ROMĂ‚nia
furtuna electric~ se amĂĽn~ 28
Din proiectele energetice de 20 mld. euro anun]ate, pu]ine mai au acum [anse de concretizare de magda munteanu
A disp~rut magia din silicon Valley? 40
Efervescen]a de alt` dat` a fost \nlocuit` de pesimism
Nr. 120 i 10 februarie 2009 i 3,5 RON
28
infla}ie de
kilowa}i
De Magda Munteanu
Capacit`]i de produc]ie noi de 20.000 MW [i investi]ii de peste 20 de miliarde de euro. Planuri pentru sectorul energetic sunt, \ns` pu]ine proiecte au [anse reale de reu[it`
Când Energy Holding, cel mai mare trader de electricitate din România, a spus, la mijlocul anului trecut, c` a ob]inut deja avizele necesare pentru a construi o termocentral` pe lignit \n jude]ul Gorj, nimeni nu s-a \ndoit de capacitatea companiei de a-[i pune planul \n aplicare. O investi]ie de 840 de milioane de euro \ntr-o central` de 700 MW p`rea realizabil`, \n condi]iile \n care accesul la finan]are era \nc` relativ facil. {apte luni mai târziu, incertitudinea planeaz` asupra proiectului. “Suntem \nc` interesa]i de centrala din Gorj, dar nu avem nici un plan clar. Situa]ia actual` face dificil` finan]area”, spune Roy Maybud, pre[edintele Energy Holding. Potrivit acestuia, compania analizeaz` [i proiecte eoliene de 50-100 MW, \ns` vor trece cel pu]in doi ani pân` când va lua o decizie concret` referitor la produc]ia de energie. Situa]ia Energy Holding nu este singular`. Dup` o avalan[` de anun]uri, \n care companii de tot felul, de la produc`tori de mezeluri [i firme imobiliare, la furnizori [i distribuitori de electricitate, p`reau interesate s` produc` cât mai mul]i megawa]i, asupra proiectelor BUSINESSWEEK I 10 fe b r uar i e 2009
cover story
29
10 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK
30
energetice s-a a[ternut lini[tea. O lini[te r`u-prevestitoare, alimentat` de indecizia autorit`]ilor, de lipsa unei legisla]ii clare, de lipsa fondurilor, a managerilor de proiect [i a muncitorilor specializa]i. “Cât` vreme aceste investi]ii sunt propuse ca finan]are de proiect, sunt practic condamnate”, spune Valeriu Binig, director financial advisory la Deloitte. Încet-\ncet, cei 20.000 de megawa]i (MW) noi anun]a]i cu surle [i trâmbi]e, care ar trebui construi]i pân` \n 2016 pe baza unor investi]ii totale de peste 20 de miliarde de euro, devin o ]int` \ndep`rtat`, indiferent dac` este vorba despre centrale nucleare, pe gaz, c`rbune sau eoliene. “Estim`m c` aproximativ 5.000 MW vor fi \n realitate realiza]i, \n urma unor investi]ii de 8 miliarde de euro”, spune Michael Weiss, manager la AT Kearney România. De unde sare iepurele
“Pe 20 februarie e gata studiul final de fezabilitate. Îl vom prezenta b`ncilor, de la care vrem s` ob]inem o finan]are de 70% a proiectului”, spune Ioan Niculae, pre[edintele Inter Agro care, \mpreun` cu grupul rus Vimetco, proprietarul Alro, vrea s` construiasc` o central` pe c`rbune de 1.000 MW la Turnu M`gurele. Potrivit acestuia, conjunctura interna]ional` lucreaz` \n favoarea sa, deoarece a sc`zut costul materiei prime, c`rbunele, ceea ce a sc`zut [i valoarea investi]iei totale necesare de la 1,8 miliarde de euro la maximum un miliard de euro. Niculae risc` \ns` ca socoteala de acas` s` nu se potriveasc` cu cea din târg [i s` aib` surpriza ca b`ncile s` nu mai fie interesate s` sprijine proiectul s`u. “B`ncile [i-au schimbat perspectiva, nu le intereseaz` proiecte de anvergur`. Eficien]a imediat` ar trebui s` stea pe primul loc”, spune Andrei Dudoiu, director executiv la Banca Transilvania. În opinia sa, o banc` ar reprezint` totalul finan]a acum maximum 50% dintr-un proiect, investi]iilor \n noi dar l-ar privi cu \ncredere mai mare dac` proproiecte energetice centul acesta ar fi [i mai mic.
