BusinessWeek numarul 121 by Business Week

ROMÂNIA

NR. 121 I 17 FEBRUARIE 2009 I 3,5 RON

E VREMEA SCHIMB~RII IAR PROFITURILE VOR SC~DEA DRAMATIC PLUS

6 421847 000086

00121

DUP~ HAGA: CUI AM PROMIS MAREA CU SAREA?

|N SUA CAPITALISMUL DE STAT PRINDE VITEZ~

NOTE EDITORIALE

01 DIRECTOR EDITORIAL Rachad El Jisr EDITOR Gabriel Bårlig` SENIOR REDACTORI Magda Munteanu, Alice Taudor, Raluca Com`nescu, Mihnea Anastasiu REDACTORI Corina Coman, Ovidiu Neagoe, Silvia Pan]uru, Ionu] Vi[an COLABORATORI Dan {erb`nescu DIRECTOR PUBLICITATE Giuseppina Burlui PUBLICITATE Alexandra Ro[ca, Iulian B`beanu, Ana Maria Mardan DIRECTOR EVENIMENTE Oana Molodoi MARKETING CONSULTANT Gabriela Enescu/StrategyStudio MARKETING Bianca M`nescu PAGINA}IE Ioana-Silvia Ceriu, Florin P`tra[cu PRODUC}IE Dan Mitroi, Marian Neagoe DISTRIBU}IE George Moise ABONAMENTE Andreea Nunu (subscribe@bmg.ro) BusinessWeek (www.businessweek.com) este publicat` s`pt`månal de The McGraw-Hill din 1929. Tirajul revistei este de 1,2 milioane de exemplare la nivel mondial [i are 4,7 milioane de cititori pe s`pt`mån`. BUSINESSWEEK/ROMÅNIA este publicat` de Business Media Group S.R.L [i McGraw-Hill Companies, Inc. Articolele traduse [i republicate \n acest num`r din BUSINESSWEEK sunt sub copyright 2008 al The McGraw-Hill Companies, Inc. Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea \n orice fel, \n \ntregime sau par]ial, f`r` acordul scris prealabil al The McGraw-Hill Companies, Inc. [i al Business Media Group, S.R.L. este interzis`. BUSINESSWEEK/ROMANIA is published by Business Media Group, S.R.L. and The McGraw-Hill Companies, Inc. Articles translated and reprinted in this issue from BUSINESSWEEK are copyrighted 2008 by The McGraw-Hill Companies, Inc. All rights reserved. Reproduction in any manner, in whole or in part, without prior written permission of The McGraw-Hill Companies, Inc. and Business Media Group, S.R.L. is expressly prohibited.

BUSINESS MEDIA GROUP editor al publica]iilor Business Review, WorkBook, Biz, Stuff, Campaign

O PROBLEM~ DE |NCREDERE Nu au fost expuse la a[a-numitele active toxice care au d`râmat gigan]i globali ai finan]elor. Au un nivel al rezervelor ridicat, pentru c` BNR le-a ]inut din scurt. Nu au (\nc`) mari probleme cu neplata creditelor. Dar b`ncile din România nu sunt deloc lipsite de probleme. Motoarele cre[terii lor formidabile din ultimii ani, care ne-au adus sucursale la parterul multor blocuri din toate cartierele, s-au gripat. Creditele ce le aduceau marje bune de profit din dobânzile \ncasate sunt cvasi-\nghe]ate. Finan]`rile externe (\n principal de la b`ncile-mam`) sunt pe butuci. Iar popula]ia d` cu greu semne c` ar fi dispus` s`-[i depun` banii \n b`nci, chiar [i la dobânzile actuale incredibil de ridicate. Guvernatorul b`ncii na]ionale ne asigur` mereu c` sistemul bancar românesc este solid [i nu are motive s` “pice”. Dar tot el spune cum a dat anul trecut unei b`nci un \mprumut de vreo 260 de milioane de euro, pentru c` aceasta s-a confruntat cu o “problem` de \ncredere”. {i cum bìe]ii de la FMI tocmai ne-au b`gat recesiunea-n cas`, estimând pentru acest an o sc`dere a produsului intern brut (nici m`car o cre[tere minim`), parc` \ncepem s` avem cu to]ii probleme de \ncredere. Ne \ntreb`m unde s-au dus to]i banii care pân` mai ieri se rev`rsau liber de la ghi[eele b`ncilor. Pì, s` ne uit`m pu]in \n jur. Pe str`zi vedem multe ma[ini noi [i nu tocmai ieftine. |n casele noastre, multe luate prin credit ipotecar (pentru c` la pre]urile la care se ajunsese alte solu]ii nu prea existau), se l`fìe electronice [i electrocasnice de ultim` genera]ie, cu ecrane la fel de sub]iri ca [i obrazul cump`r`torilor. Din p`cate, \ns`, ace[ti bani nu-i vedem acolo unde ne-ar fi fost de un folos [i mai mare: \n infrastructur`. Nu m` pot st`pâni s` nu fac o paralel` \ntre România actual` [i ]`rile arabe \n anii ‘70-’80. Pì nu-[i luau acolo ei Mercedesuri de lux ca s` le \mpotmoleasc` \n nisip? Diferen]a este c` ofereau ceva tangibil \n schimb – petrol (oricât de volatil ar fi pre]ul sù). Noi ofeream doar promisiuni de cre[tere exploziv`, care s-au evaporat, instantaneu la primele semne de criz`. {i, \ntre timp, ]`rile arabe \n]elepte, v`zând c` vremea petrolului se apropie de sfâr[it, au investit masiv \n infrastructur`. Noi am r`mas pe buze cu \ntrebarea unde s-au dus banii. {i, mai ales, de unde vor veni ei de-acum \ncolo?

Publishers Bill Avery & Rachad El Jisr Bd. Regina Maria 1, bl. P5B, sc. 1, ap. 10-11, Bucure[ti – România Telefon: +4021-206.06.83, 206.06.84, 206.06.85, 206.06.86, 206.06.87 Fax: +4021-335.34.74 E-mail: businessweek@bmg.ro; sales@bmg.ro www.bmg.ro Tipar: ROMPRINT ISSN: 1842 - 1938

Gabriel Bårlig`, E DITOR

17 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

02 SUMAR baz` evolu]ia economiei globale, dar investitorii sunt \ngrijora]i [i de problemele locale spinoase

În fa]a ghi[eului nu se mai dau credite, iar \n spate se fac planuri de dezvoltare sau supravie]uire. 2009 va schimba profund strategiile b`ncilor PAGINA 26

Pentru industrii [i locuri de munc` la standarde \nalte, statele americane investesc milioane \n parteneriate public-privat. Oare dau roade aceste eforturi – [i vor putea ele supravie]ui recesiunii?

Unii dintre promotorii \mprumuturilor subprime, care au ajutat la umﬂarea pre]urilor, se ocup` acum de evitarea cre`rii unor situa]ii similare

La ﬁnele lui 2007, proprietarul Ethos a luat decizia de a nu vinde businessul [i de a-l reorganiza. Mai are nou` luni de munc` [i o criz` de trecut, dup` care pe]itorii pot bate \n poart`

BUSINESS WEEK

{tirile pe care trebuie s` le [tii

PERSPECTIVE: BNR e preg`tit` s`

\nceap` un ciclu de relaxare a politicii monetare, dac` executivul \[i men]ine angajamentul de a ]ine \n frâu cheltuielile salariale 08

AGENDA BW

PE SCURT

INTERVIU: Raluca Com`nescu a

discutat despre noua investi]ie de 50 mil. $ a Procter & Gamble cu Luc Viaene, directorul viitoarei fabrici P&G din Urla]i

18 18

drepturile de exploatare 21

În plin` criz`, Interex m`re[te viteza de expansiune [i vrea [ase supermarketuri noi \n 2009

De[i recunoa[te c` actuala criz` ﬁnanciar` l-a for]at s`-[i reevalueze proiectele de investi]ii, Sorin Oprescu promite investi]ii de un miliard de euro \n 2009

FOCUS

Rezervele importante de hidrocarburi din Marea Neagr` ob]inute prin decizia Cur]ii de la Haga sunt deja obiectul unei controverse legate de

BUSINESSWEEK I 17 F E B R UAR I E 2009

GM are probleme \n China, unde consumatorii, preocupa]i de calitate [i de viitorul produc`torilor auto, achizi]ioneaz` modele japoneze Comparatorul tarifelor de telefonie [i internet pe care \l vom avea pân` la sfâr[itul anului, Costtel.ro, nu le este foarte simpatic operatorilor. De ce le este acestora fric`?

ANALIZ~

Criza bancar` din Europa are la

TAXE: |n goana dup` fonduri, guvernul a pus ochii pe accizele la ]ig`ri. Dar de aceste planuri s-ar putea s` se aleag` scrumul

TRAINING: Apele agitate din mediul economic for]eaz` companiile din ]ar` s` investeasc` \n formarea profesional` a echipajelor. Beneﬁciarii direc]i - ﬁrmele de training

TELECOM: Dup` o perioad` de t`cere, UPC România pare s` reia lupta pentru clien]i. Primul pas: lansarea unui nou serviciu pentru televiziune digital`

AUTO: Cu doar un an \n urm`, produc`torul auto indian Tata Motors prinsese vitez`. Acum sufer` de pe urma pierderilor uria[e [i \nc` nu se [tie când va ﬁ lansat modelul Nano

SUA: Limitarea salariilor directorilor

executivi de c`tre Obama aminte[te de piciorul pus ferm \n prag de Reagan \n fa]a controlorilor de zbor

OPINII

BURS~

TEHNOLOGIE PENTRU TINE

IDEI: Prejudecat` [i incertitudine \n

vremea crizei

ILUSTRA}IE COPERT~: FLORIN P~TRA{CU

NOUA ECUA}IE BANCAR~

BUSINESS WEEK PAGINI EDITATE DE TEODORA IUGA

P&G DESCINDE LA URLA}I

RECESIUNEA BATE LA U{~ O DAT~ CU BUGETUL |n timp ce guvernul a finalizat, s`pt`mâna trecut`, proiectul de buget pe 2009 bazat pe o cre[tere economic` de 2,5%, oficialii Fondului Monetar Interna]ional (FMI) au avertizat c` România ar putea intra \n recesiune \n acest an. Ar fi o c`dere dramatic` de la cre[terea de 7,9% estimat` de Comisia Na]ional` de Prognoz` pentru 2008. Proiectul de buget cuprinde m`suri anticriz` estimate de Ministerul Finan]elor Publice la aproape 52 de miliarde de lei (circa 13 miliarde de euro), din care peste 10 miliarde de euro se vor \ndrepta c`tre m`surile de relansare a cre[terii economice [i 2 miliarde de euro c`tre m`suri pentru finan]area economiei. Astfel, capitalizarea CEC Bank se va face cu 900 milioane lei, \n timp ce Eximbank va fi capitalizat` prin utilizarea dividendelor cuvenite statului, fondurile totale \nsumând 170 milioane lei. În ceea ce prive[te m`surile sociale, s-au alocat 1,04 miliarde lei. Guvernul a mai decis \nghe]area la nivelul anului trecut a indemniza]iilor demnitarilor [i ale persoanelor aflate \n func]ii asimilate celor de demnitate public`. BUSINESSWEEK l 17 FE B R UAR I E 2009

AJUTAT DE STAT

Senatul României a adoptat un proiect de lege pentru aprobarea Ordonan]ei de Urgen]` privind acordarea ajutorului de stat c`tre Ford Motor Company, de peste 143 de milioane de euro, destinat unor programe de dezvoltare a uzinei Ford de la Craiova. Ordonan]a prevede acordarea, pân` \n 2012, a unui sprijin de 94,5 milioane de euro pentru investi]iile destinate producerii de automobile [i 48,55 de milioane de euro

“Am cump`rat numai 3 miliarde de euro la \n jur de 3,1 lei, trebuia s` fi luat mai mult” Mugur Is`rescu, guvernatorul B`ncii Na]ionale

ADMINISTRA}IA PREZIDEN}IAL~

Noul [ef al misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, nu a adus ve[ti bune pre[edintelui B`sescu

Procter & Gamble a \nceput lucr`rile de construc]ie la cea de-a doua fabric` a sa din România, la Urla]i, investi]ia ini]ial` fiind de 50 de milioane de dolari. Fabrica va produce, cu 150 de angaja]i, [ampoane [i produse de \ngrijirea p`rului \n propor]ii egale pentru pia]a local` [i pentru export \n zona balcanic`. P&G [i-a anun]at inten]ia de a dubla investi]ia [i capacitatea de produc]ie, dac` va ob]ine facilit`]i din partea statului român. Capacitatea de produc]ie din a doua faz` de dezvoltare ar urma s` fie destinat` exclusiv exporturilor c`tre ]`ri din estul Europei. Fabrica P&G se afl` pe un teren de 25 de hectare, achizi]ionat de companie tocmai \n ideea extinderii ulterioare a capacit`]ii de produc]ie. Compania a investit recent alte 6 milioane de dolari \n fabrica de detergen] i de la Timi[oara. (Vezi “Interviu” – pag. 15)

{TIRILE PE CARE TREBUIE S~ LE {TII pentru cele destinate producerii de motoare. Ford inten]ioneaz` s` investeasc` anul acesta \n România 675 milioane de euro [i a cerut statului român, anul trecut, garan]ii pentru \mprumuturi la Banca European` de Investi]ii (BEI) \n valoare de 400 milioane de euro. Investi]ia Ford ar urma s` atrag` \n zon` 40 de produc`tori de componente auto.

CALCULE POZITIVE

Distribu]ia de produse IT s-a dovedit profitabil` pentru Asesoft Distribution, care a anun]at pentru anul trecut o cifr` de afaceri de 127 de milioane de dolari, mai mare cu 22% decât cea \nregistrat` \n 2007. Compania afirm` c` pia]a de profil a crescut \n 2008 cu numai 10%. Segmentele care au adus anul trecut cele mai mari cre[teri au fost monitoarele, notebook-urile, produsele pentru re]ea [i software retail. Pentru acest an, compania estimeaz` o cre[tere a ponderii de notebookuri \n totalul pie]ei de PC-uri, dar [i o cre[tere a cererilor de servere [i a celei de software. |n aceste condi]ii, Asesoft estimeaz` pentru 2009 o cifr` de afaceri de 130 de milioane de dolari [i men]inerea profitabilit`]ii, de[i marjele vor sc`dea spre 1%.

WIKIPEDIA

DIRECTOR NOU, PLANURI NOI

Constantin Ioanitescu a fost numit \n func]ia de director general al Termoelectrica de c`tre ministrul Economiei, Adriean Videanu. Ioanitescu a fost director de dezvoltare \n cadrul companiei. În aceast` perioad`, Termoelectrica negociaz` cu BERD detaliile ob]inerii unui credit nerambursabil pentru realizarea unor studii de fezabilitate la proiectele energetice de la Doice[ti, Deva [i Paro[eni. Ac]ionarul majoritar al companiei este Ministerul Economiei, Termoelectrica având facilit`]i de produc]ie a energiei electrice [i termice folosind c`rbuni [i hidrocarburi (gaze naturale [i p`cur`).

CU 55% MAI MULT CA{CAVAL

Produc`torul [i distribuitorul de brânzeturi Delaco a \nregistrat anul trecut o cre[tere de 55% a cifrei de afaceri, fa]` de 2007, pân` la 185 de milioane de lei (50 milioane de euro). Compania afirm` c` profitul s-a dublat \n aceea[i perioad`, f`r` a oferi, \ns`, detalii legate de valoarea concret` a acestuia. Oficialii Delaco au ar`tat c` o mare parte din cre[tere s-a datorat investi]iilor importante \n comunicare, estimate la circa 2 milioane de euro. Pentru anul 2009 Delaco estimeaz` o cre[tere a cifrei de afaceri cu aproximativ 40%. Pe lâng` produsele comercializate sub brandul propriu, Delaco este distribuitorul pentru România al m`rcilor Zott, Bergader, Joya [i Reinert.

BENZIN~ PENTRU CIMENT

Grupul petrolier MOL va furniza, \n urm`torii trei ani, motorin` conform cu standardele Euro 5, care integreaz` 4% biocomponen]i, pentru toate activit`]ile Lafarge \n România (ciment, agregate [i betoane [i gips). Acordul prevede livrarea en-gros de motorin` la cele aproximativ 40 de site-uri opera]ionale Lafarge din România, cantitatea total` urmând s` ajung` la circa 6 milioane litri. “Lafarge are, din 2008, un serviciu partajat de achizi]ii pentru toate liniile sale de business, iar semnarea acordului pe termen mediu cu MOL reprezint` o manifestare direct` a acestui nou aspect organiza]ional”, a spus Ovidiu Boc`nici, Director Achizi]ii Lafarge România [i Lafarge Republica Moldova.

rioada 5-15 martie, standul Dacia de la Geneva va g`zdui un concept coupé, cu ambi]ii sportive [i design agresiv. Imaginile ap`rute pe Internet prezint` faruri cu tehnologie LED, stopurile \n form` de bumerang [i jante de aliaj. Ar ﬁ al doilea concept prezentat de Dacia la un salon auto, dup` Dacia Logan Steppe, precursorul modelului break, prezentat \n urm` cu doi ani tot la Geneva.

260 mil. euro a fost suma acordat` de BNR sub form` de credit de lichiditate, reprezentând 0,2% din PIB, unei b`nci locale care s-a confruntat cu o “problem` de \ncredere”, potrivit guvernatorului Mugur Is`rescu

CUI AM PROMIS MAREA CU SAREA?

Decizia Cur]ii Interna]ionale de Justi]ie de la Haga (CIJ) privind delimitarea platoului continental [i a zonelor economice exclusive \ntre România [i Ucraina a adus ]`rii noastre jurisdic]ia suveran` asupra unui perimetru de 9.700 de kilometri p`tra]i \n largul coastelor M`rii Negre. |n aceast` zon`, reprezentând circa 80% din zona aﬂat` \n disput`, speciali[tii estimeaz` c` se g`sesc 70 de miliarde de metri cubi de gaz [i 12 milioane de tone de petrol. Decizia a scos, \ns`, la lumin` contractele \ncheiate deja pentru concesiunile de explorare [i exploatare din perimetrul respectiv, acordate companiei Petrom [i societ`]ii canadiene Sterling Resources Limited. Scandalul a dus la demiterea [efului Agen]iei Na]ionale pentru Resurse Minerale (ANRM), executivul luând la sfâ[ritul s`pt`mânii trecute [i decizia de a desecretiza contractul cu Sterling. (Vezi “B`t`lia din adâncuri” – pag. 18)

Insula {erpilor nu a inﬂuen]at decisiv \mp`r]irea anun]at` la Haga

SURPRIZ~ DACIA

Constructorul român de automobile Dacia se preg`te[te s` prezinte, la Salonul Auto de la Geneva, un concept coupé, potrivit site-ului Worldcarfans. În pe17 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

BUSINESS WEEK

PERSPECTIVE MIHNEA ANASTASIU

CU OCHII PE POLITICA FISCAL~ BNR este preg`tit` s` \nceap` un ciclu de relaxare a politicii monetare, dac` executivul va da semnale c` \[i men]ine angajamentul de a ]ine \n frâu cheltuielile salariale Consiliul de Administra]ie al B`ncii Na]ionale a decis s`pt`mâna trecut` reducerea dobânzii de referin]` cu 25 de puncte de baz`, de la 10,25% la 10%. Este un prim semnal de relaxare timid` a politicii monetare a[teptat de mai mult` vreme de observatorii din pia]`, pe fondul ve[tilor tot mai proaste care vin din economia real`. Guvernatorul Mugur Is`rescu a recunoscut \n cadrul conferin]ei pentru prezentarea raportului trimestrial asupra infla]iei c`, prin men]inerea unor dobånzi reale de peste 4%, ba chiar 8-9% venit, Guvernul se bazeaz` pe o cre[tere a dac` lu`m \n calcul dobânzile oferite \ncas`rilor din TVA (44,41 miliarde de lei) de b`ncile comerciale, precum [i prin – cu 8,67% mai mult decât \n 2008, semn p`strarea nivelului actual al rezervelor c` oficialii Ministerului de Finan]e minime obligatorii aplicabile pasivelor se a[teapt` la o majorare a consumului, \n lei (18%) [i valut` (40%) ale b`ncilor \n condi]iile \n care cota de TVA r`mâne comerciale, politica monetar` r`mâne neschimbat`. De asemenea, venituri \n continuare cât se poate de restrictiv`. bugetare consistente ar urma s` fie geneIs`rescu spune c` orice relaxare suplimenrate [i de impozitul pe venit (20 miliarde tar` a politicii monetare nu poate fi f`cut` de lei din care 14,76 miliarde \ncas`ri decât dac` actualul Executiv \[i men]idin impozitele pe salarii), veniturile din ne angajamentul de a reorienta politica accize (16,23 miliarde de lei, \n cre[tere bugetar` dinspre cheltuielile salariale cu 31% fa]` de anul trecut), precum [i de neacoperite de câ[tigurile de productivita\ncas`rile din impozitul pe profit (13,44 te c`tre investi]ii. miliarde lei). Per total, veniturile bugetare |n acela[i timp, la cap`tul unor ca procent din PIB vor fi de 32,1%, la care negocieri care au durat mai bine de o se vor ad`uga fonduri europene. lun` [i jum`tate, Executivul a definitivat proiectul legii de buget pe 2009. Proiec]ia bugetar` pleac` Aloc`rile pentru principalele ministere de la premisa unei cre[teri Ministerul economice de 2,5% \n 2009, a unui deficit bugetar de doar 2% Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale din PIB, a unei rate a infla]iei Ministerul Administra]iei [i Internelor la final de an de 4,5%, un PIB nominal de 579 de miliarde de Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Inov`rii lei, [i a unui curs de schimb de 4 lei pentru un euro. Guvernul Ministerul Ap`r`rii Na]ionale estimeaz` c` va aduna la buMinisterul Transporturilor [i Infrastructurii getul de stat venituri de 75,70 de miliarde de lei (\n cre[tere Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Locuin]ei cu 23,85% fa]` de execu]ia Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale preliminat` din 2008). La bugetul asigur`rilor sociale se Ministerul Mediului mizeaz` \n acest an pe venituri de 40,42 de miliarde de lei, iar Ministerul Economiei la bugetul asigur`rilor sociale Ministerul S`n`t`]ii de s`n`tate - 16,02 miliarde lei. În ceea ce prive[te sursele de BUSINESSWEEK I 17 FEBRUARIE 2009

Pe partea de cheltuieli, dac` le \nsum`m [i pe cele ale bugetelor locale, ale bugetului de asigur`ri sociale [i cele ale bugetului unic al asigur`rilor sociale de s`n`tate, cheltuielile totale ale bugetului consolidat se vor ridica la 205,5 miliarde de lei (aproximativ 35,5% din PIB), luându-se \n calcul [i un deficit bugetar de 2%. În condi]iile \n care a bugetat cheltuieli mai mari decât anul trecut, a promis sume alocate investi]iilor de cel pu]in 10 miliarde de euro [i are de f`cut fa]` aproape unei tripl`ri a costului finan]`rii datoriei publice fa]` de anul trecut, pe ce se bazeaz` Guvernul când mizeaz` pe un deficit de doar 2%? Dincolo de veniturile \n cre[tere (care sunt de altfel cât se poate de discutabile), Executivul mizeaz` pe o sc`dere cu aproape 1% a cheltuielilor cu personalul bugetar. La acest Suma (miliarde lei) capitol, cheltuielile \n cre[tere cu salariile de baz` vor fi con16,37 trabalansate de reducerea la 9,98 jum`tate a cheltuielilor pentru salariile de merit, sc`derea 11,93 cu peste 78% a cheltuielilor pentru plata orelor suplimen7,65 tare [i a reducerilor fondului de 10,65 premii [i a primelor de vacan]`. De asemenea, se are \n vedere 3,74 o sc`dere cu 10% a cheltuielilor cu achizi]ia de bunuri [i servicii. 8,45 Bugetele aferente ap`r`rii na2,58 ]ionale [i ordinii publice scad cu 5,28% [i respectiv 3,48% 1,48 fa]` de anul trecut, \n vreme ce 4,21 bugetul cercet`rii se reduce cu aproape 30%. ê

BUSINESS WEEK

CIFRE

|NGHE}UL CREDITELOR De Gabriel Bårlig`

Via]a pe credit, care a stat la baza cre[terii economice a României \n ultimii ani, pare s`-[i tr`iasc` ultimele momente. Conform datelor B`ncii Na]ionale a României, rata de cre[tere a creditelor neguvernamentale s-a redus cu aproape jum`tate \n 2008 fa]` de anul precedent. Declinul a fost accentuat \n a doua jum`tate a anului trecut, mai ales c` \n octombrie, când efectele crizei financiare \ncepuser` s` zguduie economia româneasc`, BNR a introdus norme de creditare mai severe, \n \ncercarea de a evita riscul de neplat` al ratelor. Rata de cre[tere a creditului neguvernamental Total

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Popula]ie

99,2 mld. lei era cifra total` a creditelor popula]iei (lei [i valut`) la 31 decembrie 2008

Companii

Sursa: BNR

72,8

53,7

45,3

60,4

2005 2006 2007 2008

Sursa: BNR

Depozite popula]ie (mld. lei)

71,8 53,6

45,4

33,7

Lei

134,4

93,2

86,1

2005 2006 2007 2008

65,4

60,2

33,6 17,1

2005

2006

2007

2008

Lei

18,9

21,2

42,4

52,4

Valut`

11,5

24,9

30,5

54,4 18,3

25,2

2005 2006 2007 2008

Valut` Sursa: BNR

AFACERILE S~PT~MÅNII CALENDAR INDUSTRIE

9 februarie Institutul Na]ional de Statistic` prezint` datele referitoare la indicii de volum ai cifrei de afaceri din industrie \n decembrie 2008, precum [i indicii valorici ai comenzilor noi din industrie \n anul 2008. TURISM

10 februarie Agen]ia de turism Flynova \[i prezint` strategia pentru 2009 [i lanseaz` destina]iile de var` pentru curse charter. AUTO

10 februarie Porsche România lanseaz` pe pia]a româneasc` primul model Porsche Cayenne cu motor Diesel, precum [i noua genera]ie Porsche Boxster [i Porsche Cayman.

Statistic` d` publicit`]ii cifrele provizorii privind resursele de energie ale României \n anul 2008. SECURITATE

11 februarie Centrul de Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional` (CADI) organizeaz` dezbaterea “Societatea civil` pentru reforma sistemului de securitate”. BRD

12 februarie BRD-Groupe Société Générale \[i prezint` rezultatele ﬁnanciare ob]inute \n 2008. INFLA}IE

12 februarie Institutul Na]ional de Statistic` public` datele privind evolu]ia indicelui pre]urilor de consum (rata inﬂa]iei) \n luna ianuarie.

ZAPP

ADMINISTRA}IE

11 februarie Operatorul de telefonie mobil` lanseaz` un nou serviciu de date [i un nou terminal mobil, Zapp Easy.

Consiliul Na]ional de Integritate organizeaz` o [edin]` public` \n cadrul c`reia pre[edintele Agen]iei Na]ionale de Integritate, Alexandru Macovei, va prezenta \n raportul de activitate pe 2008 [i obiectivele pentru anul 2009.

AVAS

11 februarie Noul pre[edinte al Autorit`]ii pentru Valoriﬁcarea Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache, organizeaz` o conferin]` de pres` cu ocazia prelu`rii mandatului. ENERGIE

11 februarie Institutul Na]ional de

CONSTRUC}II

12 februarie Institutul Na]ional de Statistic` prezint` cifrele referitoare la lucr`rile de construc]ii pe luna decembrie [i pe \ntreg anul 2008.

BUSINESSWEEK l 17 FEBRUARIE 2009

NR. 118

I 27 IANU

ARIE 2008

I 3,5 RON

ROMÂNIA

I I } I T S E V N I TE INTELIGEN TE SITUA}IA ES IAT~ GREA, DAR

UN NOU PLNTARUN

PE DEP~{IREA CRIZEI

DDEPOZITE LI A}IUNI OBLIG AC}IUNI VALUTE M TUALE FONDURI MU AUR

BUSINESS WEEK

PE SCURT PAGINI EDITATE DE GABRIEL BÅRLIG~

EVOLU}IE BUN~ |N ANSAMBLU Anul 2008 a marcat pentru zona metropolitan` Bucure[ti-Ilfov un record de locuin]e finalizate \n ansambluri reziden]iale. Potrivit unei analize a CB Richard Ellis - Eurisko, \n 2008 au fost livrate \n zona metropolitan` Bucuresti-Ilfov 3.750 de unit`]i locative \n ansambluri reziden]iale (dublu fa]` de livr`rile din 2007), 95% dintre acestea fiind apartamente. Proiectele reziden]iale de mici dimensiuni au fost finalizate \n totalitate, iar cele de dimensiuni medii [i mari au finalizat doar o faz` a proiectului (maxim 100-150 locuin]e). |n acela[i timp, \ns`, anul trecut pre]urile de vânzare au \nregistrat o sc`dere de pân` la 30% comparativ cu anul 2007, \n func]ie de loca]ie, finisajele [i facilit`]ile oferite, ori strategia de vânzare a dezvoltatorului. CBRE – Eurisko estimeaz` c` un scenariu optimist ar fi debutul revitaliz`rii pie]ei reziden]iale la sfâr[itul acestui an sau la \nceputul anului viitor. Pân` atunci, \ns`, este pu]in probabil s` mai fie lansate proiecte reziden]iale importante.

(DE SUS): MARK WAGNER; ROLVE TRIC; STEVE WOODS

DE LA DATORNICI ADUNATE O afacere care are de profitat de pe urma actualei situa]ii economice este cea a colect`rii crean]elor comerciale. Asocia]ia de Management al Crean]elor Comerciale (AMCC) a anun]at c`, \n 2008, pia]a de colectare a crean]elor comerciale a \nregistrat o cre[tere de 30% fa]` de anul precedent. Num`rul total al debitelor gestionate la nivelul celor opt membri ai AMCC s-a ridicat anul trecut la peste 2,1 milioane de cazuri, cu o valoare aproximativ` de peste 2,4 miliarde de lei. Nivelul de colectare atins a fost de 1,1 miliarde de lei debite cu plata \ntârziat`. Pentru 2009, membrii AMCC estimeaz` c` rata de cre[tere va sc`dea, pân` la circa 15-20%. “|n acela[i timp, vedem o \ngreunare a procesului de colectare [i o sc`dere a ratelor de colectare \n medie cu 30%”, a declarat Cristian Ionescu, pre[edintele Asocia]iei.

{TIU CE-AI ACCESAT ASEAR~ |n plin` dezbatere privind obliga]ia operatorilor telecom [i a furnizorilor de internet de a stoca timp de [ase luni datele privind activitatea utilizatorilor, o companie autohton` lanseaz` o versiune \mbun`t`]it` a unei aplica]ii menite s` supravegheze mai atent angaja]ii. Noul produs al firmei Amplusnet, Cyclope Monitorizare Angaja]i 4.0, permite, pe lâng` func]ionalit`]ile referitoare la prezen]a la serviciu, orele suplimentare, timpul petrecut online, site-urile vizitate etc. [i elaborarea unor rapoarte privind cei mai activi [i inactivi angaja]i, topul aplica]iilor folosite, topul site-urilor vizitate [i topul angaja]ilor care au petrecut cel mai mult timp online. “Multe dintre companii acum trag linia: cheltuieli inutile, personal neproductiv, toate sunt studiate. Topul celor mai activi, respectiv inactivi angaja]i au fost printre cele mai dorite rapoarte”, spune Ionel Orza, Managing Partner Amplusnet. Companiile pot testa o versiune demo a programului, disponibil` online.

