BusinessWeek numarul 122 by Business Week

ROMÂNIA

NR. 122 I 24 FEBRUARIE 2009 I 3,5 RON

MANAGERI |N VREME DE CRIZ~

CUM ATAC~ {EFII COMPANIILOR ROMÅNE{TI ACTUALA PERIOAD~ ECONOMIC~ DIFICIL~

6 421847 000086

00122

NOTE EDITORIALE

01 DIRECTOR EDITORIAL Rachad El Jisr EDITOR Gabriel Bårlig` SENIOR REDACTORI Magda Munteanu, Alice Taudor, Raluca Com`nescu, Mihnea Anastasiu REDACTORI Corina Coman, Ovidiu Neagoe, Silvia Pan]uru, Ionu] Vi[an COLABORATORI Dan {erb`nescu DIRECTOR PUBLICITATE Giuseppina Burlui PUBLICITATE Iulian B`beanu, Ana Maria Mardan DIRECTOR EVENIMENTE Oana Molodoi MARKETING CONSULTANT Gabriela Enescu/StrategyStudio MARKETING Bianca M`nescu PAGINA}IE Ioana-Silvia Ceriu, Florin P`tra[cu PRODUC}IE Dan Mitroi, Marian Neagoe DISTRIBU}IE George Moise ABONAMENTE Andreea Nunu (subscribe@bmg.ro) BusinessWeek (www.businessweek.com) este publicat` s`pt`månal de The McGraw-Hill din 1929. Tirajul revistei este de 1,2 milioane de exemplare la nivel mondial [i are 4,7 milioane de cititori pe s`pt`mån`. BUSINESSWEEK/ROMÅNIA este publicat` de Business Media Group S.R.L [i McGraw-Hill Companies, Inc. Articolele traduse [i republicate \n acest num`r din BUSINESSWEEK sunt sub copyright 2008 al The McGraw-Hill Companies, Inc. Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea \n orice fel, \n \ntregime sau par]ial, f`r` acordul scris prealabil al The McGraw-Hill Companies, Inc. [i al Business Media Group, S.R.L. este interzis`. BUSINESSWEEK/ROMANIA is published by Business Media Group, S.R.L. and The McGraw-Hill Companies, Inc. Articles translated and reprinted in this issue from BUSINESSWEEK are copyrighted 2008 by The McGraw-Hill Companies, Inc. All rights reserved. Reproduction in any manner, in whole or in part, without prior written permission of The McGraw-Hill Companies, Inc. and Business Media Group, S.R.L. is expressly prohibited.

BUSINESS MEDIA GROUP editor al publica]iilor Business Review, WorkBook, Biz Publishers Bill Avery & Rachad El Jisr Bd. Regina Maria 1, bl. P5B, sc. 1, ap. 10-11, Bucure[ti – România

TEORIA SPIRALEI F~R~ IE{IRE Lucrurile complicate pot fi \n]elese ceva mai bine privite cu deta[are, de la o distan]` care s` permit` cuprinderea \ntregului lor mecanism. Atunci când faci parte dintr-un mecanism, este foarte greu s`-]i dai seama de scopul s`u, de direc]ia \n care acesta evolueaz`. La fel se \ntâmpl` [i cu economia. Suntem cu to]ii parte a economiei globale, fie c` ne place sau nu. Actuala criz` ne-a demonstrat din plin c` l`comia unor b`nci pentru profituri, bazat` pe nevoia acut` a unor americani nu foarte \nst`ri]i de a avea o locuin]` poate scutura puternic tot pomul l`udat al globaliz`rii. Modul \n care s-a propagat criza ne dezv`luie un model de cre[tere \n care ne-am angajat cu to]ii f`r` s` ne d`m seama [i din care este aproape imposibil s` mai ie[im. Totul porne[te de la oameni [i de la nevoile lor. Pentru a-[i putea asigura nevoile de baz`, omul are nevoie, \n primul rând, de o surs` de venit, deci de un loc de munc`. |n condi]iile \n care popula]ia cre[te extrem de repede, iar \n multe domenii nevoia de bra]e de munc` \n accep]iunea clasic` este redus`, apar industrii care deservesc nevoi mai pu]in stringente, dar care reu[esc s` \nghit` suficient` for]` de munc` \ncât [omajul s` nu fie o problem` stringent`. Munca genereaz` pentru mul]i prosperitate, care se traduce \n consum, care se traduce \n cerere pentru produse [i servicii, care se traduce \n mai multe locuri de munc`. Este o spiral` care se alimenteaz` continuu. Nu ar fi o problem` prea mare, dac` toate aceste industrii nu ar consuma resurse de toate felurile. {i, cum multe resurse devin amenin]`tor de rare, apare dilema \nlocuirii lor. Doar c` aici intervine din nou spirala f`r` ie[ire. S` lu`m un exemplu la \ndemân`: ma[inile sunt poluante [i producerea lor consum` cantit`]i uria[e de energie. S` producem atunci mai pu]ine [i mai eficiente. Sun` bine, nu? Dar ce facem cu num`rul foarte mare de angaja]i din industria auto [i din toate domeniile conexe? Ce vor face produc`torii de o]el, cei de cabluri [i tot a[a? Nu vor putea to]i produce panouri solare sau motoare cu hidrogen. Cel pu]in nu peste noapte. Apoi, cererea pentru noile produse pe care le vor face ace[tia va trebui s` fie suficient de mare, pentru c` altfel industria respectiv` nu poate exista. Iar aceste produse consum` [i ele resurse. {i ne \ntoarcem la aceea[i spiral` care se extinde amenin]`tor. {i din care nu putem ie[i. Sau poate, totu[i... Managerii cu care am discutat pentru cover story-ul de s`pt`måna aceasta spun c` exist` solu]ii.

Telefon: +4021-206.06.83, 206.06.84, 206.06.85, 206.06.86, 206.06.87 Fax: +4021-335.34.74 E-mail: businessweek@bmg.ro; sales@bmg.ro www.bmg.ro Tipar: MASTER PRINT ISSN: 1842 - 1938

Gabriel Bårlig`, EDITOR 24 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

02 SUMAR 34 36

|n vremuri grele, oportunit`]ile abund`. Dar, pentru a proﬁta de ele, managerii au nevoie de reﬂ exe rapide, atitudine agresiv` [i schimb`ri serioase

Exxon, regele companiilor petroliere, nu st` atåt de bine pe cåt pare

RETAIL: Criza

FINAN}E: Multe companii europene au \mprumuturi scadente anul acesta [i b`ncile nu acord` credite

PENSII : Planurile administratorilor de fonduri private de pensii sunt date iar peste cap

INTERNET : Companii ca ThisNext au descoperit c`, pentru o mul]ime de oameni, recunoa[terea meritelor este un factor motiva]ional la fel de puternic ca banii

COMPANII : Vremurile

MANAGERUL DE VREME REA

PAGINA 28

BUSINESS WEEK

{tirile pe care trebuie s` le [tii

PERSPECTIVE: În

fa]a iminen]ei unui acord de ﬁnan]are extern`, tensiunea se simte \n aer

AGENDA BW

PE SCURT

INTERVIU: Raluca Com`nescu a vorbit

despre criza de pe pia]a imobiliar` cu Dan Ioan Popp, CEO Impact SA

18 18

RESURSE UMANE : Una

FINAN}E PERSONALE : Dup` ce s-a atins pragul de 17% la dobânzile depozitelor, \n scen` intr` inova]ia

societ`]i din portofoliu, AVAS intenminoritare 24

Test de stres pentru planul lui Obama

Companiile \ncearc` s` scape de obliga]iile contractuale invocånd criza

FOCUS

Compania Avioane Craiova se aﬂ`

o pia]` aﬂat` \n picaj liber, produc`torul local de mobil` Unican vrea afaceri cu 10% mai mari. Solu]ia: personalizarea mobilierului

dintre solu]iile ieftine de combatere a stresului e transparen]a \n interiorul companiei

OPINII

privatizat` [i de a ie[i din portofoliul

BURS~

AVAS. Dar, din nou, situa]ia se

TEHNOLOGIE PENTRU TINE

poate complica

IDEI: Benchmarking

Noile reglement`ri care vor intra \n vigoare din aprilie pun pe jar \ntreaga industrie farmaceutic`

la doar câ]iva pa[i de a ﬁ \n sfâr[it

Proiectul de buget trimis \n

BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

\mpotriva Google

RETAIL: Pe

R`mas` f`r` cele mai atractive ]ioneaz` s` renun]e [i la pachetele

ONLINE: Proces

fondurile alocate eﬁcient? 22

grele scot la iveal` necinstea unor angaja]i. Dar noile tehnologii prind tot mai mul]i infractori interni

\n Italia

Parlament prevede numeroase m`suri anticriz`. Sunt, \ns`,

a pus piciorul \n prag [i pentru retailerii de \nc`l]`minte

inteligent

ILUSTRA}IE COPERT~: MATT MAHURN

Cum ar trebui s` arate un manager de criz`, ce gre[eli se fac cel mai des \n aceast` perioad` [i ce calit`]i pot face diferen]a \ntre colaps [i cre[tere

ANALIZ~

PAGINI EDITATE DE GABRIEL BÂRLIG~

Ghosn: M`surile anticriz` vor ﬁ intensiﬁcate \n 2009

SALVA}I DE LOGAN? Grupul francez Renault a anun]at o sc`dere cu aproape 80% a profitului net pe 2008, pân` la 599 de milioane de euro, din cauza pr`bu[irii cererii pe pia]a auto, ca urmare a crizei financiare. Vânz`rile Dacia au \nregistrat cea mai important` cre[tere, cu vânz`ri de 230.164 de unit`]i anul trecut, fa]` de 196.378 \n 2007, \n timp ce vânz`rile Renault au crescut cu numai 19.000 de unit`]i. Vânz`rile Logan sub brandurile Dacia plus Renault a totalizat 367.745 de unit`]i anul trecut, \n cre[tere cu 48%. Grupul francez estimeaz` c` cererea pentru modelele Logan va cre[te \n acest an,

DEFICIT CRESCUT PU}IN

Deﬁ citul de cont curent al României a fost \n 2008 de circa 16,87 miliarde de euro \n cre[tere cu 1,2% fa]` de anul 2007, dup` cum a anun]at Banca Na]ional` a BUSINESSWEEK l 24 FE B R UAR I E 2009

\n condi]iile \n care consumatorii vor fi foarte sensibili la raportul calitate-pre] \n cazul achizi]iilor auto. |n plus, vânz`rile ar putea fi stimulate [i de programe de \nnoire a parcurilor auto lansate \n [apte ]`ri europene, inclusiv \n România. “Din iulie, Renault a implementat un plan special de ac]iune, care a inclus reducerea stocurilor, a costurilor [i a investi]iilor pentru adaptarea la noile condi]ii de pia]`. Grupul va intensifica aceste m`suri \n 2009, pentru a \mbun`t`]i fluxul de numerar”, a declarat Carlos Ghosn, pre[edinte [i CEO al Renault.

României. Influen]a determinant` asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balan]ei comerciale, care a \nsumat aproape 18,2 miliarde de euro, cu 2,1% mai mult decât \n 2007. Deficitul contului

curent a fost ﬁnan]at \n propor]ie de 53,5% prin investi]ii directe ale nereziden]ilor \n România (fa]` de 43,5% \n 2007), care au totalizat peste 9 miliarde de euro. |n acela[i timp, datoria extern` pe termen

RENAULT

BUSINESS WEEK

{TIRILE PE CARE TREBUIE S~ LE {TII “Vom avea noi grij` de cei care au luat credite \n valut`, dar nu e vorba doar de cei 500.000 de români cu astfel de credite, ci de o ]ar` \ntreag`” Mugur Is`rescu, Guvernatorul BNR

mediu [i lung a \nregistrat la 31 decembrie 2008 nivelul de 49,95 de miliarde de euro, \n cre[tere cu 29,7% fa]` de 31 decembrie 2007. Anul trecut, dinamica exporturilor a devansat cu 4,4 puncte procentuale dinamica importurilor.

VISTA

VE{TI BUNE LA BRD

A doua banc` dup` active din România, BRD - Groupe Société Générale, a anun]at ob]inerea unui profit net consolidat de peste 1,364 miliarde de lei (circa 370 de milioane de euro), mai mare cu 46% fa]` de anul 2007. Excluzând impactul vânz`rii participa]iei la Asiban, profitul net consolidat este de circa 1,13 miliarde de lei (circa 309 milioane de euro), cu 22% mai mare decât profitul \nregistrat la finele anului 2007. Venitul net bancar a fost de circa 869 de milioane de euro, cu 27% peste nivelul de la sfâr[itul lunii decembrie 2007. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a fost la sfâr[itul lunii decembrie 2008 de 32,8%, \n timp ce raportul cost/venituri a fost de 42%, \n ciuda men]inerii unui nivel ridicat al investi]iilor (64 de milioane de euro). Costul net al riscului a fost men]inut la un nivel foarte redus, creditele neperformante reprezentând doar 1% din totalul angajamentelor.

CIOCOLAT~ F~R~ TERENURI

Cadbury România a confirmat, s`pt`mâna trecut`, inten]ia de a scoate la vânzare dou` loturi de teren, situate \n {oseaua Viilor (unde se afla una dintre unit`]ile de produc]ie \nainte de mutarea acesteia \ntr-o cl`dire nou`), respectiv \n comuna Voluntari (unde se afla depozitul companiei \nainte de externalizarea acestui serviciu). “Dorim s` specific`m faptul c` nu exist` nici un plan care prevede vânzarea tuturor activelor imobiliare de]inute de Cadbury România, ci doar a celor dou` loca]ii care nu sunt folosite de c`tre companie de mai mult timp,” se arat` \ntr-un comunicat al companiei. Cadbury a intrat pe pia]a local` la jum`tatea lui 2007, prin preluarea unui pachet de 93% din produc`torul local Kandia-Excelent, \ntre timp participa]ia \n companie fiind de 100%. Valoarea tranzac]iei a fost de peste 87 de milioane de euro. REZULTATE DE IMPACT

|n ciuda crizei financiare [i a blocajului de pe pia]a imobiliar`, dezvoltatorul de profil Impact Developer & Contractor a anun]at o cre[tere a cifrei de afaceri cu 40% \n 2008, pân` la nivelul de 151,7 milioane de lei. Veniturile din exploatare au crescut cu 48% fa]` de 2007, iar compania a \ncheiat contracte \n valoare de 75 de milioane de lei (circa 20 de milioane de euro). În acela[i timp, cheltuielile din exploatare au crescut cu circa 56%, \n principal ca urmare a unui volum mai mare de construc]ii realizate \n 2008. În aceste condi]ii, profitul net estimat pentru anul trecut este de 8,4 milioane de lei, cu 13% mai mare decât profitul net ob]inut \n 2007. Reprezentan]ii companiei afirm` c` se va trece la modificarea proiectelor locuin]elor care vor fi livrate \n acest an, pentru a putea fi achizi]ionate cu TVA 5%.

dublu fa]` de suma perceput` la data introducerii ultimei variante a taxei, \n iulie anul trecut, [i cre[terea u[oar` a taxei la vehicule non-euro [i Euro1. Propunerea guvernului prevede \n continuare ca vehiculele noi Euro 4 cu motoare cu o capacitate cilindric` sub doi litri s` ﬁe \n continuare scutite de la plata taxei, ca m`sur` de sprijinire a industriei auto. {I TOTU{I AU CRESCUT

Investi]iile strìne directe \n România au atins anul trecut nivelul de 9,024 de miliarde de euro, crescând cu 24,45% fa]` de nivelul \nregistrat \n 2007, potrivit B`ncii Na]ionale a României (BNR). Ele au acoperit 53,3% din deficitul de cont curent. |n 2008, participa]iile la capital [i profitul reinvestit au reprezentat 50,1% din investi]iile strìne directe, \n timp ce creditele intra-grup - 49,9%. Investi]iile atrase \n luna decembrie au fost de 384 de milioane de euro, fa]` de 492 de milioane de euro \n noiembrie. Autorit`]ile de la Bucure[ti estimaser` pentru 2008 un nivel al investi]iilor strìne directe de peste 8 miliarde de euro. ê

1 milion de tranzac]ii online au fost procesate de GECAD ePayment \n patru ani [i jum`tate de la lansarea sistemului Sursa: Compania

Nivelul din 2008 s-a apropiat de recordul \nregistrat \n 2006, când a fost privatizat` BCR

MODIFICAREA MODIFIC~RII

Guvernul a cerut acordul Comisiei Europene pentru a reduce cu o treime valoarea taxei de poluare perceput` la \nmatricularea autovehiculelor, ceea duce la un nivel 24 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

BUSINESS WEEK

06 PE RSPECTIVE ALICE TAUDOR

SCUMP DOM’LE, SCUMP!

În fa]a iminen]ei unui acord de finan]are extern`, tensiunea se simte \n aer. Se vorbe[te despre condi]iile draconice ale FMI [i despre costuri. Avem [i variante mai ieftine? Cât ne cost` \n momentul de fa]` un \mprumut de pe pie]ele externe? Numai prima de risc de neplat` este de circa 7%, care se adaug` la dobânzile pie]ei. Spre compara]ie, \n 2007, prima era de 0,2%. În plus, ie[irea statului român pe pie]ele interna]ionale ar putea fi foarte bine un e[ec. “România nu poate ie[i pe pie]ele externe de eurobonduri, pentru c` nu g`se[te cump`r`tori”, spune analistul Ilie {erb`nescu. Drept urmare, singurele variante par a fi pachetele financiare, schimb, c` varianta unui acord stand-by dup` exemplul Ungariei sau al Letonicu FMI ar putea presupune [i costuri de ei. Îns`, nici ajutorul de urgen]`, chiar sute de milioane de euro, \n condidac` ar veni doar din partea Uniunii ]iile comisionului de neutilizare. Europene, nu va fi gratis. Ionu] DumiPe termen mediu [i lung, putem tru, [eful departamentului cercetare \ns` lua \n calcul [i alte surse pentru al Raiffeisen Bank, explica recent c`, sectorul privat [i cel de stat. O surs` plafonul de 25 de miliarde de euro, bun` pentru companii, ca [i pentru fixat de Comisia European` pentru autorit`]ile publice, sunt fondurile ajutoarele financiare, reprezint` praceuropene, disponibile \n sum` de peste tic \mprumuturi ale ]`rilor respective 4 miliarde pentru 2009. La acestea de pe pie]ele de capital, garantate de se pot adùga [i banii necheltui]i din UE la cel mai bun rating, triplu A. “E anii anteriori, 2007 [i 2008, \n sum` un credit mult mai ieftin decât l-am de circa 3 miliarde de euro. Exist`, putea lua noi”, afirma Dumitru. de asemenea, tot pentru proiecte pe În cazul FMI, dup` cum a declarat termen mediu [i lung, Banca Europentru BusinessWeek România Mihai pean` pentru Investi]ii (BEI) [i Banca T`n`sescu, reprezentantul ]`rii noastre European` pentru Reconstruc]ie [i la Fondul Monetar Interna]ional, Dezvoltare (BERD). Potrivit reprezenexist` un comision de 25% din suma tan]ilor BEI, banca are rating triplu A \mprumutat`, perceput pentru neu[i nu e orientat` spre profit, fapt care tilizarea banilor. Pân` acum, potrivit se reflect` [i \n costurile creditelor. oficialului FMI, nu a fost aplicat, nici \n În 2006, România a semnat cu BEI cazul Ungariei, nici al Letoniei. Ca s` un acord de cooperare, care prevede nu fim pu[i \n situa]ia de a pl`ti acest finan]`ri de circa un miliard de euro comision, “trebuie f`cut un calcul exact anual, sum` care poate fi ajustat` \n al sumei de care avem nevoie”, spune func]ie de nevoie. T`n`sescu. Dobânda pentru un eventuDar, pe termen scurt, \n ce prive[te al \mprumut ar fi de circa 3-4%. Dup` pachetul financiar pentru stat, varicum precizeaz` T`n`sescu, cele mai antele se \ngusteaz` la op]iunea unui importante costuri sunt dobânda [i cocredit din surse UE [i FMI. Numai c`, misionul de neutilizare. La rândul sù, se pare c` ar trebui s` ne gr`bim. Dup` guvernatorul B`ncii Na]ionale, Mugur cum spune Ilie {erb`nescu, care \n anii Is`rescu, declara s`pt`mâna trecut` c` ‘90 a negociat direct cu fondul \n caliun \mprumut de la Uniunea European` “nu ar strica” [i a atras aten]ia, \n tate de ministru al reformei, “e posibil

BUSINESSWEEK I 24 FEBRUARIE 2009

ca FMI s` nu mai aib` bani”. Potrivit regulilor de func]ionare a fondului, a[a cum explic` Mihai T`n`sescu, România poate utiliza o sum` egal` cu dublul cotei contribu]iei la fond. Cota României se ridic` la ora actual` la circa 1,2 miliarde de euro. De dat` recent`, \ns`, conform preciz`rilor oficialului FMI, s-a aprobat un nivel de finan]are care poate merge pân` la de 10-20 ori cota cu care contribuie ]ara respectiv`, a[a cum a fost cazul Ungariei de exemplu. “E greu de estimat o sum` pentru România, trebuie luate \n calcul datoria sistemului public [i a celui privat”, precizeaz` T`n`sescu. Recent, guvernatorul BNR declara c` guvernul, de[i nu a contribuit la cre[terea datoriei private, va trebui s` se implice \n rezolvarea ei. Pe de alt` parte, pre[edintele Traian B`sescu declara \n cursul s`pt`mânii trecute c` guvernul nu trebuie s` angajeze credite pentru a substitui obliga]iile b`ncilor-mam` de a-[i finan]a filialele din România. Ne\ncheierea unui acord poate costa \ns` mai scump. “Vom fi atât de strâmtora]i bugetar, \ncât va trebui s` t`iem chiar din investi]ii”, avertizeaz` Adrian Mitroi, economist al MKB Romexterra. Iar cel mai dur efect advers al lipsei de finan]are ar fi prelungirea crizei. Caz \n care pierderile nu mai sunt calculabile. ê

BUSINESS WEEK

CIFRE

PR~BU{IREA PROPRIET~}ILOR COMERCIALE De Gabriel Bårlig`

Investi]iile \n propriet`]i comerciale la nivel global au avut anul trecut o c`dere brusc`, de 59% comparativ cu 2007, ajungând la valoarea total` de 433 miliarde de dolari, potrivit unui studiu al companiei de consultan]` Cushman & Wakefield. Ve[tile nu se anun]` mai bune nici pentru 2009, când se estimeaz` o nou` sc`dere a investi]iilor \n propriet`]i comerciale, pân` la 412 miliarde de dolari. |n România, tranzac]iile majore s-au redus la jum`tate fa]` de 2007, pân` la 962,2 milioane de euro. Cel mai mare aport la suma total` a investi]iilor \n 2008 (35%) a avut-o vânzarea proiectului Upground c`tre Deutsche Bank la o valoare de 340 milioane de euro. Evolu]ia volumului de investi]ii în propriet`]i comerciale (2008/2007)

Total

America de Nord

Sursa: Cushman & Wakeﬁ eld

Europa

Asia

14% 2%

46%

Topul investi]iilor }ara

0 -10 -20 -30 -40 -50 -60 -70 -80

Ponderea pe sectoare a tranzac]iilor cu propriet`]i comerciale în România în 2008

America de Sud

Investi]ii (mld. $)*

33%

SUA

107,1

China

50,3

Marea Britanie

37,1

Ofﬁce

Japonia

29,3

Industrial/Logistic`

Germania

28,8

* \n propriet`]i comerciale \n 2008 Sursa: Cushman & Wakeﬁ eld

Retail

Hoteluri Altele Sursa: Cushman & Wakeﬁ eld

AFACERILE S~PT~MÅNII CALENDAR TELECOM 16-19 februarie La Barcelona se desf`[oar` Congresul mondial GSMA, care reune[te principalii actori ai pie]ei telecom, de la produc`tori de echipamente de re]ea [i echipamente mobile, la operatori telecom [i furnizori de con]inut pentru comunica]iile mobile. IMM 17 februarie Fondul Na]ional pentru Întreprinderile Mici [i Mijlocii [i Ministerul Întreprinderilor Mici [i Mijlocii, Comer]ului [i Mediului de Afaceri organizeaz` o conferin]` de pres` cu tema “Solu]ii concrete de sus]inere a IMM-urilor \n condi]iile crizei economicoﬁnanciare”. SALARII 18 februarie Compania Kienbaum va prezenta un studiu de salarizare pentru anul 2009, care ia \n considerare efectele crizei economice, realizat \n colaborare cu Camera de Comer] [i Industrie Româno-German`. COPYRIGHT 18 februarie Ministerul Culturii, Oﬁciul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Centrul de Studii [i Cercet`ri \n Domeniul Culturii [i Institutul de Economie Na-

]ional` prezint` rezultatele studiului despre contribu]ia economic` a industriilor bazate pe copyright \n România. BURS~ 18 februarie SSIF Bucure[ti Global Invest prezint` Sistemul Alternativ de Tranzac]ionare “Apollo – X”, care va ﬁ propus spre autorizare bursei de la Bucure[ti. PUBLICITATE 18 februarie IAA România organizeaz` Gala IAA Excellence Awards, \n cadrul c`reia va decerna premii de excelen]` \n domeniul publicit`]ii. NESTLE 19 februarie Compania din domeniul industriei alimentare \[i prezint` rezultatele ﬁnanciare pentru anul 2008. MARKETING 19 februarie Fondul de investi]ii norvegian Romania Invest lanseaz` compania de marketing [i vânz`ri Be Igloo. MEDIU 19 februarie WWF Programul Dun`reCarpa]i România, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii [i al Administra]iei Na]ionale de Meteorologie, organizeaz` o sesiune de informare pe tema schimb`rilor climatice.

BUSINESSWEEK l 24 FEBRUARIE 2009

BUSINESS WEEK

PE SCURT PAGINI EDITATE DE GABRIEL BÅRLIG~

CREDITE LA MEDIE Nu mai pu]in de 4,4 milioane de români aveau \n derulare, la sfâr[itul anului trecut, 7,5 milioane de credite de la b`nci [i institu]ii financiare nebancare, conform Biroului de Credit. Creditele de consum, \n num`r de 4,8 milioane, au atins un sold total de 74 de miliarde de lei, ceea ce duce la o valoare medie de circa 4.000 de euro pentru un credit. |n ceea ce prive[te creditele ipotecare, num`rul acestora era de doar 158.000 la sfâr[itul anului 2008, totalizând o valoare de circa 20 de miliarde de lei. Astfel, valoarea medie a unui credit ipotecar \n România este de aproximativ 32.000 de euro. Este de remarcat discrepan]a mare dintre num`rul creditelor ipotecare [i cel al tranzac]iilor imobiliare, care anul trecut au fost \n num`r de 484.765, conform Uniunii Na]ionale a Notarilor Publici din România. Datele de la Biroul de Credit mai arat` c`, la sfâr[itul anului trecut, erau active circa un milion de conturi de credit pe card, cu o valoare total` de 1,7 miliarde de lei, ceea ce corespunde unei valori medii de circa 500 de euro.

(DE SUS |N SENSUL ACELOR DE CEASORNIC) SVILEN MUSHKATOV; ORANGE; AYHAN YILDIZ

CAMERE |N PLUS Sectorul hotelier bucure[tean a cunoscut, \n primele nou` luni ale anului trecut, cea mai mare cre[tere a num`rului de camere de dup` 1989, cu 2.500 de camere noi intrate pe pia]` (30%), conform unui raport al CB Richard Ellis - Eurisko. Capitala a beneficiat de circa 64% din totalul de investi]ii str`ine directe \n 2008, \nregistrând o cre[tere a num`rului de vizitatori str`ini cu 20% fa]` de primele nou` luni din 2007. Totu[i, \n ultimul trimestru al anului trecut, mai multe proiecte hoteliere au fost amânate sau abandonate din cauza crizei financiare. Iar \n acest an Bucure[tiul nu va mai fi principala ]int` a investi]iilor hoteliere, acestea urmând s` se mute \n perioada urm`toare la Cluj-Napoca, Bra[ov, Timi[oara [i Ia[i. |n prezent, \n Bucure[ti exist` 10.300 de camere \n 118 hoteluri de la una la cinci stele. Pentru 2009, CBRE-Eurisko estimeaz` c` \n Capital` vor intra pe pia]` \nc` 600 de camere.

PAZNIC LA TELEFOANE Informa]iile stocate pe telefoanele mobile au ajuns la un grad de complexitate care poate necesita protec]ie \n caz de pierdere sau defectare a terminalului. Cu acest gând \n minte, Orange a lansat gama de servicii Orange Care care asigur` clien]ilor europeni protec]ie nu doar pentru aparat \n sine, ci [i pentru informa]iile, con]inutul [i datele tot mai valoroase p`strate pe terminalele mobile. Orange Care cuprinde trei niveluri, care acoper` transferul de con]inut \n magazinele Orange, asigurarea prin servicii de copii de rezerv`/sincronizare date [i reciclarea telefoanelor. Clien]ii vor putea pl`ti fie un tarif unic ini]ial, fie un abonament lunar. La aceste servicii pot apela [i cei care nu sunt clien]i Orange. Ei vor avea acces la transferul de con]inut pe baza unui tarif unic ini]ial [i la serviciul Orange de reciclare. Serviciile de asigurare vor fi disponibile \n România \n urm`toarele dou` luni, \n timp ce serviciile de copii de rezerv` [i reciclare vor fi lansate \n cadrul Orange \ncepând cu trimestrul al doilea al acestui an. 24 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

BUSINESS WEEK

PE SCURT

ROMÂNIA HIGH-TECH Vânz`rile de laptopuri, televizoare cu plasm` [i LCD au explodat anul trecut, potrivit retailerului de profil Flamingo International. Astfel, compania a anun]at pentru 2008 o cre[tere de peste trei ori a vânz`rilor de notebook-uri \n termeni de volum, pân` la aproximativ 60.000 unit`]i. Valoric, cre[terea a fost de 150%. |n ceea ce prive[te vânz`rile de televizoare cu plasm` [i LCD, acestea s-au dublat anul trecut la Flamingo, pân` la 50.000 de unit`]i, cre[terea valoric` fiind de 75%. Pia]a autohton` de notebook-uri a fost estimat` pentru anul trecut la 350 de milioane de euro, \n timp ce televizoarele LCD [i cu plasm` au atins vânz`ri totale de circa 250 de milioane de euro. 2009 va fi, \ns`, un an mult mai dificil. Dac` pe pia]a laptopurilor se a[teapt` \n continuare o cre[tere temperat` de 1015%, oficialii Flamingo estimeaz` c` vânz`rile pe pia]a televizoarelor LCD [i cu plasm` vor stagna.

