BusinessWeek numarul 123 by Business Week

ROMÂNIA

NR. 123 I 3 MARTIE 2009 I 3,5 RON

SOSESC EXECUTORII? B~NCILE SE FERESC PENTRU MOMENT DE M~SURI DURE

DAR DAC~ NU PL~TIM?

6 421847 000086

00123

NOTE EDITORIALE

01 DIRECTOR EDITORIAL Rachad El Jisr EDITOR Gabriel Bårlig` SENIOR REDACTORI Magda Munteanu, Alice Taudor, Raluca Com`nescu, Mihnea Anastasiu REDACTORI Corina Coman, Ovidiu Neagoe, Silvia Pan]uru, Ionu] Vi[an COLABORATORI Dan {erb`nescu DIRECTOR PUBLICITATE Giuseppina Burlui PUBLICITATE Iulian B`beanu, Ana Maria Mardan DIRECTOR EVENIMENTE Oana Molodoi MARKETING CONSULTANT Gabriela Enescu/StrategyStudio MARKETING Bianca M`nescu PAGINA}IE Ioana-Silvia Ceriu, Florin P`tra[cu PRODUC}IE Dan Mitroi, Marian Neagoe DISTRIBU}IE George Moise ABONAMENTE Andreea Nunu (subscribe@bmg.ro) BusinessWeek (www.businessweek.com) este publicat` s`pt`månal de The McGraw-Hill din 1929. Tirajul revistei este de 1,2 milioane de exemplare la nivel mondial [i are 4,7 milioane de cititori pe s`pt`mån`.

BUSINESSWEEK/ROMÅNIA este publicat` de Business Media Group S.R.L [i McGraw-Hill Companies, Inc. Articolele traduse [i republicate \n acest num`r din BUSINESSWEEK sunt sub copyright 2008 al The McGraw-Hill Companies, Inc. Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea \n orice fel, \n \ntregime sau par]ial, f`r` acordul scris prealabil al The McGraw-Hill Companies, Inc. [i al Business Media Group, S.R.L. este interzis`.

BUSINESSWEEK/ROMANIA is published by Business Media Group, S.R.L. and The McGraw-Hill Companies, Inc. Articles translated and reprinted in this issue from BUSINESSWEEK are copyrighted 2008 by The McGraw-Hill Companies, Inc. All rights reserved. Reproduction in any manner, in whole or in part, without prior written permission of The McGraw-Hill Companies, Inc. and Business Media Group, S.R.L. is expressly prohibited.

BUSINESS MEDIA GROUP editor al publica]iilor Business Review, WorkBook, Biz Publishers Bill Avery & Rachad El Jisr Bd. Regina Maria 1, bl. P5B, sc. 1, ap. 10-11, Bucure[ti – România

DE BUN~VOIE {I NESILI}I DE EXECUTORI Sistemul p`rea simplu [i infailibil. “Domnule, eu \]i dau acum un credit de 300.000 de dolari pentru cas`, iar tu peste doi ani \]i refinan]ezi ipoteca mai avantajos, pentru c` pre]ul casei va cre[te. E sigur”. A[a suna discursul servit multor americani nu tocmai \nst`ri]i de c`tre b`nci [i companiile de creditare \n urm` cu doi-trei ani. Teoretic, b`ncile nu aveau cum s` piard`: dac` omul nu-[i mai putea pl`ti ratele, era executat silit [i casa se vindea la un pre] mai bun. Dac` refinan]area era posibil`, banca mai tr`gea ni[te comisioane. Ce a urmat, [tim cu to]ii prea bine. T`v`lugul declan[at de creditele subprime ne scutur` [i pe noi. Acum, b`ncile americane [i cele române[ti se confrunt`, desigur la o scar` diferit`, cu spectrul unui val de execut`ri silite ale celor care nu mai pot pl`ti ratele. Atitudinile sunt, \ns`, diferite. |n SUA, institu]iile financiare lupt` din r`sputeri s` \mpiedice modificarea legisla]iei care propune p`suirea clien]ilor [i posibilitatea ca tribunalele specializate s` le poat` mic[ora valoarea ipotecii. Este o reac]ie logic`, pentru c` orice astfel de decizie ar antrena un val de reevalu`ri \n minus a activelor [i a[a sub]iri ale b`ncilor de peste Ocean. Prin urmare, \n SUA, institu]iile financiare merg pe mâna execut`rilor silite, convinse c` m`surile de stimulare a economiei vor readuce cre[terea pe pia]a imobiliar`. La noi, \ns`, b`ncile nu par deloc interesate s`-[i \ncarce portofoliile cu propriet`]i imobiliare a c`ror valoare este incert` \n cel mai bun caz [i, realist vorbind, sub valoarea ipotecat`. De aceea, sus]in prelungirea termenului de executare silit` de la 90 la 120 de zile, \n speran]a c` debitorii vor mai face rost de niscaiva bani pe parcurs. Poate chiar din salariile compensatorii dup` ce sunt concedia]i. |n plus, spectrul unor procese de ani de zile nu este \ncurajator pentru a trece la ac]iuni juridice radicale. La noi, ponderea r`u-platnicilor este \nc` mic` \n totalul creditelor, dar cre[te rapid, a[a c` b`ncile trebuie s` se preg`teasc` s` fie mai r`u, \nainte s` fie mai bine.

Telefon: +4021-206.06.83, 206.06.84, 206.06.85, 206.06.86, 206.06.87 Fax: +4021-335.34.74 E-mail: businessweek@bmg.ro; sales@bmg.ro www.bmg.ro Tipar: MASTER PRINT ISSN: 1842 - 1938

Gabriel Bårlig`, E DITOR

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

02 SUMAR 04

BUSINESS WEEK

{tirile pe care trebuie s` le [tii

PERSPECTIVE: Banca Na]ional`

a dat întotdeauna semnale de pruden]`, care au f`cut ca sistemul bancar s` ﬁe mai pu]in afectat de criz` decât în alte state europene 08

AGENDA BW

PE SCURT

INTERVIU: Magda Munteanu a vorbit cu Jean Constantinescu, pre[edintele Institutului Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i Folosirii Surselor de Energie (IRE)

Exist` indicii c` lan]ul de supermarketuri Prim`vara se preg`te[te de vânzare. S` ﬁe tot Mega Image cump`r`torul?

De[i vorbe[te de eﬁcientizare [i \nchideri de magazine, Octavian Radu anun]` investi]ii de 10 milioane de euro \n acest an

|nceputul anului a [ocat atât companiile, cât [i utilizatorii de rând prin explozia atacurilor informatice. Cine are de câ[tigat din acest fenomen? Produc`torii de antivirus

Distribuitorul de u[i de garaj Hormann România se bazeaz` pe servicii pentru a-[i men]ine cifra de afaceri la nivelul anului trecut

34 34

PAGINA 28

FOCUS

Ca s` nu vând` casele sau ma[inile împrumuta]ilor, b`ncile propun solu]ii: rescaden]`ri, ree[alon`ri sau amân`ri ale execut`rilor silite

BURS~: Fostul pre[edinte al BVB,

Septimiu Stoica, vrea s` lanseze o platform` alternativ` de tranzac]ionare care intr` \n concuren]` cu platformele BVB [i BMFMS

Boga]ii Rusiei au fost lovi]i în plin de criza economic`, care le-a redus sim]itor averile în ultimul an Managerii din telefonia mobil` s-au plâns la Barcelona de problemele economice, dar nu [i-au pierdut \ncrederea \n tehnologie

ANALIZ~

Cum saboteaz` industria bancar` eforturile de a p`stra oamenii \n casele lor Compania Amazon acoper` [i serviciile deﬁcitare ale partenerilor care vând pe site-ul s`u

BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

COMER}: |ntrucât vânz`rile globale scad, produc`torii din China au \nceput s` ]inteasc` consumatorii locali, amenin]ând multina]ionalele

SPORT: Plini de datorii, proprietarii

americani ai clubului Liverpool vor s` vând`. E o poveste tot mai des întâlnit` în fotbalul european

SOFTWARE: Marile companii de

software [i produse de comunica]ii v`d criza ﬁnanciar` ca pe o oportunitate pentru a câ[tiga cot` de pia]` 48

LEGISLA}IE: Calendarul m`ririi accizelor la ]ig`ri a fost modiﬁcat f`r` consultarea produc`torilor TEHNOLOGIE: Rivali din SUA [i

Asia lupt` pentru a îmbun`t`]i tehnologia litiu-ion. Ar trebui s` se implice [i guvernul american?

MARKETING: Coca-Cola [i Pepsi promoveaz` apa \mbuteliat`, dup` ce criza [i ecologia au stimulat consumul apei de la robinet

OPINII

BURS~

TEHNOLOGIE PENTRU TINE

IDEI: Când va trece România la economia bazat` pe cunoa[tere?

ILUSTRA}IE COPERT~: BRIAN STAUFFER

{I DAC~ NU PL~TIM?

BUSINESS WEEK PAGINI EDITATE DE GABRIEL BÂRLIG~

SETE DE CONCEDIERI LA COCA-COLA

Coca-Cola HBC România a anun] at, s`pt`mâna trecut`, c` va concedia \n acest an 110 angaja]i, dintre ace[tia 56 de marchandiseri [i operatori de date ﬁnanciare având posibilitatea s` se angajeze la furnizorii companiei. Compania va oferi angaja]ilor disponibiliza]i pachete compensatorii \n valoare de [apte pân` la zece salarii, \n conformitate cu prevederile contractului colectiv de munc`. CocaCola HBC România are circa 2.300 de angaja]i [i de]ine patru fabrici, la Ia[i, Ploie[ti, Timi[oara [i Vatra Dornei, dup` ce a \nchis anul trecut fabrica de la Oradea. Anul trecut, compania a \nregistrat o cre[tere a vânz`rilor cu 11%.

UE D~, DAR NU BAG~-N SAC

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

BUGETUL A TRECUT Dup` dezbaterea a 3.000 de amendamente aduse proiectului de buget pe 2009 de c`tre Partidul Na]ional Liberal [i UDMR, care au fost respinse pe band` rulant` de c`tre membrii coali]iei de guvernare, camerele reunite ale Parlamentului au votat cu 245 de voturi pentru, 63 \mpotriv` [i o ab]inere bugetul pe 2009 elaborat de Guvernul condus de Emil Boc. Proiectul de buget cuprinde o serie de m`suri pentru sus]inerea cre[terii economice [i este concentrat pe trei direc]ii: relansarea [i stimularea cre[terii economice; finan]area economiei [i cre[terea lichidit`]ilor; o serie de m`suri cu caracter social. Bugetul asigur`rilor sociale aferent sistemului public de pensii se ridic` la suma de 40,130 miliarde de lei, cheltuielile ajungând la 39,909 miliarde. Pentru asisten]a social` a celor afla]i \n [omaj se aloc` 1,454 de miliarde de lei, cheltuielile fiind estimate la 1,521 miliarde de lei. Pensia medie de asigur`ri sociale este estimat` la 678,2 lei, iar valoarea punctului de pensie urmeaz` s` creasc` la 718,4 lei la 1 aprilie 2009. O nou` cre[tere a acestuia este preconizat` pentru data de 1 octombrie când punctul de pensie va ajunge la 732,8 lei.

GUVERNUL ROMÅNIEI

Companiile române[ti pot solicita ajutor financiar din partea Uniunii Europene, cu condi]ia prezent`rii unor proiecte viabile de dezvoltare. Suma total` acordat` pentru sus]inerea companiilor \n 2009 [i 2010 este de 30 de miliarde de euro (câte 15 miliarde de euro \n fiecare an). “Banii da]i de Uniunea European`, \n special de Banca European` de Investi]ii, sunt destina]i sprijinirii investi]iilor \n domenii care ajut` la crearea de locuri de munc` [i la impulsionarea cererii pentru anumite servicii”, spune Ramona M`nescu, europarlamentar [i membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regional` din cadrul Parlamentului European. Potrivit europarlamentarului Daniel Dìanu, din România, pân` acum, doar Ford a cerut un astfel de ajutor financiar. Cum criza financiar` va afecta grav pia]a muncii din Europa, UE va aloca \n 2009 fonduri structurale de 60 de miliarde de euro, care finan]eaz` proiecte ce presupun integrarea pe pia]a muncii a [omerilor [i p`strarea locurilor de munc`.

{TIRILE PE CARE TREBUIE S~ LE {TII EUREKO FUZIONEAZ~ CU KD

Fondurile de pensii de pe Pilonul II ale Eureko (fosta Interamerican) [i KD Pensii vor fuziona, potrivit unui comunicat al Eureko Group. Fuziunea celor dou` fonduri de pensii va fi supus` aprob`rii de c`tre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Viitorul fond urmeaz` s` fie administrat de Eureko. În cazul \n care CSSPP va aproba fuziunea, KD va deveni al doilea fond care va fuziona cu Eureko, dup` Bancpost. În urm` cu 2 s`pt`mâni, CSSPP a dat aprobarea preliminar` pentru fuziunea dintre fondul Eureko [i cel al Bancpost. Fondul de pensii administrat de Eureko are \n momentul de fa]` 250.969 de participan]i activi, iar valoarea activelor nete este de 51 de milioane de lei, aflându-se pe locul 6 pe pia]a pensiilor private. Fuziunea cu Bancpost [i KD va aduce compania pe locul 5 din punctul de vedere al num`rului de participan]i activi [i \i va consolida pozi]ia din perspectiva activelor nete. Fondul de pensii al Bancpost are circa 23.500 de participan]i, \n timp ce fondul KD are mai pu]in de 7.000 de clien]i.

BCR, Raiffeisen, Bancpost, UniCredit [i Romexterra, nu au anun]at \nc` inten]ia de a face reduceri de personal.

DECOLARE MAI BUN~ CU 50%

Eurocopter România, subsidiara local` a Eurocopter Group, a realizat \n 2008 o cifr` de afaceri de 32 milioane euro, \n cre[tere cu 50% fa]` de anul precedent. Principalii factori care au contribuit la acest rezultat au fost cre[terea num`rului de elicoptere vândute [i a volumului serviciilor de \ntre]inere, reparare [i revizie general`. Ponderea serviciilor de mentenan]` reprezint` 30% din cifra total` de afaceri. În ciuda situa]iei economice instabile, Eurocopter România aﬁrm` c` are comenzi primite \n 2008 \n valoare de 54 milioane euro, comenzi ce urmeaz` a ﬁ livrate \n cursul acestui an. Anul trecut, Eurocopter România a livrat 8 aeronave noi [i a furnizat servicii de mentenan]` pentru 12 elicoptere.

PENSIILE AU FOND DE GARANTARE

Consiliul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a aprobat proiectul de Lege privind DISPONIBILIZ~RI BANCARE Fondul de garantare a pensiilor priFedera]ia Sindicatelor din Asigur`ri vate. Proiectul se afl` \n dezbatere [i B`nci (FSAB) estimeaz` c` public`, pân` pe 19 martie. Fondul aproximativ 30% dintre ofi]erii de va compensa pierderile participancredit din b`nci ar putea r`mâne ]ilor sau beneficiarilor la fondurile de f`r` loc de munc` \n primul sepensii, \n perioada de acumulare a mestru din 2009, din cauza crizei contribu]iilor [i dup` deschiderea economice. Dintre cele 20.000 de dreptului la pensie, numai dac` persoane angajate \n prezent \n administratorii de fonduri [i furnizorii b`nci direct \n vânzarea de credite, aproape 6.000 risc` s` r`mân` f`r` de pensii nu vor avea capacitatea de a-[i onora obliga]iile. Resurseloc de munc` pân` la sfâr[itul lunii le Fondului se vor iunie 2009, potrivit constitui din contribului Constantin Pa]iile ini]iale (echivalenraschiv, pre[edintele tul a 1% din capitalul FSAB, afiliat` la Carsocial, dar nu mai pu]in tel Alfa. Printre b`nde 50.000 euro), cile care au anun]at contribu]ii anuale, plus disponibiliz`ri, alte resurse. Banii vor dar [i reduceri ale fi investi]i \n titluri de num`rului agen]iilor era valoarea total` a stat, titluri emise de se num`r` Volksbank, datoriei externe brute a României la 31 decembrie institu]ii de credit cenCiti Bank [i OTP, 2008 trale, depozite, certipotrivit lui Paraschiv. Sursa: BNR ficate de depozit, sau În schimb, b`nci ca

“România ar fi avut \n prezent mai mul]i bani pentru educa]ie, cercetare, asisten]` social` [i drumuri, dac` fostul guvern ar fi impozitat corect economia” ministrul Finan]elor Publice, Gheorghe Pogea

instrumente financiare ale institu]iilor de credit din România. Proiectul va fi transmis Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Muncii, Ministerului Finan]elor [i Ministerului de Justi]ie, urmând a fi transmis apoi Parlamentului spre aprobare.

LEG~TURA DE GAZ

România [i Bulgaria au c`zut de acord s` \nceap` demersurile pentru o conexiune a re]elelor de gaze naturale \ntre ora[ele Giurgiu [i Ruse. Proiectul a fost discutat \n cadrul unei \ntâlniri la Sofia \ntre compania bulgar` Bulgartransgaz [i cea româneasc` Transgaz. Proiectul ar putea fi finan]at par]ial din fonduri europene. Studiul de fezabilitate urmeaz` s` fie finan]at de cele dou` companii, de[i costul acestuia nu este, deocamdat`, cunoscut. “Este o decizie strategic`, nu una de criz`”, a declarat directorul executiv al Bulgartransgaz, Angel Semerdzhiev, dup` ce a fost \ntrebat dac` acordul este o \ncercare de a preveni o nou` criz` a gazelor naturale, de tipul celei produse de conflictul dintre Rusia [i Ucraina \n luna ianuarie a acestui an. ê

Bulgarii [i romånii vor s`-[i dea måna ca s` scape de ru[i

72,49 miliarde euro

WINTERSHALL

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

BUSINESS WEEK

PERSPECTIVE IONU} VI{AN

POATE FI BNR UN GARANT AL REVENIRII ECONOMIEI? Banca Na]ional` a dat \ntotdeauna semnale de pruden]`, care au f`cut ca sistemul bancar s` ﬁe mai pu]in afectat de criz` decât \n alte state europene Guvernatorul B`ncii Na]ionale a României (BNR), Mugur Is`rescu, \ndemna s`pt`mâna trecut` b`ncile comerciale s` cumpere titluri de stat pentru a finan]a economia româneasc`. În acel moment, foarte mul]i anali[ti financiari au criticat un asemenea \ndemn, pe considerentul c` r`mân mai pu]ini bani pentru finan]area sectorului privat, care se afl` \ntr-o criz` de lichidit`]i \n acest moment. A[a s` fie oare? În situa]ia actual`, \n care exist` o diferen]` semnificativ` \ntre veniturile [i cheltuielile bugetare, finan]area nu se poate realiza decât \n dou` moduri: prin emisiune monetar` sau prin \mprumuturi de pe pia]a intern`, \n condi]iile \n care pia]a extern` este greu accesibil` pentru finan]are \n acest moment. “BNR nu dore[te s` se implice direct \n finan]area deficitului, pentru c` atunci ar alimenta anticip`rile infla]ioniste”, crede Bogdan Gl`van, conferen]iar universitar doctor al Universit`]ii Româno-Americane [i membru fondator al Centrului de Economie [i Libertate (ECOL). În consecin]`, BNR \ncearc` s` se foloseasc` de sistemul bancar drept intermediar - b`ncile comerciale cump`r` titluri de stat, iar ulterior vor dobândi refinan]are de la BNR, deoarece banca central` nu accept` ideea de cre[tere a ratei dobânzii. Ionu] Dumitru, economistul [ef al Raiffeissen Bank crede c` achizi]ionarea titlurilor de stat de c`tre b`ncile comerciale nu reduce finan]area pentru sectorul privat. “Dac` cump`r` titluri de stat, b`ncile pot ob]ine refinan]are de la BNR [i le pot tranzac]iona pe o pia]` secundar`”, spune el. “B`ncile pot da apoi mai multe credite sectorului privat”. Dac` la cele de mai sus ad`ug`m faptul c` titlurile de stat au grad de risc zero comparativ cu alte active, \ndemnul

BUSINESSWEEK I 3 MARTIE 2009

guvernatorului pare logic. În plus, sumele \ncasate pe titluri ajung la Ministerul Finan]elor, de unde sunt direc]iona]i \n economie. Statul are datorii de 8 miliarde de lei numai c`tre operatorii priva]i care au executat lucr`ri de infrastructur`. Consiliul de Administra]ie a BNR a decis \n ultima [edin]` s` reduc` dobânda de referin]` de la 10,25% la 10%, considerat` a fi o limit` acceptabil` pentru necesit`]ile b`ncilor [i stabilitatea economic`. Ar fi putut oare BNR s` scad` mai mult dobânzile? “Rata dobânzii trebuie s` reflecte cât mai \ndeaproape condi]iile de pe pia]a creditului”, crede Gl`van. Este clar c` o rat` artificial sc`zut` a dobânzii genereaz` inevitabil distorsiuni \n economie [i cel mai recent exemplu \n acest sens este politica monetara a Fed din perioada 2001-2003, care a contribuit la criza financiar` actual`. “O sc`dere mai mare a dobânzilor BNR ar fi creat o presiune mai mare asupra cursului de schimb, \n sensul deprecierii leului”, consider` Ionu] Dumitru. Rezervele minime obligatorii au r`mas, \ns`, constante la nivelul de 18% pentru lei [i 40% pentru valut`. Aceast` m`sur` poate fi corect`, pentru c` garanteaz` oarecum siguran]a economiei române[ti. “Desigur, bancherii sunt nemul]umi]i, ei doresc un

nivel mai redus al rezervelor, pentru a putea acorda mai multe credite [i pentru a ob]ine profituri mai mari”, consider` Gl`van. Dac` rezervele minime obligatorii \n lei ar sc`dea, ar genera presiuni importante asupra cursului, iar \n cazul \n care rezervele minime obligatorii \n valut` ar sc`dea, ar putea conduce la sc`derea rezervei valutare a BNR [i chiar la sc`derea ratingului de ]ar`. Cursul valutar este mai stabil \n ultima perioada variind undeva \ntre 4,2 [i 4,3 lei pentru un euro. Îns` estim`rile par a fi sumbre pentru viitor. “Cred c` vom asista la deprecierea leului, deoarece efectele crizei abia au \nceput s` se fac` sim]ite in România”, crede Bogdan Gl`van. Aceasta s-ar datora retragerii investitorilor c`tre active sigure denominate \n valutele puternice [i dificult`]ii finan]`rii cheltuielilor publice [i private. Statisticile BNR pentru anul 2008 ne arat` c` deficitul de cont curent a fost finan]at \n propor]ie de 53,5% prin investi]ii directe ale nereziden]ilor \n România. În aceste condi]ii, apare un mare semn de \ntrebare cu privire la ce se va \ntâmpla cu economia României la finele lui 2009, dac` ne gândim c` investi]iile str`ine directe vor fi la un nivel foarte redus, iar cele greenfield ar putea lipsi cu des`vâr[ire. ê

BUSINESS WEEK

CIFRE

FRÂN~ LA CUMP~R~TURILE SCUMPE De Gabriel Bårlig`

Ultimul trimestru al anului trecut a marcat \nceputul declinului pentru pia]a bunurilor de folosin]` \ndelungat`. Astfel, conform studiului GfK TEMAX România, vânz`rile de bunuri de folosin]` \ndelungat` au sc`zut \n trimestrul patru cu 6,3% fa]` de acela[i trimestru al anului 2007. Cel mai important declin l-au \nregistrat electrocasnicele mari. Au sc`zut, de asemenea, produsele electrocasnice mici, foto [i electronice. Pia]a terminalelor de telefonie mobil` a stagnat, \n timp ce sectorul IT a fost singurul care a \nregistrat cre[tere (+1,8%). Totu[i, pia]a bunurilor de folosin]` \ndelungat` a crescut anul trecut cu 11,5%, pân` la 2,47 miliarde de euro. Raportul GfK TEMAX, publicat la nivel interna]ional, are la baz` date de vânz`ri de la peste 190.000 de magazine din \ntreaga lume. Evolu]ia vânz`rilor trim. IV ‘08 / trim IV ‘07

mld. euro a fost valoarea pie]ei bunurilor de folosin]` \ndelungat` \n România \n anul 2008 Domeniu Electronice

Vânz`ri 2008 (mil. euro)

Evolu]ie 2008/2007

450

12,2%

22,6%

Electrocasnice mari

533

-2,7%

Electrocasnice mici

9,6%

872

29,5%

Telecomunica]ii

362

-4,5%

101

24,9%

2.475

11,5%

Foto

1,8

0 -0,6

-4 -8

2,47

-6,5 -6,3

-8

8,2

-8,6

-12 -16

-18,7

Birotic`

-20 Total

Electronice

Sursa: GfK TEMAX® România

Foto

Electrocasnice mari

Electrocasnice mici

Telecomunica]ii Birotic`

Total

Sursa: GfK TEMAX® România

AFACERILE S~PT~MÅNII CALENDAR CONCUREN}~ 24 februarie Consiliul Concuren]ei organizeaz` conferin]a “Criza economic` din perspectiva ajutorului de stat”. La eveniment particip` director general adjunct al Direc]iei Generale de Concuren]` a Comisiei Europene, Herbert Ungerer. MANAGEMENT 25 februarie Casa de avocatur` Nörr Stiefenhofer Lutz organizeaz` conferin]a “Managing Opportunities and Risks in 2009”, pe tema riscurilor la care sunt expuse companiile \n criza actual` [i a modalit`]ilor de evitare a acestora. LICITA}IE 25 februarie Autoritatea pentru Valoriﬁcarea Activelor Statului (AVAS) scoate la licita]ie birourile de]inute de Confex Interna]ional SA \n fosta cl`dire APACA, din Bd. Iuliu Maniu, nr. 7. ENERGIE 26-27 februarie EastEuro Link organizeaz` conferin]a SEE Energy 2009, care va aborda provoc`rile [i oportunit`]ile pie]ei de energie din Europa de Sud-Est. PRIVATIZARE 26 februarie Autoritatea pentru

BUSINESSWEEK l 3 MARTIE 2009

Valorificarea Activelor Statului ofer` spre vânzare, prin licita]ie cu strigare, un num`r de 4.111.800 ac] iuni, reprezentând 34,48% din capitalul social al MBM Construct 95 SA Bucure[ti, produc`tor de elemente din beton pentru construc]ii. LICITA}IE 26 februarie Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) organizeaz` o licita]ie public` pentru vânzarea unor active ale companiei URBIS SA Ro[iorii de Vede. SOFTWARE 26 februarie Genesys Distribu]ie [i Avocent organizeaz` o prezentare a solu]iilor IT Avocent pentru sectorul financiar-bancar [i de telecomunica]ii. FILM 26 februarie Reprezentanta Comunit`]ii franceze din Belgia la Bucure[ti organizeaz` o conferin]` de pres` cu ocazia Festivalului filmului belgian francofon la Bucure[ti. CONSTRUC}II 27 februarie Institutul Na]ional de Statistic` prezint` datele referitoare la autoriza]iile de construire eliberate pentru cl`diri \n ianuarie 2009.

PE SCURT

BUSINESS WEEK

Pagini editate de Gabriel Bårlig`

SCHIMBARE DE LIDER DE LA NEW YORK LA WASHINGTON Aten]ie, New York, Washington te ajunge din urm`! |n timp ce metropola cea mai populat` a Statelor Unite simte durerea de pe Wall-Street, cea de-a patra metropol`, Washington, abia dac` simte recesiunea. Site-ul Economy.com, al Moody’s, estimeaz` c` economia Washingtonului va cre[te cu 2,5% \ntre mijlocul anului 2008 [i mijlocul lui 2010, timp \n care economia New Yorkului va sc`dea cu 4,2%.

De[i pre[edintele Barack Obama a ales Denverul \n defavoarea Washingtonului pentru semnarea pachetului de stimulente de 787 miliarde de dolari, pe 17 februarie, localnicii se a[teapt` ca \n zona capitalei americane s` se adune fonduri consistente. “Numai \nt`rirea supravegherii economiei va aduce nenum`rate locuri de munc` noi”, a declarat Jill Landsman, purt`toare de cuvânt a Asocia]iei Agen]ilor Imobiliari din Virginia de Nord.

POVESTEA A DOU~ ORA{E (SUS) ILUSTRA}IE DE MAX MICELI

Guvernul [i serviciile profesionale sunt preponderente \n Washington, \n timp ce ﬁnan]ele reprezint` motorul New York-ului PROCENTUL DIN TOTALUL ECONOMIEI ZONEI METROPOLITANE WASHINGTON

WASHINGTON

20,1%

21,2%

NEW YORK

8,7%

21,9%

ACTIVIT~}I FINANCIARE

NEW YORK

14,6%

GUVERN SERVICII PROFESIONALE {I DE BUSINESS

* Inclusiv avocatura, contabilitatea, ingineria, arhitectura [i publicitatea Sursa: Estim`ri BW bazate pe datele furnizate de Biroul de Analiz` Economic` \n perioada 2003-2006

31,9%

Bancherii disponibiliza]i care vor renun]a la New York \n favoarea Washingtonului vor fi dezam`gi]i s` afle c` salariul anual maxim pentru un analist al Rezervei de Asigurare Federal` (FDIC) este de 180.000 dolari. Dar salariul poate fi mult mai mare la firmele de consultan]` care vor ajuta FDIC, Departamentul Trezoreriei [i alte agen]ii guvernamentale. Speciali[tii \n finan]e ai acestor firme pot scoate \n jur de 200 de dolari pe or`, arat` Andrew J. Reina, director \n cadrul cabinetului de consultan]` a riscului Ajilon Solutions. Contabilitatea, avocatura, ingineria, consultan]a [i alte firme angajeaz` zeci de mii de oameni \n zon` [i continu` s` se extind`. Cåt despre New York, perspectivele sunt sumbre. Finan]ele reprezint` 32% din produsul brut al regiunii. Disponibiliz`rile [i limitarea salarial` vor frâna vânz`rile la toate produsele, de la locuin]e la ma[ini. –Peter Coy / BW 3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

PE SCURT DE LA NEM}I VINE COMANDA Uzina Dacia de la Pite[ti \[i va majora temporar capacitatea de produc]ie, de la 1.085 la 1.200 de ma[ini pe zi. Vestea bun` are la baz` deblocarea, \n urma ini]ierii unui program de \nnoire a parcului auto, a pie]ei auto din Germania, de unde se estimeaz` comenzi de 30.000 de autoturisme \n urm`toarele dou` luni. Dup` ce \n ultimele patru luni Dacia a \ntrerupt produc]ia de mai multe ori, din cauza cererii foarte sc`zute pe plan interna]ional [i pe pia]a auto local`, angaja]ii au fost anun]a]i c` vor lucra \n perioada urm`toare \n trei zile de sâmb`t` (28 februarie, 14 [i 21 martie) pentru a acoperi majorarea produc]iei. La sfâr[itul lunii ianuarie, compania a decis s` nu re\nnoiasc` 300 de contracte de munc` temporare, dup` ce, la finele anului trecut, renun]ase la alte 620 de contracte pe perioad` determinat`.

