Next

ROMĂ‚nia

Nr. 122 i 24 februarie 2009 i 3,5 RON

Manageri |n vreme de criz~

Cum atac~ {efii companiilor romĂĽne{ti actuala perioad~ economic~ dificil~

6 421847 000086

00122

44

47 48 50 53 54 56 57

Datoriile companiilor europene bat la u[` Pilonul 2 de pensii are din nou probleme Cei care muncesc doar pentru laudele altora Cum te aperi de proprii angaja]i Google la tribunal \n Italia Cre[tere cu mobil` personalizat` Stresul, comb`tut prin comunicare

NEXT

Retail

Doi pantofi, unul sau nici unul?

Criza a pus piciorul \n prag [i pentru retailerii de \nc`l]`minte. Moda anului 2009 se anun]` auster` pe segmentul de fashion, magazinele M Missoni [i Selections, care au necesi­ Privind \n urm`, Filip Schwartz, directorul tat investi]ii destul de mari (circa dou` general Otter Distribution, recunoa[te c` milioane de euro), dar care au nevoie de o deschiderea a 15 magazine anul trecut a perioad` mai \ndelungat` de timp pentru fost u[or exagerat`.”Dac` am fi [tiut ce “maturizare”, adic` pentru a genera profit. urmeaz` ne-am fi extins, dar poate nu Cel`lalt ar fi expansiunea extrem de ac­ atât de mult”, spune el, ad`ugând c` sunt unele ora[e unde ar mai fi a[teptat unu-doi celerat` de anul trecut, prin deschiderea celor 15 magazine amintite, care au inclus ani \nainte s` deschid` magazine. opt unit`]i Otter, trei Geox [i un magazin În cazul Otter, distribuitorul mai multor al brandului sportiv Fila. branduri interna]ionale de \nc`l]`minte, Planurile Otter, ca [i ale altor re­ criza a \nsemnat sc`derea vânz`rilor cu taileri din zona de fashion, au avut la baz` 2-5% fa]` de 2007, \ncepând cu luna apetitul crescut al românilor pentru astfel septembrie, sc`dere mult accentuat` \n decembrie. Planurile companiei prevedeau de produse. Apetit care a dus, \n ultimii ani, la na[terea mai multor afaceri de ini]ial o cre[tere cu 20% a vânz`rilor din milioane de euro. Pia]a local` de profil a perioada toamn`-iarn`, cum se \ntâm­ avut o ascensiune exploziv` \n ultimii ani, plase pentru colec]ia de prim`var`-var`, când nenum`rate branduri dar socoteala de acas` nu interna]ionale [i-au f`cut s-a potrivit cu cea din târg. apari]ia, aducând cu ele De[i afacerile companiei produse de la primul au crescut cu 35% fa]` de pân` la ultimul nivel de 2007, ajungând la 19,5 pre]. “Dar cine cre[te prea milioane de euro, Filip repede cade mai de sus”, Schwartz spune c` 2008 este sc`derea sintetizeaz` Filip Schwartz, nu a fost un an “str`lucit”, medie pe magazin a directorul general Otter mai ales \n ultima sa parte. vânz`rilor Benvenuti Distribution, evolu]ia Unul dintre motive ar \n luna ianuarie unei pie]e care a \nceput fi cele dou` start-up-uri Sursa: Compania s` simt` gustul crizei mai prin care Otter a p`truns De Corina Coman

-35%

BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

repede decât preconiza.

Pentru Otter \nc` nu au ap`rut pro­ bleme la Bucure[ti, pia]` care a generat anul trecut \n jur de 75% din cifra de afaceri de retail, ci de ora[ele mai mici, unde vânz`rile sunt \n continuare reduse.

Acele pie]e p`reau mature, dar \n final s-au dovedit a fi neprofitabile. De aceea, \n 2009, retailerul schimb` macazul [i \[i propune s` fie mult mai precaut \n mi[c`ri, pentru c` la finalul zilei “cifrele vorbesc”.