PROBLEME DE INFRASTRUCTUR~ O mare parte din managerii companiilor din \ntreaga lume consider` c` nivelul actual al investi]iilor \n infrastructur` este insuficient pentru a sus]ine o dezvoltare pe termen lung a organiza]iilor lor, conform rezultatelor unui sondaj realizat pentru KPMG International. Astfel, 77% din managerii intervieva]i sunt nemul]umi]i de investi]iile actuale \n infrastructur`. |n acela[i timp, circa dou` treimi dintre ei au afirmat c` infrastructura din transport [i de furnizare a energiei genereaz` costuri de operare tot mai mari pentru organiza]iile lor. Cu bugetele epuizate la nivel central [i local, 80% dintre managerii intervieva]i au afirmat c` guvernele trebuie s` colaboreze \ntr-o mai mare m`sur` cu sectorul privat pentru a finan]a proiectele de dezvoltare a infrastructurii. {i aceasta \n condi]iile \n care disponibilitatea [i calitatea infrastructurii afecteaz` \n propor]ie de 90% decizia de loca]ie a opera]iunilor comerciale ale companiilor.

ANTI-ANTIVIRUS Un hacker din România a reu[it s` “sparg`” site-ul companiei de securitate informatic` Kaspersky Lab, dar nu a furat date referitoare la clien]ii companiei, arat` oficialii Kaspersky. Hackerul, care folose[te porecla “Unu”, a postat pe 7 februarie capturi de ecran [i liste din baza de date a Kaspersky Lab. Reprezentan]ii companiei afirm` c` atacatorul a reu[it s` descarce doar capete de tabele, nu [i informa]ii privind numerele c`r]ilor de credit ale clien]ilor, coduri de acBUSINESSWEEK l 24 FE B R UAR I E 2009

tivare sau alte informa]ii confiden]iale, cum afirmase ini]ial hackerul. “A \ncercat s` ob]in` con]inutul acelor tabele, dar nu a reu[it s` ob]in` acces la date. A luat directorul, dar nu a putut accesa folderele”, a declarat un reprezentant al Kaspersky Lab, care are sediul central la Moscova. |n acela[i timp, Unu a lansat un atac similar asupra companiei autohtone de securitate informatic` BitDefender, postând capturi de ecran pe site-ul hackerblog.org.

(DE SUS) FLAMINGO; AGATA URBANIAK; CURTIS FLETCHER

INTERVIU

VALI MIREA / VISTA

DAN IOAN POPP, CEO IMPACT SA

de RALUCA COM~NESCU

Impact este printre primii dezvoltatori din sectorul imobiliar românesc, cu [tate vechi \n business. Popp crede c` prima solu]ie pe care guvernan]ii ar trebui s` o adopte este aceea de a aduce capital, \ntre 10-15 miliarde de euro. “Costul neaducerii banilor este mult mai mare decât costul aducerii. Te cost` câteva sute de milioane aceste miliarde care trebuie aduse, dar, dac` nu sunt aduse, economia intr` \n colaps [i te \ntoarce \napoi, nu [tiu dac` cu 10 sau 20 de ani \n urm`. E greu de simulat ce o s` se \ntâmple”.

BUSINESS WEEK

RALUCA COM~NESCU

Avem o criz`. Cum o gestion`m? Care sunt solu]iile pentru sectorul imobiliar? DAN IOAN POPP

Discu]ia este destul de dificil`, pentru c`, de fapt, subiectul este foarte \ntortocheat. Este ca un ghem pe care cineva l-a de[irat, l-a amestecat [i acum spune: pune-l \napoi. Sau descurca]i-v`. Este \nceputul unor rea[ez`ri [i \ntr-un fel, din motive lesne de \n]eles, suntem tenta]i s` facem referire la modelele pe care le cunoa[tem. S` construim a[a cum ne-am obi[nuit. S` se rea[eze lucrurile a[a cum erau. Eu nu cred c` va mai fi a[a. De fapt, \ntreb`rile referitoare la subiectul pia]` sunt legate de ni[te efecte, iar efectele sunt consecin]a unor cauze. Noi trebuie s` 24 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

16 PO}I S~ FI SUPER DE{TEPT, SUPERMAN, PO}I S~ AI {I CAPITALUL T~U, DAR DECIZIILE TALE NU MAI AU EFECT. PENTRU C~ E{TI |N ACEST CONGLOMERAT CARE |}I POATE DISIPA EFORTUL

vorbim mai \ntâi de cauze, iar acestea sunt foarte profunde [i sunt dincolo de pia]a imobiliar`. Sunt legate, pân` la urm`, de macroeconomie, de capitalul circulant, de valoarea banilor. Banii au valoare nu \n sine, ci ca urmare a sentimentelor noastre fa]` de ei. Via]a merge \nainte, ritmul nostru este acela[i, dar de fapt suntem atât de afecta]i \n deciziile noastre de zi cu zi de lipsa banilor. Nu este un lucru care s` ne priveasc` doar pe noi. Pe de o parte este vorba despre stat [i de modul \n care vede sistemul de impozitare, apoi este vorba despre cantitatea de bani autohton`, care nu prea este, pentru c` noi ca români nu suntem capitali[ti, nu de]inem capital. Atunci trebuie s` fie vorba despre bani din afar`. Dar care bani? C` nu mai sunt. {i chiar dac` ar fi, \i ]inem acas`, de ce s` \i d`m acolo? {i uite a[a dai dintr-una \n alta [i, f`r` s` vrei, dintr-o chestiune punctual` ajungi la o chestiune global`. C`tre asta s-a \ndreptat economia. O globalizare care este terifiant`. Nu ne mai prive[te doar pe noi. Ce se \ntâmpl` acolo, \ntr-un fel sau altul, se transmite c`tre noi. Iar asta e partea cea mai trist`. Pentru c` po]i s` fii super de[tept, Superman, po]i s` ai [i capitalul tù, dar deciziile tale nu mai au efect. Pentru c` e[ti \n acest conglomerat, care sub o form` sau alta, \]i poate disipa efortul. Globalizare, dar ne putem referi totu[i [i la pia]a local`? Revenind cu picioarele pe p`mânt românesc, aici exist` o particularitate. Este ca la tsunami. {ocul care ajunge la tine depinde unde se afl` obstacolele [i \n ce con de umbr` intri. Dac` ai norocul s` nu fi foarte expus, foarte legat, atunci acel tsunami te ocole[te. Nu spun c` nu te love[te, dar nu te love[te n`praznic. {i, din acest punct de vedere, economia româneasc` a fost [i este \ntr-un con de umbr`, iar [ocurile nu sunt directe. De ce trebuie s` fim mai optimi[ti decât al]ii? E ca \n povestea cu “f`-]i curaj, c` oricum te tai”. Sunt discutabile avantaje precum faptul c` nu suntem mari exportatori, c` nu avem o investi]ie strìn` foarte mare care dac` s-ar retrage ar l`sa foc [i pârjol. Acestea erau \ nainte mari dezavantaje, mai nou s-au transformat \n mari avantaje. Din acest punct de vedere, cred c` cel mai mare pericol este de fapt lipsa acut` a capitalului. La \ntreb`ri de genul cum o s` fie [i cât o s` fie cre[terea, sunt oarecum uimit de optimismul unora. Poate asta e politica ve[tii proaste. Au spus c` nu o s` fie 8%, c` o s` fie 5%, ca nu o s` fie 5%, c` o s` fie 3%, dup` care 2,5%, apoi 1%. Acum au spus c` o s` fie -2% sau -3%. Dup` p`rerea mea, sc`derea o s` fie [i mai mare [i este legat` tocmai de aceast` lips` de capital pe care, dac` nu ]i-l aduce altul, trebuie s` ]i-l aduci singur. Guvernan]ii no[tri, inclusiv guvernatorul Is`rescu, sunt \ntr-o ipostaz` pe care nu cred c` [i-au dorit-o [i la care nici nu s-au gândit vreodat`. Nu trebuie s` fie buni gospodari, ci s` fie proactivi. S` fie inventivi [i s` g`seasc` cì prin care s` fac` rost de acest capital. |n esen]`, suntem \ntr-o competi]ie. Exist` resurse, dar pe ele se bate toat` lumea [i atunci trebuie s` vii cu avantaje [i s` nu fii ultimul. Ideea este c`, pe de o parte, guvernan]ii trebuie s` \[i \n]eleag` foarte bine rolul [i s` \l [i joace, [i, pe de alt` parte, juc`torii s` \ncerce s` fie inovatori. Altfel spus, oamenii trebuie s` uite de bani. Sectorul privat trebuie s` g`seasc` sisteme [i \n afara banilor. BUSINESSWEEK l 24 FE B R UAR I E 2009

Pute]i s` exemplifica]i? O s` râde]i de mine, dar de exemplu sistemul cooperatist este un sistem \n afara banilor. Sistemul chibu]ului a func]ionat [i a generat mare prosperitate \n Israel. Exist` sisteme de \ntrajutorare, catolice, occidentale care func]ioneaz` de 200 de ani. Altfel spus, exist` sisteme, schimburi economice de servicii care pot s` fie \n afara banilor. Sigur c` aceste sisteme pot s` fie puternic deranjante pentru bancheri, \n esen]` st`pânii banilor. Dar sunt altfel de economii [i este clar c` acele economii sunt mult mai greu de fiscalizat, pentru c` ajungi la altceva. Noi la istorie am \nv`]at de tribut \n miere, \n grâu, dar nu \n bani. {i erau imperii care trìau din chestiunea asta, nu din bani. Au fost imperii minunate care nu au trìt pe sistem fiscal, pe bani. Proprietate sau chirie? Spre care trend se merge? Un mod interesant de a trece aceast` criz` este \nchirierea. |ntr-un sens dac` vre]i habsburgic, Maria Tereza a fost unul dintre marii investitori \n imobiliare. Ea a f`cut zeci de mii de locuin]e destinate \nchirierii. Toata lumea \[i permite o cas`? Gre[it. Nu este corect. Nu avem acest capital. Eu am f`cut un calcul. România ar trebui s` aib` un PIB cam de cinci ori mai mare la pre]urile de ast`zi ca realmente acest vis s` se \mplineasc`. Ar trebui s` fim de cinci ori mai harnici, s` fim de cinci ori mai bine cota]i. Este o himer` faptul c` se viseaz` [i c` lucrul acesta este \ntre]inut \n ultima vreme. Pe vremuri era altfel, 90% din România era chiria[`. {i era o problem`? Ne era rù? Era foarte bine. Chiria este o form` de a-]i ar`ta o mai mare grij` fa]` de orice. Fa]` de viitorul tù, fa]` de mediu, fa]` de o eroziune a capitalului. Exist` atâtea locuin]e. De ce s` le d`râm`m ca s` construim altele? Mai ales dac` nu avem resurse. Nu degeaba 60% dintre nem]i stau cu chirie [i cred c` sunt mai capitali[ti ca noi. Nu [tiu dac` ei \[i doresc cu aceea[i ardoare cu care \[i dore[te românul o cas`, dar lucrul acesta este legat [i de h`rnicia pe care nu ]i-o manife[ti stând neap`rat \n acela[i loc. H`rnicia, sau cât de proactiv e[ti \nseamn` c` e[ti capabil s` te mu]i din loc \n loc. Dac` ai o cas`, nu prea mai faci lucrul `sta. Asta e gospod`ria mea, `sta e universul meu [i devii mai mioritic. Solu]ii sunt. Solu]ii de ie[ire din impas? Prima solu]ie este aceea ca guvernan]ii s` \[i asume rolul de a aduce capital. Altfel spus, de a se \mprumuta. România probabil are nevoie s` injecteze \n economia real` \n propor]ie egal` cel pu]in cu ce a f`cut Germania. Dac` ei injecteaz` cam 300 de miliarde [i raportul dintre economia noastr` [i cea german` este de 1 la 20, \nseamn` c`, guvernan]ii no[tri trebuie s`

BUSINESS WEEK

Oprirea construc]iilor ar putea duce din nou la cre[terea pre]urilor

VALI MIREA / VISTA

la nivelul cet`]eanului prin scutirea de impozite sau oferindu-i o prim`. Eu nu spun nimic nou. Acestea sunt metode analizate [i realizate prin anii ‘60, ‘70, ‘80 cu mai mari sau mai mici succese de la stat la stat.

injecteze \ntre 10 [i 15 miliarde de euro. Banii trebuie adu[i \n România pe diverse c`i - guvernamental, prin b`nci, prin \mprumut privat etc. Costul neaducerii banilor este mult mai mare decât costul aducerii. Te cost` câteva sute de milioane aceste miliarde care trebuie aduse, dar, dac` nu sunt aduse, economia intr` \n colaps [i te \ntoarce \napoi, nu [tiu dac` cu 10 sau 20 de ani \n urm`. E greu de simulat ce o s` se \ntâmple. A doua chestiune este legat` de inova]ie. Inova]ia trebuie \ntr-un fel stimulat` [i premiat`. Trebuie s` gândim la nivel structural. Nu [tiu cum se poate premia inova]ia, probabil cu scutirea pentru profitul reinvestit [i probabil prin redistribuirea acestor bani \n economia real`. |n esen]`, banii despre care vorbim pot s` fie direc]iona]i c`tre stimularea cererii sau c`tre stimularea ofertei. |n economiile superdezvoltate, cum nu este România, trebuie stimulat` cererea pentru c` exist` supraproduc]ie [i nu are cine s` cumpere. |n cazul României, trebuie f`cut de la caz la caz. Trebuie v`zut care sector este mai pu]in dezvoltat [i acela trebuie stimulat. Iar când stimulezi cererea sau oferta trebuie s` te ui]i cu foarte mare aten]ie cui dai acei bani. |i dai agentului primar sau autorit`]ii. Dac` vorbim despre revigorarea reziden]ialului [i ne referim la ofert` \nseamn` c` pot s` m` duc la agentul primar, adic` la stat (vezi ANL, ceea ce se [i \ntâmpl` azi cu cele 118 milioane destinate revigor`rii ANL-ului). Se poate merge [i mai jos de nivelul statului, la nivelul agen]ilor [i stimularea lor prin comenzi. Urm`torul nivel este cel mai de jos, \n care pur [i simplu \l premiezi pe cel care investe[te. Acestea ar fi mecanismele pentru stimularea ofertei. Stimularea cererii po]i s` o faci

Ce se poate face pe celelalte segmente ale pie]ei imobiliare? Terenurile nu au nici o [ans`. Ele pot s` scad` foarte mult anul acesta. Tranzac]iile vor fi atât de rare, \ncât nu vei avea referin]`. |n 2007 au fost 100.000 de tranzac]ii la terenuri, \n 2008 au fost mai pu]ine. Anul acesta cred c` 10% din aceast` cifr` este mult. Nu cred c` vor fi 10.000 de tranzac]ii cu terenuri. Din punctul de vedere al retailului [i al pie]ei de office, ele vor da sentimentul unei maturiz`ri, dar de fapt nu este o maturizare, ci o \nghe]are. M` a[tept s` apar` c`derile, ceea ce pân` acum nu s-a \ntâmplat. Lucrurile sunt legate. Puterea de cump`rare a românilor va sc`dea. Oamenii consum` din dou` motive: pentru c` au cu ce sau pentru c` vor s` arate c` au. Acest lucru nu se va mai \ntâmpla. Probabil c`, \n primul trimestru al anului acesta, vor ap`rea primele semne \n acest sens. |ncas`rile din ce \n ce mai mici pe retail se vor reflecta \n chirii, care vor sc`dea. |n mod sigur la jum`tatea anului o s` constat`m sc`deri pe pia]a chiriilor la retail. Vor fi de fapt dou` fenomene: sc`dere [i absen]`. Vor fi foarte multe spa]ii goale care din punct de vedere al investitorului e o pierdere de dou` ori: unu - \i scade chiria, doi - \ncaseaz` zero. |n materie de birouri, va fi acela[i lucru. Orice companie, când te ui]i la rubrica cheltuieli, te ui]i unde e cel mai u[or s` tai. Te ui]i la personal [i prima victim` este angajatul, iar cea de-a doua victim` este chiria. M` a[tept la sc`deri mai ales \n zonele necentrale. |n centru nu se simte criza, e altfel decât \n rest. |n materie de logistic`, pia]a nu a fost foarte dezvoltat`, nu am avut juc`tori foarte serio[i. Criza \i atinge [i pe ei, dar mai pu]in. Nu s-au dus foarte \n sus ca s` aibe de unde s` coboare, la ei probabil efectele vor fi cele mai sc`zute. Vor mai sc`dea pre]urile locuin]elor noi anul acesta? Va sc`dea pre]ul locuin]elor care nu au ajuns la costul final. Dar românii vor \n mare parte locuin]e la cheie. Deci nu vor fi prea multe tranzac]ii la costuri mai mici. Pre]urile locuin]elor noi, la cheie, anul acesta nu vor sc`dea foarte mult [i paradoxal este c` vom asista la un proces invers. |ntrucât num`rul celor care \ndr`znesc [i au capacitatea s` continue proiecte va sc`dea, [i oferta va sc`dea, [i este posibil s` vedem spre sfâr[itul anului sau \nceputul anului viitor un fenomen de cre[tere a pre]ului. Dac` \ns` cererea nu poate alimenta [i sus]ine aceast` nevoie, atunci pre]ul nu o s` creasc`. Dac` b`ncile vor face ceva, va fi un fenomen de reechilibrare. Oricum, una peste alta, tendin]a este de calmare, de sc`dere. Prea mult entuziasm ne-a dus la aceste pre]uri [i este clar c` ne apropiem de un punct de echilibru mai jos decât cel din 2007-2008, care \n esen]` trebuie s` fie sustenabil de c`tre economia real`, de c`tre puterea de cump`rare a cet`]eanului. ê 24 FE B R UAR I E 2008 l BUSINESSWEEK

20 22 24 26 27

FOCUS

Punctele slabe ale proiectului de buget AVAS moare dar nu se pred` Planul american de salvare e plin de g`uri Criza a ajuns argument \n instan]` Decolare spre Italia la Avioane Craiova?

TRATAMENT RADICAL Noile reglement`ri care vor intra în vigoare din aprilie pun pe jar întreaga industrie farmaceutic` Se va schimba aproape totul. Partea bun` este c`, \ncepând din aprilie, va exista o nou` list` a pre]urilor pentru medicamente, afi[at`, \n premier`, \ntr-un mod transparent. Noile reglement`ri vor duce, cel mai probabil, la o sc`dere puternic` a pre]urilor produselor foarte scumpe deoarece modific` modul \n care se calculeaz` adaosul pe care distribuitorii [i farmaciile pot s` \l aplice medicamentelor. Astfel, dac` un produs cost` mai mult de 300 de lei, nu i se mai poate ad`uga un adaos procentual, ci o tax` fix`. Pân` acum, dac` unui produs care costa 1.000 de lei, farmacia putea s`-i pun` un adaos de 12%, adic` 120 lei, dar din aprilie va fi obligat` s` adauge o sum` fix` de maximum 30 de lei. “Este un model de adaosuri regresive, care limiteaz` pentru produsele foarte scumpe presiunea asupra bugetului”, spune Drago[ Dinu, partener [i consultant la Link Resource. Ceea ce va fi \n avantajul consumatorului final [i al sistemului na]ional de s`n`tate. Pentru produc`torii de medicamente, c`lcâiul lui Ahile va fi cerin]a de aliniere a pre]urilor cu cele din pie]ele europene. Concret, se va alege un panel cu 12 ]`ri europene, iar ]ara care practic` cele mai BUSINESSWEEK l 24 FE B R UAR I E 2009

mici pre]uri pentru medicamente va deveni punctul de referin]` pentru România. Problema este c` \n acest panel sunt incluse Spania [i Grecia, recunoscute pentru presiunea pe care au exercitat-o pentru un pre] cât mai sc`zut al medicamentelor. “Va fi un obstacol, compar`m mere cu pere”, spune Drago[ Damian, CEO al Zentiva. În opinia sa, se compar` baze incomparabile, c`ci \n mai multe ]`ri nu sunt negociate pre]urile la produc`tori, ci marjele practicate de distribuitori [i farmacii. Efectul acestei m`suri nu va trece neobservat, c`ci va obliga produc`torii s` vând` medicamentele la un pre] foarte mic. Ceea ce va pune asupra lor o presiune destul de mare s`-[i regândeasc` strategia [i s`-[i scad` costurile, \n special dac` pân` acum au practicat pre]uri mai mari. Aceea[i m`sur` ar putea s` duc` [i la amplificarea unui fenomen vizibil deja de ceva timp \n România: cel al importurilor paralele. Fenomen prin care distribuitorii interna]ionali iau marfa din ]`rile care practic` pre]uri mici, cum ar fi România, [i o vând pe pie]e mai scumpe. În acest caz, interesul distribuitorilor pentru a aduce medicamente aici va fi serios diminuat, iar pia]a local` ar putea suferi de o lips` de medicamente

importate, care \n prezent reprezint` circa 80% din totalul consumului. Dac` acest proces ia amploare, rezervele de medicamente ale României risc` s` fie diminuate \n beneficiul altor ]`ri, ceea ce poate duce la riscuri \n cadrul sistemului public de s`n`tate. În acela[i timp, o analiz` a experien]ei ]`rilor europene referitoare la comer]ul paralel sugereaz` c` “beneficiile sale sunt reprezentate mai ales de profiturile ridicate ale traderilor, decât de reducerea pre]urilor pentru guverne”, avertizeaz` Patrick Desbiens, director general [i vicepre[edinte al GlaxoSmithKline România. Schimb`rile aduse de noile reglement`ri nu se opresc aici. Dac` pân` acum distribuitorii se plângeau \n mod constant c` sufer` pierderi din cauza devaloriz`rii leului \n raport cu euro, din aprilie acest risc se mut` \n curtea produc`torilor. Decizie care ar putea avea un efect pozitiv, c`ci companiile farma sunt mult mai mari [i dispun de instrumentele financiare necesare pentru a trata aceast` devalorizare. |NCETINIRE

Turbulen]ele interna]ionale arunc` o umbr` de incertitudine asupra zonei farmaceutice, \ns` nu a[a de acut` precum \n alte dome-

SANJA GJENERO

De Magda Munteanu

FOCUS

000

nii. Potrivit Erste Group, ritmul de cre[tere a economiilor din Europa Central` [i de Est (CEE) va \ncetini, \ns` impactul asupra industriei farmaceutice ar trebui s` fie limitat. Motivul este c` acestea au un grad de \ndatorare extern` minim`, ceea ce le permite s`-[i finan]eze planurile de investi-

CEI MAI TARI

]ii f`r` a recurge la pie]ele financiare. Prin urmare, nu sunt afectate negativ de lipsa resurselor de creditare. În al doilea rând, \n ultimul an monedele din regiune [i-au men]inut tendin]a de sl`bire, spre avantajul companiilor din regiune orientate spre export. “Princi-

Topul companiilor farmaceutice pe pia]a local`

CORPORA}IE

TRIM. IV 2008 (MIL. RON)

2008 (MIL. RON)

COT~ PIA}~

Hoffman La Roche*

148,8

520,7

7,3%

Sanoﬁ-Aventis**

142,6

497,9

6,9%

GlaxoSmithKline***

143,6

492,9

6,9%

Novartis†

121,3

474,9

6,6%

Servier††

110,1

427,6

6,0%

Pﬁzer**

97,4

369,5

5,2%

Ranbaxy†††

85,5

326,8

4,6%

Zentiva

73,2

273,5

3,8%

Antibiotice

53,0

194,1

2,7%

AstraZeneca

54,2

180,2

2,5%

* f`r` cooperarea cu TERAPIA; ** f`r` cooperarea cu SINDAN PHARMA; *** inclusiv EUROPHARM † inclusiv SANDOZ; † † inclusiv EGIS; † † † inclusiv TERAPIA Sursa: Cegedim

palele companii farmaceutice din CEE vor reprezenta \n continuare o investi]ie solid` pe termen lung”, spune Vladimíra Urbánková, analist al sectorului farma \n cadrul Erste Group. În opinia sa, \n pofida \ncetinirii cre[terii economice, pie]ele farmaceutice din CEE sunt preg`tite de cre[tere, reducându-sedecalajul cheltuielilor pentru s`n`tate [i medicamente dintre regiunea CEE [i media Uniunii Europene pe termen lung. România se \nscrie \n aceast` tendin]`, având \n vedere c` are un consum de 100 de euro per capita pentru medicamente, \n timp ce \n Europa central` este de 300 de euro [i \n Europa de Vest de 500 de euro. În ultimii ani, pia]a româneasc` de farma a crescut \ntr-un ritm accelerat, \ns` anul trecut au \nceput s` apar` probleme, cea mai important` fiind \nghe]area pre]ului la medicamente. Rezultatul a fost c` valoarea ei \n moned` local` a crescut cu 17,7% comparativ 2007, potrivit datelor Cegedim, \ns` mai mult ca urmare a devaloriz`rii leului. În euro, pia]a total` a frânat anul trecut [i a coborât de la o cre[tere de 7,3% \n 2007 la una de 6,6% \n 2008. “Companiile farma vor fi foarte prudente anul acesta. Noua abordare guvernamental` \[i va face [i ea sim]ite efectele \ncepând cu trimestrul al doilea”, spune Petru Cr`ciun, director general al Cegedim. Potrivit acestuia, pia]a va cre[te \n 2009 cu maximum 10% \n lei dar, având \n vedere deprecierea leului \n raport cu euro, cre[terea \n moned` european` va fi zero sau chiar negativ`. Numai pe termen mediu perspectivele sunt mai pozitive, spune Cr`ciun, cu o cre[tere de 10-12% \n euro. Pe termen scurt, pe plan local amenin]area vine din faptul c` gradul de colectare la bugetul asigur`rilor de stat va fi mult mai sc`zut, ceea ce va duce la sc`derea lichidit`]ii pie]ei. Acest lucru se va propaga \n rândul tuturor juc`torilor din pia]`, c`ci va pune presiune asupra produc`torilor pentru termene de finan]are mai lungi, \n timp ce distribuitorii [i farmaciile vor fi nevoite s` fac` fa]` unor stocuri mult mai mari. Din cauza conjuncturii interna]ionale, este de a[teptat ca, la nivelul industriei, s` vedem unele consolid`ri care vor afecta, indirect, [i pia]a din România. Anul a \nceput cu anun]ul a dou` mari tranzac]ii, preluarea Zentiva de c`tre Sanofi-Aventis [i preluarea Wyeth de c`tre Pfizer. Nu ar fi exclus s` vedem [i alte tranzac]ii pân` la sfâr[itul anului. ê 24 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

BUGETUL LA BANI M~RUN}I Proiectul de buget trimis în Parlament prevede numeroase m`suri anti-criz`. Sunt, îns`, fondurile alocate eﬁcient?

De Ionu] Vi[an

Venituri mai mici, cheltuieli mai mari, blocaj financiar [i presiuni sociale uria[e. Ace[tia sunt principalii factori care ar fi trebuit s` stea la baza elabor`rii proiectului de buget pe 2009. Cum s-a descurcat Guvernul \n aceast` sarcin` extrem de dificil`? Proiec]ia bugetar` \naintat` spre aprobare s`pt`mâna trecut` Parlamentului are ca principal scop limitarea efectelor crizei economice interna]ionale prin sprijinirea agen]ilor economici [i protec]ie social` pentru cet`]ean. Ea se constituie \n jurul a trei priorit`]i: investi]ii \n infrastructur`, reducerea cheltuielilor administrative [i cre[terea absor]iei de fonduri comunitare. Una dintre cele mai importante propuneri pe care Guvernul o lanseaz` este investi]ia \n infrastructur`. Astfel, aproximativ 10 miliarde de euro vor fi aloca]i pentru investi]ia public` \n infrastructura din transporturi, mediu, s`n`tate, \nv`]`mânt, reabilitarea termic` a blocurilor. “Ini]iativa este constructiv`, dar fondurile prev`zute nu sunt certe”, crede Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicat` (GEA). “Din cele 10 miliarde de euro, o cincime vin ca urmare a absorb]iei de fonduri comunitare, deci nu se [tie cu siguran]` dac` se vor ob]ine”. Cât de mult se vor vedea efectele acestei m`suri este greu de spus, \n condi]iile \n care \n perioada 2005-2008 s-au construit doar 5-6 kilometri de autostrad`, al`turi de multe studii [i planuri de fezabilitate al c`ror cost este uria[. O alt` m`sur` important` menit` s` aib` efecte pozitive pentru agen]ii economici este neimpozitarea profitului reinvestit \ncepând cu 2010. Profitul reinvestit \n echipamente [i tehnologie. “Este singura m`sur` real` de stimulare nediscriminatoBUSINESSWEEK I 24 FEBRUARIE 2009

rie a firmelor private”, crede Gabriel Staicu, lector universitar doctor al ASE Bucure[ti [i membru fondator al Centrului pentru Economie [i Libertate (ECOL). “Stimulentul de a reinvesti este mai mare, deci [i a[teptarea unei cre[teri a stocului de capital tehnic \n economie, ca motor de relansare economic`”. Recesiunea reprezint` o perioad` \n care firmele \[i reanalizeaz` pia]a, urm`resc implementarea de noi descoperiri tehnice, caut` noi metode de a produce mai ieftin pentru a r`mâne \n via]`. Problema este, \ns`, c` m`sura se aplic` abia de anul viitor, când ar putea fi mult prea târziu pentru multe companii.