17 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

BUSINESS WEEK

PE SCURT

VERDELE LA PUTERE Grupul francez Renault a anun]at c` va extinde \n acest an oferta de motoare ecologice [i economice pentru gama Dacia. Astfel, \n 2009 vor fi lansate noi versiuni Sandero [i Logan cu GPL cu motor de 1,4 [i 1,6 litri, precum [i o versiune Sandero cu bioetanol E85. De asemenea, ambele modele vor fi putea fi echipate cu un nou motor pe benzin` de 1,2 litri [i 75 cai putere, cu emisii de CO2 limitate la 139g/km. |n 2007, Renault a lansat conceptul Logan eco2, care a realizat un record de emisii sc`zute de 71g/km, ceea ce corespunde unui consum de 3,8 litri la 100 km. Anul trecut, vânz`rile Dacia \n România au sc`zut cu 16,7%, pân` la 84.707 unit`]i. Compania a \ntrerupt din nou produc]ia pentru dou` s`pt`mâni, \ntre 26 ianuarie [i 8 februarie, din cauza sc`derii masive a cererii pe pia]a auto local` [i interna]ional`.

CINE NE AMENIN}~ |N 2009 Pe lâng` daunele serioase financiare [i de moral ale crizei economice, acest an va afecta [i computerele noastre. Exper]ii \n securitate informatic` ai Kaspersky Lab au alc`tuit o list` a celor mai periculoase amenin]`ri care vor afecta utilizatorii de PC-uri \n 2009. Astfel, una dintre cele mai frecvente metode de infectare a PC-urilor este prin intermediul dispozitivelor de stocare de tip flash USB, CD sau DVD, \n special prin intermediul func]iei Auto Run. Navigarea pe internet se afl` pe locul doi \n ierarhia celor mai importante amenin]`ri informatice. Num`rul site-urilor infectate a crescut de zece ori fa]` de anul 2006, ceea ce \nseamn` c` cel pu]in una din 300 de pagini web nu prezint` siguran]` pentru utilizatori. Dezvoltarea serviciilor financiare [i de banking online vor spori fraudele pe internet precum phishing-ul [i furtul de detalii bancare \n 2009. |n plus, dac` \n trecut programele periculoase atacau computerele neprotejate de solu]ii antivirus, acum tot mai multe astfel de programe sunt capabile s` combat` detec]ia [i [tergerea lor de c`tre solu]iile antivirus.

OFERT~ LA CULOARE Dac` e ro[u, e mai ieftin cu 30%, dar numai \n februarie. |n \ncercarea de a stimula vânz`rile de sisteme de acoperi[, pe o pia]` a construc]iilor cvasi-\nghe]at`, Lindab România lanseaz` o nou` campanie promo]ional`, intitulat` “Culoarea lunii”. Astfel, compania va propune periodic pre]uri speciale la achizi]ia produselor sale de o anumit` culoare sau combina]ie de culori. Lindab România a concediat, la finalul anului trecut, 22% dintre

BUSINESSWEEK l 17 FE B R UAR I E 2009

angaja]i, ca parte a eforturilor de a face fa]` efectelor crizei economice. Compania a redus, de asemenea, stocurile de materii prime [i de produse, directorul general Andrei Sulyok afirmând c`, \n urma acestor m`suri, compania nu va mai fi nevoit` s` fac` alte reduceri \n cursul acestui an. Lindab are dou` facilit`]i de produc]ie locale, lâng` Bucure[ti, unde se produc profile metalice [i lâng` Cluj-Napoca, unde se fabric` tubulaturi circulare de ventila]ie.

(DE SUS) RENAULT; STEVE WOODS; LINDAB

Interviu

Vasile c~mar~ / vista

Luc Viaene, Director Fabrica Procter & Gamble Urla}i

de Raluca Com~nescu

Are 25 de ani de experien]` \n cadrul Procter & Gamble. Dup` joburi \n mai multe ]`ri din regiune, pe diverse pozi]ii, acum aproximativ un an a devenit responsabil cu proiectarea noii fabrici P&G de la Urla]i. Recent s-au demarat lucr`rile de construc]ie urm창nd ca anul viitor, dup` investi]ii de 50 milioane de dolari, s` \nceap` produc]ia de [ampoane [i produse de \ngrijirea p`rului. Cu sprijin din partea guvernului rom창n, Viaene spune c` investi]ia s-ar putea dubla.

BUSINESS WEEK

Raluca Com~nescu De ce greenfield [i nu extinderea fabricii existente la Timi[oara? LUC VIAENE Au existat dou` motive care au stat la baza acestei decizii. Unul este acela c` \n aceast` nou` fabric` ne vom concentra nu doar pe ]`rile balcanice, ci [i pe exporturi \n ]`ri aflate la est de Rom창nia. Din acest punct de vedere, loca]ia de la Urla] i este una mai favorabil` dec창t una din zona Timi[oarei. Al doilea motiv este acela c` la fabrica din Timi[oara spa]iul pe care \l avem disponibil nu este unul foarte mare [i nu mai permite mari extinderi. Dar vor exista extinderi [i la fabrica din Timi[oara? Da, exist` extinderi ale liniilor de produc]ie care se deruleaz` chiar \n aceast` perioad`. Au fost demarate la \nceputul acestui an [i au fost investite deja aproximativ 6 milioane de dolari, dar acest lucru nu \nseamn` c` investi]iile se vor opri aici. Fabrica din Timi[oara are limitele ei. Nu a fost un proiect greenfield, a devenit proprietate P&G \n urma achizi] 17 fe b r uar i e 2009 l BUSINESSWEEK

BUSINESS WEEK

16 iei fabricii Perlan [i nu ne permite extinderi foarte mari din punctul de vedere al spa]iului. Planurile noastre de extindere a produc]ei nu se puteau materializa la fabrica din Timi[oara. Sunt [anse s` vedem o a treia fabric` \n România? Excluzând cazul unei achizi]ii, cred c` varianta preferat` ar fi extinderea noii fabrici de la Urla]i pentru c` spa]iul de aici, de 25 de hectare, este de cinci ori mai mare decât ce avem la Timi[oara [i ne ofer` destul spa]iu pentru extindere. Deci planurile de extindere ale companiei pe pia]a româneasc` se vor concretiza prin extinderea fabricii de la Urla]i [i nu printr-o achizi]ie? Da, cred c` e corect s` spunem asta.

România a fost aleas~ |n defavoarea altor }~ri din regiune pentru stabilitatea economic~ {i politic~, Dar {i pentru pozi}ionarea geografic~

Cât de dificil` a fost “construirea” unui proiect pentru o astfel de fabric`? Cred c` \n ceea ce prive[te demararea proiectului am fost surprins \n mod pozitiv de faptul c` lucrurile au mers relativ u[or. Faptul c` deja avem opera]iuni aici [i \nc` o fabric` la Timi[oara ne-a fost de ajutor, pentru c` [tim climatul, nu e ca atunci când mergi \ntr-o ]ar` unde nu ai nimic. G`sirea amplasamentului ne-a luat ceva timp, dar de când am identificat unde vrem s` fim, lucrurile au mers mult mai u[or. Colaborarea a fost una foarte bun`, \n special cu autorit`]ile din Urla] i [i din Prahova. Lucr`rile au fost demarate. Când va \ncepe produc]ia \n noua fabric`? Cel mai probabil la jum`tatea anului viitor. De ce Urla]i? De ce România? Inten]ia noastr` este s` cre[tem aceast` fabric`, \n cea de-a doua faz` a proiectului, astfel \ncât s` producem [i pentru ]`rile din partea de est. Astfel, o loca]ie aflat` \n estul României era mai indicat` decât \n oricare alt` parte. |n plus, acolo am g`sit disponibilitatea parcului industrial \n care ne afl`m, precum [i for]a de munc` calificat` [i educat` \n [coli tehnice, universit`]i. Logistica [i infrastructura sunt foarte bine dezvoltate, nefiind nici la prea mare distan]` de Bucure[ti. România a fost aleas` \n defavoarea altor ]`ri din regiune pentru stabilitatea economic` [i politic` pe care o ofer`. Dar [i pentru pozi]ionarea geografic`, având \n vedere exporturile pe care vrem s` le realiz`m de la aceast` fabric`, pentru c` suntem aproape de ]`rile unde vom exporta produsele. Câ]i angaja]i va avea fabrica? |n prima faz` vor fi aproximativ 150 de locuri de munc`, iar \n cea de-a doua faz` a proiectului aceast` cifra cel pu]in se va dubla, va ajunge la 300-350 de angaja]i. Ce \nseamn` prima faz` [i cea de-a doua faz`? Prima faza include investi]ii de 50 de milioane de dolari [i angajarea a aproximativ 150 de oameni, produc]ia fiind destinat` pie]ei locale [i altor ]`ri din regiunea balcanic`, iar BUSINESSWEEK l 17 fe b r uar i e 2009

\n cea de-a doua faz`, inten]ia noastr` este de a dubla investi] ia, num`rul locurilor de munc` [i capacitatea de produc]ie. Aceast` faz` va depinde de colaborarea cu Guvernul român [i sper`m ca \n 2010 s` demar`m [i aceast` faz`. Nu pot s` fac public` capacitatea de produc]ie a fabricii, dar va fi destinat` sus]inerii vânz`rilor \n România [i celelalte ]`ri din regiunea balcanic`. |n prima faz`, produc]ia va fi 50-50, România [i alte ]`ri din zona balcanic`. Capacitatea de produc]ie din cea

de-a doua faz` va fi, \ns`, destinat` 100% exporturilor c`tre alte ]`ri din estul Europei. A]i primi facilit`]i de la guvernul român pentru construirea acestei fabrici \ntr-o zon` defavorizat`? Pân` \n prezent nu am primit nimic. Am luat o decizie de a investi \ntr-o perioad` \n care alte companii \[i \nchid por] ile sau se retrag de pe pia]`. Ne-am luat angajamentul de a investi, ne p`str`m acest angajament, dar cred c` este momentul pentru un dialog corect cu guvernul. Ce a[tept`ri ave]i din partea guvernului roman? Sunt diferite modalit`]i prin care o astfel de investi]ie poate fi amplificat`, pentru c` aceasta este inten]ia noastr`. Ne-am angajat deja la o investi]ie, dar avem nevoie de ajutor pentru a transforma aceast` loca]ie \ntr-una strategic` pentru compania mam`. Sunt diferite facilit`]i care se pot acorda din punct de vedere legislativ \n ceea pe prive[te taxele, dar [i diverse scheme care permit statului s` sus]in` investi]ii de anvergur` mare, proiecte majore care sunt dezvoltate \n perioade sau \n regiuni \n care alte investi]ii nu prea au loc. Dac` primim scheme de suport pentru viitoare investi]ii [i pentru extinderi, acestea vor cre[te [ansele acestei loca]ii. Pentru extinderea unui proiect se fac studii la nivel de regiune cu scopul de a vedea care loca]ie ofer` cele mai bune facilit`]i economice pentru o anumit` investi]ie. Aceste scheme de suport sunt un factor important pentru noi \n luarea unei decizii. Partea bun` a lucrurilor este c`, comparativ cu alte perioade de timp când investi]iile se f`ceau mult mai u[or, momentan exist` mai mult` deschidere [i de cealalt` parte a mesei. Sper`m ca rezultatele acestor discu]ii s` fie unele favorabile. Destina]ia ini]ial` a fabricii este pentru produc]ia de [ampoane [i produse de \ngrijire a p`rului. Exist` planuri pentru produc]ia altor produse? Dac` ob]inem ajutorul necesar putem extinde gama de produse fabricate \n aceast` loca]ie. Ajutor intern, din partea companiei exist`, iar dac` va exista cerere \n regiune pentru fabricarea unor alte produse, aceast` fabric` va fi un candidat serios [i cu siguran]` vom putea extinde gama de produse, oricare dintre produsele aflate \n portofoliul nostru. ê

21 22 24 25

FOCUS

Interex ignor` criza [i deschide [ase supermarketuri Sorin Oprescu promite investi]ii de un miliard de euro GM a frånat [i \n China Va [ti Costtel totul despre tarifele telecom?

B~T~LIA DIN ADÂNCURI Rezervele importante de hidrocarburi din Marea Neagr` ob]inute prin decizia Cur]ii de la Haga sunt deja obiectul unei controverse legate de drepturile de exploatare

5ani

BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

totodat` liderul Partidului Social Democrat, Mircea Geoan`, a acuzat vechiul Cabinet c` ar fi acordat pe final de mandat concesiuni de explorare [i exploatare \n perimetrul aflat la acel moment \n litigiu \ntre România [i Ucraina. CINE VA EXPLOATA Z~C~MINTELE

Aceste concesiuni de explorare au fost acordate companiei Petrom [i societ`]ii canadiene Sterling Resources Limited, prin intermediul Midia Resources SRL, firm` \nregistrat` \n România. Într-adev`r, pe 12 noiembrie anul trecut, cabinetul T`riceanu emitea o Hot`râre de Guvern (nr. 1446/2008) prin care era aprobat actul adi]ional 11 la contractul de concesionare c`tre Sterling Resources Ltd. a perimetrelor marine XIII Pelican

WINTERSHALL

posibilitatea României de a \ncepe procedurile pentru valorificarea resurselor Zeci de miliarde de metri cubi de gaze de hidrocarburi presupuse a se afla pe naturale [i milioane de tone de petrol platforma continental` a M`rii Negre \n vor putea fi exploatate de România zona economic` exclusiv` a României. dup` pronun]area sentin]ei Cur]ii De acum \nainte, rolul principal \n Interna]ionale de Justi]ie de la Haga punerea \n valoare a resurselor poten]ia(CIJ), prin care statului român i se le din subsolul platoului continental recunoa[te jurisdic]ia suveran` asupra românesc revine Agen]iei Na]ionale unui perimetru de 9.700 de kilometri pentru Resurse Minerale p`tra]i \n largul coastelor (ANRM), aceasta urmând M`rii Negre. “În aceast` a trasa perimetrele care zon` sunt estimate a fi vor putea fi oferite spre alocate prin linia trasat` concesionare societ`]ide Curte aproximativ 70 lor petroliere interesate de miliarde de metri cubi \n cadrul unor licita]ii de gaz [i 12 milioane de interna]ionale. Numai c` tone de petrol”, spune este perioada \n atmosfera de s`rb`toare Bogdan Aurescu, agentul care gazele naturale de dup` anun]area României la CIJ \n cazul din zona acordat` deciziei Cur]ii de la Haga procesului cu Ucraina, Romåniei ar acoperi nu a durat prea mult numit recent \n func]ia consumul intern c`ci, dup` nici 24 de ore, de secretar de stat \n Sursa: BusinessWeek Romånia pre[edintele Senatului [i cadrul MAE. Decizia d` De Mihnea Anastasiu

Investi]iile pentru exploatarea z`c`mintelor sunt de ordinul miliardelor de euro

[i XV Midia. Anexa acestui act normativ a r`mas clasificat`, fapt explicat de c`tre reprezentan]ii Autorit`]ii Na]ionale pentru Resurse Minerale drept procedura standard când vine vorba de resursele minerale ale ]`rii, considerate a fi de importan]` strategic`. “Trebuie s` spun c` exist` o umbr` sever` de \ndoial` cu privire la drepturile statului român cu privire la exploatarea acestui platou continental”, a declarat Mircea Geoan` \n cadrul unei conferin]e de pres` desf`[urat` la Cluj. Ulterior acestor declara]ii, pre[edintele Comisiei pentru Industrii [i Servicii din Camera Deputa-

]ilor, Iulian Iancu, a precizat c` a solicitat ANRM s`-i prezinte anexele secrete ale contractului de concesionare \ncheiat cu Sterling Resources. În schimb, reprezentan]ii Sterling Resources su]in c` Anexa actului adi]ional 11 semnat` \n 2007 cu ANRM a vizat alinierea prevederilor acordului petrolier de concesionare \ncheiat \n anul 1992 la dispozi]iile legislative actuale, cu prec`dere cele \n materie petrolier`, fiscal` [i de mediu, ceea ce ar permite trecerea la dezvoltarea [i punerea \n produc]ie a z`c`mintelor Doina [i Ana, eviden]iate \n perimetrul Midia. În plus,

spun oficialii companiei canadiene, actul adi]ional n-ar prevedea nici o extindere a perimetrelor concesionate c`tre companie \n zona aflat` pân` de curând \n litigiu \ntre România [i Ucraina. Ba chiar, din cei peste 4.119 de kilometri p`tra]i concesiona]i \n 1992, aproape 4.000 km2 au r`mas bloca]i pân` la pronun]area sentin]ei CIJ de la Haga. În 1992, s-a \ncheiat un acord de concesionare a perimetrelor marine XIII Pelican [i XV Midia c`tre firmele Rompetrol, Enterprise Oil [i Canadiaoxi. Societatea Sterling Resources a \nceput s` se implice \n aceste explor`ri din 1997, iar \n prezent de]ine 100% din acele exploat`ri. “În mod specific, pentru lucr`rile executate \n Marea Neagr` am f`cut investi]ii directe de aproximativ 56 de milioane de dolari, \n vederea realiz`rii de opera]iuni de prospec]iuni seismice [i foraj. În total, inves]iile efectuate \n perimetrele Pelican [i Midia, \ncepând din 1992 [i pân` \n prezent, se ridic` la aproximativ 130 milioane de dolari”, spune Stephen Birrell, vicepre[edinte al Sterling Resources Ltd. El sus]ine [i c`, \n cazul \n care lucr`rile de explorare \n cele dou` perimetre ar eviden]ia existen]a unor z`c`minte exploatabile comercial, punerea \n valoare a acestora ar necesita investi]ii de aproximativ 450 de milioane de dolari, sum` pe care compania ar fi dispus` s` o acopere din surse proprii. În acest context, Sterling estimeaz` c` produc]ia ar putea \ncepe din 2011 sau 2012. În ceea ce prive[te perimetrul maritim acordat \n concesiune c`tre Petrom, perimetrul Neptun, pe care compania \l exploreaz` \n parteneriat cu americanii de la ExxonMobil, reprezentan]ii Petrom sus]in c` acesta a fost câ[tigat \n urma unei licita]ii interna]ionale [i c` nu [tiu dac` acest perimetru cuprinde [i 17 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

suprafe]e aflate pân` acum \n litigiu \ntre România [i Ucraina. De[i au promis explica]ii ample pe aceast` tem`, reprezentan]ii ANRM nu au mai apucat s` o fac`, [eful Agen]iei, Bogdan G`budeanu, fiind demis de c`tre premierul Boc [i \nlocuit cu Gelu Agafiel M`r`cineanu. Premierul Boc a dispus de asemenea \nceperea procedurilor legale pentru declasificarea Anexei la Hot`rârea de Guvern 1446/2008 [i a cerut o anchet` \n acest caz Departamentului de Control al Primului-Ministru. “VICTORIA” ROMÂNEASC~

La cap`tul unui proces care s-a \ntins pe parcursul a aproape 5 ani, România a ob]inut \n sfâr[it o hot`râre “direct aplicabil`, obligatorie, definitiv` [i executorie imediat” din partea Cur]ii Interna]ionale de la Haga, \n litigiul privitor la delimitarea grani]elor maritime [i a zonelor economice exclusive dintre cele dou` p`r]i. Potrivit sentin]ei CIJ, zona aflat` \n disput` \ntre România [i Ucraina (aproximativ 12.200 km2), a fost \mp`r]it` \ntre cele dou` state, României revenindu-i un perimetru de 9.700 km2 (peste 79,3% din zona \n litigiu), iar Ucrainei restul de 20,6% (2.500 km2). “În baza dreptului interna]ional, supravegherea aplic`rii unei astfel de hot`râri revine Consiliului de Securitate al ONU. Nu a existat pân` \n acest moment nici un fel de moment, nici un caz \n care o astfel de hot`râre dat` de Curtea de la Haga s` nu fie aplicat` [i respectat` \n litera [i spiritul ei”, a precizat ministrul român al ~facerilor Externe, Cristian Diaconescu. Se pune punct astfel unei dispute care dureaz` de mai bine de 50 de ani, din momentul \n care România [i URSS au semnat “tratatul de prietenie” din 1948, f`r` \ns` a ajunge la o solu]ionare definitiv` a chestiunii delimit`rii grani]elor maritime dintre cele dou` ]`ri [i a zonelor economice exclusive. Dup` 1989, Ucraina, din postura de stat succesor al Uniunii Sovietice, a preluat inclusiv

acest litigiu \n ceea ce prive[te delimitarea platoului continental al M`rii Negre la grani]a cu România. În 1997, \n momentul \n care România era \n postura de stat candidat la intrarea \n Alian]a Nord-Atlantic`, ]ara noastr` a fost presat` s` \ncheie Tratatul de cooperare [i bun`-vecin`tate cu Ucraina, \ns` chestiunile tehnice de trasare a frontierei terestre [i a celei maritime au fost l`sate \n suspensie. În schimb, anexa tratatului din 1997 prevedea ca \n situa]ia \n care, dac` dup` cel pu]in doi ani de negocieri nu se ajungea la o solu]ie acceptabil` pentru ambele p`r]i \n chestiunea delimit`rii platoului continental, acestea se puteau adresa Cur]ii Interna]ionale de Justi]ie de la Haga pentru arbitrajul chestiunii. În septembrie 2004 dup` mai bine de 7 “În aceast` zon` sunt estimate a ﬁ alocate prin ani de la semnalinia trasat` de Curte aproximativ 70 de miliarde rea Tratatului cu de metri cubi de gaz [i 12 milioane de tone de Ucraina, România a \naintat o plângere petrol” - BOGDAN AURESCU, AGENTUL ROMÂNIEI LA CIJ c`tre Curtea de

BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

Linia trasat` de CIJ avantajeaz` clar Romånia

la Haga \mpotriva Ucrainei. Audierile propriu-zise \n procesul România vs. Ucraina au \nceput pe 2 septembrie 2008 [i au durat pân` la 19 septembrie. Atât la Bucure[ti cât [i la Kiev decizia CIJ a fost calificat` drept un succes. Pre[edintele Traian B`sescu a declarat c` sentin]a dat` de Curtea de la Haga reprezint` “un mare succes al Ministerului Afacerilor Externe”, \n vreme ce autorit`]ile ucrainiene au calificat aceast` decizie drept “un compromis \n]elept”. Este adev`rat c` României \i revine un perimetru mai mare din suprafa]a aflat` \n litigiu, \n schimb Ucrainei i se d` satisfac]ie de c`tre Curte, recunoscåndu-se Insula {erpilor drept o insul` [i nu o stânc`, a[a cum a sus]inut partea român`. Cu toate acestea, Insulei {erpilor, [i implicit Ucrainei, i-a fost recunoscut doar dreptul la o grani]` maritim` de 12 mile nautice nu [i la o zon` economic` exclusiv`, acceptându-se astfel punctul de vedere român c` Insula {erpilor nu este locuibil` \n mod autonom, neavând surse proprii de ap` [i nici a[ez`ri umane permanente. ê

FOCUS

INTEREXTINDERE ACCELERAT~

deschis un singur magazin, la Bârlad. În vederea expansiunii, reprezentantul CDE R Interex spune c` este interesat chiar [i de preluarea unor loca]ii deja existente. De fapt, acesta recuno[tea \nc` de anul trecut c`, \n 2007, compania pe care o conduce a intrat \n b`t`lia pentru achizi]ionarea celor 21 de magazine Artima, cump`rate În plin` criz`, Interex m`re[te viteza de expansiune [i \n cele din urm` de retailerul francez vrea [ase supermarketuri noi în 2009 Carrefour, care a intrat astfel pe segmentul supermarketurilor. De[i extinderea Interex vine \ntr-un moment de instabilitate pentru mai toate industriile, Mainfroy crede c` pia]a supermarketurilor va fi mai pu]in afectat` de criz`. Primele dou` magazine Interex din 2009 vor fi deschise \n perioada apriliemai \n ora[ele Târgu Mure[ (suprafa]` de vânzare de 2.700 metri p`tra]i) [i Drobeta Turnu Severin (suprafa]` de vânzare de peste 2.100 metri p`tra]i). Re]eaua va Ambele magazine se afl` deschide \n loca]ii \nchiriate, iar primul valoarea total` a investimagazin din ]iilor se ridic` la aproximaBucure[ti tiv dou` milioane de euro. O mi[care pe care Interex nu o mai putea Magazinele vor comercializa o gam` de De Corina Coman amâna, ]inând cont c` \n Bucure[ti lucrurile peste 14.000 de produse alimentare [i de uz |n timp ce mul]i manageri din retail \[i se mi[c` \n continuare cu vitez`. Mega Ima- casnic [i vor avea \n total circa 110 angaja]i. deplâng soarta din cauza crizei, Stanislas Stanislas Mainfroy sus]ine c` formatul Mainfroy se consider` norocos c` lucreaz` ge, cea mai extins` re]ea de pe segmentul dezvoltat de Interex se \ncadreaz` \n casupermarketurilor, are \n plan deschiderea \n domeniu. Atât de norocos, \ncât anul tegoria supermarketurilor de proximitaa opt magazine noi \n 2009, toate \n Capiacesta compania al c`rei secretar general te, de[i suprafe]ele practicate sunt destul tal`, ajungând astfel la un num`r de 48 de este, CDE R Interex, care administreaz` de mari pentru acest segment. Pe lâng` unit`]i. Investi]ia medie pentru un magazin supermarketurile Interex, va deschide noile deschideri, Interex va continua [i Mega Image se situeaz` \n jurul valorii de [ase magazine noi. “Vom \ncerca s` un milion de euro. Pe lâng` acestea, compa- procesul de modernizare al magazinelor transform`m criza \ntr-o oportunitate existente, \nceput \n 2008. nia inten]ioneaz` s` finalizeze [i rebrandinprin adaptarea ofertei la cererea clien] Pentru Groupement des Mousquetaires gul a patru din cele 14 supermarketuri La ilor”, spune Mainfroy. opera]iunile desf`[urate pe pia]a din Fourmi preluate \n 2007. Operatorul de retail CDE R Interex, România sunt foarte importante, aceasta Stanislas Mainfroy spune c`, pentru cele parte a grupului francez ITM Entreprises fiind considerat` o zon` cu [ase magazine noi Interex – Groupement des Mousquetaires, a intrat poten]ial ridicat. Groupanul acesta, bugetul variaz` pe pia]a local` \n 2002, mult mai târziu deement des Mousque\n func]ie de particularit`]ile cât al]i juc`tori interna]ionali, ajungând s` taires este o organiza]ie fiec`rei loca]ii \n parte. Astdeschid` pân` acum 11 magazine la nivel format` din peste 4.000 fel, costurile unui magazin na]ional, dar nici unul \n Bucure[ti. Anul de magazine indepenInterex pot ajunge la patru acesta retailerul apas` pedala de acceleradente, active \n mai multe milioane de euro dac` este ]ie, intrarea pe pia]a din Capital` fiind unul ]`ri europene ce opeconstruit de la zero, dar dac` din principalele obiective. “Un magazin \n magazine de tip reaz` supermarketurile este deschis \ntr-un spa]iu Bucure[ti este \n acest moment o prioritate supermarket va avea Intermarché, precum [i \nchiriat, investi]ia se reduce pentru noi”, a declarat pentru Business la sfår[itul acestui an Interex, fa]` de magazinele specializate la un milion de euro. Ritmul Week România Stanislas Mainfroy, secre11 \n prezent Ecomarché, Netto, Bride extindere al companiei tarul general CDE R Interex, ad`ugând Sursa: Compania comarché, Vêti, Roady [i este mult mai agresiv fa]` c` cel mai probabil o astfel de unitate va fi Restaumarché. ê de anul trecut când a fost inaugurat` \n 2009.

INTEREX

17 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

UN PRIMAR DE MILIARDE? De[i recunoa[te c` actuala criz` ﬁnanciar` l-a for]at s`-[i reevalueze proiectele de investi]ii, Sorin Oprescu promite investi]ii de un miliard de euro în 2009

De Mihnea Anastasiu

Nu este deloc u[or s` ob]ii un interviu cu primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Nu pentru c` nu ar fi amabil cu presa, dimpotriv`, ci pentru c` nu este obi[nuit s` repead` sau s` refuze oamenii deloc pu]ini care vin s`-i spun` p`surile. Dar cånd ajunge la interviu, nu se fere[te s` spun` ce poate [i ce nu poate face municipalitatea din ceea ce a promis. “Dac` a[ avea 10 miliarde de euro, \n trei ani a[ rezolva toate problemele [i m-ar alege atunci bucure[tenii primar pe via]`”, glume[te Oprescu. Din p`cate pentru el [i pentru Bucure[ti, nu exist` suma aceasta \n bugetul Prim`riei Capitalei. Iar, \ntr-un an de criz`, pân` [i sumele de care a dispus pân` acum municipalitatea pentru investi]ii sunt mai greu de adunat. Cu toate acestea, Oprescu promite c` va aloca aproape un miliard de euro din bugetul prim`riei pentru investi]ii \n 2009. “Reevalu`m banii de care dispunem pentru investi]ii \n infrastructur`. Noi credem c` asta este cheia relans`rii, pentru c` investi]iile \n infrastructur` \nseamn` locuri de munc` [i bani care \ncep s` circule c`tre firme. Pentru noi r`mân de baz` fondurile Cheltuielile de investi]ii ale Prim`riei Generale miliarde lei 4,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0

4,11

4* 3,54 2,25

2006

2007

2008

2009

* (estimare Sorin Oprescu) Sursa: PMB

BUSINESSWEEK I 17 FEBRUARIE 2008

structurale”, spune Oprescu. El admite, \ns`, c` de la voin]` la putin]` e un drum lung, \n condi]iile \n care municipalitatea nu mai dispune de resurse pentru a finan]a toate proiectele care au fost demarate. Iar multe dintre acestea sunt definitivate din punct de vedere al formalit`]ilor, \n sensul c` s-au desf`[urat licita]ii care au fost adjudecate de firmele de construc]ii, numai c` s-au blocat \n momentul ob]inerii finan]`rii. Aceasta este situa] ia pentru lucr`rile din zona Pantelimon, str`pungerea Berzei-Uranus, precum [i pentru supral`rgirea Pipera. Nici pentru str`pungerile c`tre autostrada Bucure[ti-Pite[ti sau c`tre “Autostrada Soarelui” lucrurile nu stau mai bine. Marea problem` a acestor proiecte este c` necesit` peste 180 de exproprieri, pentru care, potrivit edilului-[ef, ar fi nevoie de 350-400 de milioane de euro desp`gubiri, sum` pe care Prim`ria nu este dispus` s` o achite. În ceea ce prive[te lucrarea de reabilitare a centrului vechi al ora[ului, Oprescu spune c`, dup` ce s-au cheltuit 42 de milioane de euro, s-au ref`cut abia 4 str`zi din 10 \n aproape cinci ani, r`bdarea municipalit`]ii a ajuns la final, iar contractul cu societatea spaniol` de construc]ii Sedesa va fi reziliat. “Pentru centrul istoric nu mai este nici un ban”, afirm` tran[ant edilul-[ef. Colac peste pup`z`, costurile cu finan]area datoriei municipalit`]ii au crescut, numai \n 2009 fiind nevoie de 20 de milioane de euro pentru a pl`ti dobânzile la \mprumuturile Prim`riei Capitalei. Aceast` povar` financiar` a fost u[urat` prin plasamentele pe care le-a f`cut municipalitatea. Dup` \ndelungi negocieri, Prim`ria Capitalei a ob]inut din partea b`ncilor comerciale dobânzi de peste 7% la sumele \n euro de care dispune, rezervele financiare ale municipalit`]ii ridicându-se \n acest moment la 100 de milioane de euro, la care se adaug`

alte 80 de milioane de euro \n echivalent lei. Potrivit lui Oprescu, aceste resurse vor fi men]inute ca rezerve [i folosite eventual pentru cofinan]area unora dintre proiectele pe care municipalitatea le va demara \n acest an.