Singurele deschideri ce vor avea loc anul acesta vor fi \n Bucure[ti, pe brandul Ot­ ter, \n centrele Militari Shopping Center [i Grand Arena, dup` ce la \nceputul lunii a fost inaugurat` o unitate Otter \n extinderea Plaza România. Pe lâng` acestea, compania are contractate spa]ii \n Cotroceni Park pentru un magazin Geox monobrand, un multibrand Otter [i al doi­ lea magazin Fila monobrand. Deschiderea unui magazin cu o suprafa]` medie de 120 metri p`tra]i necesit` o investi]ie de circa 200.000 euro, cu stocul de marf` inclus.

Pe partea de fashion nu se va schimba

Benvenuti estimeaz` anul acesta sc`deri importante ale vånz`rilor

nimic, \n sensul c` \n 2009 nu este luat` \n calcul nici o alt` deschidere. Asta [i pentru c` nici acest segment nu suport` criza mai u[or, \nceputul de an aducând o diminuare cu circa 10% a consumului, cauzat` \n principal de reducerea bugetelor disponibile pentru shopping ale românilor.

Ramona St`nciulescu, directorul executiv al Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, se a[teapt` ca bugetele alocate acestui tip de produse s` se diminueze \n continuare.

O parte a clien]ilor vor r`mâne fideli bran­ durilor pe care le apreciaz`, dar vor alege s` cumpere mai pu]ine produse, \n timp ce al]ii se vor orienta c`tre pre]uri mai mici.

Ca [i Otter, Rafar a avut anul trecut o dezvoltare foarte rapid`, extinzându-[i re]eaua cu 19 magazine, ceea ce a \nsemnat triplarea suprafe]ei de vânzare pân` la 13.500 metri p`tra]i. Recent, compania a preluat franciza pentru brandul de haine destinate femeilor Toi&Moi, precum [i magazinul deschis sub acest brand din B`neasa Shopping City. Rafar va conti­ nua s` deschid` magazine [i \n 2009, dar

investi]iile se vor limita la capacitatea de finan]are a companiei. “Prioritare vor fi proiectele [i magazinele cu un grad cert de profitabilitate”, precizeaz` Ramona St`nciulescu.

Se strânge cureaua

|n acest an, b`t`lia companiilor de pe seg­ mentul de \nc`l]`minte se d` pentru men]inerea pe pia]` [i optimizarea costurilor.

Cea mai mare problem` \n cazul Otter Dis­ tribution este deprecierea monedei na]ion­ ale \n raport cu euro, fiind vorba de o firm` care import` o mare parte din produsele pe care le comercializeaz`. Cu toate c` Ara [i Geox de]in dou` fabrici de mare capacitate \n România, la Timi[oara, respectiv \n apropiere de Oradea, cu angaja]i proprii [i investi]ii masive, Otter Distribution este nevoit` s` importe produsele acestor branduri [i s` respecte logistica stabilit` de cei doi produc`tori.

Retailerul a reu[it s` compenseze o parte a efectelor deprecierii prin ob]inerea de discounturi dup` negocieri avansate

cu furnizorii [i prin reducerea marjelor de profitabilitate despre care sper` s` nu scad` mai mult de 5% la \nceputul sezonului.

Pe lâng` depreciere, mai este [i proble­ ma limit`rii creditelor acordate investito­ rilor, dar [i sc`derea puterii de cump`rare.

Solu]ia este diminuarea stocurilor pentru asigurarea unui cashflow propriu, care s` reduc` dependen]a de creditele bancare, stoparea momentan` a investi]iilor [i anali­ zarea afacerii \n detaliu. În afara contractelor deja semnate, Otter Distribution nu mai are \n plan alte deschideri, dimpotriv` ar putea \nchide magazinele neprofitabile, cel mai probabil unele unit`]i din afara Capitalei. Un maga­ zin Otter Distribution are nevoie de cel pu]in un an pentru a deveni profitabil, tendin]a fiind de cre[tere de la un an la altul, dac` nu intervin anumi]i factori externi, cum ar fi deschiderea mai multor centre comer­ ciale \n acela[i ora[. Un exemplu \n acest sens este Clujul, unde “lucrurile mergeau bine” pân` când pia]a s-a aglomerat cu dou` mall-uri.