Membrii Guvernului \[i sus]in bugetul \n fa]a Parlamentului

LUPTA PENTRU LICHIDIT~}I

La nivel fiscal, companiile ar putea beneficia \n urma posibilit`]ii compens`rii TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de pl`tit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat [i \n lunile ulterioare celei \n care s-au depus cererile de restituire, precum [i dup` expirarea termenului legal de 45 de zile. De asemenea, actualul Guvern a promis achitarea datoriilor guvernamentale restan]ele l`sate de vechiul executiv, facturi [i subven]ii. Toate acestea sunt menite s` aduc` lichidit`]i mai rapid agen]ilor economici. În total, s-au alocat 2,2 miliarde de euro pentru acest obiectiv. “Dac` nu pl`tim aceste facturi, noi vom bloca primii economia româneasc`, prin faptul c`, \n general, sunt \ntreprinderi mici [i mijlocii care trebuie s` beneficieze de aceste resurse”, afirm` premierul Emil Boc. Analistul

economic Ilie {erb`nescu consider` c` aceasta ar fi singurele ini]iative corecte prin care Guvernul \i poate ajuta pe agen]ii economici s`-[i finan]eze activitatea opera]ional` [i eventualele investi]ii. Premierul Boc a mai anun]at c` se vor reduce cheltuielile publice adminstrative cu 20% [i se va trece [i la eficientizarea [i simplificarea aparatului birocratic central [i local. “Din punctul meu de vedere, jum`tate din agen]iile guvernamentale ar trebui desfiin]ate, pentru c` sunt ineficiente”, crede Ilie {erb`nescu. Aceasta ar putea reduce presiunile mari existente asupra bugetului, \n condi]iile \n care veniturile se colecteaz` din ce \n ce mai greu la bugetul de stat. Cre[terea absorb]iei fondurilor europene este o alt` propunere pentru a s`ri \n ajutorul economiei. Premierul a anun]at \nfiin]area unui comitet interminisExtinderea cu trei luni a ajutorului de [omaj terial, sub coordoar putea avea efecte nedorite - mul]i oameni narea premierului ar putea prefera s` r`mân` \n [omaj, [i a vicepremierului, care s` monitorizeze a[teptând s` treac` actuala criz` s`pt`mânal progre-

GUVERNNUL ROMÅNIEI

FOCUS

sele f`cute \n absorb]ia banilor de la Uniunea European`. Ce efect va avea aceast` m`sur`? “Noi bariere birocratice care vin o dat` cu structura public` creat`, noi probleme manageriale care nu fac decât tot mai greu accesibile aceste fonduri”, crede Gabriel Staicu. “Practic, \n loc s` elimin`m (precum Spania) aceste dificult`]i autohtone \n a accesa fondurile, noi ne punem singuri be]e \n roate”. }inând cont de ineficien]a cu care au intrat fondurile nerambursabile de la Uniunea European` \n România, este greu de crezut c` anul acesta lucrurile se vor schimba. Redactarea dificil` a caietelor de sarcini, \ntocmirea proiectelor cu ajutorul firmelor de consultan]` care necesit` alte cheltuieli [i toat` birocra]ia la nivel local [i na]ional, precum [i lipsa finan]`rii necesare pentru accesarea fondurilor (20-50% din valoarea sumei solicitate) fac sarcina celor ce le acceseaz` mult mai dificil`. “Problema absorb]iei fondurilor europene nu se rezolv` prin cre[terea centraliz`rii”, crede Liviu Voinea. Acest comitet poate fi util doar s` rezolve operativ câteva proble-

me administrative. “Este foarte important nu doar s` absorbim fonduri structurale, ci [i s` le folosim eficient astfel \ncât s` produc` efecte \n economie”, a completat el. STIMULENTE CU EFECTE ADVERSE

Stimularea industriei auto este trecut` [i ea \n proiec]ia bugetar`. Astfel, prima de la stat din cadrul programului Rabla cre[te de la 3.000 la 3.800 de lei. “Acest program este, din punctul meu de vedere, total anticoncuren]ial”, spune Liviu Voinea. “Po]i lua ma[ini doar de la anumite companii auto cu suport de la stat”. Practic, consider` Voinea, faptul c` statul subven]ioneaz` cu 3.800 de lei cump`r`torul acelui autoturism [i firma produc`toare, “va face r`u tuturor celor care au fost for]a]i s` contribuie prin taxe la \ndeplinirea acelui bine”. Gabriel Staicu consider` c` ar trebui, de fapt, s` se fac` o reducere puternic` a comenzilor statului, o contrac]ie a planurilor ambi]ioase de ocupare a for]ei de munc`. Extinderea acord`rii ajutorului de [omaj cu trei luni este o alt` m`sur` a Guvernului

care ar putea avea efecte necontrolate, de[i este un ajutor care se acord` firmelor aflate \n dificultate \n a-[i ]ine angaja]ii \n [omaj tehnic [i automat [i celor care vor beneficia de aceasta. Exist`, \ns`, riscul ca majoritatea oamenilor s` prefere s` r`mân` mai mult timp \n [omaj. Ei nu se vor gr`bi s` caute un nou loc de munc`, \n speran]a c` actuala criz` financiar` va trece mai rapid. “Acest comportament va pune o mai mare presiune pe bugetul de stat [i, \n loc s` d`m ajutor de [omaj celor care \ntr-adev`r au nevoie de el, vom da mult mai multor persoane care nu au neap`rat` nevoie de el”, crede Staicu. Capitalizarea CEC Bank [i a Eximbank \n vederea sus]inerii IMM-urilor pare a fi un ajutor bine venit pentru firmele aflate \n dificultate. Prin aceast` capitalizare din bugetul de stat, vor putea fi oferite mai multe credite sectorului privat atât de afectat de criz`. Problema este câ]i din cei care au nevoie de un astfel de credit \l pot ob]ine. Gabriel Staicu propune o solu]ie mult mai u[oar`. “În loc de circuitul sector privat - impozitare - stat - b`nci de stat creditare sector privat, propun urm`toarea variant`: stat - relaxare fiscal` - autofinan]are sector privat”, spune el. Pentru firmele care ar dori fonduri suplimentare, sectorul bancar privat \[i poate asuma aceste riscuri investi]ionale. O alt` m`sur` important` se refer` la includerea \n bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale institu]iilor [i agen]iilor guvernamentale. “Mi se pare o m`sur` normal`, pentru c` toate aceste agen]ii au ob]inut o pozi]ie de monopol pe pia]` acordat` de stat”, consider` Ilie {erb`nescu. Pentru a fi implementate toate m`surile prezentate mai sus, Guvernul va avea nevoie de \ncas`ri importante la bugetul de stat. Veniturile la bugetul general consolidat s-au cifrat anul trecut la 151,558 miliarde e lei, cu 9,1% mai pu]in decât a fost programat, se arat` \ntr-un comunicat al Ministerului Finan]elor. În 2008, veniturile bugetului de stat au \nsumat aproape 94,03 miliarde de lei, din care 43,4% au reprezentat \ncas`rile din taxa pe valoarea adaugat` (TVA), restul provenind din impozitul pe profit, impozitul pe venit [i salarii, accize, taxe vamale [i alte venituri. Ce se va \nregistra la finele lui 2009 este foarte greu de previzionat. Tocmai de aceea, pentru a evita apari]ia unor disfunc]ionalit`]i [i mai mari decât pân` acum \n economie, autorit`]ile trebuie s` fie foarte atente la cum se vor cheltui banii publici. ê 24 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

AVAS MOARE, DAR NU SE PRED~ R`mas` f`r` cele mai atractive societ`]i din portofoliu, Autoritatea pentru Valoriﬁcarea Activelor Statului inten]ioneaz` s` renun]e [i la pachetele minoritare De Mihnea Anastasiu

Finalizarea recuper`rii crean]elor statului din dosarul Bancorex, desp`gubirea investitorilor Fondului Na]ional de Investi]ii (FNI) [i constituirea unei Societ`]i de Investi]ii Financiare care s` preia pachetele minoritare de ac]iuni de]inute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului ar fi, pe scurt, obiectivele noului, [i totodat` vechiului, pre[edinte al AVAS, Mircea Ursache. Revenit la [efia Autorit`]ii dup` un BUSINESSWEEK I 24 FEBRUARIE 2009

interludiu la Fondul Proprietatea [i un altul \n opozi]ie, Mircea Ursache anun]` cu emfaz` c` institu]ia pe care o conduce “a ajuns la maturitate” [i c` “nu se mai poate vorbi de privatiz`ri \n anul 2009, ci de rolul statului ca juc`tor pe pia]a de capital, fiind capabil s` vând` sau s` cumpere ac]iuni”. Este un alt fel de a spune nu doar c` perioada marilor privatiz`ri a apus, ci [i c` statul nu mai este dispus s` renun]e la activele pe care le de]ine \n economie, ceea ce Business-

Week România prefigura \nc` din vara anului trecut (vezi nr. 98 al revistei). Ursache merge, \ns`, un pas mai departe sus]inând c` de acum \nainte statul va c`uta chiar s`-[i consolideze pozi]ia \n companiile unde este ac]ionar majoritar, prin modificarea legisla]iei \n vigoare, care nu permite statului s`-[i extind` participa]iile sau s` contribuie la major`rile de capital social. Oportunitatea unei astfel de schimb`ri legislative, crede Ursache, ar fi generat` chiar de actuala conjunctur` economic`, \n care multe dintre statele vest-europene intervin \n economie, ajutând companiile private, câteodat` chiar prin m`sura ultim` a na]ionaliz`rii. Aceast` inten]ie face trimitere explicit` la situa]ia combinatului Oltchim Râmnicu-Vâlcea, societate care are datorii uria[e fa]` de statul român. Anterior, oficialii AVAS au c`utat s` realizeze o majorare de capital social la Oltchim prin conversia datoriilor societ`]ii \n aport al statului, participarea AVAS la capitalul social al Oltchim urmând s` creasc` la peste 95%. Acest demers s-a lovit, \ns`,

VISTA

2009 se anun]` un an f`r` multe privatiz`ri

FOCUS

social notabil, dar compania se afl` \n valoarea nominal` suportat` de stat acest moment \n lichidare. prin emisiunile de titluri de stat din În afar` de acestea, AVAS mai de]ine 1998-1999, \ns` la valoarea real` pachete minoritare la alte 376 de societ`]i, \ncas`rile dep`[esc 70 de procente. În pachete care, potrivit lui Mircea Ursache, cei zece ani de activitate, Autoritatea a sunt greu de valorificat, reu[it s` recupereze doar mai ales cele ale compa1,59 miliarde de lei din niilor nelistate la burs`. cele 4,5 miliarde de lei De aceea, Ursache intendatorii preluate de la ]ioneaz` s` creeze o Bancorex, BCR [i Banca nou` societate de invesAgricol`. ti]ii financiare, care s` Ursache spune c`, pe reuneasc` aceste pachete m`sur` ce datoriile fa]` minoritare de ac]iuni de stat sunt recuperade]inute de AVAS [i te, AVAS ar trebui s` MULT A FOST, PU}IN A R~MAS reprezint` \ncas`rile AVAS onoreze [i desp`gubirile Odinioar` o institu]ie care gestiona parti- care s` fie la rândul ei din datoriile preluate de cotat` la burs`, \ntocmai cuvenite c`tre fo[tii accipa]iile statului \n peste 450 de societ`]i la Bancorex-BCR-Banca precum mai vechile sale ]ionari persoane fizice ai comerciale, printre care Petrom, ElectriAgricol` surate create \n anii ‘90. Bancorex, printre care ca, Distrigaz Sud sau Oltchim, AutoritaSursa: AVAS [i fostul [ef al b`ncii, tea pentru Valorificarea Activelor Statului Totalul activelor posibile ale acestei noi SIF s-ar R`zvan Teme[an. Chesti(AVAS) a suferit o pierdere important` o putea ridica la 120 de milioane de lei. unea este, \ns`, foarte ambigu`. Fo[tii acdat` cu instalarea noului cabinet. Toate ]ionari priva]i ai Bancorex s-au reunit \n marile societ`]i cu profil energetic din urm` cu aproape doi ani \ntr-o asocia]ie portofoliul sù au fost retransferate \n ÎNGLODAT~ |N PROCESE [i au ac]ionat \n instan]` Ministerul subordinea Ministerului Economiei, Chiar dac` nu mai are portofoliul din Economiei, AVAS [i BCR, cerând s` fie pentru a fi gestionate de c`tre Oficiul perioada \n care institu]ia era condus` desp`gubi]i cu 0,4% dintr-o sum` total` Participa]iilor Statului [i Privatiz`rii \n de Teodor Atanasiu, AVAS r`mâne \n calculat` de c`tre fo[tii ac]ionari la 2,5 Industrie. Se revine astfel, mai degrab` continuare performer` \ntr-o anumit` miliarde de dolari. Preten]iile acestora, din ra]iuni de ordin politic, la situa]ia privin]`. Autoritatea are pe rol nu care s-ar ridica la aproximativ 12 milioade dinainte de 2006, atunci când exact mai pu]in de 18.709 litigii \n instan]`, ne de dolari, au suferit \ns` o lovitur` \n acelea[i societ`]i fuseser` transferate de valoarea total` a sumelor pe care AVAS momentul \n care asocia]ia nu a fost cale-ar putea recupera pabil` s` pl`teasc` taxa de timbru pentru ridicându-se la 417 AVAS de]ine pachete minoritare la 376 o astfel de revendicare financiar`. Potrivit milioane de lei, 14 de societ`]i, pachete care sunt greu de avocatei Asocia]iei, Roxana Ispravnic, milioane de euro [i 274 milioane de dolari. aceasta va ini]ia propabil o a doua acvalorificat, mai ales \n cazul companiilor ]iune \n instan]`, reclamând \ns` de data În schimb, AVAS ar nelistate la burs` aceasta desp`gubiri de doar un milion putea la rândul sù s` de euro. Contactat de BusinessWeek fie obligat` de c`tre c`tre guvernarea T`riceanu de la Minisinstan]` s` pl`teasc` daune de 17,6 mili- România, Mircea Ursache a precizat c` terul Economiei la AVAS. oane de lei, 82 de milioane de euro [i 46 desp`gubirile c`tre fo[tii ac]ionari priva]i sai Bancorex se vor face numai dup` ce Astfel se face c` \n prezent \n portofode milioane de dolari. statul \[i va recupera datoriile, iar acestea liul Autorit`]ii se mai reg`sesc doar 36 Ursache spune c`, pentru a preveni vor avea la baz` mai degrab` o negociere de societ`]i la care statul este ac]ionar eventuale daune la care statul ar putea fi direct` cu fo[tii ac]ionari [i nu vor satismajoritar, restul participa]iilor fiind pacondamnat ulterior de c`tre instan]eface integral preten]iile acestora. chete minoritare de ac]iuni. Printre com- le interne [i europene, AVAS trebuie Prin urmare, 2009 va fi un an \n care paniile la care AVAS de]ine calitatea de s`-[i onoreze obliga]iile asumate asupra privatiz`rile vor fi pu]ine spre deloc, iar ac]ionar majoritar se num`r` Antibiotice p`gubi]ilor FNI. Pân` \n prezent, Autostatul va \ncerca s` modifice legisla]ia \n Ia[i, ultima mare companie farmaceutic` ritatea a pl`tit desp`gubiri de peste 242 vigoare pentru a putea s`-[i consolideze r`mas` neprivatizat`. Se pare, \ns`, c` de milioane de lei c`tre fo[tii investitori societatea ie[ean` are toate [ansele s`-[i ai FNI, \ns` aceast` sum` reprezint` abia pozi]iile [i s` capitalizeze societ`]ile unde de]ine majoritatea. Cu alte cuvinte, trebuie p`streze acest statut [i \n 2009, Ursache 45% din cuantumul total al datoriilor s` ne preg`tim pentru noi [i noi abdic`ri considerând c` anul acesta, din cauza asumate, cu alte cuvinte AVAS va trebui de la principiile liberalismului economic. conjuncturii economice, nu este unul s` onoreze alte aproape 300 de milioane Etatismul revine \n for]` la putere pretupropice pentru privatizarea companiei. de lei daune. tindeni, recâ[tigând pas cu pas terenul Dintre celelalte 35 de companii la care Cât prive[te crean]ele statului la dapierdut \n anii ‘80 [i ‘90. Iar România nu AVAS r`mâne ac]ionar majoritar, doar tornicii fostei Bancorex, Ursache spune Petromin Constan]a mai are un capital c` pân` acum s-a recuperat peste 30% la face excep]ie nici de aceast` dat`. ê de rezisten]a ac]ionarilor minoritari, atât SIF 5 Oltenia, cât [i societatea german` Petro Carbo Chem SE contestånd \n instan]` precedenta opera]iune de majorare a capitalului social prin conversia \n ac]iuni a datoriilor fa]` de stat. Ac]ionarii minoritari au [i ob]inut o hot`râre judec`toreasc` prin care era anulat` majorarea de capital social \ntreprins` \n 2005. Numai c`, \n prezent, responsabilitatea pentru situa]ia de la Oltchim nu mai apar]ine AVAS, ci Ministerului Economiei.

1,59 mld. lei

24 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

TESTAREA LIMITELOR PLANULUI OBAMA Ce trebuie urm`rit în timpul execu]iei planului de salvare din fonduri publice ini]iat de Tim Geithner [i echipa sa

De Jane Sasseen

ROBERTO PARADA

Este Planul de salvare 2.0 mai bun decât proiectul original? Destul de greu de crezut, dup` declara]iile vagi ale secretarului Trezoreriei, Timothy Geithner, de la lansarea noului plan pentru salvarea b`ncilor din fonduri publice, anun]at pe 10 februarie. Oficialii din administra]ia Obama au promis c` vor reda \ncrederea \n sistem printr-un efort mai agresiv decât planul de salvare a economiei lansat de Henry Paulson, predecesorul lui Geithner. |n schimb, investitorii dezam`gi]i de lipsa detaliilor din partea lui Geithner au alimentat pr`bu[irea pre]ului ac]iunilor. “Nu este mare lucru \n plan”, spune Thomas Gallagher, [eful diviziei de cercetare legislativ` la brokerul institu]ional ISI Group. |n prezent bursa, care spera c` prin noul plan al Trezoreriei se vor cump`ra \n mod direct activele toxice ale b`ncilor la pre]uri mari, trebuie s` descopere dac` propunerile lui Geithner vor da roade pe m`sur` ce acesta va veni [i cu detalii. Iat` o serie de \ntreb`ri cheie pe care investitorii le vor formula. “Testele de stres” vor exclude b`ncile mai slabe? Daniel Alpert, Managing Director la Westwood Capital, va urm`ri atent eficacitatea “testelor de rezisten]`” la care vor fi supuse toate b`ncile cu un capital de peste 100 de miliarde de dolari, conform declara]iilor lui Geithner. Autorit`]ile vor analiza bilan]urile contabile ale b`ncilor mult mai atent ca \n trecut, s` vad` dac` au suficient capital s` reziste \n actualele condi]ii vitrege. Problema vital` este ce vor face autorit`]ile dac` testele demonstreaz` c` b`ncile ar deveni insolvente \n cazul \n BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

care activele toxice de]inute ar fi evaluate corect. Alpert crede c` Geithner va for]a b`ncile s` scad` valoarea activelor [i va l`sa s` se pr`bu[easc` toate b`ncile cu excep]ia celor mai importante, pentru ca acestea s` fie restructurate sau achizi]ionate dac` nu beneficiaz` de suficient capital. R. Christopher Whalen, Managing Director la Institutional Risk Analytics, nu este foarte convins c` Trezoreria este preg`tit` s` cure]e institu]iile ineficiente. Cei doi au c`zut de acord c` e[ecurile bancare vor fi dureroase, dar necesare pentru evitarea declinului pe termen lung, ca \n cazul Japoniei. “M-a[ uita s` observ dac` scenariul se materializeaz` \n urm`toarele [ase luni”, spune Alpert. “Dac` va da roade, va cur`]a sistemul bancar”. Fondurile private vor avea acces la joc? Geithner trebuie s` coopteze fonduri de hedging [i al]i investitori priva]i \n noile parteneriate public-privat ce vor fi formate pentru achizi]ionarea activelor toxice ale b`ncilor. |ncheierea rapid` a unor acorduri de acest gen ar spori \ncrederea investitorilor. Detaliile referitoare la aceste parteneriate sunt, \ns`, prea pu]ine. Anali[tii consider` c` guvernul ar putea furniza primele 20 de procente din capital, \n timp ce investitorii priva]i vor contribui cu restul. Guvernul va \mprumuta apoi mai mul]i bani fondului, astfel \ncât \nmul]irea capitalului va putea fi realizat` cu resurse minime. Totu[i, este neclar de ce investitorii priva]i ar fi atra[i de astfel de parteneriate. Ar putea cump`ra pe cont propriu active toxice. Oficialii Trezoreriei sper` ca disponibilitatea sa de a spori profiturile investitorilor s` \i atrag` pe ace[tia. “Finan]area este rar` [i este difi-

FOCUS

cil pentru investitorii priva]i s` g`seasc` sprijin”, spune Jacob Benaroya, Managing Partner la Biltmore Capital Group, din Rochelle Park (New Jersey). Vor stabili pre]ul corect? Aceasta este cea mai dificil` sarcin` dintre toate - [i cea mai vital`. Incapacitatea de a c`dea de acord cu privire la valoarea titlurilor garantate cu ipoteci, chiar dac` declinurile constante au m`cinat sistematic capitalul b`ncilor, s-a aflat de la \nceput \n epicentrul crizei. Oficialii Trezoreriei se tem c` disputele politice vor duce la plata unor sume exagerate, care vor reprezenta, practic, subven]ii semnificative pentru b`nci din banii contribuabililor. Dar, dac` vor pl`ti prea pu]in, ar putea for]a b`ncile s` intre \ntr-o nou` rund` a deprecierilor. Geithner sper` s` rezolve dilema prin faptul c` le va permite partenerilor priva]i s` stabileasc` pre]ul titlurilor de valoare pe care le achizi]ioneaz` \mpreun`. “Sectorul privat se va pricepe mai bine (la evaluarea acestor active) decât noi”, spune un oficial american. Dar, pân` când Trezoreria [i partenerii dezvolt` un mecanism pentru aceast` evaluare, nimeni nu [tie dac` ideea va da roade. Abordarea s-ar putea s` nu fie un remediu universal. “Ce se \ntâmpl` când iau na[tere dezacorduri rezonabile cu privire la valoarea activelor?”, se \ntreab` Bert Ely, consultant pentru industria bancar`. Va \ncetini rata execut`rilor silite? Trezoreria a amânat cu cel pu]in o s`pt`mân` oferirea de detalii privind modalit`]ile prin care va folosi cele 50 de miliarde de dolari alocate relax`rii legate de execut`rile silite ale debitorilor individuali. Orice semn care s` arate c` guvernul face o treab` mult mai eficient` \n \ncetinirea ratei execut`rilor silite ar \nsemna enorm pentru restabilirea \ncrederii \n pia]a imobiliar`. Astfel de restructur`ri s-au dovedit a fi greu de dus la cap`t, dat` fiind lipsa de disponibilitate a b`ncilor [i a prestatorilor de servicii ipotecare \n ajustarea \mprumuturilor la niveluri suportabile pentru clien]i. Dar cum Pia]a vrea democra]ii amenin]` c` rapid detalii de vor permite judec`torilor la Secretarul s` modifice termenii ipoTrezoreriei, tecilor \n instan]ele unde Geithner

se declar` falimentul, Geithner s-ar putea s` aib` \n sfâr[it instrumentul necesar for]`rii creditorilor s` fie mai genero[i. |n cele din urm`, progresul simultan pe pia]a locuin]elor, pe cea bancar` [i pe cea macroeconomic` este absolut necesar. “Executarea acestora este ca mersul pe un monociclu, pe o funie sub]ire, deasupra unei m`ri de lame t`ioase”, avertizeaz` Lawrence R. Creatura, manager de portofoliu pentru Federated Investors. “Este dificil s` execu]i a[a ceva la perfec]iune”. ^ –Cu contribu]ia: Theo Francis (Washington), Dean Foust (Atlanta) [i Peter Coy (New York)

PLANUL PROPUS DE GEITHNER Ultima propunere a Trezoreriei implic` sume uria[e de bani [i detalii pu]ine

STABILITATE FINANCIAR~ Un program pentru cre[terea nivelului de transparen]` din b`nci, implementarea testelor de rezisten]` la b`ncile cu probleme [i furnizarea de capital proasp`t, prin achizi]ia de c`tre Trezorerie a ac]iunilor preferen]iale convertibile.

FONDURI DE INVESTI}II PUBLIC-PRIVAT Va injecta 500 pân` la 1.000 de miliarde de dolari \n capital public [i privat pentru achizi]ia de active toxice ale b`ncilor. Cump`r`torii din sectorul privat vor stabili pre]ul de achizi]ie al activelor. Trezoreria va sprijini ampliﬁcarea puterii de cump`rare a fondului.

INI}IATIVE DE |MPRUMUT PENTRU CONSUMATORI {I COMPANII Trezoreria [i Rezerva Federal` vor aloca pân` la 1.000 de miliarde de dolari pentru sprijinirea \mprumuturilor c`tre micile afaceri din industria auto, consumatori, studen]i [i sectorul de credite ipotecare. Acestea ar putea ajuta la relaxarea sistemului de creditare.

SPRIJIN PENTRU PREVENIREA EXECUT~RILOR SILITE Trezoreria va dezvolta noi standarde pentru modiﬁcarea \mprumuturilor [i va cheltui 50 mld. $ pentru a ajuta la furnizarea unor ipoteci mai ieftine pentru familiile nevoia[e. Sprijin` legi noi care dau institu]iilor judiciare ce judec` falimentele puterea de a ajusta ipotecile. Sursa: Departamentul American al Trezoreriei

24 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

FOCUS

CRIZA FINANCIAR~ CA SCUZ~ JURIDIC~ Companiile încearc` s` scape de obliga]iile contractuale argumentând c` situa]ia este atât de grea încât anuleaz` obliga]iile legale De Michael Orey

Este criza financiar` similar` unui cutremur sau unui r`zboi? Conform doctrinei legale “caz de for]` major`”, companiile pot invoca dezastre naturale sau alte calamit`]i pentru a se abate de la termenii unui contract. Acum, din ce \n ce mai multe companii sus]in \n procese c` actuala criz` economic` ar trebui \n mod similar s`-i scape de obliga]iile contractuale. Pe 3 februarie, \ntr-un dosar de la Curtea de Justi]ie Comercial` din Delaware, Dow Chemical spunea: “Un aflux de e[ecuri de propor]ii istorice pe pia]`” justific` ac]iunea de a pune cap`t obliga]iilor dintr-un contract din iulie 2008, prin care urma s` achizi]ioneze Rohm & Hass. Rohm a dat \n judecat` gigantul din industria chimic` \n luna ianuarie, pentru a for]a punerea \n aplicare a \n]elegerii, \n valoare de 15,4 miliarde de dolari, iar prima \nf`]i[are este programat` pe 9 martie. Dow Chemical, care a pierdut \n decembrie finan]area kuweitian` pentru acest acord, sus]ine \n declara]ie c` “realitatea economic` de la finele lunii decembrie [i \nceputul anului 2009 este mult mai dur` decât \n iulie 2008”. Purt`torul de cuvânt al Rohm arat` c` organiza]ia pe care o reprezint` crede cu certitudine c` “Dow are mijloacele necesare pentru a finan]a preluarea”. Din multe puncte de vedere, Dow Chemical este dezavantajat`. Judec`torii au respins aproape toate eforturile de revizuire sau sistare a contractelor dup` pre]urile record la ]i]ei \nregistrate la \nceputul anilor ‘70 [i la colapsul economiei asiatice din 1997. Robert E. Scott, expert \n tranzac]iile corporatiste la Facultatea de Drept a Universit`]ii Columbia, sus]ine c` instan]ele de BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

evenimente precum incendii, inunda]ii, revolte, greve [i atacuri teroriste. Un contract referitor la un \mprumut pentru construc]ii \ntocmit \ntre Donald Trump [i Deutsche Bank include pentru contractor [i neobi[nuita fraz` “orice alt eveniment sau circumstan]` care nu poate fi controlat`”. Trump sus]ine \ntr-un tribunal din New York c` o “economie dezastruoas`” se \ncadreaz` \n aceast` defini]ie [i ar trebui s` \mpiedice Deutsche Bank s` colecteze 40 de milioane de dolari dintr-un \mprumut pentru care a garantat personal cu un hotel [i un turn de apartamente din Chicago. “O mul]ime de oameni spun din ce \n ce mai des c` suntem \n recesiune”, spune Trump, “dar este mult mai bine ca \n]elegerea s` prevad` specific acest caz”. Deutsche Bank a refuzat s` discute pe baza procesului. CITÂND DIN GREENSPAN

Chiar [i f`r` invocarea for]ei majore, este posibil` dezbaterea pe tema modific`rii unor clauze din cauza schimb`rilor dramatice ale mediului economic. |ntr-o instan]` federal` din Indiana, cooperativa energetic` Hoosier Energy sus]ine c` este “una dintre cele mai dure crize financiare din istoria na]iunii”, ceea ce ar trebui s`-i confere mai mult timp pentru evitarea pl`]ii unei datorii de 120 de milioane de dolari c`tre John Hancock. Dac` argumentul d` roade, “orice datornic din SUA care are probleme economice poate evita plata datoriilor”, a r`spuns scurt Hancock. Dar, \ntr-un proces din 25 noiembrie, judec`torul districtual David F. Hamilton a notat c` “\ntreaga criz` a creditelor ipotecare cu care se confrunt` din ultimele luni economiile din toat` lumea este f`r` precedent”. El a \mpiedicat temporar demersurile lui Hancock de recuperare a datoriilor, verdict \mpotriva c`ruia s-a f`cut recurs. Companiile interesate \n suprapunerea dezastrelor naturale cu criza financiar` se pot inspira din Alan Greenspan. |n octombrie, fostul pre[edinte al Rezervei Federale a declarat \n Congres c` na]iunea se confrunt` cu un “tsunami al creditelor”. Atât Trump, cât [i Hoosier Energy au folosit aceast` fraz` \n actele depuse la tribunale. ^

judecat` refuz` cazurile bazate pe conceptul de “for]` major`”, deoarece “nu \[i doresc s` permit` p`r]ilor s` scape prea repede de obliga]iile contractuale”. {i Scott nu crede c` actualul declin va duce la rezultate diferite. Dar avoca]ii sus]in c` se a[teapt` ca mai multe companii s` invoce criza economic` ca scuz` pentru evitarea obliga]iilor contractuale. Luc A. Despins, avocat specializat \n procese de faliment la firma Paul, Hastings, Janofsky & Walker, din New York, spune c` deja a observat cum mai multe companii au folosit argumentul \n negocierile cu creditorii. Contractele din mediul de afaceri con]in adesea clauze de for]` major`, care detaliaz` Trump inten]ioneaz` s` foloseasc` evenimentele ce permit argumentul crizei pentru a \mpiedica unei companii s` \ntârzie colectarea unei datorii de 40 de milioane sau s` sisteze ac]iunile de dolari de c`tre Deutsche Bank pentru care a semnat. De regul`, sunt enumerate

ILUSTRA}IE DE RICHARD BORGE

FOCUS

DECOLARE SPRE ITALIA? Compania Avioane Craiova se aﬂ` la doar câ]iva pa[i de a ﬁ în sfâr[it privatizat` [i de a ie[i din portofoliul AVAS. Dar, din nou, situa]ia se poate complica