Oprescu: “Pentru centrul istoric nu mai este nici un ban”

BANI SUB P~MÅNT

În aceste condi]ii, pe ce vor fi totu[i cheltuite fondurile Prim`riei? Sorin Oprescu spune c` prioritare \n acest moment sunt lucr`rile pentru construc]ia a 8 parc`ri

MAIMULTVERDE

FOCUS

parcare cu plat`. Printre amplasamentele unde vor fi realizate astfel de parc`ri subterane se num`r` Pia]a Revolu]iei, Pia]a Palatului (\n fa]a Ateneului Român), Pia]a Charles de Gaulle, Pia]a Alba Iulia (unde va fi realizat` cea mai mare parcare subteran`, cu 2.800 de locuri), precum [i proiectul de mai mici dimensiuni din Pia]a Walter M`r`cineanu. În medie, fiecare dintre aceste proiecte ar urma s` coste cam 50 de milioane de euro, cheltuieli suportate de concesionar. În ceea ce prive[te mai vechiul proiect al parc`rii subterane din zona G`rii de Nord, licitat \nc` din 2005, acesta r`mâne \n continuare blocat, deoarece proprietarul terenului este Ministerul Transporturilor [i nu Prim`ria Capitalei. De asemenea, realizarea unei parc`ri subterane \n zona Pie]ei Presei Libere va fi amânat` atâta vreme cât \n zon` se desf`[oar` [i lucr`ri la pasajul din zona B`neasa, pentru c` dou` [antiere \n aceea[i zon` ar paraliza traficul. IMPLICARE IMOBILIAR~

subterane din cele 21 propuse de el \n timpul campaniei electorale. Acestea vor fi realizate prin intermediul unor parteneriate public-privat, urmând s` fie concesionate c`tre dezvoltatori. Edilul-[ef sus]ine c`, pân` la sfâr[itul prim`verii, se vor derula licita]iile interna]ionale, iar lucr`rile urmeaz` s` fie demarate pe parcursul acestui an. În func]ie de complexitatea proiectelor, construc]iile vor dura \ntre un an [i jum`tate [i doi ani, iar la cap`tul acestui interval bucure[tenii ar trebui s` se aleag` cu un plus de 7.000 de locuri de

Pe lâng` proiectele parc`rilor, primarul Sorin Oprescu vrea s` intensifice [i ritmul lucr`rilor de consolidare a cl`dirilor cu risc seismic. El spune c`, dintre cele peste 300 de cl`diri cu risc seismic major, doar 10 au fost consolidate pân` acum, cu toate c` pentru acest proiect sunt eligibile fondurile Ministerului Lucr`rilor Publice [i Locuin]ei. Oprescu arat` c` \n multe cazuri lucr`rile de reabilitare sunt mai costisitoare decât construc]ia de la zero a unei cl`diri noi [i c` pentru a gr`bi aceste lucr`ri Prim`ria are \n preg`tire un proiect legislativ care va fi trimis c`tre Parlament prin care s` permit` preluarea temporar` a unei propriet`]i pentru utilitate public`. Astfel, proprietarii ar urma s` primeasc` locuin]e din fondul locativ al prim`riei, iar acestora ar urma s` li se pl`teasc` o chirie care s-ar indexa anual. Pentru constituirea acestui fond locativ, ca [i pentru realizarea de locuin]e sociale (acolo unde nevoia actual` a municipalit`]ii ar fi de 10.000 de apartamente), primarul Oprescu mizeaz` pe o lovitur` demn` de un maestru financiar. Preluarea proiectelor nevândute sau nefinalizate ale dezvoltatorilor imobiliari. “A[tept s` scad` pre]ul [i s` le iau de la dezvoltatori. Totul e s` nimeresc perioada cea mai bun`”, declar` Oprescu, care spune c` au existat dezvoltatori care i-au propus deja s` le achizi]ioneze imobile [i la mai pu]in

de 1.000 de euro metrul p`trat construit, dar c` municipalitatea mai a[teapt`. INFRASTRUCTURA {I ALTE PROBLEME

În ceea ce prive[te lucr`rile de infrastructur` rutier`, prioritar pentru municipalitate urmeaz` s` devin` “arcul de cerc” din zona nordic` a ora[ului, care va cuprinde ie[irile din ora[ c`tre DN1, c`tre Str`ule[ti, Mogo[oaia, precum [i racordul cu viitoarea autostrad` Bucure[ti-Ploie[ti. De asemenea, municipalitatea se va concentra pe modernizarea str`zii Avionului, care se pare c` va reprezenta intrarea pe autostrada c`tre Ploie[ti. Nici proiectele mai extravagante n-au fost uitate. Oprescu spune c` are deja gata proiectul viitoarei autostr`zi suspendate, care ar urma s` fie un “inel periferic interior”, construit la o distan]` de 7-8 km de centru. Dincolo de acesta, Capitala ar urma s` fie dotat` [i cu o autostrad` de centur` [i un inel median, proiectul acestuia fiind \ns` \n acest moment regândit, deoarece \n planul ini]ial erau prev`zute 21 de treceri subterane, excesiv de multe pentru a nu bloca circula]ia \n acele puncte \n cazul \n care s-ar trece la partea de execu]ie. În plus, Oprescu spune c` realizarea Pasajului Basarab [i a Stadionului Na]ional r`mân obiective prioritare ale Prim`riei Capitalei. Dincolo de faptul c` actuala criz` resim]it` pe pia]a imobiliar` ar putea permite municipalit`]ii s` cumpere locuin]e la pre]uri reduse c`rora s` le dea o destina]ie social`, Oprescu spune c` exist` [i o alt` fa]et` pozitiv` a situa]iei actuale. Dac` acum un an societ`]ile de construc]ii nu prea se \nghesuiau la licita]iile prim`riei, mai ales când venea vorba de lucr`ri de mici dimensiuni precum renovarea de [coli, \n prezent exist` din ce \n ce mai mult interes printre \ntreprinz`torii priva]i pentru a prinde comenzile de la stat, considerate un adev`rat refugiu \n vreme de criz`. Prin urmare, cu toate dificult`]ile de finan]are inerente unei astfel de crize, municipalitatea va scoate [i anul acesta din pung` sume consistente. Numai c`, dac` pân` acum banii s-au cheltuit cu larghe]e pentru foarte pu]ine rezultate, ar fi cazul ca edilii s` devin` mai strân[i la buzunar [i mai exigen]i. Altfel, Bucure[tiul va continua s` arate ca replica balcanic` a Mumbaiului din punct de vedere al infrastructurii [i al traficului. ê

17 FEBRUARIE 2008 l BUSINESSWEEK

FOCUS

concureaz` cu japonezii. Din ce \n ce mai mul]i [oferi chinezi conchid c` la capitolul calitate niponii sunt superiori, mai spune Dunne. |ntre timp, problemele din SUA ale GM \ncep s` o macine [i \n strìn`tate. Consumatorii chinezi [tiu c` GM se afl` \n pragul falimentului [i c` a cerut ajutoare din fonduri publice. Un blog local, intitulat China Car Times, lùda noul Buick Regal, dar apoi se \ntreba: “Cine vrea s` cumpere un produs foarte scump de la o companie \ntr-un posibil colaps?”. Iar aceasta nu este singura problem` a consumatorilor chinezi. Timp de ani buni, GM a vândut pe post de Buick modele Chevrolet restilizate. |n China, cel mai bine vândut model de Buick este Excelle. Este o ma[in` produs` \n Coreea de Sud [i vândut` pe alte pie]e emergente Consumatorii, preocupa]i de calitate [i de viitorul sub numele de Chevrolet Lacetti. Dunne spune c` o serie de cump`r`tori din China produc`torilor auto, achizi]ioneaz` modele japoneze au aflat acest lucru [i nu sunt de p`rere c` ma[inile fabricate \n Coreea sunt la fel de performante ca modelele produse \n SUA. Potrivit unui studiu intern realizat De David Welch China, dar marjele sale de profit sunt de Hyundai Motor, consumatorii chinezi extrem de mici [i compania american` deChiar dac` General Motors (GM) pierde consider` Excelle un competitor direct al ]ine doar o treime din Wuling. teren \n SUA - unde vânz`rile au sc`zut modelelor sedan construite de compania Mai apar [i alte aspecte \n leg`tur` cu cu 49% \n luna ianuarie - totu[i compacoreean` Hyundai. Ceea ce ar putea explica care GM nu poate face mare lucru. Toyota nia \nregistra performan]e remarcabile de ce GM a vândut cu 11% mai pu]ine [i Honda se extind agresiv [i chinezii dau \n China. |ntr-adev`r, GM a vândut anul modele Excelle \n 2008. trecut acolo mai multe automobile ca nicio- uit`rii resentimentele fa]` de GM este mult sl`bit` [i Japonia [i fa]` de compordat`. |ns` acum, consumatorii din China de]ine resurse limitate. {i tamentul acesteia \n timpul se retrag [i produc`torul de ma[ini pierde totu[i are cinci branduri r`zboiului. Anul trecut, teren \n fa]a rivalilor niponi. “GM [i-a mari \n China: Buick, Chevy, pentru prima oar`, Toyota a pierdut avåntul. Acum nu-[i mai permite Cadillac, Opel [i Saab. Comvândut \n China mai multe nici o gre[eal`”, spune Michael J. Dunne, pania sus]ine c` cele dou` pre[edinte la Automotive Resources Asia, o autoturisme decât GM, iar este sc`derea branduri europene au sucHonda sufl` \n ceafa ameridivizie a J.D. Power Associates. vânz`rilor Buick \n ces [i aduc un plus de profit. canilor. Buick [i-a pierdut Vreme de mai bine de un deceniu, GM China \n 2008, când Chiar [i a[a, produc]ia noilor din str`lucire, \n mare parte a fost produc`torul de ma[ini care trebuia \ntreaga pia]` auto a modele, promovarea [i codeoarece chinezii \[i permit ajuns din urm` \n China. Modelul Buick crescut cu 7% mercializarea lor prin re]elele m`rci prestigioase din Eusedan era ma[ina aleas` de directori Sursa: J.D. Power Asia Pacific dealerilor auto \nseamn` ropa, precum Audi sau BMW, executivi din companii medii [i oficiali sume mari de bani. O idee spune Dunne. Iar lansarea de guvernamentali. |n urm` cu trei ani, GM nu tocmai bun`, când Saab [i Opel au anul trecut a unei serii de noi modele nu a lansat Chevrolet, care a fost un succes \n vândut \mpreun` anul trecut \n toat` Asia ajut` GM, de[i Frederick A. “Fritz” Henrândul clasei de mijloc. Chiar [i ast`zi, la o doar 5.600 de ma[ini. Dat` fiind [i miza de derson, pre[edinte [i director opera]ional trecere rapid` \n revist` a vânz`rilor GM miliarde de dolari - chinezii au achizi]ionat \n consiliul de administra]ie, are a[tept`ri din China, acestea par suficient de solide. luna trecut` mai multe ma[ini decât amerimari din partea noului Buick Regal. Dar asta doar pân` le separ`m de cele ale canii - GM ar trebui s` \nve]e din strategia Când GM de]inea o cot` mai mare din companiei Wuling, divizia de camioane din SUA: s` elimine unele branduri [i s` se pia]a din China, nu se temea de comparacomerciale. Divizia, cu o cre[tere exponenconcentreze pe cele r`mase. ^ ]ii la capitolul calitate cu al]i rivali. Acum ]ial`, acoper` 60% din vânz`rile GM din Vânz`rile Cadillac au \ncetinit, pe m`sur` ce chinezii cump`r` modele Audi sau BMW

GM FRÂNEAZ~ {I |N CHINA

-16%

BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

FEATURECHINA

FOCUS

Printre motivele invocate de operatori a fost faptul c` portalul ar oferi doar o compara]ie cantitativ`, nu [i una calitativ`. Unii dintre reprezentan]ii operatorilor au spus chiar c` nu exist` un studiu care s` arate c` românii ar sim]i nevoia s` aib` un astfel de comparator. De altfel, reprezentan]ii Orange nu au vrut s` comenteze pe aceast` tem`, delegând Asocia]ia Operatorilor Mobili din România (AOMR) s` vorbeasc` \n numele lor. “Consider`m c` o evaluare strict cantitativ` va descuraja pe viitor dorin]a operatorilor de a investi \n calitate, \n detrimentul utilizatorilor finali”, se arat` \ntr-un comunicat al AOMR. Proiectul nu este v`zut cu ochi buni nici de reprezentan]ii Romtelecom, cel mai mare furnizor de telefonie fix` [i internet \n band` larg`. Ace[tia au o rezerv` \n ceea ce prive[te capacitatea comparatorului de tarife de a oferi o ghidare corect` a utilizatorilor. Singurul criteriu ce va fi folosit de acesta ]ine de Comparatorul tarifelor de telefonie [i internet pe care îl nivelul tarifelor, “f`r` a lua \n considerare alte criterii esen]iale \n alegerea vom avea pân` la sfâr[itul anului, Costtel.ro, nu le este foarte simpatic operatorilor. De ce le este acestora fric`? serviciilor, cum sunt parametrii de calitate sau afinitatea fa]` de brand”, spun reprezentan]ii Romtelecom. Astfel, un efect al comparatorului ar fi dezavantajarea operatorilor care investesc masiv \n viitor. |ntr-o prim` faz`, se va organiza De Silvia Pan]uru infrastructur` [i \n rela]iile cu clien]ii. o licita]ie pentru a desemna compania Pe portalul www.callcosts.ie, orice irlanNu se [tie \nc` dac` exist` riscul ca unii dez poate s` se decid` imediat \n privin]a care se va ocupa de construc]ia site-ului, dintre operatori s` ia m`suri legale pentru iar algoritmul dup` care va func]iona companiei de telefonie fix`, mobil` sau a ataca hot`rârea ANC care include [i va fi elaborat \mpreun` cu operatorii de de internet la care s` se aboneze. Dup` comunica]ii. Bugetul estimat pentru por- decizia de \nfiin]are a comparatorului. câteva \ntreb`ri, cum ar fi num`rul de Aceast` hot`râre mai con]ine o serie de talul care va fi botezat cel mai probabil minute vorbite lunar \n medie, ce proprevederi care au ca scop o informare cent din apeluri este realizat \n alte re]ele costtel.ro este de 200.000 de euro. mai transparent` a clien]ilor. Printre cele Unele dintre efectele observate \n sau \n ce parte a s`pt`mânii se efectumai importante obliga]ii ale operatorilor statele \n care s-au \nfiin]at astfel de eaz` cele mai multe apeluri, utilizatose mai num`r` informarea abona]ilor cu comparatoare este sc`derea tarifelor [i rului \i apare o list` destul de scurt` cu minim 15 zile \nainte de expirarea conintensificarea concuren]ei. |n Europa, ofertele care i se potrivesc cel mai bine. tractului \n leg`tur` cu dreptul acestuia exist` state \n care aceste portaluri sunt Pe astfel de site-uri, cu care sunt dotate de a rezilia contractul. private, dar gradul de 10 dintre statele europene, au intrat Demersurile ANC vin \n \ncredere al clien]ilor nu chiar [i câte 60.000 de oameni pe lun`. urma a peste 3.500 de petieste foarte crescut. |n România, Autoritatea de Regle]ii [i solicit`ri de informaS`pt`mâna trecut`, mentare \n Comunica]ii (ANC) a ajuns ]ii primite anul trecut de reprezentan]ii ANC au la concluzia c` utilizatorii chiar nu se la utilizatori de servicii avut o \ntâlnire cu operamai pot descurca prin h`]i[ul de oferte de comunica]ii. “{i acesta torii de comunicaale furnizorilor de comunica]ii. “Unul este doar vârful icebergu]ii, iar mesajul general dintre operatori mi-a spus c` are 1.200 lui”, mai spune Nistoran al acestora a fost unul de variante de oferte”, a spus Liviu Nisad`ugând c` cea mai mare negativ. “Cei mai nemultoran, pre[edintele ANC. Pentru a face este bugetul estimat parte din reclama]ii merge un pic de lumin`, autoritatea va organiza ]umi]i au fost operatorii pentru realizarea pordirect la operatori sau cei mai mari de telefonie o licita]ie pentru a construi un comtalului comparator de la Autoritatea Na]ional` mobil`”, a spus Nistoran, parator de oferte, care va fi func]ional, oferte pe plan local pentru Protec]ia Consumareferindu-se, bine\n]eles, cel mai probabil, la sfâr[itul anului sau Sursa: ANC torilor (ANPC). ê la Orange [i Vodafone. cel târziu \n primul trimestru al anului

|NTREBA}I-L PE COSTTEL

JENNY ROLLO

200 mii euro

17 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

NOUA ECUA}IE BANCAR~ RICK GARDNER PHOTOGRAPHY

De Alice Taudor

În fa]a ghi[eului nu se mai dau credite, iar \n spate se fac planuri de dezvoltare sau supravie]uire. 2009 va schimba profund strategiile b`ncilor

Un banc care circul` \n cercurile (cum altfel) bancare \n România spune c`, mai nou, ofi]erii de credit nu mai r`spund cu “da” decât atunci când sunt \ntreba]i de c`tre clien]ii care solicit` telefonic informa]ii dac` mai sunt pe fir. E dracul chiar atât de negru sau doar ne place s` mai [i glumim? Claudiu Bud, director opera]ional la compania de brokeraj de credite Creditlink, spune c`, de la finele anului trecut pân` acum, num`rul de cereri de credit s-a men]inut la un nivel extrem de sc`zut. Ceea ce spun brokerii se confirm` \n datele b`ncii centrale [i ale b`ncilor comerciale. Numai la BCR, \n ultimele trei luni ale anului trecut, s-au acordat cu 60% mai pu]ine credite noi comparativ cu trimestrul anterior. BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

COVER STORY

Între timp, apar [tiri despre ING care concediaz` 7.000 de angaja]i la nivel global sau Royal Bank of Scotland (RBS), aflat` \n fa]a posibilit`]ii de a fi na]ionalizat` \n totalitate. Deocamdat`, potrivit reprezentan]ilor sucursalei locale a ING, implica]iile pentru România \n urma a ceea ce se \ntâmpl` la banca mam` se vor decide dup` auditarea rezultatelor financiare, aproximativ la mijlocul lunii februarie. Cu toate astea, v`zut de la Banca Na]ional`, tabloul are [i pete de lumin` [i culoare. “Suferim de pesimism ira]ional”, afirma recent Valentin Lazea, economistul [ef al BNR. “Sistemul bancar e solid [i nu ne va crea problemele din alte ]`ri, ba chiar va fi o ancor` a redres`rii”, declara cu ocazia prezent`rii raportului asupra infla]iei [i guvernatorul B`ncii Na]ionale a României (BNR), Mugur Is`rescu. Potrivit acestuia, pia]a local` a fost salvat` de tradi]ionalismul b`ncilor, care au oferit produse simple, chiar dac` cu marje de câ[tig “enorme”. Chiar [i \n condi]iile \n care for]ându-se nota s-ar putea considera active “toxice” expunerile pe marile proiecte imobiliare, cel pu]in \n cazul unor b`nci lucrurile nu par tragice. OTP Bank are o pondere de sub 5% a finan]`rilor pentru mari proiecte din totalul creditelor acodate corpora]iilor, iar Banca Transilvania are o expunere pe sectorul imobiliar de 3,5%. “Sunt b`nci care continu` s` lucreze, s` dea credite”, preciza la rândul s`u Radu Ghe]ea, pre[edintele CEC [i al Asocia]iei Române a B`ncilor (ARB). Motorul merge deci \nainte, chiar dac` viteza credit`rii s-a redus. Oficialii B`ncii Centrale apreciau ca normal cu câ]iva ani \n urm` un ritm de cre[tere de 25%. Drago[ Cabat, pre[edintele Asocia]iei Anali[tilor Financiari crede c`, [i \n condi]iile \n care nu am avea cre[tere economic` deloc, creditarea tot ar avansa cu circa 10% \n 2009.

„NE VOM CONCENTRA PE IMM, PE ECONOMISIRE {I INVESTI}II, PE PRIVATE BANKING {I PE DEZVOLTAREA CANALELOR DE ELECTRONIC BANKING”, LASZLO DIOSI, PRE{EDINTELE OTP ROMÂNIA

BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

DE UNDE BANI?

Dar de unde \[i vor lua b`ncile banii [i pe cine vor mai \mprumuta? “Capacitatea de atragere de resurse e utilizat` acum la maxim”, afirma recent Petre Bunescu, vicepre[edintele BRD - Groupe Société Générale. Ceea ce spune Bunescu se

VISTA

COVER STORY

vede \n vitrinele b`ncilor, \n promo]iile la depozite. De ce rii de lichiditate”, spune la rândul sù Steven van Groninacum goana dup` banii popula]iei? Pentru c` finan]`rile \n gen, pre[edintele Raiffeisen Bank. “B`ncile nu tip`resc bani”, puncteaz` [eful Raiffeisen euro au devenit prohibitive. Pân` acum, banii erau ieftini, la fel [i creditele \n euro. Acum, jocul are alte reguli. Ionu] Bank, a[a c` trebuie s` aib` surse pe care apoi s` le plaseze Dumitru, [eful departamentului de cercetare al Raiffeisen \n credite, iar sursele din strìn`tate sunt acum extrem de Bank face un calcul simplu al costului pe care o banc` local` scumpe. Prin urmare, singura resurs` cu un cost acceptatrebuie s` \l pl`teasc` pentru o finan]are pe pia]a extern`: bil sunt depozitele atrase \n România. Inten]ia Raiffeisen la Euribor (circa 2,1% la 6 luni) se adaug` peste 6 puncte pe termen lung este ca finan]area acordat` clien]ilor s` fie procentuale riscul de neplat`, plus 2-3 puncte procentuale adus` la nivelul resurselor atrase prin depozite. Mai precostul rezervei minime obligatorii [i un punct procentual cis, dup` cum explic` R`zvan Munteanu, vicepre[edintele provizioanele. “Cu cât s` dai un credit ca s` fie atractiv?”, se diviziei de retail a b`ncii, s` se ajung` la un raport credite/ depozite de 100%, de la circa 120% cât este \n prezent. În \ntreab` analistul. Iar b`ncile locale sunt dependente \n mare m`sur` de cazul Volksbank, raportul credite/depozite s-a situat la 5,8 banii din afara ]`rii. Potrivit unor date ale B`ncii Central la sfâr[itul anului 2008, dar banca se bazeaz` pe sume conEuropene, resursele b`ncilor din România provin \ntr-o sistente din afar`. Dac` banii externi au devenit atât de scumpi, b`ncile ar pondere de peste 30% din finan]`ri externe. Suma acestor finan]`ri era, la finele anului 2008, de 24 de miliarde de putea trece la finan]area \n lei. Raportul credite / depozite euro, dintre care 22 de miliarde reprezint` linii de finan- pentru moneda na]ional` este de 95%, mult mai bun decât \n ]are de la b`ncile mam`. “Nu se observ` o retragere a ba- cazul euro, unde este de 200%, potrivit datelor BNR. Aceasta \nseamn`, practic, c` pentru doi euro credit nilor de la b`nci. Avem confirm`ri [i angajaeste depus doar un euro \n banc`. Depozitele mente c` se re\nnoiesc integral liniile de finan] popula]iei se fac \ns` pe termene scurte, de circa are”, asigur` Valentin Lazea, economistul [ef 1-3 luni, potrivit lui Petre Bunescu de la BRD, al BNR. Mugur Is`rescu spune, la rândul sù, \n condi]iile \n care \mprumuturile se acord` c` “nu se poate vorbi de reducerea finan]`rilor, pe durate de cel pu]in un an. În plus, depozitele \n 90% din cazuri se re\nnoiesc creditele”. Aula lei au cunoscut o reducere chiar [i \n octomrelian Dochia, Managing Partner al Concept brie [i noiembrie, lunile de vârf ale promo]iilor - Economic and Business Consulting, aprecibancare la produsele de economisire. Bunescu az` chiar c` ar putea fi suplimentate. Astfel, crede c`, \ncepând cu luna ianuarie, to]i cei care \n opinia consultantului, dac` anul trecut am reprezint` totalul [i-au retras banii din b`nci \i vor readuce \n deavut intr`ri de peste 24 de miliarde, \n 2009 liniilor de finan]are contractate pozite, motiva]i de nivelul dobânzilor, dar [i de am putea primi 25-26 de miliarde. de b`ncile din rec`p`tarea \ncrederii \n sistemul bancar. Mesaje lini[titoare vin [i din partea bancheRomânia de la Dar exist` [i alte resurse de lichiditate la rilor. “Toate aceste linii de credit vor fi re\nnob`ncile mam` din care râvnesc bancherii. Consiliul de Adminisite”, spune Petre Bunescu, de la BRD. “Erste strìn`tate la finele tra]ie al B`ncii Na]ionale a surprins din nou va continua s` asigure, ca [i pân` acum, finananului trecut \n mod nepl`cut pia]a, prin decizia de a men]area BCR”, declara de asemenea Wolfgang Sursa: Raiffeisen Bank ]ine nivelul rezervelor minime obligatorii. Care Schoiswohl, vicepre[edinte executiv al BCR, ar fi sumele pe care le vor bancherii \n pia]`? \n urm` cu dou` s`pt`mâni. Grupul UniCreHerbert Stepic, pre[edintele Raiffeisen Interdit va prelungi anul acesta liniile de finan]are care ajung la scaden]` [i va aduce fonduri noi, potrivit lui na]ional, afirma la un moment dat c` ar fi nevoie de 5 miliR`svan Radu, pre[edintele executiv al UniCredit }iriac. Ofi- arde de euro pentru ca \n sistemul bancar s` se reinstaureze cialii OTP România afirm` c` banca mam` din Ungaria va \ncrederea. Steven van Groningen, pre[edintele b`ncii locaasigura finan]area subsidiarei din România [i dup` ce lini- le, sublinia c` nu e vorba de particip`ri directe ale statului ile actuale de credit vor ajunge la maturitate. Laszlo Diosi, la capitalul b`ncilor, ci de interven]ii ale b`ncii na]ionale cu pre[edintele OTP România, precizeaz` c` liniile de credit au injec]ii de lichiditate. Singurele interven]ii ale statului s-au fost contractate pe o durat` de 5-7 ani [i sunt \nc` valabile, f`cut pân` acum la b`ncile cu capital de stat, CEC [i Eximdrept urmare, atâta timp cât aceste finan]`ri nu expir`, sta- bank. “BRD nu are nevoie de capital de la stat”, spune Petre bilitatea b`ncii e garantat`. Raportul credite / depozite este Bunescu. Cristian Popa, viceguvernator al BNR, spune [i el la OTP de 200%, dar, dup` cum spune Diosi, continu` s` se c` b`ncile locale nu au nevoie de un fond de salvare de la \mbun`t`]easc`. O alt` banc` la fel de agresiv` ca OTP \n stat, adùgând c` nici o banc` nu are un nivel al solvabilit`2007 [i 2008, Volksbank România va continua s` beneficie- ]ii sub 8%. Potrivit viceguvernatorului, \n toate cazurile \n ze de finan]are din partea b`ncii mam`, ceea ce presupune, care BNR a cerut suplimentarea capitalului, “cererea a fost potrivit Melaniei H`ncil`, [efa departamentului cercetare prompt onorat`”. [i strategie a b`ncii, credite de peste o jum`tate de miliard de euro \n 2009. {i reprezentan]ii B`ncii Române[ti sunt PERICOLUL RESTAN}ELOR \ncrez`tori c` vor ob]ine [i \n anul \n curs sprijinul b`ncii Amenin]area vine \ns` mai degrab` din partea clien]ilor, din Grecia. “Obiectivul principal \n 2009 este s` reducem [i mai pu]in dinspre costurile de finan]are, ratingurile nedependen]a de pie]ele interna]ionale [i s` \nt`rim indicato- gative pe care le prime[te România sau dinspre deciziile

22 mld. euro

17 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

BNR. Companii sau persoane fizice, \mpreun`, sunt atinse soane fizice. Dup` cum spune Radu Ghe]ea, angaja]ii b`ncii de criz`. Ritmul de cre[tere a restan]elor a c`p`tat \n ulti- se preg`tesc pentru cazul \n care vor trebui ree[alonate sau mele luni o vitez` \ngrijor`toare. Dac` \n noiembrie 2007 rescanden]ate anumite credite. “Pentru companii, lucr`m ponderea creditelor \ndoielnice [i a restan]elor din total intens. Sunt multe cazuri pe care le analiz`m \n fiecare zi”, credite era de 3,8%, dup` un an au ajuns la 5,8%, conform spune oficialul CEC. ARB a trecut \ns` [i la cereri oficiale c`tre BNR. Asociadeclara]iilor Rozaliei Pal, analist al UniCredit, citând date ale BNR. {erban Epure, directorul general al Biroului de ]ia a trimis o scrisoare c`tre Banca Central` \n care solicit` Credit observ` o cre[tere “destul de accentuat`” a volumu- ca termenul de 90 de zile de \ntârziere a pl`]ii, dup` care se trece conform legii la executarea silit`, s` lui restan]elor \n perioada octombrie-noiemfie prelungit la 150 de zile. A p`stra un client brie 2008, cu o sc`dere a sumelor restante \n ar putea fi [i \n beneficiul b`ncii. “B`ncile ar decembrie. Cu toate acestea, raportul dintre trebui s` urm`reasc` [i s` identifice comporsumele restante [i cele datorate a fost \n jur de tamentul financiar al clien]ilor \n perioada 1%. R`zvan Munteanu, de la Raiffeisen Bank de criz`”, recomand` Constantin Ilin-Iancu men]ioneaz` c` decembrie-ianuarie este \n - Manager, Departamentul de Consultan]` mod obi[nuit o perioad` \n care cresc \ntâreste raportul credite pentru Optimizarea Performan]ei la Pricezierile la plata ratelor \n cazul persoanelor fi/ depozite \n lei [i waterhouseCoopers România. Expertul este zice, pentru c` acestea au cheltuieli mai mari valut` pe pia]a bande p`rere c`, o dat` ajunse la portofolii cu \n perioada s`rb`torilor de iarn`, iar zilele de car` romåneasc` un num`r mare de clien]i, persoane fizice [i concediu fac activit`]ile administrative, cum Sursa: BNR companii, b`ncile trebuie s` \[i extrag` profieste plata ratelor, mai dificile. tabilitatea din continua gestionare eficient` a Dup` cum explic` Radu Ghe]ea, toate creditele f`r` garan]ii reale au \n spate asigur`ri de risc financiar. acestor portofolii, pentru a putea preveni pierderea lor sau În situa]ia \n care creditul devine restant, se prime[te de la reducerea profitabilit`]ii medii per client. E limpede c` acei asigur`tor \n jur de 70-80% din suma de recuperat. În ce debitori corec]i, clien]i buni, trebuie p`stra]i. De unde vor fi prive[te asigur`rile la nivelul credit`rii persoanelor juridice, lua]i \ns` clien]ii noi? lucrurile sunt la \nceput, dar, dup` cum explic` pre[edintele ARB, exist` un sistem foarte bine organizat din punct de SCHIMB~RI DE MACAZ ÎN STRATEGIE vedere al garan]iilor. 5,5 milioane de români se afl` \nscri[i \n baza de date a BiLa problemele pe care clien]ii persoane fizice sau compa- roului de Credit, ca pl`titori corec]i de credite sau ca restan] nii le-ar putea avea din cauza [omajului sau a falimentului ieri, conform datelor institu]iei. Cifra dep`[e[te num`rul se adaug` cele create de cursul de schimb. “Vedem o oare- salaria]ilor, ceea ce \nseamn` c` o bun` parte dintre ei au care deteriorare a portofoliului de credite”, spune R`zvan mai mult de un credit contractat. Pentru finele anului 2008, Munteanu de la Raiffeisen Bank, \ns` considerabil sub ceea Ionu] Dumitru, de la Raiffeisen Bank, estimeaz` o pondece indicau testele de stres pentru un asemenea nivel de dere a datoriilor \n venitul lunar disponibil al popula]iei era preciere. Deci situa]ia nu e de natur` s` \ngrijoreze. Cel pu- de peste 20%. Suntem \n aceste condi]ii clien]i buni pentru ]in la Raiffeisen Bank. b`nci? Petre Bunescu crede c` mai e loc de cre[tere pentru Ar fi posibil s` se ajung` la o cre[tere atât de mare a re- retail, dac` ]inem cont c` gradul de intermediere bancar` \n stan]elor \n cazul unor b`nci, \ncât s` fie nevoie de na]ionali- momentul de fa]` (ponderea volumului de credite \n Produzarea datoriilor? “Cu siguran]` nu”, spune Aurelian Dochia. sul Intern Brut) este de circa 40%. “Dup` ce trece criza, vom Anticipând o cre[tere a restan]elor \n continuare, bancherii ajunge la 60%”, spune Bunescu. \[i iau m`suri de precau]ie. CEC are 600.000 de clien]i perCe va mai \nsemna retailul \n 2009 pentru b`ncile care

135%

SE SCHIMB~ FOAIA

Ce strategii vor adopta b`ncile \n 2009:

STOPAREA EXPANSIUNII

SOLU}II IEFTINE

SUPRAVEGHERE STRICT~

FOCUS PE ECONOMISIRE

MARJE MAI MICI

|n condi]iile \n care segmentul de retail banking s-a gripat brusc, b`ncile opresc extinderea (Raiffeisen, Alpha Bank, Banca Româneasc`, UniCredit }iriac) sau chiar restrâng num`rul de unit`]i (Banca Transilvania, Citiﬁnancial).

