nu expir`, sta- bank. “BRD nu are nevoie de capital de la stat”, spune Petre bilitatea b`ncii e garantat`. Raportul credite / depozite este Bunescu. Cristian Popa, viceguvernator al BNR, spune [i el la OTP de 200%, dar, dup` cum spune Diosi, continu` s` se c` b`ncile locale nu au nevoie de un fond de salvare de la \mbun`t`]easc`. O alt` banc` la fel de agresiv` ca OTP \n stat, ad`ugând c` nici o banc` nu are un nivel al solvabilit`2007 [i 2008, Volksbank România va continua s` beneficie- ]ii sub 8%. Potrivit viceguvernatorului, \n toate cazurile \n ze de finan]are din partea b`ncii mam`, ceea ce presupune, care BNR a cerut suplimentarea capitalului, “cererea a fost potrivit Melaniei H`ncil`, [efa departamentului cercetare prompt onorat`”. [i strategie a b`ncii, credite de peste o jum`tate de miliard de euro \n 2009. {i reprezentan]ii B`ncii Române[ti sunt Pericolul restan}elor \ncrez`tori c` vor ob]ine [i \n anul \n curs sprijinul b`ncii Amenin]area vine \ns` mai degrab` din partea clien]ilor, din Grecia. “Obiectivul principal \n 2009 este s` reducem [i mai pu]in dinspre costurile de finan]are, ratingurile nedependen]a de pie]ele interna]ionale [i s` \nt`rim indicato- gative pe care le prime[te România sau dinspre deciziile
22 mld. euro
17 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK
29
30
BNR. Companii sau persoane fizice, \mpreun`, sunt atinse soane fizice. Dup` cum spune Radu Ghe]ea, angaja]ii b`ncii de criz`. Ritmul de cre[tere a restan]elor a c`p`tat \n ulti- se preg`tesc pentru cazul \n care vor trebui ree[alonate sau mele luni o vitez` \ngrijor`toare. Dac` \n noiembrie 2007 rescanden]ate anumite credite. “Pentru companii, lucr`m ponderea creditelor \ndoielnice [i a restan]elor din total intens. Sunt multe cazuri pe care le analiz`m \n fiecare zi”, credite era de 3,8%, dup` un an au ajuns la 5,8%, conform spune oficialul CEC. ARB a trecut \ns` [i la cereri oficiale c`tre BNR. Asociadeclara]iilor Rozaliei Pal, analist al UniCredit, citând date ale BNR. {erban Epure, directorul general al Biroului de ]ia a trimis o scrisoare c`tre Banca Central` \n care solicit` Credit observ` o cre[tere “destul de accentuat`” a volumu- ca termenul de 90 de zile de \ntârziere a pl`]ii, dup` care se trece conform legii la executarea silit`, s` lui restan]elor \n perioada octombrie-noiemfie prelungit la 150 de zile. A p`stra un client brie 2008, cu o sc`dere a sumelor restante \n ar putea fi [i \n beneficiul b`ncii. “B`ncile ar decembrie. Cu toate acestea, raportul dintre trebui s` urm`reasc` [i s` identifice comporsumele restante [i cele datorate a fost \n jur de tamentul financiar al clien]ilor \n perioada 1%. R`zvan Munteanu, de la Raiffeisen Bank de criz`”, recomand` Constantin Ilin-Iancu men]ioneaz` c` decembrie-ianuarie este \n - Manager, Departamentul de Consultan]` mod obi[nuit o perioad` \n care cresc \ntâreste raportul credite pentru Optimizarea Performan]ei la Pricezierile la plata ratelor \n cazul persoanelor fi/ depozite \n lei [i waterhouseCoopers România. Expertul este zice, pentru c` acestea au cheltuieli mai mari valut` pe pia]a bande p`rere c`, o dat` ajunse la portofolii cu \n perioada s`rb`torilor de iarn`, iar zilele de