Focus

ROMĂ‚nia

Nr. 122 i 24 februarie 2009 i 3,5 RON

Manageri |n vreme de criz~

Cum atac~ {efii companiilor romĂĽne{ti actuala perioad~ economic~ dificil~

6 421847 000086

00122

18

20 22 24 26 27

0

focus

Punctele slabe ale proiectului de buget AVAS moare dar nu se pred` Planul american de salvare e plin de g`uri Criza a ajuns argument \n instan]` Decolare spre Italia la Avioane Craiova?

Tratament radical Noile reglement`ri care vor intra în vigoare din aprilie pun pe jar întreaga industrie farmaceutic` Se va schimba aproape totul. Partea bun` este c`, \ncepând din aprilie, va exista o nou` list` a pre]urilor pentru medicamente, afi[at`, \n premier`, \ntr-un mod transparent. Noile reglement`ri vor duce, cel mai probabil, la o sc`dere puternic` a pre]urilor produselor foarte scumpe deoarece modific` modul \n care se calculeaz` adaosul pe care distribuitorii [i farmaciile pot s` \l aplice medicamentelor.

Astfel, dac` un produs cost` mai mult de 300 de lei, nu i se mai poate ad`uga un adaos procentual, ci o tax` fix`. Pân` acum, dac` unui produs care costa 1.000 de lei, farmacia putea s`-i pun` un adaos de 12%, adic` 120 lei, dar din aprilie va fi obligat` s` adauge o sum` fix` de maximum 30 de lei.

“Este un model de adaosuri regresive, care limiteaz` pentru produsele foarte scumpe presiunea asupra bugetului”, spune Drago[ Dinu, partener [i consultant la Link Resource. Ceea ce va fi \n avantajul consumatorului final [i al sistemului na]ional de s`n`tate.

Pentru produc`torii de medicamente, c`lcâiul lui Ahile va fi cerin]a de aliniere a pre]urilor cu cele din pie]ele europene.

Concret, se va alege un panel cu 12 ]`ri europene, iar ]ara care practic` cele mai BUSINESSWEEK l 24 fe b r uar i e 2009

mici pre]uri pentru medicamente va deveni punctul de referin]` pentru România.

Problema este c` \n acest panel sunt incluse Spania [i Grecia, recunoscute pentru presiunea pe care au exercitat-o pentru un pre] cât mai sc`zut al medicamentelor. “Va fi un obstacol, compar`m mere cu pere”, spune Drago[ Damian, CEO al Zentiva. În opinia sa, se compar` baze incomparabile, c`ci \n mai multe ]`ri nu sunt negociate pre­]urile la produc`tori, ci marjele practicate de distribuitori [i farmacii.

Efectul acestei m`suri nu va trece neobservat, c`ci va obliga produc`torii s` vând` medicamentele la un pre] foarte mic. Ceea ce va pune asupra lor o presiune destul de mare s`-[i regândeasc` strategia [i s`-[i scad` costurile, \n special dac` pân` acum au practicat pre]uri mai mari.

Aceea[i m`sur` ar putea s` duc` [i la amplificarea unui fenomen vizibil deja de ceva timp \n România: cel al importurilor paralele. Fenomen prin care distribuitorii interna]ionali iau marfa din ]`rile care practic` pre]uri mici, cum ar fi România, [i o vând pe pie]e mai scumpe. În acest caz, interesul distribuitorilor pentru a aduce medicamente aici va fi serios diminuat, iar pia]a local` ar putea suferi de o lips` de medicamente

importate, care \n prezent reprezint` circa 80% din totalul consumului. Dac` acest proces ia amploare, rezervele de medicamente ale României risc` s` fie diminuate \n beneficiul altor ]`ri, ceea ce poate duce la riscuri \n cadrul sistemului public de s`n`tate. În acela[i timp, o analiz` a experien]ei ]`rilor europene referitoare la comer]ul paralel sugereaz` c` “beneficiile sale sunt reprezentate mai ales de profiturile ridicate ale traderilor, decât de reducerea pre]urilor pentru guverne”, avertizeaz` Patrick Desbiens, director general [i vicepre[edinte al GlaxoSmithKline România.