PROTESTUL CHINEZESC

REAC}IE NUCLEAR~ |N LAN} Criza nu a ocolit institutele de cercetare din România. Unul dintre cele mai afectate fiind Institutul de Fizic` [i Inginerie Nuclear` (IFIN) “Horia Hulubei”. Directorul IFIN, Nicolae Zamfir, a declarat pentru Agerpres c` peste 300 de cercet`tori, tehnicieni [i angaja]i auxiliari urmeaz` s` fie concedia]i. |n plus, institutul va trece la \nghe]area salariilor, eliminarea bonusurilor, reducerea drastic` a achizi]iilor de materiale [i reducerea la jum`tate a cooper`rii interna]ionale. Pentru a se putea \ncadra \n buget, IFIN trebuie s`-[i reduc` cheltuielile cu o treime. Printre programele de colaborare afectate se num`r` participarea la experimentele derulate \n acceleratorul de particule CERN, de la grani]a franco-elve]ian`. Zamfir spune c` sper` ca guvernul s` revizuiasc` bugetul alocat cercet`rii nucleare, care poate aduce vizibilitate interna]ional` României. BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

Adu[i \n România de promisiunea unor salarii mai bune, zeci de muncitori chinezi au ajuns s` picheteze Ambasada Chinei la Bucure[ti, solicitând protec]ia \ntr-o problem` juridic` privind contractele de munc` pe care le au ace[tia cu angajatorii români. Muncitorii protestau \n ad`posturi improvizate, dar vremea rea de s`pt`mâna trecut` a determinat pompierii s` instaleze dou` corturi \n zon`, care pot ad`posti câte zece persoane. De asemenea, Crucea Ro[ie Român` a trimis 30 de voluntari, care asigur` primul ajutor premedical celor ce au nevoie. Ambasada Chinei afirm` c` num`rul muncitorilor implica]i \n litigii de munc` care s-au adresat reprezentan]ilor statului asiatic este \n jur de 1.000 de persoane, dintr-un total de aproximativ 3.000 de cet`]eni chinezi, care lucreaz` \n principal \n industria textil`, construc]ii, construc]ii navale [i agricultur`. Problemele au \nceput pentru lucr`torii chinezi din România \n octombrie, o dat` cu primele semne ale crizei economice, care a dus la sistarea unor lucr`ri [i la sc`derea salariilor. |n plus, exist` [i ne\n]elegeri \ntre firmele de intermediere chineze [i române. (DE SUS) RENAULT; MILS DRASTICH; CRUCEA RO{IE

BUSINESS WEEK

ASIGUR~RILE DE VIA}~ PRIND... VIA}~

PETROLUL }Â{NE{TE DIN NOU? De[i companiile petroliere sunt afectate \n prezent de pre]ul sc`zut al petrolului, perspectivele pe termen lung prev`d o nou` cre[tere a acestuia. “Era petrolului ieftin se apropie f`r` nici o \ndoial` de sfâr[it, pe m`sur` ce rezervele acumulate cu u[urin]` [i f`r` costuri mari se golesc treptat”, a declarat Ronald Stöferle, analist al sectorului petrolier la Erste Group. Anali[tii Erste Group se a[teapt` la o mi[care ascendent` mai lent` a pre]ului petrolului. Un nou trend ascendent va ap`rea de \ndat` ce se va observa o \mbun`t`]ire a perspectivelor economice globale. “Tocmai de aceea m` a[tept la un pre] mediu de 55 dolari/baril \n 2009, dar, de \ndat` ce se va instala o revenire economic` durabil`, pre]ul ar trebui s` urce la peste 70 de dolari”, a afirmat Stöferle. Totu[i, Erste Group se a[teapt` la o sc`dere a cererii cu aproximativ 1% \n 2009 [i 2010. Se preconizeaz`, de asemenea, o diminuare a ofertei \n afara OPEC cu aproape 0,6%, din cauza sc`derii produc]iei \n Rusia, Mexic [i Marea Nordului.

(DE SUS) DOMINIK GWAREK; STEVE WOODS

CE VOR FACE COMPANIILE DIBACE Solu]iile de criz` adoptate de marile companii interna]ionale indic` o diferen]` \ntre Europa [i SUA, potrivit raportului “Oportunit`]i pe timp de criz`”, elaborat de Ernst & Young. Astfel, companiile europene sunt mai dispuse decât cele din SUA s` ia \n calcul reducerea costurilor imobiliare [i cu tehnologia informa]iei, decât reducerea costurilor directe sau indirecte cu angaja]ii. |n acela[i timp, 80% din cele aproximativ 350 de companii participante la studiu au \ntreprins deja o analiz` privind eficientizarea costurilor, circa dou` treimi au ini]iat un program de reducere a personalului [i mai mult de jum`tate au ra]ionalizat cheltuielile IT. Pentru a face rost de lichidit`]i \n perioada urm`toare, 40% din companiile globale [i 53% din cele europene au afirmat c` se gåndesc la vânzarea activit`]ilor care nu sunt de baz` sau sunt neperformante, iar 31% din totalul companiilor participante spun c` au \n vedere relocarea opera]iunilor \n regiuni cu costuri mai reduse.

Criza nu e \nc` evident` \n bilan]urile asigur`torilor. Pia]a a crescut \n 2008 cu 22,40% fa]` de 2007, volumul primelor brute subscrise fiind de peste 8,7 miliarde de lei. Exprimat` \n euro, cre[terea este de numai 10,92%. Volumul primelor din asigur`ri generale a fost de peste 6,9 miliarde lei, \n cre[tere cu 21,96% fa]` de 2007. Asigur`rile de via]` au generat prime \n valoare de peste 1,7 miliarde lei, reprezentând 20,5% din totalul pie]ei. {i anul trecut, ca [i \n 2007, asigur`rile de via]` au avansat mai rapid decât cele generale, respectiv cu 24,11%. În 2008, primele trei societ`]i dup` primele subscrise pe segmentul asigur`rilor generale sunt Allianz, Omniasig [i Astra, fa]` de 2007, când pe locul trei era BCR Asigur`ri. Pe segmentul asigur`rilor de via]`, primii trei \n 2008 au fost ING, AIG Life [i BCR Asigur`ri de Via]`. În 2007, pe locul trei se clasa Asiban.

TOP 5 COMPANII DE ASIGUR~RI GENERALE COMPANIA

COTA DE PIA}~ (%)

ALLIANZ

18,31

OMNIASIG

17,28

ASTRA

9,27

ASIROM

8,12

BCR ASIGUR~RI

7,78

TOP 5 COMPANII DE ASIGUR~RI DE VIA}~ COMPANIA

COTA DE PIA}~ (%)

ING

33,61

AIG LIFE

15,90

BCR ASIGUR~RI DE VIA}~

8,90

ASIBAN

6,02

AVIVA

Sursa: Comisia de Supraveghere a Asigur`rilor

3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

BUSINESS WEEK

INTERVIU

de MAGDA MUNTEANU

SORIN STANA / VISTA

JEAN CONSTANTINESCU, PRE{EDINTELE INSTITUTULUI NA}IONAL ROMÂN PENTRU STUDIUL AMENAJ~RII {I FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE (IRE) Fostul [ef al Transelectrica este convins c` privatizarea rapid` a complexurilor energetice de la Rovinari, Turceni [i Craiova [i renegocierea proiectului nuclear de la Cernavod` sunt doar o parte dintre m`surile-cheie pe care autorit`]ile ar trebui s` le ia \n calcul pe termen scurt. Oprirea “campionului” energetic na]ional era necesar`, \n opinia sa, dar acum guvernul este for]at s` fac` o analiz` foarte serioas` a op]iunilor strategice pe care le are [i s` ia urgent câteva decizii anticriz`.

MAGDA MUNTEANU

Ce p`rere ave]i despre decizia autorit`]ilor de a renun]a la Compania Energetic` Na]ional`? JEAN CONSTANTINESCU

Mi se pare o decizie \n]eleapt`. Cu acest prilej se termin` cu “marea p`c`leal`”, menit` s` mascheze patru ani de nerealiz`ri. S-a spus c` o companie na]ional` ar fi puternic` \n regiune, c` ar determina o expansiune \n regiune, ar putea face mari investi]ii [i ar ap`ra interesele României. În realitate, expansiunea nu se poate face decât de o entitate eficient`, iar aceast` companie, care ar fi strâns la gr`mad` active ineficiente, nu ar fi \ndeplinit aceast` condi]ie minim`. Care crede]i c` ar fi fost consecin]ele dac` acest “campion” na]ional ar fi devenit opera]ional? Efectele ar fi fost foarte nepl`cute, mai ales \n aceast` perioad` de criz`. În primul rând, u[ile b`ncilor, \nchise \n fa]a acestei companii de stat, ar fi blocat toate proiectele de retehnologizare [i de \ndeplinire a condi]iilor de mediu. O alt` consecin]` ar fi fost o subminare aproape mortal` a pie]ei energiei [i a

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

16 operatorului de pia]` OPCOM, \n special pentru c` o mare parte a energiei nu ar mai fi trecut prin pia]`. Cât timp furnizorii Electrica sunt \n interiorul companiei care de]ine produc`torii cei mai ieftini, energia trece direct [i netransparent la ace[tia. În al treilea rând, s-ar fi g`sit porti]e pentru continuarea acelor contracte preferen]iale, având \n vedere c` cea mai ieftin` energie din România este produs` de Hidroelectrica, Turceni [i Rovinari. O lovitur` grea ar fi primit-o [i societ`]ile r`mase \n afar`, care sunt toate perdante [i cu costuri mari. Nici pentru consumator nu ar fi fost bine, pentru c` aceast` societate ar fi dominat pia]a. S-ar fi putut crea un sistem similar celui din Bulgaria? Bulgaria a apelat la o oarecare reconcentrare, \ns` nu este modelul bun de urmat. Ideea bulgarilor era s` uneasc` transportatorul de energie, echivalentul Transelectrica, cu cele mai eficiente unit`]i de producere. În domeniul energiei electrice, Bulgaria nu a avut o politic` \n]eleapt`. Ei au pornit cu o politic` energetic` strâmb`, spre deosebire de România, care a avut cea mai de[teapt` politic` dintre ]`rile foste socialiste \n domeniul energiei electrice. Noi am avut o reform` care permite pia]`, concuren]` [i care nu permite dominare. Am permis o privatizare inteligent`, adic` \n unit`]i mici. E foarte periculos s` privatizezi unit`]i mari, care devin monopoluri, cum s-a \ntâmplat \n sectorul gazelor, unde separarea [i privatizarea s-au f`cut \n unit`]i mari, cu consecin]ele de rigoare. Aici noi am avut grij` ca structura s` fie cu unit`]i mici care, la privatizare, s` nu creeze pericole. În Bulgaria nu s-a \ntâmplat lucrul acesta. Ei nu au separat re]eaua de transport de restul sistemului [i practic Bulgaria, la doi ani de la intrarea \n Uniunea European`, nu \ndepline[te angajamentul pe care [i l-a luat. Nu are o pia]a a energiei electrice [i, prin urmare, s-ar putea s`-i vin` foarte repede un infringement din partea UE. Care ar fi modelul pe care România ar trebui s`-l urmeze? Cel mai bun model, care ne-a inspirat acum 10 ani, este modelul nordic. Acolo e cea mai eficient` pia]`, cele mai reduse pre]uri [i cea mai sustenabil` industrie a energiei electrice a Europei. Modele foarte interesante exist` [i \n Olanda, Anglia sau Spania. Dac` renun]`m la “campion”, care este solu]ia? Situa]ia poate deveni dramatic` pentru c` sunt foarte mari \ntârzieri legate de investi]iile ce trebuie f`cute \n cele trei complexuri energetice. Vine repede termenul limit` pentru plata emisiilor, iar tehnologiile de acolo trebuie practic \nlocuite. Trebuie s` \n]elegem c` nu putem rezolva situa]ia f`r` investi]ii private. Statul nu are for]` s` pun` la dispozi]ie fondurile necesare, iar o companie de stat este incapabil` s` investeasc` masiv \n complexuri, \n condi]iile actuale. Trebuie s` debloc`m privatizarea complexurilor care a stopat, \n ultim` instan]`, investi]ia privat`. Reforma României, \nceput` acum 10 ani, a avut ni[te etape de privatizare. Dar s-a oprit la \nceput de tot, când s-au privatizat câteva distribu]ii. Dar toate centralele electrice sunt acum de stat.

Reforma \n sine este un nonsens dac` men]inem produc`tori de stat pentru c` reforma viza crearea unei pie]e concuren]iale, iar competitorii, având to]i acela[i st`pân, nu pot s` concureze \ntre ei firesc. Practic, reforma nu a fost consumat`, iar pia]a nu este credibil` atâta vreme cât nu exist` produc`tori priva]i. Ce solu]ii concrete propune]i? Trebuie s` se treac` rapid la privatizarea produc`torilor, cât \nc` mai au c`utare. În felul acesta pot veni banii de care avem nevoie. Nu conteaz` atât de mult pre]ul ob]inut. Evident c`, \n condi]iile de criz`, poate nu sunt cele mai bune pre]uri. Vom avea \ns` garan]ia c` ni[te miliarde de euro vor fi investite \n retehnologizare. Asta \nseamn` locuri de munc`, [ansa de a evita o criz` a energiei [i cre[terea ratingului României. Pentru c` o investi]ie privat`, \n condi]iile actuale grele, ar cre[te ratingul ]`rii. Complexurile \nc` sunt interesante pentru investitorii strategici. Nu avem alt` [ans`. Este o prostie s` te gânde[ti s` le privatizezi prin burs`, din multe puncte de vedere: bursa este pr`bu[it` [i nu se privatizeaz` la burs` companii din domeniul concuren]ial. S-a privatizat la burs` Transelectrica, care nu e din domeniul concuren]ial; e monopol natural, reglementat de ANRE, iar proprietarii sunt foarte mul]i [i nu creeaz` nici un pericol. Dac`, \ns`, s-ar fi privatizat Transelectrica cu un investitor strategic, monopolul pe care acest investitor l-ar fi de]inut ar fi fost foarte periculos. Îns` n-ai nici o team` \ntr-un domeniu concuren]ial, cum este cazul unei termocentrale, care nu domin` pia]a [i trebuie s` lupte. Ce m`suri crede]i c` ar trebui luate pentru cele trei complexuri energetice de la Rovinari, Turceni [i Craiova? Ar trebui demarat rapid procesul de privatizare. Turceni a fost, de altfel, \ntr-un stadiu destul de avansat de privatizare. În 2004, avea toate studiile efectuate pentru privatizare, cu bani de la Uniunea European`. Ultima a fost preg`tit` Craiova, anul trecut. Dac` nu ne gr`bim, risc` \ns` s` nu mai fie interesante. Împreun`, cele trei complexuri produc 30% din energia ]`rii. Dac` vor fi scoase din uz, nici nu vreau s` m` gândesc ce urm`ri grave vor fi. Capacitatea bugetului public de a oferi banii pentru retehnologizarea lor este nul` \n momentul acesta de criz`. Bani din fonduri proprii nu au, iar b`ncile nu le ofer` finan]are. Crede]i c` proiectele private nou anun]ate ar avea capacitatea s` \nlocuiasc` produc]ia celor trei complexuri? Nu \n totalitate. Proiectele private \nlocuiesc alte capacit`]i care produc 30% din energia ]`rii, capacit`]i care sunt total neperformante. Proiectele private au ap`rut \n acele zone unde Termoelectrica a vândut practic amplasamente, pentru c` centralele pe care le avea sunt atât de ineficiente, \ncât nu

STATUL NU ARE FOR}~ S~ PUN~ LA DISPOZI}IE FONDURILE NECESARE, IAR O COMPANIE DE STAT ESTE INCAPABIL~ S~ INVESTEASC~ MASIV |N COMPLEXURILE ENERGETICE, |N CONDI}IILE ACTUALE

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

BUSINESS WEEK

17 merit` nici m`car considerate. Practic, acele proiecte noi nu ar face decât s` acopere aceste centrale absolut ineficiente. Este cazul centralelor de la Br`ila, Doice[ti, Borze[ti. Ele rezolv` \ns` numai o anumit` parte a sistemului, care se afl` \n stare critic`. România are, de altfel, trei situa]ii diferite referitor la produc]ia de energie. Avem zona celor trei complexuri, cu energie \nc` competitiv` [i care ar mai putea func]iona \nc` 5-6 ani dac` se investesc aproximativ 1,5 miliarde euro \n mediu [i reabilitare. În acest timp, \n cadrul complexurilor, un investitor strategic ar putea realiza unit`]ile pe tehnologii noi asftel \ncât, dup` 4-5 ani, e[alonat, unit`]ile existente s` lase loc celor noi. A doua zon` este mai gri, este la limita eficien]ei, care are o pondere de maximum 7% din produc]ia total` de energie a ]`rii. Este cazul celor dou` centrale pe huil` din Valea Jiului: Deva [i Paro[eni. Aici situa]ia e foarte complex` social. Restul termocentralelor este \ntr-o stare jalnic`. Trebuie \nlocuite [i din cauza aceasta Termoelectrica a decis s` vând` amplasamentele. Ce [anse crede]i c` are proiectul unit`]ilor nucleare 3 [i 4 de la Cernavod`? Din p`cate nu are nici o [ans` \n structura actual`. Guvernul precedent a f`cut o gre[eal` enorm` când a renegociat acest proiect. În prima formul`, lucrurile ar fi evoluat rapid [i proiectul intra deja \n faza de construc]ie. Statul de]inea ceva care corespundea lucr`rilor existente acolo. Mai ales \n condi]iile de criz` financiar`, asta ar fi fost cea mai de[teapt` solu]ie. În a doua formul`, \n care statul este majoritar \n cadrul proiectului nuclear, este un dezastru. Este foarte greu de crezut c` statul va putea s` ob]in` sau s` garanteze pentru Nuclearelectrica sumele la care s-a angajat acolo ca s` aib` 51%. Nevoia de bani este uria[` \n momentul de fa]`, iar condi]iile de acces la bani sunt foarte dificile. Observa]i numai cât de greu este s` ob]in` un credit de 200 de milioane de euro pentru reabilitarea termic` a locuin]elor, ca s` nu mai vorbim despre câteva miliarde de euro. Guvernul actual ar trebui s` pun` \n prim plan, ca m`sur` anti-criz`, renegocierea proiectului unit`]ilor 3 [i 4 de la Cernavod`. Cred c` ar trebui s` se revin` la formula ini]ial`, \n condi]iile \n care investitorii ar fi de acord s`-[i p`streze procentele de atunci. Asta ar \nsemna c` putem avea acces la multe sute de milioane de euro.

KIRIL HAVEZOV

Cât de realizabil` este cea de-a doua central` nuclear`? Proiectul nuclear care ar urma s` fie localizat \n Transilvania continu`. S-au inventariat peste 180 de amplasamente, dintre care se vor selecta 50. Este foarte neclar ce se va \ntâmpla. În ce direc]ie crede]i c` ar trebui orientat` strategia na]ional` \n domeniul energetic? Sunt multe critici care pot fi aduse actualei strategii. Una este rediscutarea [i sprijinirea co-gener`rii. |n urma schimb`rilor de pia]` [i de tehnologie, vechile paradigme trebuie schimbate: de la mare s` mergem la mic, de la concentrare la dispersare. Conceptul de centrale electrice dispersate a devenit element de strategie fundamental \n Occident de vreo 15 ani. În Europa de Vest, mai mult de o treime din tot ce se construie[te este distribuit \n unit`]i mici.

În ultimii 20 de ani, au avut loc dou` tendin]e esen]iale: tehnologia nu mai e caracterizat` de efectul de scar`, cum era \n prima jum`tate a secolului XX, când se considera c` e[ti cu atât mai eficient cu cât produci la o scar` cât mai mare, \n centrale mai mari de 300 MW. Noua tehnologie, chiar dac` este de dimensiune mic`, de pân` la 30 MW, ofer` acela[i randament. Atunci nu mai merit` s` folose[ti tehnologie la scar` mare, pentru c` ai multe cheltuieli adi]ionale, fixe, care nu exist` la cele mici. În strategia na]ional` ar fi trebuit s` se dea un mesaj foarte clar, c` unit`]ile mici vor fi sprijinite. Aceste unit`]i mici includ [i co-generarea, [i cele din surse alternative. A doua tendin]` e legat` de aspectul pie]ei. Unit`]ile mici sunt \n mediul lor \ntr-o pia]` concuren]ial`. Fiind mici, pot fi instalate foarte aproape de consumatori, evitând costurile legate de transport, [i \[i pot valorifica foarte u[or excedentele [i deficitele fa]` de pia]`, pentru c` leg`turile lor cu sistemul nu necesit` conexiuni foarte scumpe. Sunt foarte flexibile fa]` de pia]`. Co-generarea este absolut de recomandat pentru condi]iile actuale ale României, \ns` trebuie sprijinit`, pentru c` func]ioneaz` doar jum`tate din an. Are, deci, cheltuieli fixe raportate la produc]ie mai mari, care ar putea fi spijinite de stat. Ce propuneri concrete ave]i pentru autorit`]i? Guvernul ar trebui s` fac` o analiz` foarte serioas` a op]iunilor strategice pe care le are [i s` ia ni[te m`suri anti-criz`, pe termen foarte scurt. Între aceste m`suri de urgen]` ar intra demararea privatiz`rii, preg`tit` \ns` foarte transparent. Ar trebui s` termine privatizarea distribu]iei, care este \n general atractiv`, iar apoi s` continue cu centralele, care devin [i mai interesante pentru investitori. ê

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

21 22 24 26 27

Octavian Radu nu se opre[te din investi]ii Debutul virusat al anului 2009 Hormann trånte[te u[a \n nas crizei Miliardarii ru[i, lovi]i la portofel Congresul de la Barcelona d` speran]e telefoniei mobile

FOCUS

O MEGA AFACERE DE PRIM~VAR~ Exist` indicii c` lan]ul de supermarketuri Prim`vara se preg`te[te de vânzare. S` ﬁe tot Mega Image cump`r`torul?

Dac` anul trecut Ion Avram, proprietarul celor nou` magazine Prim`vara, r`spundea cu un “nu” foarte ferm la \ntrebarea legat` de o posibil` vânzare a re]elei pe care o conduce, \ntre timp lucrurile s-au mai schimbat. “Nu putem spune c` re]eaua nu e de vânzare. Depinde de ofert` [i dac` apare o ofert` de nerefuzat”, a declarat pentru BusinessWeek Romånia Ion Avram, evitând s` nominalizeze vreun posibil cump`r`tor. Subliniaz` \ns` c` businessul s`u “merge bine” [i, ca orice astfel de afacere, lan]ul Prim`vara atrage investitori. Mai mult, Avram spune c` se simte “sub lup`”, evaluat permanent de poten]ialii investitori, a[a c` \n orice moment se a[teapt` s` apar` oferte de preluare. Cel mai probabil ofertele au ap`rut, dar fie

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

nu s-au concretizat pân` acum, fie nu au fost “de nerefuzat”. Cel mai constant pe]itor r`mâne se pare Mega Image, controlat de grupul belgian Delhaize. Surse din pia]` au declarat pentru BusinessWeek România c`, \n mai pu]in de o lun`, reprezentan]ii Mega Image vor semna cu antreprenorul român acordul de preluare a celor nou` unit`]i Prim`vara. “Reprezentan]ii Mega Image negociaz` deja chiria pentru un spa]iu \n care se afl` unul dintre magazinele Prim`vara”, sus]in sursele mai sus citate. Cu toate c` recunosc faptul c` sunt dispu[i s` vând`, reprezentan]ii Can Serv, compania care opereaz` re]eaua Prim`vara, infirm` faptul c` sunt \n tratative cu Mega Image, amintind doar de existen]a unor discu]ii care au avut \ntr-adev`r loc \ntre cele dou` companii.

MEGA MOTIVE

Motive ca tranzac]ia s` fie posibil` sunt suficiente. În primul rând, reprezentan]ii Mega Image au declarat tot timpul c` sunt deschi[i la noi achizi]ii [i oportunit`]i, lucru demonstrat [i anul trecut, când au pl`tit 18,6 milioane euro pentru lan]ul de magazine La Fourmi, cu suprafe]e cuprinse \ntre 350 [i 500 metri p`tra]i. La Fourmi a fost prima re]ea de supermarketuri deschis` \n Bucure[ti, \n urm` cu peste 16 ani. În 2005, fondul privat de investi]ii de origine greac` Global Finance a achizi]ionat aproape 90% din ac]iuni, pe care le-a vândut apoi integral c`tre Mega Image. Rebrandingul fostelor magazine La Fourmi va costa aproximativ circa 3,5 milioane euro [i urmeaz` s` fie terminat \n anul acesta. Mega Image este \n prezent cea mai extins` re]ea de pe segmentul supermarketurilor,

MEGA IMAGE

De Corina Coman

FOCUS

000

Belgienii de la Delhaize par s` nu se mai opreasc` din achizi]ii

num`rând 40 de unit`]i. Pentru 2009, oficialii companiei au anun]at o expansiune la fel de activ` ca \n anii preceden]i, având \n plan deschiderea a opt magazine noi, toate \n Capital`. Investi]ia medie pentru un astfel de magazin se situeaz` \n jurul valorii de un milion de euro. Expansiunea retailerului belgian se va concentra, deci, tot pe pia]a bucure[tean`, unde se afl` [i patru din supermarketurile Prim`vara, ceea ce ar putea constitui un plus pentru \ncheierea tranzac]iei dintre cele dou` companii. Raluca Pavel, directorul de marketing al Mega Image spune c`, pe termen lung, vede un mare poten]ial pentru extinderea \n Bucure[ti a re]elei pe care o reprezint`, \ntrucât momentan acoper` doar 55% din popula]ia Capitalei. Raluca Pavel a refuzat s` comenteze

spunând c` re]eaua va fi dezvoltat` doar posibila achizi]ie a lan]ului Prim`vara, \n m`sura \n care vor “ap`rea oportudar a ]inut s` precizeze c` “Mega Image nit`]i” \n acest sens, astfel de investi]ii este o companie foarte flexibil`, care ia nefiind \n momentul de fa]` un obiectiv \n calcul toate oportunit`]ile ce duc la primordial. atingerea strategiei propuse”. De asemenea, nu este exclus` nici variPe lâng` Bucure[ti, Mega Image anta \nchiderii sau reloc`rii vreunui magavizeaz` pe termen mediu [i extinderea zin, \n contextul \nr`ut`]irii \n ora[ele al`turate, un situa]iei economice actuale. alt plus pentru Can Serv. Avram sus]ine c` afacerile Dou` unit`]i Prim`vara din retail nu au fost afectate se afl` \n Pite[ti (foarde criz` [i chiar a \nregiste aproape deci de trat cre[teri ale vânz`rilor Bucure[ti), unul \n Ploie[ti \n luna ianuarie comparativ (unde este prezent [i cu perioada similar` din Mega Image) [i câte unul 2009, \n timp ce aproape \n Craiova [i Gala]i. to]i concuren]ii s`i au dePe de alt` parte, Ion este valoarea afaceclarat c`, pe final de 2008, Avram nu a avansat rilor generate \n 2008 au observat o stagnare [i vreun plan concret pentru de supermarketurile chiar o sc`dere a volumelor extinderea businessului Prim`vara comercializate. Prim`vara anul acesta,

35 mil. euro

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

20 CRIZA ADUCE TRANZAC}IILE

Supermarketurile vor avea de luptat din greu cu discounterii \n acest an

pân` când valoarea diferitelor businessuri va sc`dea [i mai mult. “Afaceri care valorau de exemplu o sut` de milioane de euro la \nceputul anului trecut au sc`zut acum la câteva zeci de milioane de euro”, spune Enescu, demonstrând impactul crizei asupra valorii de pia]` a unei afaceri. Prin urmare mul]i ar vrea s` vând`, doar c` acum nu prea mai au cui. Chiar [i Ion Avram recunoa[te c` \n ultima perioad` nu a mai avut oferte “concrete” de preluare a businessului. Criza a transformat \n minusuri plusurile de alt`dat`. Exist` foarte multe companii de retail care s-au bazat pe cre[terea pie]ei imobiliare, trecându-[i \n proprietate numeroase terenuri sau spa]ii care acum sunt foarte greu de tranzac]ionat, din cauza blocajului din acest sector. Enescu poveste[te cum VALOARE (MIL. EURO) unul dintre clien]ii s`i nu a putut s`-[i vând` 55 magazinele pe care le avea \n proprieta18,6 te pentru c` acestea valorau de trei ori mai 8 mult decât afacerea \n sine, iar cump`r`torul a decis s` achizi]ioneze

TOP TREI TRANZAC}II |N RETAIL RE}EA ACHIZI}IONAT~

MAGAZINE

Carrrefour

Artima

Mega Image

La Fourmi

Proﬁ Rom Food

Albinu]a

CUMP~R~TOR

Sursa: BusinessWeek Romånia

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

doar businessul, renun]ând la spa]ii. Exist` \ns` [i cazuri fericite \n care antreprenorii \[i pot sus]ine afacerile din retail cu lichidit`]i provenite din afaceri s`n`toase, din alte domenii mai pu]in afectate de criz`. Teoria aceasta nu prea este valabil` \n cazul Can Serv care are [i afaceri \n domeniul imobiliar, una dintre pie]ele lovite puternic de criz`. Vânzarea Prim`vara ar veni, prin urmare, la momentul oportun. Pentru a stabilii valoarea unei tranzac]ii se iau \n calcul multiplicatori ai cifrei de afaceri sau ai profitului, calculânduse cât cash poate genera o afacere pe o perioad` de cinci-opt ani. În prezent, a sc`zut [i valoarea acestor multiplicatori, date fiind condi]iile incerte din pia]`. Magazinele Prim`vara au \nregistrat \n 2008 o cifr` de afaceri de 35 milioane de euro, dar reprezentan]ii companiei se feresc s` fac` estim`ri privind evolu]ia pentru anul \n curs. Ace[tia au precizat doar c` se a[teapt` ca vânz`rile s` creasc` \n cazul \n care criza nu se va adânci, altfel este luat` \n calcul [i o posibil` sc`dere. R`mâne de v`zut dac` [i cei de la Mega Image cred \n valoarea ad`ugat` pe care achizi]ia Prim`vara ar putea-o genera pe mai departe [i dac` ei vor fi cei c`rora Ion Avram le va spune “da”. ê

G’MARKET

Antreprenorul român crede c` nu apartenen]a unui lan] de retail la o multina]ional` sau la o companie local` poate face diferen]a \n ceea ce prive[te gestionarea problemelor aduse de criz`, ci doar managementul specific. În cazul Prim`vara, acest management ar putea lua decizia de vânzare. Sau decizia a fost luat` deja, dar cererea a sc`zut? R`spunsul pare s` vin` tot de la proprietarul Can Serv care spune c` oferta raportat` la dimensiunea cererii conteaz` \n luarea unei astfel de decizii, nu condi]iile din pia]`, referindu-se desigur la vremurile deloc prietenoase prin care trecem. {i totu[i criza poate influen]a mult mai mult decât pare la prima vedere condi]iile \n care se vor desf`[ura tranzac]iile din pia]a de retail [i nu numai. Daniel Enescu, unul dintre partenerii companiei de cercetare de marketing Daedalus Consulting, este de p`rere c` noile condi]ii din zona de retail le va aduce mult mai multe probleme antreprenorilor români care nu prea dispun de numerar, elementul cheie \n sus]inerea unui business al zilelor noastre. Criza a stopat [i cre[terea vânz`rilor din retail, iar companiile vor fi nevoite s`-[i majoreze capitalul circulant. Cei care nu vor reu[i s` fac` acest lucru au \n viziunea lui Daniel Enescu dou` op]iuni: vânzarea sau falimentul. Din p`cate crede el, cump`r`torii nu se mai gr`besc \n momentul acesta s` cumpere, ci to]i vor s` mai a[tepte câteva luni,

FOCUS

INVESTI}II CONTRA CURENTULUI De[i vorbe[te de eﬁcientizare [i închideri de magazine, Octavian Radu anun]` investi]ii de 10 milioane de euro în acest an De Raluca Com`nescu

VISTA

Pentru Octavian Radu, pre[edintele [i fondatorul RTC Holding, criza \nseamn`, printre altele, c` nu mai poate face lucruri “de pl`cere”. Pe de alt` parte, este o ocazie perfect` pentru eficientizarea afacerilor unui grup care s-a extins \n foarte multe direc]ii \n ultimii ani. Cu toate c` este un fan al cre[terii eficien]ei, Radu a recunoscut c`, din cauza altor priorit`]i, investi]iile \n aceast` zon` nu au fost pe primul loc, dar perioada de criz` este un moment mai mult decât favorabil pentru ele. A[a c` se vede nevoit s` renun]e la proiecte care nu aduc profit. “Am renun]at s` mai facem Diverta Magazin, pe care \l ofeream pe gratis. Ne pl`cea, dar nu ne mai permitem s` \l facem”, a declarat Radu. Dar asta nu \nseamn` c` se va opri din investit. “Sunt investi]ii pe care le-am oprit, investi]ii pe care le continui [i investi]ii pe care le planific”, a declarat Octavian Radu s`pt`mâna trecut`, la inaugurarea unei noi investi]ii de peste 3 milioane de euro \n ceea ce el nume[te “cel mai modern depozit de papet`rie din România”. |n urm`toarele trei s`pt`mâni, RTC va anun]a alte trei noi investi]ii. Potrivit lui Radu, dou` dintre acestea sunt investi]ii pe ni[e noi, iar cea de-a treia este \ntr-un domeniu \n care grupul are deja activit`]i. El a precizat doar c` foarte curând va face public numele unei re]ele de magazine pe care o va prelua, iar valoarea total` a investi]iilor din acest an este de aproximativ 10 milioane de euro. RTC Holding are \n prezent opt divizii principale: Diverta - retail de carte, jocuri video, muzic`, film, IT [i papet`rie, Proffice

- distribu]ie de produse pentru birou [i IT, Sistec&ProCA - furnizor de solu]ii [i servicii IT [i distribu]ie IT), Rafar - retail haine, \nc`l]`minte [i accesorii \n franciz`), Flaro (produc]ie subansamble de plastic, mobilier [i produse de birou), Rimobi - dezvoltare de proiecte imobiliare, TCE - curierat, Sebra - francize de cafenele. Deschis \n decembrie 2008, depozitul de papet`rie este situat \n Chitila, are o suprafa]` total` de 10.000 de metri p`tra]i [i dispune de benzi transportoare de marf` \n lungime total` de 2.000 de metri, rafturi de depozitare cu capacitate de 25.000 de loca]ii [i sisteme de sortare [i consolidare a coletelor. Din cele trei milioane investite, aproape o jum`tate de milion a fost investit doar \n software. “Acest depozit este ca visul unui copil maFinan]area pentru noile investi]ii este realizat` re. Este foarte interesant s` vezi cum o de RTC prin intermediul creditelor bancare, iau cutiile pe band`”, “pentru c` resursele proprii s-au cam terminat” a declarat Radu.