8 mld. euro
Oficial, România nu are nevoie de capacit`]i suplimentare de produc]ie a energiei, deoarece poate produce aproximativ 17.000 MW, \n timp ce consumul intern este de numai 12.000 MW. care au [anse reale de Exper]ii din domeniu pun, \ns`, la \ndoial` aceste finalizare \n România cifre [i spun c` produc]ia real` este cu câteva mii Bate un vânt complicat pân` \n 2016, cu o de megawa]i mai mic`. Situa]ia se complic`, \n Avalan[a de anun]uri de noi proiecte eoliene are putere instalat` de condi]iile \n care dou` treimi dintre capacit`la baz` un calcul simplu. Investi]ia ini]ial` medie 5.000 MW ]ile termoelectrice, care asigur` jum`tate din pentru un megawatt este destul de ridiSursa: Estimare AT Kearney România energia ]`rii, sunt extrem de vechi [i trebuie cat`, \ntre 1,5-1,7 milioane de euro, \ns` \nlocuite imediat, iar restul trebuie schimbate [i energia produs` \n maximum 5-6 ani, potrivit lui Jean Conse vinde destul stantinescu, pre[edinte al Institutului Na]ional de scump (25-50 Român pentru Studiul Amenaj`rii [i folosirii Surselor euro/MWh), a[a \ncât de Energie. investi]ia se poate recupera Numero[i investitori au sesizat aceast` oportunitate de busi\ntr-o perioad` relativ scurt`. În plus, ness [i, convin[i c` au tras lozul câ[tig`tor, legea energiei regenerabile, care a fost s-au avântat \n cursa pentru producerea de votat` \n octom kilowa]i, fie pe cont propriu, fie \n parte brie anul trecut, neriat cu statul. Mirajul cel mare l-au reprezentat sprijin` investicentralele eoliene unde, atra[i de un câ[tig aproape sigur, ]iile de acest gen [i le ofer` perspeccompaniile au anun]at inten]ii de investi]ii de 14.000 MW. Al]i tiva unor vânz`ri garantate. 6.000 MW ar urma s` fie produ[i din surse clasice, de centrale Oficial, legea stabile[te dou` nucleare, pe c`rbune sau pe gaz. sisteme alternative prin care Nimic nu este \ns` a[a de u[or precum pare la prima vedere dore[te s` \ncurajeze producerea [i investitorii \ncep s` simt`, pe propria piele, povara proiecte de energie electric` din surse relor la care s-au \nh`mat. Una dintre cele mai spinoase pro generabile. Primul, explic` Irina Moinescu, Managing bleme este ob]inerea finan]`rii. Cu excep]ia marilor companii Associate la }uca Zbârcea & Asocia]ii, este sistemul cotelor din domeniu, precum E.ON, Enel, CEZ sau Iberdrola, care dis- obligatorii, care oblig` furnizorii s` cumpere anumite cantit`]i pun deja de fondurile necesare proiectelor, restul investitorilor minime de energie electric` produs` din aceste surse, stabilite se v`d nevoi]i s` apeleze la schemele clasice de finan]are. propor]ional cu vânz`rile acestora c`tre consumatorii finali. Acest sistem include [i tranzac]ionarea “certificatelor verzi”, care atest` producerea din surse regenerabile a unei cantit`]i de 1 MWh energie electric`, certificate care se pot apoi vinde, independent, pe pia]a certificatelor verzi. Concret, \nainte de apari]ia acestei legi, un produc`tor de energie regenerabil` putea vinde 1 MWh cu 36 de euro c`tre Electrica, la care se ad`ugau maximum
Cel mai probabil, pu}ine dintre proiectele eoliene anun}ate vor deveni, |n final, opera}ionale. Statistic, rata de succes a unui astfel de proiect este de 20-30% BUSINESSWEEK I 10 fe b r uar i e 2009
cover story
31 Pe picior mare
Companiile anun]` proiecte energetice de miliarde de euro TIPUL PROIECTULUI
CAPACITATE (MW)
INVESTITIE (mil. euro)
AMPLASAMENT
E.ON România, Enel, Termoelectrica
Huil`
800
1.000
Br`ila
E.ON România
Eolian
112
N/A
Moldova
Gaz
400
400
Gala]i
CEZ
Eolian
600
1.100
Dobrogea
CEZ
Lignit
200
N/A
Bra[ov