ALENIA AERONAUTICA

De Ionu] Vi[an

Scoas` la privatizare de mai multe ori pân` acum, Avioane Craiova are din nou [ansa de a intra \n portofoliul unui investitor strategic. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a \nregistrat s`pt`mâna trecut`, la \ncheierea termenului de depunere a ofertelor pentru preluarea pachetului majoritar de ac]iuni de 80% de]inut la Avioane Craiova, oferta Alenia Alenia Aeronautica Italia [i promite cererea de extindere a termenucontracte lui venit` din partea companiei pentru Euroﬁghter EPS Inc. Tinton Falls SUA, sucursala Bucure[ti. pentru Avioane Craiova au fost legate de Pre[edintele AVAS, Mircea Ursache, consider`, \ns`, c` o continuare a tentativei faptul c` cehii au cerut garan]ii privind concordan]a dintre caietul de sarcini [i de privatizare cu un singur ofertant este situa]ia real` a companiei, dar, mai ales, inoportun`. “Din punctul meu de vedere, ini]ierea unui program de restructurare [i f`r` a deranja pe nimeni, spun c` nu reducere a num`rului de muncitori suporeste bine \n momentul de fa]` [i cred c` tat de bugetul asigur`rilor de [omaj. nici Uniunea European` nu va agrea o “Italienii sunt recunoscu]i \n toat` luprivatizare cu un singur ofertant”, crede el. Fondat` \n 1972, Avioane Craiova este uni- mea, iar avionul CJ-27 Spartan produs de Alenia se afl` \n dotarea armatei române” cul produc`tor de aeronave de tip militar spune Valentin Bernovski, director genedin industria aeronautic` local`. ral Avioane Craiova. Compania a jucat un R`mas` singur` \n cursa de privatirol important \n dezvoltarea unor proiecte zare, compania italian` [i-a manifestat precum Eurofighter Typhoon sau F-35 interesul [i \n trecut pentru produc`torul Joint Strike Fighter. De ce ar fi interesa]i de avioane craiovean. În 2007, compania italienii de la Alenia de fabrica de la ceh` Aero Vodochody a câ[tigat licita]ia Craiova? “Principalul punct forte este pentru Avioane Craiova \n dauna Alenia personalul bine calificat [i un avion Aeronautica, dar nu a ajuns \n cele din militar de antrenament destul de comurm` la un acord cu oficialii AVAS. petitiv conform raportului calitate/pre]”, Problemele ap`rute \n cadrul negocierilor spune Victor Pe]a, liderul sindicatului “Din punctul meu de vedere, f`r` a deranja Avioane Craiova. pe nimeni, spun c` nu este bine [i cred c` nici Miza principal` Uniunea European` nu va agrea o privatizare cu un este, \ns`, folosirea Avioane Craiova ca singur ofertant” - MIRCEA URSACHE, PRE{EDINTELE AVAS moned` de schimb

\n a[teptata decizie privind achizi]ia a 48 de avioane de lupt` de c`tre România, a c`ror valoare ar putea ajunge la 5 miliarde de euro. Principalii candida]i sunt americanii de la Lockheed Martin, suedezii de la Gripen [i consor]iul Eurofighter, din care face parte [i Alenia. Avioane Craiova mai are \n acest moment 675 de salaria]i din care 80% sunt \n [omaj tehnic pân` la 1 martie. În aceste condi]ii, se sper` ca procesul de privatizare s` se \ncheie cât mai curând, pentru a se putea re\ncepe activitatea la capacitate maxim`. Avioane Craiova a \nregistrat pierderi de 8,63 milioane de lei \n primul semestru din 2008, având pl`]i restante c`tre furnizori [i stat de 23,72 milioane de lei, conform datelor financiare ale companiei postate pe site-ul Bursei de Valori Bucure[ti. “Am avea nevoie de o investi]ie de cel pu]in 4 milioane de euro pentru a ne continua activitatea \n condi]ii optime”, spune Bernovski. Compania mai are pu]ine comenzi venite din partea For]elor Armate Române [i din partea companiei belgiene SABKA. Cotat` pe pia]a Rasdaq, compania craiovean` nu se num`r` printre cele mai c`utate titluri de c`tre investitori. “Din p`cate, Avioane Craiova nu a fost pân` acum o ac]iune interesant` pentru investitorii pe pia]a de capital, iar acest lucru este observabil \n primul rând \n valoarea anual` a tranzactiilor inregistrate pe acest emitent”, crede Andreea Gheorghe, responsabil al departamentului analiz` Intercapital Invest. Valoarea respectiv` a fost de numai 758.097 lei anul trecut [i de 370.135 lei \n 2007. Prezen]a statului \n ac]ionariat, domeniul de activitate [i performan]ele financiare foarte slabe nu au atras investitori de portofoliu la cump`rare. “Dup` privatizare, [i \n condi]iile \n care va r`mâne listat` [i cu un free float acceptabil, compania ar putea intra \n aten]ia investitorilor”, spune Andreea Gheorghe. În cazul \n care privatizarea nu se va finaliza cu succes, exist` riscul ca societatea s`-[i \nchid` por]ile. “Refuz s` m` gândesc la situa]ia \n care compania nu va fi privatizat`”, spune Pe]a. “În acest moment nu trebuie s` mai conteze pre]ul pe care AVAS \l ob]ine pe societate, ci investi]iile ce vor fi realizate de cump`r`tor dup` privatizare”. ê 24 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

MANAGEMENTUL DE CRIZ~

LIDERUL

DE VREME REA De Silvia Pan]uru Ilustra]ie: LuMaxArt

Cum ar trebui s` arate un manager de criz`, ce gre[eli se fac cel mai des \n aceast` perioad` [i ce calit`]i pot face diferen]a \ntre colaps [i cre[tere

|ntr-o sear` de ianuarie, \n jurul orei 19:00, C`lin Tatomir, director general al Microsoft România, a primit un e-mail de la Steve Ballmer, \n care era anun]at c` Microsoft are de gând s` concedieze 5.000 de angaja]i la nivel mondial. Planul nu viza [i România, dar Tatomir a [tiut c`, odat` ajuns` \n pres`, [tirea va crea panic` printre cei peste 250 de angaja]i ai s`i. Dou` ore mai târziu, to]i angaja]ii au primit un mesaj de la Tatomir, care conduce compania din octombrie anul trecut, prin care erau invita]i la o [edin]` a doua zi, la prima or`. Explica]iile au fost foarte clare, ideea principal` fiind c` decizia corpora]iei Microsoft nu afecteaz` divizia din România, motivul fiind c` afacerea de aici este \nc` \n cre[tere, spre deosebire de alte pie]e \n care s-a observat deja o stagnare sau chiar o descre[tere. Dar, pentru a nu risca o relaxare total` a angaja]ilor, acestui mesaj i-a urmat altul, \n care se preciza c` turbulen]ele economice prin care trecem reprezint` pentru Microsoft România o oportunitate de a cre[te valoarea medie a BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

COVER STORY

angaja]ilor. Acest lucru se traducea prin faptul c` angaja]ii mai pu]in performan]i risc` s` fie \nlocui]i. “Dac` vestea ar fi fost una negativ`, a[ fi comunicat-o tot la fel de transparent”, poveste[te C`lin Tatomir pentru BusinessWeek România. Lipsa comunic`rii, mai ales \n situa]ii ca cea de la Microsoft, duce \ntotdeauna la o demotivare total`, lips` de eficien]` [i, \n final, la pierderea \ncrederii \n conducere. “Sunt convins c`, dac` nu a[ fi ]inut acea [edin]` cu to]i angaja]i, problema ar fi fost dezb`tut` zile \n [ir pe la col]uri, la cafea sau la ]igar`”, mai spune Tatomir. De fapt, apropierea de angaja]i ar trebui s` fie liter` de lege pentru manageri \n orice fel de condi]ii economice ale companiei sau ale economiei mondiale. |n cazul Microsoft România se pare c` cei care au condus compania, atât C`lin Tatomir, cât [i predecesorul sù, Silviu Hot`ran, au luat ceva din dezinvoltura [i naturale]ea lui Bill Gates [i a lui Steve Ballmer. Tatomir spune c` se plimb` la fiecare dou` zile prin toate departamentele, st` de vorb` cu cât mai mul]i angaja]i, cu unii râde, iar cu al]ii joac` seara târziu câte o partid` de ping-pong. Dup` p`rerea lui Adrian Bucic`, trainer [i consultant la Compass Tranining, pân` acum câteva luni, lipsa unui management profesionist [i a unui leadership real \n cadrul unei companii putea fi \nlocuit` \ntr-o oarecare m`sur` de “dorin]a sincer` de a reu[i” [i de speran]a c`, poate cu pu]in noroc, pia]a va permite cre[teri de dou` cifre. Investi]iile se puteau face f`r` prea multe analize, din moment ce targetul urm`rit de firm` reprezenta doar o mic` parte din poten]ialul de cre[tere al pie]ei. |n aceste condi]ii, cheltuielile nu erau foarte bine analizate, analizele periodice ale activit`]ii erau mai pu]in importante, iar managementul proiectelor era “un titlu care d` bine”. Tot Bucic` este de p`rere c` la sfâr[itul acestui an firmele vor putea fi un coleg i-a scris pe o foaie de hârtie “BGMM”. Adic` “Buy grupate \n trei categorii. Cele care vor finaliza anul \nt`rite de guns and move to Montana” (cump`r` arme [i mut`criz` [i preg`tite s` profite de oportunit`]ile din anii urm`tori, te \n Montana). “Atât de disperate erau acele vremuri, cele care vor supravie]ui, dar cu perspective incerte pentru anii \ncât te gândeai s` te retragi \n mun]i, iar ceea ce trìm urm`tori, [i cele care vor deveni victime ale crizei. acum e [i mai grav”, arat` Bataillard. Factorul principal care decide din care dintre cele trei caPrintr-o situa]ie disperat` a trecut deja [i Automotegorii f ace p arte o c ompanie e ste m anagementul f irmei bile Dacia, companie ce fa ce parte din grupul francez respective. “Cred c` unul dintre cele mai importante luRenault. Dup` ce primele semne ale crizei au \nceput cruri pe care trebuie s` le fac` acum managerii generali este s` dea mai mult` putere decizional` echipei de management”, este de p`rere Chris Bataillard, CEO Zapp. Pentru acesta, criza \n care ne afl`m este deja a treia pe care o trìe[te aflându-se \n mij locul ac]iunii. Prima a fost cea din 1987, vreme \n care Bataillard lucra \ntr-o banc` de investi]ii. |[i aduce aminte c`, \n timp ce era la birou DECEBAL MARIN, MANAGING PARTNER CORPORATE DYNAMICS [i privea cum se pr`bu[eau cota]iile bursie re,

„METAFORIC VORBIND, CRED C~ UN MANAGER CARE NU VEDE LUMINI}A DE LA CAP~TUL TUNELULUI |NSEAMN~ C~ SE UIT~ |N DIREC}IA GRE{IT~”,

BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

STEVE WOODS

COVER STORY

31 CE FAC MANAGERII ROMÂNI Cea mai important` m`sur` luat` de companiile autohtone este reducerea costurilor

80% men]ioneaz` c` monitorizeaz` mai strict \ncas`rile [i pl`]ile; 60% fac revizuiri trimestriale ale planiﬁc`rilor; 35% fac externaliz`ri sau renun]` la anumite activit`]i; 31% au renegociat contractele de chirie sau au realizat reloc`ri; 48% au recunoscut c` au nevoie de consultan]` pentru a g`si solu]ii anticriz`. biliar, \n momentul \n care cererea de materiale de construc]ii a sc`zut. “Acum, strategia noastr` este de adaptare a produc]iei la cerin]ele pie]ei [i de urmare a unui control mai strâns al costurilor”, spune Wirth, ad`ugând c` cea mai bun` solu]ie pentru \mbun`t`]irea situa]iei \n domeniul materialelor de construc]ie este deblocarea fondurilor Uniunii Europene [i \nceperea marilor proiecte de infrastructur`. M~SURI DE CRIZ~ LA PETROM

Din postura de singur produc`tor român de petrol [i unul dintre cei doi mari produc`tori autohtoni de gaze naturale, Petrom ar fi trebuit s` fie oarecum la ad`post \n actuala conjunctur` economic`. În plus, compania a beneficiat anul trecut [i de cota]ii record ale barilului de ]i]ei pe pie]ele interna]ionale, \n vara lui 2008 petrolul tranzac]ionându-se la pre] ul de 147 de dolari barilul, fapt ce a determinat atingerea unui profit net \n primele nou` luni ale anului trecut de aproape 2,3 miliarde de lei, dep`[indu-se deja cu aproape 30% rezultatul net pentru \ntregul an 2007. Cu toate acestea, multe s-au schimbat \n decurs de nici [ase luni. Potrivit reprezentan]ilor companiei, dou` sunt vulnerabilit`]ile majore ale companiei: volatilitatea pre]ului barilului de ]i]ei [ i fluctua]iile cursului de schimb . În privin]a pre]ului petrolului, acesta a coborât sub 35 de dolari pe baril, ceea s` se fac` sim]ite \n septembrie anul trecut, când pia] ce reprezint` o revenire la cota]iile \nregistrate \n 2005. De asemenea, din vara anului trecut [i pân` \n prezent, leul s-a a auto româneasc` s-a pr`bu[it, Dacia [i-a oprit produc] depreciat cu peste 44% \n raport cu dolarul american, valuta ia pentru câteva zile, \n noiembrie, mi[care care a fost ul\n care sunt cotate pre]urile ]i]eiului [i ale gazelor naturale. În terior repetat` de câteva ori. “Dac` \nainte de vara anului plus, compania a \nceput s` constituie provizioane substan2008 problema pe care ne-o puneam era aceea de a putea ]iale pentru amortizarea \ntregii valori a rafin`riei Arpechim s` producem suficient de mult pentru a r`spunde cererii Pite[ti, pentru reducerea valorii contabile a explor`rilor comerciale, \ncepând cu l una octombr ie am fost obliga]i s` reducem activitatea pentru a ne adapta la sc`derea pie]e- nereu[ite din Rusia, precum [i pentru a pre\ntâmpina eventulor auto”, a declarat pentru BusinessWeek România François alele daune financiare la care ar putea fi \ndrept`]i]i angaja]ii disponibiliza]i de c`tre companie \n cadrul programului de Fourmont, director general Automobile Dacia. Se pare c` strategia managementului Dacia a dat roade, situa]ia com- restructurare. Petrom sus]ine c` de[i se poate a[tepta la un acces mai dipaniei \mbun`t`]indu-se u[or \n ultima perioad`. Fourmont crede c` un manager trebuie s` se asigure de \ndeplinirea ficil [i mai scump la creditare, liniile de finan]are ale companiei vor r`mâne deschise [i \n aceast` perioad`. “Noi vom obiectivelor sale indiferent de conjunctur`. Aceast` p`rere \n leg`tur` cu “managerul de criz`” este \m- c`uta s` ob]inem finan]`ri suplimentare, atât pe proiecte, cât [i pe finan]`ri corporatiste”, spun oficialii companiei. O alt` p`rt`[it` [i de Markus Wirth, directorul general al Holcim vulnerabilitate a companiei pe partea de cash-flow o repreRomânia. Compania a recep]ionat primele semne ale crizei \n al treilea trimestru al anului 2008, dinspre domeniul imo- zint` bonitatea clien]ilor [i furnizorilor Petrom, motiv pentru 24 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

32 PORTRET-ROBOT COMUNICARE TRANSPARENT~

Managerii trebuie s` comunice la fel de transparent atât deciziile care afecteaz` angaja]ii, cât [i ve[tile bune. Lipsa comunic`rii duce la demotivare, lips` de eﬁcien]` [i, \n ﬁnal, la pierderea \ncrederii \n conducere.

Cele mai importante elemente care deﬁnesc “managerul de criz`”

CAPACITATE DE ANALIZ~

Pân` recent, investi]iile se f`ceau f`r` prea multe analize, din moment ce cre[terea pie]ei \mpingea orice companie spre proﬁt. Acum, supravegherea cheltuielilor, analizele periodice ale activit`]ii [i managementul atent al proiectelor devin vitale.

RESTRUCTURAREA ECHIPEI

PUTERE DE DECIZIE

Un lider de companie trebuie s` analizeze atent echipa sa de conducere, pentru a identifica rapid managerii mai pu]in eficien]i. Ace[tia trebuie s` fie \nlocui]i, sau s` li se stabileasc` termene clare de respectat.

Managerii de \ncredere din echip` trebuie s` ﬁe \mputernici]i s` ia decizii imediate, cruciale \n perioadele de criz`. Simpliﬁcarea sistemului de luare a deciziilor ajut` enorm \n mediul actual.

care societatea, \n ton cu toate celelalte mari companii autohtone monitorizeaz` cu aten]ie \ntregul portofoliu de clien]i [i furnizori. Pentru a contrabalansa volatilitatea pre]ului ]i]eiului, ceea ce \i va afecta cu siguran]` performan]a financiar` a diviziei de explorare [i produc]ie, Petrom a \nceput deja s` apeleze la instrumente de hedging. În fine, orice management \ntr-o perioad` dificil` din punct de vedere economic, când nu po]i previziona cu acurate]e veniturile pe care te po]i baza, trebuie s` ]in` sub control partea de cheltuieli. Pe de o parte, compania \[i va continua procesul de eficientizare [i modernizare, ceea ce va \nsemna inclusiv reduceri de personal. Deja Petrom a anun]at c` va \ncepe disponibilizarea a 3.000 de angaja]i din cei peste 33.000 de salaria]i pe care \i avea compania la sfâr[itul trimestrului trei din 2008. “Acest proces de restructurare nu s-a \ncheiat \nc`; reorganizarea companiei este un proiect pe termen lung, care este implementat treptat [i cu responsabilitate, \n deplin acord cu reprezentan]ii sindicatelor. Nu exist` un obiectiv legat de num`rul de posturi, acesta va varia \n func]ie de necesit`]ile companiei, de dezvoltare,” spun oficialii Petrom. Aceea[i grij` \n raport cu ]inerea sub control a costurilor se reg`se[te [i \n privin]a cheltuielilor de investi]ii. Evident, acestea nu vor fi sistate \n perioada urm`toare, \n schimb va avea loc o reprioritizare a acestora, pentru a vedea câte sunt cu adev`rat necesare \n 2009 [i câte ar putea fi eventual amânate pentru al]i ani când conjunctura economic` va fi mai pu]in dificil`.

fost mai atent monitorizate [i au fost luate m`suri pruden]iale pentru controlul riscurilor. Cheltuielile generale au fost chiar \nghe]ate la jum`tatea anului, dup` cum a precizat Patrick Gelin. Investi]iile nu au fost \ns` stopate [i s-au ridicat la 64 milioane de euro. În acela[i timp, “am avut \n vedere cre[terea costurilor, deci am fost nevoi]i s` m`rim dobânzile la credite”, mai spune Gelin. Pe viitor, nici la BRD, nici la alte b`nci nu se va mai pune piciorul pe accelera]ie. Dac` \n 2008 extinderea a continuat, de[i \ntr-un ritm mai lent decât \n anii preceden]i, banca deschizând 124 de unit`]i, 2009 va marca o pauz` \n procesul de dezvoltare al re]elei, a[a cum anun]` Gelin. Cu toate astea, “nu excludem deschiderea de noi unit`]i [i \n 2009”. În s`pt`mâna \n curs, se deschide o nou` unitate de private banking la Sibiu. Dac` managementul BRD e convins c` banca va face profit [i \n 2009, din ce tip de afaceri se va face câ[tig? Totalul rceditelor acordate de banc` la finele anului 2008 era de peste 34 de miliarde de lei, dintre care 48% au fost \mprumuturi acordate persoanelor fizice. Fa]` de decembrie 2007, cre[terea volumului de credite este de 27%. 46% din venitul net brut in 2008 a fost generat de companii, iar 38% de clien]ii persoane fizice. În ianuarie 2009 \ns`, activitatea de acordare de \mprumuturi pentru persoane fizice a fost foarte redus`, sub nivelul din ianuarie 2008. Începutul anului e considerat pe de alt` parte, chiar [i \n perioade bune, ca o lun` \n care cererea e sc`zut`. “Retailul nu va mai cre[te ca pân` acum”, declara recent Petre Bunescu. Cu toate astea, va fi p`strat` \ntreaga ofert` de creditare, pentru toate tipurile de clien]i. “BRD va trece peste criz` SUB SEMNUL PRUDEN}EI Probabil c`, \n 2009, una dintre cele mai mari provoc`ri va fi cu calm”, asigur` Gelin. A ie[i cu bine din criz` \ns`, atunci meseria de bancher. Cine va reu[i s` \mbine pruden]a maxim` când e[ti [eful unei b`nci, \nseamn` s` ai finan]are. Pentru BRD, dup` cum afirm` managementul b`ncii, sprijnul sociecu ob]inerea de profit se va putea numi la finele anului un bun manager de criz`. “Anul 2008 marcheaz` sfâr[itul unui t`]ii mam`, Société Générale, va r`mâne constant. ciclu economic favorabil”, afirm` Patrick Gelin, pre[edinte-director general al BRD-Groupe Société Générale. “Semnele crizei au devenit evidente \ n l una n oiembrie a a nului t recut. De atunci, nu am luat nici o m`sur` special`”, afirm` Gelin. Ceea ce spune [eful BRD se reflect` \n cifrele oficiale ale B`ncii Na]ionale. Dar criza a fost anticipat` din primul trimestru al anului trecut. Drept urmare, s-a trecut de atunci la m`suri concrete. Împrumuturile au C~LIN TATOMIR, DIRECTOR GENERAL MICROSOFT ROMÂNIA

„MANAGERII ROMÂNI NU {TIU S~ SE DESCURCE |N PERIOADE DE CRIZ~, PENTRU C~ NU AU TR~IT A{A CEVA {I NICI N-AU AVUT UNDE S~ |NVE}E”,

BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

COVER STORY

VALI MIREA / VISTA

M~SURI PESTE M~SURI

Decebal Marin, Managing Partner la Corporate Dynamics, crede c` cea mai important` gre[eal` pe care au f`cut-o managerii \n ultima perioad` a fost reducerea costurilor cu orice pre], \n detrimentul gener`rii de vânz`ri. “Metaforic vorbind, cred c` un ma nager care nu vede lumini]a de la cap`tul tunelului \nseamn` c` se uit` \n direc]ia gre[it`”, spune Marin. Studii recente realizate de AT Kearney au ar`tat c`, atunci când se pune problema redu cerii costurilor, companiile din România tind s` supraestimeze economiile care ar fi realizate prin reducerea c osturilor c u p ersonalul, \ n timp ce ignor` altfel de costuri sau probleme ale companiei. Este clar c` \n aceast` perioad` toat` lumea \[i controleaz` costurile, dar “cea mai proast` variant` este s` faci economie [i s` stai ca ursul \n hrub` a[teptând”, este de p`rere Dan Ioan Popp, CEO Impact. Din contr`, acesta ar trebui s` fie momentul \n care cei care sunt capabili s` arate c` \n]eleg pia]a [i c` sunt inventivi. În fond [i la urma urmei, “un manager (ca [i un management) bun \n astfel de condi]ii se vede, pentru c` \n vremuri bune sau normale to]i suntem manageri buni” este de p`rere Marian Alecu, directorul general al McDonald’s România, primul român numit \n fruntea unei multina]ionale, \n anii ‘90. De[i are un background de 18 ani \n multina]ionale, din care 16 la conducerea lan]ului de restaurante McDonald’s, Alecu spune c` nu a prev`zut prea devreme criza ce urma s` ating` [i România, dar sper` totu[i c` experien]a vast` \l va ajuta s` treac` mai u[or peste aceast` perioad`. Pentru \nceput le-a cerut colegilor de serviciu s` evite \n discu]ii cuvântul “criz`” [i s` aib` o atitudine pozitiv`, pentru c` trebuie s` fie “peste val” [i nu “sub val”. Apoi, a decis ca pentru moment s` nu schimbe strategia companiei [i s` nu taie din bugetele alocate departamentului de marketing, investi]iilor sau pentru preg`tirea [i motivarea oamenilor. Mai exact, planurile McDonald’s România pentru 2009 prev`d dezvoltarea lan]ului [i modernizarea restaurantelor existente, prin investi]ii totale de aproximativ 20 milioane de euro, introducerea unor produse noi [i p`strarea serviciilor [i cur`]eniei \n unit`]ile brandului. Un manager competent are, \ns`, [i un plan de rezerv`, mai ales c` aceast` criz` a luat pe toat` lumea prin surprindere. Marian Alecu a preg`tit o strategie [i pentru situa]ia \n care lucrurile vor merge mult mai r`u,referindu-se la o cre[tere accentuat` a devaloriz`rii sau la o sc`dere a puterii de cump`rare (mai ales din cauza [omajului), strategie ce pentru moment r`mâne confiden]ial`.

Tatomir (Microsoft) mizeaz` pe comunicarea direct` cu angaja]ii

În ultimii ani am v`zut o serie de cazuri de reprezentan]e ale multina]ionalelor care au ales pentru [efia diziviei din România manageri români. Este foarte posibil ca \n urm`toarea perioad` s` vedem c` se va \ntâmpla exact invers. “Managerii români nu [tiu s` se descurce \n perioade de criz`, pentru c` nu au tr`it a[a ceva [i nici n-au avut unde s` \nve]e”, este de p`rere Tatomir, de la Microsoft. Principala provocare pentru managerii companiilor interna]ionale \n urm`toarea perioad` va fi s` \n]eleag` pia]a româneasc`, s` traduc` [i adapteze re]etele interna]ionale cerin]elor specifice ale României. |n România, exist` foarte mul]i manageri care potfunc]iona doar \ntr-un mediu economic lini[tit. Foarte multe companii au fost \nfiin]ate \n primii ani de dup` 1989 f`r` un plan bine pus la punct. “Cred c` acest lucru a disp`rut deja [i fiecare manager trebuie s` fie foarte bun, s` [tie ce \nseamn` un business plan [i o strategie de marketing”, spune Tatomir. Dac` pân` ast`zi România a fost o ]ar` dinamic`, toate companiile declarând public cre[teri de peste 10%, ast`zi doar o echip` de management foarte bun` poate continua aceste cre[teri.ê –Cu contribu]ia Raluca Com`nescu, Alice Taudor, Mihnea Anastasiu, Corina Coman, Ovidiu Neagoe 24 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

MANAGEMENTUL DE CRIZ~

NOILE

REGULI De Emily Thornton

Ilustra]ie de Matt Mahurin

|n vremuri grele, oportunit`]ile abund`. Dar, pentru a proﬁta de ele, este nevoie de reﬂexe rapide, atitudine agresiv` [i schimb`ri serioase

Ce au \n comun Carnegie Steel [i Hewlett-Packard? Ambele au ap`rut \ntr-o vreme \n care oamenii credeau c` lumea se duce de râp`. Andrew Carnegie a inaugurat prima sa o]el`rie \n timpul Panicii din 1873, debutul unei lungi crize economice. A profitat de avantajul costurilor sc`zute pentru a construi un gigant industrial care l-a f`cut cel mai bogat om din lume. Bil l Hewlett [i Dave Packard au demonstrat un curaj similar când au lansat HP, \ntr-un garaj din Palo Alto (California), c`tre finalul Marii Crize Economice din anii ‘30. Istoria a demonstrat c` orice criz` prezint` oportunit`]i. Liderii din afaceri vor fi poate nevoi]i s`-[i reduc` din costuri pentrua supravie]ui \n 2009, dar ceiinteligen]i caut` acum oportunit`]i. Ei sunt gata s` ia decizii \ndr`zne]e, de tipul celei luate de IBM \n timpul recesiunii din 1981, când directorul executiv John R. Opel a promovat agresiv computerele persoanele ale companiei exact \n momentul \n care cererea pentru PC-uri a \nceput s` creasc`. Chiar [i \n criza actual`, exist` companii ca AT&T, care a anun]at BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

COVER STORY

035

36 Specialistul \n coaching executiv Marshall Goldsmith, autorul c`r]ii “Ce te-a adus aici nu te va ]ine aici”, spune c` pentru un manager e esen]ial s` ob]in` ce e mai bun de la oamenii s`i.

JUDECA}I MAI PU}IN

AJUTA}I-I PE CEI ÎN DIFICULTATE

CONCENTRA}I-V~ PE VIITOR

ÎN}ELEGE}I-V~ PROPRIILE EMO}II

Orice comportament ciudat poate avea cauze mai adânci. Fi]i mai empatici [i mai toleran]i decât de obicei.

Unii angaja]i se confrunt` cu un stres uria[. Ajuta]i-i acum [i v` vor ﬁ loiali ulterior.

Toat` lumea vorbe[te despre “ce ar ﬁ putut ﬁ”. Uita]i asta. Convinge]i-v` echipa s` se concentreze pe ceea ce urmeaz`.