Ob]inerea finan]`rii pentru noile proiecte este realizat` de RTC \n prezent prin credite bancare, “pentru c` resursele proprii s-au cam terminat”, dup` cum afirm` Radu. El se declar`, \ns`, mult mai pu]in entuziasmat de noi investi]ii decât \n anii trecu]i, spunând c` “nu mai sunt investi]ii pe care s` mi le doresc”. |n ceea ce prive[te eforturile de eficientizare, RTC va trece la \nchiderea unor magazine care nu sunt profitabile, pentru c` “la ora actual` sunt prea multe magazine \n lume [i \n România”. |n prezent, zece magazine Diverta din totalul de 78 din re]eaua care acoper` 41 de ora[e din România, merg \n pierdere, dintre care cinci sunt \ntr-o situa]ie extrem de dificil`. |n aceea[i situa]ie “dureroas`”, cum o define[te Radu, sunt [i dou`-trei magazine de]inute de RTC \n segmentul fashion. “Când veniturile se duc \n jos, trebuie s` scazi costurile, dac` po]i, sau s` nu le scazi. Dac` le-ai sc`zut [i totul ] ine doar dou` luni, o s` pierzi pentru ce ai f`cut. Dac` \ns` nu ai f`cut nimic, nu o s` mai apuci s` vezi lumini]a de la cap`t”, spune [eful RTC. Când vine vorba de estim`ri ale evolu]iei grupului pentru \ntregul an, Radu nu Octavian Radu prefer` s` nu exclude \nchiderea fac` nici un pronostic. “Cine magazinelor vorbe[te \n aceste momente neproﬁtabile de cre[tere, ori minte, ori nu ale grupului vrea s` [tie, ori \i este team` s` spun` adev`rul”. Crede, \ns`, c` nici una dintre companiile grupului s`u nu va falimenta, pentru c` se sus]in reciproc. Totu[i, RTC a disponibilizat \n ianuarie \ntre 100 [i 200 de salaria]i, ajungând \n prezent la aproximativ 5.000 de angaja]i. Nici \n afacerile imobiliare ale RTC lucrurile nu stau mai roz decât \n restul pie]ei. |ntrebat ce planuri are pentru acest domeniu, Radu a r`spuns sec “A[tept”. Cu toate c` lucr`rile ansamblului reziden]ial de la Sibiu continu`, urmând s` fie finalizate \n toamna acestui an, construc]ia ansamblului reziden]ial din zona Vitan din Bucure[ti a fost deja amânat`, cu toate c` Radu are deja toate autoriza]iile [i fondurile necesare. “La noi, tot sistemul e construit pe \ncredere, iar acum lipsa de \ncredere este foarte profund`. Oamenii sunt \nghe]a]i de fric`”, arat` el. Cât despre ie[irea din criz`, aceasta poate fi realizat` \ntr-un singur fel: “Am intrat cu fric` [i o s` sc`p`m cu optimism. Dar evident c` nu o s` supravie]uim to]i.” ê 3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

SEMNE VIRUSATE ANUL ARE Începutul anului a [ocat atât companiile, cât [i utilizatorii de rând prin explozia atacurilor informatice. Cine are de câ[tigat din acest fenomen? Produc`torii de antivirus

Hackerul, care folose[te porecla “Unu”, a mai lansat un atac similar asupra companiei autohtone de securitate informatic` BitDefender, postând capturi de ecran pe site-ul hackerblog.org. “Explozia atacurilor electronice este datorat` \n primul rând crizei financiare, care a func]ionat ca un catalizator, iar \n al doilea rând evolu]iei tehnologice din ultimii ani”, a declarat pentru BusinessWeek Romånia Alexandru Molodoi, director IT \n cadrul GECAD Net, omul responsabil s` ]in` pasul cu ultimele “inven]ii” ale hackerilor. Printre cele mai r`sun`toare cazuri de infrac]iuni din ultimele dou` luni se num`r` cele asupra eJobs.ro, Antena 3, GSP TV, iar \n cazul b`ncilor un num`r record de \ncerc`ri de phishing s-a \nregistrat la Raiffeisen Online. Conform BitDefender, anul trecut, 60% din cazurile de falsificare a identit`]ii bancare au vizat Raiffeisen Bank, 13% - BCR, 10% - BRD [i câte 8,5% Piraeus Bank [i Banca Transilvania. Pe parcursul primei luni a anului, volumul de mesaje spam prin care se \ncerca atragerea oamenilor c`tre a[a-zisul site al Raiffeisen a crescut cu 20%. Spre deosebire de machetele utilizate pe parcursul anului trecut, acum e-mailurile infractorilor con]in [i o semn`tur` \n subsol, atribuit` unui manager al b`ncii. “Oamenii nu au \n]eles \nc` faptul c` exist` anumite date, cum ar fi codul PIN al cardului, “Explozia atacurilor electronice este pe care un func]iodatorat` \n primul rând crizei ﬁnanciare, care nar al unei b`nci a func]ionat ca un catalizator, iar \n al doilea nu i-l va cere niciorând evolu]iei tehnologice din ultimii ani” dat`”, spune Molodoi, ad`ugând c` ALEXANDRU MOLODOI, CTO GECAD NET aceast` modalitate

De Silvia Pan]uru

|n timp ce foarte multe companii \[i trimit oamenii acas` din lips` de activitate, angaja]ii de la GECAD Net, compania de securitate a Grupului GECAD, au de munc` mai mult decât oricând. Iuliana Cerchez, Corporate Affairs Officer al companiei, \[i aduce aminte cât de uimit` a fost pe 5 ianuarie când s-a \ntors din concediu [i a g`sit inboxul plin de e-mailuri \n care companiile sesizau atacuri informatice. “De la \nceputul anului au fost foarte multe atacuri, iar tendin]ele care se preconizeaz` par a face parte dintr-un film de groaz`”, mai spune Cerchez. Astfel, dac` acum doi ani se \nregistrau trei-patru atacuri de phishing (\ncercare de a face rost de datele bancare ale unei persoane) pe parcursul unui \ntreg an, acum exist` acela[i num`r de infrac]iuni dar \ntr-o singur` zi. Aceast` avalan[` este valabil` la nivel mondial, existând chiar câteva ]`ri \n aceast` zon` a Europei \n care situa]ia este mai grav` decât \n România. Este o situa]ie nea[teptat`, dac` ]inem cont c` ne afl`m \n toate topurile statelor cu cei mai periculo[i infractori informatici. |n urm` cu numai dou` s`pt`mâni, un hacker din România a reu[it s` “sparg`” chiar un site al unei companii de securitate informatic`, Kaspersky Lab, dar nu a reu[it s` fure date referitoare la clien]ii acesteia.

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

de atac la adresa contului românilor este deja clasic`. Cele mai la mod` metode de sustragere de bani sunt cele prin care o persoan` este anun]at` c` a câ[tigat un premiu foarte valoros, cum ar fi o ma[in`, iar pentru a intra \n posesia acestuia trebuie s` depun` o anumit` sum` \ntr-un cont bancar. Iar succesul unor astfel de campanii este uluitor. |NTRE MIT {I REALITATE

Anul trecut a adus România pe primele pagini ale ziarelor dup` ce mari companii din domeniul tehnologic sau magazine online, cum ar fi eBay, au acuzat atacurile venite de pe meleagurile mioritice. Astfel, s-a vehiculat ideea c` ar exista ora[e a c`ror popula]ie tr`ie[te \n mare parte din astfel de “afaceri”. “Mi se pare c` aceast` idee este exagerat` dar, \ntr-adev`r, exist` ora[e, mai ales \n partea de sud [i vest a ]`rii, care abund` \n astfel de re]ele”, spune Molodoi. {i, se pare c` cel pu]in pân` la sfâr[itul acestui an, situa]ia va fi din ce \n ce mai rea, speciali[tii f`când deja o leg`tur` direct` \ntre \nr`ut`]irea situa]iei economice [i sporirea num`rului de infrac-

MIGUEL UGALDE

FOCUS

000

]iuni, atât \n lumea virtual`, cât [i \n cea real`. {i aici nu vorbim de min]i luminate care [i-au pierdut jobul [i caut` o solu]ie de supravie]uire, ci de bande de infractori profesioni[ti care devin din ce \n ce mai mari [i mai puternice. Exist` [i cazuri din prima categorie, dar acele atacuri sunt de obicei \ndreptate doar spre compania \n care a lucrat persoana respectiv`. Criza financiar` nu este doar un catalizator pentru explozia num`rului de atacuri informatice, ci [i un “cârlig” de care infractorii se folosesc pentru a atrage vizitatori prin mesaje spam. Astfel, chiar din toamna anului trecut, au fost semnalate \n SUA primele mesaje prin care se promovau servicii care pretindeau c` elimin` sau mic[oreaz` datoriile, ipotecile sau creditele. Unele dintre cele mai de succes mesaje spam care au f`cut ravagii \n SUA au fost cele ce f`ceau publicitate serviciilor unei companii care ar ajuta la stingerea ipotecilor, speculând planul de ajutorare anun]at de guvernul Statelor Unite. Aceste mesaje direc]ionau utilizatorul printr-un link c`tre diverse site-uri, cele mai multe dintre acestea implicate \n activit`]i de phishing.

publisheri care au mai multe site-uri \n portofoliu. La \nceput, pia]a a recep]ionat destul de greoi propunerile GECAD Net de auditare, dar spre sfâr[itul anului [i mai ales \n ultimele dou` luni, când toat` lumea a fost martora valului de atacuri, companiile au devenit mult mai interesate. Conform lui Molodoi, costul pe care \l presupune auditarea unui site de genul unui magazin online [i asigurarea vulnerabilit`]ilor pot ajunge la 10-20.000 de euro. |n acest an, GECAD sper` s` efectueze cel pu]in 150 de astfel de scan`ri. Cu toate c` \n ultima perioad` activitatea \n GECAD Net a crescut vertiginos, compania nu [i-a m`rit num`rul de angaja]i [i nici nu are de gând s` fac` lucrul acesta foarte curând. “Este criz` [i oamenii sunt dispu[i s` munceasc` mai mult decât \nainte”, spune Molodoi. |n 2008, compania a lansat Sentinet 2.0, cea mai nou` versiune a solu]iei proprii de securitate, iar anul acesta eforturile angaja]ilor vor fi canalizate tot spre upgradarea Sentinet, nefiind planificate lans`ri de noi produse. |n acest scop va fi folosit` o mare parte din bugetul companiei, alte direc]ii fiind m`rirea portofoliului de solu]ii de securitate prin creerea de noi parteneriate. Pentru atingerea acestor obiective se vor cheltui anul acesta aproAstfel, \n timp ce economia mondial` ximativ 300.000 de euro. se clatin`, se pare c` una dintre pu]inele La ce tip de atacuri s` ne a[tept`m \n afaceri profitabile este spamul. “Spamerii 2009? |n ultima perioad`, aplica]iile web se folosesc acum de argumentul crizei 2.0 au devenit din ce \n ce mai populare, economice [i de \ngrijor`rile oamenilor, alegând ca ]inte acei utilizatori care caut` iar hackerii vor vedea \n acestea o porti]` pentru propagarea viru[ilor. {i nu doar informa]ii suplimentare despre anul acesta se va menrecesiune, dar [i moda]ine tendin]a de a folosi lit`]i despre cum s`-[i ca mediu de propagare \mbun`t`]easc` propria aplica]iile Microsoft. Noi situa]ie financiar`”, spune amenin]`ri sunt a[teptate Vlad Vâlceanu, [eful las` apar` odat` cu lansarea boratorului antispam din sistemului de operare cadrul BitDefender. Windows 7. Nici sistemele Pentru a preg`ti compade operare alternative, niile pentru vremurile grecum ar fi Linux, nu mai le care urmeaz`, GECAD euro este pre]ul sunt la fel de sigure ca \n Net a realizat o campanie pentru care un site trecut, mai ales o dat` cu de popularizare a serviciar putea ﬁ complet cre[terea popularit`]ii ilor de audit de wesite [i securizat calculatoarelor tip netaplica]ii web, servicii prin Sursa: GECAD Net book, pe care se instaleaz` care ace[tia pot identifica \n mod tradi]ional Linux. toate vulnerabilit`]ile Iar acestea sunt doar vârful icebergului. cunoscute pe care le prezint` un site, fie Solu]ia? Speciali[tii sunt de p`rere c` c` vorbim de un magazin online sau de site-uri de con]inut. Din iunie anul trecut, singura cale de a opri infractorii cibernetici s`-]i goleasc` conturile este securizacompania a parcurs site-uri dezvoltate de 12 clien]i mari, o parte dintre ace[tia fiind rea dus` la extrem. ê

20 mii euro

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

CUM S~ }INEM CRIZA LA U{~ Distribuitorul de u[i de garaj Hormann România se bazeaz` pe segmentul industrial pentru a-[i men]ine cifra de afaceri la nivelul anului trecut De Corina Coman

|n octombrie, când a f`cut prima estimare pentru evolu]ia Hormann România din acest an, Bogdan Cojocaru, directorul general al companiei, a bugetat o cre[tere destul de generoas` de 18% a cifrei de afaceri, pân` la 15 milioane de euro. Acum, \ns`, vorbe[te [i despre varianta “cea mai pesimist`”, care prevede men]inerea vânz`rilor la un nivel similar celui din 2008. Anul trecut a fost, conform declara]iilor lui Cojocaru, unul “de succes” pentru Hormann România, care distribuie u[i de garaj, u[i industriale, u[i speciale [i de interior. Compania a \nregistrat o cre[tere substan]ial` a cifrei de afaceri (39%) pân` la 12,5 milioane de euro, din care 60% reprezint` contractele \ncheiate \n zona industrial`, iar restul cele de pe segmentul reziden]ial. O structur` pe care [eful companiei sper` s` o men]in` [i \n 2009, de[i recunoa[te {eful Hormann c` acest lucru va fi dificil, ]inând cont nu mai e la fel de \ncetinirea activit`]ilor din sectorul de optimist construc]iilor [i implicit a proiectelor ca anul trecut reziden]iale. Prin urmare, accentul va România [i-a propus s` intre pe pia]a c`dea pe zona industrial` unde Horrenov`rilor, o oportunitate creat` mann România a \ncheiat \n ianuarie oarecum de criz`, \ntrucât contracte \n valoare de mul]i dintre cei care au 2,5 milioane de euro. renun]at la a mai construi Totu[i, unul dintre aleg acum s` renoveze. obiectivele stabilite penLuând exemplul altor tru urm`toarea perioad` pie]e pe care grupul Horeste men]inerea cotei mann este prezent, filiala de pia]` pentru u[ile de din România a decis s` garaj (aproximativ 50%) dezvolte tot mai mult [i pentru u[ile industriserviciile de mentenan]` ale (aproximativ 40%), este valoarea cifrei [i post vânzare care s-au \n timp ce pe segmentul de afaceri bugetat` dovedit un succes \n alte u[ilor speciale [i de inde Hormann ]`ri, ca de exemplu Olanterior oficialii companiei România pentru da, unde anul trecut astfel v`d o cre[tere cu 5-10%. anul 2009 de servicii au generat Pentru asta, Hormann

15 mil. euro

BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

venituri de 16 milioane euro. În plus, compania va \ncerca atragerea clien] ilor [i prin discounturi semnificative la unele produse, ce ar putea trece de 30%, [tiut fiind faptul c` România este \n continuare “o pia]` sensibil` la pre]”. M`suri de contracarare a efectelor crizei au fost luate [i \n interiorul companiei, una dintre ele fiind \n`sprirea credit`rii [i termenelor de plat` acordate celor aproximativ 100 de distribuitori prin care Hormann \[i desf`[oar` activitatea pe pia]a local`. Impunerea unor termene de plat` stricte distribuitorilor este una dintre primele m`suri adoptate de majoritatea companiilor anul acesta, \n \ncercarea de optimizare a costurilor. Asta de[i, la rândul lor, distribuitorii depind \n cazul de fa]` de promptitudinea antreprenorilor [i de finalizarea la timp a proiectelor anun]ate. Un lan] al sl`biciunilor care \n final se reflect` \n marjele de profitabilitate ale companiei. Subiectul a devenit unul sensibil \n ultima perioad` pentru mai to]i managerii, inclusiv pentru Bogdan Cojocaru care s-a limitat la a declara c` “spre finalul anului 2008 profitabilitatea Hormann România a fost afectat` de diferen]ele de curs negative”. Totu[i, planurile de dezvoltare râmân deocamdat` \n picioare, Hormann România inten]ionând s` inaugureze un showroom de mari dimensiuni la Timi[oara, \n urma unei investi]ii de 50.000 de euro. Investi]ia va fi realizat` \n parteneriat cu distribuitorii locali, iar compania va suporta doar costurile cu dotarea [i amenajarea showroomului. Tot pentru 2009, este planificat` [i demararea unui proiect anun]at de trei ani \ncoace care vizeaz` construc]ia unui sediu propriu la Ciorogârla. În ciuda faptului c` are achizi]ionat deja un teren cu o suprafa]` de 17.000 metri p`tra]i \n zon`, Hormann nu a reu[it s` \nceap` lucr`rile de construc]ie din cauza unor obstacole birocratice. Optimi[ti, repezentan]ii companiei sper` ca startul s` fie dat anul acesta, valoarea proiectului fiind estimat` la trei milioane de euro. ê

HORMANN

FOCUS

S~RACII BOGA}I AI RUSIEI!

trecut s-a dovedit extrem de inspirat` pentru Prohorov. Astfel, \n momentul \n care criza a lovit economia rus`, el avea la dispozi]ie o cantitate uria[` de numerar, evitând dezastrul de la burs`, care a decimat averile majorit`]ii magna]ilor ru[i. Ulterior, Prohorov a anun]at c` inten]ioneaz` s` investeasc` \n companii IT [i a Boga]ii Rusiei au fost lovi]i în plin de criza economic`, lansat o revist` de lifestyle [i un site numit care le-a redus sim]itor averile în ultimul an Snob. Din fericire, aceste proiecte erau \nc` \n stadiile ini]iale când criza a lovit Rusia. Roman Abramovici, fostul magnat petrolier care de]ine clubul enDe[i a s`r`cit cu glez de fotbal Chelsea, a avut De Jason Bush 6,6 mld. $, Mihail [i el o evolu]ie destul de bun`. Vai, cum s-au pr`bu[it cei puternici! Pe 16 Prohorov este cel Ca [i Prohorov, a fost norocos, februarie, revista rus` de afaceri “Finans” a mai bogat om reu[ind s` vând` principalul publicat clasamentul sù anual al celor mai din Rusia sù activ, compania petroboga]i oameni din Rusia. Estim`rile celor lier` Sibneft, când economia de la “Finans” arat` impactul devastator mergea bine. Abramovici al crizei financiare asupra miliardarilor a ob]inut 13 miliarde de ru[i, mul]i dintre ace[tia v`zându-[i averile dolari pentru Sibneft \n 2005. drastic corectate \n ultimele 12 luni. Fa]` de “Finans” estimeaz` averea lui edi]ia de anul trecut, num`rul miliardarilor Abramovici la 13,9 miliarde de ru[i s-a \njum`t`]it, de la 101 la 49. dolari, ceea ce \l plaseaz` pe {i se pare c`, cu cât au fost mai boga]i, locul doi \n clasament. cu atât au fost mai afecta]i. Cea mai Dar, dac` istoria ne-a \nv`spectaculoas` c`dere a fost \nregistrat` ]at ceva, este c` pozi]ia \n de Oleg Deripaska, magnatul aluminiului to-pul celor mai boga]i oameni [i industriei auto, care pân` recent era de afaceri ru[i este de multe ori cel mai bogat om din Rusia. Acum un an, una extrem de precar`. |ntreaverea sa era estimat` de “Finans” la 40 de LOC NUME AVERE 2008 AVERE 2007 ba]i-l nu doar pe Deripaska, miliarde de dolari, acum a ajuns la numai (MLD. $) (MLD. $) ci [i pe Mihail Hodorkovski. 4,9 miliarde de dolari. 14,1 21,5 1 Mihail Prohorov Fostul proprietar al companiei Deripaska, care a coborât de pe primul petroliere Yukos a fost cândva loc pe opt \n clasament, se lupt` acum 13,9 23 2 Roman Abramovici cel mai bogat om din Rusia, s`-[i p`streze imperiul. Are datorii estidar [i-a pierdut averea [i libermate la 20 de miliarde de dolari \ntr-o 7,7 22,2 3 Vladimir Lisin tatea dup` ce a fost arestat, \n perioad` \n care pr`bu[irea bursei de la 7,6 13,5 2003, sub acuza]ia de fraud` [i Moscova a spulberat valoarea garan]iilor 4 Vagit Alekperov evaziune fiscal`. pe care le avea pentru creditele luate. 7,5 18 5 Suleiman Kerimov Ca o ironie, \n aceea[i zi Problemele lui Deripaska sunt accentu\n care “Finans” a publicat ate de colapsul vânz`rilor de automobile 6,1 22,2 6 Mihail Fridman clasamentul, procurorii ru[i din Rusia, care au lovit n`praznic comau anun]at c` inten]ioneaz` pania sa auto, GAZ Group. 5 21,5 7 Vladimir Potanin s`-i aduc` noi acuza]ii de furt Din acelea[i motive, criza a r`v`[it 4,9 40 8 Oleg Deripaska [i deturnare de fonduri lui serios averile altor magna]i binecunoscu]i Hodorkovski. Aceste acuza]ii din Rusia, printre care Mihail Fridman, 4,6 11,7 9 Dmitri Riboloviev \nseamn` c` Hodorkovski, care are interese \n domeniul bancar, \n care teoretic ar urma s` fie retail [i petrol, [i Vladimir Potanin, impli4,5 13,3 10 Alisher Usmanov eliberat \n 2011, ar putea s` pecat \n industria siderurgic` [i \n media. Sursa: Revista “Finans” treac` [i mai mult timp dup` Dar al]i doi afaceri[ti par s` fi rezistat gratii. Poate [i mai trist este cu succes pân` acum crizei. Astfel, \n faptul c` noile capete de acuzare \mpotriva |ns` anul trecut el [i-a vândut pachetul de prezent, cel mai bogat rus este, potrivit sa au atras foarte pu]in aten]ia presei [i 25% din ac]iunile Norilsk, \n urma unor “Finans”, Mihail Prohorov, cu o avere de opiniei publice ruse, \nc` un semn al efene\n]elegeri cu partenerul sù Vladimir 14,1 miliarde de dolari. |n vârst` de 43 de merit`]ii faimei [i averii. |n compara]ie cu Potanin, ob]inând 8 miliarde de dolari din ani, Prohorov a fost unul dintre cei mai Hodorkovski, chiar [i s`r`citul Deripaska importan]i ac]ionari ai celei mai mari com- tranzac]ia respectiv`. se simte probabil foarte norocos. ^ Vânzarea principalului sù activ anul panii miniere din Rusia, Norilsk Nickel.

TOPUL MILIARDARILOR RU{I

BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

WIKIMEDIA

FOCUS

CELULARUL DE CRIZ~ Managerii din telefonia mobil` s-au plâns la Barcelona de problemele economice, dar nu [i-au pierdut încrederea în tehnologie De Jack Ewing

Dac` ar fi s` rezum`m starea de spirit general` de la edi]ia din acest an a Congresului Mondial de Telefonie Mobil` \ntr-un mesaj Twitter, acesta ar suna cam a[a: “Dificult`]ile continu`”. Da, floarea industriei comunica]iilor mobile, adunat` la evenimentul anual de la Barcelona, se teme de declinul interna]ional. |n acela[i timp, \ns`, juc`tori importan]i ca Nokia, Microsoft [i Ericsson investesc \n continuare sume uria[e \n domenii \n care v`d oportunitatea de a fura startul \n fa]a concuren]ei, sau din nevoia de a-[i ap`ra teritoriul. “|ncerc`m cu to]ii s` ne d`m seama cum s` r`spundem declinului economic mondial”, a spus pe 16 februarie Steve Ballmer, CEO Microsoft, \n timp ce prezenta noua versiune a sistemului de operare Windows Mobile. Dar, a ad`ugat Ballmer, “indiferent de ce se \ntâmpl` cu economia, nimic nu va \ncetini avansul tehnologiei”. Un exemplu concludent: Nokia. De[i compania a anun]at pe 11 februarie c` reduce din personalul din Finlanda, m`re[te investi]iile \n sectoare cruciale. De exemplu, compania gr`be[te investi]iile pe pia]a din SUA, ca parte dintr-un efort re\nt`rit, dup` cum a declarat Kai Oistamo, vicepre[edinte executiv. De[i Nokia este cel mai mare produc`tor mondial de telefoane mobile, are o prezen]` slab` pe pia]a american`. Este clar c` toate companiile prezente la Congresul Mondial de Telefonie Mobil` se tem de starea economiei mondiale. “Ar fi o naivitate s` credem c`, \n cel mai mare declin \n foarte mul]i ani, sectorul telecomunica]iilor nu va fi afectat”, a spus CarlHenric Svanberg, CEO la produc`torul suedez de infrastructur` telecom Ericsson. Dar Svanberg a mai precizat c` Ericsson nu a resim]it \nc` efectele de-

clinului [i c` majoritatea operatorilor de telefonie mobil` \nc` au fonduri alocate extinderii propriilor re]ele. “Majoritatea operatorilor au un statut financiar stabil. Pot investi dac` vor”, arat` Svanberg. Ericsson vrea s` reduc` cheltuielile cu 1,2 miliarde de dolari pe parcursul acestui an, dar continu` de asemenea s` investeasc` \n sectoare precum alimentarea antenelor de telefonie mobil` prin intermediul energiei eoliene [i solare. Din unele perspective, declinul ar putea chiar fi s`n`tos pentru industrie, for]ând companiile s` priveasc` mai disciplinat la propriile opera]iuni. Tero Ojanpera, vicepre[edinte executiv al departamentului de divertisment [i comunit`]i din cadrul Nokia, spune c` a descoperit o nou` dorin]` de cooperare \n rândul operatorilor mobili, care caut` s` \mpart` cheltuielile noilor servicii, pe care anterior \ncercau s` pun` monopol. “Când se evapor` fondurile, \ncepe procesul de regândire”, glume[te Ojanpera. PRE}URI DE RECESIUNE

|n pofida recesiunii, Nokia a lansat la Congres o serie de noi modele. Oistamo a negat c` noile dispozitive high-end au pre]uri pentru “Ar ﬁ o naivitate s` credem c`, \n cel o economie \n declin, dar mai mare declin de foarte mul]i ani, ambele vor fi relativ accesectorul telecomunica]iilor nu va ﬁ sibile cump`r`torilor din clasa de mijloc. Nokia cere afectat” CARL-HENRIC SVANBERG, CEO ERICSSON 340 de dolari, f`r` subven-

]iile operatorilor, pentru noul model E55, destinat atât utilizatorilor din mediul de afaceri, cât [i celor obi[nui]i care vor po[t` electronic` pe telefonul mobil. E75, o versiune \mbun`t`]it` a modelului Communicator, care a fost primul dispozitiv Nokia capabil s` navigheze pe internet [i s` trimit` mailuri, va costa 480 de dolari f`r` subven]ii. Poreclit “C`r`mida”, din cauza dimensiunilor, \n actuala versiune el are dimensiuni similare telefoanelor standard, dar beneficiaz` de tastatur` integral` [i ecran mai mare. Focusul Nokia pe pia]a din SUA este o recunoa[tere a faptului c` grupul trebuie s` Congresul de la investeasc` pentru Barcelona a adunat stoparea asaltului nea[teptat de mul]i noului juc`tor Apple participan]i pe pia]a profitabil` a dispozitivelor smartphone. iPhone a ajutat la transformarea SUA \ntr-un incubator pentru noi modalit`]i de a folosi un smartphone [i Nokia trebuie s` investeasc` masiv pentru a câ[tiga cot` de pia]`. |n acela[i timp declinul economic deschide Nokia o poart` spre SUA. Compania rival` Motorola, \n mod tradi]ional dominant` pe pia]a telefoanelor mobile de mas` din SUA, \ntâmpin` dificult`]i. Ca parte a for]`rii pie]ei nord-americane, Nokia a dedicat centrul de cercetare [i dezvoltare din San Diego exclusiv pe produse destinate pie]ei din SUA. ATAC MICROSOFT LA IPHONE

Ca [i Nokia, Microsoft este sub presiune pe pia]a dispozitivelor smartphone [i este nevoit` s` cheltuiasc` bani pentru a progresa. Ballmer a anun]at c` vor fi lansate \n acest an cele mai noi \mbun`t`]iri ale platformei software de telefonie mobil`. Noul sistem de operare Windows Mobile 6.5 prezint` o interfa]` asem`n`toare celei a iPhone. Microsoft, al c`rei sistem de operare ruleaz` pe 12% din dispozitivele smartphone de pe pia]`, \[i va pune brandul pe telefoane mobile produse de parteneri ca LG Electronics [i HTC. ^ 3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

{I DAC~ NU PL~TIM? De Alice Taudor Ilustra]ie de Svilen Mushkatov

Ca s` nu vând` casele sau ma[inile \mprumuta]ilor, b`ncile propun solu]ii: rescaden]`ri, ree[alon`ri sau amân`ri ale execut`rilor silite. Dar ce se \ntâmpl` totu[i dac` nu ne pl`tim ratele?