Se va da mai mult` aten]ie canalelor de electronic banking, care s` suplineasc` lipsa sucursalelor. OTP [i Volksbank au anun]at deja eforturi \n aceast` direc]ie.

B`ncile trec la monitorizarea atent` a portofoliilor de clien]i, pentru prevenirea restan]elor. Dac` va ﬁ nevoie, se poate ajunge la ree[alonarea [i rescaden]area creditelor.

Dac` pân` acum erau obi[nui]i cu promo]iile la credite, b`ncile au \nceput deja s` mute accentul pe depozite, cu scopul de a atrage lichidit`]ile extrem de necesare, dar greu de ob]inut acum de pe pie]ele externe.

Din cauza scumpirii ﬁnan]`rilor, marjele de dobând` la creditele acordate clien]ilor vor sc`dea, deci [i proﬁturile bancherilor.

BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

COVER STORY

banking. Banca la distan]` ar putea suplini expansiunea de pân` acum cu sucursale. OTP las` \n urm`, deci, strategia agresiv` de cre[tere pe \mprumuturile ipotecare acordate persoanelor fizice [i alege s` evolueze sub semnul pruden]ei. Strategie care se pare c` va fi valabil` pentru majoritatea b`ncilor. Steven van Groningen, pre[edintele Raiffeisen Bank, anticipeaz` la nivelul \ntregului sistem bancar sc`derea profitabilit`]ii, reducerea ritmului de creditare [i focus pe atragerea de depozite. “Retailul nu va mai cre[te \n acela[i ritm de pân` acum”, spune [i Petre Bunescu, de la BRD. De remarcat este orientarea pe care o va avea \n 2009 Volksbank România, care s-a axat \n anii trecu]i mai ales pe finan]area imobiliar` [i retail. La finele anului trecut, finan]`rile imobiliare ajunseser` la 41% din totalul creditelorcorporate.Bancainten]ioneaz` s` reduc` aceast` expunere pe viitor. “Strategia noastr` pe corporate se va axa pe finan]area exclusiv` a \ntreprinderilor mici [i mijlocii cu cifre de afaceri \ntre 1- 50 milioane de euro”, anun]` Melania H`ncil`, [efa departamentului cercetare [i strategie de la VBR. În plan se afl` [i cre[terea veniturilor din opera]iuni [i a dezvolt`rii unor produse non riscante – pachete de cont curent, electronic banking, asigur`ri. Dar, dac` retailul \[i va \ ncetini cre[terea, nu \nseamn` c` nu i se va mai acorda aceea[i aten]ie. “Retailul r`mâne cel pu]in la fel de important pentru banc` [i RADU GHE}EA, PRE{EDINTELE CEC \n 2009. Nu vor exista modific`ri \n privin]a orien\n ultimii doi ani au deschis sucursale la fiecare intersec]ie t`rii pe segmente, ci mai degrab` un accent pe categorii de tocmai ca s` atrag` clien]ii persoane fizice? Laszlo Diosi, de produse”, spune R`svan Radu, de la UniCredit }iriac. În la OTP, spune c` \n 2009 banca sa se va concentra pe IMM 2009, dup` cum precizeaz` oficialul UniCredit, banca se va [i produse de economisire [i investi]ii, pe categoria de clien]i implica intens \n atragerea de fonduri structurale, pentru private banking [i pe dezvoltarea canalelor de electronic IMM [i marii clien]i corporati[ti, iar pân` la finalul primului

VISTA

„PENTRU COMPANII, LUCR~M INTENS. SUNT MULTE CAZURI (DE REE{ALON~RI SAU RESCADEN}~RI) PE CARE LE ANALIZ~M |N FIECARE ZI”,

17 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

trimestru va fi func]ional` la nivelul \ntregii re]ele divizia de Consumer Finance. {i Citibank se repozi]ioneaz` ca banc` universal`, dup` cum sus]in reprezentan]ii institu]iei de credit. Banca se preg`te[te s` adauge ofertei existente de credite [i carduri de credit, un produs de administrare a averii. Dup` cum se vede, nu se va renun]a la un tip de creditare sau alta. Semnele bune, dup` cum spune Claudiu Bud, de la Creditlink, \ncep s` se vad`. O persoan` care se \ncadra anul trecut numai la 50.000 de euro la un credit garantat cu ipotec`, acum se \ncadreaz` la 70.000. Constantin Ilin, de la Pricewaterhouse Coopers crede c` ar fi pu]in probabil ca b`ncile s`-[i redirijeze resursele acum, pentru a se concentra numai asupra unor segmente de clien]i, \n detrimentul celorlalte segmente. Toate prognozele indic` faptul c` exist` mult spa]iu pentru dezvoltarea serviciilor bancare pe fiecare segment \n parte, deci b`ncile nu vor dori s` piard` nici o oportunitate de afaceri pe nici un segment de clientel`, dup` cum apreciaz` consultantul. SE REDUC RE}ELELE {I PERSONALUL

Dac` retailul se restrânge, se reduce [i num`rul agen]iilor. Mai ales c` b`ncile sunt mai atente la cheltuieli. “Într-o perioad` cu destule incertitudini [i cu rate de cre[tere pe care le anticip`m ca fiind foarte mici, un aspect important este s` fim aten]i la cheltuieli”, spune Steven van Groningen, ad`ugând c` acest lucru nu DRAGO{ CABAT, PRE{EDINTELE ASOCIA}IEI ANALI{TILOR FINANCIARI \nseamn` neap`rat reduceri de costuri. Ar fi posibil \ns` ca banca de la parterul blocului s` dispar` \n curând? Nu \n mod nici nu se vor mai deschide altele noi. Robert Rekkers, directorul general al B`ncii Transilvania, declara \n urm` cu cert, dar cu siguran]` nu va mai ap`rea o alta lâng` ea. Alpha Bank, de exemplu, are acum 200 de sucursale, din- dou` s`pt`mâni c` \n 2009 va \nchide circa 20-30 de agentre care 75 deschise numai \n 2008. În anul \n curs, dup` ]ii. Citibank \nchide 30 de agen]ii Citifinancial, preferând cum sus]in reprezentan]ii b`ncii, nu se \nchid sucursale, dar colaborarea cu brokerii vânz`rilor prin angaja]i proprii.

„ACTIVELE PER TOTALUL SISTEMULUI BANCAR VOR CRE{TE |N 2009 CU APROXIMATIV 5%, IAR PROFITUL VA FI PU}IN PESTE ZERO”,

BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

VISTA

VALI MIREA / VISTA

COVER STORY

Procesul de repozi]ionare va avea ca rezultat [i reducerea personalului cu aproximativ 80 - 90 de posturi. La Volksbank România e posibil` reducerea num`rului francizelor, dar nu \n urma unei decizii administrative, ci a celor care le de]in. Cel mai probabil s-ar putea \nchide cele nou deschise. În schimb, banca va deschide alte 15 noi agen]ii proprii. {i Intesa Sanpaolo Bank, care de]ine \n prezent o re]ea de 92 de unit`]i, va mai deschide \n primul trimestru al anului alte 4 - 5 unit`]i. Potrivit lui Riccardo Parasporo, girector general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank, tot \n 2009 banca va inaugura [i primele sucursale specializate, dedicate unui anumit segment de pia]` (private banking, respectiv mari corpora]ii). Faptul c` se taie din costuri e confirmat de firmele de recrutare. Loredana Ladunca, director al LCL Financial Recruitment, spune c`, \ncepând cu luna noiembrie, num`rul de CV-uri trimise din partea candida]ilor din sectorul financiar-bancar s-a dublat. Dac` \nainte de noiembrie se primeau o medie de 5-10 CVuri lunar, acum cererile au ajuns la 20-30. Aplican]ii provin \n special din departamentele afectate direct de criz`, [i anume ofi]eri de credite sau personal administrativ din agen]ii. Pe de alt` parte, cei care \[i caut` de lucru nu au o vechime mai mare de doi ani \n respectivele institu]ii, drept urmare sunt cei care nu au avut timp s` demonstreze abilit`]ile pe B`ncile de care le-au “vândut” \n momentul la parterul angaj`rii, dup` cum precizeaz` blocurilor Ladunca. “Criza va fi folosit` de vor intra \n b`nci pentru a disponibiliza acel “conservare” personal care nu a performat la nivelul cerin]elor”, spune Gabriela Tudor, director general adjunct al Institutului Bancar Român (IBR). Iar cei care sunt \n c`utarea unui job \l g`sesc foarte greu tot \ntr-o banc`. Daniela Necefor, Managing Partner la TBS Consulting, spune c` cele patru b`nci cu care colaboreaz` nu dau oameni afar`, ci \i relocheaz` pe alte posturi. Cu toate astea, [i la TBS a crescut num`rul de aplica]ii trimise cu 5%, cele mai multe din partea vânz`torilor de credite, afacerea care a mers cel mai bine pân` acum. O mare parte dintre cei care alt`dat` erau cei mai c`uta]i oameni \ntr-o banc` se reprofileaz` acum c`tre vânzarea de asigur`ri sau colectarea de debite. |n prezent, dup` cum spune Loredana Ladunca, institu]iile financiare au nevoie de speciali[ti \n management de risc, audit intern, actuariat sau consilieri juridici. Probabil c` la IBR se va specializa personal \n acest an [i \n anii urm`tori, potrivit Gabrielei Tudor, mai ales \n domeniul administr`rii riscurilor, pe partea de monitorizare, dar mai ales pe cea de administrare a riscului de portofoliu. Ceea ce confirm` \nc` o dat` c` se trece de la expansiune maxim` la pruden]` maxim`. Anul trecut num`rul total al angaja]ilor

din sistemul bancar, potrivit datelor IBR, s-a situat \n jurul a 71.000 - 72.000, cifr` care, \n opinia Gabrielei Tudor, mai degrab` va stagna decât s` descreasc`. În acela[i timp, IBR e \n curs de a oferi o alternativ` profesional` persoanelor cu mult` experien]` bancar` [i care sunt amenin]ate cu disponibilizarea. O specializare nou` ar fi mediatorii \n domeniul conflictelor din industria financiar-bancar`. Iar conflictele, ]inând seama c` se anticipeaz` [i de c`tre BNR, a[a cum declar` Cristian Popa, un volum crescut al restan]elor, promit s` fie mai vizibile acum ca \n trecut. Dar, cel pu]in [tim c` vor veni \n continuare bani \n sistem [i c` restan]ele nu vor fi atât de periculoase cât s` cear` bani publici.

În timp ce noi ne consider`m pu[i la ad`post, curg [tirile despre na]ionaliz`ri. “Na]ionalizarea \n sistemul bancar extinde la o scar` mult mai profund` controlul statului asupra economiei”, crede Cosmin Marinescu, Conferen]iar universitar doctor La Academia de Studii Economice, ceea ce \n opinia profesorului \nseamn` pe termen lung “\napoiere economic` [i degradare spiritual`”. Dumitru Tudorache, profesor de moned` la Universitatea Româno-American` este, \ns`, de p`rere c` na]ionalizarea unor b`nci va fi urmat` imediat dup` sfâr[itul crizei de o urgent` revitalizare, \ntrucât statul [i-ar recupera fondurile investite acum, iar b`ncile ar beneficia din nou de avantajele economiei de pia]`. Lumea a[a cum o [tim s-ar putea schimba mult \n anii care urmeaz`, fie c` statul va fi mai puternic sau c` firmele private \[i vor p`stra aceea[i autonomie. Oricât se va schimba, “va fi \n continuare nevoie de b`nci”, a[a cum spune Petre Bunescu, vicepre[edintele BRD. Cu piciorul pe frân` [i privind cu team` \nainte, bancherii sus]in c` vor trece cu bine peste 2009, chiar dac` cu profituri mult mai mici. Obloanele nu vor fi trase, mai ales c` majoritatea acelora dintre noi care au un venit, mai au [i un \mprumut de pl`tit. ê

17 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

B~NCILE EUROPENE LA PODEA Criza bancar` din Europa are la baz` evolu]ia economiei globale, dar investitorii sunt \ngrijora]i [i de problemele locale spinoase

Un vânt rece bate dinspre centrul financiar al Londrei pân` pe malurile fluviului Main, \n Frankfurt, [i nu are nici o leg`tur` cu iarna. Fiorii reci resim]i]i \n capitalele financiare ale B`trânului Continent au la baz` \nr`ut`]irea situa]iei economice din Europa, pe m`sur` ce anali[tii [i autorit`]ile revizuiesc negativ estim`rile pentru 2009, iar b`ncile sunt suspectate de probleme ascunse \n contabilitate. Pr`p`dul din ultimele zile din ianuarie, mai ales \n Marea Britanie, a fost uluitor. Pe 19 ianuarie, premierul britanic Gordon Brown a lansat noul program care ofer` b`ncilor garan]ii nelimitate \n fa]a pierderilor de miliarde de lire [i a anun]at \nfiin]area unui fond de 50 de miliarde de lire sterline pentru a achizi]iona titluri cu valoare ridicat`, dar care nu sunt lichide. |ns` noul plan de salvare pare s` fi speriat [i mai mult investitorii. Ac]iunile unor gigan]i precum Barclays [i “noul” Lloyds, format dup` fuziunea supravegheat` de guvern \ntre Lloyds TSB and Halifax Bank of Scotland, au sc`zut cu 40%, respectiv 56%. Institu]iile financiare din Europa sufer` [i din cauza temerilor accentuate ale investitorilor. Solida Deutsche Bank a sc`zut cu peste 27% de la anun]ul f`cut pe 14 ianuarie privind \nregistrarea unor pierderi nea[teptate de 6,3 miliarde de dolari, din cauza expunerii la investi]ii financiare riscante. Cea mai mare banc` francez`, BNP Paribas, a pierdut aproape 30% din capitalizarea la burs` \n aceea[i perioad`. Chiar [i banca spaniol` Santander, altminteri \nfloritoare \n ciuda crizei, a sc`zut cu 12% \n ultima s`pt`mân` din ianuarie. BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2008

Elementul comun care provoac` aceast` pr`bu[ire bancar` este \ngrijorarea tot mai mare privind evolu]ia din acest an a economiei europene [i globale. Sigur, exist` \nc` preocup`ri legate de expunerea la active problematice americane. Dar, \n prezent, \n condi]iile \n care produsul intern brut de pe continent este \n declin, [omajul cre[te [i pie]ele sunt inundate de pesimism, investitorii sunt tot mai nelini[ti]i de problemele locale: pericolul cre[terii ratei de neplat` a creditelor, sc`derea activelor [i \mpotmolirea credit`rii. NICI PE DEPARTE LA FINAL

“Anul trecut, b`ncile au fost cele care aproape au dus la pr`bu[irea economiei. Acum, economia este cea care amenin]` b`ncile”, arat` Pete Hahn, fost director la Citigroup, acum profesor la {coala de Afaceri Cass, din cadrul Universit`]ii City, din Londra. “Nici m`car nu ne apropiem de finalul acestor probleme”. Nic`ieri situa]ia nu este mai proast` ca \n Marea Britanie. B`ncile britanice au primit o injec]ie de 50 de miliarde de lire sterline de la guvern. Dar acum economia intr` \n al treilea trimestru consecutiv de sc`dere [i majoritatea economi[tilor estimeaz` o reducere a PIB cu cel pu]in 2% \n acest an. {omajul a crescut cu dou` procente \n

DLR

De Mark Scott

ANALIZ~ ANALIZ~

land, au primit, la rândul lor, ajutoare de la stat \n valoare de 2 [i, respectiv, 2,5 miliarde de dolari. Dar, de la na]ionalizarea Anglo Irish Bank, ambele b`nci [i-au pierdut mai mult de jum`tate din capitalizarea bursier`, investitorii temându-se c` politicienii ar putea fi nevoi]i s` le na]ionalizeze [i pe ele. B`ncile de pe continent au situa]ii mult mai bune, dar [i ele sunt sub presiune. Pe 21 ianuarie, guvernul francez a anun]at o injec]ie de capital de 13,6 miliarde de dolari \n sectorul bancar intern, aducând totalul ajutorului de stat francez \n industria serviciilor financiare la 27,2 miliarde de dolari. Pân` acum, doar Société Générale, a doua banc` francez`, a acceptat o recapitalizare de 2,2 miliarde de dolari, de[i anali[tii cred c` [i celelalte b`nci mari, BNP Paribas [i Crédit Agricole vor accepta fonduri similare. “Injec]ia de capital a guvernului nu are drept scop compensarea sl`biciunilor sau e[ecurilor. Este mai degrab` o pav`z` contra problemelor viitoare”, a declarat guvernatorul b`ncii centrale franceze, Christian Noyer, pe 21 ianuarie. INJEC}II DE CAPITAL

Trenul proﬁtului p`r`se[te \n vitez` b`ncile britanice

ultimele 18 luni, pân` la 6,1%, pre]ul locuin]elor a sc`zut cu 16% \n 2008, iar indicele de \ncredere al consumatorilor se afl` la cea mai mic` valoare \nregistrat` \n ultimii 30 de ani. Pentru b`nci, acest lucru \nseamn` noi probleme. |mprumuturile neperformante sunt \n cre[tere [i zeci de companii dau faliment \n fiecare zi. Nici o banc` nu a fost mai sever afectat` ca Royal Bank of Scotland (RBS), care era pe val acum un an, când a preluat banca olandez` ABN Amro. Pe 19 ianuarie, RBS, de]inut` acum \n propor]ie de 70% de guvernul britanic \n urma unui plan de salvare lansat anul trecut, a anun]at c` pierderile anuale ar putea ajunge la 28 de miliarde de lire, cele mai mari din istoria corporatist` britanic`. Investitorii nu au fost lini[ti]i de sprijinul acordat de guvern [i ac]iunile RBS s-au pr`bu[it cu 66% \ntr-o singur` zi. Banca are acum o capitalizare bursier` de doar 6,8 miliarde de dolari, fa]` de 80 de miliarde de dolari acum un an. CRIZA IRLANDEZ~

Acela[i scenariu incert exist` [i \n Irlanda, care a fost \n ultimul deceniu o poveste de succes \n zona euro, dar \n ultima perioad` a dat de greu. Economia irlandez` va sc`dea \n acest an cu 4,6%, fa]` de o cre[tere cu 6% \n 2007, iar [omajul ar putea exploda pân` la 12%, de la 4,6% la finalul lui 2007. Recesiunea a lovit \n plin b`ncile irlandeze. Pe 15 ianuarie, guvernul a fost obligat s` na]ionalizeze Anglo Irish Bank, a treia banc` a ]`rii, dup` ce pr`bu[irea pie]ei imobiliare a l`sat banca expus` pie]elor financiare interna]ionale lipsite acum de lichidit`]i. Cele mai mari b`nci irlandeze, Allied Irish Banks [i Bank of Ire-

|n Germania, cea mai mare economie a continentului european, aceste probleme se fac deja sim]ite. Hypo Real Estate Bank, din München, lovit` \n plin din cauza investi]iilor \n titluri subprime, a anun]at pe 20 ianuarie c` Fondul de Stabilizare a Pie]elor Financiare, apar]inând guvernului german, i-a acordat garan]ii suplimentare de 15,4 miliarde de dolari. Astfel, totalul ajutorului de stat primit de banc` a ajuns la 54 de miliarde de dolari. |n plus, DZ Bank, din Frankfurt, care coordoneaz` b`ncile cooperatiste din Germania, a anun]at pierderi de 1,3 miliarde de dolari \n trimestrul patru al anului trecut, din cauza expunerii la active ale b`ncilor islandeze [i ale b`ncii de investi]ii americane Lehman Brothers, care a falimentat anul trecut. Venite la scurt timp de la anun]ul Deutsche Bank privind pierderile uria[e nea[teptate, noile informa]ii au alimentat temerile c`, \n Germania, criza bancar` este mai sever` decât s-a crezut ini]ial. Un studiu al organismului german de reglementare bancar` estimeaz` c` b`ncile ar putea avea active toxice de 300 de miliarde de dolari, pe lâng` cele de 100 de miliarde de dolari anun]ate deja. VREMURILE GRELE ABIA ÎNCEP

Cât de mult s-ar putea \nr`ut`]i situa]ia? |n Marea Britanie, cel pu]in, spectrul unor na]ionaliz`ri plute[te amenin]`tor la orizont. Guvernul a preluat deja dou` b`nci de credite ipotecare, Northern Rock [i Bradford & Bingley. Acum, \n centrul financiar londonez, circul` zvonuri c` guvernul ar putea prelua [i restul de 30% din RBS. Pete Hahn, de la {coala de Afaceri Cass, crede c` guvernul de la Londra ar dori s` evite alte na]ionaliz`ri, dar s-ar putea s` nu aib` de ales. Nu este de la sine \n]eles faptul c` autorit`]ile vor conduce mai bine b`ncile, ci doar vor oferi acoperire \n caz de probleme. “Nu po]i cere unui func]ionar civil s` administreze instrumente financiare complexe. Guvernul ar intra \n zone necunoscute”, spune Hahn. A[a este, dar alte m`suri drastice ar putea fi luate dac` economia britanic` [i cele de pe continent continu` s` mearg` \n jos. Economi[tii estimeaz` acum c` recesiunea global` nu se va opri pân` \n 2010 [i b`ncile vor mai fi nevoite s` reevalueze \n minus active problematice \n perioada care urmeaz`. Fiorii reci vor mai fi sim]i]i ceva vreme. ^ –Cu contribu]ia Jack Ewing (Frankfurt), Carol Matlack (Paris) [i Kerry Capell (Londra) 17 FE B R UAR I E 2008 I BUSINESSWEEK

ANALIZ~

CAPITALISMUL

DE STAT De Pete Engardio Fotograﬁe de Brad Trent

Pentru industrii [i locuri de munc` la standarde \nalte, statele americane investesc milioane $ \n parteneriate public-privat. Oare dau roade aceste eforturi – [i vor putea ele supravie]ui recesiunii?

|n timp ce membrii echipei Colegiului de {tiin]` [i Inginerie Nanometric` a[teapt` r`bd`tori \ntr-o sal` de conferin]e, un sunet puternic sparge lini[tea. “El trebuie s` fie”, spune cineva. Alain E. Kaloyeros tocmai a intrat \n parcarea campusului Universit`]ii Albany din New York, la volanul unei ma[ini Ferrari F430 F1 Spider, \n valoare de 220.000 de dolari, cu num`rul de \nmatriculare “Dr. Nano”. Câteva minute mai târziu, Kaloyeros, \n vârst` de 52 de ani, CEO al [colii, func]ie pentru care este r`spl`tit cu 696.000 de dolari pe an, \[i face apari]ia \n \nc`pere, \mbr`cat cu o c`ma[` din bumbac [i blugi decolora]i, vorbind la dispozitivul BlackBerry. |[i cere scuze pentru \ntârziere. Concis [i rafinat, Kaloyeros este \ntruchiparea unei noi specii de func]ionari publici antreprenori. A contribuit la convingerea statului New Kaloyeros a ajutat la convingerea statului York pentru o injec]ie de capital de 900 New York s` invesde milioane de dolari din bani publici \n teasc` 900 mil. $ dezvoltarea laboratoarelor de cercetare, \ntr-un laborator al inclusiv una dintre cele mai avansate Universit`]ii de Stat din New York, care camere sterile din lume, dedicat` proare acum 2.200 de duc]iei prototipurilor pentru microproangaja]i cesoarele de ultim` genera]ie.

Kaloyeros \[i merit` salariul uria[ pentru c` se afl` la conducerea unei echipe de 2.200 de cercet`tori [i a reu[it s` atrag` investi]ii \n cercetare [i dezvoltare \n valoare de 3,5 miliarde de dolari, de la companii precum IBM, Advanced Materials, Tokyo Electron [i de la consor]iul guvernamental de cercetare \n domeniul procesoarelor Sematech, pentru care st`pânirea materialelor la o scal` atomic` este vital` pentru produsele viitoare. Efortul a convins IBM s` construiasc` \n apropiere o fabric` unde s` produc` pl`ci din silicon, material folosit la produc]ia microprocesoarelor. |n octombrie, produc`torul de microprocesoare Advanced Micro Devices (AMD) a anun]at c` va construi, cu sprijinul emiratului Abu Dhabi, o fabric` \n valoare de 4,5 miliarde de dolari pentru produc]ia pl`cilor de silicon \n apropiere de Albany. Statul New York aloc` facilit`]i fiscale de 1,2 miliarde de dolari pentru acoperirea costurilor construc]iei [i echipamentelor. Dezvoltarea nanotehnologiei la Universitatea Albany ilustreaz` o nou` tendin]` \n domeniul strategiei economice a statelor americane, care este \n prezent supus` unui test de rezisten]`. Statele acord` fonduri industriilor de decenii bune. |n ultimii ani, totu[i, unele au dep`[it serios grani]a dintre sectorul public [i cel privat cu strategii care parc` ]in mai mult de politici industriale. Ele au ]intit anumite 17 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

afaceri [i tehnologii [i, al`turi de companii, au investit sume importante \n elaborarea centrelor de cercetare, a fabricilor destinate test`rii noilor tehnologii sau \n parcuri industriale, ale c`ror ocupan]i beneficiaz` de avantaje. State de la Pennsylvania la Oregon au devenit \n timp o important` surs` de finan]are pentru companiile de tip start-up din domeniul IT. Acum, majoritatea statelor se confrunt` cu bugete mai mici [i trebuie s` aleag` \ntre sus]inerea programelor de cercetare [i dezvoltare public-privat, care pot crea locuri de munc` pe termen lung, [i reducerea programelor de educa]ie public` sau cele de s`n`tate. Kathleen Sebelius, guvernator al statului Kansas, de pild`, a propus s` reduc` cu 35 de milioane de dolari o ini]iativ` bio-[tiin]ific` [i a oprit activitatea unei agen]ii care oferea servicii financiare sau manageriale companiilor IT promi]`toare. Indiana are \n plan reducerea cu 20 de milioane de dolari a programelor de cercetare [i dezvoltare din medicin`, \n timp ce mic[orarea bugetelor for]eaz` Maryland Technology Development Corp. s` \nchid` un program destinat dezvolt`rii companiilor de tip start-up. “Cum statele nu pot tip`ri bani, ca guvernul federal, programele care \ncurajeaz` parteneriatele private sau universitare sunt amenin]ate”, spune Brian Darmody, vicepre[edinte al departamentului de cercetare din cadrul Universit`]ii Maryland. Partenerii obi[nui]i din aceste experimente au [i ei de suferit. Fondurile universit`]ilor s-au mic[orat, iar corpora]iile au probleme \n

POLITICI INDUSTRIALE LOCALE |n guvernele statelor americane se dezvolt` strategii economice care fac s` dispar` grani]ele dintre sectorul public [i cel privat. Acestea ]intesc industrii speciﬁce [i intervin prin modalit`]i care au dep`[it demult tradi]ionalele subven]ii sau \nchirierea terenului ieftin. Iat` câteva exemple:

CAPITALIZARE |N FAZ~ INCIPIENT~ Pe m`sur` ce fondurile de investi]ii de capital privat [i investitori priva]i se concentreaz` pe companii mature, sigure, aproape ﬁecare stat a pus bazele unui fond prin care s` lanseze [i s` dezvolte companii IT de tip start-up. Fondurile de investi]ii publice sunt dominante mai ales \n Arizona, New Mexico, Oregon, Pennsylvania [i Texas.

INSTITUTE DE CERCETARE Statele investesc sume uria[e \n laboratoare universitare [i industriale de cercetare [i dezvoltare menite s` se concentreze pe anumite industrii [i tehnologii. California, Texas, Massachusetts, Maryland [i Michigan au lansat ini]iative de peste un miliard de dolari \n biotehnologie. Statul New York [i companiile private au investit 4,5 miliarde de dolari \n nanotehnologie.

FORMAREA PROFESIONAL~ Cresc temerile c` SUA vor duce lips` de angaja]i talenta]i gata s` concureze \n IT. Arizona, Maine, Oregon [i alte state introduc materii de curs ale universit`]ilor, [colilor post-liceale [i chiar ale liceelor prin care s` formeze ingineri, tehnicieni [i muncitori pentru industriile dorite.