Schimb`rile aduse de noile reglement`ri nu se opresc aici. Dac` pân` acum distribuitorii se plângeau \n mod constant c` sufer` pierderi din cauza devaloriz`rii leului \n raport cu euro, din aprilie acest risc se mut` \n curtea produc`torilor. Decizie care ar putea avea un efect pozitiv, c`ci companiile farma sunt mult mai mari [i dispun de instrumentele financiare necesare pentru a trata aceast` devalorizare. |ncetinire

Turbulen]ele interna]ionale arunc` o umbr` de incertitudine asupra zonei farmaceutice, \ns` nu a[a de acut` precum \n alte dome-

sanja gjenero

De Magda Munteanu

focus

000

nii. Potrivit Erste Group, ritmul de cre[tere a economiilor din Europa Central` [i de Est (CEE) va \ncetini, \ns` impactul asupra industriei farmaceutice ar trebui s` fie limitat. Motivul este c` acestea au un grad de \ndatorare extern` minim`, ceea ce le permite s`-[i finan]eze planurile de investi-

Cei mai tari

]ii f`r` a recurge la pie]ele financiare. Prin urmare, nu sunt afectate negativ de lipsa resurselor de creditare. În al doilea rând, \n ultimul an monedele din regiune [i-au men]inut tendin]a de sl`bire, spre avantajul companiilor din regiune orientate spre export. “Princi-

Topul companiilor farmaceutice pe pia]a local`

Corpora}ie

Trim. IV 2008 (mil. RON)

2008 (mil. RON)

Cot~ pia}~

1

Hoffman La Roche*

148,8

520,7

7,3%

2

Sanofi-Aventis**

142,6

497,9

6,9%

3

GlaxoSmithKline***

143,6

492,9

6,9%

4

Novartis†

121,3

474,9

6,6%

5

Servier††

110,1

427,6

6,0%

6

Pfizer**

97,4

369,5

5,2%

7

Ranbaxy†††

85,5

326,8

4,6%

8

Zentiva

73,2

273,5

3,8%

9

Antibiotice

53,0

194,1

2,7%

AstraZeneca

54,2

180,2

2,5%

10

* f`r` cooperarea cu TERAPIA; ** f`r` cooperarea cu SINDAN PHARMA; *** inclusiv EUROPHARM † inclusiv SANDOZ; † † inclusiv EGIS; † † † inclusiv TERAPIA Sursa: Cegedim

palele companii farmaceutice din CEE vor reprezenta \n continuare o investi]ie solid` pe termen lung”, spune Vladimíra Urbánková, analist al sectorului farma \n cadrul Erste Group. În opinia sa, \n pofida \ncetinirii cre[terii economice, pie]ele farmaceutice din CEE sunt preg`tite de cre[tere, reducându-sedecalajul cheltuielilor pentru s`n`tate [i medicamente dintre regiunea CEE [i media Uniunii Europene pe termen lung.

România se \nscrie \n aceast` tendin]`, având \n vedere c` are un consum de 100 de euro per capita pentru medicamente, \n timp ce \n Europa central` este de 300 de euro [i \n Europa de Vest de 500 de euro. În ultimii ani, pia]a româneasc` de farma a crescut \ntr-un ritm accelerat, \ns` anul trecut au \nceput s` apar` probleme, cea mai important` fiind \nghe]area pre]ului la medicamente. Rezultatul a fost c` valoarea ei \n moned` local` a crescut cu 17,7% comparativ 2007, potrivit datelor Cegedim, \ns` mai mult ca urmare a devaloriz`rii leului. În euro, pia]a total` a frânat anul trecut [i a coborât de la o cre[tere de 7,3% \n 2007 la una de 6,6% \n 2008. “Companiile farma vor fi foarte prudente anul acesta. Noua abordare guvernamental` \[i va face [i ea sim]ite efectele \ncepând cu trimestrul al doilea”, spune Petru Cr`ciun, director general al Cegedim. Potrivit acestuia, pia]a va cre[te \n 2009 cu maximum 10% \n lei dar, având \n vedere deprecierea leului \n raport cu euro, cre[terea \n moned` european` va fi zero sau chiar negativ`. Numai pe termen mediu perspectivele sunt mai pozitive, spune Cr`ciun, cu o cre[tere de 10-12% \n euro.