car` romåneasc` un num`r mare de clien]i, persoane fizice [i concediu fac activit`]ile administrative, cum Sursa: BNR companii, b`ncile trebuie s` \[i extrag` profieste plata ratelor, mai dificile. tabilitatea din continua gestionare eficient` a Dup` cum explic` Radu Ghe]ea, toate creditele f`r` garan]ii reale au \n spate asigur`ri de risc financiar. acestor portofolii, pentru a putea preveni pierderea lor sau În situa]ia \n care creditul devine restant, se prime[te de la reducerea profitabilit`]ii medii per client. E limpede c` acei asigur`tor \n jur de 70-80% din suma de recuperat. În ce debitori corec]i, clien]i buni, trebuie p`stra]i. De unde vor fi prive[te asigur`rile la nivelul credit`rii persoanelor juridice, lua]i \ns` clien]ii noi? lucrurile sunt la \nceput, dar, dup` cum explic` pre[edintele ARB, exist` un sistem foarte bine organizat din punct de Schimb~ri de macaz În strategie vedere al garan]iilor. 5,5 milioane de români se afl` \nscri[i \n baza de date a BiLa problemele pe care clien]ii persoane fizice sau compa- roului de Credit, ca pl`titori corec]i de credite sau ca restan] nii le-ar putea avea din cauza [omajului sau a falimentului ieri, conform datelor institu]iei. Cifra dep`[e[te num`rul se adaug` cele create de cursul de schimb. “Vedem o oare- salaria]ilor, ceea ce \nseamn` c` o bun` parte dintre ei au care deteriorare a portofoliului de credite”, spune R`zvan mai mult de un credit contractat. Pentru finele anului 2008, Munteanu de la Raiffeisen Bank, \ns` considerabil sub ceea Ionu] Dumitru, de la Raiffeisen Bank, estimeaz` o pondece indicau testele de stres pentru un asemenea nivel de de- re a datoriilor \n venitul lunar disponibil al popula]iei era preciere. Deci situa]ia nu e de natur` s` \ngrijoreze. Cel pu- de peste 20%. Suntem \n aceste condi]ii clien]i buni pentru ]in la Raiffeisen Bank. b`nci? Petre Bunescu crede c` mai e loc de cre[tere pentru Ar fi posibil s` se ajung` la o cre[tere atât de mare a re- retail, dac` ]inem cont c` gradul de intermediere bancar` \n stan]elor \n cazul unor b`nci, \ncât s` fie nevoie de na]ionali- momentul de fa]` (ponderea volumului de credite \n Produzarea datoriilor? “Cu siguran]` nu”, spune Aurelian Dochia. sul Intern Brut) este de circa 40%. “Dup` ce trece criza, vom Anticipând o cre[tere a restan]elor \n continuare, bancherii ajunge la 60%”, spune Bunescu. \[i iau m`suri de precau]ie. CEC are 600.000 de clien]i perCe va mai \nsemna retailul \n 2009 pentru b`ncile care
135%
Se schimb~ foaia
Ce strategii vor adopta b`ncile \n 2009:
Stoparea expansiunii
Solu}ii ieftine
|n condi]iile \n care segmentul de retail banking s-a gripat brusc, b`ncile opresc extinderea (Raiffeisen, Alpha Bank, Banca Româneasc`, UniCredit }iriac) sau chiar restrâng num`rul de unit`]i (Banca Transilvania, Citifinancial).
Se va da mai mult` aten]ie canalelor de electronic banking, care s` suplineasc` lipsa sucursalelor. OTP [i Volksbank au anun]at deja eforturi \n aceast` direc]ie.
BUSINESSWEEK I 17 fe b r uar i e 2009
Supraveghere strict~
B`ncile trec la monitorizarea atent` a portofoliilor de clien]i, pentru prevenirea restan]elor. Dac` va fi nevoie, se poate ajunge la ree[alonarea [i rescaden]area creditelor.