Nuclearelectrica, CEZ, Enel, RWE Power, Gaz de France Suez, ArcelorMittal România [i Iberdrola
Nuclear
1.400
4.000
Cernavod`
Proiect guvernamental
Nuclear
4.800
N/A
posibil Transilvania, Moldova sau Dobrogea
Termoelectrica, Electrabel sau Mechel (Rusia)
C`rbune
450
N/A
Doice[ti
Termoelectrica, Electrabel (filiala Gaz de France Suez)
Gaz
400
400
Borze[ti
Petrom
Gaz
860
500
Petrobrazi
Petrom
Eolian
300
N/A
Marea Neagr`
Enel, Global International, Romelectro
C`rbune
900
1.000
Gala]i
Alro, InterAgro
C`rbune
1.000
1.500
Turnu M`gurele
900
1.000
Gala]i
Eolian
200
N/A
N/A
C`rbune
1.000
700-1.000
Motru
Iberdrola [i Eolica Dobrogea
Eolian
1.640
2.300
Dobrogea
Complexul Energetic Craiova
C`rbune
500
400-500
I[alni]a (Dolj)
Complexul Energetic Craiova
Gaz-c`rbune
150-200
300-350
Craiova 2
C`rbune
700
900
S`rd`ne[ti (com Plop[oru (\ntre Turceni [i Rovinari)
COMPANIE
CEZ, Termoelectrica
Electrabel (filiala Gaz de France Suez) Enel Societatea Na]ional` a Lignitului Oltenia (SNLO), al]i investitori
Societatea Na]ional` a Lignitului Oltenia (SNLO), EnBW (Germania), Riviera (Portugalia), Energy Holding Sursa: BusinessWeek România
42 de euro pentru un certificat verde. Acum, certificatul verde se poate vinde chiar [i cu maximum 55 euro, iar \n 2010-2015 se pot da chiar [i dou` certificate - un motiv \n plus ca num`rul celor care doresc s` investeasc` \n centrale eoliene s` continue s` creasc`. Cel de-al doilea sistem se refer` la aplicarea unui pre] fix pentru introducerea \n re]ea. Acesta ar presupune existen]a unui contract reglementat cu operatorul de re]ea sau cu un alt achizitor, la un pre] care ia \n calcul [i certificatul verde. Practic, produc`torului i s-ar cump`ra energia fizic` la un pre] suficient de mare ca s`-l stimuleze s` foloseasc` resurse regenerabile. Pentru acest sistem, care acum func]ioneaz` \n Bulgaria, legea nu stabile[te \ns` principii clare de func]io nare. Autorit`]ile urmeaz` s` aprobe \n curând unul dintre
cele dou` sisteme, f`r` de care proiectele eoliene ar fi for]ate s` r`mân` \n a[teptare. Dar c`lcâiul lui Ahile \l reprezint` unele elemente care, neluate \n calcul, risc` s` dea planurile investitorilor peste cap. O prim` capcan` este aceea c` “nu toate proiectele ar putea avea perspectiva unor vânz`ri garantate”, avertizeaz` R`zvan Purdil`, directorul diviziei de dezvoltare afaceri din cadrul Transelectrica. Cu alte cuvinte, dac` se dep`[e[te plafonul de 20%, cât trebuie s` reprezinte energia regenerabil` \n România pân` \n 2020, restul acestui tip de energie produs nu va mai avea vânzare garantat`. Teoretic, proiectele alese vor fi pe principiul “primul venit, primul servit”. Cele mai avansate proiecte eoliene sunt, \n acest moment, cele ale CEZ, E.ON, Enel [i Iberdrola care, 10 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK
\mpreun`, ar putea pune \n func]iune peste 2.500 MW. Un alt element al legii care poate da b`t`i de cap investitorilor este c` acum [i Hidroelectrica poate primi certificate verzi, ceea ce va cre[te oferta pe pia]`. Investitorii nu mai pot conta c` vor primi 55 euro pentru un certificat verde, fiind posibil s` primeasc` doar 28 euro. Prin urmare, “toate rezultatele analizelor de fezabilitate sunt acum sub semnul \ntreb`rii”, spune Binig de la Deloitte. În plus, faptul c` investitorii trebuie s` opereze pe pie]ele centralizate, precum Operatorul pie]ei de energie electric` OPCOM , le poate crea probleme. Este foarte dificil s` faci oferte azi pentru cum va bate vântul mâine. Dac` vântul nu bate suficient, compania este nevoit` s` cumpere restul de energie promis` de pe pia]`, la un pre] mai mare, iar dac` bate prea tare, produc`torul trebuie s` scape de energia suplimentar`, uneori chiar [i la un pre] mai sc`zut. “E mult mai riscant acum. E un risc pentru care mul]i nu au fost preg`ti]i”, spune Binig. Spulbera}i de vânt