Pe termen scurt, pe plan local amenin]area vine din faptul c` gradul de colectare la bugetul asigur`rilor de stat va fi mult mai sc`zut, ceea ce va duce la sc`derea lichidit`]ii pie]ei. Acest lucru se va propaga \n rândul tuturor juc`torilor din pia]`, c`ci va pune presiune asupra produc`torilor pentru termene de finan]are mai lungi, \n timp ce distribuitorii [i farmaciile vor fi nevoite s` fac` fa]` unor stocuri mult mai mari.

Din cauza conjuncturii interna]ionale, este de a[teptat ca, la nivelul industriei, s` vedem unele consolid`ri care vor afecta, indirect, [i pia]a din România. Anul a \nceput cu anun]ul a dou` mari tranzac]ii, preluarea Zentiva de c`tre Sanofi-Aventis [i preluarea Wyeth de c`tre Pfizer. Nu ar fi exclus s` vedem [i alte tranzac]ii pân` la sfâr[itul anului. ê 24 fe b r uar i e 2009 l BUSINESSWEEK

19

24

Testarea limitelor planului Obama Ce trebuie urm`rit în timpul execu]iei planului de salvare din fonduri publice ini]iat de Tim Geithner [i echipa sa

De Jane Sasseen

roberto Parada

Este Planul de salvare 2.0 mai bun decât proiectul original?

Destul de greu de crezut, dup` declara]iile vagi ale secretarului Trezoreriei, Timothy Geithner, de la lansarea noului plan pentru salvarea b`ncilor din fonduri publice, anun]at pe 10 februarie. Oficialii din administra]ia Obama au promis c` vor reda \ncrederea \n sistem printr-un efort mai agresiv decât planul de salvare a economiei lansat de Henry Paulson, predecesorul lui Geithner. |n schimb, investitorii dezam`gi]i de lipsa detaliilor din partea lui Geithner au alimentat pr`bu[irea pre]ului ac]iunilor. “Nu este mare lucru \n plan”, spune Thomas Gallagher, [eful diviziei de cercetare legislativ` la brokerul institu]ional ISI Group. |n prezent bursa, care spera c` prin noul plan al Trezoreriei se vor cump`ra \n mod direct activele toxice ale b`ncilor la pre]uri mari, trebuie s` descopere dac` propunerile lui Geithner vor da roade pe m`sur` ce acesta va veni [i cu detalii. Iat` o serie de \ntreb`ri cheie pe care investitorii le vor formula.

“Testele de stres” vor exclude b`ncile mai slabe?

Daniel Alpert, Managing Director la Westwood Capital, va urm`ri atent eficacitatea “testelor de rezisten]`” la care vor fi supuse toate b`ncile cu un capital de peste 100 de miliarde de dolari, conform declara]iilor lui Geithner. Autorit`]ile vor analiza bilan]urile contabile ale b`ncilor mult mai atent ca \n trecut, s` vad` dac` au suficient capital s` reziste \n actualele condi]ii vitrege.

Problema vital` este ce vor face autorit`]ile dac` testele demonstreaz` c` b`ncile ar deveni insolvente \n cazul \n BUSINESSWEEK I 24 fe b r uar i e 2009

care activele toxice de]inute ar fi evaluate corect. Alpert crede c` Geithner va for]a b`ncile s` scad` valoarea activelor [i va l`sa s` se pr`bu[easc` toate b`ncile cu excep]ia celor mai importante, pentru ca acestea s` fie restructurate sau achizi]ionate dac` nu beneficiaz` de suficient capital. R. Christopher Whalen, Ma­na­ging Director la Institutional Risk Analytics, nu este foarte convins c` Trezoreria este preg`tit` s` cure]e institu]iile ineficiente.

Cei doi au c`zut de acord c` e[ecurile bancare vor fi dureroase, dar necesare pentru evitarea declinului pe termen lung, ca \n cazul Japoniei. “M-a[ uita s` observ dac` scenariul se materializeaz` \n urm`toarele [ase luni”, spune Alpert. “Dac` va da roade, va cur`]a sistemul bancar”.

Fondurile private vor avea acces la joc?

Geithner trebuie s` coopteze fonduri de hedging [i al]i investitori priva]i \n noile parteneriate public-privat ce vor fi formate pentru achizi]ionarea activelor toxice ale b`ncilor. |ncheierea rapid` a unor acorduri de acest gen ar spori \ncrederea investitorilor.