SUBVEN}II DIRECTE O serie de state investesc tot mai mult banii contribuabililor \n afaceri prioritare. Tennessee investe[te \mpreun` cu DuPont \n produc`tori de biocombustibil [i New Mexico acord` \mprumuturi f`r` dobând` ﬁlmelor produse regional. New York va reduce costurile AMD cu 900 de mil. $ pentru construc]ia unei fabrici de microprocesoare. Sursa: Statele, BusinessWeek

BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

a strânge bani pentru opera]iunile curente, a[a c` \ntorc spatele unor investi]ii riscante. Astfel de presiuni financiare cu siguran]` vor fi mai vizibile \n 2009. O alt` lovitur` dat` acestor parteneriate public-privat: Bill Richardson, guvernator de New Mexico, a refuzat pozi]ia de ministru al Comer]ului \n administra]ia Obama, din cauza unei anchete care \l lega de o serie de poten]iale abuzuri financiare din timpul campaniei. Pân` \n prezent, totu[i, majoritatea statelor se men]in tare pe pozi]ii [i sus]in c` aceste eforturi sunt vitale pentru creearea noilor industrii \n condi]iile intensific`rii concuren]ei interna]ionale. Ini]iativa nanotehnologic` din New York este \n mare parte \n siguran]` - un centru destinat cercet`rii cl`dit din fonduri corporatiste a fost inaugurat \n campusul din Albany. {i, de[i IBM pl`nuie[te s` fac` restructur`ri \n cadrul propriilor facilit`]i de produc]ie de procesoare din SUA, Kaloyeros sus]ine c` discut` despre extinderea colabor`rilor \n cercetare [i dezvoltare, la Universitatea Albany. PLANURI PENTRU BENEFICII PE TERMEN LUNG

Pachetul stimulativ \n valoare de 900 de miliarde de dolari al administra]iei Obama, care actualmente se afl` \n discu]ii \n Congres, treze[te noi speran]e c` statele vor putea accesa fonduri guvernamentale pentru sprijinul propriilor politici industriale. O serie de oficiali numi]i de Obama, precum Karen Gordon Mills, [efa Administra]iei Companiilor Mici, cred c` mai multe fonduri federale alocate cercet`rii [i dezvolt`rii, form`rii for]ei de munc` [i promov`rii afacerilor ar trebui canalizate spre colabor`rile public-privat. Asocierea fondurilor publice cu industria privat` este, desigur, riscant`. Oficialii publici pot avea dificult`]i \n alegerea câ[tig`torilor. Interven]ia statului poate duce la favoritisme [i la distorsionarea pie]ei. Luptele pentru câ[tigarea licita]iilor seac` de bani companiile [i laboratoarele biotehnice, o industrie predispus` la mari schimb`ri \n actuala situa]ie. Acestea sunt câteva motive pentru care Michael E. Porter, specialist \n competitivitate la {coala de Business a Universit`]ii Harvard, vorbe[te de precau]ie. “Modelul \n care regiunile avanseaz` f`r` a a[tepta ac]iuni de la Washington este unul dintre punctele tari ale americanilor”, spune Porter. Dar el calific` o serie de interven]ii ale statului ca fiind nefezabile. “Subven]iile sunt de regul` semne c` nu de]ii un avantaj considerabil \n domeniul respectiv”. Majoritatea oficialilor din statele SUA insist` c` devin mai sofistica]i cu privire la dezvoltarea economic`. |n loc s` atrag` fabrici care \n cinci ani ar putea fi relocate \n Mexic sau China, ei \ncearc` s` construiasc` industrii \n domenii ca energie regenerabil`, nanotehnologie [i dispozitive biomedicale, care pot da na[tere la locuri de munc` bine pl`tite [i sustenabile decenii \ntregi. Aceasta \nseamn`, \n primul rând, formarea for]ei de munc` locale, sus]inerea investi]iilor de capital [i cultivarea cercet`rii [i dezvolt`rii. San Diego ofer` un model promi]`tor. Acolo, guvernul [i antreprenorii locali au cultivat metodic un centru biotehnologic performant, care cuprinde acum 700 de companii. Eforturile au \nceput \n anii ‘60, prin investi]ii \n institute de cercetare [i \n Parcul {tiin]ific Torrey Pines. Parteneriatele de tipul celui din San Diego prosper`. DuPont, Laboratorul Na]ional Oak Ridge [i Universitatea Tennessee au

ANALIZ~

Pennsylvania a investit 236.000 de dolari \n Innovative Control Systems. F`r` sprijin, spune Detrick, pre[edintele companiei, “nu cred c` ne-am mai ﬁ aﬂat aici, acum”

]inele surse de finan]are constant`. Spre deosebire de companiile din IT, unde 25 de milioane de dolari sunt suficien]i pentru lansarea unei companii de talia Google sau Amazon.com, fabricile \n care s` se construiasc` celulele solare ale viitorului, sisteme de iluminat digitale sau baterii pentru ma[inile electrice pot costa miliarde de dolari. A123 Systems, un start-up din Watertown (Massachusetts), a strâns fonduri de 10 milioane de dolari din partea statului Michigan [i vrea s` ob]in` un \mprumut federal de 1,8 miliarde de dolari pentru a produce bateriile litiu-ion pentru ma[ini. “Vechiul model al investi]iilor private de capital, care a func]ionat \n industria IT, nu va fi compatibil cu tehnologiile ecologice. Scala [i riscurile sunt mult mai mari”, spune James J. Greenberger, avocat specializat \n fondurile de investi]ii de capital privat [i specialist \n energie regenerabil`.

BILL CRAMER/WONDERFUL MACHINE

AJUTOR DE STAT?

format un conglomerat favorabil cercet`rii [i dezvolt`rii pe termen lung, care transform` plantele din specia “Panicum virgatum” \n biocombustibil. Statul investe[te 40 de milioane de dolari din cele 170 de milioane necesare plantei industriale. California aloc` 400 de milioane de dolari institutelor din biomedicin`, nanotehnologie [i din alte sectoare, care au ca ]int` strângerea altor 800 de milioane de dolari de la companii. Ohio, Michigan, Arizona [i Massachusetts au generat uria[e fonduri publice-private pentru cercetare. “Cre[terea gradului de colaborare este cea mai mare schimbare a mentalit`]ii de dezvoltare pe care am \ntâlnit-o \n decenii”, spune Mary Jo Waits, care a studiat fenomenul pentru Asocia]ia Na]ional` a Guvernatorilor [i pentru organiza]ia neguvernamental` Pew Center. O serie de sus]in`tori sunt nemul]umi]i c` guvernele au devenit acum una dintre pu-

De aceea, industria de semiconductori din SUA se bazeaz` mai mult pe fonduri de stat pentru construc]ia unei fabrici care poate ajunge [i la 4 miliarde de dolari. |nc` din anii ‘90, majoritatea companiilor americane de microprocesoare au abandonat produc]ia local` [i au contractat companii din Asia pentru produc]ia efectiv` a procesoarelor proiectate \n laboratoare americane. Pe m`sur` ce fabricarea microprocesoarelor mult mai performante devine tot mai dificil`, o serie de anali[ti se tem c` va deveni [i mai dificil` colaborarea designerilor cu fabrici aflate la cel`lalt cap`t al lumii. Aceea[i nanotehnologie folosit` la microprocesoare este vital` [i pentru alte domenii, de la celule fotovolatice, la ecrane TV super-sub]iri. {i, de[i este extrem de automatizat`, o fabric` \n care se produc pl`ci de silicon poate genera 5.000 de locuri de munc` - de la ingineri, la tehnicieni \n robotic` [i la departamentul de cur`]enie. Pentru critici, subven]iile acordate de statul New York fabricii AMD [i altor fabrici IBM reprezint` ajutor de stat pentru companii. Greg LeRoy, [eful grupului “Good Jobs First” a penalizat astfel de eforturi. El estimeaz` c` o mare parte din cele peste 50 de miliarde de dolari pe care statele le investesc anual \n stimulente industriale este risipit` \n “vân`toarea de fabrici” - curtarea companiilor care pun statele s` concureze \ntre ele pentru a ob]ine subven]ii pentru fabrici, birouri [i chiar magazine de retail. Kaloyeros sus]ine c` astfel de critici sunt nepotrivite. Statul New York a investit constant, \nc` din 1995, \n cercetare, laboratoare [i for]` de munc` pentru a face din Albany un centru important pentru nanotehnologie. Statul, \n colaborare cu IBM, a construit un centru de cercetare [i dezvoltare \n campusul Universit`]ii Albany pentru dezvoltarea microprocesoarelor genera]iei urm`toare. Face parte dintr-un consor]iu \n care se num`r` [i Samsung, Freescale Semiconductor [i Chartered Semiconductor, din Singapore. Apoi, universitatea a construit o fabric` pentru produc]ia pl`cilor de silicon, pe care John E. Kelly, director la departamentul de cercetare al IBM, o calific` drept “de departe cel mai avansat centru din lumea

SAN DIEGO FACE ECHIP~ BUN~ CU ANTREPRENORII |NC~ DIN ANII ‘60, PENTRU DEZVOLTAREA UNEI RE}ELE BIOTEHNOLOGICE CARE ACTUALMENTE |NTRE}INE 700 DE COMPANII 17 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

nanotehnologiei” [i a salvat locuri de munc` ce Un analist al industriei urmau, cel mai probabil, s` ajung` \n strìn`tate. aeronautice nume[te Zeci de produc`tori de microprocesoare [i disEclipse Aviation din tribuitori de echipamente [i-au construit laboraNew Mexico un studiu de caz pentru investi]ii toare importante \n campus. “Statele iau m`suri gre[ite efectuate [i fac ceea ce ar trebui s` fac` guvernele federale”, de guvern spune Kaloyeros. Sub guvernatorul Richardson, New Mexico a avut ambi]ii [i mai mari legate de astfel de parteneriate. La scurt timp dup` alegerea acestuia, \n 2002, oficialii au cùtat s` identifice noile industrii care ar crea locuri de munc` bine pl`tite [i totodat` nu vor putea fi externalizate. Au ales produc]ia de film, energia regenerabil`, serviciile financiare [i industria aerospa]ial`. Pentru atragerea companiilor, New Mexico a alocat un fond comun \n valoare de mai multe miliarde de dolari, care s` investeasc` banii din redeven]ele rezultate din extragerea petrolului, a gazelor [i a mineralelor. A pus deoparte 600 de milioane de dolari pentru investi]ii \n companii de tip start-up [i a investit \n orice, de la produc]ia de filme, la un produc`tor de aeronave, alocând chiar 250 de milioane de dolari \ntr-o “gar` spa]ial`” pentru curse comerciale \n spa]iu. New Mexico ramburseaz` companiilor 10% din costul salariilor [i al altor cheltuieli ap`rute o dat` cu crearea unui nou loc de munc` remunerat cu cel pu]in 50.000 de dolari pe an. Stu- 100 de milioane de dolari \n taxe [i cheltuieli. “New Mexico a \ncasat diourile de film recupereaz` 25% din cheltuielile efectuate \n stat. venituri substan]iale din Eclipse Aviation”, arat` aceasta. Pe 20 ianuarie, firma olandez` ETIRC Aviation a achizi]ionat activele Eclipse [i sus]ine c` va men]ine o serie de opera]iuni de produc]ie \n AlbuquerSUCCESE {I E{ECURI |n pofida recesiunii [i a controverselor ce planeaz` \n jurul lui Rich- que. Indiferent de ce se va \ntâmpla cu Eclipse, Fred Mondragón, ardson, care neag` orice acuza]ie, strategia este sustenabil`. Hewlett- secretar al Dezvolt`rii Economice \n New Mexico, sus]ine c` sectorul Packard, Fidelity Investments [i Schott Solar, din Germania, continu` aerospa]ial al statului, care include laboratorul de cercetare al Forplanurile pentru noi facilit`]i de produc]ie \n Albuquerque, unde fie- ]elor Aeriene, produc`tori de componente pentru avioane [i policare va asigura peste 1.000 de locuri de munc`. |nainte de 2003, unul gonul White Sands, va prospera. Mondragón spune c` \n alte sectoare - dou` filme sau seriale TV importante erau filmate \n New Mexico majoritatea companiilor cu domeniul de activitate \n energia rege\n fiecare an. |n 2008, s-au turnat 30, inclusiv pelicula “Terminator nerabil` strìne sau americane exploreaz` investi]ii \n zon`, atrase de cele mai prestigioase trei institute de cercetare universitare [i de laboSalvation”, a studioului Warner Bros. Cota de 5% a statului din ac]ionariatul Eclipse Aviation totu[i pare ratoarele na]ionale Sandia [i Los Alamos. Strategia este generarea cartea pierz`toare. Produc`torul din Albuquerque de aeronave u[oare locurilor de munc`. În urm` cu un deceniu, rata [omajului din New cu [ase locuri, fondat \n anul 2003, s-a declarat insolvent \n luna no- Mexico era cea mai ridicat` la nivel na]ional. Din luna decembrie, se iembrie, dup` ce a fost lovit de \ntârzierea produc]iei [i contraman- situeaz` la 4,9%, mult sub media na]ional` de 7,2%. {i, \n timp ce darea comenzilor. Richard Aboulafia, analist la firma de consultan]` subven]iile pentru industria filmului sunt considerate inutile \n restul aviatic` Teal Group, nume[te Eclipse “un studiu de caz care arat` de SUA, reprezentan]ii Ernst & Young sus]in c` industria de film din New Mexico genereaz` peste 2.000 de locuri de munc` [i a contribuit ce guvernele nu [tiu s` ia decizii investi]ionale”. Alana McCarraher, purt`tor de cuvânt al Eclipse spune c` investi- la economia statului cu 811 milioane de dolari \n anul fiscal 2008. Pentru reziden]ii din Bethlehem (Pennsylvania), fabrica Bethle]ia \n valoare de 30 de milioane de dolari, a dus pân` \n prezent la hem Steel Works, aflat` \n paragin`, este dovada zilnic` a declinului ora[ului. Uzina, care odat` oferea 30.000 de locuri de munc`, a furnizat \n mare parte o]elul necesar flotei militare din cel de-al Doilea R`zboi Mondial. A fost \nchis` \n 1995. Totu[i, nu departe, zona este

PENNSYLVANIA SUS}INE C~ INVESTI}IILE DE 140 DE MILIOANE DE DOLARI PE PATRU ANI AU ATRAS 517 MILIOANE DE DOLARI |N TAXE {I AU GENERAT ACTIVITATEA ECONOMIC~ DE 8 MLD. $

BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

CHRIS MUELLER/REDUX

ANALIZ~

plin` ochi cu sedii ale unor companii precum produc`torul de echipamente medicale Orasure Technologies, produc`torul de semiconductori IQE [i firma de outsourcing PeopleForce. Acestea se num`r` printre sutele de companii de tip startup lansate cu sprijinul Ben Franklin Technology Partners, un fond de investi]ii de stat. Fondat \n 1982, pe când Dick Thornburgh era guvernatorul statului, fondul Ben Franklin ajuta ini]ial universit`]ile locale pentru dezvoltarea noilor tehnologii. Ast`zi, este unul dintre cele mai dezvoltate fonduri de investi]ii de capital de stat din SUA, alocând sume cuprinse \ntre 25.000 [i 500.000 de dolari pentru ajutorarea antreprenorilor la dezvoltarea prototipurilor, la rafinarea planurilor de afaceri sau la extinderea produc]iei. Astfel de programe exist` acum \n toate statele americane. Asocia]ia Na]ional` pentru Sprijin [i Fonduri de Investi]ii Private (NASVF) beneficiaz` de un capital pentru dezvoltare de 2,3 miliarde de dolari, dintre care 109 milioane de dolari de la Fondul 21st Century pentru Locuri de Munc` din Michigan, [i 290 milioane de dolari de la Fondul pentru Noile Tehnologii din Texas. Statele contribuie cu o cot` redus` la totalul fondurilor de investi]ii din SUA. Dar \n Pennsylvania, Oregon, New Mexico [i alte regiuni, “statele au devenit o surs` crucial` de finan]are incipient`”, semnaleaz` James A. Jaffe, pre[edintele NASVF. Func]ioneaz` acestea? Paul Kedrosky, membru senior al Funda]iei Ewing Marion Kauffman, care este focusat` pe antreprenoriat, semnaleaz` c` nu a fost efectuat nici un studiu cu adev`rat independent referitor la fondurile de investi]ii de stat din SUA. Alt` \ntrebare este dac` statele pot spori investi]iile \n activit`]i economice din alte sectoare, ca educa]ia. “Dac` investe[ti 100 de milioane de dolari \ntr-o serie de afaceri, vei creea locuri de munc`”, spune Robert E. Wiltbank, profesor de antreprenoriat la Universitatea Willamette, [i totodat` partener la o firm` de investi]ii de capital privat. “Aceasta nu \nseamn` c` te descurci mai bine ca al]ii”. Ap`r`torii fondurilor sus]in c` \n majoritatea statelor ecosistemul pentru companiile IT de tip start-up nu a evoluat. Dou` treimi din capitalul fondurilor americane sunt investite \n California, Massachusetts, Texas [i New York. Ceea ce las` \n dificultate mii de companii cu poten]ial din alte state, \n a[a numita Vale a Mor]ii, unde transformarea \n prototip a unei idei dureaz` mai bine de cinci ani. Potrivit fondului Ben Franklin, cele 140 de milioane de dolari investite din 2002 pân` \n 2006 \n sute de companii au produs 517 milioane de dolari \n taxe [i au generat activitate economic` de 8 miliarde de dolari. Printre pove[tile de succes se num`r` cea a Garland, un produc`tor de cuptoare pentru g`tit din Freeland, [i cea a Orasure, din Bethlehem, furnizor de teste care depisteaz` virusul HIV din mostre de saliv`, cu o cifr` de afaceri de 83 de milioane de dolari. “Este imposibil s` spui c` statul nu a beneficiat din perspectiv` financiar` [i economic`”, spune Chadwick Paul, CEO al diviziei fondului Ben Franklin din nord-estul Pennsylvaniei. Când Innovative Control Systems, din Wind Gap, \ncerca s` dezvolte noi automatiz`ri pentru sp`l`toriile de ma[ini, la jum`tatea anilor ‘90, “b`ncile nici nu discutau cu noi, iar fondurile de investi]ii

spuneau c` nu suntem atr`g`tori sau suficient de dezvolta]i”, spune Kevin Detrick, pre[edintele companiei. Fondul Ben Franklin a f`cut o injec]ie de capital de 236.000 de dolari. În 2004, când Detrick a schimbat direc]ia strategic`, Ben Franklin a convocat o [edin]` \n care oameni de afaceri locali atacau planul de afaceri. Ace[tia l-au convins pe Detrick s` se concentreze nu doar pe sectorul de echipamente, ci [i pe servicii, prin care s` ajute sp`l`toriile de ma[ini s` gestioneze opera]iunile, de la tranzac]iile prin card de credit, la anun]area clien]ilor c` este timpul s` schimbe uleiul la ma[in`. În 2008, Interactive Controls a declarat c` a \nregistrat vânz`ri \n valoare de 16 milioane de dolari [i a deservit 2.000 de sp`l`torii. F`r` Ben Franklin “nu cred c` ne-am mai afla aici ast`zi”, spune Detrick. ESTE NEVOIE DE COOPERAREA FEDERAL~

Chiar dac` exist` suficiente fonduri public-privat, sunt astfel de experimente suficient de dezvoltate pentru a face diferen]a, mai ales \n competi]ie cu China, Japonia sau Coreea de Sud? O asisten]` bine pus` la punct de guvernul de la Washington ar avea impact, dar aceast` coordonare a fost slab`. “Exist` o mul]ime de experimente \n comercializarea noilor tehnologii la nivel de stat”, spune Dan Berglund, CEO la Institutul de {tiin]` [i Tehnologie, din Westerville, Ohio, o agen]ie non-profit, care ofer` asisten]` guvernelor. “Dar la nivel federal sunt fonduri insuficiente [i nu exist` strategie”. Mills, noua [ef` a Administra]iei Companiilor Mici, a coordonat anul trecut un studiu efectuat de Institutul Brookings, potrivit c`ruia 14 agen]ii americane au cheltuit 76 de miliarde de dolari pe an pentru dezvoltarea economic`. Dar aceste eforturi nu sunt “conectate, sus]inute, sau aliniate. Guvernul federal nu discut` cu conducerea statelor sau cu industria”, declara Mills \ntr-un interviu \naintea nominaliz`rii. Dac` administra]ia Obama poate \mbina eforturile statelor cu cele ale guvernului de la Washington, statele care au investit anterior \n industrii strategice ar putea avea un avantaj \n sprijinul federal. Aceasta este o parte a planului lui Kaloyeros - s` fac` din Albany locul \n care “oricine vrea s` demonstreze orice concept \n nanotehnologie va dori s` fie acolo”. Scopul s`u, glume[te el, este extinderea campusului institutului de cercetare [i dezvoltare astfel \ncât s` se poat` plimba pân` la cea mai apropiat` cafenea Starbucks f`r` s` p`r`seasc` incinta. Starbucks este la 1,6 kilometri dep`rtare. ^

Business Exchange Citi]i, salva]i [i ad`uga]i con]inut pe noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

Cultivarea locurilor de munc` Guvernele statelor americane investesc \n cercetare [i dezvoltare strategic`. California a investit 400 de milioane de dolari \n parteneriate public-privat \n domenii precum nanotehnologie sau biomedicin`, \n timp ce Michigan va investi \n zece ani 2 miliarde de dolari, al`turi de companii, \n domenii care variaz` de la produc]ia avansat` de autoturisme, la energie regenerabil`. Mai multe astfel de aspecte sunt precizate \n “Investi]ia \n Inova]ie”, un sondaj realizat de Asocia]ia Na]ional` a Guvernatorilor [i Pew Center. Pentru a citi raportul accesa]i http://bx.businessweek. com/innovation-economics/reference/

17 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

GHICI CINE SE JOAC~ DE-A SUPRAVEGHETORUL De Chad Terhune Ilustra]ie de Brian Stauffer

Unii dintre promotorii \mprumuturilor subprime, care au ajutat la umﬂarea pre]urilor, se ocup` acum de evitarea cre`rii unor situa]ii similare

Evaluatorii au jucat un rol mai pu]in cunoscut \n umflarea pre]urilor caselor din SUA, contribuind astfel la declan[area actualei crize financiare. Angaja]i de b`nci sau de brokerii de credite, ei au conspirat deseori cu ace[tia (explicit sau tacit) pentru a supraestima valoarea caselor, cu scopul de a justifica ipoteci mai mari [i, \n consecin]`, comisioane mai grase pentru fiecare din actorii pie]ei imobiliare implica]i \ntr-o tranzac]ie. Confruntat` cu anchete [i procese, industria de finan]are a achizi]iei de locuin]e din SUA a fost de acord cu un cod de conduit` pentru evaluatori elaborat de guvern, care va intra \n vigoare pe 1 mai. Noile reguli promoveaz` folosirea unor intermediari \ntre cei 60.000 de evaluatori independen]i [i institu]iile de creditare. Intermediarii, cunoscu]i sub numele de companii de management al evalu`rii (AMC), ar trebui s` nu permit` b`ncilor [i brokerilor de credite s` fac` presiuni asupra evaluatorilor pentru cre[terea pre]ului. Dar printre cei care intr` \n rândul acestei foste afaceri de ni[` se num`r` o parte dintre cei implica]i \n \mprumuturile subprime care au ajutat la umflarea balonului de s`pun imobiliar. De exemplu, NovaStar Financial, din Kansas City. Compania a acordat numeroase credite subprime \n perioada de explozie a pre]ului la case [i a fost sanc]ionat` de trei state americane (Massachusetts, Nevada [i Washington) pentru infrac]iuni precum angajarea de brokeri f`r` licen]` sau perceperea de comisioane ilegale. F`r` s` recunoasc` vreo ilegalitate, compania a pl`tit 5,1 milioane de dolari pentru a pune cap`t procesului lansat \n numele debitorilor. Dup` ce afacerea ipotecar` s-a pr`bu[it, NovaStar s-a transformat anul trecut \ntr-o companie de tip AMC, dup` ce a achizi]ionat o alt` companie [i [i-a schimbat numele \n StreetLinks National Appraisal Services. Steve Haslam, fostul director al diviziei de retail de la NovaStar, este acum CEO al StreetLinks. El ap`r` istoricul de creditare al companiei, ar`tând c` NovaStar a evitat falimentul, spre deosebire de mul]i dintre rivalii s`i. “Am trecut prin foc [i am ie[it mai puternici”, spune el. Compania sa cu 100 de angaja]i va contracta evaluatori independen]i, pl`tindu-le comisioane generoase, [i le va furniza un “Certificat de Integritate” pentru BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

fiecare evaluare. “Astfel, bursa [i creditorii sunt asigura]i c` evaluarea a fost realizat` \ntr-o manier` independent`”, spune Haslam. Dar Bill Garber, director pentru probleme guvernamentale la Institutul Evaluatorilor, o asocia]ie non-profit din Washington, nu este la fel de sigur. El se teme c` lupii subprime au fost invita]i s` fie paznici la stâna evaluatorilor. Noile reglement`ri “au transferat problema influen]ei c`tre aceste companii de management al evalu`rii, care nu sunt supravegheate de nimeni”, avertizeaz` Garber. Noile reglement`ri au rezultat \n urma unei investiga]ii derulate de procurorul general al statului New York, Andrew M. Cuomo. Acesta a descoperit c` una dintre cele mai mari companii de evaluare, First American, din Santa Ana (California), a permis gigantului Washington Mutual s` exercite presiuni pentru supraevalu`ri. Cuomo a dat \n judecat` eAppraiseIT, o divizie a First American, \n noiembrie 2007, sub acuza]ia de practici frauduloase [i \n[el`toare. Procesul, aflat \n derulare, a dus la elaborarea Codului de Conduit` pentru Evaluarea Locuin]elor. Gigan]ii ipotecari Fannie Mae [i Freddie Mac, acum controla]i de guvernul federal american, au ajutat la elaborarea codului, al`turi de alte companii, [i au anun]at c` nu vor achizi]iona dup` 1 mai credite care nu ader` la acesta. Fannie [i Freddie au o influen]` deosebit` pentru c` au achizi]ionat o mare parte din ipotecile din SUA, oferind astfel lichidit`]i b`ncilor.

ANALIZ~

Noul cod interzice brokerilor [i ofi]erilor de credit s` cear` pre[edintele de atunci al eAppraiseIT, Andirect evalu`ri, a[a cum se \ntâmpla pân` acum. |n schimb, thony R. Merlo Jr., care scria c` firma sa “se se \ncurajeaz` implicarea acestor AMC-uri, care ar trebui va supune” cererilor Washington Mutual. Washington Mutual nu a fost chemat` s` impun` o disciplin` strict` \n rândul evaluatorilor independen]i [i s` minimalizeze influen]a brokerilor, agen]ilor \n instan]`. Un purt`tor de cuvânt al JPMorgan Chase, care a achizi]ionat banca [i b`ncilor. Unii exper]i imobiliari [i oficiali sunt sceptici cu privire la efi- falimentar` anul trecut, a refuzat s` cocien]a AMC. |n primul rând, pentru c` Bank of America, Wells menteze, din moment ce presupusele ileFargo [i alte b`nci importante au propriile companii de ma- galit`]i s-au produs \nainte de preluare. nagement al evalu`rii, deci posibilitatea influen]`rii evalu`rilor Un purt`tor de cuvânt al First American nu a fost eliminat` \n aceste cazuri. O alt` preocupare este a refuzat [i el s` comenteze. |ntr-un colegat` de lipsa de supraveghere a AMC, mai ales a celor \nfiin- municat de pres` anterior, compania afir]ate de fo[ti creditori subprime [i evalu- mase c` mesajele de e-mail “au fost scoase din context” [i c` acuza]iile lui Cuomo atori care au \nc`lcat legea. “Pia]a este \nc` vulnerabil` \n ceea “p`teaz` istoricul companiei privind rece prive[te presiunea asupra evalu- spectarea legii”. Fosta evaluatoare Pamela atorilor, pentru c` exist` \n continuare Crowley, din Florida, spune c` noul cod condi]ii pentru a \ncheia tranzac]ii [i a oferit prea u[or “un cec \n alb” AMCa \ncasa comisioane”, spune Susan M. urilor \n vederea extinderii cotei lor de Wachter, profesoar` de afaceri imo- pia]`. Deziluzionat` de profesia ei, s-a biliare la [coala Wharton, din cadrul transformat \n protestatar pe internet, \n sprijinul inteUniversit`]ii Pennsylvania. Evaluatorii reselor consumatorilor. |n iunie 2007, eAppraiseIT a depus au ajutat la umflarea valorii ipotecilor o plângere la tribunal, pentru a \ncerca s` opreasc` criticile Haslam a fost cu 135 de miliarde de dolari numai \n ei pe internet la adresa companiei. Dar judec`torul districdirector de retail anul 2006, estimeaz` ea. “Rezolvarea tual a refuzat s`-i interzic` post`rile. la un creditor E-mail-urile [i alte tipuri de coresponden]` \ntre evalucorect` a acestei probleme este crucial` subprime sanc]ioatori [i AMC-uri analizate de BusinessWeek arat` c` cel pupentru revenirea pie]ei imobiliare”. nat \n trei state Autorit`]ile federale care au partici- ]in unele AMC-uri fac presiuni asupra evaluatorilor pentru americane. Acum conduce un AMC pat la elaborarea codului spun c` vor a-[i revizui estim`rile \n favoarea creditorilor. |n timpul unei trage AMC-urile la r`spundere. “Codul evalu`ri comandate anul trecut de Washington Mutual pennu elimin` companiile de management tru o refinan]are \n zona Los Angeles, Lender’s Service, comal evalu`rii, a[a cum ar fi dorit unii. Dac` AMC-urile exer- panie de tip AMC, a avertizat evaluatorul c` estimarea sa era cit` presiuni ilegale, \nseamn` c` \ncalc` regulile impuse de prea mic`. Faxul spunea: “V` rug`m s` corecta]i urm`toarele Fannie [i Freddie [i vom lua m`suri”, spune James B. Lock- probleme [i s` retrimite]i evaluarea \n dou` ore”. Problema? hart, director al Agen]iei Federale de Finan]are a Locuin- “Valoarea evaluat` este sub cea estimat` de debitor”. Faxul ]elor, care supravegheaz` Fannie Mae [i Freddie Mac. El prezenta estimarea solicitantului de refinan]are la 171.000 de dolari. Evaluatorul estimase o adaug` c` aceste dou` institu]ii pot valoare de 150.000 de dolari. Uneori, obliga creditorii s` cumpere \napoi debitorii [i creditorii favorizeaz` o creditele afectate de supraevalu`ri. evaluare mai ridicat`, pentru a sus“Dac` un AMC nu respect` stanUn nou cod de conduit` pune \n ]ine un \mprumut mai mare. dardele, va fi foarte prost pentru centrul procesului de cump`rare a |n alte discu]ii cu evaluatorii, afacerea sa”, arat` Lockhart. unei case companiile de management Lender’s Service, cel mai mare AMC Procesul intentat de Cuomo arat` al evalu`rii (AMC). Iat` cum: din SUA, prezenta plângeri din partea c` eAppraiseIT ar fi permis ofi]erilor de credit ai Washington Mutual s` “aleag`” evaluatorii care d`deau pre]uri ridicate. Angaja]ii b`ncii ar fi exercitat presiuni asupra evaluatorilor pentru a-[i modifica estim`rile ini]iale prea sc`zute. |ntr-un caz, anchetatorii afirm` c` eAppraiseIT a urcat valoarea evaluat` a unei propriet`]i de la 1,6 la 2,3 milioane de dolari, dup` ce Washington Mutual a anun]at compania c` \mprumutul va putea fi acordat doar la valoarea mai mare. La dosar exist` un e-mail trimis pe 22 februarie 2007 de c`tre

BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

1 2 3 4 5

Clientul solicit` credit ipotecar sau de reﬁnan]are Creditorul trimite o comand` c`tre o companie de management al evalu`rii AMC-ul trimite un evaluator local pentru a estima valoarea propriet`]ii Dup` revizuirea evalu`rii, AMC-ul poate cere schimb`ri \n numele creditorului Clientul pl`te[te 300-400$ pentru evaluare; jum`tate din bani merg la AMC

debitorilor, a agen]ilor lor imobiliari sau a creditorilor, sugerând ca evaluatorii s` g`seasc` vânz`ri similare de case care s` creasc` valoarea estimat` a propriet`]ii. Pre[edintele Lender’s Service, Ronald L. Frazier, spune c` integritatea este definitorie pentru compania sa. “Suntem complet independen]i, separa]i de tranzac]ii [i men]inem aceste grani]e \n timpul procesului de ob]inere a creditului”, arat` el. Dar admite c` “noul cod de conduit` a oferit companiei noastre

(LEFT) MIKE SINCLAIR; (RIGHT) BEN VAN HOOK

EVALUAREA ACTIVELOR

ANALIZ~

unele oportunit`]i de afaceri”. Frazier declar` c` nu cunoa[te nici unul dintre cazurile prezentate de BusinessWeek, de[i nu infirm` autenticitatea comunic`rilor cu diver[i evaluatori. El insist` c` astfel de episoade nu pun la \ndoial` angajamentul companiei de a asigura independen]a evaluatorilor. Lender’s Service este o divizie a companiei Lender Processing Services, din Jacksonville (Florida). INDEPENDEN}~ DUBIOAS~

AMC-urile au o influen]` uria[` asupra evaluatorilor independen]i. Pentru a-[i câ[tiga existen]a, mul]i evaluatori sunt nevoi]i s` \ncerce s` fie \nscri[i pe listele cu evaluatori prefera]i de AMC-uri [i s` respecte ordinele acestora. Creditorii au, de obicei, câ]iva evaluatori angaja]i \n companie, dar majoritatea activit`]ii este derulat` de oameni din afar`. La \ncheierea tranzac]iei, creditorii vor oferi un comision de 300-400 de dolari pentru o evaluare. Din aceast` sum`, AMC-urile iau jum`tate. AMC-urile spun c` \[i câ[tig` banii pentru faptul c` gestioneaz` comenzile [i asigur` acurate]ea evalu`rilor. Extinderea afacerii AMC ar trebui s` ridice semne de \ntrebare din cauza istoricului unora dintre cei care \nfiin]eaz` astfel de companii. Catherine Lally, CEO al FHA Choice Appraisal Manager, spune c` [i-a lansat compania \n urm` cu circa [ase luni, dup` ce a lucrat ca asigur`tor de credite pentru Premier Mortgage Funding, aflat` \n prezent \n procedur` de faliment din cauza creditelor subprime acordate. Lally a recrutat circa 600 de evaluatori din toat` ]ara. Folose[te reclame pe craigslist [i e-mail-uri \n mas`, prin care promite dublarea sau chiar triplarea veniturilor din evaluare. |[i face reclam` [i \n rândul brokerilor de credite, al agen]ilor imobiliari [i al altor persoane care cereau pân` acum direct evalu`ri, dar nu vor mai putea face acest lucru \n urma noilor reglement`ri. Compania lui Lally se promoveaz` ca permi]ând evaluatorilor s` continue colaborarea cu anumi]i brokeri [i creditori – o aparent` contradic]ie cu scopul declarat al noului cod.