Cel mai probabil, doar câteva dintre proiectele eoliene anun]ate vor deveni, \n final, opera]ionale. Statistic, rata de succes a unui astfel de proiect este de 20-30%. Problemele \ntâmpinate vor face ca, inevitabil, s` asist`m \n curând la fuziuni, achizi]ii [i lichid`ri \n acest sector. Multe proiecte sunt \nc` \n stadiul imobiliar, \n care investitorii vor s` vând` un teren pe care ar putea fi construit un parc eolian. “Pân` \n 2012, nu se vor instala mai mult de 1.000 MW, poate 1.500 MW, \ntr-o viziune optimist`”, spune Alexandru Teodorescu, Managing Director la compania de consultan]` \n domeniul energiei eoliene Wind Expert. În opinia sa, România nu are nici o [ans` s`-[i respecte angajamentul luat fa]` de Uniunea European`, ca pân` \n 2012 s` produc` 8,3% din energia ]`rii din surse regenerabile. Cu atât mai mult cu cât investitorii vor avea de dep`[it [i dificult`]ile generate de specificul energiei eoliene: cum vântul nu bate constant, energia eolian` care intr` \n sistemul na]ional de transport, operat de Transelectrica, este extrem de variabil`. De aceea este necesar` existen]a unor rezerve, adic` a unor centrale care s` poat` fi pornite [i oprite rapid, pentru a atenua aceste fluctua]ii. Pentru 1 MW produs de vânt este nevoie de al]i 0,8 MW produ[i din capacit`]i clasice, pe gaz pentru a acoperi vulnerabilitatea vântului? Cu aceste probleme \n minte, Autoritatea Na]ional` de sau hidroelectrice. Potrivit lui Purdil` de la Transelectrica, acum sistemul ar Reglementare \n domeniul Energiei (ANRE) analizeaz` popermite racordarea a 2.000 MW rezulta]i din centrale eoliene. sibilitatea de a permite conectarea la sistem, f`r` probleme, A racorda mai mult ar presupune ca \n paralel s` se fac` in- numai a unui anumit num`r de megawa]i produ[i din enervesti]ii \n centrale clasice, care s` poat` prelua fluctua]iile. gie eolian`. “Dac` se ia aceast` decizie, restul investitorilor Proiectul hidrocentralei de la Tarni]a-L`pu[te[ti, din jude]ul vor trebui s` r`spund` la \ntrebarea: au 80% din capacitatea Cluj, ar fi ajutat enorm la reglarea sistemului energetic na- disponibil` pentru a se acoperi?”, explic` Binig. Potrivit aces]ional. Aceasta ar fi consumat surplusul de energie din sistem tuia, companiile vor trebui s` dea dovada unor noi capacit`]i, prin pomparea apei \ntr-un lac de acumulare, ap` care ar fi fost folosit` pentru a produce electricitate atunci când ar fi fost nevoie. Proiectul, despre care se vorbe[te \nc` din 2000, ar fi trebuit s` \nceap` anul acesta, \ns` \n prezent se afl` pe linie moart`. Acest lucru afecteaz` serios dezvoltarea pe scar` larg` a energiei eoliene [i na[te \ntrebarea: ce alte rezerve mai are România \n sistem Valeriu Binig, director financial advisory Deloitte
„Cât~ vreme aceste investi}ii (|n proiecte energetice noi – n.r.) sunt propuse ca finan}are de proiect, sunt practic condamnate”
BUSINESSWEEK I 10 fe b r uar i e 2009
Lars Sundstrom
32
cover story
33
Re]eaua de distribu]ie a energiei are nevoie de moderniz`ri serioase
ceea ce poate duce aproape la dublarea investi]iei necesare. Un asemenea cost poate fi suportat cu greu de micii investitori. Vânt din pupa