Detaliile referitoare la aceste parte­ neriate sunt, \ns`, prea pu]ine. Anali[tii consider` c` guvernul ar putea furniza primele 20 de procente din capital, \n timp ce investitorii priva]i vor contribui cu restul. Guvernul va \mprumuta apoi mai mul]i bani fondului, astfel \ncât \nmul]irea capitalului va putea fi rea­ lizat` cu resurse minime.

Totu[i, este neclar de ce investitorii priva]i ar fi atra[i de astfel de parteneriate. Ar putea cump`ra pe cont propriu active toxice. Oficialii Trezoreriei sper` ca disponibilitatea sa de a spori profiturile investitorilor s` \i atrag` pe ace[tia. “Finan]area este rar` [i este difi-

focus

cil pentru investitorii priva]i s` g`seasc` sprijin”, spune Jacob Benaroya, Mana­ ging Partner la Biltmore Capital Group, din Rochelle Park (New Jersey).

Vor stabili pre]ul corect?

Aceasta este cea mai dificil` sarcin` dintre toate - [i cea mai vital`. Incapacitatea de a c`dea de acord cu privire la valoarea titlurilor garantate cu ipoteci, chiar dac` declinurile constante au m`cinat sistematic capitalul b`ncilor, s-a aflat de la \nceput \n epicentrul crizei. Oficialii Trezoreriei se tem c` disputele politice vor duce la plata unor sume exagerate, care vor reprezenta, practic, subven]ii semnificative pentru b`nci din banii contribuabililor. Dar, dac` vor pl`ti prea pu]in, ar putea for]a b`ncile s` intre \ntr-o nou` rund` a deprecierilor.

Geithner sper` s` rezolve dilema prin faptul c` le va permite partenerilor priva]i s` stabileasc` pre]ul titlurilor de valoare pe care le achizi]ioneaz` \mpreun`.

“Sectorul privat se va pricepe mai bine (la evaluarea acestor active) decât noi”, spune un oficial american. Dar, pân` când Trezoreria [i partenerii dezvolt` un mecanism pentru aceast` evaluare, nimeni nu [tie dac` ideea va da roade.

Abordarea s-ar putea s` nu fie un remediu universal. “Ce se \ntâmpl` când iau na[tere dezacorduri rezonabile cu privire la valoarea activelor?”, se \ntreab` Bert Ely, consultant pentru industria bancar`.

Va \ncetini rata execut`rilor silite?

Trezoreria a amânat cu cel pu]in o s`pt`mân` oferirea de detalii privind modalit`]ile prin care va folosi cele 50 de miliarde de dolari alocate relax`rii legate de execut`rile silite ale debitorilor individuali. Orice semn care s` arate c` guvernul face o treab` mult mai eficient` \n \ncetinirea ratei execut`rilor silite ar \nsemna enorm pentru restabilirea \ncrederii \n pia]a imobiliar`.

Astfel de restructur`ri s-au dovedit a fi greu de dus la cap`t, dat` fiind lipsa de disponibilitate a b`ncilor [i a prestatorilor de servicii ipotecare \n ajustarea \mprumuturilor la niveluri suportabile pentru clien]i. Dar cum Pia]a vrea democra]ii amenin]` c` rapid detalii de vor permite judec`torilor la Secretarul s` modifice termenii ipoTrezoreriei, tecilor \n instan]ele unde Geithner

se declar` falimentul, Geithner s-ar putea s` aib` \n sfâr[it instrumentul necesar for]`rii creditorilor s` fie mai genero[i. |n cele din urm`, progresul simultan pe pia]a locuin]elor, pe cea bancar` [i pe cea macroeconomic` este absolut necesar. “Executarea acestora este ca mersul pe un monociclu, pe o funie sub]ire, deasupra unei m`ri de lame t`ioase”, avertizeaz` Lawrence R. Creatura, manager de portofoliu pentru Fe­ derated Investors. “Este dificil s` execu]i a[a ceva la perfec]iune”. ^ –Cu contribu]ia: Theo Francis (Washington), Dean Foust (Atlanta) [i Peter Coy (New York)

Planul propus de Geithner Ultima propunere a Trezoreriei implic` sume uria[e de bani [i detalii pu]ine

Stabilitate financiar~ Un program pentru cre[terea nivelului de transparen]` din b`nci, implementarea testelor de rezisten]` la b`ncile cu pro­ bleme [i furnizarea de capital proasp`t, prin achizi]ia de c`tre Trezorerie a ac]iunilor preferen]iale convertibile.