Per total Filip Schwartz estimeaz` c` ar putea \nchide maxim cinci magazine \n 2009, \n func]ie de renegocierea contracte­ lor de \nchiriere. Dac` nu vor fi \nchideri, vor fi reloc`ri, chiar [i \n incinta aceluia[i centru comercial. Dezvoltarea companiei se va concentra \ns` pe brandul Otter, care r`mâne motorul afacerii. Asta [i pentru c` Otter reprezint` toate brandurile impor­ tante de \nc`l]`minte cum ar fi Geox, Clarks, Ara sau Steve Madden. Negocierile pentru aducerea brandului american Steve Madden \n România s-au finalizat anul trecut, iar pân` \n prezent produsele au fost promovate \n magazinele Otter, urmând [i deschiderea unui monobrand.

Cel mai probabil portofoliul Otter Distri­ bution nu se va \mbog`]i anul acesta cu noi branduri, cel pu]in nu \n primul semestru.

Când vine vorba de aducerea unui brand nou pe pia]a local`, proprietarul Otter spune c` ia “exemplul vecinilor”, uitânduse la evolu]ia brandului respectiv pe pie]e­le externe, dup` care analizeaz` dac` este potrivit sau nu pentru mediul autohton. Îns` anul acesta ar putea avea loc renun]`ri la diferite branduri, de[i momentan “nu este nimic b`tut \n cuie”.

Otter Distribution nu este singura com­panie care ia \n calcul \nchiderea de ma­ gazine sau reorganizarea portofoliului pentru optimizarea businessului. Unul dintre 24 FE B R UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

45

46 “Dac` am fi [tiut ce urmeaz` \n 2009, ne-am fi extins, dar nu atât de mult”, - Filip Schwartz, directorul general Otter Distribution

concuren]ii s`i, Benvenuti, care de]ine 34 de magazine la nivel na]ional, are ca prin­ cipal obiectiv \n 2009 “administrarea efi­ cient`” a fiec`rui magazin, l`sând \n plan secund expansiunea re]elei. “Nu excludem \nchiderea unora dintre magazinele exis­ tente, \n cazul \n care vânz`rile nu se vor redresa”, a declarat pentru BusinessWeek România, Miruna Dumitrescu, directorul de comunicare al companiei. Sc`derea vânz`rilor \n cazul Benvenuti a venit puternic \n luna ianuarie, când s-a observat un declin cu circa 35% pe magazin fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, de[i \n toat` re]eaua au existat discounturi de 50% la produsele din colec]ia de toamn` iarn`.

Nici pentru Benvenuti strategia anilor trecu]i nu mai este valabil`, planul “an­ ticriz`” vizând \n primul rând reducerea costurilor prin t`ierea bugetelor de marke­ ting sau renegocierea chiriilor. Miruna Dumitrescu spune c` se \ncearc` identifi­ carea unor canale mult mai directe c`tre consumatorii finali, care s` influen]eze direct decizia de cump`rare. Un lucru este clar: pentru moment, extinderea re]elei a fost sistat`, dup` ce \n 2008 au fost des­ chise [apte magazine, prin investi]ii totale de 1,4 milioane de euro. Compania are \n portofoliu branduri precum Lacoste, Geox, Laura Biagiotti, Enzo Bertini, Solo Soprani, GianMarco Venturi, Benvenuti, Piquadro sau Morgan [i a avut anul trecut vânz`ri de peste 41 milioane de lei, \n cre[tere cu 34%.

sunt previzionate sc`deri “catastrofale” de 30-50%, dup` cum le nume[te Schwartz, judecând dup` prima lun`. Acesta spune c` a observat o tendin]` clar` a clien]ilor s`i de a-[i diminua consumul, fiind de dou` ori mai aten]i la ceea ce cump`r`. Totu[i, nu crede c` va sc`dea num`rul clien]ilor Otter anul acesta, ci mai degrab` num`rul perechilor de pantofi cump`rate.