Focus pe economisire
Marje mai mici
Dac` pân` acum erau obi[nui]i cu promo]iile la credite, b`ncile au \nceput deja s` mute accentul pe depozite, cu scopul de a atrage lichidit`]ile extrem de necesare, dar greu de ob]inut acum de pe pie]ele externe.
Din cauza scumpirii finan]`rilor, marjele de dobând` la creditele acordate clien]ilor vor sc`dea, deci [i profiturile bancherilor.
cover story
banking. Banca la distan]` ar putea suplini expansiunea de pân` acum cu sucursale. OTP las` \n urm`, deci, strategia agresiv` de cre[tere pe \mprumuturile ipotecare acordate persoanelor fizice [i alege s` evolueze sub semnul pruden]ei. Strategie care se pare c` va fi valabil` pentru majoritatea b`ncilor. Steven van Groningen, pre[edintele Raiffeisen Bank, anticipeaz` la nivelul \ntregului sistem bancar sc`derea profitabilit`]ii, reducerea ritmului de creditare [i focus pe atragerea de depozite. “Retailul nu va mai cre[te \n acela[i ritm de pân` acum”, spune [i Petre Bunescu, de la BRD. De remarcat este orientarea pe care o va avea \n 2009 Volksbank România, care s-a axat \n anii trecu]i mai ales pe finan]area imobiliar` [i retail. La finele anului trecut, finan]`rile imobiliare ajunseser` la 41% din totalul creditelorcorporate.Bancainten]ioneaz` s` reduc` aceast` expunere pe viitor. “Strategia noastr` pe corporate se va axa pe finan]area exclusiv` a \ntreprinderilor mici [i mijlocii cu cifre de afaceri \ntre 1- 50 milioane de euro”, anun]` Melania H`ncil`, [efa departamentului cercetare [i strategie de la VBR. În plan se afl` [i cre[terea veniturilor din opera]iuni [i a dezvolt`rii unor produse non riscante – pachete de cont curent, electronic banking, asigur`ri. Dar, dac` retailul \[i va \ ncetini cre[terea, nu \nseamn` c` nu i se va mai acorda aceea[i aten]ie. “Retailul r`mâne cel pu]in la fel de important pentru banc` [i Radu Ghe}ea, pre{edintele CEC \n 2009. Nu vor exista mo dific`ri \n privin]a orien \n ultimii doi ani au deschis sucursale la fiecare intersec]ie t`rii pe segmente, ci mai degrab` un accent pe categorii de tocmai ca s` atrag` clien]ii persoane fizice? Laszlo Diosi, de produse”, spune R`svan Radu, de la UniCredit }iriac. În la OTP, spune c` \n 2009 banca sa se va concentra pe IMM 2009, dup` cum precizeaz` oficialul UniCredit, banca se va [i produse de economisire [i investi]ii, pe categoria de clien]i implica intens \n atragerea de fonduri structurale, pentru private banking [i pe dezvoltarea canalelor de electronic IMM [i marii clien]i corporati[ti, iar pân` la finalul primului
vista
„Pentru companii, lucr~m intens. Sunt multe cazuri (de ree{alon~ri sau rescaden}~RI) pe care le analiz~m |n fiecare zi”,
17 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK
31
trimestru va fi func]ional` la nivelul \ntregii re]ele divizia de Consumer Finance. {i Citibank se repozi]ioneaz` ca banc` universal`, dup` cum sus]in reprezentan]ii institu]iei de credit. Banca se preg`te[te s` adauge ofertei existente de credite [i carduri de credit, un produs de administrare a averii. Dup` cum se vede, nu se va renun]a la un tip de creditare sau alta. Semnele bune, dup` cum spune Claudiu Bud, de la Creditlink, \ncep s` se vad`. O persoan` care se \ncadra anul trecut numai la 50.000 de euro la un credit garantat cu ipotec`, acum se \ncadreaz` la 