Mai \ntâi apare un plic \n cutia po[tal`. Dup` care pot urma apeluri telefonice, mesaje e-mail sau chiar vizite la domiciliu. Coface, de exemplu, care se ocup` printre altele [i de recuperarea de datorii, trimite \n 24 de ore de la primirea cazului de colectare o prim` notificare de plat` c`tre restan]ier. În acela[i timp, recuperatorii de crean]e sun` [i trimit sms-uri. O scrisoare \n cutia po[tal` având ca expeditor firma de recuperare debite Urban & Asocia]ii a primit [i M.P., din Bucure[ti, \n vârst` de 45 de ani, c`s`torit, care, \n baza unui salariu lunar de 2.000 de lei, s-a decis \n anul 2007 s` se \mprumute la banc` pentru a-[i cump`ra o ma[in`. BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

COVER STORY

La momentul contract`rii creditului, era angajat al unei o cre[tere de peste 20%, iar pân` la sfâr[itul anului 2009, societ`]i comerciale din transporturi, dup` cum precizeaz` potrivit estim`rilor avoca]ilor, cre[terea va fi de peste 50%. reprezentan]ii Urban & Asocia]ii. M.P. reu[e[te s` achite 60% Informa]iile care au ca surs` companiile de colectare sunt din valoarea ratelor, dup` care, \n cursul anului 2008 \ncepe confirmate [i de \ngrijorarea care domne[te \n b`nci. Acum, s` \ntârzie cu pl`]ile. mai mult ca oricând, bancherii sunt de zece ori mai aten]i Ce s-a \ntâmplat \ntre timp? Comenzile de transport ale la creditele deja contractate, ]inând cont c` cele noi se dau companiei la care era angajat M.P. au sc`zut [i, \n conse- cu pic`tura. {i, dup` cum se vede, au dreptate s` fie aten]i. cin]`, sunt luate m`suri de restructurare. Salariul angajatu- Dac` \n noiembrie 2007 ponderea creditelor \ndoielnice [i a lui s-a redus, iar veniturile actuale sunt mai mici decât rata restan]elor din total credite era de 3,8%, dup` un an au ajuns pe care o are de achitat, a[adar M.P. devine insolvabil. Drept la 5,8%, conform declara]iilor recente ale Rozaliei Pal, analist urmare, institu]ia de credit trimite cazul spre rezolvare so- al UniCredit }iriac, care a citat date ale BNR. {erban Epure, ciet`]ii Urban & Asocia]ii, care trece rapid la procedura de directorul general al Biroului de Credit observ` o cre[tere recuperare a restan]ei. M.P. prime[te notific`ri scrise, tele- “destul de accentuat`” a volumului restan]elor \n perioada foane, i se propun variante de e[alon`ri ale pl`]ilor, i se cer octombrie-noiembrie 2008, cu o sc`dere a sumelor restante angajamente, se fac verific`ri cu privire la bunurile pe care \n decembrie. Cu toate acestea, raportul dintre sumele resle de]ine. Cu toate astea, debitorul nu mai are tante [i cele datorate a fost \n jur de 1%, deci cum s` achite datoria restant`. În consecin]`, restan]ele au dep`[it sumele datorate. s-a trecut la executarea silit` a bunurilor pe Datele B`ncii Na]ionale de la finele lunii nocare le avea \n proprietate. Iar singurul bun deiembrie anul trecut arat` c` num`rul restan]e]inut este un apartament. În aceste condi]ii, s-a lor cu \ntârzieri mai mari de 30 de zile erau de scos la vânzare apartamentul, dup` vânzare s-a 607.145 fa]` de aceea[i lun` din 2007, când cifra re]inut suma restant` plus dobânzi, penalit`]i, era de 463.528. Sumele restante \n noiembrie este ponderea creonorarii, taxe de timbru, iar diferen]a a fost res2008 se ridicau la aproape un miliard de lei, fa]` ditelor \ndoielnice [i tituit` debitorului. Dup` \ncasarea restan]ei, a de aceea[i perioad` din 2007, când erau de peste a restan]elor din total penalit`]ilor de \ntârziere [i a cheltuielilor de 570 de milioane de lei. Restan]ele din noiembrie credite \n noiembrie executare, dosarul a fost \nchis. aveau o pondere de circa 1% \n totalul creditului 2008, fa]` de 3,8% Cazul este unul recent, \ncetarea de pl`]i a pentru popula]ie de la acea dat`. cu 12 luni \nainte survenit \n toamna anului trecut, iar dosarul a De[i este de a[teptat ca num`rul restan]elor Sursa: UniCredit }iriac, BNR fost finalizat \n ianurie 2009. |n condi]iile ecos` mai creasc`, totu[i ele nu reprezint` \nc` un nomice actuale, astfel de situa]ii promit s` se pericol major. Valoarea efectiv` a creditelor a[a \nmul]easc`. În portofoliul Coface România, sunt deschise numite “default” se situeaz` la 1-2% din total credit neguaproximativ 78.800 de dosare pentru persoane fizice, cu o vernamental, dup` cum precizeaz` Bogdan Moinescu, expert valoare medie a restan]ei de 2.100 lei. În ianuarie [i februarie \n cadrul BNR. Creditele default, dup` cum explic` expertul, 2009, num`rul cazurilor a crescut de dou` ori [i jum`tate, au dou` componente: cele cu \ntârzieri de peste 90 de zile [i comparativ cu aceea[i perioad` a anului 2008. Alexandra evalu`rile proprii ale b`ncilor, care arat` c`, de[i nu au treRusen, coordonator al departamentului Business to Con- cut cele 90 de zile, este pu]in probabil c` debitorul va pl`ti. sumer la Coface România, estimeaz` c` \n urm`toarea pe- “Problemele \ncep s` apar` de la 8-10% pondere a ratei de rioad` a anului se va \nregistra o cre[tere de apoximativ 20% default \n total credit”, afirm` Moinescu. Deocamdat` nu e a num`rului de cazuri \ncredin]ate de b`nci sau de institu]ii cazul nostru. Care sunt condi]iile care ar duce \ns` la accelerfinanciare nonbancare spre colectare. La rândul lor, juri[tii area ponderii creditelor neperformante? de la Col]uc & Asocia]ii, cas` de avocatur` specializat` [i \n recuperarea de crean]e, au \n lucru \n momentul de fa]` DE UNDE VINE PERICOLUL? peste 6.500 de dosare ale restan]ierilor persoane fizice. Com- De ce se \nmul]esc cazurile de neplat`? Problemele companiilor parativ cu perioada similar` a anului 2008, se \nregistreaz` se transfer` automat asupra angaja]ilor. Ilustrativ este cazul unui administrator de societate comercial`, de 31 de ani, din ora[ul Slatina, care a contractat \n 2006 dou` credite de nevoi personale, pe o perioad` de cinci ani. Acum, valoarea restan]ei pe care \ncearc` s` o recupereze Coface este de 30.938 lei. Din PONDERE |N PONDERE \N p`cate pentru debitor, societatea, care activeaz` \n domeniul TIP CREDIT NUM~R CAZURI VALOAREA RESTAN}ELOR construc]iilor, a intrat \n ultima perioad` \n incapacitate de Auto 0,03% 0,03% plat`. Administratorul le-a m`rturisit ofi]erilor de colectare de la Coface c` cele mai multe contracte sunt \ncheiate cu statul, Card de credit 33,39 22,33 care nu-[i onoreaz` la timp obliga]iile. Deocamdat`, Coface a Credit de consum stabilit cu debitorul plata e[alonat` pe o perioad` de [ase luni 16,10 11,74 [i a fost semnat un angajament de plat`. Alexandra Rusen, de Nevoi personale 50,48 65,90 la Coface, precizeaz` c`, \n cazul \n care angajamentul nu va f`r` ipotec` fi respectat, urm`toarea etap` va fi transferarea cazului c`tre Sursa: Coface România departamentul legal, f`r` posibilitate de negociere. * societatea nu are \n portofoliu credite garantate cu ipoteci

5,8%

STRUCTURA RESTAN}ELOR LA COFACE*

BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

COVER STORY

VALI C~MAR~ / VISTA

Cazul companiei din construc]ii nu este unul izolat. Iulian Urban, de la Urban [i Asocia]ii, afirm` c` restan]ele companiilor fa]` de b`nci “pur [i simplu au explodat”. Iar cel mai grav efect resim]it de angaja]i e reducerea salariului sau pierderea locului de munc`. Datele Agen]iei Na]ionale a Ocup`rii For]ei de Munc` arat` c`, la sfâr[itul lunii ianuarie 2009, rata [omajului \nregistrat la nivel na]ional a fost de 4,9%, mai mare cu 0,7 puncte procentuale decât cea din luna ianuarie a anului 2008 [i cu 0,5 puncte procentuale peste cea din decembrie 2008. Mai precis, num`rul total de [omeri corespunz`tor lunii ianuarie, de peste 444.900 persoane, a crescut cu 41.466 persoane fa]` de cel din luna anterioar`. La problemele companiilor se adaug` m`ririle de dobânzi [i deprecierea euro, pentru cei care au credite \n valut`. Dac` la finele anului 2008 euro nu ajunsese la 4 lei, acum am ajuns s` ne bucur`m când raportul nu trece de 4,2 lei la un euro. ING [i RBS anticipeaz` pentru 2009 rapoarte de 4,7 lei pentru un euro. Chiar dac` Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD, crede c` cea mai mare parte din poten]ialul de depreciere a leului s-a consumat deja, r`ul a fost deja f`cut pentru bugetele multor \mprumuta]i. De exemplu, o rat` de 360 de euro pl`tit` \n lei la finele anului 2008 \nsemna 1.404 lei. Acum, suma pl`tit` la ghi[eu, la un curs de 4,2 lei la un euro, e mai mare cu 108 lei. Sum` rezultat` numai din deprecierea leului. Cele mai mari sume restante, dup` cum arat` datele BNR, se \nregistreaz`, \ns`, la lei. O posibil` cauz` ar putea fi dobânzile, care continu` s` fie mai mari la lei decât la euro. Cum va fi pe

viitor? Patrick Gelin, pre[edintele BRD, crede c` abia \n iunie vom [ti cu adev`rat cât va mai dura criza. Oricum, salariile nu vor mai cre[te ca \n 2008, euro s-a apreciat, deci pre]urile sunt \n cre[tere, drept urmare exist` toate condi]iile ca num`rul cazurilor de neplat` s` se \nmul]easc`. În aceste condi]ii, se vor gr`bi b`ncile s` treac` rapid la executarea silit`? RECUPERAREA, O PROVOCARE!

Executarea silit`, mai ales \n condi]iile actuale, este posibil s` fie soldat` cu un e[ec. De[i povestea lui M.P. e tragic`, poate fi numit` o reu[it` pentru creditor, \ntrucât a reu[it s`-[i recupereze banii. {i asta pentru c` s-a g`sit un cump`r`tor pentru casa \mprumutatului. Este, \ns`, foarte posibil ca recuperarea sumei s` devin` o problem` aproape de nerezolvat [i nu pentru c` persoana care s-a \mprumutat nu are vreun bun de vânzare. Col]uc [i Asocia]ii descrie un alt caz, al unui inginer din Bucure[ti, \n vârst` de 30 de ani, care a contractat un credit de nevoi personale cu ipotec` \n valoare de 30.000 de euro. Debitorul a pl`tit ratele doar dou` luni. Imobilul ipotecat a fost scos la licita]ie, dar nu i s-a g`sit cump`r`tor, dup` cum precizeaz` reprezentan]ii casei de avocatur`. Nici \n prezent cazul nu e rezolvat. “În 2009, va fi extrem de greu s` g`se[ti cump`r`tori pentru activele scoase la vânzare”, afirm` Iulian Urban, pre[edintele Urban & Asocia]ii. Nici b`ncile [i nici companiile de recuperare de crean]e sau executorii judec`tore[ti nu sunt agen]i imobiliari [i nici nu-[i doresc s` fie. În plus, condi]iile actuale ale pie]ei nu 3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

DINCOLO DE RISCUL UNEI BOMBE SOCIALE {I AL PROBLEMELOR DE BILAN} ALE B~NCILOR, UN VAL DE EXECUT~RI SILITE AR PUTEA ANTRENA REAC}II |N LAN} PE PIA}A IMOBILIAR~

sunt deloc favorabile tranzac]iilor. Radu Ghe]ea, pre[edintele CEC [i al Asocia]iei Române a B`ncilor (ARB), explica recent c` \n spatele fiec`rui credit f`r` garan]ie imobiliar` exist` o asigurare de risc financiar. La rândul lor, asigur`torii colaboreaz` cu societ`]i de recuperare de crean]e. Dar iat` c` ultima verig` \n lan]ul sl`biciunilor nu sunt debitorii ajun[i \n incapacitate de plat`, a[a cum ar fi de a[teptat, ci pia]a imobiliar`, f`r` nici un punct de reper \n momentul de fa]`. Când singura certitudine este sc`derea pre]urilor, nimeni nu-[i dore[te s` vând`. Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian crede c` \n cazul terenurilor, care au fost ultraspeculate, pre]ul ar putea sc`dea \n 2009 [i cu 80% comparativ cu valoarea maxim` de anul trecut, iar pe segmentul reziden]ial pre]urile au c`zut deja cu 20-30% [i vor mai cobor\ \nc` pe atât \n anul \n curs. A[a c` nu e neap`rat obligatoriu ca executarea silit` s` [i rezolve problema unui credit neperformant. Rata de nereu[it` la Urban este de 20% din totalul cazurilor, iar la Col]uc [i Asocia]ii de 30%. La Coface, rata de succes variaz` \n func]ie de num`rul de zile de \ntârziere. Astfel, pentru cazurile cu pu]ine zile de \ntârziere, pân` \n 30, rata de insucces este de 10%. În schimb, la 30-90 de zile \ntârziere, recuperarea se face \ntre 60-80% din cazuri, pentru ca la perioade de \ntârziere \ntre 90 de zile - 1 an, rata de recuperare s` coboare la 45-20%. Mai trebuie luat \n calcul [i faptul c`, dac` procedura amia-

bil` care const` \n trimiterea de scrisori, telefoane sau vizite la domiciliu dureaz` pu]in (circa 10 zile la firma de avocatur`), cea juridic` se poate \ntinde pe câ]iva ani. Drept urmare, recuperarea sumelor nu se face cât ai bate din palme, timp \n care b`ncile sunt obligate s` constituie provizioane. A[adar, nimeni nu-[i dore[te s` se ajung` la executare. S~ IER}I SAU S~ EXECU}I?

}inând cont c` \n actualele condi]ii de pia]` a vinde ceva poate s` nu fie deloc o afacere bun`, cum ar fi mai bine, s` se treac` rapid la executare silit` sau nu? A nu ]ine \n frâu un val de execut`ri silite poate fi la fel de periculos cu a \ncerca evitarea execut`rilor. Asocia]ia Român` a B`ncilor a propus m`rirea perioadei de trecere la executarea silit` de la 90 la 150 de zile. Porivit lui Bogdan Moinescu, de la BNR, pentru fiecare credit default, b`ncile sunt obligate s` constituie provizioane de 100%, plus dobânzile. Exist` deci pericolul bloc`rii lichidit`]ilor, dac` num`rul \ntârzierilor continu` s` creasc`.

EXECU}IE DUP~ REGULI Avoca]ii precizeaz` clar c`, \n caz de intrare \n incapacitate de plat`, “pot fi executate orice bunuri” Dup` cum explic` Elena Iacob, Senior Associate la Zamfirescu Raco]i Predoiu, \n situa]ia \nregistr`rii unor restan]e, banca are dreptul de a ini]ia procedurile de executare silit` \mpotriva persoanei, \n baza titlului executoriu, care e de fapt chiar contractul de credit. “Pot fi executate silit orice bunuri”, avertizeaz` Elena Iacob, inclusiv salariile [i alte venituri, pensiile acordate \n cadrul asigur`rilor sociale, sau alte sume care se pl`tesc periodic debitorului [i sunt destinate asigur`rii mijloacelor de existen]` ale acestuia. De precizat \ns` c`, pentru datorii \n baza contractelor de credit bancare, nu poate fi poprit mai mult de o treime din venitul net lunar al debitorului. Veniturile sau orice alte sume ce se

BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

pl`tesc periodic debitorului, \n cazul \n care sunt mai mici decât nivelul salariului minim net pe economie, pot fi urm`rite numai asupra p`r]ii ce dep`[e[te jum`tate din acest nivel. “Urm`rirea poate fi \nceput` \mpotriva oric`ror bunuri apar]inând debitorului, chiar dac` nu au fost aduse \n garan]ie pentru banc` sau sunt afectate de garan]ii \n favoarea altor persoane”, afirm` avocata. Conform preciz`rilor acesteia, nu pot fi supuse executarii silite bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului [i familiei sale, precum [i obiectele de cult religios (dar numai dac` nu sunt mai multe de acela[i fel), alimentele necesare debitorului [i familiei sale pe timp de dou` luni. Dac` debitorul se ocup` exclusiv cu

agricultura, nu pot fi poprite alimentele necesare pân` la noua recolt`, animalele destinate ob]inerii mijloacelor de existen]` [i furajele necesare pentru aceste animale pân` la noua recolt`, combustibilul necesar debitorului [i familiei calculat pentru trei luni de iarn`, ajutoarele pentru incapacitate temporar` de munc` sau compensa]ia acordat` salaria]ilor \n caz de desfacere a contractului individual de munc` pentru datorii din credite bancare. Dreptul de a cere executarea silit` se prescrie \n termen de trei ani. Termenul \ncepe s` curg` de la data când apare dreptul de a cere executarea silit` [i se \ntrerupe prin efectuarea unui act de executare. Executarea silit` \nceteaz` dac` s-a realizat integral obliga]ia prev`zut` \n contractul de credit [i s-au achitat cheltuielile de executare. Potrivit Elenei Iacob, urm`rirea e stopat` de asemenea [i din cauza lipsei de bunuri care s` poat` fi poprite ori a imposibilit`]ii de valorificare a unor astfel de bunuri sau dac`, \ntr-un caz fericit, creditorul renun]` la executare.

ROBYN SAUL

COVER STORY

Cea mai bun` solu]ie pare discu]ia individual`, de la caz la caz. Aceasta pentru c`, dac` legea va restrânge dreptul b`ncilor de a executa silit, cazurile de neplat` se pot \nmul]i numai la gândul c` legea permite acest lucru. Laszlo Diosi, pre[edintele OTP Bank România, afirm` c`, fa]` de anul trecut, având \n vedere situa]ia actual`, “venim \n \ntâmpinarea clien]ilor afla]i \n imposibilitate de plat` din cauza pierderii locurilor de munc` sau a sc`derii veniturilor printr-o ree[alonare sau rescaden]are a creditului. Aceste situa]ii se discut` individual – nu avem nimic standardizat pentru c` situa]iile sunt diferite”. Deocamdat`, ARB, dup` cum a declarat Radu Ghe]ea, nu a primit r`spunsul BNR la solicitarea f`cut`. “Am avut discu]ii cu BNR pe aceasta tem`, \n s`pt`mâna \n curs le vom relua. Ne a[tept`m s` creasc` nivelul creditului neperformant”, a afirmat Radu Ghe]ea. A \ntârzia executarea silit` sau a trece rapid la procedura legal` nu sunt deci variante care s` par` a rezolva problema creditelor neperformante. “Ambele solu]ii sunt proaste”, crede Drago[ Cabat, pre[edintele Asocia]iei Anali[tilor Financiari. Drept urmare, sugereaz` acesta, trebuie analizat fiecare caz \n parte. Dac` nu se execut` bunurile, b`ncile constituie provizioane. “Dac` se execut` [i nu le cump`r` nimeni, b`ncilor li se \nr`ut`]e[te bilan]ul”, observ` Drago[ Cabat. Dincolo de riscul unei bombe sociale [i al problemelor de bilan] ale b`ncilor, un val de execut`ri silite ar putea antrena reac]ii \n lan] pe pia]a imobiliar`. În cazurile \n care exist` o garan]ie de recuperat, potrivit juri[tilor OTP Bank, pentru executarea silit` imobiliar` anun]urile de vânzare a imobilelor pe care exist` ipotec` \n favoarea b`ncii sunt f`cute de c`tre un executor judec`toresc, care este obligat s` afi[eze vânzarea (cu toate datele de identificare ale pre]ului, imobilului, debitorului [i ale titlului executoriu \n baza c`ruia s-a demarat executarea) chiar la locul unde este situat imobilul, la sediul judec`toriei pe a c`rei raz` teritorial` se afl` imobilul, la sediul prim`riei de care ]ine imobilul [i la sediul executorului. Banca poate anun]a pre]ul de pornire al licita]iei, data [i locul vânz`rii \ntr-un ziar de circula]ie na]ional`, dar nu este obligat` prin lege s` fac` acest lucru, conform reprezentan]ilor OTP Bank. Bunurile sunt evaluate \n cadrul procesului de executare, indiferent de natura acestora, mobile sau imobile, anterior anun]ului de vânzare, prin solicitarea serviciilor unui evaluator au-

torizat, care stabile[te atât pre]ul comercial, cât [i pre]ul de lichidare pentru imobilul urm`rit executat silit. Adrian Vascu, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Evaluatorilor (ANEVAR), care colaboreaz` cu toate b`ncile comerciale de pe pia]`, afirma pentru BusinessWeek România \n cursul anului trecut c`, \n astfel de situa]ii, evaluatorul stabile[te valoarea de pia]` a imobilului la limita cea mai de jos a valorii tranzac]iilor care se efectueaz` cu imobile similare. Motivul pentru care se procedeaz` astfel este acela c` banca inten]ioneaz` s`-[i recupereze cât mai rapid datoria, având dreptul prin lege numai la suma prin care se stinge creditul. În consecin]`, vânzarea unui imobil executat se face sub pre]ul pie]ei, ceea ce \nseamn` c` se accelereaz` procesul de c`dere a pie]ei imobiliare. Nici debitorul, nici banca nu-[i doresc s` se ajung` la solu]ia execut`rii, care e de fapt elementul nou ap`rut \n crizele succesive \n care ne afl`m din 1990 \ncoace. Asta pentru c` leul a mai fost depreciat, chiar dac` nu la un asemenea nivel, infla]ia a fost [i mai mare decât \n prezent, dar \n anii ‘90 sau 2000 nu aveam credite. Acum avem. Deci vom avea [i execut`ri silite, fie c` ne place sau nu. ê 3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

FIASCO |N EXECUT~RILE SILITE Cum saboteaz` industria bancar` american` eforturile de a p`stra oamenii \n casele lor

De Brian Grow, Keith Epstein [i Robert Berner Ilustra]ie de Thomas Fuchs

Ipotecile toxice, care au declan[at actuala criz` financiar`, au produs un val uria[ de execut`ri silite. Dac` num`rul execut`rilor silite nu se reduce, chiar [i cel mai opulent pachet stimulativ federal nu va reactiva economia. Se a[teapt` ca Administra]ia Obama s` anun]e, \n urm`toarele câteva s`pt`mâni, o ini]iativ` de peste 50 de miliarde de dolari pentru ajutorarea proprietarilor de locuin]e afla]i \n dificultate. Dar cum un milion de case au fost executate silit din anul 2006 [i se estimeaz` c` de-a lungul urm`torilor patru ani vor urma alte 5,9 milioane, planul pre[edintelui Obama - indiferent de detalii - nu poate rezolva singur problema. Creditorii [i investitorii vor trebui s` se obi[nuiasc` cu pierderile uria[e [i s` g`seasc` modalit`]i prin care s` fac` debitorii lovi]i de recesiune s` pl`teasc` m`car o parte din datoriile lunare. Pân` acum, industria nu a dat semne c` ar \n]elege situa]ia. Un motiv pentru care execut`rile silite sunt a[a de frecvente este c` b`ncile [i sus]in`torii acestora din Washington au \ntârziat, diminuat [i obstruc]ionat tentativele de a rezolva problema. Grupuri de lobby din industrie fac acest lucru [i acum, str`duindu-se s` pun` be]e \n roate propunerilor sprijinite de pre[edintele Obama care dau tribunalelor unde se declar` falimentul putere asupra diminu`rii ipotecii. Grupurile de lobby sus]in c` vor lupta pentru restric]ionarea tipurilor de \mprumut cuprinse \n BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

viitoarea legisla]ie [i contra noii puteri acordate judec`torilor. Strategia industriei a fost, \n toat` aceast` ast` perioad`, câ[tigarea de timp [i \mpiedicarea noilor reglement`ri, `ri, dup` cum au declarat pentru BusinessWeek reprezentan]i ai grupurilor upurilor de lobby din domeniul serviciilor financiare. “Am fost ca celebrul copil olandez cu degetul \n cr`p`tura din dig”, spune un lobbyist care, la fel ca majoritatea colegilor, insist` pe anonimat mat de teama periclit`rii carierei. O parte recunosc c`, \n retrospectiv`, ectiv`, clien]ii lor, printre care se num`r` Bank of America, Citigroup oup [i JPMorgan Chase, ar fi fost mai satisf`cu]i dac` acum doi ani ni ar fi ajuns la un acord prin care s` abordeze execut`rile silite sistematic, tematic, \n loc s` \[i pun` speran]ele \n resuscitarea sectorului reziden]ial. den]ial. |n public, institu]iile financiare insist` c`` [i-au dat toat` silin]a s` previn` execut`rile silite. Majoritatea sus]in ]in c` extinderea influen-

COVER STORY STORY

]ei tribunalelor comerciale va da \n mod iresponsabil câ[tig de cauz` creditorilor, iar rezultatul direct va fi cre[terea costurilor de creditare. “Ceea ce \ncerc`m s` realiz`m este ]intirea cât mai precis` a anumitor cazuri prin noua legisla]ie”, spune Scott Talbott, reprezentant al grupului de lobby pentru Asocia]ia companiilor de servicii financiare. De[i este \n defensiv`, industria beneficiaz` de pe urma curentului de opinie public` referitor la faptul c` acei cump`r`torii de locuin]e care au luat credite riscante - chiar dac` b`ncile au promovat intensiv aceste \mprumuturi - nu merit` s` fie salva]i. O INDUSTRIE ÎN FAZA DE NEGARE

Indiferent de rezultat, afirma]ia industriei c` a f`cut tot posibilul pentru limitarea execut`rilor silite nu pare s` se sus]in`. O serie de statistici la care acestea fac referire par exagerate. Chiar [i personaje sus]in`toare ale industriei, precum Steven C. Preston, un om de afaceri republican care a fost la [efia Departamentului de Dezvoltare Urbanistic` [i Reziden]ial` (HUD) spre sfâr[itul administra]iei Bush, afirm` c` majoritatea creditorilor au \ntârziat deliberat. “Industria \nc` nu s-a ridicat la nivelul problemei”, spune Preston. Programul “Hope for Homeowners” (Speran]` pentru proprietari) promis de oficialii administra]iei Bush [i b`nci toamna trecut`, care ar proteja 400.000 de familii de executarea silit`, a refinan]at pân` \n prezent doar 25 de \mprumuturi. |ntre timp, o industrie saturat` se pr`bu[e[te sub propria greutate prin cre[terea num`rului de execut`ri silite. Debitorii ale c`ror fonduri s-au evaporat nu mai au alte surse de venit dac` recesiunea \i cost` locul de munc`. O serie de legislatori pledeaz` pentru un moratoriu. “Lumea se pierde prin fisurile din sistem”, spune Preston. “Este r`u pentru comunit`]i, pentru oamenii care \[i pierd locuin]ele [i pentru investitori”. La \nceputul anului 2007, pe m`sur` ce debitorii cu termene de plat` prelungite au \nceput s` intre \n incapacitate de plat` pentru ipotecile subprime, exper]ii imobiliari au tras un semnal de alarm` la Washington. Christopher Dodd, pre[edintele Comitetului Bancar din Senat, a vrut s` dea o lege prin care s` impun` b`ncilor modificarea \mprumuturilor cu dobânzi “promo]ionale”, care se transform` destul

LOBBY FINANCIAR Cheltuielile pentru lobby ale institu]iilor financiare care beneficiaz` de fonduri federale: COMPANIE

AIG Citigroup JPMorgan Chase Merrill Lynch* GMAC Bank of America* Goldman Sachs Morgan Stanley

FONDURI PUBLICE

40 mld. $ 45 mld. $ 25 mld. $ 10 mld. $ 5 mld. $ 35 mld. $ 10 mld. $ 10 mld. $

2008

9.690.000$ 7.660.000$ 5.390.000$ 4.700.000$ 4.620.000$ 4.090.000$ 3.280.000$ 3.120.000$

2007

11.379.000$ 8.480.000$ 5.535.000$ 4.420.000$ 1.460.000$ 3.220.000$ 2.720.000$ 2.760.000$

*BofA a achizi]ionat Merrill Lynch \n decembrie Sursa: Centrul pentru Politic` Reponsabil`, Departamentul American al Trezoreriei

BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

de rapid \n rate \mpov`r`toare. Dar [tia c` republicanii se vor opune cu vehemen]` [i a cedat, potrivit unor surse din Senat. A convocat o dezbatere: summitul pentru Protec]ia Proprietarilor de Locuin]e. Toat` floarea directorilor executivi din b`nci s-a adunat pe 18 aprilie 2007 \n spatele u[ilor \nchise \ntr-o camer` de audieri din Cl`direa Dirsken a Senatului. Dodd le-a spus c` trebuie s` pun` piciorul \n prag \n fa]a fiascoului execut`rilor silite prin ajustarea termenilor de creditare, astfel \ncât debitorii s` continue s` pl`teasc` m`car o parte din rate, \n loc s` stopeze pur [i simplu rambursarea. Procedurile execut`rii silite \n mod normal cost` b`ncile \n jur de 50% din valoarea propriet`]ii. Asta \n cazul \n care se presupune c` locuin]a poate fi revândut`, lucru incert când num`rul caselor nelocuite cre[te alarmant \ntr-o zon`. “Ce ave]i de gând? Ce vre]i s` fac ca s` modifica]i \mprumuturile?”, i-a \ntrebat Dodd pe executivi. O serie de reprezentan]i ai industriei au negat existen]a problemei execut`rii silite, printre care [i Sandor E. Samuels, \n acea perioad` pre[edintele departamentului legal al consiliului de administra]ie al gigantului Countrywide Financial, companie care a acordat credite subprime. Ace[tia au spus c` vor continua atât acordarea \mprumuturilor cu dobânzi atractive, cât [i a celor care solicitau dovezi minime ale veniturilor. “Vom continua s` acord`m astfel de \mprumuturi

DAVID DEAL

COVER STORY

pân` \n ultima secund` \n care vor fi legale”, a convocat directorii executivi din industrie \n Camera Lichidit`spus Samuels ulterior unui coleg participant. ]ilor, una dintre cele mai elegante loca]ii ale Trezoreriei. Acolo, sub Pe 2 mai 2007, dup` summit, biroul lui Dodd candelabre somptuoase, Neel T. Kashkari, bancher la Goldman a emis o “Declara]ie de principii”. Aceasta trasa pe care Paulson l-a adus la Trezorerie, a sf`tuit liderii industriei s` [apte aspira]ii pentru industrie, printre care gr`beasc` procesul de \mpiedicare a pierderii locuin]elor. B`ncile “contactarea incipient`” a debitorilor strâm- [tiu cum s` ajusteze dobânzile, s` extind` termenul de rambursare tora]i [i oferirea de noi termeni, printre care [i, dac` este necesar, s` scad` principalul unui credit, spune Kash[i sc`derea ratelor creditului. Principiile nu au kari, care momentan [i-a p`strat pozi]ia. Dou` luni mai târziu, avut nici un efect, recunosc acum o serie de par- Paulson a convocat iar directorii executivi, dar de data aceasta \n ticipan]i la summit. sala de conferin]e. “Le-am spus c` trebuie s` trecem de linia porDodd [i-a concentrat apoi o mare parte a aten- ]ii”, \[i aminte[te un fost oficial al Trezoreriei. “Persuasiune este ]iei asupra campaniei electorale pentru nomi- un eufemism pentru ceea ce am f`cut. I-am \ncol]it”. nalizarea candidatului democrat la pre[edin]ie. Un produs al \ntâlnirilor de la Trezorerie a fost Alian]a Hope Now, Kate Szostak, purt`torul de cuvânt al Comitetu- organiza]ie din sectorul privat sus]inut` guvernamental [i anun]at` lui Bancar din Senat, spune c` Dodd a urm`rit de Paulson pe 10 octombrie 2007. Creditorii au promis cooperare cu agresiv chestiunea execut`rilor silite, dar “atât consilierii organiza]iei, care urmau s` ajute debitorii s` previn` incaindustria, cât [i administra]ia Bush au refuzat pacitatea de plat`. Faith Schwartz, fost director executiv la o firm` de s` acorde aten]ie avertismentelor acestuia”. Ofi- credite subprime, a fost numit` la conducere. cialul a acceptat, \n 2007 [i 2008, contribu]ii \n valoare de 5,9 milioane de dolari de la prestatorii CU PERDEA? de servicii financiare (vezi tabelul de mai jos). Alian]a a avut un debut dificil. Un comunicat de pres` afirma c` |ntrebat despre rolul din cardul summit- execut`rile silite au fost mai multe la nivel na]ional decât recuno[tea ului, Samuels a confirmat \ntr-un e-mail c` \n acea perioad` Asocia]ia Bancar` Ipotecar`. “Sem`nam cu poli]i[tii a “vorbit - formal [i informal - despre perfor- incompeten]i din filmele mute”, spune un reprezentant al unui grup man]a” creditelor subprime. Dar a refuzat s` de lobby din industrie. Rapid, a devenit evident c` programul era un ofere alte detalii. Acum, el lucreaz` ca avocat efort de rela]ii publice, mai spune un lobbyst. “Hope Now este doar pentru Bank of America, care a achizi]ionat un vehicul pentru colectarea [i promovarea informa]iilor c`tre TreCountrywide \n iulie 2008. zorerie, oficiali din Washington [i reprezentan]i ai mass-media”. Un motiv important pentru care institu]iile |ntr-un comunicat de pres` emis pe 22 decembrie, Hope Now financiare [i investitorii sunt atât de deci[i s` sus]inea c` a \mpiedicat 2,2 milioane de execut`ri silite \n 2008, prin evite modific`rile agresive ale condi]iilor \mpru- aranjamente pentru debitori care s` revin` cu plata la zi a ratelor [i, muturilor este \n strâns` leg`tur` cu elemente de \n unele cazuri, s` u[ureze condi]iile de creditare. Dar informa]iile nu contabilitate, spun reprezentan]ii grupurilor de arat` câ]i debitori revin \n incapacitate de plat`, pentru c` majoritatea lobby. Dac`, de pild`, o banc` scade pre]ul unei modific`rilor nu reduc, de fapt, ratele lunare. Alian]a nu prime[te anumite ipoteci, aceasta ar semnala c` trebuie aceste informa]ii de la b`nci, spune Schwartz. s` reduc` din valoarea tuturor ipotecilor similare Exist` motive de scepticism. Legislatorii bancari federali au anundin aceea[i regiune geografic` pentru reflectarea pericolului c` acea zon` a sc`zut economic. Potrivit acestei abord`ri, pierderile institu]iilor financiare de pe urma ipotecilor ar putea dep`[i cu mult chiar [i dramatiFirmele de servicii financiare [i directorii lor canalizeaz` resursele spre cele pierderi de 1.100 de miliarde de dolari estimate \n ianupoliticieni influen]i. Iat` dona]iile din campaniile electorale din 2007 - 2008 arie de Goldman Sachs. Dorin]a de a amâna aceast` situa]ie devastatoare ajut` la explicarea intransigen]ei creditorilor, SENAT CAMERA REPREZENTAN}ILOR spune Rick Sharga, vicepre[edinte al departamentului de COMISIA COMISIA PENTRU SERVICII marketing la RealtyTrac, firm` din Irvine (California) care BANCAR~ FINANCIARE analizeaz` modelele execut`rilor silite. Christopher J. Dodd 5.948.568$ Barney Frank La jum`tatea anului 2007, oficialii administra]iei Bush 984.148$ Pre[edinte Pre[edinte erau profund \ngrijora]i de lipsa de voin]` a industriei Richard C. Shelby financiare \n abordarea catastrofei ce se profila. Chiar [i Spencer Bachus 565.399$ 897.725$ Oficial Republican Oficial Republican reprezentan]ii grupurilor de lobby cu domeniul de activitate \n sistemul bancar spun c` [i-au dat seama c` b`ncile SUBCOMITETUL PENTRU APROCOMITETUL PENTRU intraser` \n faza de negare. Reprezentan]ii K Street au BAREA SERVICIILOR FINANCIARE STRATEGII {I RESURSE c`zut de acord c` secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, Dick Durbin Charles B. Rangel 1.346.669$ 1.325.383$ trebuia s` se implice, arat` Erick R. Gustafson, principalul Pre[edinte Pre[edinte lobbysit pentru Asocia]ia Bancar` Ipotecar`. “A fost ca o Sam Brownback Eric Cantor interven]ie. Trebuia s` implic`m Trezoreria, pentru a face 254.837$ 1.008.937$ Oficial Republican Republican b`ncile s` ne furnizeze informa]ii”, spune acesta. |n acea var`, Paulson, fost CEO la Goldman Sachs, a Sursa: Centrul pentru Politic` Responsabil`, investiga]ii BusinessWeek Talbott, lobbyist bancar, lupt` pentru o legisla]ie cât mai specific`