Contrar opiniilor vehiculate de unii anali[ti, Schwartz este convins c` seg­ mentul de lux va resim]i mai mult criza deoarece \n România sunt preponderen]i oamenii care tindeau spre acest tip de produse, dar nu puteau s` [i le permit` cu A{tept~ri pesimiste adev`rat, cu atât mai pu]in \n contextul Cre[terea vânz`rilor \nregistrate de mai crizei. Brandurile comerciale de top vor toate companiile de profil \n ultimii ani, deveni astfel preferen]iale, ar putea fi mult diminuat` deoarece consumatorii vor sau chiar inexistent` \n c`uta produse cu pre]uri 2009, mai ales c` pantofii nu foarte ridicate, dar de nu ]in de foame. Otter calitate. “Criza va duce la Distribution se a[teapt` normalizarea acestei pie]e la o stagnare a vânz`rilor care devenise ineficient` [i \n anul curent sau chiar este sc`derea noi (devenisem ineficien]i) la o diminuare cu pân` estimat` a cifrei de \n mod automat”, mai la 5% a cifrei de afaceri. afaceri a Otter spune Schwartz, dând Aceasta ar fi prima sc`dere Distribution \n 2009, drept exemplu chiriile \nregistrat` de companie prima din cei zece exorbitante care ajunseser` \n cei peste zece ani de ani de existen]` la 200 euro pe metru p`trat activitate pe pia]a local`.

Sursa: Compania \n cazul unui spa]iu stradal.

Partea pozitiv` ar fi c` nu

-5%

BUSINESSWEEK I 24 FE B R UAR I E 2009

Otter Distribution a deschis anul trecut trei magazine Geox

El a[teapt` o stabilizare a situa]iei actuale \n al doilea semestru al anului, când com­ paniile din pia]` vor \nv`]a s` aib` a[tept`ri realiste, fiind de p`rere c` mediul economic nu va mai reveni la stadiul dinaintea crizei o bun` perioad` de timp.

Pe de alt` parte, criza ar putea crea noi oportunit`]i de intrare pe pia]a juc`torilor interna]ionali, mai ales c` retailul românesc de \nc`l]`minte nu a ajuns \nc` la satura]ie. Este [i cazul Deichmann, cel mai mare retailer de \nc`l]`minte din Europa. Compania a deschis primele magazine din ]ar`, \n 2007, \n ora[ele Pite[ti, Arad, Roman [i Cluj Napoca, expansiunea continuând [i \n 2008, tot \n afara Capitalei. În urm` cu dou` s`pt`mâni grupul anun]a cre[terea cifrei de afaceri cu 6% \n 2008, pân` la peste trei miliarde de euro, mai mult de jum`tate din vânz`ri fiind aduse de magazinele deschise pe pie]ele externe. Într-un ton destul de optimist, repre­ zentan]ii Deichmann au anun]at c` vor continua investi]iile \n extinderea maga­ zinelor, dând senza]ia c` au fost ocoli]i de criz`. În mod cert, criza nu va ocoli [i pia]a de profil din România, care ar putea \nregistra sc`deri cu pân` la 20% pe tot anul, potrivit estim`rilor principa­ lilor juc`tori din pia]`. ê

NEXT

Finan}e

Datoriile \mpov`reaz` Europa Multe \mprumuturi sunt scadente anul acesta [i b`ncile nu acord` credite. |ntreaga lume ar putea resim]i \n curând efectele De Carol Matlack Paris

Un alt val de active toxice ar putea lovi \n curând sistemul financiar global. Epicentrul surprinz`tor este Europa corporatist`. Companiile de pe B`trânul Continent, de la produc`tori de ciment, la cei din industria chimic` au apelat \n ultimii zece ani la \mprumuturi, acumulând foarte multe datorii. Datoriile corpora]iilor din zona euro se ridic` la 11.000 de miliarde de dolari, ceea ce \nseamn` 95% din produc]ia anual` a regiunii. Comparativ, datoriile corpora]iilor din SUA reprezint` aproape 50% din economie.