Poate v` sim]i]i stresat, furios [i nesigur. Adresa]i-v` unui psiholog. {i nu v` desc`rca]i pe echip`.

recent planuri pentru achizi]ia a dou` companii cu 1,2 miliarde de dolari. “O recesiune creeaz` \nving`tori [i \nvin[i, la fel ca [i perioadele de prosperitate”, observ` Mauro F. Guillen, profesor de management la {coala W harton, a Universit`]ii Pennsylvania. Managerii se confrunt` acum cu tot felul de probleme, de la pr`bu[irea \ncrederii cump`r`torilor, la restric]iile de creditare, plus posibilitatea unor reglement`ri mai dure din partea statului. Deciziile care aveau sens acum doi ani se pot dovedi dezastruoase \n climatul actual – de la acordarea de bonusuri mari celor care \[i asum` riscuri mari, la \mprumuturile uria[e luate doar pentru c` dobânzile sunt sc`zute. Anii de creditare excesiv` au f`cut victime: nu mai pu]in de dou` treimi din companiile nefinanciare americane analizate de Standard & Poor’s au rating de tip “junk” pentru datoriile lor. |n total, companiile americane vor avea la sfâr[itul acestui an de pl`tit datorii \n valoare de 238 de miliarde de dolari. “Multe companii se \ntreab` dac` vor supravie]ui”, arat` Gerry Hansell, Senior Partner la Boston Consulting Group. Managerii trebuie s`-[i scoat` oamenii “din actuala stare de spirit proast` [i, \n acela[i timp, s`-[i adapteze afacerea la o nou` realitate”, spune consultantul \n management Ram Charan. Este un sfat bun \n orice ciclu de afaceri, dar cu atât mai valoros \n prezent. Iat` câteva noi reguli pentru managementul anului 2009 [i nu numai: SCHIMBA}I-V~ ATITUDINEA

Banii sunt pu]ini, pie]ele sunt volatile. Moralul este mai greu de ridi cat \ntr-o atmosfe r` de team`. Recu noa[te]i \n fa]a propriei persoane [i a echipei c` lumea s-a schimbat. Dennis Carey, partener la Korn Ferry International, crede c` acum este momentul s` punem sub semnul \ntreb`rii orice tactic` ce a func]ionat \n perioada de boom economic. “Nu te po]i baza pe un general de pace \n vreme de r`zboi. Un CEO de r`zboi se preg`te[te pentru ce e mai r`u, astfel \ncât compania sa s` poat` lua din cota de pia]` a competitorilor nepreg`ti]i”, arat` Carey. Mul]i dintre managerii de top ai anului trecut se preg`teau de b`t`lie, de[i traversau vremuri bune. Mark Hurd de la Hewlett-Packard, de exemplu, a redus drastic costurile, a renun]at la diviziile neesen]iale [i s-a con-

centrat \n ultimii ani pe punctele forte ale HP. Jamie Dimon, de la JPMorgan Chase, a f`cut schimb`ri substan]iale, care au men]inut s`n`tatea bilan]ului contabil [i i-au permis s` ac]ioneze \n timp ce rivalii se pr`bu[eau. FACE}I ORDINE ÎN FINAN}E

O problem` cheie pentru multe companii acum este ob]inerea fondurilor necesare cre[terii afacerii. Doar cei cu situa]ii contabile solide au [anse. Toat` lumea avea pân` de curând acces facil la capital. Acele vremuri au apus. |ntr-un singur an, diferen]a costurilor de creditare \ntre o companie cu rating bun [i una cu rating slab s-a triplat. Ob]inerea s`n`t`]ii financiare cere sacrificii, de la vânzarea de active la pre]uri mici, la emiterea de ac]iuni pe o burs` \n sc`dere. “Dac` ac]iunile voastre erau la 50 de dolari, nu v` sim]i]i prea confortabil s` emite]i noi ac]iuni la 20 de dolari. Dar, dac` nu o face]i, lucrurile s-ar putea \nr`ut`]i dramatic”, spune Marc Zenner, director al diviziei de consiliere [i solu]ii pentru pia]a de capital a J.P. Morgan. Compania de utilit`]i Pepco Holdings, din Washington D.C., a ales s` fac` rost de 1,6 miliarde de dolari necesari pentru investi]ii \n infrastructur` \n acest an prin emiterea de ac]iuni [i obliga]iuni acum trei luni, când pie]ele erau la p`mânt. Directorul financiar Paul Barry se temea c` \n 2009 va fi [imai dificil s` fac` rost de bani. “Am \nghi]it g`lu[ca [i am f`cut ce trebuia”, spune el. Acum, Pepco \[i va putea \mbun`t`]i serviciile prin extinderea liniilor de \nalt` tensiune. VÂNA}I COT~ DE PIA}~

Pl`cinta de pe mas` este tot mai mic` [i rivalii mai \nce]i sunt sl`bi]i. Nu a[tepta]i pân` când concuren]ii vo[tri se pr`bu[esc. Lua]i-le cei mai buni oameni [i ave]i grij` ca oamenii vo[tri s` nu fie “fura]i”. Sau cump`ra]i ieftin active de la rivalii care au nevoie de numerar. |ncerca]i s` câ[tiga]i clien]i noi \n aceast`

DECIZIILE ÎNDR~ZNE}E |N VREMURI GRELE POT DA ROADE EXCELENTE. “RECESIUNEA CREEAZ~ |NVING~TORI {I |NVIN{I, CA {I PERIOADELE DE PROSPERITATE”, SPUNE UN PROFESOR LA WHARTON

BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

STEVE LABADESSA

MANAGEMENTUL ECHIPEI

COVER STORY

perioad` \n care al]ii fac reduceri la nivelul serviciilor oferite. Abandona]i strategiile sau produsele care nu se potrivesc cu afacerea de baz` a companiei. Anul trecut, Wal-Mart a renun]at la politica sa de a avea o varietate cât mai mare de produse \n magazine pentru a câ[tiga clien]i diver[i. |n schimb, cel mai mare retailer al lumii s-a concentrat pe simplificarea inventarului [i pe sc`derea pre]urilor la produsele cele mai populare, afirm` directorul de merchandising, John Fleming. Rezultatul: o cot` de pia]` mai mare pe segmente cu vânz`ri mari, cum ar fi televizoarele cu ecran plat.

revenirii economiei. Pfizer a schimbat structura diviziilor de cercetare [i afaceri anul trecut, pentru a ajuta la apari]ia de idei noi. Corey Goodman, directorului Centrului de Bioterapeutic` [i Bioinova]ie al Pfizer din San Francisco, spune c` decizia a f`cut compania “mai eficient` [i mai antreprenorial`”. Pentru cei dispu[i s`-[i asume riscuri, 2009 poate fi un an al marilor posibilit`]i. “Un lider este cel care nu face ceea ce fac ceilal]i”, spune Richard S. Tedlow, profesor de administra]ie de afaceri la Harvard. “Dac` ai un produs \n care crezi, acum este momentul s` investe[ti mai mult, nu mai pu]in”. ^

IVAYLO GEORGIEV

REGÂNDI}I SISTEMUL DE BONUSURI

Este tentant s` t`ia]i bonusurile pe toat` linia. Acum este, \ns`, mai mult ca niciodat` momentul s` face]i diferen]ieri [i s`-i r`spl`ti]i pe cei mai buni. Dac` trebuie s` reduce]i costurile, \ncepe]i de la vârf. Când directorul executiv al FedEx, Frederick W. Smith, a anun]at \n decembrie sc`deri masive ale salariilor, el a fost cel mai afectat, acceptând o reducere de 20%. “Ultimul lucru de care ai nevoie este ca oamenii s` cread` c` nu te intereseaz` decât propria persoan`”, spune psihologul Ben Dattner. Dac` nu pute]i m`ri salariile angaja]ilor, c`uta]i solu]ii de a le oferi mai mult` putere. Shell Refining a identificat anul trecut cei mai buni [efi de tur` de la rafin`ria sa din Port Arthur (Texas) [i le-a cerut sfatul pentru a \mbun`t`]i performan]ele rafin`riei. Rezultatul a fost un moral ridicat, potrivit directorului general al rafin`riei, Todd Monette, [i o reducere cu 30% a lucr`rilor de repara]ii. ÎNDR~ZNI}I S~ INOVA}I

Business Exchange Citi]i, salva]i [i ad`uga]i con]inut pe noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

Proﬁturile pierzaniei

Exist` multe lucr`ri despre cum se poate profita de o criz`. Câteva sunt mai importante: “Câ[tiguri \n vremuri tulburi”, a consultantului Darrell Rigby, [i seria de eseuri “Pagube colaterale”, a Boston Consulting Group, care sugereaz` modalit`]i de supravie]uire \n acest an dificil. |n acela[i timp, Alexander J. Field, profesor la Universitatea Santa Clara, lupt` contra curentului \ntr-o lucrare care calific` Marea Criz` drept “deceniul cu cel mai mare progres tehnologic din secolul trecut”. Pentru a r`sfoi aceste lucr`ri, accesa]i http://bx. businessweek.com/management-ideas/reference/

Inova]ia v` poate oferi o pozi]ie excelent` pentru momentul 24 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

EXXON ST~ MAI PROST DECÂT CREDE}I De Steve LeVine Fotograﬁe de Benjamin Lowy

Ca [i universul aflat \n perpetu` expansiune, ExxonMobil pare s` nu cunoasc` limite. Profitul s`u de 45 de miliarde de dolari din 2008 a fost cel mai mare \nregistrat vreodat` \n istorie de o companie listat`. Locul doi? Exxon \n 2007. Locul trei? Exxon \n 2006. Pr`bu[irea pre]ului petrolului va mu[ca serios din aceste profituri \n acest an. Dar chiar [i acest fapt este o oportunitate, pentru c` Exxon, de mult` vreme exponentul de frunte al marilor companii petroliere, are o rezerv` uria[` de cash [i ac]iuni cu care poate cump`ra companii rivale. Este dificil de imaginat un scenariu \n care compania s` poat` fi prea curând dep`[it` de vreun concurent. |n ciuda recesiunii, ac]iunile Exxon au rezistat, sc`zând cu doar 15% anul trecut, comparativ cu un declin de 22% al rivalilor [i cu 38% al indicelui Standard & Poor’s 500. “Dac` BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

Regele companiilor petroliere ]ine cu din]ii de un plan dep`[it, \n timp ce rezervele sale scad [i concuren]ii privesc spre viitor

va rezista o singur` companie petrolier`, aceasta va fi Exxon”, spune Fadel Gehit, analist cu experien]` \n industria petrolier` la Oppenheimer & Co. |ns`, \n ciuda aparentei sale invincibilit`]i, Exxon es te suprinz`tor de vulnerabil`. Interviurile cu anali[ti, consultan]i, fo[ti [i actuali angaja]i ai companiei pun la \ndoial` strategia acesteia [i perspectivele de cre[tere. |n primul rând, rezervele de petrol [i produc]ia Exxon sunt \n sc `dere, compania bazânduse pe rezervele mai pu]in valoroase de gaze naturale pentru a le \nlocui. {i mai grav este faptul c` o mare parte din aceste gaze naturale provin dintr-o singur` ]ar`, Qatar, care poate schimba detaliile acordului bilateral \n orice moment. Pe termen mai lung, Exxon pare mult prea legat de un set de planuri elaborate \n urm` cu câteva decenii. Aversiunea com-

CORBIS

ANALIZ~

40 AMPRENTA GLOBAL~ A EXXON

De[i vastul portofoliu de investi]ii al companiei acoper` planeta, produc]ia medie zilnic` este \n declin constant

OLANDA

SUA Al`turi de Qatar, este cea mai mare baz` de proﬁt pentru Exxon. Compania extrage [i raﬁneaz` petrol [i gaze naturale din Alaska, Colorado, Golful Mexic, Louisiana, Texas [i nu numai. Nu este o pia]` \n cre[tere, dar are cea mai mare cerere de combustibili fosili din lume.

Investi]ia Exxon lansat` acum 50 de ani se refer` \n principal la gaze naturale. Dat` ﬁind setea tot mai mare de gaze naturale a Europei, acesta pare un centru de proﬁt pentru Exxon vreme de \nc` dou`trei decenii.

BUGETUL EXXON PENTRU EXPLOR~RI {I CHELTUIELI DE CAPITAL A CRESCUT CU 50% |N ULTIMII CINCI ANI, DAR PRODUC}IA SA DE PETROL CONTINU~ S~ SCAD~ BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

MAP BY RAY VELLA/BW

ANGOLA {I

NIGERIA paniei fa]` de risc, un motiv de mândrie, a determinat-o s` se |mpreun`, cele dou` retrag` prematur din multe proiecte de explorare cu poten]ial ]`ri sunt o component` ridicat. Iar arogan]a Exxon, reflectat` \n respingerea energiilor important` a resurselor alternative [i rela]iile dificile cu guvernele str`ine, a f`cut comExxon de petrol [i gaze. Dar instabilitatea pania s` piard` afaceri b`noase. din Nigeria face acea To]i gigan]ii petrolieri au probleme legate de dimensiunile lor parte a portofoliului uria[e, dar nici unul la fel de mult ca Exxon. |ns`[i dimensiuafrican al companiei nea sa uria[` face cre[terea ([i chiar men]inerea) dificil`. De la foarte riscant`. fuziunea din 1999 cu Mobil, totalul rezervelor de petrol [i gaze naturale ale Exxon nu s-a modificat, \n timp ce produc]ia a sc`zut. Cump`rarea unei alte companii i-ar aduce un plus de numerar, dar nu ar ajuta capacitatea sa de cre[tere. cuvânt Alan Jeffers respinge astfel de afirma]ii. El spune c` Exxon nu a stabilit niciodat` ]inte clare de produc]ie, ci mai degrab` “estim`ri ale cre[terii capacit`]ii de produc]ie”. Acele estim`ri, PERSPEC}IE SUMBRE PENTRU REZERVE adaug` el, s-au dovedit eronate: “Planurile sunt planuri [i realiCifrele Exxon privind produc]ia sunt dezam`gitoare. |n 2001, tatea le poate contrazice”. fostul CEO Lee F, Raymond promitea s` sporeasc` produc]ia Exxon nu numai c` produce mai pu]in petrol, dar are dificult`]i zilnic` de ]i]ei la 5 milioane de barili pân` \n 2005, de la 4,25 milioane. |ns` produc]ia a sc`zut. |n 2006, \n timp ce pre]urile la [i \n a \nlocui ]i]eiul pe care \l extrage. |n 2007, compania a acopetrol cre[teau rapid, produc]ia zilnic` a companiei era de 4,23 perit doar 76% din cele circa 1,52 de miliarde de barili produse \n milioane de barili, Exxon extinzând ]inta de 5 milioane pân` \n acel an cu rezerve noi, potrivit datelor transmise Comisiei ameri2010. |n 2007, produc]ia era de doar 4,18 milioane de barili. |n cane de supraveghere a bursei (SEC). Cifrele pe 2008, a[teptate timp ce pre]urile au explodat \n 2008, \nainte de a se pr`bu[i \n a luna aceasta, vor fi aproape sigur mai proaste. {i asta pentru c` SEC ia \n considerare doar acele rezerve viabile din punct de vedoua jum`tate a anului, produc]ia sc`zuse la 3,92 milioane. Evolu]ia Exxon ridic` o \ntrebare cândva inimaginabil`: [i-a dere economic la pre]ul din ultima zi a anului. Pe 31 decembrie atins compania limitele capacit`]ii de produc]ie? Purt`torul de 2008, un baril de ]i]ei se vindea pentru numai 44,60 de dolari, sub jum`tate din pre]ul de 95,98 de dolari de la finele lui 2007. Cu cât e mai sc`zut pre]ul petrolului, cu atât scade procentul de rezerve al Exxon. Iar anul acesta nu se anun]` mai bun ca cel precedent. Dup` plângerile depuse de Exxon [i alte companii privind faptul c` pre]ul din ultima zi a anului este arbitrar,

ANALIZ~

FOSTA UNIUNE SOVIETIC~ Din Kazahstan pân` \n Rusia, Exxon particip` la trei proiecte petroliere gigantice -Kashagan, Tengiz [i Sahalin-I. Ultimele dou` au \nceput deja produc]ia.

QATAR Investi]ia Exxon \n Qatar este un pariu uria[ \n domeniu gazelor naturale \naintea unei a[teptate explozii a cererii pentru gaze \n Europa [i \n restul lumii.

SEC va permite companiilor s` \nceap` s` evalueze rezervele la pre]ul mediu anual. |n 2008, acesta a fost de circa 100 de dolari barilul, dar pentru 2009 majoritatea anali[tilor estimeaz` un pre] parte din aceste gaze dintr-o singur` surs`, Qatar. Circa 13% din mediu de numai 45-60 de dolari. Dac` a[a va fi, rezervele pe 2009 valoarea ac]iunilor Exxon se bazeaz` exclusiv pe gazele naturale ale marilor companii petroliere, inclusiv ale Exxon, au “perspec- din Qatar, conform unui raport al Deutsche Bank. Este riscant tive sumbre”, spune Chris Ruppel, analist la compania de bro- s` te bazezi pe o singur` ]ar`. BP, de exemplu, a pierdut volume keraj Execution. Purt`torul de cuvânt al Exxon spune c` cifrele uria[e de rezerve \n ultimii ani, dup` disputele cu guvernul rus [i relevante privind rezervele sunt cele calculate de companie, ele partenerii locali de acolo. Jeffers, de la Exxon, contest` importanfiind cele folosite pentru deciziile de investi]ii. ]a problemei. El spune c` importante sunt “valoarea total` sau |n condi]iile \n care bugetul Exxon pentru explor`ri [i chel- profitul unui proiect \n func]ie de o plaj` de pre]uri”. Investi]iile tuieli de capital a crescut cu 50% \n ultimii cinci ani, pân` la 25 de Exxon \n Qatar au o valoare atât de ridicat` ca urmare a unui miliarde de dolari \n 2008, s-ar p`rea c` gigantul cheltuie[te tot lan] de proiecte care \ncepe cu extrac]ia [i “continu` cu lichefimai mult s` se men]in` la acela[i nivel. Dar un indicator crucial erea, transportul, terminalele de regazificare [i comercializarea arat` c` Exxon, de fapt, este \n sc`dere. Potrivit anali[tilor, din gazelor”, arat` acesta. 2004, compania a \nlocuit peste 80% din cei circa 1,5 miliarde de barili de petrol pe care \i vinde anual cu gaze naturale, care \n ÎNCREDERE DE SINE {I AROGAN}~ SUA are un pre] la mai pu]in de jum`tate din cel al petrolului . A[a Exxon pare neperturbat de tendin]ele produc]iei proprii. Este una c`, atunci când Exxon folose[te gaze naturale pentru a-[i re\nnoi dintre cele mai avansate tehnologic companii din domeniu [i ob] baza de resurse de 72 de miliarde de dolari, \[i erodeaz` propria ine printre cele mai mari marje de profit pe baril. Dou` din prinvaloare. Oppenheimer & Co.a calculat c` “rezervele dovedite” ale cipalele tr`s`turi ale modelului de afaceri Exxon sunt \ncrederea Exxon, luând \n considerare valoarea mai mic` a gazului, sunt de sine aproape de arogan]` [i respectarea strict` a planurilor de 17,9 miliarde de barili, cu 21% sub cele raportate de companie proprii, indiferent de condi]iile de pia]`. \n 2007. Actualul CEO Rex W. Tillerson, care a preluat func]ia \n 2006, Nu este ilegal [i nici fraudulos s` \nlocuie[ti rezervele de pe- conduce Exxon la fel ca \ntotdeauna. Este mai rafinat [i mai abil trol cu gaze. Rivalii Exxon, cum ar fi BP sau Royal Dutch Shell, decât predecesorul s`u, Raymond, dar diferen]ele dintre cei doi au f`cut la fel \n ultimii ani. Dar Exxon ob]ine cea mai mare sunt mai degrab` de stil, decât de substan]`. 24 FEBRUARIE 2009 I BUSINESSWEEK

Tillerson a absolvit facultatea de construc]ii a Universit`]ii Texas, din Austin, \n 1975. |n studen]ie, a cântat \n fanfara universitar`, la toba mare. “Când 80.000 de spectatori urlau pe stadion, toba mare men]inea ritmul pentru toat` fanfara [i Rex se achita excelent de aceast` sarcin`. Era de neoprit”, spune Scott Harmon, coleg de fanfar`. T`cut dar dedicat, Tillerson era perfect pentru Exxon. A venit \n companie imediat dup` facultate [i a avansat rapid. |n anii ‘90, ca director al opera]iunilor Exxon \n fosta Uniune Sovietic`, a negociat achizi]ia a 30% din Sahalin-I, un uria[ câmp petrolifer [i de gaze naturale din Rusia. Tillerson “avea personalitatea potrivit` pentru ru[i”, spune Eugene Lawson, care la vremea respectiv` conducea Camera de Comer] ruso-american`. “Avea prestan]`, te privea \n ochi [i trecea imediat la afaceri concrete”. Acum, Tillerson conduce Exxon de la sediul centraldin Irving (Texas), o fort`rea]` care aminte[te de sediul CIA din Virginia. Vizitatorii trebuie s` a[tepte \n ma[in` la intrare, pân` când o poart` de metal se ridic` din p`mânt [i se deschide. Spre compara]ie, sediul BP, \mbr`cat \n sticl`, e \n plin` strad`, \n aglomerata St. James’s Square, din Londra. |n interiorul complexului, angaja]ii Exxon trebuie s` treac` printr-o ini]iere dur`, care dureaz` ani de zile. “|nc` de la \nceput, e[ti \nv`]at s` faci lucrurile \ntr-un anume fel”, spune un angajat care a vorbit sub protec]ia anonimatului. “Pentru tot ce fac, exist` un document care \mi ofer` indica]ii”. Rezultatul este c` angaja]ii “func]ioneaz` ca ni[te ma[ini”, spune un alt angajat. Greg Lamberson, consultant din Tulsa care a lucrat pentru consor]ii petroliere \n Ciad, Camerun, Rusia [i Alaska, spune c` oamenii de la Exxon ies \n eviden]`. Se \mbrac` mai curat decât ceilal]i, au mai mult` experien]` de teren [i sunt mai siguri pe ei. |ntr-un studiu din 2001 referitor la o conduct` de petrol \n Alaska, la care a participat [i Lamberson, cei de la BP administrau proiectul, dar oamenii de la Exxon au preluat comanda. “Dac` pui la un loc oameni din diverse companii [iapare un lider natural, \n general este de la Exxon”, spune Lamberson. “N-AU AVUT CURAJUL”

Tillerson se laud` deseoricu “disciplina” Exxon \n ceea ce prive[te finalizarea la timp [i \n buget a proiectelor de petrol [i gaze. To]i gigan]ii petrolieri se laud` c` \[i ating ]intele de profit indiferent dac` petrolul cre[te la 130 de dolari barilul (ceea ce face aproape orice proiect atractiv), sau scade la 30 de dolari barilul (anulând orice speran]` pentru noi explor`ri). Dar anali[tii spun c` Exxon este cea mai nemiloas` companie, refuzând s`-[i modifice ]intele chiar dac` aceasta \nseamn` sacrificarea cre[terii. Uneori, Exxon este precaut pân` la exasperare, pierzând proiecte promi]`toare care ar putea ajuta compania s` creasc`. Un exemplu este Blackbeard West, o structur` geologic` aflat` \n largul coastelor statului american Louisiana, \n Golful Mexic. |n februarie 2005, Exxon a lansat proiectul de a fora cel mai

Directorul executiv Tillerson recunoa[te c` se va renun]a la combustibilii fosili, dar peste decenii bune

adânc pu] petrolier din lume. Proiectul presupunea forarea la 9,7 km sub fundul m`rii. Pericolul venea de la presiunile uria[e la acele adâncimi, care ar fi putut duce la ]â[nirea necontrolat` a petrolului, ceea ce ar fi distrus sonda, ar fi pus vie]ile muncitorilor \n pericol [i ar fi creat un co[mar ec ologic. Exxon [i partenerii s`u au trecut la fapte, pentru c` geologia zonei sem`na cu cea a câmpurilor petrolifere din Golful Mexic, care produc cantit`]i uria[e la doar 112 km dep`rtare. Informa]iile ini]iale sugerau rezerve de peste un miliard de barili. |n acest caz, ar fi fost o oportunitate uria[` pentru Exxon [i pentru \ntreaga industrie. Unele publica]ii de profil \l considerau cel mai important proiect petrolier al momentului. Dup` 18 luni, pr`jinile de foraj ajunseser` la 9,1 km, la numai 600 de metri de ]inta propus`. Acolo, Exxon a spus stop. Dup` ce a cheltuit circa 180 de milioane de dolari, compania a abandonat zona. Exxon refuz` s` ofere detalii despre Blackbeard, afirmând doar c` presiunea era prea ridicat`. Dar anali[tii cred c` Exxon a \nceput s` dea \napoi \n momentul \n care presiunea se apropia de limitele echipamentelor. Thomas M. Hamilton, fost director la Exxon [i proprietar al unei companii care a investit ini]ial \n câmpul Blackbeard, afirm` c` i s-a spus c` presiunea scutura serios platforma de foraj. Dup` doar un an, o alt` companie a reluat forajele. James R. Moffett, copre[edinte al micii companii McMoRan Exploration, din Louisiana, spune c` Exxon a interpretat gre[it datele privind presiunea. Din cauza unor elemente specifice geologiei din zon`, presiunea scade la doar câ]iva metri mai jos, ceea ce atenueaz` pericolul. Moffet a lucrat la Blackbeard \n martie 2008, iar presiunea a sc`zut. Dup` \nc` 880 de metri, pe 20 octombrie, la [apte luni de la reluarea forajelor, Moffett a anun]at c` a g`sit “\ ntre jum`tate de miliard [i câteva miliarde de barili de petrol”. “Vom vedea. Le doresc succes”, a spus purt`torul de cuvânt al Exxon Kenneth Cohen.

|N TIMP CE CONCUREN}A SE PREG~TE{TE PENTRU UN VIITOR MAI ECOLOGIC, EXXON “TR~IE{TE PE ALT~ LUME”, SPUNE INVESTITORUL |N ENERGII ALTERNATIVE VINOD KHOSLA BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

DANIEL SANCHEZ/BLOOMBERG NEWS

ANALIZ~

Chiar [i \nainte de anun]ul lui Moffett, unii anali[ti criticau Exxon. |n aceast` industrie \n care riscurile mari aduc o r`splat` pe m`sur`, rezervele gigantice sunt st`pânite de cei dispu[i s` ri[te. “Exxon ar fi putut finaliza forajele. N-ar fi avut probleme. Dar pur [i simplu n-au avut curajul”, spune analistul George Froley. Sau poate nu au vrut. Exxon pare o companie blazat` \n ceea ce prive[te viitorul energiei. Este cu mult \n urma rivalilor \n domeniul energiilor alternative. Tillerson recunoa[te c` va urma renun]area la combustibilii fosili, dar nu \n deceniile urm`toare. Exxon estimeaz` c` petrolul [i gazele vor continua s` asigur` 60% din nevoile energetice ale Platforma care lumii pân` \n 2030 [i c` altera reu[it forajul nativele vor schimba regulile \n la Blackbeard, câmp petrolifer energie doar dup` 2050. abandonat De cealalt` parte a baricadei de Exxon se afl` alte mari companii petroliere, produc`torii auto, industria IT [i majoritatea exper]ilor, care vorbesc despre o transformare major` mult mai repede. Cum exist` tot mai pu]ine câmpuri petrolifere mari \n lume, costurile de forare cresc semnificativ pentru acela[i volum de petrol. Dac` ad`ug`m [i schimbarea climei, care a creat cerere pentru o energie mai curat`, este clar c` lucrurile se vor schimba. REZISTEN}A LA ALTERNATIV~

Rivalii Exxon se preg`tesc pentru ce va veni. Gigantul francez Total spune c` se transform` \ntr-o “companie energetic`”, acumulând experien]` \n construc]ia de centrale nucleare. Chevron investe[te \n biomas`. BP a investit 500 de milioane de dolari pentru un centru de dezvoltare a biocombustibililor \n California. De cealalt` parte, Tillerson le-a spus reporterilor \n ianuarie c` Exxon nu investe[te \n actualele tehnologii alternative \ntrucât “noi credem c` aceste tehnologii sunt \nvechite; dac` va exist` o schimbare fundamental`” care s` exclud` combustibilii fosili, acea tehnologie “nu a fost \nc` descoperit`”. Compania finan]eaz` cercetarea de baz`, cheltuind 125 de milioane de dolari \n zece ani pentru un proiect privind energia ecologic` la Universitatea Stanford, unde mai particip` General Electric, Toyota [i Schlumberger. |n afar` de acest efort, Exxon nu este un juc`tor recunoscut \n laboratoarele de energie alternat iv` din Silicon Valley. Vinod Khosla, unul dintre cei mai agresivi investitori din lume \n combustibili alternativi, spune c` se \ntâlne[te regulat cu reprezentan]i ai gigan]ilor petrolieri, dar nu [i cu Exxon, care “\nc` tr`ie[te \ntr-o alt` lume”. Jay D. Keasling, profesor la Berkeley, ale c`rui idei privind energia alternativ` au atras investi]ii private de circa un miliard de dolari, dintre care 500 de milioane de la BP, spune c` a discutat cu Exxon, dar crede “c` ei vor a[tepta s` vad` ce fac ceilal]i”. Exxon a r`mas \n urm` [i \n ceea ce prive[te acordurile cu

guvernele str`ine. Ani de zile, gigan]ii petrolieri au fost exclu[i din zone importante ale lumii de a[a-numitul petro-na]ionalism din ]`ri ca Rusia, Brazilia [i Venezuela. Lucrurile au \nceput s` se schimbe. BP a \ncercat, pân` acum f`r` succes, s` \ncheie un parteneriat global cu Gazprom, \n timp ce italienii de la Eni au parteneriate cu multe companii petroliere de stat din toat` lumea. Venezuela, afectat` grav de sc`derea pre]ului petrolului, a invitat companiile petroliere s`-[i sporeasc` investi]iile \n bazinul Orinoco. Invita]ia nu pare s` se adreseze [i Exxon, care d` \n judecat` Venezuela. Disputa dateaz` din 2007, când pre[edintele Hugo Chávez le-a spus companiilor petroliere str`ine c` trebuie s` vând` \napoi statului o mare parte din activele de]inute, Chevron, BP, Total [i StatoilHydro (Norvegia) au acceptat propunerea. Ulterior, Eni a \ncheiat un acord separat ce prevede investi]ii de 10 miliarde de dolari \n Orinoco. Exxon [i ConocoPhillips au refuzat, pierzând \ntre 40.000 [i 50.000 de barili pe zi. Un acord cu Venezuela ar fi o oportunitate rar` de a po mpa petrol \n rezervele Exxon. Merrill Lynch a estimat \n ianuarie c` cele dou` p`r]i vor ajunge la o \n]elegere. Al]ii nu sunt la fel de optimi[ti. “Am muncit din greu s` r`mânem \n Venezuela. Când condi]iile au devenit inacceptabile, am fost practic expropria]i”, spune Cohen, de la Exxon. Cu rezervele [i produc]ia \n stagnare [i cu pre]ul petrolului \n sc`dere, Exxon pare s` aib` nevoie de o achizi]ie major`. |ntr-o \ntâlnire cu reporterii \n octombrie anul trecut, Tillerson a vorbit despre aceast` chestiune. El a sugerat c` poten]ialii vânz`tori trebuie s` mai simt` ceva durere economic` \nainte de a accepta pre]ul pe care este dispus el s`-l pl`teasc`. Sigur, o achizi]ie major` ar face ca Exxon s` creasc`. Dar “mai mare nu \nseamn` neap`rat mai bine”, spune J.Robinson West, CEO al firmei de consultan]` PFC Energy. “Trebuie s` alergi mai repede ca s` nu-]i pierzi pozi]ia”. Aceasta este marele pariu al Exxon: c` alergarea pe loc va fi suficient`.^

Business Exchange Citi]i, salva]i [i ad`uga]i con]inut pe noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

|napoi \n vârf

ExxonMobil a recuperat titlul de cea mai valoroas` companie energetic` a lumii, cedat anul trecut c`tre PetroChina, conform clasamentului realizat de ﬁrma de consultan]` PFC Energy. Petrolul mai ieftin [i pr`bu[irea pre]ului ac]iunilor au f`cut s` dispar` 2.400 de miliarde de dolari din capitalizarea bursier` a primelor 50 de companii energetice. Totu[i, Exxon s-a ]inut mai bine decåt PetroChina, \nregistrând o sc`dere a ac]iunilor de 15%, fa]` de 64% \n cazul companiei chineze. Pentru a studia raportul PFC 50, accesa]i http://bx. businessweek.com/exxonmobil/reference/

24 FEBRUARIE 2009 I BUSINESSWEEK

47 48 50 53 54 56 57

Datoriile companiilor europene bat la u[` Pilonul 2 de pensii are din nou probleme Cei care muncesc doar pentru laudele altora Cum te aperi de proprii angaja]i Google la tribunal \n Italia Cre[tere cu mobil` personalizat` Stresul, comb`tut prin comunicare