Cum era de a[teptat, proiectele marilor companii energetice merg \nainte, cu atât mai mult cu cât majoritatea au drept ]int` realizarea unei integr`ri pe vertical`, care s` cuprind` produc]ia, furnizarea [i distribu]ia energiei. Excep]ie face compania Iberdrola Renovables Spania care de-abia a intrat pe pia]` [i, \mpreun` cu Eolica Dobrogea, lucreaz` la dou` proiecte eoliene \n Dobrogea, de 140 MW [i, respectiv, 1.500 MW. Potrivit lui Corneliu Dic`, vicepre[edinte al Eolica Dobrogea, investi]ia total` se va ridica la 2,3 miliarde de euro, dintre care peste 110 milioane euro se vor duce c`tre \ntre]inerea a 154 de kilometri din re]eaua Transelectrica. “Criza actual` nu ne-a afectat proiectele”, spune Dic`. Spaniolii inten]ioneaz` ca centrala de 140 MW s` devin` opera]ional` pân` la sfâr[itul anului, iar 600 MW din cea de-a doua central` s` fie func]ionali \n prim`vara lui 2011. Cu toate pânzele sus merg [i cehii de la CEZ, proprietarii
Proiectele eoliene din Romånia sunt grupate, \n principal, \n zona Dobrogei
Electrica Oltenia, care au cump`rat dou` proiecte eoliene, cu o putere total` de 600 MW, de la dezvoltatorul polonez Continental Wind Partners. “Am \nceput lucr`rile de construc]ie [i preg`tim locul pentru primele turbine, care vor veni \n aprilie”, spune Doru Voicu, director de dezvoltare la CEZ. Potrivit acestuia, anul acesta ar trebui s` intre \n func]iune 347 MW, iar anul viitor restul pân` la 600 MW. Active \n domeniul eolian sunt [i Enel, care a cump`rat un proiect de 200 MW de la Blue Line, [i E.ON, care are licen]e pentru 112 MW \n Moldova. Adev`rata \ntrecere \ntre aceste companii are loc \ns` pe teritoriul energiei nucleare [i al celei termo. În domeniul nuclear, Nuclearelectrica este partener cu [ase firme pentru construc]ia reactoarelor 3 [i 4 de la Cernavod`, fiecare de câte 700 MW: CEZ, Enel, RWE Power, Gaz de France Suez, ArcelorMittal România [i Iberdrola. Succesul acestui pro iect, estimat la peste 4 miliarde de euro, va depinde \ns` de capacitatea societ`]ii nou create, \n care statul român de]ine 51%, de a atrage finan]are. Având \n vedere conjunctura interna]ional`, nu ar fi de mirare s` asist`m la amânarea sa. 10 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK
34
Centralele pe c`rbune r`mån o op]iune viabil`
În \ncercarea de a-[i realiza mult dorita integrare pe vertical`, marii juc`tori din domeniu s-au aliat cu companii de stat \n domeniul produc]iei de energie pe baz` de c`rbune. Este vorba despre planurile Termoelectrica de a realiza parteneriate publicprivat pentru unit`]i noi pe baz` de c`rbune la Br`ila, Gala]i [i Borze[ti. “Toate proiectele sunt \n termen”, spune Ioan Ungu reanu, pre[edinte [i CEO al Termoelectrica. Pentru centrala pe huil` de 800 MW de la Br`ila, care va costa 1 miliard de euro, Termoelectrica a semnat \n var` un memorandum cu E.ON [i Enel. Studiul de fezabilitate este gata [i se sper` ca \n câteva luni s` se formeze compania de proiect. Aici terenul este \ns` gajat c`tre Agen]ia Na]ional` de Administrare Fiscal` (ANAF) [i companiile nu se pot apuca de treab` pân` când nu se rezolv` problema datoriilor Termoelectrica. La Gala]i, unde compania de stat a semnat o \n]elegere cu CEZ pentru o central` de 400 MW pe gaz, care ar urma s` coste
400 de milioane de euro, s-au agreat termenii pentru studiul de fezabilitate [i evaluarea activelor, urmând s` fie selectat` compania care se va ocupa de aceste aspecte. Într-un stadiu similar se afl` [i proiectul de la Borze[ti, unde Termoelectrica a semnat \n noiembrie o \n]elegere cu Electrabel, filiala grupului francez Gaz de France Suez, pentru o investi]ie similar` cu cea a CEZ. În toate cele trei proiecte, Termoelectrica va fi ac]ionar minoritar, iar schema de finan]are va fi 70% datorie [i 30% capital propriu”, spune Ungureanu. Schem` care \ns` poate fi pus` sub semnul \ntreb`rii \n condi]iile actuale de pia]`.