“Tot ce trebuie s` fac` un client este s` pun` numele vostru \n c`su]a de comentarii când cer o evaluare [i voi trimite comanda c`tre voi”, se arat` \ntr-un e-mail trimis evaluatorilor de c`tre Lally \n decembrie. “Voi \ncerca din toate puterile s` men]in acelea[i practici [i standarde pe care le au ei. Singura diferen]` este c` nu vor mai putea vorbi direct cu voi”. Lally recunoa[te faptul c` se ofer` s` men]in` leg`turile evaluatorilor Un AMC a dat-o cu brokeri, agen]i [i creditori. “|i ajut \n judecat` pe s`-[i men]in` rela]iile dac` eu cred c` Crowley, fost` evaluatoare, nu exist` un contact direct”, arat` ea. pentru criticile Larry Holzer a renun]at la licen]a aduse online. sa de evaluator \n aprilie 2007, dup` Judec`torul a ce autorit`]ile au g`sit probleme \ntrrespins cererea un raport de evaluare pentru o cas` de 250.000 de dolari. |ntr-o scrisoare adresat` autorit`]ilor din Florida, Holzer recunoa[te c` existau unele “discrepan]e” \n raport. Spune c` la vremea respectiv` avea probleme personale. Acum, Holzer s-a \ntors la conducerea unui AMC numit Global Appraisal Solutions. Compania promite inspec]ii \n ziua comenzii [i livrarea unui raport de evaluare \n 24 de ore. Iat` cum \[i ap`r` experien]a \ntr-un e-mail: “Evaluatorii [i fo[tii evaluatori sunt oamenii cei mai califica]i pentru managementul evalu`rilor. Dac` vor ap`rea reglement`ri privind activitatea companiilor de management al evalu`rii, v` asigur c` Global Appraisal Solutions le va respecta”. Joni Herndon, pre[edinta comisiei din Florida care s-a ocupat de anchetarea lui Holzer, spune c` actuala situa]ie permite unor personaje dubioase s` intre pe pia]a AMC. “Nu este \n interesul public s` li se revoce licen]ele pentru conduit` ilegal` [i apoi s` li se permit` s` \nfiin]eze companii de management al evalu`rilor. Trebuie s` \nchidem aceast` porti]`”, spune ea. ^

Business Exchange Citi]i, salva]i [i ad`uga]i con]inut pe noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

Ipoteci garantate? Activi[tii Orson Aguilar [i Faith Bautista afirm` \ntr-un articol de opinie publicat pe 7 ianuarie \n “American Banker” c`, pentru a rezolva criza execut`rilor silite, administra]ia Obama ar trebui s` garanteze ipoteci cu dobânzi fixe pe 30-50 de ani pentru toate familiile care câ[tig` pân` la 120% din salariul mediu. Dobânzile pentru aceste \mprumuturi nu ar trebui s` dep`[easc` 4,5%. Autorii afirm` c` s-au inspirat dintr-o propunere similar` f`cut` de Glenn Hubbard, consilierul economic [ef al lui George W. Bush. Pentru detalii privind propunerea, accesa]i bx.businessweek.com/housing-market/reference/

17 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

ÎNC~ NOU~ LUNI De Corina Coman Fotograﬁe: Vali Mirea

Acum un an, proprietarul Ethos a luat decizia de a nu vinde businessul [i de a-l reorganiza. Mai are nou` luni de munc` [i o criz` de trecut, dup` care pe]itorii pot bate \n poart`

A schimba o companie dintr-o conducere antreprenorial` \ntr-una cu bugete [i proceduri de lucru pe o structur` asem`n`toare unei multina]ionale poate fi un proces extrem de complicat \n România sau mai exact “o munc` de Sisif”, dup` cum spune Ion {oloman, proprietarul Ethos, una dintre cele mai mari re]ele de retail dezvoltate [i de]inute de un antreprenor local. Desigur c` la \nceput lucrurile p`reau mult mai u[or de \nf`ptuit, iar {oloman a crezut c` poate face totul foarte repede [i de unul singur, f`r` ajutorul consultan]ilor, a[a cum [i-a cl`dit de altfel [i businessul. A recunoscut \ns` repede c` a gre[it, a[a c` a \nceput s` colaboreze cu dou` companii de consultan]`: Dal Consulting, din Ia[i [i Brand Pilot, din Bucure[ti. Schimb`rile nu au \ntârziat s` apar`. “În acest moment am oglinda firmei din punct de vedere financiar-contabil, pot vedea eficien]a fiec`rui angajat, dac` \[i justific` sau nu banii [i fiecare magazin cu profitul [i costurile aferente”, spune Ion {oloman, ad`ugând c`, de anul trecut, a cochetat BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

cu dou` modele de sisteme financiar-contabile, pentru ca \n final s` aleag` Navision. De fapt, la momentul interviului acordat Business Week România, \ntreaga companie se afla \ntr-o continu` agita]ie, toat` aten]ia fiind \ndreptat` spre implementarea acestui program. Înc` nou` luni [i compania va func]iona asemenea unei multina]ionale, spune {oloman, convins c` a luat decizia corect`. Decizia de reorganizare a venit se pare la momentul potrivit, iar consolidarea afacerii ar fi fost oricum necesar` pentru a putea \nvinge criza. Asta pentru c`, dac` pân` acum lucrurile mergeau de la sine, {oloman [i-a dat seama c` a venit momentul s` \nve]e s` lucreze eficient, s` fie atent la cifre [i la optimizarea costurilor, mai ales \n contextul actual. Din acest punct de vedere, proprietarul Ethos crede c` toat` nebunia declan[at` de criz` are [i aspecte pozitive, \n primul rând pentru c` \i va \nv`]a pe antreprenori s` acorde importan]` detaliilor [i cheltuielilor inutile. “Numai luna aceasta, cu o diminuare de personal pe birouri (ca urmare a implement`rii Navision) [i o regândire a traseelor c`tre magazine facem economie de 100.000 euro”, spune {oloman, demonstrând beneficiile reorganiz`rii companiei. Privind spre viitor, proprietarul Ethos realizeaz` c` aceste beneficii pot fi mult mai mari decât par la prima vedere, mai ales \n eventualitatea vânz`rii re]elei. Foarte mul]i investitori au probleme cu reorganizarea intern` a firmelor pe care le preiau, dar \n cazul Ethos, ace[tia nu ar mai fi nevoi]i s`-[i consume resursele \n acest sens. {oloman zâmbe[te gândindu-se c`, \n urm` cu doi ani, le-ar fi dat mari b`t`i de cap celor de la SigmaBleyzer, dac` ar fi acceptat propunerea lor de a vinde re]eaua. Nostalgic, el recunoa[te c` uneori are regrete c` tranzac]ia de atunci nu s-a concretizat, pentru c` era vorba despre “un

ANALIZ~

47 „AM TOTUL IPOTECAT {I, DAC~ FAC O GRE{EAL~, SE REFLECT~ IMEDIAT {I |N VIA}A PERSONAL~” ION {OLOMAN, PROPRIETARUL RE}ELEI ETHOS

proiect frumos”, prin care trebuia s` creasc` businessul \mpreun` cu fondul de investi]ii, deoarece ar fi r`mas coproprietar cu un pachet de ac]iuni “interesant”. Acum, \ns`, nu-l mai intereseaz` decât s`-[i duc` afacerea la maturitate, astfel \ncât s` poat` func]iona singur`, doar cu ajutorul angaja]ilor, f`r` aportul lui. “Pe mine anul acesta nu m` mai intereseaz` atât de mult cifra de afaceri, ci profitabilitatea”, spune Ion {oloman, mizând \n 2009 pe un profit de 1,5 milioane de euro, la o cifr` de afaceri de 40 milioane de euro. Dar este con[tient c` \l a[teapt` un an dificil, \n care nu-[i permite s` fac` gre[eli.

rate de Can Serv, sau Gulliver. Ultima re]ea num`r` \n prezent [ase magazine, toate \n Bucure[ti, urmând ca \n dou` s`pt`mâni s` mai fie inaugurat` o unitate \n zona Drumul Taberei, \n urma unei investi]ii de circa 150.000 euro. Marian Buga, directorul comercial Gulliver, spune c` proprietarii nu vor s` vând` re]eaua, decât dac` ar primi o sum` “fabuloas`”. “Nu vrem, dar de fapt vrem dac` am avea oferte” – aceasta pare a fi atitudinea general` a juc`torilor de pe acest segment. “Problema este c` aceste re]ele nu prea prezint` interes pentru marii juc`tori din pia]`”, spune Sorin Minea, ad`ugând c` retailerii autohtoni au o putere foarte mic` de negociere \n pia]` comparativ cu multina]ionalele. Totu[i, companiile române[ti anun]` investi]ii [i planuri de expansiune. Trident de exemplu, prezent atât pe segmentul de hipermarket cu trei magazine, cât [i pe cel de supermarket cu dou` magazine va deschide peste dou` luni centrul comercial Trident Shopping Center Sibiu cu o suprafa]` total` de 8.500 metri p`tra]i. Compania a \ncheiat anul 2008 cu o cifr` de afaceri estimat` la 60 de milioane de euro, \n cre[tere cu 20% fa]` anul anterior. Zvonuri c` proprietarul companiei, Constantin Mateescu se preg`te[te s` vând` exist` de mult, dar pân` \n prezent nu s-a concretizat nimic. La fel [i \n cazul celor nou` magazine Prim`vara, de care se pare c` interesa]i ar fi tot belgienii de la Mega Image. CRIZA {I FURNIZORII

Fondatorul Ethos spune c` simte tot mai acut presiunea crizei, mai ales c` \n joc este singurul s`u business, iar dac` la final de an cifrele Un an greu va fi pentru toate re]elele de retail de]inute de antreprenori nu ies conform planului, nu poate pur [i simplu s`-[i prezinte demisia locali, dar Ion {oloman nu crede c` vor exista prelu`ri anul acesta, mai [i s` mearg` mai departe. “Am totul ipotecat [i, dac` fac o gre[eal`, se ales c` situa]ia este incert` [i este greu de stabilit valoarea unei astfel reflect` imediat [i \n via]a personal`”, puncteaz` el diferen]a dintre de tranzac]ii. Oricum, afacerile de retail aflate \nc` \n proprietatea businessul pe care \l conduce [i presiunea resim]it` de cei care conduc antreprenorilor români pot fi num`rate pe degetele de la o mân`. În- una din filialele companiilor interna]ionale concurente. Problemele treba]i dac` vor s` vând`, to]i retailerii autohtoni spun \n cor un “nu” sunt destule, dar cel mai grav este c` nimeni nu [tie cât vor dura, iar hot`rât, dar adev`ratul motiv ar putea fi cu totul altul – lipsa de interes “criza asta a speriat pe toat` lumea”, de la furnizori pân` la clien]i. Primele semne au ap`rut din noiembrie-decembrie, când vânz`rile a marilor juc`tori pentru ce a mai r`mas. Sorin Minea, pre[edintele Romalimenta [i managerul Angst, crede c` to]i antreprenorii români au sc`zut cu circa 10% fa]` de perioada similar` a anului anterior. Cu toate acestea, pentru Ethos, 2008 a fost “un an au dezvoltat aceste re]ele de retail pentru a le vinde, extraordinar”, care s-a terminat cu o cifr` de afaceri lucru pe care \l vor face cu siguran]` când vor primi peste a[tept`ri, de 33 milioane euro (f`r` TVA) [i un oferte avantajoase din partea investitorilor. profit de 800.000 euro. “Am for]at pu]in nota, dar O afirma]ie demonstrat` foarte clar de mi[c`rile ne-a ie[it”, descrie {oloman ce s-a \ntâmplat anul petrecute \n pia]` \n ultimii doi ani, ca de exemplu trecut, când compania a deschis nou` magazine noi, preluarea lan]ului autohton La Fourmi de c`tre Mega cu suprafe]e de minimum 500 metri p`tra]i, \n urma Image, supermarketuri controlate de grupul Delhaize unor investi]ii totale de circa 2,3 milioane euro. Mai (pentru valoarea de 18,6 milioane euro), preluarea mult, compania a returnat \n decembrie [i o linie de celor 21 de supermarketuri Artima de c`tre Carrecredit \n valoare de 300.000 euro, contractat` \n 2007 four pentru 55 milioane de euro sau achizi]ionarea este proﬁtul vizat de de la Credit Europe Bank. supermarketurilor Albinu]a de c`tre Profi Rom Food Ethos \n acest an, la o Toate bune [i frumoase, dar 2008 s-a terminat, pentru 25,2 milioane lei. cifr` de afaceri de 40 iar prima problem` de care antreprenorul s-a lovit Au mai r`mas câteva lan]uri destul de consolidate de milioane de euro \n 2009 a fost inflexibilitatea furnizorilor, inclusiv precum Ethos, Trident [i Pic, sau re]ele cu o prezen]` Sursa: Compania a partenerilor vechi de ani de zile, care nu mai acfragil` \n pia]` precum magazinele Prim`vara, opeOFERT~ LOCAL~ REDUS~

1,5 mil. euro

17 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

cept` sub nici o form` termene de plat` la 30-40 de zile [i nici \ntârzieri de la data stabilit`. Ce e de f`cut \n acest caz? {oloman spune c` va proceda la o selec]ie a furnizorilor \n func]ie de importan] a lor \n portofoliu [i cu siguran]` anul acesta va renun]a la o parte din produse. “Pierde [i el (furnizorul), pierd [i eu”, sintetizeaz` {oloman esen]a crizei care a dat peste cap o \ntreag` ordine economic`, obi[nuit` doar cu situa]ii de tipul “win-win”. Compania Reorganizarea magazinelor este unul de]ine un dintre principalele obiective ale re]elei depozit propriu pentru 2009. Proprietarul vrea s` efici\n parcul entizeze la maximum fiecare unitate, s` industrial Ceﬁn schimbe organigrama magazinelor, nu neap`rat ca num`r de angaja]i, ci [i din punct de vedere al produselor oferite, prin eliminarea celor care nu se vând. Al doilea obiectiv al companiei va fi procesul de rebranding, \nceput \nc` din 2008, ultimele patru magazine deschise \n decembrie fiind adaptate noului concept. Pe lâng` schimb`rile la nivel vizual (un nou logo [i alte culori), va fi abordat` [i o alt` pozi]ionare pe pia]` (vor exista dou` tipuri de magazine, de proximitate [i tip supermarket), precum [i o abordare diferit` a procesului de comunicare cu clien]ii. EXTINDERE ÎN ALT STIL

{oloman va l`sa expansiunea deoparte anul acesta, recunoscând c` re]eaua Ethos s-a dezvoltat foarte repede pe o structur` fragil`, ce trebuie consolidat` din punct de vedere calitativ. Pentru 2009, sunt prev`zute doar patru deschideri de magazine, din care dou` \n primul trimestru, \n localit`]ile Moreni [i R`cariu. Acesta din urm` va fi un magazin pilot pentru un proiect pe care compania vrea s` \l dezvolte pân` \n 2011. Mai exact planul prevede ca pâna la sfâr[itul lui 2011 s` fie deschis câte un magazin Ethos \n toate localit`]iile de minimum 15.000 locuitori \ntre Craiova [i Fete[ti, urmând ca \n acea[i arie geografic` s` fie dezvoltat apoi un nou format, de aceast` dat` \n ora[ele sub 15.000 de locuitori. Este vorba de proiecte dezvoltate de la zero, cu suprafe]e de 800-1.000 metri p`tra]i, prev`zute cu parcare [i servicii conexe, precum o banc`, o farmacie [i un supermarket Ethos. Spre deosebire de competitorii s`i, {oloman mizeaz` foarte mult pe or`[elele de mici dimensiuni, \n ideea c` \n urm`torii ani puterea de cump`rare [i nivelul de trai vor cre[te, iar oamenii din aceste zone vor dori [i un alt tip de comer]. Strategia sa a fost confirmat` [i de cifre, \ntrucât peste 60% din vânz`rile re]elei sunt aduse de provincie, \n condi]iile \n care, dintre cele 26 de unit`]i Ethos deschise \n prezent, 12 sunt situate \n Bucure[ti. În vederea expansiunii, proprietarul companiei a achizi]ionat sau concesionat deja mai multe terenuri. Pe lâng` acestea, Ivet Coprod, firma care de]ine supermarketurile Ethos, mai are \n proprietate

patru din unit`]ile deschise [i un depozit situat \n parcul industrial Cefin, cu o capacitate de depozitare de 850 metri p`tra]i. Per total, bugetul de investi]ii planificat pentru 2009 va fi \n jur de dou` milioane de euro, iar omul de afaceri spune c` nu inten]ioneaz` s` mai contracteze vreun credit anul acesta. O provocare \n ceea ce prive[te extinderea lan]ului de magazine o reprezint` pentru Ethos intrarea \ntr-un mall sau centru comercial. Ion {oloman spune c` a avut o astfel de tentativ` la Craiova, dar dezvoltatorul mall-ului a amânat deschiderea din septembrie anul acesta pân` \n martie 2010. Oricum, aceast` alternativ` nu ar fi potrivit` pentru Ethos, deoarece ar presupune un spa]iu cu o suprafa]` mare de peste 2.000 metri p`tra]i, format specific hipermarketurilor, segment pe care compania nu dore[te \nc` s`-l atace. La fel [i \n cazul extinderii \n franciz`, strategie pe care compania o anun]ase \n 2008 prin demararea unu proiect pilot la Mizil. {i acesta a fost momentan abandonat, de[i cereri au existat, pentru c` “este dificil \n aceste momente s` francizezi pe cineva”, este de p`rere {oloman. Antreprenorul sper` c`, \ncepând cu septembrie 2009, lucrurile se vor lini[ti cel pu]in din punct de vedere al credit`rii popula]iei pentru c`, spune el “asta doare cel mai tare”, atingând punctul sensibil al retailului. De altfel, {oloman nu este \ngrijorat de num`rul clien]ilor, \ntrucât acesta nu a sc`zut, ci de valoarea co[ului de consum, care s-a redus cu circa 10%. Mai mult, din cauza deprecierii leului, \n noiembrie au fost majorate pre]urile produselor, pentru fi ajustate diferen]ele de curs valutar. Situa]ia s-ar putea repeta anul acesta, dac` leul va continua s` se deprecieze, de[i retailerul merge pe un buget care prevede un curs de 4,5 lei pentru un euro. Circa 3% din produsele comercializate de Ethos provin din import, din China [i Asia. În aceste condi]ii, compania vrea s` se axeze pe marca proprie, care a generat anul trecut circa 8% din vânz`ri. Astfel, dup` rebrandingul magazinelor Ethos, marca proprie va fi repozi]ionat` atât la primul nivel de pre], cât [i pe segmentul premium, iar produsele vor fi eviden]iate prin emblema actual` a firmei (calul sub forma unei piese de [ah). Cât despre companie, proprietarul [tie foarte bine cât mai are de muncit pentru a sta lini[tit. “Peste nou` luni ar putea suna interesant o ofert` asem`n`toare cu cea din partea SigmaBleyzer”, conchide {oloman, fiind sigur de poten]ialul de cre[tere al firmei \n urm`torii cinci ani. Acum spune nu vânz`rii, dar peste nou` luni lucrurile s-ar putea schimba. ê

DUP~ CE {I-A DAT SEAMA C~ NU PUTEA REORGANIZA SINGUR COMPANIA, {OLOMAN A DECIS S~ ANGAJEZE DOU~ COMPANII DE CONSULTAN}~ BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

ETHOS

51 52 54 56 59

Criza face bine la training UPC d` semne de trezire S-a \ntors roata la Tata Obama love[te \n salariile directorilor executivi Romånii nu s-au oprit \nc` din cump`r`turi

LEGISLA}IE

}ig`ri arse de accize VALI C~MAR~ / VISTA

|n goana dup` fonduri, guvernul a pus ochii pe accizele la ]ig`ri. Dar de aceste planuri s-ar putea s` se aleag` scrumul De Raluca Com`nescu

Pentru guvernul de la Bucure[ti, “r`bdare [i tutun” se pare c` s-a transformat \n “mai repede [i mai scump”. Cel pu]in a[a las` s` se \n]eleag`

informa]iile rezultate dup` primele discu]ii dintre reprezentan]ii Ministerului Finan]elor Publice (MFP) [i cei ai produc`torilor de ]ig`ri privind calendarul de majorare al accizelor. Surse

guvernamentale au declarat agen]iei Mediafax c` accizele la tutun ar urma s` fie majorate \n perioada urm`toare la nivelul la care, conform calendarului convenit de România cu Comisia European`, trebuiau ridicate pân` \n 2010. Reprezentan]ii industriei spun c` o astfel de decizie ar sl`bi pozi]ia României \n cadrul viitoarelor negocieri cu Uniunea European`. “S-ar crea o problem` de reputa]ie a României, care a negociat trei ani de derogare pentru alinierea accizelor la nivelul UE, iar acum se gr`be[te s` creasc` mai repede [i mai mult”, crede Neil Coupland, General Manager & VP al produc`torului de ]ig`ri JTI România. |ns` marea sa temere este legat`, ca de fiecare dat` când se pune problema major`rii accizelor, de faptul c` accelerarea procesului ar duce la o explozie a contrabandei. Codul Fiscal prevede c` acciza total` la mia de ]igarete, valabil` de la 1 iulie 2008, este de 50 de euro, valoarea acesteia urmând s` creasc` de 17 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

la 1 iulie 2009 la 61,2 euro, iar de la 1 iulie 2010, la 74 de euro. Dac` s-ar s`ri acum direct la 74 de euro, JTI estimeaz` c` s-ar putea s` se ajung` periculos de aproape de o paritate \ntre pia]a legal` [i cea ilegal`. Astfel, aceasta din urm` ar putea cre[te de la 18-19% \n prezent la 30% din totalul pie]ei. “O situa]ie similar` a avut loc \n Ungaria când, pe fondul unei cre[teri masive a accizei, pre]urile au crescut cu peste 60%, iar pia]a neagr` a ajuns la 30%. Guvernul ungar a pierdut atunci peste 600 miCoupland (JTI) lioane de euro \n circa doi ani [i a avut nu \n]elege graba nevoie de trei-patru ani pentru a trece Guvernului privind peste aceast` problem`”, a explicat Neil m`rirea accizelor Coupland. accizelor [i pentru a accelera fluxul de Potrivit lui Adrian Popa, Corporate numerar la buget, s-a propus devansarea Affairs Manager al British American pentru o perioad` determinat` de timp Tobacco (BAT) România, \n \ntâlnirea (pân` la 1 iulie a.c.), a termenului legal cu reprezentan]ii MFP de s`pt`mâna de plat` a accizelor, de la data de 25 a trecut`, industria tutunului a prezentat lunii la data de 10-12 a lunii urm`toare câteva propuneri alternative prin care se celei \n care accizele devin exigibile”, a pot ob]ine veniturile suplimentare vizate explicat Coupland. f`r` a modifica calendarul de cre[tere al accizelor. Acestea includ aducerea \n bugetul de stat consolidat a veniturilor EFECT DE DUBLARE din taxa pe viciu [i/sau m`suri de \mPotrivit oficialului JTI, cre[terea pre]ubun`t`]ire a colect`rii prin reducerea rilor cu aproximativ 50% va duce la contrabandei. “Con]inutul discu]iilor explozia contrabandei cu ]igarete aduse a fost formalizat \ntr-o ilegal din Ucraina [i Molminut` care urma s` fie dova, unde produsele din prezentat` ministrului tutun sunt de 5-6 ori mai Pogea de c`tre secretarul ieftine. “Aceast` cre[tere de stat C`t`lin Doica [i va afecta serios bugetul echipa sa, care are \n multora din cei peste 5 coordonare acciza. Pân` milioane de fum`tori din acum (6 februarie – n.r.), România, care se vor este procentul din nu am fost contacta]i de \ndrepta c`tre pia]a totalul pie]ei la care MFP”, a declarat Popa. ilegal` cu ]igarete de ar putea ajunge Coupland \ndeamn` contraband`”, arat` el. vånz`rile de ]ig`ri de la pruden]`, subliniind A[adar, pia]a legal` de contraband` dac` accizele vor cre[te \n faptul c` este vorba, ]igarete va sc`dea cu ritm accelerat totu[i, deocamdat` despre aproximativ 20% \n timp Sursa: Estimare JTI o inten]ie a guvernului ce contrabanda va cre[te [i nu despre o decizie, cu 30%. |n aceste condiiar scopul executivului ]ii, \ncas`rile la buget vor nu este m`rirea accizelor cu orice pre], fi “dramatic reduse”, arat` oficialul JTI. ci cre[terea \ncas`rilor la buget. El De aceea[i p`rere este [i reprezentanarat` c` principalele direc]ii convenite tul BAT care a declarat pentru Busipentru realizarea acestui deziderat sunt nessWeek România c` o cre[tere brusc` combaterea comer]ului ilicit, inclua pre]urilor \n combina]ie cu criza siv prin modificarea cadrului legal al economic` ar duce f`r` dubii la cre[terea contrabandei, [i desc`rcarea taxei pe pie]ei ilegale la o treime din total conviciu din fondul special aflat la dispozi]ia sum, fa]` de deja alarmanta cot` actual` Ministerului S`n`t`]ii la Bugetul de Stat de 19%. |n proiectul bugetului de stat (circa 380 milioane euro). “Alternativ la pentru 2009, trimis s`pt`mâna trecut` posibilitatea de devansare a calendarului la Parlament, veniturile din accize

30%

BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

estimate pentru acest an sunt mai mari cu 31% decât cele realizate \n 2008. “Pe calendarul de cre[tere actual al accizei la ]igarete, din calculele BAT România incluse \n planul companiei, accizele colectate [i virate la buget vor fi pentru noi cu 38% mai mari decât \n 2008”, a explicat Popa. |n 2008, BAT a virat la buget sub form` de accize suma de 2,4 miliarde de lei. Pia]a ]igaretelor reprezint` cel mai important segment al bunurilor de larg consum, cu vânz`ri anuale estimate la 2,5 miliarde de euro. Popa a mai spus c`, dac` pre]urile ar cre[te cu 50%, marja de profit pentru contrabandist ar cre[te propor]ional. |n prezent, arat` el, un pachet de Viceroy este de 6 ori mai ieftin \n Republica Moldova [i Ucraina \n compara]ie cu România. “|n scenariul de mai devreme, va deveni de 9 ori mai ieftin, deci tenta]ia este imens`. M` \ntreb cum va fi stopat afluxul de ]igarete de contraband` c`tre România, când \n joc sunt profituri atât de mari”, a afirmat Popa, subliniind faptul c` nu este pesimist c` nu s-ar putea interveni. Tocmai acesta este motivul pentru care to]i reprezentan]ii industriei a[teapt` “cu maxim interes” \ntâlnirea de s`pt`mâna aceasta cu noul pre[edinte al ANAF, \n care se vor discuta m`suri urgente de sc`dere a contrabandei. Coupland a ad`ugat c` intentia de majorare prematur` a accizelor nu afecteaz` doar JTI, ci toate companiile str`ine care desf`[oar` activit`]i comerciale sau de produc]ie \n România [i care au nevoie de aceea[i stabilitate legislativ` sau fiscal` cu care sunt obi[nuite \n celelalte ]`ri europene \n care func]ioneaz`. ê

JTI

RESURSE UMANE

Antrenament pentru criz` Apele agitate din mediul economic for]eaz` companiile din ]ar` s` investeasc` \n formarea profesional` a echipajelor. Beneficiarii direc]i - firmele de training De Ovidiu Neagoe