GENEROZITATE POLITIC~

3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

APROAPE JUM~TATE DINTRE |MPRUMUTURILE MODIFICATE EXAMINATE |NTR-UN STUDIU RECENT PREZINT~ MAJOR~RI ALE RATELOR LUNARE

]at \n decembrie 2008 c` 53% dintre cei care beneficiaz` de modificarea termenilor \mprumuturilor au \ntârziat iar, dup` [ase luni, cu plata ipotecii. Alan M. White, profesor de drept la Universitatea Valparaiso spune c` rata revenirii la incapacitate de plat` este mare din cauz` c` adesea modific`rile duc la cre[terea pl`]ilor, nu la sc`derea lor. O analiz` efectuat` de White pe 21.219 de ipoteci subprime modificate \n noiembrie 2008 demonstreaz` c` doar \n 35% dintre cazuri a rezultat sc`derea datoriei. |n 18% dintre cazuri, a r`mas neschimbat`, iar \n restul de 47% chiar a crescut. Motivul din spatele acestui bizar rezultat: creditorii ata[eaz` ratelor lunare pl`]ile restante, taxe [i comisioane mari. S` lu`m cazul lui Ocbaselassie Kelete, un imigrant de 41 de ani din Eritrea care a apelat toamna trecut` la Hope Now. Kelete, cet`]ean naturalizat \n SUA, a achizi]ionat \n noiembrie 2006 o locuin]` \n valoare de 540.000 de dolari \n Hayward (California), f`r` s` pl`teasc` un avans, cu finan]are 100% de la First Franklin Financial, subsidiara subprime a Merrill Lynch. La acea vreme, el [i so]ia sa câ[tigau 108.000 de dolari pe an, el având dou` locuri de munc`, la o farmacie [i respectiv la o firm` de cur`]enie pentru birouri, iar so]ia fiind femeie de serviciu. Kelete spune c` First Franklin [i agen]ia imobiliar` afiliat` l-au convins c` poate achita dou` ipoteci, una cu o dobând` ini]ial` de 7,5%, care va cre[te peste trei ani, [i a doua cu dobând` fix` de 12%. Rata lunar` totaliza 3.600 de dolari. “COLABOREAZ~ CU MINE”

“Reprezentan]ii diviziei imobiliare afiliate au spus <Face]i sacrificii doar pentru doi ani. Pre]urile locuin]elor vor cre[te, [i ve]i putea refinan]a cu o dobând` mai mic`>”, \[i aminte[te Kelete. Regret` c` a semnat pentru o ipotec` pe care nu [i-o permitea - o gre[eal` f`cut` de foarte mul]i \n timpul isteriei creditelor ipotecare. Pre]urile locuin]elor nu au crescut. {i-a pierdut slujba de la firma de cur`]enie. First

Franklin a modificat termenii \mprumutului, dar a ad`ugat taxele de proprietate pe care nu le colectase anterior. Rata lui Kelete a crescut la 3.900 de dolari. |n octombrie 2008, a apelat la Hope Now. Un consultant a organizat o conferin]` telefonic` cu First Franklin. Reprezentan]ii acesteia au spus c` Kelete ar trebui s` se mai angajeze \n alt` parte sau s` renun]e la cas`. Kelete a r`spuns c` deja [i-a pierdut al doilea loc de munc` [i c` nu poate g`si un serviciu nou \ntr-o economie \n recesiune. “De ce nu colabora]i cu mine?”, a \ntrebat acesta la First Franklin. Creditorul a refuzat. Consilierul Hope Now a precizat c` nu se mai putea face nimic. “Executarea silit` este singurul viitor pe care \l \ntrev`d”, a ad`ugat Kelete. Purt`torul de cuvânt al Bank of America, care a achizi]ionat \n decembrie Merrill, a refuzat s` comenteze, invocând clauze de confiden]ialitate. Totu[i, dup` investiga]iile BusinessWeek, First Franklin l-a contactat pe Kelete \n leg`tur` cu sc`derea ratelor lunare. Schwartz de la Hope Now recunoa[te c` are un dezavantaj. Conform propriilor calcule, 45% dintre debitorii consilia]i de propria organiza]ie sfâr[esc prin a fi executa]i silit. “Par frustrat pentru c` nu e altceva decât cu o problem` gata s` explodeze”, spune Schwartz. Organiza]ia are patru angaja]i cu norm` \ntreag` la Washington [i 500 de consilieri care particip` la linia telefonic` finan]at` de industrie. “Nu trebuie minimalizate reu[itele noastre”, spune Schwartz. Devine ostil` la sugestii conform c`rora statisticile pe care le promoveaz` induc \n eroare. “Public ce [tiu”, spune ea, notând c` o serie de b`nci membre nu sunt cooperante cu privire la modific`rile \mprumuturilor. “Este ca [i când ai

SCANDAL {I FURIE F~R~ CONSECIN}E

(DE LA ST. LA DR.) FOTOGRAFII DE JIM LO SCALZO/BLOOMBERG NEWS; JOSHUA ROBERTS/BLOOMBERG NEWS; CHART BY DAVID FOSTER

O cronologie a e[ecurilor ini]iativelor de rezolvare a execut`rilor silite

DECEMBRIE 2006

APRILIE 2007

OCTOMBRIE 2007

OCTOMBRIE 2008

DECEMBRIE 2008

Sus]in`torii consumatorilor de la Centrul pentru Creditare Responsabil` au tras un semnal de alarm` cu privire la amenin]area iminent` a execut`rilor silite cauzate de creditele subprime; b`ncile [i Congresul analizeaz` problema.

Senatorul democrat Christopher Dodd organizeaz` un summit la Washington cu privire la execut`rile silite individuale. Creditorii se opun unor m`suri concrete, aprobând câteva principii vagi.

For]ate s` ia m`suri de secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, b`ncile formeaz` organiza]ia voluntar` Alian]a Hope Now, dar aceasta nu face prea multe pentru u[urarea crizei.

Administra]ia Bush lanseaz` Hope for Homeowners, program destinat diminu`rii valului de execut`ri silite. Prevederile sale, aprobate de b`nci, contribuie la e[ecul acestuia.

Num`rul mare de execut`ri silite accelereaz` recesiunea. Estim`rile privind totalul execut`rilor silite urc` la 7,7 milioane pân` \n anul 2013.

1.8 1.6

1 Milion

EXECUT~RI SILITE INI}IATE (CUMULATIV)

2007

BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

2008

2009

COVER STORY

FRANCIS SPECKER/BLOOMBERG NEWS

\ncerca s` convingi un grup de pisici s` fac` ce vrei tu”. La \nceputul anului 2008, era evident c` Hope Now nu amâna un procent semnificativ de execut`ri silite. Democra]ii din Congres au \nceput s` caute idei pentru o solu]ie finan]at` de Guvern. Majoritatea ideilor au venit din interiorul industriei. Grupurile de lobby [i consilierii din Congres prezentau “planul Credit Suisse”. Altuia i se spunea “planul Bank of America” [i permitea debitorilor s` refinan]eze ipotecile prin \mprumuturi garantate de Administra]ia Federal` a Locuin]elor. Barney Frank, membru \n Camera Reprezentan]ilor [i pre[edinte al Comisiei pentru Servicii Financiare, a solicitat sfaturile Bank of America prin intermediul unei vechi cuno[tin]e comune din Boston, Anne Finucane, director executiv de marketing al b`ncii [i membru activ \n Partidul Democrat. A numit o serie de consilieri, printre care Michael M. Paese [i Rick Delfin, pentru definirea detaliilor. Francis Creighton, fost membru al Comisiei pentru Servicii Financiare din partea democra]ilor, care a ales s` lucreze la un grup de lobby pentru Asocia]ia Bancar` Ipotecar`, a negociat cu Paese [i Delfin. Gustafson, colegul republican al lui Creighton, s-a \ntâlnit cu adjunc]ii unor republicani, precum reprezentantul Spencer Bachus sau senatorul Richard Shelby, ambii din Alabama. Destul de repede, m`surile \mpotriva execut`rilor silite erau schimbate \n favoarea b`ncilor. Shelby, republicanul cu cea mai \nalt` func]ie \n Comisia Bancar` a Senatului, al`turi de al]i republicani au insistat pe prevederi favorabile industriei, \n schimbul sprijinului acestora,

conform unor surse din interior. |n cele din urm`, programul include comisioane anuale, avansuri consistente [i obliga]ia ca proprietarii de locuin]e s` pl`teasc` guvernului 50% din orice apreciere viitoare a valorii locuin]ei toate acestea f`când mai pu]in atractiv` oferta pentru debitori. Mai mult participa]ia b`ncilor a fost \n totalitate voluntar`; nu exist` modalit`]i de a le obliga s` coopereze. Congresul a aprobat programul “Hope for Homeowners” pe 26 iulie 2008, ca parte a unei m`suri complexe de impunere a unor restric]ii firmelor de finan]are a ipotecilor Fannie Mae [i Freddie Mac. La Asocia]ia Bancar` pentru Ipoteci, reprezentan]ii grupurilor de lobby s-au strâns \ntr-un col] al biroului lui Gustafson pentru a s`rb`tori cu vin turnat \n pahare de plastic. Cei care cuno[teau programul au anticipat c` documentul va descuraja pe toat` lumea \n afar` de câ]iva debitori. “{tiam c` probabil va fi prea pu]in atractiv”, spune Preston, fost secretar al HUD, care supravegheaz` activitatea Administra]iei Federale a Locuin]elor. George Miller, director executiv la American Securitization Forum, asocia]ie comercial` de pe Wall Street, spune c` programul [i cele 25 de \mprumuturi refinan]ate sunt “inutile”, din cauza detaliilor oneroase. LEGE CU SC~P~RI

Shelby nu se a[tepta niciodat` ca Hope for Homeowners s` realizeze prea multe, conform consilierilor republicani din Senat. Totu[i, a acceptat planul pentru a câ[tiga sprijinul lui Dodd pentru o reglementare complex` a Fannie [i Freddie - [i numai dup` ce a fost asigurat c` programul nu va lua bani din taxe. “}inta mea principal` de-a lungul crizei este protejarea contribuabililor americani”, a precizat Shelby, \ntr-o declara]ie adresat` BusinessWeek. El a acceptat contribu]ii de 565.000 de dolari, de la industria de servicii financiare, \n anii 2007-2008. Frank, la care industria a participat cu contribu]ii totale ce s-au

|nc` 5,9 mil. de execut`ri silite pân` \n 2013

7.7

FEBRUARIE 2009 Dezbaterile pe tema schimb`rilor legisla]iei falimentelor, care ar preveni execut`rile silite personale, se \ncing. De[i sufer` din cauza furiei opiniei publice, b`ncile lupt` pentru sl`birea noii legisla]ii.

6.4

5.1

e .

3.5

ESTIM~RI PRIVIND EXECUT~RILE SILITE (CUMULATIV)

2010

2011

2012

2013 Sursa: Asocia]ia Bancar` pentru Ipoteci, Credit Suisse

3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

COVER STORY

cane”, spune Durbin. |n urm`toarele s`pt`mâni, grupurile de lobby ale b`ncilor au lansat un nou atac la adresa legisla]iei falimentelor, luându-l drept aliat, printre al]ii, pe Lamar Smith, reprezentant republican de Texas. |n afar` de Citi, “industria r`mâne unit` la gândul c` legisla]ia privind falimentele va destabiliza pia]a” prin generarea de incertitudine cu privire la valoarea numeroaselor ipoteci cu probleme, spune Steve O’Connor, vicepre[edinte al departamentului de rela]ii cu guvernul din cadrul Asocia]iei Bancare pentru Ipoteci. Grupul s`u ofer` argumente consilierilor din Congres, oferind motive pentru care “Congresul ar trebui s` resping` reforma legislativ` a falimentelor”. Printre acestea se num`r` [i argumentul c`, dac` creditorii nu au certitudinea c` termenii de creditare vor r`mâne neschimba]i, vor cre[te dobânzile [i vor respinge debitorii periculo[i. Stefanie [i James Smith din Santa Clara (California) se tem Smith, proprietara c` c` vor avea nevoie de ajutorul unei instan]e de judecat` unei locuin]e, dac` vor s`-[i p`streze locuin]a achizi]ionat` \n noiembrie regret` c` a fost 2005, contra sumei de 579.000 de dolari. Stefanie, \n vârst` atras` de un de 37 de ani, care lucreaz` pe post de coordonator de resurse credit subprime umane la o universitate, [i James, agent federal \n vârst` de ridicat, \n aceea[i perioad` de timp, la 948.000 de dolari, sus]ine c` 40 de ani, au \mprumutat \ntreaga sum` prin dou` credite ipotecare a devenit sceptic cu privire la \ndeplinirea ]elului declarat al progra- pentru care pl`teau lunar 3.000 de dolari. Un reprezentat al Counmului de a ajuta un milion de americani. Dar se a[tepta la progrese trywide, firma de creditare, le-a spus s` nu \[i fac` griji, men]ioneaz` mai semnificative decât refinan]area a 25 de \mprumuturi. El acuz` Stefanie, pentru c` puteau s` refinan]eze creditele \ntr-un an. La jum`tatea anului 2007 \ntârziau cu ratele, iar op]iunile republicanii [i industria pentru subminarea reglement`rilor. “Nu am pentru refinan]are se evaporaser`. Cu rata lunar` programat` s` avut voturile necesare s` fac mai mult”. Liberalul din Massachusetts nu a renun]at la planurile de revi- dep`[easc` 4.000 de dolari \n ianuarie, din cauza cre[terii dobânzii, talizare a Hope for Homeowners. Lucreaz` la o serie de schimb`ri, Stefanie a contactat vara trecut` Countrywide. A cerut o modificare care ar reduce din avansurile debitorilor [i ar furniza bani \n plus a \mprumutului pentru a evita situa]ia \n care nu va putea achita pentru b`ncile care accept` s` participe voluntar la program. Paese [i suma lunar`. |n decembrie, creditorul a precizat c` este dispus s` Delfin, adjunc]ii lui Frank, nu particip` cu solu]ii. Au p`r`sit locurile majoreze rata cu 600 de dolari. Fiind mai convenabil` ca majorarea de munc` din Congres, \n favoarea grupurilor de lobby de la Aso- estimat` la 1.100 de dolari, Smith a acceptat. Dar acum fac mari eforturi s` achite rata majorat`. BofA, comcia]ia Industriei Bursiere din Washington. Ace[tia spun c` respect` interdic]ia federal` de a nu discuta vreme de un an cu fostul [ef \n pania-mam` a Countrywide, a refuzat s` comenteze invocând dreptul la intimitate al familiei Smith. Dup` \ntreb`rile adresate leg`tur` cu activitatea din Congres. |n primele zile ale anului 2009 se p`rea c` progresele pot veni de BusinessWeek, Countrywide i-a contactat totu[i pe ace[tia s` de pe alte fronturi. Aflat \n dificultate, Citigroup a apelat a doua discute despre reducerea ratei lunare. ^ oar` la Trezorerie pentru ajutor din bani publici. |n urma presiu- –Cu contribu]ia: Chad Terhune, Theo Francis [i Jane Sasseen nilor legislative, Citi a spart unitatea bancar`, renun]ând la opozi]ia fa]` de solu]iile de evitare a execut`rilor silite. Senatorul democrat Dick Durbin, care \nc` din 2007 a coordonat eforturi e[uate \n Congres de a oferi judec`torilor putere asupra Business Exchange modific`rii creditelor ipotecare, l-a numit pe Brad J. McConnell pe Citi]i, salva]i [i ad`uga]i con]inut post de consilier legislativ pentru a discuta cu grupurile de lobby ale pe noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange JPMorgan Chase [i Bank of America. “Fiecare a fost de acord s` propun` ideea superiorilor, s` vad` ce pot face”, spune o surs` apropiat` Comunicare slab` Obama-Geithner discu]iilor. Concesia f`cut` de Citi, iminenta \nvestire a pre[edintelui Daniel Gross, editorialist la Slate.com, a punctat imediat o Obama [i intensificarea ostilit`]ii publice fa]` de marile b`nci au problem` cu privire la anun]ul secretarului Trezoreriei, Timothy contribuit la o atmosfer` despre care democra]ii au presupus c` ar Geithner, referitor la planul de salvare a economiei al Administra]iei Obama. Acesta sugereaz` o serie de a[tept`ri conduce la compromis. ARGUMENTE PENTRU DISCU}II

Pân` s` discute McConnell a doua zi cu reprezentan]ii JPMorgan [i BofA, ace[tia “au adoptat o atitudine total defensiv` [i \[i exprimau nemul]umirile despre cât de prost a fost acordul \ncheiat de Citi”, spune o surs` apropiat` discu]iilor. Opozi]ia b`ncilor “a fost foarte prost gândit`, având \n vedere daunele aduse economiei ameriBUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

mai pesimiste decât cele indicate de Obama \n sus]inerea planului. Din p`cate, ar`ta Gross, pe 10 februarie “retorica lui Obama cu privire la revenirea economic` poate ﬁ lini[titoare, dar pesimismul lui Geithner este mult mai credibil”. Pentru a citi editorialul lui Gross, “More Gloom, Please”, accesa]i http://bx.businessweek.com/bailout/reference/

MICHAEL KELLEY

ANALIZ~

GOANA AMAZON DUP~ UTILIZATORI De Heather Green

JOHN CHIASSON; (BEZOS) IBO/SIPA

Compania acoper` [i serviciile deficitare ale partenerilor care vând pe site-ul sù Vara trecut`, Lisa Dias cùta pe pagina web Amazon.com c`r]i care ar fi putut s-o ajute s`-[i \nfiin]eze propria afacere la domiciliu. |n vârst` de 45 de ani, aceasta a g`sit o carte uzat`, dar promi]`toare destinat` persoanelor dornice de antreprenoriat. Starea c`r]ii era “ca nou`”, potrivit anun]ului. Vânz`torul nu era Amazon, ci unul dintre comercian]ii care vând prin intermediul site-ului. Totu[i, Dias a dus la final demersurile [i a pl`tit 24,95 de dolari pentru volum. Când cartea a ajuns la re[edin]a acesteia din New Jersey, nu era nici pe departe “ca nou`”. Paginile erau pline de note [i observa]ii scrise de mân` de precedentul posesor. S-a sim]it p`c`lit`, dar nu a luat m`suri pân` \n luna noiembrie. A \ncercat ini]ial s` contacteze vânz`torul, dar nu a primit nici un r`spuns. Apoi a apelat la Amazon. Compania i-a dat imediat banii \napoi f`r` ca ea s` fie nevoit` s` returneze cartea. Este \nc` uimit` de faptul c` a fost pl`tit` de Amazon din bani pe care compania nu i-a primit. “Am sim]it c` mi-au luat ap`rarea”, spune Dias. |n general, Amazon [i-a câ[tigat reputa]ia pentru servicii de calitate, prin care permite clien]ilor s` fac` orice achizi]ie f`r` s`

O angajat` preg`te[te comenzile \n depozitul din Lexington (Kentucky)

fie nevoi]i s` discute cu vreun angajat al site-ului. Consultan]ii de vânz`ri sunt inexisten]i. Comenzile sunt expediate dup` doar câteva clickuri. Coletele ajung la destinatar cu rapiditate. Toate se \ntâmpl` cu o regularitate constant`, chiar dac` num`rul clien]ilor s-a dublat \n ultimii cinci ani, ajungând acum la 88 de milioane. Dar, când lucrurile merg prost la Amazon, [i se \ntâmpl` uneori, angaja]ii companiei se implic`. Acesta ar putea fi avantajul prin care Amazon iese \n eviden]` \n detrimentul altor companii [i care ajut` la explicarea motivului pentru care a fost votat` de clien]i pe primul loc \n edi]ia din acest an a topului BusinessWeek al companiilor care ofer` cele mai bune servicii. |ntr-o recent` zi de februarie \n Manhattan, energicul fondator [i CEO al Amazon Jeff Bezos, \n vârst` de 45 de ani, a explicat pe larg ideile din spatele abord`rii companiei. A povestit despre diferen]ierile pe care le face Amazon \ntre experien]a de utilizare [i serviciile pentru clien]i. Acesta din urm` se refer` doar la momentul \n care clien]ii discut` cu angaja]ii Amazon [i Bezos \[i dore[te s` fie o excep]ie, nu o regul`. “Pe plan intern, serviciile pentru clien]i sunt o component` a experien]ei de utilizare”, spune acesta. “Experien]a clientului include cel mai sc`zut Bezos vrea s` alinieze serviciile pre], cea mai rapid` distribu]ie [i fiabilitate, comercian]ilor pentru a nu fi nevoie s` contacteze pe nimeexterni la calitatea ni. Apoi intervii \n serviciul pentru clien]i celor oferite doar \n situa]ii cu adev`rat neobi[nuite, de de Amazon 3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

compania se ocup` de tot: prime[te comanda online, ambaleaz` produsul, r`spunde la \ntreb`ri [i proceseaz` retururile. |n ultimul trimestru, Amazon a expediat 3 milioane de unit`]i pentru partenerii “Fulfillment by Amazon”, \n cre[tere de la 500.000 de unit`]i \nregistrate anul anterior. De[i Amazon taxeaz` comercian]ii pentru serviciu, Bezos spune c` nu acesta este motivul pentru care l-a lansat. “Este important, pentru c` \mbun`t`]e[te extrem de mult experien]a consumatorilor”, spune el. “Nu ne aduce mai multe venituri; este dificil. Dac` gânde[ti pe termen lung, cred c` este foarte important pentru noi”. Sprijinirea micilor comercian]i, mai ales a celor care \]i fac probleme, pentru a-]i spori competitivitatea poate p`rea ilogic`. Dar pentru Amazon ]inta final` este dobândirea controlului asupra experien]ei cump`r`turilor, care s` devin` mai consistente [i de \ncredere. Ideea este ca din ce \n ce mai mult` lume s` foloseasc` serviciile retailerului online [i s` cheltuiasc` mai mult. Michael DuGally conduce NorAm International Partners, un comerciant din Hudson (Massachusetts) care rescoate la vânzare produse uzate, precum c`r]i, DVD-uri sau jocuri video. A aderat la program cu câteva luni \n urm`. “Nu pot oferi calitatea unei experien]e cu clien]ii pe care o aduce Amazon”, spune DuGally. De exemplu, angaja]ii departamentului de servicii cu clien]ii al Amazon sunt preg`ti]i s` furnizeze r`spunsuri consecvente, iar cei patru angaja]i pe servicii ai NorAm adesea vin cu r`spunsuri diferite, spune DuGally. Angaja]ii Amazon au fost instrui]i cu privire la pa[ii care trebuie urma]i, când se confrunt` zilnic cu \ntreb`ri de genul “Unde mi-e coletul?”, sau cu cereri neobi[nuite. Ei tind s` fie mai preg`ti]i decåt majoritatea, deoarece \ncearc` s` r`spund` la \ntreb`rile clien]ilor prin intermediul po[tei electronice sau al serviciilor prin care

genul «{tii, am cump`rat cartea [i lipsesc paginile de la 47 la 58»”, spune acesta, izbucnind \n râs. Remedierea problemelor clien]ilor atrage loialitatea unor persoane ca Dias, mai spune Bezos. Dar este, de asemenea, o modalitate bun` de a detecta problemele ivite, care trebuie abordate \n mod sistematic. Vânz`torii externi, similari celui de la care a cump`rat Dias, sunt principalul exemplu. Timp de ani buni, Amazon a permis altor retaileri s` vând` prin intermediul site-ului s`u, pentru a l`rgi gama de produse din ofert`. Dar aceste companii pot fi c`lcâiul lui Ahile. La eBay, care de asemenea permite comercian]ilor s` vând` produse prin intermediul site-ului, s-au \nregistrat plângeri cu privire la lipsa calit`]ii serviciilor [i la fraude. CONTROALE DE CALITATE

A[adar, Bezos \ncearc` ceva ce nu a reu[it s` duc` la final nici un alt retailer: s` aduc` aceea[i calitate a serviciilor Amazon [i la vânz`torii independen]i. Compania permite de mult timp clien] ilor s` clasifice experien]a cu vânz`torii, la fel cum este posibil [i pe eBay. Dar, \n plus, Amazon a lansat mai multe ini]iative interne de protec]ie, prin care urm`re[te comportamentul vânz`torilor. De exemplu, retailerii trebuie s` foloseasc` un sistem de e-mail propriu site-ului Amazon pentru a comunica cu clien]ii [i Amazon poate monitoriza conversa]iile. De asemenea, compania folose[te indicatori ca, de exemplu, calcularea frecven]ei nemul]umirilor clien]ilor fa]` de un vânz`tor sau frecven]a cu care un comerciant anuleaz` comanda, pe motiv c` produsul nu se mai afl` \n stoc. Partenerii care au probleme cu peste 1% dintre comenzi pot fi exclu[i de pe site. Pentru rafinarea experien]ei cu comercian]ii din exterior, Amazon a lansat \n 2006 o ini]iativ` numit` “Fulfillment by Amazon”. Comercian]ii trimit cutii cu propriile produse la depozitele Amazon [i

Amazon are 88 de milioane de clien]i, de dou` ori mai mul]i ca acum cinci ani

BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

JOHN CHIASSON

PROGRAMUL “MILK RUN” AJUT~ LA P~STRAREA PRODUSELOR POPULARE PE STOC. |N LOC S~ A{TEPTE CA FURNIZORII S~ LE ADUC~, AMAZON TRIMITE PROPRIILE CAMIOANE PENTRU TRANSPORT

IN DEPTH

Dat ﬁind volumul de colete expediate, Amazon poate negocia taxelor de transport mai mici

clien]ii \[i introduc num`rul de telefon [i a[teapt` s` fie contacta]i de \ndat` ce reprezentan]ii Amazon au adunat toate informa]iile. (Pentru a contacta Amazon exist` o linie telefonic` gratuit`, dar nu este tocmai u[or de g`sit pe site). Pentru a se asigura c` to]i cei de la Amazon \n]eleg felul \n care func]ioneaz` serviciul, fiecare angajat, chiar [i Bezos, petrece dou` zile o dat` la doi ani \n cadrul biroului de servicii pentru clien]i. “Este atât amuzant, cât [i folositor”, spune Bezos. “Cu mai mul]i ani \n urm` am primit un apel de la un client care achizi]ionase 11 produse de la unsprezece vânz`tori diferi]i – [i introdusese adresa gre[it”. DuGally spune c` “Fulfillment by Amazon” d` rezultate. El mai sus]ine c` vânz`rile produselor \nregistrate \n program au crescut cu 40%, [i num`rul retururilor a sc`zut cu 70%. De asemenea, estimeaz` c` va economisi \n acest an \ntre 550.000 [i 700.000 de dolari, \n mare parte pentru c` Amazon poate negocia sc`derea taxelor de transport.

Unul dintre dezavantajele cump`r`turilor online este, desigur, c` cei care cump`r` nu se pot bucura imediat de produsul achizi]ionat. Albert Ko, marketer online din Irvine (California), \[i dore[te coletul cât mai repede posibil. “|ntotdeauna \i presez”, spune el. Acesta este unul dintre motivele pentru care Bezos extinde Amazon Prime, un program pentru care beneficiarii pl`tesc 79 de dolari pe an pentru a primi \n dou` zile multe produse din stoc. Pe parcursul ultimilor doi ani, Bezos l-a implementat pe plan interna]ional [i a crescut num`rul produselor care intr` sub inciden]a programului. “Viziunea noastr` este s` avem pe stoc produse [i posibilitatea de a le distribui gratuit \n dou` zile oriunde \n lume”, spune acesta. Totu[i, chiar [i cu aten]ia acordat` de Amazon planurilor [i solu]iilor, tot pot ap`rea probleme. Anul trecut, \n noiembrie, Lindsey Smolan \[i dorea un iPod cu carcas` roz de la Amazon. iPod-ul a sosit, nu [i carcasa roz. Dou` s`pt`mâni mai târziu, Smolan a trimis un e-mail la Amazon \n care cerea banii \napoi. Dup` ce s-a mai gândit pu]in, a mai trimis o scrisoare electronic` \n care cerea gratuit o carcas`. “Nu mi-am folosit iPod-ul pentru c` a[teptam carcasa [i sunt un client important”, a spus ea. Amazon a fost de acord. A primit carcasa de iPod gratuit. ^

JOHN CHIASSON

PRELUAREA CONDUCERII

Amazon a importat multe idei din \ncerc`rile de remediere ale plângerilor clien]ilor. O sesizare primit` cu ani \n urm` se referea la faptul c` produsele populare – juc`ria Tickle Me Elmo sau papucii Crocs Mammoth –adesea nu mai erau \n stoc. Ultimul lucru dorit de Amazon este ca un client sup`rat s` intre pe alt site sau \n centrele comerciale. |n ultimii doi ani, Amazon a dezvoltat noi programe prin care s` p`streze pe stoc produsele populare, gata oricând de expediere. Una dintre aceste ini]iative se nume[te “Milk Run”. |n loc s` a[tepte ca furnizorii s` distribuie produsul \n depozitele Amazon, compania trimite propriile camioane care s` aduc` produsele cele mai vândute. Acest fapt duce la reducerea \ntârzierilor sau a comenzilor incomplete primite de companie. Programul este proactiv, spune Simon Fleming-Wood, vicepre[edinte al departamentului de marketing din cadrul Pure Digital Technologies, ale c`rei camere video Flip au fost incluse \n transporturile s`pt`mânale “Milk Run”.