Fonduri de investi}ii public-privat Va injecta 500 pân` la 1.000 de miliarde de dolari \n capital public [i privat pentru achizi]ia de active toxice ale b`ncilor. Cump`r`torii din sectorul privat vor stabili pre]ul de achizi]ie al activelor. Trezoreria va sprijini amplifi­ carea puterii de cump`rare a fondului.

Ini}iative de |mprumut pentru consumatori {i companii Trezoreria [i Rezerva Federal` vor aloca pân` la 1.000 de miliarde de dolari pentru sprijini­ rea \mprumuturilor c`tre micile afaceri din in­ dustria auto, consumatori, studen]i [i sectorul de credite ipotecare. Acestea ar putea ajuta la relaxarea sistemului de creditare.

Sprijin pentru prevenirea execut~rilor silite Trezoreria va dezvolta noi standarde pentru modificarea \mprumuturilor [i va cheltui 50 mld. $ pentru a ajuta la furnizarea unor ipoteci mai ieftine pentru familiile nevoia[e. Sprijin` legi noi care dau institu]iilor judiciare ce ju­ dec` falimentele puterea de a ajusta ipotecile.

Sursa: Departamentul American al Trezoreriei

24 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK

25

focus

Criza financiar~ ca scuz~ juridic~ Companiile încearc` s` scape de obliga]iile contractuale argumentând c` situa]ia este atât de grea încât anuleaz` obliga]iile legale De Michael Orey

Este criza financiar` similar` unui cutremur sau unui r`zboi?

Conform doctrinei legale “caz de for]` major`”, companiile pot invoca dezastre naturale sau alte calamit`]i pentru a se abate de la termenii unui contract. Acum, din ce \n ce mai multe companii sus]in \n procese c` actuala criz` economic` ar trebui \n mod similar s`-i scape de obliga]iile contractuale.

Pe 3 februarie, \ntr-un dosar de la Curtea de Justi]ie Comercial` din Delaware, Dow Chemical spunea: “Un aflux de e[ecuri de propor]ii istorice pe pia]`” justific` ac]iunea de a pune cap`t obliga]iilor dintr-un contract din iulie 2008, prin care urma s` achizi]ioneze Rohm & Hass. Rohm a dat \n judecat` gigantul din industria chimic` \n luna ianuarie, pentru a for]a punerea \n aplicare a \n]elegerii, \n valoare de 15,4 miliarde de dolari, iar prima \nf`]i[are este programat` pe 9 martie.

Dow Chemical, care a pierdut \n decembrie finan]area kuweitian` pentru acest acord, sus]ine \n declara]ie c` “realitatea economi­c` de la finele lunii decembrie [i \nceputul anului 2009 este mult mai dur` decât \n iulie 2008”. Purt`torul de cuvânt al Rohm arat` c` organiza]ia pe care o reprezint` crede cu certitudine c` “Dow are mijloacele necesare pentru a finan]a preluarea”.

Din multe puncte de vedere, Dow Chemical este dezavantajat`. Judec`torii au respins aproape toate eforturile de revizuire sau sistare a contractelor dup` pre]urile record la ]i]ei \nregistrate la \nceputul anilor ‘70 [i la colapsul economiei asiatice din 1997. Robert E. Scott, expert \n tranzac]iile corporatiste la Facultatea de Drept a Universit`]ii Columbia, sus]ine c` instan]ele de BUSINESSWEEK I 24 fe b r uar i e 2009

evenimente precum incendii, inunda]ii, revolte, greve [i atacuri teroriste. Un contract referitor la un \mprumut pentru construc]ii \ntocmit \ntre Donald Trump [i Deutsche Bank include pentru contractor [i neobi[nuita fraz` “orice alt eveniment sau circumstan]` care nu poate fi controlat`”.