RETAIL

Doi pantoﬁ, unul sau nici unul? Criza a pus piciorul \n prag [i pentru retailerii de \nc`l]`minte. Moda anului 2009 se anun]` auster` pe segmentul de fashion, magazinele Privind \n urm`, Filip Schwartz, directorul M Missoni [i Selections, care au necesitat investi]ii destul de mari (circa dou` general Otter Distribution, recunoa[te c` milioane de euro), dar care au nevoie de o deschiderea a 15 magazine anul trecut a perioad` mai \ndelungat` de timp pentru fost u[or exagerat`.”Dac` am fi [tiut ce “maturizare”, adic` pentru a genera profit. urmeaz` ne-am fi extins, dar poate nu Cel`lalt ar fi expansiunea extrem de acatât de mult”, spune el, ad`ugând c` sunt unele ora[e unde ar mai fi a[teptat unu-doi celerat` de anul trecut, prin deschiderea celor 15 magazine amintite, care au inclus ani \nainte s` deschid` magazine. În cazul Otter, distribuitorul mai multor opt unit`]i Otter, trei Geox [i un magazin al brandului sportiv Fila. branduri interna]ionale de \nc`l]`minte, Planurile Otter, ca [i ale altor retaileri criza a \nsemnat sc`derea vânz`rilor cu din zona de fashion, au avut la baz` apeti2-5% fa]` de 2007, \ncepând cu luna tul crescut al românilor pentru astfel de septembrie, sc`dere mult accentuat` \n decembrie. Planurile companiei prevedeau produse. Apetit care a dus, \n ultimii ani, la na[terea mai multor afaceri de milioane ini]ial o cre[tere cu 20% a vânz`rilor din de euro. Pia]a local` de profil a avut o perioada toamn`-iarn`, cum se \ntâmascensiune exploziv` \n ultimii ani, când plase pentru colec]ia de prim`var`-var`, nenum`rate branduri dar socoteala de acas` nu interna]ionale [i-au f`cut s-a potrivit cu cea din târg. apari]ia, aducând cu ele De[i afacerile companiei produse de la primul au crescut cu 35% fa]` de pân` la ultimul nivel de 2007, ajungând la 19,5 pre]. “Dar cine cre[te prea milioane de euro, Filip repede cade mai de sus”, Schwartz spune c` 2008 este sc`derea sintetizeaz` Filip Schwartz, nu a fost un an “str`lucit”, medie pe magazin a directorul general Otter mai ales \n ultima sa parte. vânz`rilor Benvenuti Distribution, evolu]ia Unul dintre motive ar \n luna ianuarie unei pie]e care a \nceput fi cele dou` start-up-uri Sursa: Compania s` simt` gustul crizei mai prin care Otter a p`truns De Corina Coman

-35%

BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

repede decât preconiza. Pentru Otter \nc` nu au ap`rut probleme la Bucure[ti, pia]` care a generat anul trecut \n jur de 75% din cifra de afaceri de retail, ci de ora[ele mai mici, unde vânz`rile sunt \n continuare reduse. Acele pie]e p`reau mature, dar \n final s-au dovedit a fi neprofitabile. De aceea, \n 2009, retailerul schimb` macazul [i \[i propune s` fie mult mai precaut \n mi[c`ri, pentru c` la finalul zilei “cifrele vorbesc”. Singurele deschideri ce vor avea loc anul acesta vor fi \n Bucure[ti, pe brandul Otter, \n centrele Militari Shopping Center [i Grand Arena, dup` ce la \nceputul lunii a fost inaugurat` o unitate Otter \n extinderea Plaza România. Pe lâng` acestea, compania are contractate spa]ii \n Cotroceni Park pentru un magazin Geox monobrand, un multibrand Otter [i al doilea magazin Fila monobrand. Deschiderea unui magazin cu o suprafa]` medie de 120 metri p`tra]i necesit` o investi]ie de circa 200.000 euro, cu stocul de marf` inclus. Pe partea de fashion nu se va schimba

Benvenuti estimeaz` anul acesta sc`deri importante ale vånz`rilor

nimic, \n sensul c` \n 2009 nu este luat` \n calcul nici o alt` deschidere. Asta [i pentru c` nici acest segment nu suport` criza mai u[or, \nceputul de an aducând o diminuare cu circa 10% a consumului, cauzat` \n principal de reducerea bugetelor disponibile pentru shopping ale românilor. Ramona St`nciulescu, directorul executiv al Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, se a[teapt` ca bugetele alocate acestui tip de produse s` se diminueze \n continuare. O parte a clien]ilor vor r`mâne fideli brandurilor pe care le apreciaz`, dar vor alege s` cumpere mai pu]ine produse, \n timp ce al]ii se vor orienta c`tre pre]uri mai mici. Ca [i Otter, Rafar a avut anul trecut o dezvoltare foarte rapid`, extinzându-[i re]eaua cu 19 magazine, ceea ce a \nsemnat triplarea suprafe]ei de vânzare pân` la 13.500 metri p`tra]i. Recent, compania a preluat franciza pentru brandul de haine destinate femeilor Toi&Moi, precum [i magazinul deschis sub acest brand din B`neasa Shopping City. Rafar va continua s` deschid` magazine [i \n 2009, dar

investi]iile se vor limita la capacitatea de finan]are a companiei. “Prioritare vor fi proiectele [i magazinele cu un grad cert de profitabilitate”, precizeaz` Ramona St`nciulescu. SE STRÂNGE CUREAUA

|n acest an, b`t`lia companiilor de pe segmentul de \nc`l]`minte se d` pentru men]inerea pe pia]` [i optimizarea costurilor. Cea mai mare problem` \n cazul Otter Distribution este deprecierea monedei na]ionale \n raport cu euro, fiind vorba de o firm` care import` o mare parte din produsele pe care le comercializeaz`. Cu toate c` Ara [i Geox de]in dou` fabrici de mare capacitate \n România, la Timi[oara, respectiv \n apropiere de Oradea, cu angaja]i proprii [i investi]ii masive, Otter Distribution este nevoit` s` importe produsele acestor branduri [i s` respecte logistica stabilit` de cei doi produc`tori. Retailerul a reu[it s` compenseze o parte a efectelor deprecierii prin ob]inerea de discounturi dup` negocieri avansate

cu furnizorii [i prin reducerea marjelor de profitabilitate despre care sper` s` nu scad` mai mult de 5% la \nceputul sezonului. Pe lâng` depreciere, mai este [i problema limit`rii creditelor acordate investitorilor, dar [i sc`derea puterii de cump`rare. Solu]ia este diminuarea stocurilor pentru asigurarea unui cashflow propriu, care s` reduc` dependen]a de creditele bancare, stoparea momentan` a investi]iilor [i analizarea afacerii \n detaliu. În afara contractelor deja semnate, Otter Distribution nu mai are \n plan alte deschideri, dimpotriv` ar putea \nchide magazinele neprofitabile, cel mai probabil unele unit`]i din afara Capitalei. Un magazin Otter Distribution are nevoie de cel pu]in un an pentru a deveni profitabil, tendin]a fiind de cre[tere de la un an la altul, dac` nu intervin anumi]i factori externi, cum ar fi deschiderea mai multor centre comerciale \n acela[i ora[. Un exemplu \n acest sens este Clujul, unde “lucrurile mergeau bine” pân` când pia]a s-a aglomerat cu dou` mall-uri. Per total Filip Schwartz estimeaz` c` ar putea \nchide maxim cinci magazine \n 2009, \n func]ie de renegocierea contractelor de \nchiriere. Dac` nu vor fi \nchideri, vor fi reloc`ri, chiar [i \n incinta aceluia[i centru comercial. Dezvoltarea companiei se va concentra \ns` pe brandul Otter, care r`mâne motorul afacerii. Asta [i pentru c` Otter reprezint` toate brandurile importante de \nc`l]`minte cum ar fi Geox, Clarks, Ara sau Steve Madden. Negocierile pentru aducerea brandului american Steve Madden \n România s-au finalizat anul trecut, iar pân` \n prezent produsele au fost promovate \n magazinele Otter, urmând [i deschiderea unui monobrand. Cel mai probabil portofoliul Otter Distribution nu se va \mbog`]i anul acesta cu noi branduri, cel pu]in nu \n primul semestru. Când vine vorba de aducerea unui brand nou pe pia]a local`, proprietarul Otter spune c` ia “exemplul vecinilor”, uitânduse la evolu]ia brandului respectiv pe pie]ele externe, dup` care analizeaz` dac` este potrivit sau nu pentru mediul autohton. Îns` anul acesta ar putea avea loc renun]`ri la diferite branduri, de[i momentan “nu este nimic b`tut \n cuie”. Otter Distribution nu este singura companie care ia \n calcul \nchiderea de magazine sau reorganizarea portofoliului pentru optimizarea businessului. Unul dintre 24 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

46 “Dac` am ﬁ [tiut ce urmeaz` \n 2009, ne-am ﬁ extins, dar nu atât de mult”, - FILIP SCHWARTZ, DIRECTORUL GENERAL OTTER DISTRIBUTION

concuren]ii s`i, Benvenuti, care de]ine 34 de magazine la nivel na]ional, are ca principal obiectiv \n 2009 “administrarea eficient`” a fiec`rui magazin, l`sând \n plan secund expansiunea re]elei. “Nu excludem \nchiderea unora dintre magazinele existente, \n cazul \n care vânz`rile nu se vor redresa”, a declarat pentru BusinessWeek România, Miruna Dumitrescu, directorul de comunicare al companiei. Sc`derea vânz`rilor \n cazul Benvenuti a venit puternic \n luna ianuarie, când s-a observat un declin cu circa 35% pe magazin fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, de[i \n toat` re]eaua au existat discounturi de 50% la produsele din colec]ia de toamn` iarn`. Nici pentru Benvenuti strategia anilor trecu]i nu mai este valabil`, planul “anticriz`” vizând \n primul rând reducerea costurilor prin t`ierea bugetelor de marketing sau renegocierea chiriilor. Miruna Dumitrescu spune c` se \ncearc` identificarea unor canale mult mai directe c`tre consumatorii finali, care s` influen]eze direct decizia de cump`rare. Un lucru este clar: pentru moment, extinderea re]elei a fost sistat`, dup` ce \n 2008 au fost deschise [apte magazine, prin investi]ii totale de 1,4 milioane de euro. Compania are \n portofoliu branduri precum Lacoste, Geox, Laura Biagiotti, Enzo Bertini, Solo Soprani, GianMarco Venturi, Benvenuti, Piquadro sau Morgan [i a avut anul trecut vânz`ri de peste 41 milioane de lei, \n cre[tere cu 34%.

sunt previzionate sc`deri “catastrofale” de 30-50%, dup` cum le nume[te Schwartz, judecând dup` prima lun`. Acesta spune c` a observat o tendin]` clar` a clien]ilor s`i de a-[i diminua consumul, fiind de dou` ori mai aten]i la ceea ce cump`r`. Totu[i, nu crede c` va sc`dea num`rul clien]ilor Otter anul acesta, ci mai degrab` num`rul perechilor de pantofi cump`rate. Contrar opiniilor vehiculate de unii anali[ti, Schwartz este convins c` segmentul de lux va resim]i mai mult criza deoarece \n România sunt preponderen]i oamenii care tindeau spre acest tip de produse, dar nu puteau s` [i le permit` cu A{TEPT~RI PESIMISTE adev`rat, cu atât mai pu]in \n contextul Cre[terea vânz`rilor \nregistrate de mai crizei. Brandurile comerciale de top vor toate companiile de profil \n ultimii ani, deveni astfel preferen]iale, ar putea fi mult diminuat` deoarece consumatorii vor sau chiar inexistent` \n c`uta produse cu pre]uri 2009, mai ales c` pantofii nu foarte ridicate, dar de nu ]in de foame. Otter calitate. “Criza va duce la Distribution se a[teapt` normalizarea acestei pie]e la o stagnare a vânz`rilor care devenise ineficient` [i \n anul curent sau chiar este sc`derea noi (devenisem ineficien]i) la o diminuare cu pân` estimat` a cifrei de \n mod automat”, mai la 5% a cifrei de afaceri. afaceri a Otter spune Schwartz, dând Aceasta ar fi prima sc`dere Distribution \n 2009, drept exemplu chiriile \nregistrat` de companie prima din cei zece exorbitante care ajunseser` \n cei peste zece ani de ani de existen]` la 200 euro pe metru p`trat activitate pe pia]a local`. Sursa: Compania \n cazul unui spa]iu stradal. Partea pozitiv` ar fi c` nu

-5%

BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

Otter Distribution a deschis anul trecut trei magazine Geox

El a[teapt` o stabilizare a situa]iei actuale \n al doilea semestru al anului, când companiile din pia]` vor \nv`]a s` aib` a[tept`ri realiste, fiind de p`rere c` mediul economic nu va mai reveni la stadiul dinaintea crizei o bun` perioad` de timp. Pe de alt` parte, criza ar putea crea noi oportunit`]i de intrare pe pia]a juc`torilor interna]ionali, mai ales c` retailul românesc de \nc`l]`minte nu a ajuns \nc` la satura]ie. Este [i cazul Deichmann, cel mai mare retailer de \nc`l]`minte din Europa. Compania a deschis primele magazine din ]ar`, \n 2007, \n ora[ele Pite[ti, Arad, Roman [i Cluj Napoca, expansiunea continuând [i \n 2008, tot \n afara Capitalei. În urm` cu dou` s`pt`mâni grupul anun]a cre[terea cifrei de afaceri cu 6% \n 2008, pân` la peste trei miliarde de euro, mai mult de jum`tate din vânz`ri fiind aduse de magazinele deschise pe pie]ele externe. Într-un ton destul de optimist, reprezentan]ii Deichmann au anun]at c` vor continua investi]iile \n extinderea magazinelor, dând senza]ia c` au fost ocoli]i de criz`. În mod cert, criza nu va ocoli [i pia]a de profil din România, care ar putea \nregistra sc`deri cu pân` la 20% pe tot anul, potrivit estim`rilor principalilor juc`tori din pia]`. ê

FINAN}E

Datoriile \mpov`reaz` Europa Multe \mprumuturi sunt scadente anul acesta [i b`ncile nu acord` credite. |ntreaga lume ar putea resim]i \n curând efectele De Carol Matlack PARIS

Un alt val de active toxice ar putea lovi \n curând sistemul financiar global. Epicentrul surprinz`tor este Europa corporatist`. Companiile de pe B`trânul Continent, de la produc`tori de ciment, la cei din industria chimic` au apelat \n ultimii zece ani la \mprumuturi, acumulând foarte multe datorii. Datoriile corpora]iilor din zona euro se ridic` la 11.000 de miliarde de dolari, ceea ce \nseamn` 95% din produc]ia anual` a regiunii. Comparativ, datoriile corpora]iilor din SUA reprezint` aproape 50% din economie. Similar crizei creditelor ipotecare din SUA, \mprumuturile riscante acordate cu o s`n`tate financiar` relativ bun`. O serie mediului corporate au fost “\mpachetate” de companii, precum grupul minier elve]ia[i revândute investitorilor. |n prezent, sunt no-englez Xstrata, au emis noi ac]iuni cu scadente pl`]i \n valoare de sute de miliarde care s` achite datoriile, dar au fost for]ate s` de dolari, chiar \n momentul \ncetinirii vânofere reduceri uria[e ca s` atrag` investitorii. z`rilor, pe fondul crizei economice mondiMajoritatea companiilor deja \ntâmpin` ale. |n vremuri mai bune, companiile ar fi dificult`]i. Agen]ia de rating Moody’s a putut apela la b`nci pentru refinan]are. Nu redus anul trecut calificativele a 249 de [i acum. Creditele acordate de b`nci comcompanii din Europa de Vest, cea mai mare paniilor din zona euro au depreciere de dup` 1990. sc`zut din toamna trecut` cu Thomson, furnizor francez 40%, pe m`sur` ce s-au \n`sde servicii [i echipamente prit condi]iile de creditare. video cu o cifr` de afaceri Ceea ce ajut` la explicarea anual` de 7,2 miliarde de motivului pentru care eurodolari, a \nc`lcat termenii penii au emis \n luna ianudin contractele cu creditorii arie obliga]iuni \n valoare pentru o parte din totalul de 159 de miliarde de dolari, datoriilor de 2,7 miliarde de este datoria commaxim` record din ultimii dolari. Thomson depune paniilor europene doi ani. Dar costurile sunt eforturi s` genereze lichidiscadent` \n 2009, foarte mari. Dobånzile medii t`]i prin scoaterea la vânzare comparativ cu 628 ale obliga]iunilor corporatiste a unor afaceri precum Grass mld. $ pentru cele din Europa aproape c` s-au Valley, produc`tor de echidin SUA triplat de-a lungul anului trepamente pentru proiecSursa: Standard & Poor’s cut, chiar [i pentru institu]ii ]ii video din California, pe

KEITH NEGLEY

801 mld. $

care \l achizi]ionase pentru a furniza servicii la Hollywood. Cum a ajuns Europa \n aceast` situa]ie? Reglement`rile conservatoare ale b`ncilor au blocat creditele ipotecare riscante, a[adar b`ncile au r`mas cu suficiente fonduri de alocat companiilor. Fondurile de investi]ii, care au sim]it oportunitatea companiilor europene subevaluate, au investit sute de miliarde de dolari. Cu dobânzile sc`zute [i aprecierea monedei europene, companiile erau dornice s` apeleze la credite pentru finan]area achizi]iilor. S` lu`m ca exemplu Lafarge, cel mai mare produc`tor de ciment din lume. Compania a pl`tit anul trecut 11 miliarde de dolari pentru Orascom Construction Industries, din Egipt. Ast`zi, Lafarge are datorii \n valoare de 22 de miliarde de dolari, dintre care peste 3,4 miliarde de dolari trebuie achita]i \n 2009. |n prezent creditorii au permis Lafarge amânarea datoriilor pân` \n anul 2010, cu excep]ia a 500 de milioane de dolari. Dar m`sura ar putea amâna doar ziua pl`]ii datoriilor, \n condi]iile \n care vânz`rile Lafarge se estimeaz` c` vor sc`dea cu 2,7% \n acest an. MAI MULTE REPLICI

Previziunile sunt [i mai sumbre pentru companiile de]inute de fonduri de investi]ii cu capital privat. |n iunie 2008, conform estim`rilor Standard & Poor’s, 58% dintre companiile europene achizi]ionate prin intermediul \mprumuturilor \nregistrau datorii mai mari decât se estima ini]ial [i 56% erau sub estim`rile privitoare la profiturile opera]ionale. De atunci, situa]ia s-a \nr`ut`]it. Pe 28 ianuarie, fondul privat de investi]ii 3i, din Londra, a avut pierderi de 942 de milioane de dolari, adic` 21% din valoarea celor mai importante active ale sale. Iar produc`torul german de piese auto Edscha, cu o cifr` de afaceri de 1,4 miliarde de dolari, achizi]ionat \n 2003 de fondul de investi]ii american Carlyle Group, [i-a anun]at falimentul pe 2 februarie. Undele de [oc s-ar putea extinde [i pe pie]ele mondiale. S&P estimeaz` c`, pe parcursul urm`torilor doi ani, 150 de companii din Europa ar putea e[ua \n plata unor \mprumuturi \n valoare de 65 de miliarde de dolari. ^ –Cu contribu]ia: Andrea Zammert (Frankfurt) 24 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

PENSII

Alte vremuri, alte reguli Planurile administratorilor de fonduri private de pensii sunt date peste cap de \nghe]area contribu]iilor [i de posibila introducere a garant`rii randamentelor la nivelul ratei infla]iei De Mihnea Anastasiu

“Suntem aici la por]ile Orientului, unde nimic nu este luat \n serios”. Pentru sistemul de pensii private obligatorii din România, aceste vorbe par mai de actualitate ca oricând, de[i au fost rostite acum aproape un secol, de pre[edintele francez Raymond Poincaré \n leg`tur` cu rezolvarea chestiunilor publice \n România. Dup` ce administratorii fondurilor private de pensii au BUSINESSWEEK l 24 FE B R UAR I E 2009

aflat cu stupoare c` nivelul contribu]iilor la pilonul II de pensii nu va urma calendarul anticipat de majorare, ajungând la 2,5% pe parcursul acestui an, ci va fi plafonat la nivelul de anul trecut de 2% din salariul brut al participan]ilor, mai nou ei se v`d confrunta]i [i cu perspectiva introducerii unei legi de garantare a unui randament egal cu infla]ia, ambi]ia mai veche a sindicatelor [i a Grupului de Economie Aplicat`.

În c`utarea sa febril` pentru cre[terea veniturilor bugetare, Guvernul a sacrificat, practic, sistemul de pensii private obligatorii, ai c`rui participan]i vor avea parte de contribu]ii cu 25% mai mici decât cele preconizate anul acesta. Reprezentan]ii fondurilor private de pensii au calculat c`, \n acest fel, nu va fi colectat` anul acesta, din cauza \nghe]`rii contribu]iei, suma de 80 de milioane de euro. Îns` nu doar conturile participan]ilor vor avea de pierdut ca urmare a acestei m`suri adoptate de Guvern, ci [i societ`]ile de administrare. “În cazul administratorilor, \nghe]area contribu]iei la nivelul anului trecut \nseamn` o diminuare a veniturilor previzionate cu 20%, ceea ce are impact asupra planului de afaceri”, spune Ioan Vreme, director general al Generali Fond de Pensii. Potrivit lui Crinu And`nu], pre[edintele Asocia]iei pentru Pensiile Administrate privat din România (APAPR) [i totodat` [eful Allianz-}iriac Pensii Private, dac` \nainte de actuala m`sur` de \nghe]are a contribu]iei la nivelul de 2% se estima c` investi]iile realizate de societ`]ile de administrare vor fi recuperate \n aproximativ 10 ani, dup` aceast` decizie a Guvernului, intervalul de recuperare se va prelungi. Asta \n condi]iile \n care actualele comi-

VALISE C~MAR~ / VISTA

sioane de administrare vor fi p`strate la acelea[i niveluri, adic` 0,6% anual din activele fondurilor [i 2,5% din contribu]iile participan]ilor. And`nu] trage, \ns`, n`dejde c` inten]ia Executivului va fi blocat` \n Parlament \n momentul \n care se va dezbate proiectul legii bugetului \n comisiile de specialitate [i se va proceda la votul final \n plen. El spune c` este inadmisibil ca actualul Cabinet s` modifice cadrul legislativ al sistemului privat de pensii, \n condi]iile \n care exact acela[i guvern Boc se angaja la sfâr[itul anului 2008 prin ordonan]a de urgen]` 226/2008 s` respecte obiectivul angajat de majorare a contribu]iilor la Pilonul II la nivelul de 2,5% \ncepând din martie 2009. Surprizele pentru societ`]ile de administrare nu se opresc, \ns`, aici. Printre m`surile “anticriz`” vehiculate la un moment-dat, a ap`rut [i idea instituirii unui comision de 1 leu pentru fiecare participant la sistemul de pensii private obligatorii, bani care s` fie remi[i c`tre Casa Na]ional` de Pensii [i Alte drepturi de Asigur`ri Sociale (CNPAS), ceea ce ar fi \nsemnat aproximat 4 milioane de lei. Se pare, \ns`, c` pentru moment Executivul a renun]at la idee, cu atât mai mult cu cât aceasta era formulat` ambiguu, neprecizându-se dac` sumele ar fi fost preluate de la societ`]ile de administrare sau din contribu]iile fiec`rui participant la sistemul de pensii private. FIORII RECI AI GARANT~RII

Îns` propunerea care d` cu adev`rat fiori reci administratorilor de fonduri de pensii private obligatorii este cea lansat` \n dezbaterea public` \n repetate rânduri de c`tre Grupul de Economie Aplicat` [i sus]inut` [i de sindicate: garantarea randamentului sistemului privat de pensii la un nivel cel pu]in egal cu rata infla]iei. “Doar garantarea randamentelor va da siguran]a continuit`]ii sistemului privat de pensii, iar riscurile ar trebui s` fie \mp`r]ite \ntre participant, societ`]ile de administrare [i stat \n ultim` instan]`”, spune Liviu Voinea, directorul executiv al GEA. El sus]ine c`, \n forma actual`, legisla]ia sistemului de pensii private nu asigur` participan]ii \mpotriva celui mai elementar risc, acela de neplat`, mai ales \n condi]iile \n care nu s-a stabilit \nc` prin ce institu]ie vor fi pl`tite la maturitate pensiile private. Voinea consider` de asemenea, c` cet`]enii români ar fi trebuit s` fie avertiza]i \nc`

garanteze un randament superior sau egal dinainte de demararea reformei sistemucu cel al infla]iei, nici m`car titlurile de lui de pensii c` introducerea Pilonului stat nu prezint` astfel de garan]ii. II va fi \nso]it` \n viitor [i de mic[orarea În fine, administratorii consider` c` un cuantumului pensiilor din sistemul public. astfel de sistem de garantare este inutil, Într-adev`r, \n forma actual`, sistemul \n condi]iile \n care randamentul mediu de pensii private obligatorii garanteaz` al fondurilor private de pensii a fost de 7 participan]ilor doar “contribu]iile nete la procente anul trecut, cu peste 2% mai mare finalul perioadei de cotizare, mai pu]in comisioanele de administrare”. În plus, nici decât rata infla]iei \n intervalul mai-decemunui fond nu \i este permis prin lege s` aib` brie 2008. Îns` statistica poate fi uneori \n[el`toare, \n condi]iile \n care datele au randamente semnificativ mai reduse decât media pie]ei. Îns` modul de calcul al randa- fost ponderate cu valoarea activelor aflate sub administrare, ceea ce a mentului minim relativ la f`cut ca randamentul foarte pia]` este greoi [i de ne\n] bun ob]inut de fondul ING eles pentru omul obi[nuit, s` contrabalanseze rezulreclam` reprezentan]ii tatele negative ob]inute de sindicatelor, care susfondurile administrate de ]in totodat` c` formularea Bancpost Fond de Pensii [i permite inclusiv tolerarea Prima Pensie. randamentelor negative. Introdus` cu o \ntârziere Dar, presupunând c` unul ar ﬁ sumele de aproape un deceniu \n sau mai multe fonduri rane\ncasate de c`tre România, reforma sistemuporteaz` timp de câ]iva ani fondurile de pensii lui de pensii prin lansarea randamente negative sau private \n urma Pilonului II al pensiilor real negative, participan]ii \nghe]`rii contribu]iei private obligatorii a suscitat pot \n orice moment s`-[i la Pilonul II la 2% un viu interes, aproape 20 transfere contribu]iile c`tre din salariul brut de societ`]i de administrare fondurile administrate de Sursa: APAPR concurând pentru atragealte societ`]i, pia]a urmând rea contributorilor români oricum s` treac` printr-un cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 45 de ani. inerent proces de consolidare. Dup` o campanie agresiv` de marketing Reprezentan]ii administratorilor de [i investi]ii de peste 500 de milioane de pensii private atrag aten]ia de asemenea c` introducerea unui randament garantat este euro (potrivit cifrelor vehiculate de c`tre reprezentan]ii APAPR), fondurile private neobi[nuit pentru sistemele cu contribu]ii de pensii au reu[it s` atrag` peste 4,6 garantate, a[a cum sunt cele din Europa milioane de participan]i, ceea ce reprezint` Central` [i de Est [i America de Sud, un mai bine de 96% din efectivul de salaria]i astfel de randament garantat fiind viabil din România. Chiar [i \n contextul \n care mai degrab` \n cazul ]`rilor vestice, unde se practic` sistemul de pensii ocupa]ionale. doar pu]in peste 4 milioane de participan]i Administratorii sus]in faptul c` doar \ntr-o au \nregistrat efectiv contribu]ii, procentasingur` ]ar` din Europa Central` [i de Est, jul participan]ilor raportat la num`rul de salaria]i din România dep`[e[te 80%. [i anume \n Ungaria, s-a introdus pentru Potrivit legisla]iei sistemului de pensii o perioad` un sistem prin care fondurile private obligatorii, contribu]iile particidin Pilonul II au fost obligate prin lege s` pan]ilor urmau s` creasc` an de an cu garanteze un anumit procent din randa0,5%, urmând s` ajung` la un nivel de 6% mentul titlurilor de stat pe termen lung emise de statul maghiar. Numai c` ungurii din salariul brut la orizontul anului 2016. Cine poate spune \n prezent dac` \ngheau renun]at la acest sistem, deoarece s-a ]area contribu]iei la 2% a fost o m`sur` constatat c` reducea la minim concuren]a excep]ional` luat` din cauza conjuncturii [i determina administratorii de fonduri economice sau las` loc altor modific`ri s` fac` plasamente cu preponderen]` \n legislative \n ceea ce prive[te sistemul de instrumentele cu venit fix, mai sigure, dar pensii private? “Dup` cum suntem noi [i cu un randament mai sc`zut. românii de capitali[ti, m` pot a[tepta la De asemenea, administratorii spun c` orice \n viitor”, spune cu amar` ironie un astfel de sistem ar fi neviabil din punct de vedere tehnic, deoarece pia]a financiar` Crinu And`nu]. Iar acest “orice” sun` atât de amenin]`tor \n prezent... ê din România nu ofer` produse care s`

80 mil. euro

24 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

50 IN TERNET

Pl`ti]i cu laude Companii ca ThisNext au descoperit c`, pentru o mul]ime de oameni, recunoa[terea meritelor este un factor motiva]ional la fel de puternic ca banii

De Stephen Baker

Soarele tocmai a r`s`rit peste apartamentele din Los Angeles cu vedere la Hollywood Hills. Laura Sweet, director de crea]ie la o agen]ie de publicitate \n vârst` de 40 de ani, \ncepe s` navigheze pe internet. Caut` atent, descoperind comori ciudate de vânzare, cum ar fi coliere pentru copaci sau porci tatua]i. Ca de obicei, le posteaz` apoi pe ThisNext, o re]ea social` unde utilizatorii fac schimb de idei pentru cump`r`turi. De ce petrece câteva ore pe s`pt`mân` pentru o sarcin` nepl`tit`? “Este un sentiment pl`cut c` po]i influen]a lumea”, spune aceasta. Nu departe de Sweet, un antreprenor \n serie pe numele s`u Gordon Gould intr` \n birourile ThisNext din Santa Monica. Gould a reu[it s` mobilizeze o serie de voluntari, printre care se num`r` [i Sweet, pentru a lucra la site pe gratis. Traficul pe pagina ThisNext este \n cre[tere, iar num`rul de vizitatori unici aproape c` s-a triplat \ntr-un an, ajungând la aproape 3,5 milioane de vizite pe lun`. Veniturile provin de la firmele de publicitate dispuse s` pl`teasc` pentru postarea produselor direct c`tre cump`r`tori. Cu ce se aleg voluntarii? “|[i pot construi propriile branduri”, spune Gould. “Pe ni[ele unde activeaz`, pot deveni extrem de influen]i”. Iat` cum func]ioneaz` sistemul: antreprenori ca Gould construiesc locuri de \ntâlnire, care furnizeaz` vizitatorilor unelte cu care se pot exprima, socializa cu prieteni ori str`ini [i \[i pot contura brandul personal. Rezultatul, când totul merge ca pe roate, este un aflux de creativitate. Aceste eforturi comune nu au dus doar la na[terea BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

ThisNext, ci [i a YouTube [i chiar a emisiunii American Idol. CREATIVITATE DE RECESIUNE

Pr`bu[irea economiei afecteaz` pia]a pentru voluntariat? Gould spune c` nu. De fapt, el pariaz` c` lumea va contribui la investi]ia \n propriul brand, mai ales \n vremuri dificile. Aflate \ntre dou` vizite la New York, unde caut` investitori, Gould savureaz` o cafea latte cu lapte de soia [i face specula]ii. |n plin` \ncetinire economic`, concedierile sl`besc loialitatea fa]` de companii [i \ndreapt` angaja]ii c`tre ]eluri independente, spune el. Cu alte cuvinte, Gould sus]ine agresiv c` “singura persoan` pe care pot conta c` nu m` va dezam`gi – sper – sunt eu \nsumi”. |n afar` de cei dornici de popularizarea brandului personal, mase de voluntari, de la programatori care construiesc software open-source pentru Linux, la editori care fac mici corecturi posturilor de pe Wikipedia, continu` s` lucreze din greu f`r` s` primeasc` bani sau m`car s` pretind` un salariu. Majoritatea g`sesc compensa]ie \n monede de schimb ce dateaz` dinainte de economia de pia]`. Printre acestea se num`r` laude de la colegi, o pozi]ie respectat` \n rândul comunit`]ii, victorii \n concursurile online [i satisfac]ia de a ajuta al]i utilizatori. Provocarea pentru managerii din toate sectoarele economice este utilizarea acestei munci voluntare [i a contribu]iei cu idei utile cât mai mult \n propriile afaceri. De la Sweet (stânga) [i universit`]i la laGould: sfaturile ei boratoarele giganpentru cump`r`turi, ]ilor produc`tori oferite gratuit, atrag de calculatoare, vizitatori pe site-ul lui

Exist` o tensiune logic` \ntre antreprenorii care “exploateaz`” for]a de munc` nepl`tit` [i voluntari – [i probabil o limit` de timp a generozit`]ii voluntarilor Duke, [i autor al volumului “Predictibilitatea Ira]ionalului: For]e ascunse, care ne formeaz` deciziile”, dac` oaspe]ii ar oferi gazdelor un cec, aceasta ar reprezenta o intruziune [ocant` a economiei de pia]` \n via]a social`.