Când pe agendele celor care ]in frâiele companiilor se afl` solu]ii ca \nghe]area salariilor, reducerea cheltuielilor [i adesea a num`rului de salaria]i, produc`torul de mezeluri Caroli Foods ia o m`sur` diferit`: lansarea unui program ce se \ntinde pe o perioad` de 12 luni, are o valoare total` de 189.000 de euro [i are menirea de a cre[te adaptabilitatea for]ei de munc` [i unitatea form`rii profesionale. Programul de training \n care vor fi \ncadra]i 123 de angaja]i este finan]at \n propor]ie de 78% din fonduri PHARE, restul cheltuielilor fiind suportate de companie. “Implicarea \n acest program face parte dintr-un proiect mai amplu sus]inut de companie \n ceea ce prive[te dezvoltarea resurselor umane”, preciza Carmen Iancu, HR manager, \ntr-un comunicat de pres` emis investesc pân` \n 299 de euro, \n fiecare s`pt`mâna trecut`. angajat, \n timp ce organiza]iile care sunt Poate p`rea o m`sur` rupt` de realit`]ile economice actuale, dar nu este deloc dispuse s` aloce peste 300 de euro pentru a[a. O demonstreaz` chiar preg`tirea angaja]ilor sunt studiul “Criza Econoreprezentate, \n studiu, \n mic` versus Training”, propor]ie de 6,1%. realizat \n luna ianuarie Iar cum vremurile de compania de consulnoi cer schimb`ri pe tan]` [i training Accelera, m`sur`, \n actualul conpotrivit c`ruia 66% dintre text economic, care a adus companiile respondente aproape de \nghe]aau \n planuri pentru anul re sectoare \ntregi, nici 2009 ac]iuni de preg`tire pia]a resurselor umane este valoarea total` profesional` a salaria]ilor. nu r`mâne neschimbat`. a proiectului de Mai mult, 44,5% au preciAstfel, principalele decizii formare profesiozat c` de]in un buget alocat la capitolul resurse umane nal` a angaja]ilor form`rii profesionale de ale companiilor responproduc`torului de pân` \n 150 de euro pentru dente sunt reducerea mezeluri Caroli Foods angajat, 15,5% dintre personalului (24,3%), Sursa: Compania companiile respondente eficientizarea muncii pe

SACHIN GHODKE

189 mii euro

baz` de performan]` (95,5%), dezvoltarea profesional` a angaja]ilor (74,9%) [i angajarea mai multor salaria]i cu remunera]ii mai mici (5,3%). “ Exper]ii \n management [i HR se vor concentra mai mult decât pân` acum pe dou` domenii majore: eficientizarea echipelor manageriale [i redimensionarea sistemelor de motivare [i recompensare”, conchide Bogdan Com`nescu, Academy Manager, la Accelera. Totu[i, firmele care sus]in programe de training ar trebui s` mai ]in` cont de alte concluzii ale studiului: eficien]a programului, a[teptare semnalat` de 94,4% dintre responden]i, cuno[tin]ele formatorului, cerin]` vital` pentru 59,7% dintre companii, [i pre]ul, de care ]in cont 23,2% dintre companii. {i, de[i [ansele ca pre]ul s` devin` un criteriu de alegere a programelor de training sunt \n cre[tere, “o dat` cu sc`derea pre]ului, scade implicit [i calitatea serviciului, (...) mai multe firme care ofer` training vor fi for]ate s` scad` pre]ul”, precizeaz` pentru BusinessWeek România, Costea Dumitrescu, partener senior, [i pre[edinte Ascendis, firm` de training care a anun]at s`pt`mâna trecut` o cre[tere a cifrei de afaceri, pentru anul 2008, cu 43%, comparativ cu 2007. “Pentru 2009, provocarea ar fi s` cre[tem mai mult, dar realist vorbind ne a[tept`m la o cre[tere minim` de 0%”, mai adaug` acesta. Dificult`]ile cu care se confrunt` mediul de afaceri duc la o selec]ie atent` a personalului \n a c`rui preg`tire profesional` companiile sunt dispuse s` investeasc`, demers care ar putea duce la eficientizarea opera]iunilor organiza]iei. “În perioada de criz` cre[te presiunea pe oameni, se pune mai mult` presiune pe eficien]`, [i implicit cresc cerin]ele pentru angaja]i”, avertizeaz` Dumitrescu. ê

17 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

TELECOM De Silvia Pan]uru

UPC \[i arat` col]ii? Dup` o perioad` de t`cere, UPC România pare s` reia lupta pentru clien]i. Primul pas: lansarea unui nou serviciu pentru televiziune digital` BUSINESSWEEK l 17 FE B R UAR I E 2009

Severina Pascu crede c` facem parte din “genera]ia Superman”, fiecare dintre noi dorind s` fie super-productivi la munc`, s` aib` familii, dar [i timp s` se \ntâlneasc` cu prietenii. |ns` cum ziua are doar 24 de ore, controlul timpului devine vital. Pe astfel de argumente mizeaz` managementul UPC \n impunerea pe pia]` a noilor pachete de televiziune digital`. Dup` o perioad` de mai mult de un an \n care compania a stat \ntr-un con de umbr`, ie[ind pe pia]` doar cu lans`ri timide, \ntr-un contrast pregnant cu Romtelecom [i RCS&RDS, care au avut o strategie foarte agresiv`, UPC a spart t`cerea s`pt`mâna trecut`, prin lansarea unor noi servicii de televiziune. DVR (Digital Video Recorder) a fost prezentat de echipa managerial` a companiei, format` aproape \n totalitate din oameni noi, drept un serviciu \n premier` pentru pia]a româneasc`. Func]iile DVR transform` privitul la televizor \ntr-o activitate mult mai interactiv`, abonatul putând s` deruleze \napoi o emisiune la care se uit`, s` pun` filmul pe pauz` cât face o vizit` pån` la frigider sau s` \nregistreze pân` la 65 de ore de emisiune, echivalentul a 50 de filme. Acest gen de serviciu se mai reg`se[te [i \n oferta singurului operator IPTV (televiziune prin internet) din România, iNES IPTV, care ofer` servicii considerate exclusiviste, [i care are sub 1.000 de clien]i \n Bucure[ti. Dar managerii UPC consider` c` serviciile oferite de cele dou` companii sunt total diferite tocmai datorit` platformei tehnologice pe care sunt transmise: cablu, \n cazul UPC, [i internet, \n cazul iNES. Cu toate c` aceast` “ie[ire \n lume” a UPC a fost de departe cel mai \ndr`zne] lucru pe care compania l-a f`cut \n ultima perioad`, nici cu aceast` ocazie Jack Mikaloff, CEO al companie \n ultimul an, nu a dorit s` ias` \n public. |n ciuda faptului c` este foarte activ \n interiorul companiei, f`când “cur`]enie” printre mul]ii operatori pe care UPC i-a cump`rat \n ultimii ani, schimbând managementul companiei [i reducând dramatic num`rul angaja]ilor, Mikaloff a adoptat o atitudine mai mult decât discret` \n comunicarea schimb`rilor pe care le face. |n ultimul an au ap`rut de câteva ori informa]ii legate de o posibil` vânzare a companiei c`tre Orange, tranzac]ie ce ar fi fost motivat` de situa]ia financiar` delicat` \n care s-ar afla operatorul

UPC

Severina Pascu (CFO al UPC) e sceptic` \n leg`tur` cu trecea total` la digital \n TV

Câ]i noi abona]i ar putea s` vin` \n re]eaua UPC? Managerii companiei se a[teapt` la câteva zeci de mii \n Bucure[ti. Este, \ns`, destul de clar c` operatorul nu va putea atinge performan]a Romtelecom pentru serviciul de televiziune digital` prin satelit Dolce, care num`r` peste 750.000 de abona]i la doi ani de la lansare. Pentru cât de fragmentat` este aceast` pia]` \n România, num`rul de abona]i ai Dolce este considerabil, dac` ]inem cont c` operatorul de telefonie fix` [i internet a intrat destul de târziu pe acest segment. Dar Romtelecom a ales s`-[i sacrifice profitul, venind pe pia]` cu tarife de câ]iva euro \n condi]iile \n care primele [ase luni de abonament sunt gratuite. Se pare c` strategia ATAC LA DOLCE? Romtelecom nu va fi adop“Vom avea o campanie de clien]i are UPC tat` [i de UPC, care men]ine publicitate destul de intens` România pentru pre]ul pachetelor triple-play pentru noile servicii”, a serviciile de televi(telefonie fix`, internet [i declarat pentru BusinessWeek ziune digital` televiziune) la cote care pot România Lucian Lupa[cu, diSursa: Compania aduce profit. rectorul de marketing al UPC Mi[c`rile care au fost România. El a recunoscut c`, pentru o perioad` de timp, compania a fost f`cute \n ultima perioad` \n industria televiziunii au fost \n mare parte urmare mai mult absent` din mediile de publicia unor directive europene, care prev`d retate, revenirea fiind vizibil` \ncepând cu a nun]area pân` \n anul 2012 la televiziunea doua jum`tate a anului trecut. Anul acesta, analogic`. |n acest moment, \n România bugetele de publicitate vor fi superioare exist` aproape 4 milioane de abona]i la celor din anii trecu]i, dar managerii comteleviziunea prin cablu. Cât de posibil` este paniei nu au vrut s` dea o sum` exact`. digitalizarea acestor linii? “Pentru RomâPre]urile pentru noile abonamente la nia, acest plan mi se pare foarte amibi]ios televiziunea digital` de la UPC, abonala nivelul \ntregii industrii”, a precizat cu mente ce includ [i serviciul DVR, sunt o not` de scepticism Severina Pascu, CFO cuprinse \ntre 50 [i 80 lei, oferta fiind al UPC România. O astfel de modernizare \nso]it` de un discount pentru cei care se ar trebui s` fie sustenabil` din punct de aboneaz` \n perioada imediat urm`toare.

100 mii

vedere economic, iar digitalizarea categoriilor de clien]i cu venituri reduse ar fi destul de problematic`, \n condi]iile \n care un abonament la CATV poate fi de dou`-trei ori mai ieftin decât unul la televiziunea digital`. |n ceea ce prive[te restructurarea companiei, Jack Mikaloff a avut \n 2008 un plan de reducere masiv` a num`rului de angaja]i. Dac` la sfâr[itul lui 2007 compania func]iona cu aproximativ 2.400 de oameni, acum personalul a ajuns la 1.600. |n acest an se vor mai face o serie de angaj`ri, dar num`rul de oameni nu va cre[te foarte mult. Conform managerilor companiei, UPC România nu are probleme \n ceea ce prive[te finan]`rile \n acest moment, acestea fiind ob]inute la nivel de grup. Compania face parte din gigantul american Liberty Global, care are peste 16 milioane de clien]i \n 15 ]`ri. La sfâr[itul acestei luni vor fi publicate rezultatele financiare ale companiei pe \ntregul an 2008. UPC va fi primul operator telecom ce ac]ioneaz` \n România care va face acest anun], urmând ca pân` la sfâr[itul lunii martie s` afl`m situa]ia financiar` a tuturor companiilor de comunica]ii de la noi. Astfel vom afla dac` domeniul telecom este \ntr-adev`r privilegiat \n contextul economic actual [i dac` \ncrederea managerilor din domeniu \n faptul c` oamenii nu ar renun]a nici \n ruptul capului la internet sau telefonie este fondat`. ê

CONEXIUNI Se preg`te[te ceva? |n ultima perioad`, au ap`rut informa]ii \n leg`tur` cu o posibil` preluare a operatorului de televiziune digital` prin satelit Boom TV de c`tre Romtelecom. Conform unor surse citate de agen]ia de pres` Mediafax, Romtelecom [i DTH Television Group, compania care opereaz` serviciile Boom TV, au semnat deja un acord de aproximativ 50 de milioane de euro, valoarea ﬁind stabilit` \n urma unui audit realizat \n cadrul companiei. Cu ce s-ar alege Romtelecom \n urma acestei tranzac]ii? Cu peste 200.000 de clien]i. Ar putea ﬁ, \ns`, [i un semnal c` Romtelecom are probleme cu cre[terea num`rului de abona]i ai Dolce. UPC

american Liberty Global, care de]ine UPC. Zvonurile despre vânzarea c`tre Orange au fost infirmate \n repetate rânduri de managerii companiei, ace[tia precizând chiar [i s`pt`mâna trecut` c` singurele contracte care \i leag` de Orange sunt de mentenan]` [i c` nu exist` nici un plan de tranzac]ionare \ntre cele dou` companii. |n ultimii doi ani, compania a investit peste 100 de milioane de euro \ntr-o noua platform` de televiziune digital`, cele mai mari sume fiind alocate re]elelor de distribu]ie prin CATV (cablu), care sunt folosite atât pentru televiziunea digital`, cât [i pentru cea clasic`, [i re]elelor de fibr` optic`, principalii furnizori ai UPC fiind companiile Thomson [i Cisco. Compania a mai f`cut investi]ii importante \n Data Center-ul din Bucure[ti. Aceste investi]ii au fost f`cute \n special pentru a sus]ine noua platform` digital` de televiziune, care a atras \n ultima jum`tate de an peste 40.000 de clien]i, num`rul total al abona]ilor la televiziune digital` de la UPC ajungând la 100.000. Serviciul DVR a fost adus s`pt`mâna trecut` \n Bucure[ti dup` ce a fost lansat \n toamna anului trecut \n 22 de ora[e din ]ar`, f`r` a fi, \ns`, mediatizat. Aparent, compania a vrut s` testeze pia]a \nainte de a aduce noua platform` \n Capital`, ora[ care reprezint` cea mai mare baz` de clien]i pentru UPC, urmat de Timi[oara [i Constan]a.

17 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

AUTO

S-a \ntors roata la Tata Cu doar un an \n urm`, produc`torul auto indian Tata Motors prinsese vitez`. Acum sufer` de pe urma pierderilor uria[e [i \nc` nu se [tie când va fi lansat modelul Nano

[i economia local` a \ncetinit. Exporturile sunt \n sc`dere pentru prima oar` \n Cât de multe se pot schimba \ntr-un an. ultimul deceniu. Dobânzile au r`mas mari Nu mai departe de luna ianuarie a anului pentru a controla infla]ia, care a dep`[it trecut, Tata Motors era deasupra tuturor. 12% pentru o perioad` de timp a anului Lansase o ofert` de achizi]ie \n valoare de trecut, \nainte s` se stabilizeze la jum`tate 2,3 miliarde de dolari pentru brandurile din aceast` valoare. “Nu este doar Tata; Jaguar [i Land Rover, prezentase mult meeste \ntreg sectorul, de[i pentru aceast` diatizatul model Nano, ce urma s` fie cea companie care are datorii scadente uria[e mai ieftin` ma[in` din lume, [i ac]iunile momentul este cu atât mai grav”, spune companiei, \n paralel cu bursele din India, un analist al pie]ei automobilistice care a erau \n expansiune. preferat s` r`mân` anonim, din cauza poliDar \n seara de vineri 30 ianuarie, la ticii companiei. “Dac` dobânzile nu scad [i sediul central din Mumbai al Tata Group salaria]ii profesioni[ti nu simt siguran]a ve[tile rele nu se mai opreau: pierderi locului de munc`, este pu]in probabil ca trimestriale de 54 de milioane de dolari, vânz`rile de ma[ini s` creasc`”. primele din peste [apte ani; o sc`dere de aproape o treime a veniturilor fa]` de trimestrul precedent; nici o dat` sigur` NESINCRONIZARE PENTRU TATA pentru lansarea Nano, care a fost amânat` De fapt, regulile jocului s-au schimbat cu câteva luni, dup` ce compania a fost for- chiar \n momentul \n care Tata Motors ]at` s` schimbe fabrica pl`nuia s` dea lovitura. Cel unde urmeaz` s` fie de-al treilea produc`tor de produs modelul; [i nici o ma[ini din a doua pia]` ca certitudine cu privire la cre[tere din lume a asistat modalitatea de plat` a mila stagnarea [i apoi la liardelor de dolari ob]inu]i pr`bu[irea veniturilor, pe din \mprumuturi pe term`sur` ce indienii amânau men scurt pentru achiziachizi]ia ma[inilor \ntr-o este sc`derea ]ia Jaguar/Land Rover. |n situa]ie economic` dificil`. \nregistrat` de pofida rezultatelor sumbre, Tata Motors se a[tepta la ac]iunile Tata \n compania a \ncercat s` prevânz`ri record din partea ultimul trimestru zinte o atitudine optimist`. modelului Nano, a c`rui Sursa: BusinessWeek “Asist`m la o cre[tere a lansare era programat` \n cererii de consum”, spune jurul lunii octombrie a anuRavi Kant, CEO la Tata Motors. “Avem mai lui 2008. Dar o serie de proteste \mpotriva multe speran]e pentru acest trimestru”. modalit`]ii prin care guvernul a achizi]ioR`sturnarea brusc` de situa]ie de la nat terenuri de la fermieri \nainte s` le \nTata Motors, care are probabil cea mai chirieze grupului Tata au for]at compania mare vizibilitate pe plan mondial dintre s` opreasc` opera]iunile [i s` relocheze o to]i produc`torii auto indieni, reflect` fabric` aproape terminat`, \n valoare de rapiditatea cu care majoritatea companii350 de milioane de dolari, \n alt` parte a lor din India au fost afectate pe m`sur` ce ]`rii. “Mutarea este o problem` complex`, creditele au fost \nghe]ate la nivel global mai ales c` trebuie lua]i [i furnizorii”, De Mehul Srivastava

52%

BUSINESSWEEK l 17 FE B R UAR I E 2008

spune Kant. “Dar sunt o serie de aranjamente temporare pentru produc]ia unei serii limitate de modele Nano, doar pentru a trezi apetitul cump`r`torilor, nu pentru satisfacerea maselor”. |n acela[i timp, produc]ia industrial` din India a \ncetinit, din cauza \n`spririi condi]iilor de creditare, iar vânz`rile de vehicule comerciale ale Tata (unde compania de]ine aproape 60% din cea de-a cincea pia]` important` de vehicule comerciale din lume) au \nregistrat sc`deri uria[e. Iar factura pentru achizi]ia Jaguar/Land Rover, realizat` când economia global` abunda \n credite ieftine, a venit la plat` chiar \n perioada \n care creditele s-au evaporat, ceea ce a f`cut compania s` depun` eforturi pentru transformarea scumpelor \mprumuturi pe termen scurt \n aranjamente pe termen lung, mai ieftine. Pentru cei care caut` s` se aga]e de o raz` de speran]`, s`pt`mâna trecut` au circulat o serie de ve[ti bune. Miercuri,

TATA

anul trecut, au existat speran]e \ntr-un anun] al guvernului Marii Britanii prin care acesta garanta pentru produc`torii de automobile \mprumuturi \n valoare de 1,9 miliarde de dolari de la Banca European` pentru Investi]ii (BEI) [i alte 1,4 miliarde de dolari pentru alte \mprumuturi. Tata Motors, care a apelat la \mprumuturi scumpe pe termen scurt pentru plata achizi]iei Jaguar/Land Rover, a \ntâmpinat dificulat`]i \n ob]inerea fondurilor necesare pl`]ii \mprumuturilor, [i \nc` PROBLEME DE CREDITARE sunt incertitudini dac` va putea folosi {i pentru subsidiara Jaguar/Land Rover, creditele BEI pentru plata \mprumutului care anun]` separat rezultatele financiare pe termen scurt. “Desigur, pl`nuim s` [i care se estimeaz` c` a fost profitabil` solicit`m pentru o sum` cât mai mare \n cadrul Protestele fa]` de modul \n care s-au programului respectiv, dar din semnalele primite de la realizat exproprierile au for]at Tata s` guvern am \n]eles c` \mrelocheze o fabric` de 350 de milioane prumuturile au ca scop de dolari aproape terminat` men]inerea \n via]` a liniilor de produc]ie, nu plata compania a \ncheiat un contract pe 12 ani, \n valoare de 450 de milioane de dolari, pentru produc]ia [i \ntre]inerea autobuzelor destinate metropolei New Delhi, care deruleaz` \n prezent un proces de modernizare a infrastructurii proprii. Ar putea fi un stimul pentru Tata Motors, care a vândut \n acest trimestru cu aproape 40% mai pu]ine vehicule comerciale, comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut.

direct` a datoriilor acumulate”, spune un oficial al departamentului financiar al companiei, care a cerut s` nu-i fie publicat numele, deoarece nu este autorizat s` discute cu presa. Dup` ce nu a avut succes cu o emisiune de obliga]iuni, Tata a vândut titluri comerciale pe termen scurt \n valoare de milioane de dolari la dobânzi de 11%, conform informa]iilor Thomson Reuters, devenind astfel cel de-al doilea mare emitent de obliga]iuni comerciale din India. |n luna decembrie, pentru strângerea lichidit`]ilor necesare pl`]ii \mprumuturilor care trebuie achitate \n prima jum`tate a anului 2009, compania chiar a apelat la fondurile investitorilor, oferind un randament de 11% pentru capitalul investit, reu[ind s` adune astfel pu]in peste Acum un 60 de milioane de dolari. an, Ratan Tata jubila Din resursele ob]inute din la lansarea emiterea obliga]iunilor, Nano. Azi compania a pl`tit aproape problemele un miliard de dolari din se ]in lan] datorii, spune Kant. “|nc` suntem \n discu]ii cu b`ncile. Suntem pe un trend ascendent [i acest ciclu se va autocorecta”. Dintre toate companiile din India, Tata Motors are probabil cele mai mici [anse s` fie distrus` de aceste probleme. Ca parte a unui grup bine capitalizat, compania beneficiaz` de op]iuni pe care alte organiza]ii nu le au, inclusiv asisten]` de la companiamam`, Tata Group. Pe m`sur` ce economia indian` \[i revine, vânz`rile de ma[ini vor fi resuscitate, drum ascendent pe care \l vor urma [i vânz`rile de vehicule comerciale, care au \nregistrat deja o mic` cre[tere luna trecut`, conform informa]iilor furnizate de Societatea Produc`torilor Indieni de Ma[ini. Ac]iunile Tata, \n sc`dere cu 52% \n ultimul trimestru, se tranzac]ioneaz` actualemente mult sub valoarea adev`rat`, dar par un pariu bun pe termen lung. La anun]ul privind ajutorul guvernamental britanic de s`pt`mâna trecut` ele au \nregistrat o mic` cre[tere de 5%. ^

17 FE B R UAR I E 2008 l BUSINESSWEEK

Obama [i Reagan: pozi]ii dure la \nceput de mandat

SUA

Obama repet` solu]ia Reagan Limitarea salariilor directorilor executivi aminte[te de piciorul pus ferm \n prag de Reagan \n fa]a controlorilor de zbor

R`zboi Mondial. Sun` familiar? Organiza]ia Profesional` a Controlorilor Traficului Aerian (PATCO), sindicatul controlorilor de zbor, a f`cut gre[eala s` declan[eze o grev` prin care cerea mai mul]i bani [i \mbun`t`]irea condi]iilor de munc`, chiar \ntr-o perioad` \n care salariile sc`deau [i majoritatea angaja]ilor se temeau de pierderea locurilor de munc`. Reagan a r`spuns prin concedierea majorit`]ii controlorilor de zbor. Apoi a angajat permanent \n locul grevi[tilor al]i salaria]i, m`sur` legal`, dar de care nu se folosise nimeni vreme de aproape 50 de ani.

De Michael Mandel

Pe 4 februarie, pre[edintele Barack Obama a propus limitarea salariilor directorilor executivi ai companiilor care vor primi ajutoare guvernamentale din fonduri publice, numind bonusurile de pe Wall Street “ru[inoase” [i “culmea iresponsabilit`]ii”. Va putea acest atac public la adresa salariilor uria[e din sectorul financiar s` ajute la sc`derea remunera]iei executivilor din alte industrii? Dac` istoria ne \nva]` ceva, r`spunsul este afirmativ. Un pre[edinte poate influen]a enorm atitudinea public`, dac` alege momentul potrivit. |n declara]iile sale, Obama a identificat compensa]iile excesive acordate directorilor executivi drept o cauz` a “dezastrului din sistemul nostru financiar”. Prin validarea criticilor ap`rute de mult` vreme \n leg`tur` cu salariile executivilor, pre[edintele ar putea \ncuraja ac]ionarii [i directorii companiilor americane s` conteste pachetele salariale de ordinul milioanelor de dolari. Pentru cea mai bun` compara]ie cu actuala situa]ie, s` privim \n trecut, mai precis

BUSINESSWEEK l 17 FE B R UAR I E 2009

\n luna august a anului 1981, la ac]iunile lui Ronald Reagan \mpotriva controlorilor de trafic aerian. La acea vreme, rata [omajului se situa la valoarea de 7,4% - [i cre[tea - pe m`sur` ce economia se \ndrepta spre cea mai dur` recesiune de dup` cel de-al Doilea

PUTEREA UNUI PRE{EDINTE |n 1981, pre[edintele Ronald Reagan a atacat dur PATCO, sindicatul controlorilor de zbor. Pozi]ia sa agresiv` a \ngreunat de atunci grevele sindicatelor. MEDIA GREVELOR ANUALE*

|nainte de greva PATCO Dup` greva PATCO

269 58

* medii pe 10 ani, 1971 – 1980, respectiv 1982 – 1991 Sursa: Biroul de Statistic` pentru Pia]a Muncii

O dat` ce Reagan a spart bariera “\nlocuirii angaja]ilor”, companii din sectorul privat, printre care Phelps Dodge, Boise Cascade [i Continental Airlines, au urmat strategii similare. Rezultatul: sindicatele sunt mai reticente \n privin]a grevelor. Num`rul cazurilor importante \n care angaja]ii [i-au sistat temporar activit`]ile a sc`zut de la 269 pe an, \n deceniul anterior grevei PATCO, la 58 pe an, \n deceniul ulterior. Reducerea puterii sindicatelor are multe cauze, printre care globalizarea [i un declin \n sectorul produc]iei din SUA. Dar atacul asupra PATCO “a avut un impact puternic”, spune Joseph A. McCartin, istoric la Universitatea Georgetown, care a scris \n repetate rânduri despre grev`. “Reagan a f`cut din spartul grevei ceva mai patriotic [i din grev` ceva mai pu]in patriotic”. S` revenim \n prezent. Timp de ani buni, compensa]iile directorilor executivi din corpora]ii au crescut mai repede ca toate nivelele de salarizare. Eforturile repetate ale ac]ionarilor [i politicienilor de a restrânge salariile executivilor s-au dovedit a fi inefi-

(DE LA STÅNGA LA DREAPTA) LOUIE PALU/ZUMA PRESS; DAVID HUME KENNERLY/GETTY IMAGES

SINDICATE SL~BITE

FOTOGRAFIE DE BOURDIER/AP PHOTO; ILUSTRA}IE DE GEORGE BATES

ciente. Dar noile cercet`ri arat` c` nivelul de salarizare al directorilor importan]i r`spunde la presiunea public`. Camelia M. Kuhnen, economist la Universitatea Northwest, [i Alexandra Niessen, de la Universitatea din Köln, sus]in c` o avalan[` de articole negative \n pres` poate duce la sc`derea, cel pu]in temporar`, a remunera]iilor executivilor. “Se pare c` se ]ine cont de atitudinea public`”, spune Kuhnen. |ntrebarea este dac` Obama va profita de criz` s` pun` \ntr-o lumin` “nepatriotic`” salariile uria[e ale directorilor executivi, chiar [i din afara sectorului financiar. “Orice corpora]ie trebuie s` ia foarte \n serios problema”, spune William W. George, fost CEO la Medtronic, companie gigant \n industria echipamentelor medicale. George este pre[edintele comisiei de salarizare a consiliului de administra]ie al ExxonMobil [i membru \n comitetul similar de la Goldman Sachs. “Pentru companii, cel mai bine este s` primeasc` pozitiv provocarea lui Obama”, spune acesta. “Avem pu]in timp s` ac]ion`m, inainte s` ajungem la situa]ia \n care guvernul s` ne stabileasc` lefurile”. Propunerea lui August 1981: Un Obama de a limita salamembru PATCO \n grev`, la riile la maxim 500.000 aeroportul O’Hare, de dolari are problemelee din Chicago ei. Un exemplu este c` se aplic` doar companiilor care primesc un “ajutor extraordinar” din partea guvernului. Mai mult, executivii pot primi pachete suplimentare de ac]iuni, care pot deveni profitabile \n momentul \n care fondurile primite de la guvern vor fi pl`tite \napoi. Totu[i, gândul c` Obama imit` conservatorismul legendar al lui Reagan este fascinant. Prezentând controlorii de zbor ca pe ni[te oameni care se gândesc numai la ei pe timp de criz` l-a ajutat pe Reagan s` schimbe percep]ia public` asupra sindicatelor. Dac` vrea, Obama ar putea s` tr`iasc` propriul moment PATCO. ^ –Cu contribu]ia: Nanette Byrnes (Chapel Hill, Carolina de Nord) Cartea lui Mandel “Elemente de baz` ale economiei” a fost publicat` recent de McGrawHill/Irwin

Un mod mai bun de a r`spl`ti managerii? Suspendarea primelor ar ajuta la concentrarea aten]iei managementului pe rezultate pe termen lung, dar aplicarea corect` e dificil` De Nanette Byrnes

Unele companii, con[tiente \n ce direc]ie sufl` vântul dinspre Washington [i alte capitale, iau m`suri \n avans pentru analizarea schemelor folosite la acordarea primelor la nivel de conducere. Un concept care câ[tig` teren este cel al “b`ncii bonusurilor”. UBS a lansat banca pentru bonusuri spre sfâr[itul anului trecut, dup` ce guvernul elve]ian a oferit institu]iei un ajutor de 60 de miliarde de dolari. Investitorii fac presiuni ca E*Trade Financial, Charles Schwab [i JPMorgan Chase s` adopte planuri similare. Iat` cum func]ioneaz` banca de bonus la UBS: o treime din bonusul anual al unui manager de top se pl`te[te [i restul intr` \ntr-un cont. Banii pot fi sco[i de-a lungul a trei ani, dac` banca realizeaz` sau dep`[e[te ]intele opera]ionale stabi-

lite sau al]i indicatori. Dac` nu, managerul poate s` piard` o parte sau chiar toate fondurile din acel cont. Frumuse]ea ideii, conform speciali[tilor \n motivare financiar`, este c` descurajeaz` managerii s` umfle \ntr-un an rezultatele \n defavoarea anului viitor. “Pentru o banc`, aceasta este o ocazie de a adopta un sistem mai defensiv”, spune Raghuram G. Rajan, profesor la {coala de Afaceri Booth, din cadrul Universit`]ii Chicago. Simplitatea principiului b`ncii de bonus poate fi, \ns`, dificil de pus \n aplicare. Briggs & Stratton, din Milwaukee, care are o cifr` de afaceri de peste 2 miliarde de dolari pe an din vânzarea de motoare pentru echipamente ca ma[inile de tuns iarb`, a pus bazele unui astfel de fond la \nceputul anilor ‘90. A func]ionat destul de bine pân` \n 2005, când o perioad` de secet` a dus la sc`derea cererii pentru companiei. A[a c`, de[i Briggs produsele com [i-a surclasat rivalii, nu atingea & Stratton [irandamentele propuse pentru capitalul randamente un factor cheie al planului. investit, u Pân` \n 2008, conturile cu prime au sc`zut la valori negative, ceea ce \nseamn` c` managerii vor fi nevoi]i seamn renun]e la o parte din viitoarele s` re salarii. Planul bonusurilor a sala devenit antimotiva]ional pentru dev manageri, spune John S. Shiely, m CEO al companiei. Astfel C consiliul de administra]ie a decis s` limiteze pierderile b`ncii de bonus [i a ini]iat un temporar de prime. William plan te Achtmeyer, membru al comisiei F. Ach salarizare la Briggs & Stratton de sal [i CEO la firma de consultan]` strategic` Perthenon Group, spune: strateg model remarcabil din punct “Este un m de vedere teoretic, dar ca implementare limitat”. ^ este limita

17 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

AFACERI ECO EDITAT DE ADAM ASTON

AUTO

INFRASTRUCTUR~

Bani pentru consumul mare

Drumuri: Solu]ia par]ial-cimentat`

Uria[ul parcat \n garaj ar putea valora \n curând mai mult decât puteau americanii spera s` primeasc` de la centrul fier vechi, datorit` unui nou proiect de lege. Acesta are ca scop debarasarea urgent` a [oselelor americane de majoritatea ma[inilor ineficiente. Pentru a fi incluse \n sistem ma[inile, SUV-urile [i camionetele trebuie s` fie \nregistrate, func]ionale [i s` fi avut când erau noi, un consum de cel mult 15,7 de litri la suta de kilometri. Americanii pot merge pân` la cele mai apropiate centre autorizate, sau dealer auto care le vor \nmâna o chitan]` \n valoare de 4.500 de dolari pentru casarea “\nghi]itorului” de combustibil. Cuponul poate fi folosit pentru achizi]io-

Un proiect dezb`tut \n Congres ofer` cupoane pentru renun]area la ma[ini vechi

narea unei ma[ini noi sau second hand din aceea[i categorie, cu un consum cu minim 25% mai mic decât standarde CAFE. Proiectul este similar programului “bani pentru rable”, denumire dat` legilor promulgate \n California, Texas [i Canada. |n al patrulea an de existen]`, planul de casare ar aduce economii de 80.000 de barili de benzin` pe zi, potrivit estim`rilor lui Therese Langer, director pentru programarea transporturilor la Consiliul American pentru Eficien]` Energetic` [i Economie. Produc`torii de automobile sprijin` proiectul actual, intitulat \n varianta ini]ial` “Actul pentru Retragerea Accelerat` a Vehiculelor Ineficiente”, care ar putea fi inclus \n pachetul stimulativ. Proiectul are [i critici, majoritatea fiind colec]ionari de ma[ini clasice, care se tem de o viitoare lips` a pieselor de schimb.