Trump sus]ine \ntr-un tribunal din New York c` o “economie dezastruoas`” se \ncadreaz` \n aceast` defini]ie [i ar trebui s` \mpiedice Deutsche Bank s` colecteze 40 de milioane de dolari dintr-un \mprumut pentru care a garantat personal cu un hotel [i un turn de apartamente din Chicago. “O mul]ime de oameni spun din ce \n ce mai des c` suntem \n recesiune”, spune Trump, “dar este mult mai bine ca \n]elegerea s` prevad` specific acest caz”. Deutsche Bank a refuzat s` discute pe baza procesului.

Citând din Greenspan

Chiar [i f`r` invocarea for]ei majore, este posibil` dezbaterea pe tema modific`rii unor clauze din cauza schimb`rilor dramatice ale mediului economic. |ntr-o instan]` federal` din Indiana, cooperativa energetic` Hoosier Energy sus]ine c` este “una dintre cele mai dure crize financiare din istoria na]iunii”, ceea ce ar trebui s`-i confere mai mult timp pentru evitarea pl`]ii unei datorii de 120 de milioane de dolari c`tre John Hancock. Dac` argumentul d` roade, “orice datornic din SUA care are probleme economice poate evita plata datoriilor”, a r`spuns scurt Hancock. Dar, \ntr-un proces din 25 noiembrie, judec`torul districtual David F. Hamilton a notat c` “\ntreaga criz` a creditelor ipotecare cu care se confrunt` din ultimele luni economiile din toat` lumea este f`r` precedent”. El a \mpiedicat temporar demersurile lui Hancock de recuperare a datoriilor, verdict \mpotriva c`ruia s-a f`cut recurs.

Companiile interesate \n suprapunerea dezastrelor naturale cu criza financiar` se pot inspira din Alan Greenspan. |n octom­ brie, fostul pre[edinte al Rezervei Federale a declarat \n Congres c` na]iunea se confrunt` cu un “tsunami al creditelor”. Atât Trump, cât [i Hoosier Energy au folosit aceast` fraz` \n actele depuse la tribunale. ^

judecat` refuz` cazurile bazate pe conceptul de “for]` major`”, deoarece “nu \[i doresc s` permit` p`r]ilor s` scape prea repede de obliga]iile contractuale”. {i Scott nu crede c` actualul declin va duce la rezultate diferite. Dar avoca]ii sus]in c` se a[teapt` ca mai multe companii s` invoce criza economic` ca scuz` pentru evitarea obliga]iilor contractuale. Luc A. Despins, avocat specializat \n procese de faliment la firma Paul, Hastings, Janofsky & Walker, din New York, spune c` deja a observat cum mai multe companii au folosit argumentul \n negocierile cu creditorii.

Contractele din mediul de afaceri con]in adesea clauze de for]` major`, care detaliaz` Trump inten]ioneaz` s` foloseasc` evenimentele ce permit argumentul crizei pentru a \mpiedica unei companii s` \ntârzie colectarea unei datorii de 40 de milioane sau s` sisteze ac]iunile de dolari de c`tre Deutsche Bank pentru care a semnat. De regul`, sunt enume­rate

ilustra}ie de Richard Borge

26

focus

Decolare spre Italia?

Compania Avioane Craiova se afl` la doar câ]iva pa[i de a fi în sfâr[it privatizat` [i de a ie[i din portofoliul AVAS. Dar, din nou, situa]ia se poate complica

alenia aeronautica

De Ionu] Vi[an

Scoas` la privatizare de mai multe ori pân` acum, Avioane Craiova are din nou [ansa de a intra \n portofoliul unui investitor strategic. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a \nregistrat s`pt`mâna trecut`, la \ncheierea termenului de depunere a ofertelor pentru preluarea pachetului majoritar de ac]iuni de 80% de]inut la Avioane Craiova, oferta Alenia Alenia Aeronautica Italia [i promite cererea de extindere a termenucontracte lui venit` din partea companiei pentru Eurofighter EPS Inc. Tinton Falls SUA, sucursala Bucure[ti. pentru Avioane Craiova au fost legate de Pre[edintele AVAS, Mircea Ursache, consider`, \ns`, c` o continuare a tentativei faptul c` cehii au cerut garan]ii privind concordan]a dintre caietul de sarcini [i de privatizare cu un singur ofertant este situa]ia real` a companiei, dar, mai ales, inoportun`. “Din punctul meu de vedere, ini]ierea unui program de restructurare [i f`r` a deranja pe nimeni, spun c` nu reducere a num`rului de muncitori suporeste bine \n momentul de fa]` [i cred c` tat de bugetul asigur`rilor de [omaj. nici Uniunea European` nu va agrea o “Italienii sunt recunoscu]i \n toat` luprivatizare cu un singur ofertant”, crede el.