70.000. Constantin Ilin, de la Pricewaterhouse Coopers crede c` ar fi pu]in probabil ca b`ncile s`-[i redirijeze resursele acum, pentru a se concentra numai asupra unor segmente de clien]i, \n detrimentul celorlalte segmente. Toate prognozele indic` faptul c` exist` mult spa]iu pentru dezvoltarea serviciilor bancare pe fiecare segment \n parte, deci b`ncile nu vor dori s` piard` nici o oportunitate de afaceri pe nici un segment de clientel`, dup` cum apreciaz` consultantul. Se reduc re}elele {i personalul
Dac` retailul se restrânge, se reduce [i num`rul agen]iilor. Mai ales c` b`ncile sunt mai atente la cheltuieli. “Într-o perioad` cu destule incertitudini [i cu rate de cre[tere pe care le anticip`m ca fiind foarte mici, un aspect important este s` fim aten]i la cheltuieli”, spune Steven van Groningen, ad`ugând c` acest lucru nu Drago{ Cabat, pre{edintele Asocia}iei Anali{tilor Financiari \nseamn` neap`rat reduceri de costuri. Ar fi posibil \ns` ca banca de la parterul blocului s` dispar` \n curând? Nu \n mod nici nu se vor mai deschide altele noi. Robert Rekkers, directorul general al B`ncii Transilvania, declara \n urm` cu cert, dar cu siguran]` nu va mai ap`rea o alta lâng` ea. Alpha Bank, de exemplu, are acum 200 de sucursale, din- dou` s`pt`mâni c` \n 2009 va \nchide circa 20-30 de agentre care 75 deschise numai \n 2008. În anul \n curs, dup` ]ii. Citibank \nchide 30 de agen]ii Citifinancial, preferând cum sus]in reprezentan]ii b`ncii, nu se \nchid sucursale, dar colaborarea cu brokerii vânz`rilor prin angaja]i proprii.
„Activele per totalul sistemului bancar vor cre{te |n 2009 cu aproximativ 5%, iar profitul va fi pu}in peste zero”,
BUSINESSWEEK I 17 fe b r uar i e 2009
vista
32
vali mirea / vista
cover story
Procesul de repozi]ionare va avea ca rezultat [i reducerea personalului cu aproximativ 80 - 90 de posturi. La Volksbank România e posibil` reducerea num`rului francizelor, dar nu \n urma unei decizii administrative, ci a celor care le de]in. Cel mai probabil s-ar putea \nchide cele nou deschise. În schimb, banca va deschide alte 15 noi agen]ii proprii. {i Intesa Sanpaolo Bank, care de]ine \n prezent o re]ea de 92 de unit`]i, va mai deschide \n primul trimestru al anului alte 4 - 5 unit`]i. Potrivit lui Riccardo Parasporo, girector general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank, tot \n 2009 banca va inaugura [i primele sucursale specializate, dedicate unui anumit segment de pia]` (private banking, respectiv mari corpora]ii). Faptul c` se taie din costuri e confirmat de firmele de recrutare. Loredana Ladunca, director al LCL Financial Recruitment, spune c`, \ncepând cu luna noiembrie, num`rul de CV-uri trimise din partea candida]ilor din sectorul financiar-bancar s-a dublat. Dac` \nainte de noiembrie se primeau o medie de 5-10 CVuri lunar, acum cererile au ajuns la 20-30. Aplican]ii provin \n special din departamentele afectate direct de criz`, [i anume ofi]eri de credite sau personal administrativ din agen]ii. Pe de alt` parte, cei care \[i caut` de lucru nu au o vechime mai mare de doi ani \n respectivele institu]ii, drept urmare sunt cei care nu au avut timp s` demonstreze abilit`]ile pe B`ncile de care le-au “vândut” \n momentul la parterul angaj`rii, dup` cum precizeaz` blocurilor Ladunca. “Criza va fi folosit` de