Business Exchange Citi]i, salva]i, [i ad`uga]i con]inut pe noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

Viitorul Kindle Unul dintre cele mai neobi[nuite produse pentru Amazon.com este Kindle, un cititor electronic de c`r]i digitale, reviste [i ziare. Amazon a creat Kindle de la zero, de[i compania nu avea expertiz` \n produc]ia hardware. Cu toate acestea, o serie de exper]i din industrie cred c` dispozitivul va ﬁ un succes printre cititori. Dup` recentul debut al unei versiuni \mbun`t`]ite, Mark Mahaney, analist la Citigroup, a estimat c` vânz`rile Kindle vor ajunge la 1,2 miliarde de dolari pân` \n anul 2010. Pentru a citi mai multe despre analiza lui Mahaney, vizita]i http://bx.businessweek.com/amazoncom/reference/

3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

46 48 49 50 53 54 56

Solu]iile IT de business se bucur` de criz` Produc`torii de ]ig`ri critic` dur noile accize Oportunitate de afaceri din concedieri R`zboiul bateriilor pentru ma[inile electrice Exportatorii chinezi se \ntorc acas` Fotbalul are [i el probleme de ﬁnan]are Ford scoate de la naftalin` solu]ii de economisire

BURS~

{ah la BVB! Fostul pre[edinte al BVB, Septimiu Stoica, vrea s` lanseze o platform` alternativ` de tranzac]ionare care intr` \n concuren]` cu platformele BVB [i BMFMS pia]`, f`r` a fi nevoie de intermedierea unei societ`]i de brokeraj. De asemeDup` o a[teptare de mai bine de un an nea, cel pu]in \n principiu, platforma de zile, Septimiu Stoica, fostul pre[edinte Apollo X ar putea permite existen]a al Bursei de Valori Bucure[ti (BVB) [i unei pie]e continue, ceea ce \nseamn` actual pre[edinte al Bursei Române de c` nu va fi legat` de programul de M`rfuri (BRM), [i-a prezentat cea mai recent` crea]ie. Este vorba de o platform` func]ionare al pie]elor reglementate. În fine, pentru c` Stoica sus]ine c` o alternativ` de tranzac]ionare denumit` astfel de platform` poate fi operat` Apollo X care ar permite derularea de pentru \nceput chiar [i cu un personal opera]iuni bursiere cu acmai mic de 10 angaja]i, ]iuni, unit`]i de fond, costurile de tranzac]ioobliga]iuni, instrumente nare ar putea fi mai derivate, precum [i “alte reduse decât cele practipuri de instrumente fiticate de pia]a de la nanciare \nc` neintroduse Bucure[ti [i cea din pe pia]a româneasc`.” IniSibiu. ]iativa lui Stoica, derulat` de utilizatori este Pentru a fi pus \n sub auspiciile societ`pragul minim care practic`, proiectul lui ]ii de servicii de investitrebuie atins pentru Stoica are nevoie de ]ii financiare Bucure[ti ca platforma Apollo autorizarea Comisiei Global Invest, pe care X s` devin` viabil` din punct de vedere Na]ionale a Valorilor Stoica a [i condus-o economic Mobiliare (CNVM), iar pentru o scurt` perioad` Sursa: Bucure[ti Global Invest oficialii Bucure[ti Global anul trecut, se dore[te a fi Invest sunt \ncrez`tori c` o alternativ` la actualele vor ob]ine o astfel de auplatforme de tranzac]iotorizare \n urm`toarele 3 luni. “Sper`m nare ale pie]elor de la Bucure[ti [i Sibiu, s` vedem acest sistem \n func]iune precum [i la ambi]iile acestora de a lansa \n momentul \n care pia]a va ie[i din platforme electronice la rândul lor. aceast` perioad` tulbure”, spune Petre Spre deosebire de sistemele clasice Pavel Szel, [eful Societ`]ii de Admide tranzac]ionare, platforma Apollo X nistrare de Investi]ii Muntenia, admiare, potrivit promotorilor s`i, câteva nistratorul SIF Muntenia [i totodat` avantaje majore. Pe de o parte, ar proprietarul Bucure[ti Global Invest. permite utilizatorilor accesul direct \n De Mihnea Anastasiu

1000

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

Numai c` aceast` autorizare s-ar putea lovi de o problem` major`. Înainte de a ob]ine acceptul CNVM, operatorii platformei Apollo X ar trebui s` \ncheie parteneriate [i cu institu]iile care se ocup` cu serviciile post-tranzac]ionare - \n cazul de fa]` cu Depozitarul Central pentru decontare [i cu una dintre cele dou` case de compensa]ie pentru tranzac]iile cu instrumente derivate. Cum ac]ionarul majoritar al Depozitarului Central este

VISTA

PROBLEME LA ORIZONT

chiar Bursa de Valori Bucure[ti, ob]inerea parteneriatului de c`tre cei de la Bucure[ti Global Invest nu este chiar b`tut` \n cuie. Reprezentan]ii Depozitarului Central nu au dorit s` r`spund` la \ntreb`rile BusinessWeek România pe aceast` tem` [i nici oficialii BVB. Cât prive[te societ`]ile de brokeraj, s-ar putea ca nici acestea s` nu fie foarte \ncântate de ideea apari]iei unui sistem de tranzac]ionare care s` le r`peasc` din clien]i. Exist`, \ns`, [i reversul medaliei,

potrivit unor administratori de fonduri de investi]ii. Astfel, societ`]ile de brokeraj vor deveni din ce \n ce mai mult companii de consultan]` [i analiz` \n materie de investi]ii, oferind mai multe servicii cu valoare ad`ugat`, nu doar o simpl` intermediere a tranzac]iilor. O alt` dificultate ar putea fi cea a atragerii investitorilor pe aceast` pia]`, opera]iune care s-ar putea dovedi dificil`, \n contextul \n care criza financiar` [i pr`bu[irea cota]iilor ac]iunilor a \ndep`rtat foarte mul]i investitori de pia]a de capital autohton`. Potrivit lui Septimiu Stoica, platforma Apollo X ar deveni viabil` din punct de vedere economic de la un num`r de aproximativ 1.000 de utilizatori. Cât prive[te atragerea de emiten]i, Stoica sus]ine c` nu va avea nevoie de acceptul societ`]ilor deja listate pe pia]a de la Bucure[ti sau pe alte pie]e reglementate pentru a le cota [i pe platforma alternativ` de tranzac]ionare, acestea urmând s` furnizeze \n continuare informa]ii c`tre pia]a Septimiu originar`, de unde acestea Stoica face concuren]` ar urma s` fie preluate bursei de c`tre platforma Apollo pe care a X. “Ambi]ia noastr` este, condus-o \ns`, s` atragem la rândul cåndva nostru noi emiten]i, \ndeosebi din rândul societ`]ilor mici [i mijlocii din IT, care doresc s` se finan]eze de pe pia]a de capital [i care ulterior ar putea face pasul c`tre pie]ele reglementate”, spune Stoica. El spune c` printre primele instrumente care s-ar putea tranzac]iona pe platforma alternativ` s-ar putea num`ra contractele futures pe suport de m`rfuri, fie c` este vorba de energie sau de cereale, dou` dintre cele mai tranzac]ionate bunuri la Bursa Român` de M`rfuri. Prin

urmare, introducerea contractelor futures ale BRM s-ar putea face \n parteneriat cu platforma dezvoltat` de Stoica [i de Bucure[ti Global Invest. De asemenea, Stoica inten]ioneaz` s` lanseze [i contracte futures cu suport pe cursul de schimb leu-euro, precum [i pe fluctua]ia ratei dobânzii, dou` instrumente foarte c`utate de c`tre produc`tori. LA |NCEPUT A FOST AMERICA

Platformele alternative de tranzac]ionare au ap`rut pentru prima dat` \n Statele Unite, juc`tori agresivi precum Instinet, Island sau Archipelago fiind achizi]iona]i de c`tre marile pie]e Nasdaq [i New York Stock Exchange \n momentul \n care au devenit o concuren]` serioas` pentru bursele reglementate. Cu toate acestea, platformele alternative electronice de tranzac]ionare nu au disp`rut, \n Statele Unite r`mânând zeci de astfel de sisteme dintre care Liquidnet [i BATTS se preg`tesc [i pentru extinderea pe pie]ele europene. De[i cu o oarecare \ntârziere fa]` de Statele Unite, [i \n Europa au \nceput s` apar` sisteme alternative de tranzac]ionare. Deja, platformele britanice Chi-X [i Turquoise realizeaz` un sfert din tranzac]iile pie]ei londoneze de capital. De asemenea, astfel de platforme au fost dezvoltate [i \n Germania (Börse Berlin Equiduct Trading), \n Fran]a (Rainbow), precum [i \n ]`rile nordice (Normandy). Interesant este c` marile pie]e au sesizat posibilit`]ile acestor sisteme alternative [i au \nceput s`-[i dezvolte propriile platforme electronice precum Nasdaq OMX, platforma Baikal conceput` de London Stock Exchange [i sistemul Octopus avut \n vedere de Euronext. În Europa Central` [i de Est func]ioneaz` dou` astfel de sisteme alternative de tranzac]ionare, unul \n Austria (Wienner Böerse Dritter Markt), [i altul \n Polonia (Clicknet), numai c` acestea sunt similare mai degrab` pie]ei Rasdaq de la noi, adresându-se \n primul rând emiten]ilor care nu \ndeplinesc criteriile necesare pentru a fi cotate pe pie]ele reglementate. Prin urmare, proiectul lui Stoica ar putea fi o premier` \n Europa Central` [i de Est, numai c` punerea acestuia \n func]iune s-ar putea dovedi o chestiune mai dificil` [i mai \ndelungat` decât se a[teapt` creatorii s`i. ê

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

|ntre proﬁt [i cot` de pia]` Marile companii de software [i produse de comunica]ii v`d criza financiar` ca pe o oportunitate pentru a câ[tiga cot` de pia]`. Strategiile folosite sunt, \ns`, diferite De Silvia Pan]uru

S` targetezi o cre[tere a cotei de pia]` \ntr-o industrie \n sc`dere pare o dorin]` nebuneasc`. Sau poate nu? Marii dezvoltatori de software [i hardware, mai ales produse de comunica]ii, au o viziune similar` asupra situa]iei companiei lor \n momentul “finaliz`rii” crizei economice: cota de pia]` va ar`ta mult mai bine decât

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

\n prezent. Dar, când vine vorba despre strategia prin care vor s` ajung` aici, viziunile sunt un pic diferite. “Cred c` criza este o oportunitate pentru foarte multe companii s` creasc` [i s` câ[tige cot` de pia]`”, este de p`rere C`lin Tatomir, directorul general al Microsoft România. El crede c` au fost deschise anumite ni[e, cum ar fi zona de “car policy”

(diverse modalit`]i prin care compania le asigur` angaja]ilor ma[ini de serviciu), serviciu pe care companiile \ncearc` s`-l taie de pe lista de cheltuieli. Iar cine va g`si solu]ia care s` \nlocuiasc` acest serviciu, va da de o min` de aur. “Exist` ni[te ni[e de oportunit`]i pe care le cere pia]a, iar cine gânde[te coerent [tie c` aceast` criz` este o oportunitate”, mai spune Tatomir. |n ceea ce prive[te planurile Microsoft, atât la nivel global, cât [i la nivelul pie]ei române[ti, oficialii par a fi foarte siguri pe ie[irea din criz` cu un market share superior celui de acum. Pe ce se bazeaz`? “Avantajul nostru \n aceast` perioad` este c` avem produse mult mai ieftine decât ale competi]iei ceea ce \nseamn` c`, peste câ]iva ani, cota de pia]` o s` fie mai mare”, spune Tatomir, referindu-se la solu]iile de business, sistemele de operare Windows fiind deja prezente pe 9 din 10 calulatoare la nivel mondial. Iar dac` pân` acum gigantul american pierdea clien]i business \n fa]a dezvoltatorilor cum ar fi IBM sau Oracle, reducerea bugetelor de investi]ii ale companiilor le

ARIEL DA SILVA PARREIRA

va determina s`-[i \ntoarc` privirile c`tre ofertele cu pre]uri mai tentante. |n aceast` perioad`, Microsoft vede o oportunitate \n impunerea solu]iilor la care lucreaz` de ani buni, cum ar fi cele pentru virtualizarea serverelor, dar pe care nu [i le-a putut populariza la acela[i nivel ca produsele Windows sau Office. Un alt atu v`zut de Tatomir este faptul c` Microsoft a \nceput s` vin` cu oferte la pachet: software \mpreun` cu servicii. O cot` de pia]` \n cre[tere \n urm`torii ani este [i targetul Cisco România, dar Bogdan Constantinescu, directorul general al companiei, crede c` clien]ii nu vor fi atra[i atât de pre]urile reduse ale solu]iilor de business, cât de stabilitatea companiei. “Este o perioad` când marile corpora]ii câ[tig` cot` de pia]`”, spune Constantinescu, explicând prin faptul c` mare parte dintre clien]i au realizat c` un software performant sau o solu]ie de comunica]ii poate duce la economii importante de bani [i timp. Strategia Cisco România nu difer` prea mult de cea din ultimii ani, singura diferen]` fiind c` se pune mai mult focus pe rela]iile cu partenerii [i clien]ii, cu toate c` cei din urm` nu au bugete extraordinare de investi]ii. {eful Cisco spune c`, \n ultima perioad`, clien]ii afla]i \n situa]ii financiare delicate au primit un tratament special, nu pe considerente de generozitate, ci pentru c` “un client nu uit` c` l-ai ajutat \n vremurile grele”.

47 AVANTAJUL M~RIMII REDUCERI DE COSTURI

Companiile implementeaz` programe de reduceri drastice ale costurilor, unul din instrumentele folosite ﬁind solu]iile IT destinate mediului business.

Iat` factorii principali care \mping companiile spre numele mari din IT [i telecom:

CONSOLIDARE

|n loc s` trateze cu furnizori diferi]i, multe companii prefer` s` \ncheie un singur contract cu o companie mare, care s` ofere solu]ii integrate.

sucursal` prin VoIP [i video-telefonie. Ar putea fi acesta un domeniu tentant pentru investitori? “Este posibil s` vedem noi firme \n domeniul «unified communications», dar mai degrab` va fi o consolidare a celor deja existen]i”, mai spune [eful Cisco România. El nu crede c` sursele de finan]are pentru deschiderea de noi businessuri, fie ele [i \ntr-un domeniu care cre[te, sunt prea multe. |n ultima jum`tate de an, nu a fost sesizat` o intensificare a concuren]ei pe pia] a pe care concureaz` Cisco, explica]ia stând probabil \n faptul c` mare parte dintre competitorii companiei trec prin perioade dificile din punct de vedere financiar [i nu sunt focusate 100% pe câ[tigarea de noi clien]i. Dar acest lucru se va schimba \n perioada urm`toare ca urmare a sc`derii pie]ei. Practic, acela[i num`r de companii se vor bate pe un num`r mult mai mic de clien]i. Constantinescu nu a vrut s` fac` previziuni \n leg`tur` cu evolu]ia cifrei BANI DIN COMUNICA}II de afaceri a companiei pe care o conduce, Unul dintre domeniile care vor \nflori \n spunând doar c`, la fel ca toat` industria, se urm`toarea perioad` este cel al comua[teapt` la o sc`dere a vânz`rilor. nica]iilor unificate, solu]ii bazate pe VoIP {i Anca Crahmaliuc, directorul de co(voice over internet protocol) [i videomunicare [i marketing al Siveco România, telefonie. Acestea au fost promovate consider` c`, \n aceast` perioad`, g`sirea de câ]iva ani ca fiind o man` cereasc` celui mai atractiv raport pre]/calitate pentru reducerea bugetelor de investi]ii. este un deziderat pentru to]i furnizorii de Constantinescu d` exemplul unui juc`tor software. Oficialii companiei au observat \n din sistemul bancar, care are un produs ultimii cinci ani o tendin]` de maturizare pentru vânzarea c`ruia este nevoie de un a pie]ei române[ti de IT, care s-a reflectat expert. Banca respectiv` are de ales \ntre prin concentrarea num`rului de furnizor [i plasarea unui expert \n fiecare sucursal` cre[terea nivelului de competi]ie. sau crearea unui grup de câ]iva astfel de Indiferent c` vorbim de furnizorii mai speciali[ti, care s` comunice cu fiecare mici sau mai mari de software, \n aceast` perioad` accentul se “Exist` ni[te ni[e de oportunit`]i pe care pune pe promole cere pia]a iar cine gânde[te coerent [tie varea produselor, c` aceast` criz` este o oportunitate”C~LIN folosindu-se TATOMIR, DIRECTORUL GENERAL AL MICROSOFT ROMÂNIA mesajul conform c`ruia solu]iile IT

COMUNICARE UNIFICAT~

Solu]ii de comunica]ii bazate pe VoIP, oferite de gigan]i precum Cisco, pot duce la reducerea drastic` a cheltuielilor pe acest segment.

de business duc la economisirea rapid` de bani. “Fiecare companie trebuie s` g`seasc` un mesaj coerent pentru a \ntâmpina problemele actuale ale clien]ilor”, mai spune Tatomir de la Microsoft. O direc]ie dinspre care aproape to]i dezvoltatorii de software a[teapt` contracte \n perioada urm`toare este cea a institu]iilor de stat. |n 2008, Ara Sofware Group a \nregistrat o cifr` de afaceri de peste 3 milioane de euro, o mare parte dintre clien]i fiind din administra]ia public`. Printre cei mai mari clien]i ai companiei s-au num`rat anul trecut BCR Asigur`ri, Consiliul Jude]ean Arge[ sau Direc]ia General` a Crimei Organizate [i Antidrog. “Chiar dac` anul acesta se anun]` a fi unul greu pentru majoritatea companiilor din România, ne-am propus o cre[tere a cifrei de afaceri cu 30% [i o cre[tere a parteneriatelor pe care le avem cu administra]ia public`”, a spus Rodica Laz`r, directorul general al companiei. Se pare c`, pentru afacerile de talie mijlocie, realizarea unei estim`ri pentru anul 2009 nu este un lucru imposibil. |ns` când vorbim de marile corpora]ii, majoritatea [i-au p`strat o rezerv` \n ceea ce prive[te cifra de afaceri vizat` pentru pia]a româneasc` \n acest an. “Avem o estimare pentru urm`torii ani, dar este foarte volatil`”, spune directorul Microsoft, recunoscând c` lipsa unui target realizabil este elementul care poate destabiliza activitatea unei companii. Dar, ceea ce trebuie s` fac` un manager coerent este nu atât realizarea unei estim`ri a evolu]iei afacerii, cât o revizuire a activit`]ii de câteva ori pe lun`, dac` se poate. Reanalizând businessul aproape \n fiecare s`pt`mân`, [eful Microsoft [i-a dat seama c` pia]a de software este \nc` o afacere profitabil` care, de[i afectat` de criz`, pare s` fie o oportunitate de cre[tere pentru marile companii din domeniu. ê

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

LEGISLA}IE

Guvernul d` foc industriei tutunului Calendarul m`ririi accizelor la ]ig`ri a fost modificat f`r` consultarea produc`torilor De Raluca Com`nescu

Dup` ce au a[teptat dou` s`pt`mâni un semn de la Ministerul Finan]elor \n leg`tur` cu modificarea accizelor, produc`torii de ]ig`ri l-au primit s`pt`mâna trecut`. Doar c` nu a fost estimata convocare la discu]ie, ci direct anun]ul privind majorarea accizelor \n dou` etape, fiecare de câte [apte euro la mia de ]igarete, de la 1 aprilie [i, respectiv, de la 1 septembrie. “Ideea este c` o industrie de la care se a[teapt` 12% din PIB e tratat` ca [i chio[carul din col] (tot respectul pentru agentul economic respectiv, de altfel)”, a declarat Gilda Laz`r, Corporate Affairs Manager Japan Tobacco International (JTI) România. Ea crede c` ministrul Finan]elor, Gheorghe Pogea, nu a f`cut o analiz` de impact a m`surii “din moment ce domnia sa spune c`, de[i vor cre[te accizele, nu vor cre[te pre]urile semnificativ”. Produc`torii estimeaz` o cre[tere cu pân` la 50% a pre]ului ]ig`rilor. |n cadrul unei \ntâlniri ce a avut loc pe 3 februarie, reprezentantii companiilor produc`toare de tutun propuseser` autorit`]ilor solu]ii alternative acestei m`suri, propuneri la care a[teptau r`spuns sau m`car o nou` serie de discu]ii. JTI [i British American Tobacco (BAT) au \ncercat s` demonstreze reprezentan]ilor guvernului c` m`rirea nivelului accizelor la nivelul preconizat (74 de euro la mia de ]igarete), devansându-se calendarul deja agreat cu Uniunea European`, nu va avea efectul scontat al sporirii veniturilor la bugetul de stat. Ba chiar, afirm` ei, acestea ar putea s` se reduc`, ca urmare a sc`derii volumului de BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

ALTERNATIVE LA ACCIZE Ce propun JTI [i BAT \n locul m`ririi accizelor:  |nt`rirea aparatului de combatere [i sanc]ionare a evaziunii ﬁscale [i a contrabandei cu produse accizabile  Desc`rcarea/virarea veniturilor din taxa de viciu (10 euro/mia de ]igarete) de la Ministerul S`n`t`]ii Publice c`tre bugetul de stat (suma ar ﬁ de 400 de milioane de euro)  Devansarea temporar` cu 2 s`pt`mâni a pl`]ilor lunare a accizelor pe care produc`torii/distribuitorii de ]igarete le fac c`tre bugetul de stat, produc`torii “creditând” statul prin plata accizelor \n avans

vânz`ri legale \n favoarea produselor de contraband`. Produc`torii au avertizat c`, \n condi]iile \n care o cre[tere masiv` a pre]urilor la ]igarete nu este sus]inut` de o cre[tere propor]ional` a puterii de cump`rare a cet`]enilor, va urma o explozie a contrabandei dinspre Ucraina [i Republica Moldova, pân` la aproximativ 30% din pia]`. “Aceast` modalitate de a adopta modific`ri legislative cu impact major asupra mediului de afaceri [i asupra economiei \n general este surprinz`toare [i \ngrijor`toare, \n acela[i timp”, se arat` \ntr-un comunicat transmis de JTI România dup` decizia Ministerului Finan]elor de s`pt`mâna trecut`. Produc`torii de ]ig`ri cred c` modul \n care Executivul a luat aceast` m`sur` denot` lips` de transparen]` [i de analiz` de impact macroeconomic. Ei afirm`, de altfel, c` s-a \nc`lcat Legea Transparen]ei, potrivit c`reia orice ini]iativ` de modificare a unui act normativ trebuie afi[at` pe pagina de internet a ini]iatorului [i supus` dezbaterii publice timp de 30 de zile. “Când, \n medie, 75% din pre]ul unui pachet de ]igarete reprezint` taxe (acciz` [i TVA), putem spune c` principalul nostru obiect de activitate este colectarea taxelor de la consumatori pentru buget [i abia apoi vine produc]ia [i comercializarea produselor din tutun”, arat` reprezentanta JTI. Companiile de profil sunt \ngrijorate [i de faptul c` nu s-a precizat clar mixul de acciz`, adic` cât din majorare va fi exprimat` \n euro la mia de ]igarete [i cât ca procent din pre]ul de vânzare cu am`nuntul. Tutunul nu este singurul viciu suprataxat \n acest an de Guvern. {i acciza la alcool va cre[te de la 1 aprilie, diferen]iat pentru dou` categorii. |n cazul b`uturilor spumante fermentate, acciza va fi mai mare cu 11 euro pe hectolitru, iar \n cazul celorlalte tipuri de b`uturi alcoolice cre[terea va fi de 13,26 euro. ê

VALI C~MAR~ / VISTA

RESURSE UMANE

Da]i-ne nou` [omerii vo[tri! Valul uria[ de disponibiliz`ri duce la dezvoltarea serviciilor de outplacement, care înainte de criz` abia dac` existau

entare profesional` [i sprijin activ pentru g`sirea unui nou loc de munc`. Toate Pentru multe companii, vremea acestea pe banii fostului angajator. managerului de tipul Donald Trump, Firma de recrutare specializat` care s` spun` pe un ton autoritar “E[ti \n domeniul financiar [i contabil concediat!”, a apus. {i asta \n ciuda LCL Financial Recruitment a lansat faptului c`, \n perioada actual` dificil`, s`pt`mâna trecut` LCL Outplacement, restructur`rile sunt o parte important` a un serviciu destinat institu]iilor care fac planurilor pe termen scurt [i mediu ale disponibiliz`ri. “Sunt companiilor. Prin urmare, pu]in costisitoare, iar de multe ori, managemencompaniile cânt`resc \ntul corpora]iilor nu mai tre salariile compensalas` angaja]ii concedia]i torii [i aceste servicii”, a s` navigheze pe cont precizat pentru Businesspropriu prin apele tulburi Week România Loredana ale procesului g`sirii unui dintre companiile L`dunc`, director LCL. nou loc de munc`. Atât participante la De[i poate fluctua, costul pentru ace[ti angaja]i, studiul efectuat de pentru aceste servicii cât [i pentru imaginea Compass Consuleste \n medie de 20% din companiei, se apeleaz` ting inten]ioneaz` salariul net al angajatului la serviciile firmelor de s` apeleze la disponibilizat. Loredana outplacement. Mai exact, disponibiliz`ri \n peL`dunc`, estimeaz`, prin personalul restructurat rioada urm`toare prisma serviciului lansat, beneficiaz` de consiliere, Sursa: Compass Consulting c` \n acest an compania asisten]`, servicii de reoriDe Ovidiu Neagoe

19,2%

sa va \nregistra o cre[tere de 10% a cifrei de afaceri. Mai mult, potrivit unui studiu realizat de firma de consultan]` \n management Compass Consulting [i dat publicit`]ii s`pt`mâna trecut`, 28,1% dintre companiile respondente sus]in c` deja au apelat la disponibiliz`ri, iar alte 19,2% inten]ioneaz` s` aplice aceea[i m`sur`. Rezultatul? Cre[terea afacerii de outplacement. “Anul acesta, \n urma anun]urilor de disponibilizare, f`cute deja publice de clien]ii no[tri ne a[tept`m la o cre[tere sigur` de 9%, la care se adaug` o prognozare de cre[tere cu 10% pe clien]i noi”, spune Mihaela Tudorancea, senior partner la firma de consultan]` Nefertiti Human Capital Consulting. {i aceasta \n condi]iile \n care, \n 2008, outplacementul a avut o pondere de 23% din cifra de afaceri a acestui grup de firme. Beneficiile pentru angaja]i [i firmele care ofer` servicii de outplacement sunt certe, iar companiile pot astfel transforma o sl`biciune cauzat` de efectele crizei \n propriul avantaj. Pe lâng` capitalul de imagine, ap`rarea reputa]iei brandului sau sc`derea num`rului de litigii de munc`, companiile câ[tig` \ncrederea angaja]ilor r`ma[i \n companie [i simplific` reabsorb]ia celor disponibiliza]i \n momentul revenirii cre[terii economice, reducând totodat` cheltuielile necesare form`rii unui nou angajat. “Disponibilizarea f`r` alte servicii oferite fostului angajat va duce la sc`derea serioas` a brandului de angajator [i, la finalul crizei, recrutarea va fi mult mai dificil` [i costisitoare”, conchide Tudorancea, de la Nefertiti Human Capital Consulting. Exist`, \ns`, [i companii care se ocup` intern de ajutarea angaja]ilor. Un exemplu este Lindab România, care la sfâr[itul anului trecut a concediat 30 de angaja]i, reprezentând 22% din totalul for]ei de munc` a companiei. Pe lâng` trei salarii compensatorii, angaja]ii concedia]i au primit [i sprijin pentru g`sirea unui alt loc de munc`. “Asisten]a a mers de la redactarea unui CV, la accesarea unor contacte din pia]` prin departamentul de resurse umane”, dup` cum declar` Andrei Sulyok, director general al Lindab România. Compania a organizat o \ntâlnire cu angaja]ii concedia]i, pentru a le prezenta op]iunile de viitor, printre acestea num`rându-se [i cursuri de recalificare. ê 3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

INOVA}IE

B`t`lia pentru bateria ma[inilor electrice Rivali din SUA [i Asia lupt` pentru a \mbun`t`]i tehnologia litiu-ion. Ar trebui s` se implice [i guvernul american? De Pete Engardio

Sediul Ener1 din Manhattan nu are nimic care s` sugereze c` aceast` companie ar putea deveni \ntr-o zi o putere industrial`. Biroul lui Charles A. Gassenheimer, fost manager de fonduri de hedging [i CEO al companiei din luna august, nu este bogat decorat. Se poate vedea o fotografie a senatorului republican Richard Lugar \n timpul unei vizite la fabrica din Indianapolis a companiei, un poster al unui eveniment caritabil [i un dispozitiv metalic alb de m`rimea unei c`r]i. Viitorul Ener1 st` \n acest dispozitiv, un prototip al unei celule pentru bateriile litiu-ion care, sper` Gassenheimer, va alimenta ma[inile ecologice ale viitorului. Pre[edintele american Barack Obama a stabilit drept ]int` prezen]a pe [oselele americane a unui milion de ma[ini electrice pân` \n 2012. “Dac` vrem s` atingem aceast` ]int`, va fi nevoie de baterii \n valoare de 40 de miliarde de dolari”, spune Gassenheimer. Majoritatea exper]ilor sunt de acord c` tehnologia litiu-ion, care poate fi folosit` pentru a crea baterii mult mai u[oare [i cu capacitate mai mare decât cele ale modelelor hibrid de ast`zi, va fi dominant`. Tot ce trebuie s` fac` Ener1 este s` ob]in` un \mprumut de 480 de milioane de dolari din partea guvernului american. Marea \ntrebare este dac` Ener1 sau orice alt produc`tor american de baterii va fi un juc`tor suficient de mare la momentul la care va exista o pia]` a ma[inilor electrice pentru masele largi de consumatori, lucru care ar putea dura zece ani. Scena este deja aglomerat`. Alte companii americane afirm` c` au prototipuri care func]ioneaz` cel pu]in la fel de bine ca cele

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

ale lui Gassenheimer. Printre acestea se num`r` A123 Systems, desprins` din Institutul Politehnic din Massachusetts (MIT), [i compania mixt` franco-american` Johnson Controls-Saft, care a ob]inut contracte cu Ford Motor, BMW [i Mercedes-Benz. Dar americanii au de luptat [i cu rivalii asiatici mult mai bine finan]a]i [i cu experien]` mai bogat` \n domeniul tehnologiei litiu-ion. BUZUNARE ADÂNCI |N ASIA

Oricine va \nvinge, o parte din bateriile litiu-ion vor fi asamblate \n SUA. Marele câ[tig va fi pentru companiile care vor controla tehnologia vital` - celulele litiuion din interiorul bateriilor [i proiectul sistemului de propulsie al ma[inilor. Concuren]i americani ca Ener1 [i A123 afirm` c` au o tehnologie superioar` pentru aceste celule. Johnson Controls, cel mai mare produc`tor mondial de baterii auto clasice, se laud` cu experien]a \n domeniu [i cu alian]a cu francezii de la Saft, care produc baterii litiu-ion pentru industria grea [i cea aerospa]ial`. Asiaticii se bazeaz` pe domina]ia lor \n domeniul dispozitivelor cu litiu-ion pentru computere [i electrocasnice, dar [i pe leg`turile cu programele hibrid ale Toyota Motors [i Honda Motor. |n plus, companiile din Asia au acces mai facil la sutele de milioane de dolari necesare construirii de fabrici noi de profil. Investitorii americani nu sunt dispu[i s` ri[te astfel de sume pentru start-up-uri, mai ales acum c` recesiunea [i ieftinirea petrolului au ponderat entuziasmul pentru ma[ini hibride. Dup` ce a crescut \n toamna anului trecut, pre]ul ac]iunilor

Ener1 a sc`zut la jum`tate din decembrie, pân` la 4 dolari/ ac]iune. Ar trebui guvernul american s` asigure miliarde de dolari \n \mprumuturi [i garan]ii pentru un domeniu promi]`tor, dar care \nc` nu [i-a dovedit viabilitatea? Sau ar trebui s` a[tepte ca pia]a s` se a[eze de la sine \nainte s` sprijine o companie american`? Riscul este ca, pân` atunci, o alt` industrie important` s` aib` soarta produc]iei de cipuri de memorie, de monitoare digitale, de panouri solare [i de baterii litiu-ion folosite pentru laptopuri [i telefoane mobile. Cercet`torii americani finan]a]i de guvernul federal au fost pionieri \n fiecare din aceste domenii. Dar industriile [i locurile de munc` bine pl`tite care decurg din acestea s-au mutat [i dezvoltat rapid \n Asia. Costurile cu for]a de munc` [i taxele din SUA au \mpins aceste fabrici peste hotare, dar, de multe ori, industria a plecat pur [i simplu pentru c` guvernele, b`ncile [i companiile din Asia au fost mai dispuse decât cele din SUA s` ri[te investi]ii mari de capital. De aceast` dat`, ar putea exista ajutor federal. Produc`torii de baterii ar urma s` primeasc` o parte din cele 25 de miliarde de dolari puse deoparte anul trecut \n cadrul Programului guvernamental de Produc]ie Auto cu Tehnologie Avansat`, care are drept scop promovarea vehiculelor nepoluante. EnerDel, o subsidiar` a Ener1, a depus o cerere de \mprumut pentru construc]ia unei fabrici cu o capacitate anual` de produc]ie de 600.000 de baterii. Rivalii de la A123 din Watertown (Massachusetts) doresc 1,8 miliarde de dolari pentru construc]ia unei fabrici de baterii pentru autoturisme \n Michigan. Conform pachetului de stimulare de 790 de miliarde de dolari dezb`tut \n Congres, produc`torii americani de echipamente litiu-ion ar putea concura pentru fonduri nerambursabile de 2 miliarde de dolari \n

BOB STEFKO

BYD

Industria ma[inilor electrice “se dezvolt` acum”, spune Hendrix, de la EnerDel

Noul model hibrid domeniul cercet`rii al BYD prezentat la [i produc]iei. Detroit. Compania Tehnologia litiuvinde deja un ion este considerat` model cu 22.000 $ crucial` pentru vehiculele hibride care s` poat` fi \nc`rcate la prizele normale [i care s` poat` rula pe distan]e mai lungi doar cu motorul electric, spre deosebire de actualele ma[ini hibride. Celulele litiu-ion pot stoca de aproape trei ori mai mult` energie decât bateriile pe baz` de nichel ale modelelor hibrid actuale. Bateria litiu-ion \n form` de T a modelului Chevrolet Volt, care urmeaz` s` fie lansat \n 2011, va con]ine 200 de astfel de celule. “Nu sunt doar o pies` oarecare. Sunt inima ma[inii”, spune Masahiko Otsuka,

pre[edintele Automotive Energy Supply, o companie mixt` format` de Nissan Motor [i NEC cu scopul de a investi 275 de milioane de dolari \n facilit`]i de produc]ie pentru tehnologia litiu-ion. AJUTOR PENTRU RE}EAUA ELECTRIC~

General Motors [i Ford recunosc faptul c` o industrie american` \n domeniu este vital`

pentru ca SUA s` devin` un juc`tor important \n domeniul ma[inilor ecologice. Altfel, soarta produc`torilor auto americani ar fi \n mâinile furnizorilor din cealalt` parte a lumii. |n plus, tehnologia litiu-ion poate fi folosit` pentru a ajuta companiile de electricitate s`-[i gestioneze mai eficient re]elele, ceea ce ar reprezenta o pia]` mult mai mare decât cea auto. “Ca ]ar`, ne putem baza pe al]ii. Dar am putea r`mâne \n urm`”, crede Denise Gray, director pentru stocarea energiei la GM. Compania a apelat la LG Chem, din Coreea de Sud, pentru furnizarea celulelor litiu-ion destinate modelului Volt din cauz` c` firmele din SUA nu aveau suficient` experien]` de produc]ie. Un alt juc`tor asiatic este Panasonic EV Energy, controlat de Toyota. Compania furnizeaz` 90% din bateriile pe baz` de nichel din actualele modele hibrid. Anul trecut, Panasonic a decis s` achizi]ioneze Sanyo Electric, cel mai mare produc`tor mondial de baterii re\nc`rcabile. China are peste 10 produc`tori, \n condi]iile \n care guvernul de la Beijing a declarat produc]ia de baterii litiu-ion drept o industrie strategic`. Gigantul din domeniul bateriilor BYD Auto, la care Warren Buffett de]ine o cot` de 10%, a atras aten]ia vizitatorilor Salonului Auto de la Detroit cu un mic sedan hibrid de nou` genera]ie, F6DM, care poate rula 100 km doar cu propulsia electric` alimentat` de bateria litiu-ion, \nainte ca motorul pe benzin` s` intre \n func]iune. |n China, BYD comercializeaz` deja un model de acest gen la 22.000 de dolari. Volt se estimeaz` c` va costa 40.000 de dolari. Anali[tii cred c` nici unul dintre juc`torii asiatici sau americani nu a rezolvat toate provoc`rile produc]iei de baterii auto litiu-ion sigure, fiabile [i ieftine. Exist` probleme legate de capacitatea bateriilor de a rezista suficient de mult pentru a nu-i nemul]umi pe cump`r`tori, de exemplu. |n condi]iile \n care nu exist` vreo companie care s` fac` produc]ie de mas`, exist` pu]ine dovezi reale care s` sprijine afirma]iile \ndr`zne]e ale juc`torilor de pe pia]a de profil.