Similar crizei creditelor ipotecare din SUA, \mprumuturile riscante acordate cu o s`n`tate financiar` relativ bun`. O serie mediului corporate au fost “\mpachetate” de companii, precum grupul minier elve]ia[i revândute investitorilor. |n prezent, sunt no-englez Xstrata, au emis noi ac]iuni cu scadente pl`]i \n valoare de sute de miliarde care s` achite datoriile, dar au fost for]ate s` de dolari, chiar \n momentul \ncetinirii vân­ofere reduceri uria[e ca s` atrag` investitorii. z`rilor, pe fondul crizei economice mondiMajoritatea companiilor deja \ntâmpin` ale. |n vremuri mai bune, companiile ar fi dificult`]i. Agen]ia de rating Moody’s a putut apela la b`nci pentru refinan]are. Nu redus anul trecut calificativele a 249 de [i acum. Creditele acordate de b`nci comcompanii din Europa de Vest, cea mai mare paniilor din zona euro au depreciere de dup` 1990. sc`zut din toamna trecut` cu Thomson, furnizor francez 40%, pe m`sur` ce s-au \n`sde servicii [i echipamente prit condi]iile de creditare. video cu o cifr` de afaceri Ceea ce ajut` la explicarea anual` de 7,2 miliarde de motivului pentru care eurodolari, a \nc`lcat termenii penii au emis \n luna ianudin contractele cu creditorii arie obliga]iuni \n valoare pentru o parte din totalul de 159 de miliarde de dolari, datoriilor de 2,7 miliarde de este datoria commaxim` record din ultimii dolari. Thomson depune paniilor europene doi ani. Dar costurile sunt eforturi s` genereze lichidiscadent` \n 2009, foarte mari. Dobånzile medii t`]i prin scoaterea la vânzare comparativ cu 628 ale obliga]iunilor corporatiste a unor afaceri precum Grass mld. $ pentru cele din Europa aproape c` s-au Valley, produc`tor de echidin SUA triplat de-a lungul anului trepamente pentru proiecSursa: Standard & Poor’s cut, chiar [i pentru institu]ii ]ii video din California, pe

801 mld. $

Keith Negley

care \l achizi]ionase pentru a furniza servicii la Hollywood.

Cum a ajuns Europa \n aceast` situa]ie?

Reglement`rile conservatoare ale b`ncilor au blocat creditele ipotecare riscante, a[adar b`ncile au r`mas cu suficiente fonduri de alocat companiilor. Fondurile de investi]ii, care au sim]it oportunitatea companiilor europene subevaluate, au investit sute de miliarde de dolari. Cu dobânzile sc`zute [i aprecierea monedei europene, companiile erau dornice s` apeleze la credite pentru finan]area achizi]iilor.

S` lu`m ca exemplu Lafarge, cel mai mare produc`tor de ciment din lume.

Compania a pl`tit anul trecut 11 mili­ arde de dolari pentru Orascom Construction Industries, din Egipt. Ast`zi, Lafarge are datorii \n valoare de 22 de miliarde de dolari, dintre care peste 3,4 miliarde de dolari trebuie achita]i \n 2009. |n prezent creditorii au permis Lafarge amânarea datoriilor pân` \n anul 2010, cu excep]ia a 500 de milioane de dolari. Dar m`sura ar putea amâna doar ziua pl`]ii datoriilor, \n condi]iile \n care vânz`rile Lafarge se estimeaz` c` vor sc`dea cu 2,7% \n acest an.

Mai multe replici

Previziunile sunt [i mai sumbre pentru companiile de]inute de fonduri de investi]ii cu capital privat. |n iunie 2008, conform estim`rilor Standard & Poor’s, 58% dintre companiile europene achizi]ionate prin intermediul \mprumuturilor \nregistrau datorii mai mari decât se estima ini]ial [i 56% erau sub estim`rile privitoare la profiturile opera]ionale.

De atunci, situa]ia s-a \nr`ut`]it. Pe 28 ianuarie, fondul privat de investi]ii 3i, din Londra, a avut pierderi de 942 de milioane de dolari, adic` 21% din valoarea celor mai importante active ale sale. Iar produc`torul german de piese auto Edscha, cu o cifr` de afaceri de 1,4 miliarde de dolari, achizi]ionat \n 2003 de fondul de investi]ii american Carlyle Group, [i-a anun]at falimentul pe 2 februarie.

Undele de [oc s-ar putea extinde [i pe pie]ele mondiale. S&P estimeaz` c`, pe parcursul urm`torilor doi ani, 150 de companii din Europa ar putea e[ua \n plata unor \mprumuturi \n valoare de 65 de miliarde de dolari. ê –Cu contribu]ia: Andrea Zammert (Frankfurt) 24 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK

47

NEXT

management

Cum se prinde un ho] corporatist Vremurile grele scot la iveal` necinstea unor angaja]i.