ENERGIE

C`utarea combustibililor \n gunoi |n spatele stadioanelor [i a cl`dirilor de birouri se afl` mine de aur, chiar \n uria[ele l`zi de gunoi. |n luna ianuarie, IST Energy din Waltham (Massachusetts) a lansat un sistem mobil care transform` gunoiul obi[nuit \n energie. Fiecare astfel de sistem, care cost` 850.000 de dolari, se va amortiza \n trei ani, gra]ie energiei generate [i a taxelor reduse pentru transportarea de[eurilor, spun reprezentan]ii IST. S-au mai f`cut astfel de afirma]ii \n trecut, dar anali[tii sus]in c` IST a implementat o serie de caracteristici noi, mai ales mobilitatea. Echipamentul este reducerea este livrat chiar \n parcare sau greut`]ii gunoiului pe rampa de \nc`rcare de lâng` prin transformarea sursa de gunoi. |n interior, gunoiul \n energie, cu ajutoeste m`run]it [i presat \n pachete rul sistemului IST care sunt transformate ulterior

90%

BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

Pachetele formate din gunoi presat pot ﬁ transformate \n gaz

\n gaz inflamabil, ce alimenteaz` un generator. Echipamentul are o capacitate zilnic` de trei tone [i produce suficient` c`ldur` [i energie pentru alimentarea unei cl`diri de 18.580 de metri p`tra]i. Procesarea gunoiului produce, \ns`, de[euri: o ton` de gunoi \nseamn` 45 kg de cenu[`. Iar arderea gazelor duce la emanarea de dioxid de carbon. Pe de alt` parte, se economise[te combustibilul folosit la transportarea gunoiului. – Heather Green

Umilul asfalt ]ine economia american` pe roate – dar nu [i când trebuie reparat. |n ultimii ani, din cauza deficitului bugetului de stat, s-au redus fondurile ministerului transporturilor, \n aceea[i perioad` \n care scumpirea petrolului a crescut pre]urile la asfalt de peste dou` ori. Ca rezultat, mii de kilometri de drumuri de asfalt din SUA se dezintegreaz`. PolyCon Manufacturing sus]ine c` are o solu]ie mai ieftin`, iar materialul E-Krete este mai prietenos pentru recondicu mediul ]ionarea supradecât asfaltul fe]ei drumului este [i mai ecologic. Este un hibrid numit E-Krete, format dintr-un amestec de ciment [i polimeri flexibili. Poate fi aplicat ca un lichid sub]ire peste pavajul bituminos. Exper]ii de la Centrul Na]ional pentru Tehnologia Asfaltului, din cadrul Universit`]ii Auburn, care au evaluat E-Krete, sus]in c` suprafa]a neted` r`mas` dup` ce materialul se scurge de pe asfalt [i umple gropile poate prelungi via]a drumului sau a autostr`zii cu peste 10 ani. Ideea stratului aplicat le surâde speciali[tilor \n ecologie deoarece are o culoare deschis`, care reflect` lumina soarelui, \n loc s` o absoarb`. Gata cu “insulele de c`ldur`” din parc`rile \n aer liber, care se \ncing atât de puternic \ncât ridic` facturile la electricitate din cauza consumului de aer condi]ionat \n cl`dirile vecine.

(SUS) BRAD CORNELIUS; (JOS) COTO ELIZONDO/GETTY IMAGES

COMER}

S` tr`im bine. Pân` când? Consumatorii români nu au adoptat un comportament ponderat [i, \n pofida situa]iei dificile, cheltuie la fel de mult pe mâncare [i b`utur`

|nghesuiala din magazine se va stinge treptat \n 2009

februarie 2009, prin care se analizeaz` comportamentul consumatorului \n vreme Criza economic` nu pare s`-[i fi pus \nc` de criz`. GfK a ales pentru compara]ie dou` amprenta pe comportamentul consumacategorii de ]`ri ale Europei: pe de o parte torilor români, care continu` s` cheltuFran]a, Germania, Italia, Spania, Marea iasc` sume importante din venitul lor pe Britanie, iar pe de alt` parte ]`ri mai apromâncare [i bùtur`. “Ponderea ocupat` de piate de România, precum cheltuielile cu mâncarea [i Polonia [i Rusia. bùtura \n bugetul familiei Potrivit acestui studiu, din România continu` s` consumatorii din Europa fie ridicat` – aproximativ de Vest s-au orientat anul 40%”, afirm` Andi Dumitrecut spre produse mai ieftrescu, directorul general tine, pe când cei din Europa al GfK România, avertide Est au ales s` cumpere zând \ns` c` lucrurile s-ar este ponderea volume mai mari [i produse putea schimba, a[a cum se ocupat` de chelmai scumpe. \ntâmpl` de altfel \n ]`rile tuielile cu mâncarea De exemplu, \n Marea din Europa de Vest. Aceast` [i bùtura \n bugetul Britanie, ]ara cu cea mai ipotez` devine relevant` [i familiei din România mare rat` a infla]iei din perspectiva ultimului Sursa: GfK la alimente (9,3%), studiu realizat de GfK, \n De Corina Coman

CARREFOUR

40%

consumatorii nu au absorbit \n totalitate cre[terea pre]urilor [i au cheltuit doar cu 6,3% mai mult din buzunar pentru astfel de produse. Ei [i-au sporit, totodat`, volumul de produse cump`rat cu 1% [i au trecut la m`rci mai ieftine. A[adar, consumatorii din Marea Britanie, confrunta]i cu pre]uri mai mari [i-au men]inut nivelul consumului, dar cump`rând produse mai ieftine. La fel au reac]ionat italienii, francezii, nem]ii [i olandezii, care au preferat s` cumpere \n continuare, dar au ales produse cu pre] mai mic. Lucrurile s-au schimbat \n Estul Europei, unde polonezii de exemplu au decis s` cumpere volume mai mari, preferând produse mai scumpe. Prin analogie, consumatorii români au “\nghi]it” pre]urile mai mari, au cump`rat pu]in mai mult [i au trecut la produse ceva mai scumpe \n prima parte a anului trecut, când \ns` efectele crizei \n apetitul pentru bunuri de larg consum nu erau \nc` resim]ite pe pia]a local`. Cel mai probabil \ns` românii \[i vor revizui comportamentul \n 2009, devenind mult mai pondera]i [i aten]i la pre]urile de la raft. În aceste condi]ii ne putem a[tepta [i la o diminuare a bugetelor alocate bùturilor [i produselor alimentare, mai ales c` \n ultimul trimetru al anului trecut aceast` categorie a \nregistrat major`ri importante de pre]. Conform companiei MEMRB, \n perioada octombrie-noiembrie 2008, pre]urile produselor alimentare s-au m`rit cu circa 16% fa]` de perioada similar` din 2007, aceast` categorie având cea mai mare cre[tere din industria bunurilor de larg consum. În topul scumpirilor s-au situat produse precum nuci (34%), pastele fìnoase (30%), biscui]ii (23%) sau dulce]urile [i compoturile (22%). Potrivit aceleia[i surse, scumpirile au fost mult mai mici pe segmentul bùturilor, unde pre]urile au crescut doar cu 3% \n perioada septembrie-octombrie 2008, dar [i \n cazul produselor non-alimentare, unde pre]urile s-au majorat cu 7%. Per total, \n perioada vizat`, industria bunurilor de larg consum a \nregistrat o infla]ie (diferen]a dintre pre]urile medii pe o anumit` categorie de produse, raportate \n perioadele vizate) de 9%. ê

17 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

LIFESTYLE

aVANTAGE ASTON MARTIN

De Gabriel Bårlig`

TOYOTA

Cum \nghesui un motor de 12 cilindri \ntr-un [asiu construit pentru a acomoda doar unul de opt? Cu greu, ar putea r`spunde inginerii de la Aston Martin. Totu[i, britanicii au reu[it. Astfel, modelul V12 Vantage, bazat pe conceptul prezentat \n decembrie 2007, a fost dezv`luit s`pt`mâna trecut`, \nainte de debutul s`u efectiv de la Salonul Auto de la Geneva, din luna martie. Iar a[teptarea s-ar p`rea c` a meritat. Diferen]ele fa]` de concept pot sc`pa la prima vedere, dar ele exist`. Grila, barele de protec]ie [i capota au fost modificate, iar motorul a fost “comprimat” ca s` \ncap` pe [asiul Vantage. Rezultatul este o adev`rat` “fiar`” pe ro]i, care ascunde un propulsor V12 de 6 litri care arunc` \n lupt` nu mai pu]in de 510 cai putere, cu 90 peste cei ai lui Vantage V8. Accelera]ia de la 0 la 100 km/h se produce \n 4,2 secunde, iar viteza maxim` anun]at` este de 305 km/h. Nici diferen]ele fa]` de modelul V8 nu sunt foarte mari, poate [i pentru c` acesta din urm` s-a dovedit extrem de popular. Totu[i, se remarc` fantele de aerisire mai numeroase de pe capot` [i stopurile clare din spate. Nici la interior nu s-a modificat mare lucru, dar se pot observa scaunele mai sportive [i folosirea din bel[ug pentru interior a elementelor de piele Alcantara. Mai multe elemente au fost realizate din materiale foarte u[oare, pentru a reduce greutatea ma[inii, \n vederea \mbun`t`]irii performan]ei. Consola central` a fost redesenat`, butoanele fiind rearanjate pentru a oferi mai mult` u[urin]` \n utilizare [oferului. Modelul prezentat de companie are jante de 19 ]oli [i cauciucuri Pirelli P Zero Corsa, care au fost proiectate special pentru V12 Vantage pentru mai mult` aderen]` \n curbe. Din p`cate pentru amatorii de lux [i senza]ii tari, Aston Martin V12 Vantage va fi produs \n doar 1.000 de exemplare, \ntr-un ritm de 300500 de unit`]i pe an. Primele livr`ri sunt programate pentru trimestrul al treilea din acest an. Pre]ul este, deocamdat`, un mister, urmând s` fie prezentat, probabil, la Geneva. ê

BUSINESSWEEK I 17 FE B R UAR I E 2009

Interiorul \mbr`cat \n Alcantara reprezint` una dintre nout`]ile lui V12 Vantage fa]` de “fratele mai mic” V8

PERSONAL BUSINESS

PLUS EDITAT DE OVIDIU NEAGOE

PROIEC}IA INOVA}IEI O solu]ie pentru \mbun`t`]irea calit`]ii prezent`rilor cu ajutorul proiectoarelor video vine de la Epson, care a lansat recent la Integrated Systems Europe camera pentru documente “Epson ELP DC 06”. Aceasta se poate conecta prin USB la noile proiectoare Epson din gama EB [i faciliteaz` prezentarea documentelor f`r` ajutorul unui calculator. Camera dispune de un zoom digital 4x, cu ajutorul c`ruia utilizatorii pot m`ri imaginile de patru ori, iar nivelul de consum al modelului este de numai 2,5W. Dimensiunile reduse ale camerei pentru documente faciliteaz` transportul ei [i ofer` totodat` posibilitatea rotirii atât pe orizontal`, cât [i pe vertical`, pentru o captur` mai u[oar` a tablei albe.

DIRECTORI DE BANC~ ACUZA}I? Clien]ii b`ncilor mari din toat` lumea claseaz` institu]iile pe ultimele locuri \n topul credibilit`]ii. Nici anali[tii financiari nu prev`d o perioad` lini[tit`. Luis Salinger nu este economist, dar suspecteaz` o mare banc` mondial` de activit`]i ilegale [i este dornic s` aduc` \n fa]a instan]ei reprezentan]ii uria[ei institu]ii. Ca angajat al Interpol, el descoper`, cu ajutorul unui procuror, o serie de ilegalit`]i \n care era implicat` banca. Salinger (Clive Owen ) \ncearc` s` duc` la cap`t ancheta, \ntr-o lume \n care “ei ne controleaz` banii, ei ne controleaz` guvernele [i ei ne controleaz` vie]ile”, \n pelicula “The International”, regizat` de Tom Tykwer, care va rula la noi de la sfâr[itul lunii martie.

LUX LA M~N~STIRE Iubitorii de c`l`torii se pot bucura din plin de frumuse]ea ora[ului Praga, chiar din luxoasele camere ale hotelului Mandarin Oriental, amplasat \n cartierul istoric Mala Strana [i construit \ntr-o m`n`stire restaurat` din secolul al XIV-lea. Oaspe]ii vor fi r`sf`]a]i de serviciile hotelului chiar de la aterizarea \n Praga, unde vor fi a[tepta]i de o confortabil` limuzin`. Odat` ajun[i \n “noua cas`”, turi[tii vor fi \ntâmpina]i cu [ampanie, ciocolat` [i bufet suedez, iar cuplurile care doresc s`-[i fac` o surpriz` pl`cut` de Ziua |ndr`gosti]ilor pot opta pân` la sfâr[itul lunii martie pentru pachetul special “Perfect Kiss”.

PORTABILITATE LA SUPERLATIV Flexibilitatea locurilor de munc` [i dispari]ia grani]elor dintre biroul de la serviciu [i cel de acas` este unul dintre motivele care duc la progresul din tehnologie. Ultima serie de produse revolu]ionare: cel mai sub]ire [i u[or laptop cu ecran de 16 inch [i primul model cu ecran de 17,3 inch, modelele F50, respectiv F70, de la Asus. Tastaturile noii game au fost modificate pentru cre[terea eficien]ei [i \nlesnirea redact`rii, butoanele fiind u[or concave [i r`spunzånd elastic fiec`rei comenzi. Toate modelele noii serii beneficiaz` de sistemul “Asus Express Gate”, prin care utilizatorii pot accesa imediat dup` pornire o gam` larg` de aplica]ii, precum Skype, browser internet sau player audio. Modelul F70 este prev`zut cu o memorie de pân` la 4 GB, hard disk cu o capacitate de 640 GB [i are 4,1 kg.

17 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

OPINII

BURS~ MIHNEA ANASTASIU

O s`pt`mân` de consolidare În sfâr[it, dup` câteva s`pt`mâni la rând \n care a sc`zut continuu, Bursa de Valori Bucure[ti a avut parte de o perioad` de acalmie, principalii indici consolidându-se \n jurul valorilor de 2.200-2.300 de puncte pentru indicele BET [i de 9.600-9.700 de puncte \n ceea ce prive[te indicele BET-FI al societ`]ilor de investi]ii financiare. Per ansamblu, indicele BET al celor mai lichide zece companii listate a \nregistrat o u[oar` apreciere de 1,3 puncte procentuale, \n vreme ce BET-FI a sc`zut cu doar 0,6%. Aceast` perioad` de consolidare a venit pe fondul unei reveniri a monedei na]ionale \n raport cu euro, leul \ncheind s`pt`mâna la cota]ia de 4,2522 de unit`]i pentru un euro, precum [i a deciziei

Sursa: BVB

B`ncii Na]ionale de a reduce u[or dobânda de politic` monetar` de la 10,25 la 10%. Alt` veste bun` pentru investitori a fost c` Guvernul a reu[it \n cele din urm` s` definitiveze proiectul legii de buget pe 2009 [i s`-l \nainteze Parlamentului. În plus, pie]ele externe de capital au cunoscut [i ele o s`pt`mân` de acalmie [i consolidare, \n ciuda faptului c` [tirile dinspre economia real` continu` s` fie foarte proaste. Pe 6 februarie, datele preliminarii privind pia]a muncii din Statele Unite au ar`tat c` aproape 600.000 de americani [i-au pierdut locul de munc` \n luna ianuarie, cu aproape 60.000 peste a[tept`rile anali[tilor, rata [omajului \n SUA ajungând la 7,6%. Cu toate acestea, bursele au continuat s` afi[eze cre[teri moderate, pe fondul speran]elor pe care investitorii [i le pun \n planurile economice de salvare anun]ate de autorit`]ile din \ntreaga lume. Pre[edintele american Barack Obama a cerut Congresului s` urgenteze adoptarea m`surilor anticriz` dorite de administra]ia democrat`, calificând pertract`rile \n aceast` privin]` drept “impardonabile [i iresponsabile”. Bursa de la Bucure[ti intr` \ntr-o perioad` de expectativ`, toat` lumea a[teptând rezultatele financiare preliminare ale marilor companii listate, rezultate care vor ar`ta cât de sever` a fost \ncetinirea economiei \n trimestrul IV al anului trecut.

Preluarea Zentiva, avizat`

Exit de la [antierul naval Br`ila

Comisia European` [i-a dat acordul \n privin]a unei eventuale prelu`ri a companiei farmaceutice cehe Zentiva NV de c`tre francezii de la SanofiAventis. Oficialii europeni au apreciat c` aceasta nu lezeaz` principiile liberei concuren]e [i nu \ncalc` legisla]ia antitrust. În toamna anului trecut francezii de la Sanofi-Aventis, unul dintre cele mai mari grupuri farmaceutice din \ntreaga lume, au \naintat o ofert` de 1,8 miliarde de euro pentru preluarea Zentiva. Oficialii companiei cehe le-au reco-

Societatea de Investi]ii Financiare Moldova (SIF2) a vândut \n [edin]a de vineri 6 februarie \ntreaga participa]ie pe care o mai de]inerea la SC STX Ro Offshore Brìla (fosta Aker Brìla) \n schimbul a 7,19 milioane de lei (1,69 de milioane de euro la cursul BNR din ziua respectiv`). SIF Moldova de]inea \n prealabil un pachet de peste 7% din ac]iunile firmei. În urma tranzac]iei, ac]iunile companiei STX Ro Offshore Brìla (SNBB) s-au apreciat cu 250% fa]` de cota]ia de \nchidere

EVOLU}IA INDICELUI BET-FI puncte 9.750 9.700 9.650 9.600 9.550 9.500 9.450 9.400 9.350 9.300 9.250 9.200

30 ian.

2 feb.

3 feb.

4 feb.

5 feb

6 feb.

mandat ac]ionarilor s` accepte oferta \mbun`t`]it` f`cut` de francezi. Ac]ionarii Zentiva se reunesc la \nceputul acestei s`pt`mâni pentru a hot`r\ \n leg`tur` cu aceast` ofert` de preluare. Grupul ceh Zentiva de]ine \n România o fabric` de medicamente \n Bucure[ti, fosta Sicomed (SCD), companie listat` pe Bursa de Valori Bucure[ti. Societatea a raportat la finele trimestrului III din 2008 o cifr` de afaceri de aproape 157 de milioane de lei [i un profit net de peste 23 de milioane de lei.

BUSINESSWEEK l 17 FE B R UAR I E 2009

de joi 5 februarie. Societatea br`ilean` este controlat` \n prezent de sud-coreeni de la STX Shipbuilding, dup` ce ace[tia au ajuns s` de]in` anul trecut peste 88% din ac]iunile companiei norvegiene Aker Yards, cea mai mare firm` european` din domeniul construc]iilor navale. STX Ro Offshore a raportat la jum`tatea anului trecut afaceri de 118,8 milioane de lei [i o pierdere de 28,77 de milioane de lei, de peste patru ori mai mare decât cea \nregistrat` \n aceea[i perioad` din 2007.

OPINII

TEHNOLOGIE PENTRU TINE

ADAPTARE DE DAN {ERB~NESCU

Gigabyte devine [i mai... cool Noul sistem de r`cire pe cupru reduce temperaturile [i \mbun`t`]e[te overclockingul

Pentru pasiona]ii de calculatoare, overclockingul este un fel de bungee jumping. Oricât ar fi de mare riscul de a \ntinde coarda prea mult, tenta]ia este irezistibil`. Iar nevoia de a fi cât mai... cool \n astfel de situa]ii este o chestiune de supravie]uire. Inova]ia lui Gigabyte pare, a[adar, o saltea salvatoare pentru temerari.

ILUSTRA}IE DE PETER ARKLE

Tehnologia revolu]ionar` Ultra Durable 3 Classic, prezentat` \n premier` de inginerii de la Gigabyte, presupune o cantitate suplimentar` de cupru încorporat` straturilor Putere [i Mas` din noile genera]ii de pl`ci de baz` sau pl`ci video, pentru a genera o sc`dere drastic` a temperaturii sistemului. Aceasta conduce la eficientizarea consumului de energie [i la o mai mare stabilitate pentru overclockeri, pe o gam` larg` de pl`ci de baz` AMD. Integrat` în cele mai noi pl`ci de baz` Gigabyte bazate pe chipseturi AMD, cum ar fi AMD 790GX, 790X, 780G [i 770, tehnologia Ultra Durable 3 Classic dubleaz` cantitatea de cupru din straturile de Putere [i Mas` ale PCB-ului. Designurile tradi]ionale ale pl`cilor de baz` utilizeaz` o singur` uncie (28 de grame) de cupru pe fiecare strat, pe când Ultra Durable 3 Classic vine cu 2 uncii pe fiecare. Dublarea cantit`]ii de cupru ofer` o solu]ie mai eficient` de r`cire, prin r`spândirea c`ldurii din zonele critice ale pl`cii de baz`, \n special din zona procesorului, c`tre întregul PCB al pl`cii. Mai exact, pl`cile de baz` cu Gigabyte Ultra Durable 3 Classic pot oferi o temperatur` de lucru cu 50°C mai sc`zut`, mult mai mic` decât în cazul pl`cilor de baz` anterioare, ceea ce elimin` necesitatea unor solu]ii de r`cire costisitoare [i uneori destul de vulnerabile

la eventuale defec]iuni. La un simplu strat de cupru, pur [i simplu nu ai ce strica. Dublarea cantit`]ii de cupru diminueaz` cu 50% impedan]a PCB-ului pl`cii. Impedan]a este o unitate de m`sur` care exprim` întârzierea fluxului de curent de c`tre un circuit. Cu cât fluxul de curent este mai pu]in întârziat, cu atât este pierdut` mai pu]in` energie. În cazul pl`cilor de baz` cu Gigabyte Ultra Durable 3 Classic, pierderile electrice din circuit sunt reduse cu 50%, prin urmare [i c`ldura generat` este mult mai mic`. Cele 2 uncii de cupru îmbun`t`]esc calitatea semnalului [i diminueaz` interferen]a Noile pl`ci de baz` de la Gigabyte ofer` o electro-magnetic`, temperatur` de lucru cu 50°C mai sc`zut` oferind o mai decât \n cazul modelelor anterioare bun` stabilitate a sistemului [i mai

multe performan]e pentru overclocking. Gigabyte permite acum utilizatorilor s` economiseasc` mult mai u[or energia, prin noua tehnologie Gigabyte Easy Energy Saver. Cu un design software avansat, Gigabyte Easy Energy Saver poate ajusta dinamic puterea procesorului, în func]ie de sarcina de lucru, oferind exact cantitatea de energie necesar` pentru îndeplinirea sarcinii. Sporul de performan]` al celor mai noi pl`ci de baz` Gigabyte deriv` [i din suportul pentru procesorul AMD AM3/ AM2+ 45nm. Astfel, pl`cile de baz` Gigabyte Ultra Durable 3 Classic ofer` [i posibilitatea de upgradare, pentru cei care doresc s` foloseasc` avantajele noii tehnologii AMD pe 45 nm. Printre aceste avantaje se num`r`: o mai mare vitez` core clock, cu mai mult` energie economisit` decât la genera]iile anterioare, controler de memorie DDR2 de pân` la 1200+ MHz, sau DDR3 integrat` (suport pentru memorii DDR3 numai pentru procesoarele AM3 [i pl`cile de baz` AM3), HyperTransport 3.0 [i o mai mare ecomisire a energiei procesorului C1E. Noile pl`ci sunt echipate cu condensatori solizi, concepu]i de produc`tori japonezi de top. Cu o durat` medie de func]ionare de 50 000 de ore, ace[ti condensatori solizi ofer` stabilitate, fiabilitate [i longevitate, esen]iale pentru a satisface cerin]ele procesoarelor high-end [i ale altor componente necesare pentru rularea celor mai avansate aplica]ii [i jocuri. |ntr-o lume \n care atâtea industrii suport` cu greu, uneori chiar la limita falimentului, criza financiar`, industria IT are \nc` puterea de a genera noi [i spectaculoase tehnologii. M` rog la to]i zeii tehnologiei ca lucrurile s` evolueze \n continuare pe acest f`ga[. ê

17 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

opinii

idei mukul pal

Prejudecat` [i incertitudine Teama de necunoscut [i iluzia certitudinii duc la o gândire ira]ional` \n perioadele de criz`

De[i modelul capitalist al lui Adam Smith este pus la grea \ncercare, nu exist` un sistem alternativ care s` fi d`inuit la fel de mult. Chiar [i modelele socialiste care \nc` rezist` au \mprumutat elemente ale capitalismului, ce le-au adus prosperitate sporit`. Ideea lui Karl Marx privind capitalismul drept un sistem predispus la crize ciclice este confirmat`. Dar sistemul a supravie]uit mai mult decât orice alt muritor. Sigur, omenirea va dep`[i acest model, dar deocamdat` aceast` idee este prea \ndep`rtat` pentru societatea mioap` a zilelor noastre. P`rintele geometriei frac talilor, Mandelbrot, a dovedit existen]a acestora, dar nu a f`cut altceva decât s` con tinue munca unor oameni ca Dow, Elliott [i Gaston Julia. Charles Dow a pus bazele finan]elor moderne desco perind un fractal f`r` s` [tie ce era acesta. Elliott, contabil de profesie, a redescoperit faptul c` bursele se comport` ca ni[te fractali. {i, dac` toate aceste leg`turi par simple coinciden]e, faptul c` Eugene Fama, p`rintele ipotezei pie]elor eficiente, [i-a f`cut doc toratul sub \ndrumarea lui Mandelbrot i-ar putea sur prinde pe fundamentali[tii fractalilor, care se conside rau, poate, adep]ii unei alte [coli de gândire. Dar aici apar diferen]ele. Mul]imea lui Mandelbrot a devenit popular` \n afara cercurilor matematice, atât pentru aspectul s`u estetic, cât [i pentru complexitatea unei structuri rezultate din tr-o defini]ie foarte simpl`. Acest lucru nu a f`cut, \ns`, la fel de populare structurile lui Elliott. Lipsa de conver gen]` \ntre fractalii burselor [i mul]imea lui Mandelbrot a

\mpins [i mai mult \n obscu ritate tezele fractale dezvol tate de Thomas Malthus [i Verhulst, de[i f`ceau parte din aceea[i categorie. Diferen]ele nu se opresc aici. Fractalii sunt structuri de cre[tere [i descre[tere, un proces ciclic \ntâlnit peste tot \n natur`. Dar nu s-a \ncercat foarte mult \n direc]ia g`sirii unei leg`turi \ntre cicluri [i fractali. Problemele continu` când abord`m munca unui fizician ca Eugene Stanley, care a scris multe lucr`ri despre

formule care sugereaz` c` ciclurile sunt finalitatea, nu fractalii. Ciclurile \nt`resc ideea c` istoria este mo delabil` ca [tiin]` [i chiar explicabil` matematic. Teorema lui George Can tor implic` existen]a unei infinit`]i de infinituri. Teoria sa privind numerele transinfi nite a fost considerat` ilogic`, chiar [ocant`, fiind respins` de genii matematice ca Henri Poincare, care a numit-o “o boal` grav` care infecteaz` matematica”. Unii au v`zut \n ea o provocare la adresa in

O cantitate mare de informa}ii e considerat~, eronat, esen}ial~ pentru a |ndep~rta incertitudinea sau ambiguitatea privind viitorul ecua]ia puterii (pu]inul reprezint` esen]ialul, iar mul]imea reprezint` partea mai pu]in valoroas`) pe burs`, sau a unui lingvist ca Kingsley Zipf, care a dovedit ecua]ia puterii \n frecven]a cuvintelor folosite zi de zi. De[i ecua]ia puterii exist` \n natur` [i pe pie]ele de capital, academicienii [i cercet`torii nu s-au gândit niciodat` s` o aplice ciclurilor. Noi, la Orpheus, facem leg`tura ciclurilor cu fractalii folosind

BUSINESSWEEK l 17 februarie 2009

finitului absolut al naturii di vine. Dezbaterea deschis` de Cantor se refer` [i la ciclici tatea matematicii \n sine, care ilustreaz` ordinea [i haosul. Oamenii se tem de nesigu ran]` [i doar când dep`[im aceast` temere ne d`m seama cât de pu]ine [tim. Aici intervin finan]ele com portamentale, care ilustreaz` erorile gândirii noastre. Con form paradoxului lui Ellsberg, oamenii prefer` s` fac` pariuri pe o cutie \n care sunt 50 de

bile ro[ii [i 50 albastre, decât pe una \n care sunt tot 100 de bile, dar num`rul celor de culoare ro[ie [i albastr` este necunoscut. Probabilitatea câ[tig`rii unui pariu este aceea[i \n ambele cazuri, dar noi tot prefer`m s` pariem pe baza unor scenarii cunoscute. Cercet`torii \n finan]e com portamentale au mai aflat [i c` oamenii proceseaz` similar riscul [i timpul. Aceasta \nseamn` c` nu gândim ra]ional când viitorul este nesigur [i când momentul revenirii la situa]ia normal`, sigur` este necunoscut. Aceast` tendin]` s-a dovedit foarte p`guboas` pe pie]ele de capital, atât \n ceea ce prive[te pierderile efective, cât [i opor tunit`]ile irosite. Aversiunea fa]` de nesiguran]` explic` [i motivul pentru care masele au nevoie de mai multe informa]ii. Existen]a unei cantit`]i mari de informa]ii este con siderat` esen]ial` pentru a \ndep`rta incertitudinea sau ambiguitatea privind viitorul, \ntrucât creeaz` un peisaj familiar. Dar acest fapt nu schimb` riscurile [i profiturile posibile. Finan]ele comportamentele sunt un domeniu incomplet, dac` nu lu`m \n considerare fractalii. Dar contestarea tradi]iei nu se face u[or. Mereu vom contesta noul, pentru c` iubim certitudinile. Dar acestea nu exist`, ele sunt simple prejudec`]i. ê Mukul Pal este CEO al Orpheus CAPITALS Opinia exprimat` \n acest articol apar]ine autorului