“O GRANI}~ EXTREM DE SUB}IRE”

Managerii care activeaz` pe pia]a muncii voluntare ar trebui s` ]in` separate cele dou` lumi. Dac` recruteaz` angaja]i prin atingerea laturii sociale a acestora [i apeleaz` la generozitatea ori la spiritul comunit`]ii, pentru ca ulterior s` ob]in` profit de pe urma muncii lor, ar putea fi scânteia care aprinde focul. Ceea ce le-ar putea p`ta reputa]ia \n câteva secunde, cât dureaz` ca un voluntar sup`rat s` scrie despre asta pe blog. “Este o grani]` foarte sub]ire, iar locul de munc` modern se afl` chiar la jum`tate”, spune Ariely. Bo Peabody, cofondator Tripod, unul dintre site-urile care a f`cut pionierat \n domeniul socializ`rii, acum investitor privat la Village Ventures, din New York, arat` cu degetul spre tensiunile constante dintre antreprenorii pie]ei muncii voluntare [i angaja]ii voluntari. Ini]ial, utilizatorii “sunt \ncuraja]i de dorin]a de a se exprima”, spune el. “Dar exist` o limit` cu privire la cât sunt dispu[i s` lucreze gratuit”. G`sirea mijloacelor de r`splat` a muncitorilor voluntari “este un pas extrem de dificil”, mai spune Peabody. “Este o tem` \ntâlnit` \n tot portofoliul nostru”. |n vara anului 2006, Gordon Gould nu se gândea prea mult la cum va \mp`r]i cu voluntarii veniturile ThisNext, despre care spune acum c` sunt de câteva milioane de dolari. De departe, mai dificil` a fost atragerea miilor de voluntari spre noul sù site. Ca majoritatea antreprenorilor \n domeniu, s-a confruntat cu tipica dilem` cu oul [i gìna: cum s` atragi actori s` joace pentru un public care \nc` nu exist`? Solu]ia a fost crearea publicului. |mpreun` cu echipa sa, a intervievat sute de oameni, printre care designeri vestimentari, sportivi [i alte celebrit`]i [i apoi au introdus \n ThisNext gândurile [i recomand`rile acestora. “Când au ap`rut primii vizitatori, exista ceva acolo”, explic` Gould. Laura Sweet a fost candidatul ideal pentru voluntariat. Cu mult \nainte s` descopere ThisNext, \n august 2006, ea cùta pe internet lucruri bizare [i atr`g`toare [i apoi le trimitea pe mail prietenilor. |i pl`cea s` prezinte noile descoperiri, indiferent cât de mult timp dura procesul. Ea are un blog al c`rui moto pare f`cut special pentru Gould: 24 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

BLAKE LITTLE

cercet`torii lucreaz` la decodarea sistemului de motiva]ie [i la perfec]ionarea artei de a coopta voluntari. Prabhakar Raghavan, [eful departamentului de cercetare al Yahoo!, estimeaz` c` 4% pân` la 6% dintre utilizatorii Yahoo! sunt atra[i de ideea de a contribui gratis, fie c` ar fi vorba de o cronic` de film sau de un r`spuns la \ntreb`rile postate pe Yahoo! Answers. Dac` echipa acestuia ar putea realiza un sistem motiva]ional care s` mai atrag` un plus de voluntari de 5%, ar \mbun`t`]i paginile Yahoo!, crescând traficul [i, deci, publicitatea. Factorii motiva]ionali ar varia de la concursuri, la mesaje de mul]umire. Raghavan a angajat speciali[ti \n microeconomie [i sociologi de la universit`]i mari, de talia Harvard sau Columbia, pentru a grupa personalit`]ile diferite cu cele mai potrivite metode de r`splat`. Al]i cercet`tori \ncearc` abord`ri total noi. Luis von Ahn, profesor la Carnegie Mellon, a lansat jocuri online, care fac ca utilizatorii s` duc` la cap`t sarcini imposibile pentru calculator, precum identificarea personajelor din fotografii postate pe internet. “Pentru unele sarcini, ai nevoie de puterea min]ii umane pentru cinci sau zece secunde”, spune el. Recrutarea voluntarilor pentru ini]iative care fac profit poate na[te, totu[i, probleme. De secole, oamenii au \nv`] at s` fac` diferen]a \ntre cele dou` economii: cea social` [i cea de pia]`. Musafirii la o cin`, de exemplu, \[i onoreaz` obliga]ia social` oferind gazdei o sticl` cu vin. Dar, conform lui Dan Ariely, profesor de comportament economic la {coala de business Fuqua, a Universit`]ii

SCHIMB~RI LA VÂRF

Leg`tura invizibil` dintre Gould [i Sweet reprezint` un tipar pentru majoritatea economiei bazate pe voluntariat. Gould \i pune la dispozi]ie lui Sweet un loc \n care s` \[i expun` produsele, o platform` prin care ajunge la milioane de cump`r`tori fanatici din lumea \ntreag`. Acest fapt este esen]ial pentru afacerea lui. Atrage publicitarii pe site-uri de ni[` pline de cump`r`tori BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

[i recomand`rile majorit`]ii utilizatorilor. Pot urca \n clasament, ceea ce pentru majoritatea, inclusiv pentru Sweet, este important. Statutul presupune mai multe produse gratuite. Ca rezultat, mai pu]in de 1.000 de utilizatori dintre milioanele de vizitatori ai ThisNext duc pe umeri greul sarcinilor. Succesul lui Gould este datorat acestor exper]i. |n prezent, Sweet \[i pune \ntreb`ri referitoare la plata financiar`. Gould a contactat-o pentru a se folosi cuno[tin]ele ei [i i-a adresat o serie de \ntreb`ri la care r`spunde pe bani \n fa]a [efilor s`i. “M` gândesc c` \mi datoreaz` m`car un sandvi[“, spune ea. Dar Gould are o teorie. Crede c` vedetele se ridic` din rândul utilizatorilor obi[nui]i [i, \n cele din urm`, dispar. Obosesc sau se plictisesc, ori al]ii se plictisesc de ele. Starurile au tendin]a s` revin` cu picioarele pe p`mânt. Astfel c`, \ntr-o zi, Sweet va cobor\ din topuri \n San Francisco, Washington [i Denver. Domnia sa nu poate dura la nesfâr[it. Trucul \ntr-o economie bazat` pe voluntariat nu se bazeaz` prea mult pe p`strarea vedetelor, ci pe certitudinea c` mai mul]i voluntari vor dori s`-i ia locul. ^

SCOTT GOLDSMITH/AURORA

“To]i banii din lume nu pot cump`ra bunul-gust”. Primul post al lui Sweet de pe ThisNext a fost un acvariu de 400 de dolari, de la Red Dot Design. Dup` ce l-a postat pe site, a fost vizualizat de mii de ori. Apoi, a c`utat alte produse pentru a le pune pe site. Pe m`sur` ce restul vizitatorilor descopereau colec]ia inedit`, le acordau note mari, fapt ce a contribuit la urcarea lui Sweet \n topul principalilor participan]i activi la site. Ea devenea o celebritate. |ntr-o dup`-amiaz` a intrat pe site s` vad` pozi]ia ocupat`. “Sunt pe primul loc \n San Francisco [i Washington [i pe locul doi \n Denver”, a spus cu mândrie.

entuzia[ti [i ThisNext este pl`tit` pentru fiecare accesare. Gould este \ncântat c` poate contribui la popularizarea lui Sweet, prin punerea acesteia \n leg`tur` cu presa (inclusiv cu BusinessWeek). De asemenea, echipa acestuia trimite “vedetelor” produse gratuite, precum creme de piele sau ochelari de soare. Prin folosirea acestei strategii, Gould [i al]i antreprenori reu[esc s` ob]in` \ncas`ri de pe urma serviciilor nepl`tite, evitând remunera]ia financiar`. Sweet este cea care decide cum poate face bani. Ea crede c` ar putea \nregistra câ[tiguri de pe urma faptului c` este cunoscut` \n alte locuri – pe bloguri, \n c`r]i, la TV sau poate chiar la un nou loc de munc`. (Blogul ei, http://ifitshipitsphere.blogspot.com, are zeci de mii de vizite pe s`pt`mân`, dar nu genereaz` prea multe venituri). Din punctul de vedere al lui Gould, Sweet este un personaj ciudat, statistic vorbind – exact acel tip de om ciudat pe care se poate baza. Gould, care studiaz` teoria socializ`rii, crede c` serviciile neremunerate ar e[ua dac` s-ar baza, pentru \ndeplinirea sarcinilor, pe oameni mediocri. |n viziunea lui, o serie de utilizatori urc` \n top prin \mbinarea inteligen]ei cu sincronizarea [i munca asidu`. Membrii acestei elite sunt apoi promovate ca ni[te vedete, prin conexiunile

Von Ahn realizeaz` jocuri online care conving utilizatorii s` \ndeplineasc` sarcini imposibile pentru calculator

MANAGEMENT

Cum se prinde un ho] corporatist Vremurile grele scot la iveal` necinstea unor angaja]i. Dar noile tehnologii prind tot mai mul]i infractori interni care s-au transformat \n monitorizare continu` [i supraveghere electronic`. “De Este logic c`, \n vremuri dificile, cresc [ansele ca angaja]ii s` fure de la angajatori. fiecare dat` când cineva trimite un fi[ier, fie prin po[ta electronic`, fie pe internet sau Potrivit unui studiu Deloitte, dou` treimi prin intermediul telefonulului mobil, poate dintre directorii executivi se a[teapt` fi monitorizat”, spune Gunter ca infrac]iunile interne s` Ollmann, specialist \n securisporeasc` \n urm`torii doi ani. |n medie, tatea pe internet la IBM. Ho]ii corporati[ti devin [i mai fraudele Din ce \n ce mai des, inforcurajo[i. De curând, un angajat interne ma]ia este moneda de schimb din Maryland a furat 32 de echivaleaz` cu a delapidatorului. Chiar \nainte laptopuri de la organiza]ia nonde Cr`ciun, un angajat apreciat profit specializat` \n asigur`ri la o companie de software [i-a de s`n`tate pentru care lucra dat demisia, motivând o serie [i le-a scos la licita]ie pe eBay. Un vicepre[edinte regional din venituri de vânz`ri a cheltuit 4.000 de dolari de pe cartea de credit a Sursa: Asocia]ia Examinatorilor Certifica]i companiei pentru lenjerie de la \mpotriva Fraudei Victoria’s Secret [i nici m`car nu a f`cut-o pentru so]ie. Faptul c` aceste fraude sunt descoperite este o dovad` a progreselor \nregistrate de poli]ia corporatist`. Echipamentele de monitorizare se afl` la ani lumin` fa]` de cum ar`tau la ultima recesiune, \n 2001. {i când majoritatea companiilor caut` sc`derea cheltuielilor, managerii sunt dornici s` pun` cap`t fraudelor interne, care \n medie \nseamn` 7% din venituri, potrivit datelor Asocia]iei Examinatorilor Certifica]i \mpotriva Fraudei. “Ne pute]i considera poli]istul electronic, aflat \n cùtarea unui comportament bun sau rù”, spune Ralph Baxter, CEO la ClusterSeven, care vinde software pentru echipamentele de monitorizare unor companii ca Dresdner Kleinwort sau Mitsubishi. Dup` atentatele din 11 septembrie companiile au f`cut progrese la capitolul siguran]` fizic`. Actul Sarbanes – Oxley a for]at cre[terea num`rului de controale interne, De Michelle Conlin

DAN PAGE

de probleme de familie. Când a predat documentele [i telefonul mobil, a anun]at c` i se furase laptopul. Ceva nu era \n ordine. A[a c` [eful a cerut departamentului de IT s` localizeze laptopul angajatului. Folosind internetul, l-au localizat chiar \n locuin]a angajatului. “A fost ademenit de unul dintre concuren]ii no[tri [i se folosea de metodologia, designul sistemului [i tehnologia noastr` pentru cimentarea noii pozi]ii”, spune [eful companiei. FRAUDE PENTRU DEPLAS~RI

Tehnologia ajut` companiile s` lupte \mpotriva furturilor pe toate planurile. Industria restaurantelor se confrunt` demult cu probleme ca absenteismul acoperit de colegi (semneaz` condica [i pentru al]i angaja]i) [i simularea muncii. La Valenti Management, care de]ine [i gestioneaz` 117 francize fast-food Wendy’s [i 17 Chili’s, Pachy Torresola, [eful departamentului IT, c`uta “cea mai fiabil` metod` pe care o putea g`si” pentru recunoa[terea indivizilor care deschid casa de marcat. R`spunsul: instalarea scannerelor cu amprent` la casele de marcat din restaurantele Chili’s. Torresola spune c` angaja]ii se scuzau de multe ori c` nu au atins casa de marcat. Dar nu s-au mai auzit astfel de scuze \n companie de la instalarea dispozitivelor. Valenti le va instala, \n curând, [i \n francizele Wendy’s. La capitolul deplas`ri [i distrac]ii, fraudele nu sunt o noutate. Dar \n astfel de vremuri dificile, o serie de angaja]i se gândesc c` pot fi concedia]i oricum, astfel c` mai bine profit` cât \nc` le merge bine. |n ultimele luni, Nakia Williams, [eful departamentului de contabilitate la Carl Zeiss Vision, a fost extrem de zelos \n leg`tur` cu astfel de abuzuri. Ca multe alte companii, Carl Zeiss utilizeaz` pentru gestiunea cheltuielilor software de la Concur Technologies. Acesta poate c`uta activit`]ile dubioase: cifre rotunjite, prime de c`l`torie neautorizate sau aceea[i cin` decontat` de doi angaja]i. De curând, Williams a prins angaja]ii care modificau kilometrajul ma[inilor, umflau bac[i[urile [i predau rapoarte asem`n`toare. “Angaja]ii nu [tiau c` le verific`m rapoartele”, spune Williams. ^ 24 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

INTERNET

Google [i justi]ia \n stil italian Acuza]iile penale \mpotriva a patru directori ai Google \n urma post`rii unui fi[ier video ridic` semne de \ntrebare referitoare la responsabilitatea legal` a companiilor de internet

De Mark Scott

Cine este responsabil de muntele de informa]ii afi[ate zilnic pe internet de utilizatori? Aceasta este \ntrebarea vital` ridicat` \n cadrul unui proces \n care sunt implica]i patru director executivi ai Google, care intr` pe rol pe 18 februarie, la Milano. Directorii, printre care se num`r` [i pre[edintele departamentului legal al consiliului de administra]ie, David Drummond, sunt acuza]i de defìmare [i \nc`lcarea dreptului la intimitate, din cauza unui fi[ier video postat \n anul 2006 pe site-ul video YouTube, de]inut de Google. Dac` vor fi g`si]i vinova]i, ace[tia risc` o deten]ie de pân` la 36 de luni. Google respinge acuza]iile [i ia ap`rarea directorilor executivi. Dincolo de soarta managerilor Google, cazul ridic` probleme extrem de grave cu privire la gradul de responsabilitate a companiilor cu domeniu de activitate pe internet, precum re]eaua social` Facebook sau YouTube, \n leg`tur` cu con]inutul adùgat de utilizatori pe pagini. Pân` \n prezent, astfel de companii nu erau acuzate direct pentru con]inutul \nc`rcat de c`tre ter]i [i motoarele de cùtare precum Google [i Yahoo! nu erau trase la r`spundere pentru rezultatele pe care le furnizau. Dar, \n cazul din Milano, procurorul italian Francesco Cajani nu este de acord [i sus]ine c` aceste companii sunt vinovate pentru \ntreg con]inutul din lumea virtual`, chiar dac` nu sunt con[tien]i de acesta. {i prin acuzarea unor anumi]i directori executivi ai Google, \n loc s` dea \n judecat` \ntreaga companie, procesul mai realizeaz` o premier`: este pentru prima dat` când li se cere socoteal` unor indivizi \n leg`tur` cu \nc`lcarea protec]iei datelor de c`tre o companie. “SURPRIZ~ {I {OC”

David Drummond, membru al conducerii Google, este acuzat \n procesul din Italia

BUSINESSWEEK l 24 FE B R UAR I E 2009

“R`spunsul la acest caz a fost surprinz`tor [i [ocant”, spune Trevor Hughes, director executiv la Asocia]ia Interna]ional` a Profesioni[tilor \n Protec]ia Intimit`]ii (IAPP), care nu este implicat` \n proces, dar \l monitorizeaz` atent. Procesul din Italia, care a fost amânat din data de 3 februarie, graviteaz` \n jurul unui clip video de trei minute, \nc`rcat \n anul 2006 pe site-ul italian Google Video. În imagini, patru adolescen]i din Torino terorizeaz` un b`iat

GOOGLE

CHARIS TSEVIS

cu sindromul Down. Google sus]ine c`, la 24 de ore dup` ce a primit dou` plângeri cu privire la con]inut, a [ters fi[ierul. Dar oficialii italieni care nu au r`spuns telefonic pe tema articolului precizeaz` c` filmul nu ar fi trebuit postat deloc. Google recunoa[te c` imaginile sunt ofensatoare. Compania precizeaz` \ntr-o declara]ie: “Dup` cum am clarificat \n repetare rânduri, suflete[te suntem al`turi de victim` [i familia acestuia. Suntem mul]umi]i c`, \n urma unei strânse colabor`ri, atacatorii din film au fost identifica]i [i sufer` consecin]ele legale”. Controversele planeaz` acum \n jurul chestiunii dac` gigantul cu domeniul de activitate online este vinovat legal de con]inutul site-urilor video. Conform legisla]iei americane [i europene, furnizorii de servicii pe Internet, ca AOL, nu sunt responsabili \n astfel de cazuri, deoarece nu sunt de]in`torii sau produc`torii informa]iilor. În schimb, ace[tia sunt un canal de comunicare, care distribuie informa]ia, o g`zduiesc f`r` s` contribuie cu con]inut editorial sau s` o p`streze. “Dac` nu [tiu despre materialele ofensatoare [i nu editeaz` post`rile, atunci furnizorii de servicii online sunt la ad`post”, spune Louise Prince, avocat independent, care colaboreaz` cu Harbottle & Lewis, o firm` de avocatur` din Londra cu clien]i din domeniul massmedia.

categorie, din care fac parte institu]ii media ca ziarele [i revistele, atunci gigantul motor de c`utare ar putea fi pus sub acuzare conform legisla]iei italiene, la fel ca \n alte sisteme legale din lume, pentru \nc`lcarea protec]iei de date furnizate de generatorii de con]inut. “Nu sesizez diferen]e substan]iale \ntre legisla]ia \n vigoare a Uniunii Europene [i cea din Italia (despre aceste aspecte)”, spune Rocco Panetta, partener la firma de avocatur` italian` Studio Legale Panetta [i totodat` fost oficial

\n Autoritatea Italian` pentru Protec]ia Datelor. Cazul din Italia nu este primul \n care Google a fost acuzat c` este mai mult un furnizor de con]inut pentru Internet decât un furnizor de servicii. |n 2006, Copiepress, un trust de pres` belgian, a câ[tigat un proces cu Google LA LIMITA LEGALIT~}II \n care compania a fost acuzat` de Dar reglement`rile din telecomunica]ii preluarea f`r` acord a unor titluri [i cu privire la acest gen de protec]ie au fost scrise cu ani buni \nainte de explozia postarea pe serviciul de [tiri Google con]inutului generat de utilizatori. Acum News. Un an mai târziu, conglomeratul media Viacom a dat \n judecat` Google, se sub]iaz` din ce \n ce mai mult grani]a cerând desp`gubiri de un miliard de cu ilegalitatea \n principal pentru comdolari pentru “\nc`lcarea flagrant` a panii precum Google, \ntrebarea care se legilor interna]ionale de drept de autor”, pune fiind dac` acesta este mai apropiat obiectul procesului fiind fi[ierele piratate de un furnizor de internet sau de un \nc`rcate pe YouTube. Procesul este \nc` furnizor tradi]ional de con]inut, responpe rol. {i retailerul francez de mod` Lousabil pentru materialele distribuite. is Vuitton a avut câ[tig de cauz` \ntr-un Dac` Google cade \n cea de-a doua proces intentat \n Fran]a gigantului motor de c`utare, Faptul c` angaja]i Google sunt acuza]i penal pentru \nc`lcarea este un semnal de alarm` pentru directorii dreptului de utialtor companii privind reponsabilitatea lizare a m`rcilor, acestora \n \nc`lcarea intimit`]ii \n leg`tur` cu sistemul publici-

tar AdWords, al Google. Google a f`cut recurs la Curtea European` de Justi]ie din Luxemburg. “F~R~ DOVEZI CLARE”

“Procesul intentat de Viacom [i cazul de acum din Italia ar putea \nsemna cu siguran]` un \nceput”, spune un avocat specializat \n legile propriet`]ii intelectuale, care a preferat s` r`mân` anonim. Ceea ce este, de asemenea, neobi[nuit referitor la procesul italian este c` acuza]iile sunt aduse unor directori executivi [i nu companiei. Google a refuzat s` comenteze, dar \n pres` se vehiculeaz` c` cei patru directori sunt Drummond, fostul pre[edinte al departamentului legal din consiliul de administra]ie Google, George Procesul a Reyes, consultant pornit de la interna]ional un ﬁ[ier video pentru protec] \nc`rcat de ia datelor, Peter utilizatori Fleischer [i Arvind Desikan, responsabil cu administrarea Google Video pentru Europa. Nici unul dintre acuza]i nu se afl` \n prezent \n Italia, dar procesul se poate desf`[ura [i \n lipsa acestora, conform surselor. Nu este clar de ce procurorul italian i-a ales pe cei patru executivi, deoarece nici unul nu a fost direct implicat \n clipul ofensator. Hughes de la IAPP admite c` va fi extrem de dificil s` se demonstreze inten]ia f`r` dovezi care s` lege direct directorii de caz. “Nu sunt dovezi clare”, spune acesta. “Procurorii trebuie s` demonstreze c` executivii [tiau de un clip despre care ace[tia nu aveau habar”. |ns` simplul fapt c` angaja]i ai Google sunt acuza]i penal este un semnal de alarm` pentru directorii executivi ai altor companii \n leg`tur` cu reponsabilitatea acestora \n ceea ce prive[te \nc`lcarea intimit`]ii. Majoritatea proceselor care au obiect protec]ia de date sunt intentate corpora]iilor, dar exist` [i legi - \n special \n Europa – care incrimineaz` indivizi. “Exist` un soi de siguran]` c` nu se va face niciodat` uz de sanc]iuni penale”, mai spune Hughes. “Acest caz poate face oamenii s` se gândeasc` de dou` ori”. ^ 24 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

Clientul nostru, designerul nostru Pe o pia]` aflat` în picaj liber, produc`torul local de mobil` Unican vrea afaceri cu 10% mai mari. Solu]ia: personalizarea mobilierului De Corina Coman

Este destul de greu de crezut c`, \ntr-un an ca 2009, companiile pot veni cu solu]ii suficient de viabile pentru a-[i consolida businessul [i a atrage clien]i noi. {i mai greu de crezut este c` acest lucru se poate \ntâmpla \n industria mobilei, unde to]i marii juc`tori au declarat resemna]i c` se a[teapt` la sc`deri drastice \n produc]ie sau vânz`ri. Dar criza unuia poate \nsemna succesul altuia. Produc`torul român Unican mizeaz` anul acesta pe cre[terea vânz`rilor cu 10% fa]` de 2008, cu o marj` de profiCompania mizeaz` tabilitate de 30%, prin oferirea unor solu]ii de mobilier ce pot fi adaptate \n func]ie pe personalizarea accentuat` a gamei de gusturile [i mai ales bugetul clientului. sale de produse În acest sens produc`torul a \nceput \n urm` cu trei ani un proces de retehnolode 140 metri p`tra]i. gizare prin investi]ii de 300.000 euro [i a De ce doar un singur achizi]ionat un soft de proiectare 3D care showroom \n zece controleaz` tot procesul de vânzare, pân` ani? “Pentru c` pân` la produc]ie, oferind \n acela[i timp clien- acum a fost suficient”, spune M`d`lina ]ilor idei de amenajare a locuin]ei. Grigore Zamfir, directorul general al comÎn plus, Unican a inaugurat s`pt`mâna paniei, ad`ugând c` majoritatea clien]ilor trecut` un showroom de mobil` [i acceaflau despre Unican de la al]i clien]i. sorii \n centrul comercial De acum \nainte se Grant Shopping Center din simte, \ns`, nevoia de zona Crânga[i a Capitalei. schimbare pentru ca busiInaugurarea marcheaz` nessul s` se poat` dezvolta. \nceputul unei noi etape, Primul pas va fi inaugu\ntrucât primul showroom rarea altor dou` showrooal companiei a fost deschis muri anul acesta, situate din cifra de afaceri a tot \n zona Crânga[i, \n Bucure[ti [i \n Ploie[ti, Unican o reprezint` dar \n urm` cu zece ani, similare celui din Cânga[i. contractele \nchefiind ulterior relocat Momentan, compania nu iate cu dezvoltatori \n complexul Sphera se gânde[te la dezvoltarea imobiliari [i cu un Building Center, apoi \n unui lan] de retail cu malan] interna]ional de Grant Center. Investi]ia se gazine stradale, deoarece hipermarketuri ridic` la circa 40.000 euro, costurile cu marketingul Sursa: Compania unitatea având o suprafa]` sunt prea mari.

60%

BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

M`d`lina Grigore de]ine 50% din ac]iunile companiei. Cel de-al doilea asociat este chiar fratele ei, Gelu Grigore, Unican fiind de fapt o afacere de familie \nceput` \n urm` cu 11 ani, cu o fabric` \n Chitila [i doar doi angaja]i. Producerea de mobilier personalizat era atunci doar un segment de ni[`, care \ntre timp a luat tot mai mult avânt, Unican ajungând \n prezent la peste 50 de angaja]i, inclusiv arhitec]i, operarea unui centru de crea]ie [i o cifr` de afaceri de un milion de euro \n 2008. Circa 60% din structura cifrei de afaceri o reprezint` contractele corporate \ncheiate de companie cu dezvoltatori imobiliari [i cu un lan] interna]ional de hipermarketuri prezent \n România. Anul trecut, Unican a furnizat mobilier de buc`t`rie atât pentru retailerul \n cauz`, cât [i pentru trei complexe reziden]iale dezvoltate de Adama \n zona Titan. Buc`t`riile reprezint` 50% din volumul comenzilor, acestea putând avea \ncorporate [i electrocasnice, la cerere. Grigore spune c` structura cifrei de afaceri se va p`stra [i \n urm`torii ani, tocmai pentru c` nu vrea s` se canalizeze pe o singur` direc]ie, aducând iar`[i \n discu]ie importan]a flexibilit`]ii acestui business. Chiar dac` pia]a imobiliar` este momentan blocat`, directorul Unican crede c` vor exista [i dezvoltatori care vor duce la bun sfår[it proiectele \ncepute, iar compania va putea \ncheia alte contracte pentru furnizarea mobilierului. De fapt, Unican se afl` \n negocieri cu Stein Construct, dar [i cu al]i dezvoltatori ce urmeaz` s` livreze proiectele pân` \n martie 2010. Pe lâng` comenzile de pe pia]a intern`, Unican a \nceput s` exporte din iulie anul trecut mobil` pentru dou` companii din Anglia, situate \n estul Londrei. Momentan, exporturile reprezint` doar 6% din cifra de afaceri. ê

UNICAN

56 STR ATEGIE

RESURSE UMANE

Vorba dulce stres reduce Actuala situa]ie economic` cre[te gradul de stres al angaja]ilor. Una dintre solu]iile ieftine de combatere a sa este transparen]a \n interiorul companiei

RICHARD DUDLEY

De Ovidiu Neagoe

Este nevoie de un simplu zvon care s` alimenteze cele mai sumbre scenarii perindate \n ultima vreme \n mintea celor mai mul]i angaja]i. Apoi, \ntreaga oaz` de lini[te din birou se poate transforma radical \n cel mai scurt timp. Treptat se instaleaz` stresul. Motivul? Cea mai mare temere a angaja]ilor \n actualul context economic: pierderea locului de munc` [i dificultatea reangaj`rii. Un studiu realizat de site-ul de recrutare Myjob, dat publicit`]ii s`pt`mâna trecut`, arat` c`, pentru 49,42% dintre responden]i, principala \ngrijorare este dificultatea g`sirii unui nou serviciu. “Pierderea locului de munc` \nseamn` pierderea venitului, cu implica]ii asupra bun`st`rii familiei”, spune R`zvan B`lan, psihoterapeut. “Angaja]ii r`ma[i \n companie trebuie s` fac` fa]` unui volum suplimentar de munc`, pentru a putea acoperi nevoile firmei”. Iar, pentru a duce la bun sfâr[it toate sarcinile, angaja]ii sunt

nevoi]i s` aloce [i mai mult timp activit`]ii de la birou, ceea ce poate \nsemna adâncirea dezechilibrului dintre via]a profesional` [i cea personal`, precum [i apari]ia oboselii [i, implicit, pierderea concentr`rii, factori decisivi \n sc`derea productivit`]ii. Cum de cele mai multe ori conducerea companiilor crede c` stresul la birou are oarecare beneficii, investi]iile \n m`suri de combatere a stresului au fost mereu la coada listei cu priorit`]i. “Din p`cate, \n aceast` perioad`, majoritatea companiilor [i-au redus bugetele, primele «servicii» scoase de pe list` fiind cele care nu sus]in \n mod direct productivitatea”, spune C`t`lina Cochinescu, consultant \n resurse umane la firma de consultan]` HR-România. Astfel de [edin]e [i m`suri menite s` reduc` stresul nu se mai reg`sesc \n ac]iunile pe care firmele [i le-au propus pentru anul \n curs. |n schimb, o bun` comunicare poate ]ine loc, cel pu]in pentru o perioad`, m`surilor practice de combatere a stre-

sului, mai spune consultantul HR. Lipsa transparen]ei fa]` de angaja]i, care nu este o noutate pentru marile companii las` loc interpret`rilor, [i faciliteaz` apari]ia zvonurilor, unii dintre cei mai neproductivi factori din rândul for]ei de munc`. Zvonurile referitoare la posibile restructur`ri pot duce rând pe rând la sc`derea eficien]ei lucrului \n echip`, t`inuirea sau \ntârzierea informa]iilor, \n unele cazuri la pierderea total` a interesului unor angaja]i, fa]` de locul de munc`, dar \ntotdeauna alimenteaz` instalarea stresului. Urm`rile acestui adev`rat flagel al secolului XXI? |n plan profesional, stresul se poate manifesta prin suspiciuni la adresa colegilor de serviciu, cu rezultate directe asupra productivit`]ii, dezvoltarea unui comportament deviant, caracterizat prin agresiuni verbale [i chiar fizice, iar \n plan personal prin st`ri de anxietate, tulbur`ri de somn [i alimenta]ie, sau deteriorarea rela]iilor familiale, avertizeaz` R`zvan B`lan. {i cum reducerea cheltuielilor pune be]e \n roate implement`rii programelor pentru combaterea stresului [i cre[terea productivit`]ii angaja]ilor, cele mai eficiente m`suri de mobilizare a for]ei de munc` pentru orice tip de organiza]ie r`mân comunicarea, [i transparen]a. “Oamenii vor s` [tie ce se \ntâmpl` \n companie, mai ales \n ceea ce prive[te locul lor de munc` [i situa]ia lor financiar`”, arat` C`t`lina Cochinescu. ê

CONEXIUNI Premian]i la stres

Se spune c` stresul este necesar [i uneori chiar benefic \n productivitate, cu condi]ia ca angajatul s` nu fie expus la el \n repetate rânduri [i la intensit`]i mari. Având \n vedere c` transform`rile economice actuale fac din ce \n ce mai dificil` evitarea pa[ilor de mai sus, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii a realizat un top al celor mai stresante profesii din lume, cu o ierarhizare pornind de la zece, pân` la cifra [ase, care reprezint` un nivel mediu de stres. Astfel pe prima pozi]ie, cei mai stresa]i angaja]i sunt minerii (8,3), ei fiind urma]i de poli]i[ti (7,7), pilo]i [i jurnali[ti (7,5). De cealalt` parte, cei mai “relaxa]i”, cu un nivel mediu de stres, sunt asisten]ii sociali [i managerii de resurse umane (6).