Dar noile tehnologii prind tot mai mul]i infractori interni care s-au transformat \n monitorizare continu` [i supraveghere electronic`. “De Este logic c`, \n vremuri dificile, cresc fiecare dat` când cineva trimite un fi[ier, fie [ansele ca angaja]ii s` fure de la angajatori. prin po[ta electronic`, fie pe internet sau Potrivit unui studiu Deloitte, dou` treimi prin intermediul telefonulului mobil, poate dintre directorii executivi se a[teapt` fi monitorizat”, spune Gunter ca infrac]iunile interne s` Ollmann, specialist \n securisporeasc` \n urm`torii doi ani. |n medie, tatea pe internet la IBM. Ho]ii corporati[ti devin [i mai fraudele Din ce \n ce mai des, inforcurajo[i. De curând, un angajat interne ma]ia este moneda de schimb din Maryland a furat 32 de echivaleaz` cu a delapidatorului. Chiar \nainte laptopuri de la organiza]ia nonde Cr`ciun, un angajat apreciat profit specializat` \n asigur`ri la o companie de software [i-a de s`n`tate pentru care lucra dat demisia, motivând o serie [i le-a scos la licita]ie pe eBay. Un vicepre[edinte regional din venituri de vânz`ri a cheltuit 4.000 de dolari de pe cartea de credit a Sursa: Asocia]ia Exa­ minatorilor Certifica]i companiei pentru lenjerie de la \mpotriva Fraudei Victoria’s Secret [i nici m`car nu a f`cut-o pentru so]ie.

Faptul c` aceste fraude sunt descoperite este o dovad` a progreselor \nregistrate de poli]ia corporatist`.

Echipamentele de monitorizare se afl` la ani lumin` fa]` de cum ar`tau la ultima recesiune, \n 2001. {i când majoritatea companiilor caut` sc`derea cheltuielilor, managerii sunt dornici s` pun` cap`t fraudelor interne, care \n medie \nseamn` 7% din venituri, potrivit datelor Asocia]iei Examinatorilor Certifica]i \mpotriva Fraudei. “Ne pute]i considera poli]istul electronic, aflat \n c`utarea unui comportament bun sau r`u”, spune Ralph Baxter, CEO la ClusterSeven, care vinde software pentru echipamentele de monitorizare unor companii ca Dresdner Kleinwort sau Mitsubishi.

Dup` atentatele din 11 septembrie companiile au f`cut progrese la capitolul siguran]` fizic`. Actul Sarbanes – Oxley a for]at cre[terea num`rului de controale interne, De Michelle Conlin

dan page

7%

de probleme de familie. Când a predat documentele [i telefonul mobil, a anun]at c` i se furase laptopul. Ceva nu era \n ordine. A[a c` [eful a cerut departamentului de IT s` localizeze laptopul angajatului.

Folosind internetul, l-au localizat chiar \n locuin]a angajatului. “A fost ademenit de unul dintre concuren]ii no[tri [i se folosea de metodologia, designul sistemului [i tehnologia noastr` pentru cimentarea noii pozi]ii”, spune [eful companiei.

Fraude pentru deplas~ri

Tehnologia ajut` companiile s` lupte \mpotriva furturilor pe toate planurile. Industria restaurantelor se confrunt` demult cu probleme ca absenteismul acoperit de colegi (semneaz` condica [i pentru al]i angaja]i) [i simularea muncii. La Valenti Management, care de]ine [i gestioneaz` 117 francize fast-food Wendy’s [i 17 Chili’s, Pachy Torresola, [eful departamentului IT, c`uta “cea mai fiabil` metod` pe care o putea g`si” pentru recunoa[terea indivizilor care deschid casa de marcat.

R`spunsul: instalarea scannerelor cu amprent` la casele de marcat din restauran­ tele Chili’s. Torresola spune c` angaja]ii se scuzau de multe ori c` nu au atins casa de marcat. Dar nu s-au mai auzit astfel de scuze \n companie de la instalarea dispozitivelor. Valenti le va instala, \n curând, [i \n francizele Wendy’s.

La capitolul deplas`ri [i distrac]ii, fraudele nu sunt o noutate.