Fondat` \n 1972, Avioane Craiova este uni- mea, iar avionul CJ-27 Spartan produs de Alenia se afl` \n dotarea armatei române” cul produc`tor de aeronave de tip militar spune Valentin Bernovski, director genedin industria aeronautic` local`. ral Avioane Craiova. Compania a jucat un R`mas` singur` \n cursa de privatirol important \n dezvoltarea unor proiecte zare, compania italian` [i-a manifestat precum Eurofighter Typhoon sau F-35 interesul [i \n trecut pentru produc`torul Joint Strike Fighter. De ce ar fi interesa]i de avioane craiovean. În 2007, compania italienii de la Alenia de fabrica de la ceh` Aero Vodochody a câ[tigat licita]ia Craiova? “Principalul punct forte este pentru Avioane Craiova \n dauna Alenia personalul bine calificat [i un avion Aeronautica, dar nu a ajuns \n cele din militar de antrenament destul de comurm` la un acord cu oficialii AVAS. petitiv conform raportului calitate/pre]”, Problemele ap`rute \n cadrul negocierilor spune Victor Pe]a, liderul sindicatului “Din punctul meu de vedere, f`r` a deranja Avioane Craiova. pe nimeni, spun c` nu este bine [i cred c` nici Miza principal` Uniunea European` nu va agrea o privatizare cu un este, \ns`, folosirea Avioane Craiova ca singur ofertant” - Mircea Ursache, pre{edintele AVAS moned` de schimb

\n a[teptata decizie privind achizi]ia a 48 de avioane de lupt` de c`tre România, a c`ror valoare ar putea ajunge la 5 miliarde de euro. Principalii candida]i sunt americanii de la Lockheed Martin, suedezii de la Gripen [i consor]iul Eurofighter, din care face parte [i Alenia.

Avioane Craiova mai are \n acest moment 675 de salaria]i din care 80% sunt \n [omaj tehnic pân` la 1 martie. În aceste condi]ii, se sper` ca procesul de privatizare s` se \ncheie cât mai curând, pentru a se putea re\ncepe activitatea la capacitate maxim`. Avioane Craiova a \nregistrat pierderi de 8,63 milioane de lei \n primul semestru din 2008, având pl`]i restante c`tre furnizori [i stat de 23,72 milioane de lei, conform datelor financiare ale companiei postate pe site-ul Bursei de Valori Bucure[ti. “Am avea nevoie de o investi]ie de cel pu]in 4 milioane de euro pentru a ne continua activitatea \n condi]ii optime”, spune Bernovski. Compania mai are pu]ine comenzi venite din partea For]elor Armate Române [i din partea companiei belgiene SABKA. Cotat` pe pia]a Rasdaq, compania craiovean` nu se num`r` printre cele mai c`utate titluri de c`tre investitori.

“Din p`cate, Avioane Craiova nu a fost pân` acum o ac]iune interesant` pentru investitorii pe pia]a de capital, iar acest lucru este observabil \n primul rând \n valoarea anual` a tranzactiilor inregistrate pe acest emitent”, crede Andreea Gheorghe, responsabil al departamentului analiz` Intercapital Invest. Valoarea respectiv` a fost de numai 758.097 lei anul trecut [i de 370.135 lei \n 2007. Prezen]a statului \n ac]ionariat, domeniul de activitate [i performan]ele financiare foarte slabe nu au atras investitori de portofoliu la cump`rare.

“Dup` privatizare, [i \n condi]iile \n care va r`mâne listat` [i cu un free float acceptabil, compania ar putea intra \n aten]ia investitorilor”, spune Andreea Gheorghe. În cazul \n care privatizarea nu se va finaliza cu succes, exist` riscul ca societatea s`-[i \nchid` por]ile. “Refuz s` m` gândesc la situa]ia \n care compania nu va fi privatizat`”, spune Pe]a. “În acest moment nu trebuie s` mai conteze pre]ul pe care AVAS \l ob]ine pe societate, ci investi]iile ce vor fi realizate de cump`r`tor dup` privatizare”. ê 24 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK

27