24 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

FINAN}E PERSONALE

B`ncile reinventeaz` economisirea Dup` ce s-a atins pragul de 17% la dobânzile depozitelor, \n scen` intr` inova]ia. B`ncile \ncep s` pl`teasc` dobânzi \n avans, fiind sigure astfel c` banii din depozit nu vor fi retra[i \nainte de termen

VISTA

De Alice Taudor

La câteva zile dup` ce Banca Na]ional` a redus dobânda cheie, care ar trebui s` fie un semnal [i pentru calmarea randamentelor la depozite, b`ncile au continuat s` m`reasc` dobânzile [i s` lanseze noi produse de economisire. “D`m [i un semnal de temperare \n aceast` curs` a economisirii”, spunea Mugur Is`rescu, guvernatorul B`ncii Na]ionale, referindu-se la reducerea dobânzii de politic` monetar` cu 0,25 puncte procentuale. Dar, dup` cum se vede, pia]a nu reac]ioneaz` \n acela[i sens. În ciuda semnalului dat de Banca Central`, nivelurile dobânzilor la produsele clasice dep`[esc noi [i noi limite. Intesa Sanpaolo Bank a atins un nou prag [i ofer` acum pentru certificatele de depozit o dobând` care ajunge pân` BUSINESSWEEK l 24 FE B R UAR I E 2009

la 17% pentru lei [i la 7,75% pentru euro. Certificatele au perioade de maturitate de 3, 6, 12 [i 18 luni, cu o valoare nominal` minim` de 1.000 lei, respectiv de 500 euro. M`riri de dobând` a f`cut [i CEC Bank, care pân` \n prezent

M~RIRI DE DOBÂNZI |N ULTIMA S~PT~MÂN~ Intesa Sanpaolo Bank

17% la lei 7,75% la euro, pentru certiﬁcatele de depozit CEC Bank

11,50% la lei pentru contul de economii 13% la lei 5,85% la depozitele la termen

nu se ar`tase agresiv` \n atragerea de depozite. “La CEC, ponderea creditelor \n totalul depozitelor este de circa 70%, total diferit fa]` de ceea ce se \ntâmpl` \n majoritatea b`ncilor”, declara recent Radu Ghe]ea, pre[edintele CEC. |ns` nici noile m`riri nu duc randamentele de la CEC peste media pie]ei. Dobånzile la depozitele \n lei au crescut \n medie cu dou` puncte procentuale, iar cele \n euro au fost majorate \n medie cu un punct procentual [i se situeaz` acum la 13% pentru lei [i la 5,85% pentru euro. Dac` m`ririle de dobânzi nu sunt suficiente ca s` atrag` \n conturi acei bani despre care bancherii cred c` stau \nc` bloca]i sub saltele sau \n casete de valori, directorii de retail trec la inova]ie. Piraeus Bank s-a gândit s` le ofere clien]ilor dobânda \n avans. Astfel, clientul câ[tig` pe loc o sum` cash, iar banca e sigur` c` banii nu vor fi retra[i pe durata pe care e constituit depozitul. Produsul se adreseaz` exclusiv persoanelor fizice [i poate fi deschis \n lei sau euro, pe termene de 3, 6, 9 sau 12 luni. Dobânzile pot ajunge pân` la 12,25% pentru lei [i 5,65% pentru euro, niveluri care nu trec de media pie]ei, \ntrucât, la produsele clasice, dobânzile au ajuns demult la 15% la lei [i au trecut de 7% la moneda european`. Tot la capitolul produse inovatoare, continu` seria de lans`ri a depozitelor cu dobând` progresiv`. Bancpost a anun]at la \nceputul s`pt`mânii lansarea unui depozit \n lei cu dobânzi progresive, care cresc de la 14% \n prima lun`, la 16% \n cea de a treia. Un produs similar mai au \n portofoliu [i alte b`nci cu ac]ionariat grecesc, ca Emporiki Bank, Alpha Bank [i Piraeus Bank. Pe viitor, este de a[teptat ca ceea ce urm`resc oficialii b`ncii centrale s` se [i \ntâmple concret \n pia]`. Petre Bunescu, vicepre[edinte al BRD, declara recent c` banii retra[i din depozite \n ultimele luni ale anului trecut \ncep s` se \ntoarc` \n b`nci, ceea ce \nseamn` c` agresivitatea \n a atrage cât mai multe resurse se va domoli. Pân` atunci, cei care nu [tiu ce s` fac` cu economiile, nu prea au de ales alte variante mai bune \n afara b`ncilor. ê

LIFESTYLE

LA DRUM CU TOUAREG HYBRID

De Jack Ewing

VOLKSWAGEN

Unul câte unul, produc`torii auto germani se \nclin` \n fa]a realit`]ii hibride. Ultimul este Volkswagen. Ca [i BMW sau Daimler, compania a rezistat ini]ial modei propulsoarelor hibride, pornind de la ideea c` reduceri similare ale consumului de combustibil [i emisii pot fi ob]inute la costuri mai sc`zute prin optimizarea motoarelor tradi]ionale pe benzin` [i motorin`. Din p`cate pentru Volkswagen [i al]i produc`tori germani, cump`r`torii americani au fost converti]i la hibrid de Toyota Prius. Nem]ii s-au conformat, iar VW a \nceput luna aceasta s` prezinte un model Touareg cu propulsie hibrid`. Ma[ina ar putea intra \n produc]ie \n mai pu]in de un an. O dat` ce inginerii germani \[i propun ceva, reu[esc, iar echipa ce se ocup` de modelele hibride la Volkswagen pare s` se fi descurcat. Spre deosebire de Mercedes, care folose[te motorul electric doar pentru asistarea celui pe benzin`, Touareg este un hibrid total, care poate rula doar cu propulsie electric` la viteze reduse, de[i doar pentru 1-2 km. Motorul electric asigur`, \ns`, un plus de accelera]ie la nevoie. De aceea, Touareg-ul hibrid va accelera mai rapid decât oricare alte versiuni, ajungând de la 0 la 100 km/h \n 6,8 secunde. “Am dorit ca acest Touareg s` se comporte la fel ca orice alt Touareg”, spune Eike Feldhusen, unul dintre inginerii care au lucrat la realizarea modelului. Totu[i, pasiona]ii de offroad ar putea prefera varianta tradi]ional`, care ofer` mai mult` putere la viteze mici. Economia de combustibil este realizat` \n mai multe feluri. Motorul electric \l ajut` pe cel clasic la viteze mici, un avantaj \n ora[. |n plus, motorul pe benzin` se opre[te automat când ma[ina sta]ioneaz` \n trafic, repornind la ap`sarea accelera]iei. La interior, exist` un cadran \n fa]a volanului care prezint` economia de combustibil. Un al doilea cadran se coloreaz` \n verde când frânarea re\ncarc` bateria, albastru când se ruleaz` exclusiv pe propulsie electric` [i ro[u când se merge doar pe benzin`. Astfel, [oferul poate BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

intra \ntr-un adev`rat joc al economiei, \ncercând s` utilizeze cât mai mult propulsia electric`. Stilul de condus influen]eaz` economia de combustibil. Accelera]ia blând` folose[te la maxim motorul electric, \n timp ce frânarea u[oar` re\ncarc` cel mai bine bateria acestuia. Dup` 45 de minute \n traficul din Woflsburg [i pe drumuri de ]ar` \n afara ora[ului, am realizat un consum mediu de circa 8,4 litri la 100 km. Aceasta este economia pe care Volkswagen sper` s` o ob]in` \n condi]ii normale de [ofat pentru versiunea de serie, care va fi mai u[oar` decât prototipul testat. Prin urmare, hibridul va fi cu 30% mai eficient decât versiunea V6 pe benzin` [i cu 8% decât cea mai economic` variant` diesel. Singura problem` remarcat` a fost la schimbarea vitezelor, care se face ceva mai greu, dar inginerii germani spun c` vor rezolva problema pân` la intrarea \n produc]ia de serie. ^

Propulsorul electric asigur` un plus de accelera]ie modelului hibrid

PERSONAL BUSINESS

PLUS EDITAT DE OVIDIU NEAGOE

S~RACUL MILIONAR INDIAN Concursurile difuzate de televiziunile din toat` lumea au atras dintotdeauna atât personaje cu o cultur` general` remarcabil`, cât [i participan]i care poate din emo]ie au reu[it s` aduc` zâmbetul pe buzele telespectatorilor. Scopul comun: câ[tigarea premiului cel mare pus la b`taie de organizatori. {i cum de cele mai multe ori dintr-un astfel de lan] de participan]i majoritatea sfâr[esc pe post de “verig` slab`”, concursul este profitabil. Nu este \ns` cazul lui Jamal, un copil orfan crescut pe str`zile din Mumbai. Acesta reu[e[te rând pe rând s` r`spund` corect la \ntreb`ri cu un grad de dificultate ridicat, care ar pune \n \ncurc`tur` pe mul]i, [i face totodat` ca organizatorii s`-[i ridice o serie de \ntreb`ri: tri[eaz`, are noroc, este genial, sau este un aranjament. Pute]i afla varianta final` a r`spunsului de la jum`tatea lunii martie, urm`rind pe marile ecrane pelicula “Slumdog Millionaire”, regizat` de Danny Boyle [i r`spl`tit` deja la edi]ia din acest an a premiilor BAFTA cu [apte trofee.

CUPIDON PE INTERNET

Un studiu european comandat de compania Logitech arat` c` 58% dintre responden]ii care se aflau \n c`utarea unui partener [i au \ntâlnit \n mediul virtual “sufletul pereche” au fost min]i]i de interlocutor. Mai mult, \ntr-un procent majoritar (54%) europenii au recunoscut importan]a contactului

vizual cu persoana din spatele monitorului. Astfel, Logitech \ncearc` s` vin` \n ajutorul acestora prin recenta lansare a camerelor web QuickCam Pro 9000 Quick Pro pentru laptopuri [i modelul Vision Pro pentru dispozitivele Macintosh, toate modelele fiind dotate cu lentile Carl Zeiss [i auto-focalizare.

ÎN~L}AREA APEL LA COORDONARE “TURNURILOR DIN HANOI” Un sistem economic \nchis, care a cunoscut cre[teri exponen]iale, Vietnamul de Nord este totu[i un stat comunist foarte pu]in popular \n grupajele de [tiri, sau \n manualele de economie. Pentru aprofundarea realit`]ilor zilnice din Vietnam, editura Curtea Veche propune recenta lucrare “Pia]a [i Puterea \n Vietnam”, scris` \n dou` volume de Monique Selim. Dup` o ampl` documentare, autoarea las` s` se \ntrevad` aspecte semnificative ale societ`]ii urbane actuale [i dezv`luie o societate populat` de “eroi ai muncii”. Cu ajutorul unei serii de interviuri realizate cu angaja]ii fabricii Istion, din vecin`tatea capitalei Hanoi, autoarea descrie un sistem economic \n care se munce[te pân` la epuizare [i boal`.

Iubitorii de c`l`torii au primit o veste bun` s`pt`mâna trecut`, o dat` cu anun]area parteneriatului dintre Garmin [i AsusTek Computer, care se va materializa la jum`tatea anului prin lansarea unei game de telefoane mobile orientate pe servicii bazate pe loca]ie. Primul gadget din serie, Garmin – Asus Nüvifone, va fi anun]at \n cadrul “Mobile World Congress” ce are loc la Barcelona luna aceasta. Dispozitivele vor oferi pas cu pas direc]ion`ri, navigare cu asisten]` vocal` sau alte func]ii reg`site \n sistemele de navigare Garmin. Pe lâng` h`r]ile preinstalate [i punctele de interes existente, telefonul va include [i acces direct la alte loca]ii, precum [i actualizare permanent` a acestora cu ajutorul internetului. Nüvifone dispune de aplica]ia “Ciao”, care creaz` un liant \ntre majoritatea re]elelor sociale existente, integrându-le \ntr-o singur` interfa]`.

24 FE B R UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

OPINII

BURS~ MIHNEA ANASTASIU

Un rally ratat! Dup` câteva s`pt`mâni de sc`dere [i apoi o scurt` perioad` de stabilizare a cota]iilor, am avut parte s`pt`mâna trecut` [i de o \ncercare de revenire a bursei de la Bucure[ti, \ndeosebi pe sectorul financiar. Dup` patru zile de cre[teri consecutive, indicele BETFI al societ`]ilor de investi]ii financiare a atins nivelul de 10.462 de puncte la \nchiderea [edin]ei bursiere din 12 februarie, \n cre[tere cu peste 8,5% fa]` de cota]ia de la sfâr[itul s`pt`mânii precedente. Din p`cate, minunea n-a ]inut mult, c`ci, \n [edin]a de vineri 13 februarie, SIF-urile au c`zut din nou sub pragul de 10.000 de puncte, iar sc`derile s-au accentuat pe par-

puncte 10.500 10.400 10.300 10.200 10.100 10.000 9.900 9.800 9.700 9.600 9.500 Sursa: BVB

EVOLU}IA INDICELUI BET-FI

6 feb.

9 feb.

10 feb.

11 feb.

12 feb.

13 feb.

BRD, proﬁt net \n cre[tere cu 46% BRD-Groupe Société Générale, a doua mare banc` din România \n func]ie de active, a afi[at un profit net consolidat de 1,36 miliarde de lei anul trecut (aproximativ 370 de milioane de euro), cu 46% mai mare decât cel din 2007. Excluzând sumele \ncasate din vânzarea participa]iei de 25% de la Asiban, profitul net consolidat al b`ncii a urcat cu 22 de procente anul trecut, ajungând la 1,13 miliarde de lei. În ceea ce prive[te rentabilitatea capitalului propriu, in-

dicatorul ROE s-a situat anul trecut la nivelul de 32,8%, \n u[oar` sc`dere fa]` de 2007, când valoarea sa era de 35,4%. De asemenea, raportul cost/ venituri s-a men]inut la valori foarte bune, acesta situându-se anul trecut la 42%. “Aceste rezultate excelente au fost ob]inute gra]ie m`surilor interne luate \nc` din primul trimestru \n anticiparea crizei financiare [i \ncetinirii cre[terii economice”, se arat` \ntr-un comunicat remis de c`tre BRD Bursei de Valori Bucure[ti.

BUSINESSWEEK l 24 FE B R UAR I E 2009

cursul [edin]ei bursiere de luni 16 februarie. Cu toate c` unele societ`]i din compozi]ia indicelui BET, cum ar fi spre exemplu BRD-Groupe Société Générale, au anun]at rezultate financiare bune pentru anul 2008, nu a existat totu[i un rally similar al acestui indice. Ba dimpotriv`, indicele BET a avut o evolu]ie constant descendent`, \ncheind s`pt`mâna la nivelul de 9.164,79 puncte, cu 5,21% mai pu]in decât la finalul s`pt`mânii precedente. “A fost un rally ratat! E clar c` n-a avut for]` de revenire bursa, iar acum, dac` indicele BET-FI trece sub pragul de 9.000 de puncte, este posibil s` vedem alte câteva s`pt`mâni de sc`deri sus]inute”, consider` Leonard Vi[an, manager general al societ`]ii de administrare de active financiare Investica Asset Management. Vi[an spune c` dincolo de pragul de 9.000 de puncte, indicele BET-FI ar mai putea avea un prag suport la 7.800 de puncte, dar c` nu exclude posibilitatea ca acesta s` ajung` [i \n apropierea nivelului de 6.000 de puncte. Aceasta \nseamn` practic o sc`dere de \nc` 30% a cota]iei ac]iunilor societ`]ilor de investi]ii financiare. În actualele condi]ii de pia]` \ns`, nimeni n-ar putea anticipa cu acurate]e evolu]ia ulterioar` a burselor din \ntreaga lume. Suntem \n plin t`râm al specula]iei...

Oltchim, cu un picior \n groap` Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a \nregistrat pierderi de 225,6 milioane de lei anul trecut (61,2 milioane euro), \n cre[tere cu 136% fa]` de pierderile raportate \n 2007. Dac` \n 2007 pierderile erau generate exclusiv de partea financiar`, existând un modest câ[tig din exploatare, anul trecut atât activitatea de exploatare, cât [i cea financiar` au \nregistrat pierderi de 73 de milioane de lei [i, respectiv, 152,5 milioane de lei. În aceste condi]ii, datoriile totale ale companiei dep`[esc 1,7 miliarde de lei. Cu toate acestea, oficialii companiei sus]in c` anul

trecut incapacitatea de plat` a fost evitat`, iar Oltchim [i-a achitat integral din surse proprii dobânzile pentru creditele contractate. Rezultatele negative vin pe fondul major`rii cifrei de afaceri a combinatului cu 11% la aproape 2 miliarde de lei [i a cre[terii vânz`rilor la export la peste 17 milioane de euro. Pierderile au fost generate de sc`derea pre]urilor produselor Oltchim ca urmare a crizei (25%), volatilit`]ii cursului de schimb (29%), cre[terea pre]urilor la materii prime (14%), activit`]ilor diviziei agro-alimentare (12%), precum [i provizioanelor constituite (6,4%).

OPINII

TEHNOLOGIE PENTRU TINE

ADAPTARE DE DAN {ERB~NESCU

Cum s` bootezi mai rapid un laptop HyperSpace \]i permite s` lucrezi imediat — extrem de util când e[ti realmente presat

Cât de des vi s-a \ntâmplat a[a ceva? V` afla]i pe aeroport, \ntre dou` zboruri, [i ave]i la dispozi]ie doar câteva minute pentru a lua informa]ii importante de pe Internet. Scoate]i laptopul, \l porni]i [i apoi v` pune]i pe a[teptat. Iar pân` booteaz` [i se logheaz` la re]eaua wireless a aeroportului, v` cheam` deja la \mbarcare.

PETER ARKLE

Secven]a de startup foarte lent` a fost un foarte serios motiv de enervare \nc` de la primele laptopuri. {i asta afecteaz` orice sistem de operare, dar sub Windows este cel mai r`u. Din fericire, exist` câteva companii de sofware care vând tehnologii ce \]i permit accesul la aplica]ii, aproape imediat ce ai ap`sat butonul de pornire al laptopului. {i mai sunt [i câteva trucuri pe care le po]i \nv`]a pentru a \mbun`t`]i situa]ia. Phoenix Technologies ofer` pornire instantanee a laptopului cu ajutorul unui soft numit HyperSpace. De fapt, booteaz` foarte rapid o versiune de Linux, cu windows-ul \nc`rcându-se \n fundal, ceea ce ofer` un acces rapid la un desktop ce permite conectarea la o re]ea fix`, Wi-Fi sau acces rapid la Internet de pe un telefon mobil. Po]i rula un browser Firefox cu toate func]ionalit`]ile, dar nu vei avea acces la programe Windows precum Outlook. HyperSpace vine \n dou` versiuni, HyperSpace Hybrid (abonament anual de 60 $) pentru laptopuri standard [i HyperSpace Dual (40 $) pentru netbook-uri. Hybrid \]i permite s` rulezi \n paralel Windows [i HyperSpace (comu]i \ntre ele cu F4). Asta \nseamn` c` pute]i rula Windows \n “sleep mode” \n timp ce lucra]i \n HyperSpace. Versiunea Dual permite bootarea \ntr-un singur mediu.

Dac` vre]i s` instala]i oricare dintre versiuni, a[ recomanda cu t`rie folosirea versiunii trial, \nainte de a te decide dac` vrei s` cumperi. Cerin]ele de sistem sunt foarte stricte, iar produsul func]ioneaz` pe o gam` limitat` de notebook-uri. (ASUS [i Acer vor s` pre-instaleze HyperSpace pe noile lor modele de notebook-uri; Lenovo va oferi modelul S10 cu un produs rival comparabil, Splashtop de la DeviceVM.) Ambele versiuni de HyperSpace func]ioneaz` bine, dar cea mai convenabil` mi se pare Hybrid. Se conecteaz` rapid la o varietate de re]ele [i se pot urm`ri f`r` probleme chiar [i videoclipuri care folosesc destul de solicitanta tehnologie Adobe Flash. Marea problem` pentru utilizatorii din Po]i zburda pe Web \n timp ce Windows \nc` mediile de afaceri se \ncarc` \n fundal, iar dup` ce a terminat, este accesul la po]i comuta cu o simpl` apasare de tast` F4 sistemele de e-mail corporate

[i la alte resurse, cum ar fi bazele de date. Nu po]i folosi o re]ea virtual` privat` (VPN) cu HyperSpace, a[a c` \]i vei putea citi mail-ul doar dac` este accesibil printr-un browser Web. Versiunea curent` a sistemului de mail corporate Microsoft Exchange ofer` aceast` posibilitate, dar multe companii nu au implementat caracteristica. Dac` HyperSpace nu este solu]ia, mai ai câteva alte op]iuni pentru a spori viteza de startup a Windowsului. Tehnic vorbind, secven]a de boot dureaz` doar de când ai apasat butonul de pornire [i pân` ob]ii ecranul de login. Nu prea ai ce face \n partea asta. Dar po]i accelera partea realmente lent` ce vvine dup` aceea, când sistemul de operare \\ncarc` gr`mezi de programe la startup — dintre care de cele mai multe nici nu ai nevoie. Microsoft nu faciliteaz` oprirea lor, dar se poate face cu pu]in efort. Deschide]i meniul Start. |n Windows XP, click pe Run [i tasta]i “msconfig” \n fereastra care apare. |n Vista, tasta]i “msconfig” \n caseta de c`utare. Click pe tabul Startup din programul de configurare, [i ve]i vedea o list` cu ce se \ncarc` automat la startup — cu nume destul de criptice \n XP, dar o simpl` c`utare pe Google v` va l`muri ce face fiecare. E suficent s` debifa]i ce nu considera]i necesar (mai pu]in programe vitale, precum cele anti-virus, desigur). Sunt toate [ansele ca nimic din ce debifa]i s` nu v` lipseasc`, dar le pute]i reactiva din nou, cu un simplu click. Sunt convins c` softuri de genul HyperSpace vor deveni standard pe orice laptopuri, cum ar fi trebuit s` fie deja de mult timp. Ave]i doar pu]intic` r`bdare. ê 24 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

OPINII

IDEI LIVIU MIH~ILEANU

Benchmarking inteligent Compararea performan]elor unei companii cu cele ale altor juc`tori din pia]` trebuie s` evite aplicarea mimetic`

Perioadele de criz` comport` un aspect deloc de neglijat: companiile trebuie s` se mi[te rapid \ntrucât resursele prezente sunt limitate, iar cele viitoare nesigure. La sfâr[itul anului 2008, un studiu realizat de Global Benchmarking Network, cuprinzând r`spunsurile a 450 de organiza]ii din 40 de ]`ri, a ar`tat c` 68% dintre organiza]ii au folosit benchmarkingul ca instrument de \mbun`t`]ire a performan]ei, iar \n 20% dintre cazuri beneficiile au atins sau chiar au dep`[it 250.000 de dolari. Cu toate acestea, benchmarkingul folosit mimetic, f`r` a ]ine cont de propriul context, poate avea efecte negative. Pentru succesul unui proiect de benchmarking, este esen]ial ca modelul aplicat s` fie adaptat necesit`]ilor, capacit`]ilor [i culturii individuale a organiza]iei. În mod ideal, procesul de benchmarking este un instrument strategic, realizat pentru \mbun`t`]irea continu` a performan]elor [i nu doar un pas singular \n evolu]ia afacerii. Iat` câteva exemple concrete de m`sur`tori care se pot realiza prin benchmarking: Eficien]` financiar` num`rul mediu de zile necesare reconcilierii conturilor dintre filialele unei companii; ponderea controalelor financiare cheie deficiente; costul total al procesului financiar de la \nregistrare la raportare. IT - nivelul de salarizare per industrie; ponderea serviciilor sub-contractate; activit`]i de protec]ie a datelor; num`r de aplica]ii software per structur` organiza]ional`; num`r de angaja]i pentru suport tehnic. Achizi]ii - valoarea medie a achizi]iilor; metode de achizi]ie folosite; num`r de furnizori activi; ponderea furnizorilor cer-

tifica]i; costul departamentului de achizi]ii per achizi]ie; costul departamentului per angajat. Omul inteligent \nva]` din gre[elile altora, spune un proverb românesc, iar benchmarkingul nu reprezint` o excep]ie. O gre[eal` comun` este pierderea din vedere a calit`]ii serviciilor \n detrimentul costurilor. În mod special \n perioade de criz`, când optimizarea costurilor devine un imperativ, companiile pierd din vedere costul pierderii clien]ilor [i a angaja]ilor cu experien]`.

vânz`rile cu a celei mai bune firme din pia]`, \ns` asta nu v` va spune cum s` ajunge]i la aceea[i performan]`. Identifica]i procesele din partea mai pu]in vizibil` a afacerii, care pot cre[te performan]a de ansamblu a acesteia [i compara]i-v` acolo cu cei mai buni. Explora]i partea ascuns` a statisticilor - Una dintre cele mai frecvente gre[eli este preluarea mimetic` a unor rezultate de benchmarking, f`r` a avea cuno[tin]e detaliate asupra modului \n care rezul-

ÎN PERIOADE DE CRIZ~, CÂND OPTIMIZAREA COSTURILOR E IMPERATIV~, COMPANIILE IGNOR~ COSTUL PIERDERII CLIEN}ILOR {I A ANGAJA}ILOR CU EXPERIEN}~ Dac` procesul de benchmarking se orienteaz` exclusiv pe costuri, exist` riscul de a pierde clien]i \n momente critice [i ruinarea \ntregii afaceri. Iat` câteva sfaturi pentru un benchmarking de succes: Identifica]i corect necesit`]ile - Benchmarkingul unor opera]iuni extinse la nivel de corpora]ie poate e[ua \n a oferi informa]ie concret` pe baza c`reia s` se poat` trece la ac]iune. Desigur, pute]i compara

BUSINESSWEEK l 24 FEBRUARIE 2009

tatele respective sunt atinse de alte organiza]ii din pia]`. Spre exemplu, faptul c` un proces este evaluat la 14,5 euro ca [i cost de benchmarking nu \nseamn` neap`rat c` va trebui s` realiza]i procesul la acel cost. Costul de benchmarking ar putea s` nu fie aplicat pie]ei pe care opereaz` organiza]ia sau categoriile de clien]i s` fie diferite. Un specialist care v` poate oferi detalii cu privire la ob]inerea costului de

benchmarking v` poate feri de o decizie gre[it` [i v` poate oferi sugestii de \mbun`t`]ire adaptate propriilor necesit`]i. Identifica]i frecven]a optim` de benchmarking - Pe de o parte, dac` realizezi un benchmarking pe an s-ar putea s` fie inutil, pe de alt` parte un benchmarking s`pt`mânal \]i va transforma angaja]ii \n sclavi ai cifrelor [i po]i s` pierzi concentrarea asupra necesit`]ilor reale ale pie]ei. Frecven]a optim` depinde de fiecare organiza]ie \n parte, de structura ei [i de mediul de afaceri \n care opereaz`. Vindeca]i-v` de sindromul “la noi nu se poate” - Clasica replic` a managementului reticent la schimbare este “la noi nu se poate”. Benchmarkingul este f`cut tocmai pentru a schimba procesele \n vederea optimiz`rii acestora [i nu are nici un efect dac` managementul nu este preg`tit pentru implementarea unor noi solu]ii. Implica]i oamenii \n proces - Managerii nu sunt singurii reticen]i la schimbare. Implicarea oamenilor \n cât mai multe etape de benchmarking este un mod simplu dar cu rezultate foarte bune de a avea sprijinul lor pentru noile m`suri. ê

Liviu Mih`ileanu este Senior Consultant \n Departamentul de Consultan]` pentru Optimizarea Performan]ei la PricewaterhouseCoopers România Opinia exprimat` \n acest articol apar]ine autorului