Pentru 1 MW produs de centralele eoliene este nevoie de al}i 0,8 MW produ{i din capacit~}i clasice, pentru a atenua fluctua}iile |nregistrate din cauza inconstan}ei vântului
BUSINESSWEEK I 10 fe b r uar i e 2009
e. on
Pe rol
cover story
cu dezvoltatorii, prin intermediul taxei de racordare, care poate ajunge la 8% din valoarea unui proiect. Când a fost conceput`, re]eaua intern` a luat \n calcul anumite regiuni \n care consumul sau produc]ia de energie s` fie mai mari sau mai mici. Regiuni care acum se afl` \n plin` schimbare. “România se reconfigureaz` din punct de vedere al consumului, iar centrele de consum nu mai sunt identice cu cele de produc]ie”, spune Weiss de la AT Kearney. Închiderea unor mari combinate a sc`zut consumul \n unele zone, \n timp ce lansarea unor mari parcuri eoliene, de exemplu, pune mari probleme re]elei din Dobrogea. Cu atât mai mult cu cât energia regenerabil` este singurul tip de energie care pune \n pericol sistemul, din cauza varia]iilor mari pe care le implic`. La polul opus ar fi construirea \n Transilvania, o zon` tradi]ional s`rac` \n produc]ia de energie, a celei de-a doua centrale nucleare, de 4.800 MW, despre care autorit`]ile au \nceput s` discute anul trecut. Una dintre cele mai solicitate regiuni va fi, f`r` \ndoial`, Oltenia, care este un exportator pentru toat` ]ara. Aici exist` deja multe linii deja instalate, care transport` cei aproape 5.000 MW produ[i de centralele de la Turceni, Rovinari, Craiova 2, I[alni]a sau Leg~turi esen}iale Por]ile de Fier. De[i nu toate proiectele declarate vor Sunt \ns` câ]iva investitori priva]i, precum fi realizate, câteva mii de megawa]i Energy Holding, EnBW din Germania [i Rivisunt totu[i a[tepta]i s` intre \n pia]` era din Portugalia, care “dau târcoale” \n jurul a \n urm`torii ani. O parte vor fi abdou` centrale pe c`rbune noi. |mpreun`, acestea sorbi]i de consumul intern. Cel mai ar produce 1.700 MW [i ar necesita investi]ii de probabil, centralele noi, care vor avea aproape 2 miliarde de euro. Centralele, care ar fi costuri mai sc`zute, vor scoate din realizate \n colaborare cu Societatea Na]ional` a pia]` unele centrale vechi, cu costuri totalizeaz` investi]iile Lignitului Oltenia, care opereaz` minele din zon`, mari, \nlocuind practic o parte din bugetate de Transar putea fi construite \n Motru [i la S`rd`ne[ti, capacit`]ile existente. Rezultatele din electrica pân` \n 2020 un sat aflat \ntre Turceni [i Rovinari. “Zona are primul trimestru al acestui an vor \n extinderea re]elei limit`ri legate de c`rbunele exitent, apa de r`cire ar`ta \ns` cu cât a sc`zut consumul [i modernizarea celei [i de concentrarea mare \ntr-un perimetru reindustrial ca urmare a crizei internaexistente strâns. Se mai pot ad`uga aici maximum 1.000 ]ionale, l`sând disponibile cantit`]i [i Sursa: Compania MW”, spune analistul pe probleme energetice mai mari de energie. Energie pe care Jean Constantinescu. produc`torii vor dori s` o valorifice O posibilitate ar fi ca aceste centrale s` \nlope alte pie]e, pentru a nu o pierde. Aici intervine rolul esten]ial al Transelectrica, care trebuie s` cuiasc` cei 2.000 MW produ[i de complexurile energetice de la asigure interconectarea cu alte ]`ri, de[i acum volumul de energie Turceni, Rovinari [i Craiova, \n condi]iile \n care acestea au neexportat e mic, de 500-1.000 MW. Conectarea cu ]`rile din est este voie de investi]ii totale de peste un miliard de euro pân` \n 2013, problematic`, c`ci România se afl` la a[a-numita cortin` de fier elec- altfel vor fi \nchise. “Decât s` se construiasc` o central` nou` la tric`, care nu permite interconectarea sincron cu ]`ri precum Rusia, 15 km de noi, mai bine s-ar face una de 500 MW aici. Avem deja Belarus sau Ucraina. Potrivit lui Purdil` de la Transelectrica, com- loca]ia, alimentarea cu c`rbune, r`cirea”, spune Ion Pisc, directopania \[i d` seama de necesitatea de a cre[te capacitatea de inter- rul de investi]ii al Complexului Energetic Rovinari. În lipsa unei strategii energetice coerente la nivelul autorit`]ilor, conectare a ]`rii [i are planuri concrete \n aceast` direc]ie, \n ciuda multor voci care acuz` transportatorul na]ional c` nu s-a mi[cat cele trei complexuri energetice sunt acum l`sate de izbeli[te. Nu suficient de repede \n aceast` direc]ie. Anul trecut s-a f`cut conec pot lua credite pe termen lung pentru modernizare, deoarece nu tarea cu Ungaria, iar acum sunt planuri pentru Serbia [i Moldova, au \n spate garan]ii guvernamentale. Singura solu]ie ar fi privaprecum [i pentru un studiu de fezabilitate pentru o linie cu Turcia, tizarea, care contravine \ns` programului de guvernare, care suscare poate fi interesant` pentru Nuclearelectrica, \n momentul \n ]ine p`strarea resurselor naturale \n posesia statului. Pentru listarea pe pia]a de capital, \n ideea atragerii de fonduri, nu mai este timp care ar opera cu toate cele patru reactoare de la Cernavod`. Nici operarea [i dezvoltarea re]elei interne de transport nu este [i oricum momentul nu ar fi unul foarte indicat. Nu se mai pune o sarcin` mult mai u[oar` pentru Transelectrica. Compania [i-a nici problema includerii lor \ntr-un campion energetic na]ional. |n acela[i timp, investitori precum Energy Holding sunt \n mod bugetat investi]ii de 2,5 miliarde de euro pân` \n 2020 \n extinderea re]elei [i modernizarea celei existente, \n condi]iile \n care inevitabil a[tepta]i aici, fie pentru a \ncheia un parteneriat similar se a[teapt` la solicit`ri de racordare pentru proiectele noi care celor create de Termoelectrica, fie pentru a construi o central` convor intra \n func]iune. O parte din costuri vor fi \ns` \mp`r]ite curent`, care ar scoate complexurile automat de pe pia]`. ê Un caz aparte \l constituie centrala pe gaz de 860 MW \n care Petrom investe[te 500 de mili oane de euro la Petrobrazi. Este interesant de v`zut ce abordare va avea compania pe termen lung. Gazul local se vinde acum cu 150 dolari pe mia de metri cubi, \n timp ce cel de import cost` 530 dolari. Este de a[teptat ca Petrom, care de]ine 40% din resursele de gaz ale ]`rii, s` foloseasc` cât mai mult din acest gaz pentru a produce energie ieftin`, pe care apoi s` o vând` pe pia]a de electricitate, unde va concura cu alte tipuri de energie, cum ar fi cea nuclear`, hidro sau pe lignit. “Pe termen lung, pre]ul petrolului [i al gazului va cre[te, ceea ce va duce la cre[terea energiei pe baza lor”, spune Weiss de la AT Kearney. Cum [i \n România exist` presiuni de cre[tere a pre]ului gazului local, r`mâne de v`zut dac`, \n noile condi]ii, Petrom va continua s` transforme gazul \n energie sau va prefera s`-l vând` \n stare natural`.
2,5 mld. euro
10 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK
35