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

Yoshiharu Izumi, analist la JPMorgan \n Tokyo, crede c` Panasonic este juc`torul cel mai puternic, dar “este prea devreme s` spunem cine ar putea câ[tiga cursa”.

PORNI}I MOTOARELE De[i o pia]` de mas` pentru automobilele electrice va ap`rea abia peste un deceniu sau chiar mai târziu, guverne [i companii din toat` lumea cheltuie sume uria[e pentru a ob]ine un avantaj \n furnizarea de baterii pentru ele. Iat` principalii juc`tori:

DUBII PRIVIND POPULARITATEA

Statele Unite sunt \nc` \n aceast` curs`. Departamentul pentru Energie a investit 600 de milioane de dolari \n domeniul cercet`rii tehnologiei litiu-ion. A123 are investitori de prim` mân`, ca General Electric, Qualcomm [i Sequioa Capital. Folose[te nanomateriale dezvoltate la MIT [i afirm` c` va putea oferi un voltaj superior [i o greutate mai mic` decât bateriile rivalilor. Ener1 a \nceput la jum`tatea anilor ‘80, ca produc`tor de echipamente de telecomunica]ii. A cump`rat un dezvoltator de baterii litiu-ion \n 2002, \nfiin]ând EnerDel, o companie mixt` cu Delphi pe care a preluat-o integral \n cele din urm`. Ca [i A123, EnerDel produce baterii [i pentru companiile de electricitate. Dar unul dintre clien]ii de baz`, produc`torul norvegian de ma[ini electrice Think, are probleme din cauza crizei financiare. Cel mai puternic juc`tor american \n acest moment este Johnson Controls. Partenerul francez, Saft, are o fabric` de celule, \n timp ce avantajul Johnson constr` \n rela]iile cu furnizorii [i departamentele de design ale marilor produc`tori auto din toat` lumea. Dar tehnologia bateriilor litiu-ion este mult mai complex` decât a bateriilor clasice. Alex A. Molinaroli, pre[edinte pentru solu]ii energetice la Johnson, spune c` aceast` companie \n]elege mai bine decât rivalii s`i cum s` proiecteze sisteme de baterii

Business Exchange Citi]i, salva]i [i ad`uga]i con]inut pe noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

Priza de dup` col] G`sirea unor modalit`]i de a \nc`rca [i \nlocui bateriile litiu-ion va ﬁ esen]ial pentru ca automobilele electrice s` aib` succes la mase. Compania Better Place, a antreprenorului Shai Agassi, testeaz` sta]ii de schimbare a bateriilor \n Israel [i Japonia. Pentru a citi despre eforturile lui Agassi, accesa]i http://bx. businessweek.com/electriccars/reference/

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

A123 (SUA)

Desprins` din MIT, compania are 250 mil. $ de la fonduri de investi]ii. Furnizeaz` cantit`]i reduse de baterii pentru Daimler, Volvo [i Chrysler [i vrea s` ob]in` ajutor guvernamental de 1,8 mld. $ pentru a construi fabrici \n SUA.

AESC (Japonia)

Aceast` companie mixt` format` de Nissan [i NEC are cele mai numeroase fonduri. Vrea s` investeasc` 275 de milioane de dolari \n facilit`]i de produc]ie de celule litiu-ion pentru o gam` larg` de vehicule.

BYD AUTO (China)

Unul dintre marii produc`tori mondiali de baterii, BYD ofer` deja \n China un hibrid de nou` genera]ie la 22.000 de dolari [i sper` s` vând` \n curând ma[ini \n SUA, Warren Buffett de]ine 10% din companie.

ENERDEL (SUA)

Cândva parte din Delphi, EnerDel a investit 200 de milioane de dolari \ntr-o fabric` din Indiana. Principalul client este produc`torul norvegian de ma[ini electrice Think. EnerDel vrea s` ob]in` 480 mil. $ de la guvernul SUA.

JOHNSON CONTROLS-SAFT (SUA-Fran]a)

Aceast` companie mixt` are o fabric` \n Fran]a [i acorduri cu Mercedes, BMW [i Ford. Avantajul s`u: este deja furnizor important de baterii auto conven]ionale.

LG CHEM (Coreea de Sud)

Produc`tor important de baterii litiu-ion pentru telefoanele mobile, LG a ob]inut contractul de furnizare a celulelor litiu-ion pentru modelul hibrid Chevrolet Volt, de la GM. Bateriile LG vor ﬁ asamblate de GM \n Michigan.

PANASONIC (Japonia)

Dup` ce a cump`rat divizia litiu-ion a Sanyo, Panasonic ar putea ﬁ principalul juc`tor, din moment ce este aliat cu Toyota, care are \n plan lansarea unui automobil electric \n 2012.

care s` se potriveasc` perfect cu echipamentele electronice ale ma[inilor. {i Johnson vrea s` apeleze la fonduri guvernamentale. “Avem planuri agresive pentru a produce \n Statele Unite”, afirm` Molinaroli. Scepticii \ndeamn`, \ns`, la modera]ie. Menahem Anderman, pre[edintele Total Battery Consulting, din Oregon House (California), are dubii c` va exista o pia]` de mas` pentru ma[ini electrice \n zece ani. Când un galon (3,78 litri) de benzin` costa 4 dolari vara trecut`, consumatorii care pl`teau \n plus 3.000 de dolari pentru un hibrid ca Prius, dotat cu baterii pe baz` de nichel, aveau [anse s`-[i amortizeze investi]ia. Dar urm`toarea genera]ie de baterii litiu-ion va ad`uga cel pu]in 8.000 de dolari la pre]ul unei ma[ini, dup` adaptarea tuturor echipamentelor electronice. Pentru ca clien]ii s` economiseasc` bani cu Chevrolet Volt, Anderman calculeaz` c` produc]ia trebuie s` ajung` la un milion de ma[ini pe an, iar benzina trebuie s` fie mai scump` de 5 dolari galonul. Sean Hendrix, director de program la EnerDel, argumenteaz`, \ns`, c` produc`torii de ma[ini electrice au

accelerat planurile \n domeniu. “Industria se dezvolt` chiar acum”, spune el. Scepticii se mai \ntreab` [i dac` SUA au nevoie s` produc` celule litiu-ion, \n loc s` le importe mai ieftin de la furnizori din Asia. “Dac` scopul este s` coborâm suficient de jos costul tehnologiei pentru a putea renun]a \n mas` la combustibilii importa]i, nu cred c` este nevoie de produc]ie intern`”, arat` William G. Haines, director al unui program al Funda]iei Na]ionale pentru {tiin]` care ofer` mici \mprumuturi companiilor IT din SUA. {i nu exist` garan]ii c` aceste companii americane care vor primi ajutor guvernamental nu vor fi achizi]ionate ulterior de rivali mai mari din Asia. Gassenheimer recunoa[te c` firme ca Ener1 ar putea, \n cele din urm`, s` se consolideze \ntr-o alt` companie”. Bateriile litiu-ion pentru automobile reprezint` o tehnologie incitant`. Dar \nc` nu este clar dac` va genera [i o industrie american` la fel de incitant`. ^ - Cu contribu]ia Kenji Hall [i Ian Rowley (Tokyo), David Welch (Detroit) [i Frederik Balfour (Hong Kong)

RETAIL “TOAT~ LUMEA VREA O BUC~}IC~”

Exportatorii chinezi se \ntorc acas` |ntrucât vânz`rile globale scad, produc`torii din China au \nceput s` ]inteasc` consumatorii locali, amenin]ând multina]ionalele

Cump`r`torii \ntr-un hipermarket din Beijing

STEPHEN SHAVER/POLARIS

De Frederik Balfour [i Chi-Chu Tschang

|n ultimele trei decenii, sute de mii de mici fabrici producând totul de la cuie la frigidere au \mpânzit China. De[i concuren]a a fost \ntotdeauna necru]`toare, multe din aceste companii - atât locale, cât [i controlate de strìni- au prosperat evitând aglomerata pia]` intern` [i vânzând \n strìn`tate. Dar, din cauza faptului c` peste hotare consumatorii au redus cheltuielile, produc`torii chinezi se \nghesuie pe pie]ele locale aglomerate. “Competitorii r`sar de peste tot”, spune Frank Rexach, [eful filialei asiatice a produc`torului de mobil` de birou Haworth, cu sediul \n Michigan, care trebuie s` fac` fa]` rivalilor care cândva vindeau \n primul rånd pentru gigan]i strìni precum Wal-Mart [i Office Depot.

Aceste companii nu-[i puteau alege un moment mai prost s` revin` pe pia]a chinez`. Cel pu]in 20 de milioane de muncitori [i-au pierdut slujbele [i somajul urban este \n cre[tere. Consumatorii chinezi, printre cei mai economi din lume când au probleme \[i vor reduce drastic cheltuielile. “Cea mai grea perioad` abia urmeaz`”, spune Stephen Shao, pre[edintele companiei de produse din hârtie KimberlyClark China. Aceast` schimbare amenin]` produc`torii strìni care aveau mari speran]e legate de pia]a chinez`. Aceasta era o raz` de lumin` pentru General Motors, Ford [i Toyota, dar ace[tia trebuie s` fac` fa]` concuren]ei ren`scute a rivalilor locali, care s-au extins bazându-se c` va cre[te cererea la export, lucru pu]in probabil s` se materializeze prea curând. “Toat` lumea vrea o buc`]ic`” din pia]a chinez`, spune Nigel Harris, director la Ford \n China. Câteva companii strìne au fost deja nevoite s`-[i restructureze planurile de pe pia]a chinez`. Pe 5 februarie, produc`torul suedez de electrocasnice Electrolux a declarat c` va \nchide o fabric` de frigidere din Changsha, pentru c` nu poate concura cu rivalii locali low-cost. “Criza este cel mai mare obstacol \ntâmpinat de multina]ionale \n China \n ultimii 10 ani”, spune Gordon Orr, partener al firmei de consultan]` McKinsey, \n Shanghai. Nu va fi u[or pentru companiile chineze s` câ[tige o cot` de pia]` peste noapte. Exportatorii care lucrau cu pu]ini clien]i strìni nu [tiu cum s` se descurce cu miile de canale de distribu]ie locale. Shing-Hing Group, unul dintre cei 10.000 de produc`tori de [uruburi, aprovizioneaz` clien]i din strìn`tate de dou` decenii. Acum va avea nevoie de ani de munc` grea pentru a construi o re]ea de vânz`ri pe pia]a de acas`, spune fondatorul Edward Tsui. “În China, cultura este diferit` [i mai dificil` decât \n strìn`tate”. ^

În toate sectoarele economiei, povestea este aceea[i. Pe 5 februarie, produc`torul de PC-uri num`rul patru \n lume, Lenovo Group, [i-a concediat pre[edintele executiv american [i a anun]at c` se va concentra pe pia]a chinez`. În noiembrie, un client rus a anulat o comand` de 50.000 de televizoare dat` produc`torului de electrocasnice Skyworth, a[a c` aceast` companie din Shenzen a livrat produsele rapid pe pia]a intern`. Dongguan Meng Qiren Fashion, care trimitea toate puloverele sale la Polo Ralph Lauren [i altor P`trunderea pe pia]a local` din China nu m`rci mai mici din va ﬁ u[oar`. Distribu]ia este complicat` [i Vest, vinde mai mult [omajul \n cre[tere reduce cererea supermarketurilor [i magazinelor chineze.

3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

SPORT De Mark Scott

{i fotbalul are probleme de ﬁnan]are Plini de datorii, proprietarii americani ai clubului Liverpool vor s` vând`. E o poveste tot mai des \ntâlnit` \n fotbalul european

Miliardarii americani George Gillett [i Tom Hicks erau \n avangarda investi]iilor \n sport când au pus la b`taie 310 milioane de dolari \n 2007, pentru a cump`ra Liverpool FC, unul dintre cele mai mari [i mai bogate cluburi engleze de fotbal. Banii se ob]ineau u[or, a[a c` au contractat un credit de 500 de milioane de euro pentru a construi un nou stadion [i a acoperi costurile opera]ionale ale echipei. Profiturile viitoare p`reau garantate. Apoi a venit criza financiar` global` [i cifrele au \nceput s` nu mai fie la fel de pozitive. Construirea noului stadion a fost amânat` [i americanii au reu[it cu greu s` ob]in` o p`suire de [ase luni pentru plata \mprumutului. Dar cele 500 de milioane de dolari sunt scadente \n luna iulie a acestui an, iar refinan]area unui credit \n actualul climat economic pare pu]in probabil`. |n schimb, Gillett [i Hicks sper` s` vând` clubul cu 700 de milioane de dolari, ceea ce n-ar fi un profit tocmai r`u pentru cei doi, unor cump`r`tori din Orientul Mijlociu. INVESTITORII SE FERESC DE FOTBAL

Aceasta este situa]ia actual` \n lumea fotbalului profesionist de cea mai \nalt` clas`. |n ciuda faptului c` anul trecut a avut venituri de peste 270 de milioane de dolari, situa]ia financiar` grea de la Liverpool devine o imagine familiar` pentru cluburile europene, mai ales pentru cele din cel mai bogat campionat, cel englez (Premier League). Cre[terea astronomic` a salariilor juc`torilor, nesiguran]a legat` de viitorul contractelor de sponsorizare [i economia global` aflat` \ntr-o situa]ie tot mai dificil` au determinat mul]i investitori s` se fereasc` de implicarea financiar` \n cel mai popular sport de pe planet`. Pentru unii, presiunea economic` a devenit deja prea mare. Alexandre Gaydamak, proprietarul franco-rus al clubului Portsmouth FC, care \n prezent este \n partea de jos a clasamentului din campionatul englez, vrea s` vând` echipa cu 85 de milioane de dolari. Mike Ashley, proprietarul Newcastle, o alt` echip` cu performan]e slabe, a \ncercat s` g`seasc` un cump`r`tor, dar a renun]at \n cele din urm` la inten]ia de vânzare, dup` ce nu a ap`rut nici m`car un singur doritor. Exist` zvonuri [i despre al]i proprietari, cum ar fi omul de afaceri islandez Bjorgolfur Gudmundsson, proprietarul

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

LYNNE LANCASTER

clubului londonez West Ham United, care este [i principalul ac]ionar al b`ncii Landsbanki, na]ionalizat` recent de guvernul din Islanda. Parafrazând o zical` celebr`, putem spune: “Ca s` faci o mic` avere, trebuie s` \ncepi cu una mare [i s` cumperi un club de fotbal”. |NVING~TORII IAU TOTUL

Aceasta nu \nseamn`, \ns`, c` fotbalul nu este \n continuare o afacere profitabil`. Compania de consultan]` Deloitte estimeaz` c` veniturile din sezonul 20072008 ale celor mai bogate 20 de cluburi de fotbal din lume, toate din Europa, au totalizat nu mai pu]in de 4,9 miliarde de dolari, cu 6% peste cifra \nregistrat` anul trecut [i de trei ori mai mult decât acum zece ani. Potrivit lui Dan Jones, partener la divizia Sports Business Group din cadrul Deloitte, veniturile cluburilor provin \n medie \n propor]ie de 41% din drepturile de televiziune, 33% din contractele de sponsorizare [i 26% din vânz`rile de bilete [i cele conexe. “|n vârful piramidei, lucrurile merg bine. Dar \n a doua jum`tate a clasamentelor ligilor europene, cluburile sufer` tot mai mult”, spune Jones. Acest lucru \nseamn` c` echipe ca Real Madrid [i Manchester United, clasate pe primele dou` locuri \n clasamentul Deloitte al celor mai bogate cluburi de fotbal din lume, vor trece f`r` prea mari probleme prin actuala criz` financiar`. Aceste echipe de top au contracte de televizare de miliarde de dolari, care le ajut` s` nu fie influen] ate prea mult de oscila]iile economice, iar contractele lor de sponsorizare au drept parteneri companii mari [i bogate, cum ar fi Nike, Adidas, BT Group sau Gazprom, care este pu]in probabil s` renun]e la acordurile \ncheiate deja. Mai mult, cluburile importante reu[esc chiar s`-[i \nt`reasc` pozi]iile comerciale, atr`gând sponsori secundari. Liverpool a ob]inut un contract de câteva milioane de dolari cu produc`torul danez de bere Carlsberg, \n timp ce Arsenal Londra, clasat pe locul 6 \n topul Deloitte, [i-a extins acordurile de sponsorizare pentru a include companii ca produc`torul auto francez Citroën [i compania elve]ian` de ceasuri Ebel. SPONSORIZ~RILE INTR~ LA AP~

Dar cluburile mai mici, care nu au reu[it s`-[i diversifice prea mult activit`]ile comerciale conexe, inclusiv unele din

topul primelor 20 de echipe ale lumii, pot avea probleme. Acestea ar putea suferi \n urma sc`derii num`rului de spectatori de la meciuri [i a pierderii unor contracte de sponsorizare, pe m`sur` ce companiile din toat` lumea caut` metode de a-[i reduce costurile. “Fiecare investi]ie este analizat` cu mare aten]ie. Ce se aprob` acum difer` foarte mult de ceea ce se \ntâmpla \n urm` cu 12 luni”, afirm` Steve Bradley, director pentru marketing sportiv [i sponsoriz`ri la compania de consultan]` media Hill & Knowlton. Dan Jones, de la Deloitte, spune c` un indicator clar \l reprezint` sponsorii care apar pe tricourile echipelor. Dup` ce

acordurile de sponsorizare”, spune Bob Mitchell, director pentru sport [i sponsoriz`ri la firma londonez` de avocatur` Harbottle & Lewis. “Fotbalul r`mâne un sport foarte atractiv, dar s-ar putea s` vedem c` nu se vor re\nnoi unele contracte”. SALARII RECORD

Presiunea asupra veniturilor vine \ntr-un moment \n care cluburile cheltuiesc sume record pentru a atrage cei mai buni juc`tori din lume. Potrivit Deloitte, echipele din Premier League au cheltuit 227 de milioane de dolari \n ianuarie 2009 pentru transferurile permise la jum`tatea sezonului. Suma este cu 14 milioane de dolari mai mare decât cea \nregistrat` anul trecut [i cu nu mai pu]in VENITURI LOC 2008 (2007) CLUB }AR~ de 142 de milioane de (MIL. EURO) dolari peste cea din 2007. 1 (1) Real Madrid Spania 351 “Nivelul cheltuielilor 2 (2) Manchester Anglia 324.,8 pentru transferuri este United uria[, \n compara]ie cu cel al cluburilor din alte cam3 (3) FC Barcelona Spania 308,8 pionate europene”, spune 4 (7) Bayern Germania 295,3 Paul Rawnsley, director München al diviziei Sports Business 5 (4) Chelsea FC Anglia 268,9 Group, de la Deloitte. O mare parte din 6 (5) Arsenal FC Anglia 264,4 aceast` generozitate se da7 (8) Liverpool FC Anglia 210,9 toreaz` Abu Dhabi United Group, noul proprietar 8 (6) AC Milan Italia 209,5 plin de bani al clubului 9 (11) AS Roma Italia 175,4 Manchester City, care a 10 (9) Internazionale Italia 172,9 pl`tit 284 de milioane de dolari pentru achiziSursa: Deloitte ]ia echipei. Precedentul compania american` de asigur`ri AIG, proprietar, fostul premier thailandez care a suferit pierderi masive \n urma Thaksin Shinawatra, a fost obligat s` crizei subprime, a anun]at pe 21 ianuarie vând` dup` ce autorit`]ile din ]ara sa i-au c` nu va re\nnoi acordul de sponsorizare blocat active de peste 2 miliarde de dolari, de 80,6 milioane de dolari cu Manchester \n urma unor acuza]ii de corup]ie. Abu United dup` sezonul 2009-2010, majoDhabi United a cheltuit deja 46,3 milioane ritatea anali[tilor se a[teptau ca multe de dolari pentru un contract pe patru ani companii de top, mai ales din retail [i cu atacantul brazilian Robinho [i a anuntelecomunica]ii, s` ofere sume importan]at c` va cheltui \n continuare sume mari te pentru a lua locul AIG. |nc` nu a fost pentru a achizi]iona juc`tori de top. cazul. Iar dup` ce compania de turism XL Dar, pentru fiecare miliardar dornic s` Holidays, sponsorul clubului West Ham, salveze un club ca Manchester City, exist` a dat faliment \n septembrie 2008, clubul mai multe echipe, inclusiv din ligile cele a avut nevoie de peste trei luni pentru a mai puternice din Europa, care vor avea g`si un alt sponsor. O alt` echip` englez`, de luptat din greu pentru a se men]ine pe West Bromwich Albion, aflat` \n coada linia de plutire \n actualele condi]ii dificile. primei ligi engleze, \nc` nu a g`sit spon“Deocamdat`, este o mi[care c`tre bransor pentru acest sezon. durile mari, care vor surclasa numele mai “Toat` lumea analizeaz` foarte atent pu]in cunoscute”, spune Dan Jones. ^

TOP 10 CLUBURI DE FOTBAL

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

AUTO

Ford vede viitorul \ntr-o oglind` retro A respins trucuri vechi de economisire a combustibilului. Acum le folose[te pentru a reduce consumul [i emisiile poluante

De David Kiley

Pe m`sur` ce standardele de economisire a combustibililor devin mai dure, companiile auto se uit` cu aten]ie c`tre noua genera]ie de vehicule electrice [i hibride. Dar, \n aceste zile, directorii Ford Motors privesc \n acela[i timp [i spre trecut, nu doar spre viitor. Ford a scos de la naftalin` idei mai vechi pentru a reduce consumul de benzin` [i a reduce emisiile poluante. Câteva din aceste proiecte au fost gândite cu decenii \n urm`, au fost deja folosite \n multe din ma[inile europene de mic litraj [i promovate cu hot`râre de militan]ii pentru protec]ia mediului. Dar la Detroit, aceast` tehnologie doar a adunat praf pe rafturi. Nu [i de acum \nainte. Ford pune accentul pe economia de combustibil pentru toat` linia sa de produse. Pentru modelul Explorer din 2011, compania va utiliza din plin` tehnologii ecologice BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

“retro”, cum ar fi o]elul mai u[or [i motorul cu injec]ie direct`. Aceast` tehnic`, care dateaz` din anii ‘40, pompeaz` aer [i gaz direct \n camera de combustie, \n loc s` le preamestece, rezultând o ardere mult mai eficient` a combustibilului. Împreun`, aceste tehnologii vor permite noului Explorer s` ating` un consum de numai 7,5 litri la 100 km, dep`[ind hibridul Highlander al Toyota, care consum` 9,4 litri. “Putem face multe lucruri pentru a \mbun`t`]i semnificativ economia de combustibil f`r` a apela la propulsia electric`”, spune [eful departamentului de dezvoltare produse la nivel global al Ford, Derrick Kuzak. EXPLORER TURBO

Ford [i rivalii s`i din Statele Unite ar fi putut s` ac]ioneze mult mai devreme. În 2003, Union of Concerned Scientists (UCS) a publicat o lucrare explicând cum

un Ford Explorer cu un design \mbun`t`]it ar putea ajunge la 8,4 litri la 100 km, \n loc de 15,6 litri cât consuma Explorer \n acea perioad`. Pe lâng` un [asiu mai u[or [i injec]ia direct`, lista UCS includea o transmisie \n [ase trepte [i tehnologia turbo, veche de un secol, prin care gazele de e[apament ajut` la mi[carea turbinei motorului. {eful dezvolt`rii de produse la Ford din acea perioad` remarca zeflemitor c` “UCS nu proiecteaz` ma[ini pentru consumatori, noi facem asta”. Acum, echipa care a proiectat Explorer pare s` fi lucrat dup` lista UCS. Pentru a construi modelul din 2011, va folosi aceea[i platform` ca la Ford Taurus, \n locul celei de camionet`. Folosirea o]elului u[or a dus la o reducere a greut`]ii cu peste 150 kg. Multe modele vor fi livrate cu noul motor “EcoBoost”, care folose[te injec]ia direct` [i tehnologia turbo, plus software sofisticat pentru a ob]ine maximum de putere. Aceasta va cre[te pu]in pre]ul. |n locul motorului actual V-8 de 4,6 litri, noul SUV va avea un propulsor de numai 2 litri, cu 4 cilindri, care produce, \ns`, 275 de cai putere, fa]` de 210 CP \n cazul modelului precedent. “Detroit nu a neglijat inova]ia, ci decizia de a o aplica”, spune David Friedman, director de cercetare al vehiculelor ecologice la UCS [i coautor al lucr`rii din 2003. Injec]ia direct` [i tehnologia turbo sunt folosite de mult` vreme pentru a cre[te accelera]ia pentru ma[inile sport de la Audi, Mazda, Saab, BMW, Mercedes [i Subaru. Acum, toate aceste companii, plus Ford [i al]ii, le vor utiliza pentru a cre[te economiile de combustibili la ma[inile de familie. Ford inten]ioneaz` [i resuscitarea altei tehnologii care economise[te combustibil, numit` stop-start, dezvoltat` \nc` din anii ‘90 [i folosit` deja \n modelele hibrid din SUA [i Europa. Aceasta permite oprirea motorului când ma[ina st` la semafor sau \n trafic [i repornirea la ap`sarea pedalei de accelera]ie. “Gradul de acceptare pentru astfel de modele a crescut foarte mult \n ultimii cinci ani”, spune Mike Marshall, director al J.D. Power & Associates. “La fel a crescut [i disponibilitatea consumatorilor de a pl`ti pentru ele”. ^

A. RICHARD ALLEN

AFACERI ECO Sistemul Pelami transform` mi[carea valurilor \n energie

DE ADAM ASTON

ENERGIE EOLIAN~

Zgârie nori scufunda]i În timp ce \n SUA turbinele eoliene r`mân pe uscat, \n Europa \nfloresc turbinele eoliene marine. Juc`torii europeni sunt lideri \n tehnologiile asociate, de la turbine rezistente la furtuni puternice, la vase uria[e care transport` [i asambleaz` aceste turbine. Burntisland Fabrications (BiFab), divizie a grupului de servicii petroliere JCE Group, a identificat o ni[` promi]`toare \n industria eolian` marin`. Adaptând designul folosit ini]ial la echipamentele petroliere, compania construie[te schele gigantice pentru a ancora turbinele de fundul m`rii. Structurile rezistente [i u[oare necesit` mai pu]in o]el decât tuburile de o]el folosite pentru centralele eoliene de uscat. BiFab, cu sediul \n Fife (Sco]ia), a livrat supor]ii pentru dou` turbine de 5 MW. Plasate \n ape cu adâncimea de peste 36 de metri, cele dou` turbine produc energie pentru o platform` petrolier` din Marea Nordului. Anul trecut, BiFab a câ[tigat licita]ia de livrare a acestor supor]i u[ori pentru zeci de turbine eoliene din Marea Nordului [i Marea Irlandei.

PUTEREA APEI

Energie din rostogolirea m`rii “Gândi]i-v` la valuri ca la o putere concentrat` a vântului”, spune Max Carcas, director de dezvoltare la Pelamis Wave Power \n Edinburgh (Sco]ia). Vånturile care str`bat oceanele provoac` valuri. Pentru c` apa este mai grea decât aerul, fiecare val transfer` de 18 de ori mai mult` energie decât un volum similar de vânt. Pelamis recolteaz` aceast` energie cu un aparat de m`rimea unui tren de metrou, care plute[te pe suprafa]a m`rii. Pe m`sur` ce valurile ridic` [i coboar` sec]iunile interconectate ale aparatului, se pun \n mi[care pistoane hidraulice care \mping

PUTEREA MAREELOR

Progres limitat \n domeniu \n SUA Chiar dac` \n Europa \nflore[te, energia regenarabil` bazat` pe energia m`rii se lupt` s` r`mân` pe linia de plutire \n SUA. Finavera Renewables dorea s` instaleze patru “balize electrice” \n largul coastelor statelor California [i Washington. Dar dup` ce prototipul s-a scufundat \ntr-o furtun`,

un fluid \ntr-un generator. Din septembrie trecut, trei astfel de “[erpi” de 750 kW plutesc \n largul coastelor Portugaliei, alimentând re]eaua electric` cu energie pentru 2.000 locuin]e. Chiar [i \n condi]iile crizei financiare, investitori priva]i sunt interesa]i de aceast` tehnologie. Pelamis are peste 120 de milioane de dolari de la GE Energy Financial Resourses, Norsk Hydro [i al]ii. Pe 11 februarie, compania a anun]at un contract pentru a construi module mai u[oare [i mai eficiente pentru compania german` E.ON.

compania din Vancouver a abandonat proiectul, optând s` construiasc` turbine eoliene pe uscat. Între timp, la New York, Verdant Powers \ntâmpin` dificult`]i cu dou` generatoare subacvatice instalate \n East River. Ei folosesc turbine pentru a transforma mareele \n energie, dar viteza mare a apei a distrus lamele. Un nou design a rezolvat problema, spune pre[edintele [i directorul executiv Ronald Smith, dar birocra]ia a fost atât de costisitoare, \ncât extinderea spre noi pie]e r`mâne o provocare. Ocean Power Tehnologies, din Pennington (New Jersey) tocmai a vândut prima sa baliz` generatoare de energie unei companii de utilit`]i, dar nu \n SUA. Comanda a venit de la Iberdrola, \n Spania.