vor intra \n b`nci pentru a disponibiliza acel “conservare” personal care nu a performat la nivelul cerin]elor”, spune Gabriela Tudor, director general adjunct al Institutului Bancar Român (IBR). Iar cei care sunt \n c`utarea unui job \l g`sesc foarte greu tot \ntr-o banc`. Daniela Necefor, Managing Partner la TBS Consulting, spune c` cele patru b`nci cu care colaboreaz` nu dau oameni afar`, ci \i relocheaz` pe alte posturi. Cu toate astea, [i la TBS a crescut num`rul de aplica]ii trimise cu 5%, cele mai multe din partea vânz`torilor de credite, afacerea care a mers cel mai bine pân` acum. O mare parte dintre cei care alt`dat` erau cei mai c`uta]i oameni \ntr-o banc` se reprofileaz` acum c`tre vânzarea de asigur`ri sau colectarea de debite. |n prezent, dup` cum spune Loredana Ladunca, institu]iile financiare au nevoie de speciali[ti \n management de risc, audit intern, actuariat sau consilieri juridici. Probabil c` la IBR se va specializa personal \n acest an [i \n anii urm`tori, potrivit Gabrielei Tudor, mai ales \n domeniul administr`rii riscurilor, pe partea de monitorizare, dar mai ales pe cea de administrare a riscului de portofoliu. Ceea ce confirm` \nc` o dat` c` se trece de la expansiune maxim` la pruden]` maxim`. Anul trecut num`rul total al angaja]ilor
din sistemul bancar, potrivit datelor IBR, s-a situat \n jurul a 71.000 - 72.000, cifr` care, \n opinia Gabrielei Tudor, mai degrab` va stagna decât s` descreasc`. În acela[i timp, IBR e \n curs de a oferi o alternativ` profesional` persoanelor cu mult` experien]` bancar` [i care sunt amenin]ate cu disponibilizarea. O specializare nou` ar fi mediatorii \n domeniul conflictelor din industria financiar-bancar`. Iar conflictele, ]inând seama c` se anticipeaz` [i de c`tre BNR, a[a cum declar` Cristian Popa, un volum crescut al restan]elor, promit s` fie mai vizibile acum ca \n trecut. Dar, cel pu]in [tim c` vor veni \n continuare bani \n sistem [i c` restan]ele nu vor fi atât de periculoase cât s` cear` bani publici.
În timp ce noi ne consider`m pu[i la ad`post, curg [tirile despre na]ionaliz`ri. “Na]ionalizarea \n sistemul bancar extinde la o scar` mult mai profund` controlul statului asupra economiei”, crede Cosmin Marinescu, Conferen]iar universitar doctor La Academia de Studii Economice, ceea ce \n opinia profesorului \nseamn` pe termen lung “\napoiere economic` [i degradare spiritual`”. Dumitru Tudorache, profesor de moned` la Universitatea Româno-American` este, \ns`, de p`rere c` na]ionalizarea unor b`nci va fi urmat` imediat dup` sfâr[itul crizei de o urgent` revitalizare, \ntrucât statul [i-ar recupera fondurile investite acum, iar b`ncile ar beneficia din nou de avantajele economiei de pia]`. Lumea a[a cum o [tim s-ar putea schimba mult \n anii care urmeaz`, fie c` statul va fi mai puternic sau c` firmele private \[i vor p`stra aceea[i autonomie. Oricât se va schimba, “va fi \n continuare nevoie de b`nci”, a[a cum spune Petre Bunescu, vicepre[edintele BRD. Cu piciorul pe frân` [i privind cu team` \nainte, bancherii sus]in c` vor trece cu bine peste 2009, chiar dac` cu profituri mult mai mici. Obloanele nu vor fi trase, mai ales c` majoritatea acelora dintre noi care au un venit, mai au [i un \mprumut de pl`tit. ê 17 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK
33