3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

MARKETING

Coca-Cola [i Pepsi reinventeaz` apa

nistra]ia pentru Alimente [i Medicamente. PepsiCo a anun]at c` vânz`rile de ap` au sc`zut cu peste 10% \n al treilea trimestru din 2008, dar nu a oferit \nc` datele pentru trimestrul patru. ALTERNATIVE CURATE

Nestlé, de]in`tor al brandurilor Perrier, Poland Spring [i Arrowhead, se concentreaz` mai mult pe marca sa low-cost Pure Life. Cu pre]uri pornind de la 3,99 de dolari Cele dou` companii promoveaz` banalul lichid, dup` ce pentru un bax de 24 de sticle, marca s-a bine \n lan]uri de magazine criza [i ecologia au stimulat consumul apei de la robinet comportat ca Wal-Mart [i Sam’s Club, vânz`rile din SUA fiind \n cre[tere cu peste 20% anul trecut. Dar Kim Jeffery, pre[edinte executiv la Nestlé Waters North America, spune c` De Cristopher Palmeri [i Nanette Byrness cafea [i ap` ale Coca-Cola pentru America nici nu se pune problema unei compara]ii de Nord, spune c` scopul este s` ofere conÎn urm` cu câ]iva ani, gigan]ii b`uturilor cu apa de robinet, spunând c` Pure Life sumatorilor arome diverse, dar f`r` calorii r`coritoare mizau pe un viitor str`lucit este filtrat` [i are minerale. “Apa de la robipentru apa \mbuteliat`. Cum vânz`rile din \n plus. PepsiCo, proprietar al Aquafina, a net este foarte diferit`”, a insistat el. lansat recent o versiune de ap` cu vitamine SUA cre[teau aproape cu 10% pe an, apa Sensibilitatea sa este justificat`. Ora[e [i cu esen]e de plante numit` Sobe Lifewa\mbuteliat` a fost o alternativ` s`n`toas` precum Seattle sau San Francisco au cerut ter, care con]ine stevia, un nou \ndulcitor [i la mod` pentru sucuri. Dar criza [i natural f`r` calorii aprobat recent de Admi- autorit`]ile municipale s` nu mai achizicampaniile ecologiste \mpotriva sticlelor ]ioneze apa \n sticle mici de plastic au dus la reducerea Cre[terea de plastic. {i restaurante de cre[terii unei afaceri de 12 vânz`rilor de lux din Los Angeles pân` la miliarde de dolari la doar 2% ap` \mbuNew York, care obi[nuiau anul trecut, iar Euromoniteliat` a \nces` \ncarce nota de plat` tor estimeaz` un declin tinit pân` la promovând apa plat` sau anul acesta. “Principalele 2% anul trecut mineral` \mbuteliat`, nu mai probleme sunt economia [i servesc a[a ceva. mediul”, spune Gary HempAcest lucru a ajutat la hill, vicepre[edinte al firmei formarea unei noi pie]e a de consultan]` Beverage produc`torilor de filtre de Marketing Corp. ap`, cum ar fi Brita, de]inut Acum, juc`torii dominan]i de Crorox, [i PUR, de]inut din pia]` precum Coca-Cola, de Procter&Gamble, ambele Pepesi Co. [i Nestlé \nbucurându-se de o cre[tere cu cearc` s` schimbe tendin]a 10% a veniturilor anul trecut. de sc`dere. Ei au introdus Alte companii cum ar fi Sigg, noi arome, promoveaz` CamelBak, Kleen Kanteen [i KOR Ideas branduri ieftine [i \ncearc` s` devin` construiesc afaceri bazate pe reumplerea mai ecologici pentru a lupta \mpotriva sticlelor. “Afacerile cu ap` \mbuteliat` nu tendin]ei \n cre[tere de a folosi apa de la au g`sit o cale de a \n]elege faptul fundarobinet. Dar se poate dovedi a fi o b`t`lie PROCENT mental c` re]elele municipale sunt cea mai dificil`, \n special \n pie]ele dezvoltate, 12 ecologic` cale de a distribui ap`”, spune unde exist` o \ngrijorare crescut` a conMODIFICARE FA}~DE 10 cofondatorul KOR, Paul Shustak. sumatorilor despre costurile energetice ANUL TRECUT În timp ce gigan]ii b`uturilor [i poluarea generat` de apa \mbuteliat`. 8 r`coritoare \[i promoveaz` imaginea O tactic` ar fi s` se pun` accentul pe ecologic` folosind mai pu]in plastic [i produse care s` ofere mai mult decât 6 reciclând mai mult, le este din ce \n ce simpla ap`. Coke [i-a extins portofoliul 4 mai greu s` conving` consumatorii s` \n domeniu prin achizi]ionarea cu 4,1 dea bani pentru un produs pe care \l pot miliarde de dolari a Glaceau, produc`tor 2 g`si \n propriile lor case. Companiile sunt de ap` cu vitamine. Compania tocmai a \ngrijorate c` obiceiurile create acum ar introdus o versiune aromat` a apei filtrate 0 '03 '04 '05 '06 '07 '08 putea s` continuie [i \n momentul \n care Dasani, numit` Dasani Essence. Penny Sursa: Beverage Marketing Corp. economia \[i va reveni. ^ McIntyre, responsabil` de diviziile de ceai,

CONSUMUL AMERICAN DE AP~ |MBUTELIAT~

BUSINESSWEEK I 3 MARTI E, 2009

SYRACUSE NEWSPAPERS/FRANK ORDOÑEZ/THE IMAGE WORKS

STRATEGII

Entertainment \ncheie astfel de acorduri. “Nu ne mai putem permite s` d`m bani dac` nu suntem siguri pe vânz`rile de DVD-uri”, afirm` Michael Lynton, [eful Sony Pictures. Chiar dac` \[i iau m`suri de ap`rare, studiourile se preg`tesc deja pentru ziua \n care filmele nu vor mai fi puse pe suport fizic, ci vor fi distribuite \n principal pe internet [i prin intermediul serviciilor video-on-demand ale companiilor de cablu [i satelit. Aceast` pia]` a ajuns deja la 1,4 miliarde de dolari, potrivit Adams Media Research, [i a crescut anul trecut cu 19%. |n prezent, majoritatea studiourilor fac pa[i mici \n aceast` direc]ie. |n loc s` a[tepte câteva s`pt`mâni \ntre lansarea unui DVD [i cea a versiunii online [i pe cablu a unui film, Warner Bros. [i alte câteva companii le lanseaz` simultan pentru anumite produc]ii. Scopul este de a incita adolescen]ii [i pe cei care nu cump`r` DVD-uri. Se fac lucruri [i pentru a permite telespectatorilor s` descarce filmele dup` ce acestea au ap`rut \n cinematografe, dar \nainte de lansarea pe DVD. Ideea este, potrivit lui James Gianapoulos, co-pre[edinte al Fox Filmed Entertainment, s` se cear` un pre] mai mare (unii au mers pân` la 40 de dolari) pentru o vizionare \n avanpremier` a unui film \n format high-definition. Paramount a mers, poate, cel mai departe. Compania lanseaz` filme direct pe internet. Anul trecut, a pus gratuit comedia Jackass 2.5 pe site-ul Blockbuster. Filmul de 64 de minute a atras 15 milioane de spectatori. Paramount afirm` c` entuziasmul generat a ajutat la vânzarea filmului prin intermediul altor site-uri. “Putem folosi internetul pentru lansarea unui film la fel ca la cinema”, spune Thomas Lesinski, director pentru strategie digital` la Paramount, care inten]ioneaz` s` produc` [i alte filme cu buget redus pentru internet. Vânzarea sau \nchirierea electronic` a filmelor este profitabil`. Studiourile \ncaseaz` circa 70% din cei 4,99 dolari pe care \i pl`tesc clien]ii televiziunilor prin cablu pentru \nchirierea unui film, fa]` de 30% cât iau \n cazul unui DVD. Desigur, DVD-urile genereaz` \nc` 70% din profiturile unui film. Problema este s` se intensifice distribu]ia electronic` f`r` a afecta DVD-urile. ^

Iger de la Disney pariaz` pe brandul s`u pentru a spori vânz`rile

Hollywoodul prive[te dincolo de era DVD Studiourile \ncearc` s` stoarc` mai multe profituri din DVD-uri, de[i se mut` c`tre alte forme de distribu]ie probleme \n cre[terea vânz`rilor. Poate c` Iger crede c` DVD-ul [i-a tr`it traiul, Este oficial: epoca de glorie a DVD-urilor dar [i el \ncearc` s` stimuleze vânz`rile. A a apus. Directorul executiv al Walt Disney, f`cut presiuni pentru mai multe filme sub Robert A. Iger, a l`sat recent s` se \n]eleag` brandul Disney. Astfel, nu doar p`rin]ii se acest lucru, fiind singurul [ef de studio care vor \nghesui s` cumpere DVD-uri Disney recunoa[te public faptul c` Hollywood-ul ar pentru copiii lor, dar filmele companiei pot putea s` nu mai conteze pe “vaca de muls” fi promovate prin intermecare i-a adus profituri de diul parcurilor tematice, miliarde de dolari. al canalelor TV [i al Vânz`rile de DVD-uri au magazinelor Disney. “Marca sc`zut cu 6,3% anul trecut. Disney ne ofer` un avantaj”, De[i criza a avut contribuspune Iger. ]ia sa, este clar [i faptul c` Pe m`sur` ce vânz`rile publicul evit` DVD-urile, este procentul de DVD-uri scad, studiopentru c` are multe alte \ncasat de studiouri urile caut` noi modalit`]i de op]iuni, de la vizionarea din vânz`rile de ﬁlme online, fa]` a reduce costurile, pentru filmelor [i emisiunilor TV de 30% la DVD-uri a putea câ[tiga mai mult pe internet, la jocurile video. din vânzarea fiec`rui disc Prin urmare, mogulii Cet`]ii Sursa: BusinessWeek \n parte. Una dintre ]intele Filmului se confrunt` cu o principale o reprezint` acordurile prin care dilem` comun` multor directori executivi: vedetele [i regizorii primesc o parte din venitrebuie s` sprijine un produs care pierde turile produse de film. Tot mai mul]i avânt, pentru a avea timp s`-[i regândirectori insist` c` un film trebuie m`car deasc` modelul de afaceri. s`-[i scoat` banii investi]i \nainte ca stuUrm`toarea genera]ie de discuri Blu-ray diourile s` \mpart` \ncas`rile. Sony Pictures va stimula pia]a, dar [efii studiourilor au De Ronald Grover

RICK WILKING/REUTERS

70%

3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

LIFESTYLE

FORD IA TAURUS DE COARNE

De Gabriel Bårlig`

Pentru c` sedanul Taurus a fost considerat prea cuminte \n varianta sa clasic`, Ford a decis c` este momentul s` scoat` din nou la ramp` o versiune “dopat`” a modelului prezentat luna trecut` la Detroit. Astfel, americanii au revitalizat, dup` zece ani, ini]ialele SHO (Super High Output) pentru Taurus. Modelul se va adresa celor care \[i doresc s` combine confortul unui sedan cu sportivitatea, dar [i cu unele elemente de lux. “Este r`spunsul cererilor clien]ilor pentru un sedan Ford cu [i mai mult` atitudine”, spune Mark Fields, pre[edintele Ford pentru America. Faptul c` vizeaz` \n principal pia]a american` este clar \nc` de la prima vedere. |n Europa, Ford are succes cu modelele Focus [i Mondeo, dar \n SUA are mari probleme pe segmentul sedan \n fa]a unor rivali precum Toyota. La nivel de putere, Taurus SHO nu ofer` performan]e extraordinare, a[a cum ne-am fi a[teptat. Propulsorul V6 de 3,5 litri dezvolt` doar 365 de cai putere, cam pu]in pentru o ma[in` de asemenea talie care vrea s`-[i dovedeasc` valen]ele sportive. Totu[i, impresia este salvat` de sistemul de schimbare a vitezelor cu padele. SHO are o transmisie automat` \n [ase trepte SelectShift de ultim` genera]ie. Aceasta este combinat` cu un sistem All-Wheel Drive care “simte” evolu]ia cuplului motor, rezultând o trac]iune sporit`. Trebuie spus, totu[i, c` motorul EcoBoost twin-turbo reu[e[te s` livreze performan]e apropiate de un V8, dar cu un consum redus de combustibil, ob]inut inclusiv prin sistemul de injec]ie direct`. La exterior, sportivitatea este redat` de jantele de 19 ]oli, cu anvelope Goodyear Eagle \n varianta standard (op]ional exist` posibilitatea echip`rii cu gume Michelin de 20 de ]oli), un mic eleron spate [i dou` ]evi de e[apament cromate. Interiorul este mai degrab` elegant decât sportiv, de[i Ford afirm` ca a dorit s` “\ncurajeze” [ofatul mai agresiv. Volanul \mbr`cat \n piele perforat`, scaunele tapi]ate cu piele ecologic` [i 10 pozi]ii ajustabile electric, pedalele

BUSINESSWEEK I 3 MARTI E 2009

de accelera]ie [i frân` \mbr`cate \n aluminiu tr`deaz` inten]iile sportive, dar [i dorin]a de a oferi mai mult confort ocupan]ilor. Dintre elementele tehnologice deosebite se remarc` Reverse Camera System, care proiecteaz` pe oglinda din habitaclu imagini din spatele ma[inii, [i Adaptive Cruise Control, care folose[te tehnologie radar pentru a monitoriza traficul pe o distan]` de pân` la 180 de metri \n fa]a vehiculului, ajustând automat viteza pentru a men]ine o distan]` prestabilit` \ntre ma[ini. Ford Taurus SHO va fi asamblat la fabrica din Chicago a companiei americane, urmând s` fie disponibil \n SUA din aceast` var`, la un pre] de baz` de 37.995 de dolari. ê

De[i motorul dezvolt` doar 365 CP, trac]iunea \mbun`t`]it` salveaz` spiritul sportiv al lui Taurus SHO

PERSONAL BUSINESS

PLUS EDITAT DE OVIDIU NEAGOE

ART~ DIN ALT FILM Cum se alege un film? Cinefilii pot alege \n func]ie de greutatea numelui actorilor, sau a regizorilor, pot opta pentru p`rerile criticilor de film sau pot fi atra[i de un trailer. Dar aproape nimeni nu va alege o pelicul` \n func]ie de renumele creatorilor imaginilor digitale, indiferent de calitatea efectelor speciale. Expozi]ia “Swiss Design in Hollywood”, care va avea vernisajul la \nceputul lunii martie, la Muzeul Na] ional de Art` Contemporan`, va pune la curent vizitatorii cu activitatea [i impactul arti[tilor designeri [i creatori de imagini digitale asupra produc]iilor interna]ionale de film [i jocuri video. Par]ial necunoscu]i publicului ]int` al filmelor sau al jocurilor video, arti[tii reu[esc s` lase o urm` de necontestat \n cultura popular` modern` [i \n estetica peliculelor.

LA GRANI}A CU VITREGIA Institutul Cultural Român propune pe 25 februarie o inedit` sear` de film, \n care va rula documentarul “Transylvanian Timber”, o coproduc]ie germano-austriaco-român`, regizat` de Georg Tiller [i Claudio Pfeifer. Documentarul prezint` condi]iile vitrege \n care sunt nevoi]i s` lucreze muncitorii români de la grani]a cu Ucraina. Românii sunt nevoi]i s` parcurg` zilnic 43 km, iar majoritatea acestora petrec \ntreaga s`pt`mân` \n p`dure [i dorm \n vagoane dezafectate. Pelicula a fost distins` cu Premisul Special la sec]iunea “Cel mai bun documentar realizat de studen]i”, \n cadrul festivalului de film “Documfest”, [i poate fi vizionat` gratuit la sediul ICR, \ncepând cu ora 19:00.

LUMIN~ |N CIZM~ |n acest an, luna aprilie are o semnifica]ie important` pentru \ntreaga lume cre[tin`. Capitala catolicismului, statul Vatican, se preg`te[te de s`rb`toarea de Pa[te, care are loc cu o s`pt`mân` mai devreme ca cel ortodox. |n acela[i timp, Roma se preg`te[te de valul uria[ de turi[ti proveni]i din toate col]urile lumii. Cum? Prin oferte speciale. Hotelul Duke din capitala italian` ofer` pentru 360 de euro un pachet de dou` nop]i, \n care sunt incluse servicii precum tranzit de

la aeroport, mic dejun \n camer` sau bilete la expozi]ia Giotto, din cadrul muzeului Vitorriano. Hotelul este amplasat la doar o sta]ie de metrou de celebra Piazza del Popolo [i la alte trei sta]ii de Bazilica Sf. Petru din Vatican, unde va avea loc [i celebra slujb` papal` din diminea]a zilei de Pa[te.

NUM~RUL EFICIEN}EI Capitala telefoniei mobile a fost s`pt`mâna trecut` Barcelona, de unde marii produc`tori de dispozitive mobile d`deau pasiona]ilor de tehnologie, rând pe rând ve[ti bune. Una dintre acestea a venit din partea Nokia, care a lansat dou` noi terminale din gama “E series”: modelele E75 [i E55. Terminalele, prev`zute cu tastatur` integral` “QWERTY”, ofer` acces la serviciul Microsoft Exchange, func]ie extrem de important` \n cre[terea mobilit`]ii angaja]ilor. Pe lâng` serviciul de masagerie Nokia Messaging, cele dou` modele sunt prev`zute cu func]ia Nokia Maps, cu asisten]` GPS. Mai mult, vedeta gamei, E75, beneficiaz` de func]iile portalului Ovi Files, prin care fi[ierele importante stocate pe calculatorul personal pot fi gestionate cu ajutorul terminalului mobil, chiar dac` PC-ul este oprit.

3 MARTI E 2009 l BUSINESSWEEK

OPINII

BURS~ MIHNEA ANASTASIU

Salturi mortale Trebuie s` ai nervi de o]el pentru a te num`ra printre pu]inii investitori care au mai r`mas activi la Bursa de Valori Bucure[ti! Cum altfel ai putea face fa]` unei s`pt`mâni \n care pia]a s-a pr`bu[it zdrav`n \n primele dou` [edin]e de tranzac]ionare, apoi a recuperat spectaculos, pentru ca \n final s` revin` la trendul accentuat descendent care a caracterizat evolu]ia BVB \n ultima perioad`? A[a cum anticipam s`pt`mâna trecut`, o dat` ce pragul de 9.000 de puncte pentru indicele BET-FI [i cel de 2.000 de puncte pentru BET au fost dep`[ite, c`derea pie]ei de la Bucure[ti a devenit una de-a dreptul dramatic`. În [edin]a din 18 februarie, indicele BET-FI a atins cota]ia minim` de 8.026,08 puncte, valoare nemaiatins` de societ`]ile de investi]ii

EVOLU}IA INDICELUI BET-FI puncte 10.000 9.600 9.200 8.800 8.400 8.000

13 feb.

16 feb.

17 feb.

18 feb.

19 feb.

20 feb.

Sursa: BVB

financiare de la sfâr[itul anului 2003. Ulterior, \ns`, se pare c` \n jurul pragului de 8.000 de puncte s-au activat mai multe ordine de cump`rare, indicii revenind pe parcursul zilei [i \ncheind [edin]a de tranzac]ionare de miercuri \n câ[tig. Declicul acestei sc`deri masive de 18 procente la nivelul indicelui BET-FI \n decurs de doar 3 zile a fost anun]ul agen]iei de rating Moody’s privitor la riscurile crescute asumate de grupurile financiare vest-europene care de]in majoritatea re]elelor bancare din Europa Central` [i de Est [i sunt vitale pentru men]inerea unui flux continuu de finan]are c`tre aceste pie]e. Acest raport a generat un val de sc`deri masive pe sectorul financiar \n mai toate pie]ele de capital europene. S-a ajuns ca, \n decurs de o s`pt`mân`, titlurile Erste Bank cotate la BVB s` piard` peste 26%, ac]iunile BRD s` sufere o corec]ie de 19,23%, iar cele ale B`ncii Transilvania de 8,8%. “E greu de spus cum ar putea evolua pia]a \n viitor. Sunt voci care spun c` s-ar putea ca SIF-urile s` ajung` [i la 5.000 de puncte. Cert este c` investitorii ar trebui s`-[i contureze o strategie pe termen mai lung, de aproximativ 2 ani, [i s` profite de aceste pre]uri foarte sc`zute ale ac]iunilor”, crede Marius Vel]an, director general adjunct al Carpatica Invest, societatea de brokeraj a b`ncii Carpatica. Per ansamplu, s`pt`mâna trecut` indicele BET al celor mai lichide zece titluri de la BVB a pierdut 7,85%, \n vreme ce indicele BET-FI a sc`zut cu 15,8%.

Alro, proﬁt cu 44% mai mic \n 2008 Transelectrica, tras` \n jos de leu Produc`torul de aluminiu Alro Slatina (ALR) a raportat un rezultat net preliminat de 244 de milioane de lei \n 2008 (cca. 97 de milioane de dolari), cu 44% mai mic decât profitul net de 436 de milioane de lei atins \n 2007. Rezultatul vine pe fondul unei u[oare sc`deri a cifrei de afaceri, de la 2,04 miliarde de lei \n 2007 la 1,96 de miliarde de lei anul trecut. Profitul raportat de Alro ar putea suferi, \ns`, noi diminu`ri, pe m`sur` ce societatea constituie provizioane asupra activelor. Combinatul din Slatina a procesat 288.000

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

de tone de aluminiu primar anul trecut, dar \n acest an se urm`re[te reducerea produc]iei cu 65.000 de tone, pe fondul sc`derii pre]ului aluminiului cu peste 50% fa]` de cota]iile maxime atinse \n prima jum`tate a anului trecut, dar [i al reducerii cererii. Tot la capitolul de sc`dere a costurilor, compania preg`te[te noi disponibiliz`ri, pe lâng` cele de anul trecut, care au dus la concedierea a 936 de angaja]i. Societatea este controlat` de grupul Vimetco NV, companie \nregistrat` \n Olanda, dar având ac]ionariat rus.

Unicul transportator român de energie electric` CNTEE Transelectrica (TEL) a \nregistrat un profit net de 39,3 milioane de lei, potrivit datelor financiare preliminate neconsolidate comunicate BVB. Rezultatul net al Transelectrica din 2008 este mai mic cu 24,4% decât profitul net \nregistrat \n 2007. În acela[i timp, rezultatul brut din 2008 este cu peste 40% mai mic decât cel prognozat \n Bugetul de Venituri [i Cheltuieli al companiei pentru anul trecut. Rezultatul financiar a surprins nepl`cut investitorii, ace[tia bazându-se pe faptul c` \n primele nou` luni din

2008 Transelectrica raportase un profit net de peste 132,9 milioane de lei. Potrivit oficialilor companiei, rezultatele sub a[tept`ri au la baz` deprecierea leului \n raport cu monedele \n care sunt denominate \mprumuturile pe termen lung ale companiei. Potrivit datelor preliminate de bilan], datoriile pe termen lung ale societ`]ii \nsumeaz` peste un miliard de lei. Se adevere[te \nc` o dat` constatarea c` societ`]ile române[ti din domeniul utilit`]ilor listate la BVB sunt printre cei mai imprevizibili emiten]i din punct de vedere al rezultatelor financiare.

OPINII

TEHNOLOGIE PENTRU TINE

DE DAN {ERB~NESCU

Vista SP2 în beta cu circuit închis Versiunea Release Candidate a noului Service Pack rezolv` 691 de probleme \n Vista

Cu ocazia lans`rii primului Service Pack pentru Vista, scriam c` abia a[tept SP2. Ei bine, este chiar dup` col], iar dup` ce testerii \[i vor spune cuvântul, sper s` reu[esc s` scap, \n sfâr[it, de enervantele probleme cu care m-am confruntat \n Vista SP1, inclusiv, mai nou, inabilitatea de a-[i folosi propriul codec WMV. Noul Service Pack \]i va rezolva cel pu]in 691 de probleme pe care poate nici nu [tiai c` le ai [i promite sporuri de performan]` semnificative, dincolo de ce a fost capabil SP1. Versiunea Release Candidate a lui Service Pack 2 pentru Windows Vista deserve[te, \n egal` m`sur`, [i Windows Server 2008, fiind accesibil, de la sfâr[itul s`pt`mânii trecute, mai \ntâi testerilor \nregistra]i Microsoft Connect. Potrivit Arstechnica. com, release-ul beta nu este unul public Microsoft avertizând utilizatorii obi[nui]i s` “a[tepte lansarea final` \nainte de a instala acest service pack”, iar testerilor reamintindu-le c` “un Service Pack nu este o colec]ie de caracteristici noi”. La fel ca [i precedentele Service Packuri, SP2 va include toate actualiz`rile [i patch-urile lansate anterior pentru sistemul de operare. Dincolo de repara]ii [i noi plasturi, este anun]at` [i o caracteristic` \n care \mi pun ceva speran]e, [i anume instrumentul Service Pack Clean-up (Compcln.exe), care va ajuta la recuperarea spa]iului pe disc ocupat inutil de versiuni anterioare ale fi[ierelor (din release-urile RTM [i SP1) pe care promite s` le [tearg` definitiv. |n ce m`sur` va afecta asta folderul “winsxs”, care \n sistemul meu ([i nu numai \n al meu) tinde s` ia propor]ii de dependent de fast-food, r`mâne de v`zut... SP2 adaug` suport pentru proce-

soarele pe 64-bi]i create de VIA Technologies [i integreaz` Windows Vista Feature Pack for Wireless, care con]ine suport pentru Bluetooth v2.1 [i Windows Connect Now (WCN) Wi-Fi Configuration. Bluetooth v2.1 este cea mai recent` specifica]ie pentru tehnologia de transfer de date wireless Bluetooth. O alt` \mbun`t`]ire a SP2 este performan]a sporit` a conexiunilor Wi-Fi dup` repornirea sistemului din sleep mode. SP2 include [i actualiz`ri pentru Principala cerin]` a SP2 este ca SP1 s` ﬁe performan]e [i deja instalat, pentru a reduce dimensiunea viteze de r`spuns ﬁ[ierului de instalare ce trebuie desc`rcat mai bune ale sidebarului RSS.

|n plus, SP2 va introduce [i abilitatea de a \nregistra date pe medii Blu-ray Disc, pe lâng` \mbun`t`]irile aduse Windows Media Center (WMC) \n materie de protec]ie a con]inutului TV. De asemenea, SP2 va accelera c`ut`rile cu Windows Search 4.0, tehnologie care dispune de un sistem de indexare [i relevan]` a rezultatelor \mbun`t`]ite. Acum, c` Release Candidate a ap`rut, singurul lucru pe care \l mai are de f`cut Microsoft este s` lanseze buildul final, dac` lucrurile se vor desf`[ura potrivit planului anun]at \n octombrie trecut, când testerilor le-a fost oferit primul beta. |n decembrie a ap`rut [i un beta public al SP2, dar ambele versiuni, [i cea privat` [i cea public` trebuie dezinstalate \nainte de un update la versiunea curent`. Principala cerin]` a SP2 (presupunând c` nu sunt detectate drivere incompatibile, caz \n care installerul este programat s` blocheze orice instalare, pentru a permite instalarea unui driver compatibil cu Vista) este ca SP1 s` fie deja instalat. Motivul este legat de dimensiunea fi[ierului de instalare care trebuie desc`rcat prin Windows Update (aproximativ 41 MB pentru Vista x86 [i 60 MB pentru Vista x64). Microsoft vrea, a[adar, o dimensiune cât mai redus` a lui SP2 (dac` ar fi fost cumulativ, fi[ierul de desc`rcat ar fi fost uria[). |n mod normal, ar trebui s` fiu mul]umit c` apare, \n sfâr[it, [i Vista SP2. Dar, dup` o \ncurajatoare incursiune \n recent lansata versiune beta a lui Windows 7, care chiar [i rulând \ntr-o ma[in` virtual` s-a comportat peste a[tept`ri, a[ fi fost mai degrab` tentat s` titrez: “Apare Vista SP2, abia a[tept Windows 7”. Dar, cum r`bdarea este o virtute, [i de asta nu duc lips`... ê 3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

OPINII

IDEI JEAN-MICHEL VIOLA

Când va trece România la economia bazat` pe cunoa[tere? |n ultimii ani, România a fost v`zut ca un mic “tigru” european. |n ciuda dificult`]ilor, a avut rezultate economice bune \n ceea ce prive[te PIB-ul, salariile [i investi]iile strìne. Economia a crescut \n medie cu 6% pe an \n ultimii opt ani. Mai mult, \n ciuda crizei actuale, liderii politici [i economici ai României sunt \nc` optimi[ti. Aceast` \ncredere \n viitor se bazeaz` \n esen]` pe atractivitatea economiei locale pentru investitorii strìni. Dar riscul major pentru România este s` cread` c`, dup` criz`, lucrurile vor reveni la normal. Pericolul const` \n ignorarea faptului c`, indiferent de criz`, euforia economic` a ultimilor ani s-a \ncheiat [i c` ]ara trebuie acum s`-[i dezvolte urgent competitivitatea \n afara modelelor facile ale ultimului deceniu. De aceea, criza actual` ar trebui s` devin` o oportunitate pentru ca România s` intre \n era economiei bazate pe cunoa[tere. Dincolo de reformele structurale, recentul succes s-a bazat pe o ecua]ie simpl`: pia]` mare + for]` de munc` educat` [i ieftin` + integrarea european` = investi]ii strìne directe = cre[terea PIB [i a salariilor. Cre[terea a fost \n mare parte extern`, alimentat` de investi]ii strìne [i de cre[terea consumului intern. Criza actual` va accelera probabil schimb`ri structurale \n domenii cheie. |n ultimul deceniu de cre[tere accelerat`, factorul esen]ial pentru multe companii a fost existen]a unor capacit`]i de produc]ie suficient de mari pentru a face fa]` cererii \n cre[tere rapid`. Companiile au avut nevoie de investi]ii \n produc]ie [i de for]` de munc` calificat`. Când ritmul de cre[tere \ncetine[te, cre[te concuren]a BUSINESSWEEK l 3 MARTIE 2009

[i se trece de la produc]ie la diferen]iere. Companiile trebuie s` se diferen]ieze prin calitate, servicii, inova]ie, imagine sau cunoa[tere, s` lupte pentru cot` de pia]` \n condi]ii de cre[tere redus`. Capacitatea de diferen]iere este legat` de activele intangibile, care nu sunt cuprinse \n bilan]urile contabile, dar reprezint` componenta esen]ial` a valorii unei companii. Firmele române[ti sunt \n general nepreg`tite pentru b`t`lia diferen]ierii, din cauz` c` nu s-au preocupat de cultivarea [i

\n crearea de cunoa[tere [i proprietate intelectual`. Exist` probabil motive istorice [i structurale pentru aceast` situa]ie. Dar este interesant s` recunoa[tem diferen] a uria[` \ntre creativitatea societ`]ii civile (\n art` de exemplu) [i lipsa de inova]ie din companii. Managementul [i structurile organiza]ionale sunt inadecvate favoriz`rii inova]iei. Motoarele inova]iei sunt cunoscute: putere de decizie, ierarhie simpl`, favorizarea accept`rii ideilor angaja]ilor, re]ele infor-

CULTIVAREA {I FOLOSIREA ACTIVELOR INTANGIBILE VA FI ESEN}IAL~ PENTRU ROMÂNIA, PE M~SUR~ CE COSTURILE CU FOR}A DE MUNC~ DEVIN PREA MARI PENTRU A MAI FI COMPETITIVE folosirea activelor intangibile. Nu avem spa]iu s` vorbim despre calitate, servicii [i imagine. S` analiz`m pe scurt managementul [i inova]ia. Ultima analiz` european` privind inova]ia (2007) plaseaz` România pe locul 37 din cele 38 de economii ale continentului, dep`[ind doar Turcia. Este acela[i loc ocupat din 2003. Mai mult, România este pe ultimul loc

male, stimulente adecvate [i recunoa[terea faptului c` abilit`]ile [i cunoa[terea duc la crearea de valoare. Ce se poate face pentru a remedia situa]ia? Cultivarea [i folosirea activelor intangibile va fi esen]ial` pentru România, pe m`sur` ce costurile cu for]a de munc` devin prea mari pentru a mai fi competitive pe plan global. Exist` dou` perspective.

La nivel guvernamental:

- Stoparea urgent` a declinului sistemului de \nv`]`mânt - Branding de ]ar` pentru \mbun`t`]irea imaginii externe - Crearea de re]ele de cunoa[tere pentru a spori conexiunile sistemului na]ional de inova]ie. La nivel de companii:

- Dezvoltarea unei gândiri strategice clare pentru a \n]elege concuren]a dincolo de reducerea costurilor - Identificarea, dezvoltarea [i folosirea activelor intangibile (imaginea, calitatea, serviciile, inova]ia [i cunoa[terea) pentru a crea valoare - Recunoa[terea faptului c`, \n criz`, cea mai bun` modalitate de a \n]elege [i accepta schimbarea este implicarea oamenilor care intr` \n contact cu schimbarea: angaja]ii care lucreaz` cu furnizorii, clien]ii sau al]i juc`tori din pia]`. Criza actual`, care accentueaz` schimbarea c`tre o concuren]` bazat` pe cunoa[tere, ar putea face procesul mai dificil. Mai ales dac` firmele reac]ioneaz` doar prin reducerea costurilor. Dar, \n acela[i timp, multe crize de pân` acum ne-au demonstrat c` pot fi oportunit`]i extraordinare pentru a promova o paradigm` concuren]ial` nou` pentru România, care s` foloseasc` poten]ialul inovator extraordinar [i \nc` neutilizat al românilor. ê Jean-Michel Viola este Profesor Asociat la CEU Business School Opinia exprimat` \n acest articol apar]ine autorului