Dar \n astfel de vremuri dificile, o serie de angaja]i se gândesc c` pot fi concedia]i oricum, astfel c` mai bine profit` cât \nc` le merge bine. |n ultimele luni, Nakia Williams, [eful departamentului de contabilitate la Carl Zeiss Vision, a fost extrem de zelos \n leg`tur` cu astfel de abuzuri. Ca multe alte companii, Carl Zeiss utilizeaz` pentru gestiunea cheltuielilor software de la Concur Technologies. Acesta poate c`uta activit`]ile dubioase: cifre rotunjite, prime de c`l`torie neautorizate sau aceea[i cin` decontat` de doi angaja]i. De curând, Williams a prins angaja]ii care modificau kilometrajul ma[inilor, umflau bac[i[urile [i predau rapoarte asem`n`toare. “Angaja]ii nu [tiau c` le verific`m rapoartele”, spune Williams. ^ 24 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK

53

54 internet

Google [i justi]ia \n stil italian Acuza]iile penale \mpotriva a patru directori ai Google \n urma post`rii unui fi[ier video ridic` semne de \ntrebare referitoare la responsabilitatea legal` a companiilor de internet

De Mark Scott

Cine este responsabil de muntele de informa]ii afi[ate zilnic pe internet de utilizatori? Aceasta este \ntrebarea vital` ridicat` \n cadrul unui proces \n care sunt implica]i patru director executivi ai Google, care intr` pe rol pe 18 februarie, la Milano.

Directorii, printre care se num`r` [i pre[edintele departamentului legal al consiliului de administra]ie, David Drummond, sunt acuza]i de def`imare [i \nc`lcarea dreptului la intimitate, din cauza unui fi[ier video postat \n anul 2006 pe site-ul video YouTube, de]inut de Google. Dac` vor fi g`si]i vinova]i, ace[tia risc` o deten]ie de pân` la 36 de luni. Google respinge acuza]iile [i ia ap`rarea directorilor executivi.

Dincolo de soarta managerilor Google, cazul ridic` probleme extrem de grave cu privire la gradul de responsabilitate a companiilor cu domeniu de activitate pe internet, precum re]eaua social` Facebook sau YouTube, \n leg`tur` cu con]inutul ad`ugat de utilizatori pe pa­ gini. Pân` \n prezent, astfel de companii nu erau acuzate direct pentru con]inutul \nc`rcat de c`tre ter]i [i motoarele de c`utare precum Google [i Yahoo! nu erau trase la r`spundere pentru rezultatele pe care le furnizau.

Dar, \n cazul din Milano, procurorul italian Francesco Cajani nu este de acord [i sus]ine c` aceste companii sunt vinovate pentru \ntreg con]inutul din lumea virtual`, chiar dac` nu sunt con[tien]i de acesta. {i prin acuzarea unor anumi]i directori executivi ai Google, \n loc s` dea \n judecat` \ntreaga companie, procesul mai realizeaz` o premier`: este pentru prima dat` când li se cere socoteal` unor indivizi \n leg`tur` cu \nc`lcarea protec]iei datelor de c`tre o companie.

David Drummond, membru al conducerii Google, este acuzat \n procesul din Italia

BUSINESSWEEK l 24 fe b r uar i e 2009

“R`spunsul la acest caz a fost surprinz`tor [i [ocant”, spune Trevor Hughes, director executiv la Asocia]ia Interna]ional` a Profesioni[tilor \n Protec]ia Intimit`]ii (IAPP), care nu este implicat` \n proces, dar \l monitorizeaz` atent.

Procesul din Italia, care a fost amânat din data de 3 februarie, graviteaz` \n jurul unui clip video de trei minute, \nc`rcat \n anul 2006 pe site-ul ita­lian Google Video. În imagini, patru adolescen]i din Torino terorizeaz` un b`iat

google

“Surpriz~ {i {oc”

NEXT

Charis Tsevis

cu sindromul Down. Google sus]ine c`, la 24 de ore dup` ce a primit dou` plângeri cu privire la con]inut, a [ters fi[ierul. Dar oficialii italieni care nu au r`spuns telefonic pe tema articolului precizeaz` c` filmul nu ar fi trebuit postat deloc.

Google recunoa[te c` imaginile sunt ofensatoare. Compania precizeaz` \ntr-o declara]ie: “Dup` cum am clarificat \n repetare rânduri, suflete[te suntem al`turi de victim` [i familia acestuia. Suntem mul]umi]i c`, \n urma unei strânse colabor`ri, atacatorii din film au fost identifica]i [i sufer` consecin]ele legale”.

Controversele planeaz` acum \n jurul chestiunii dac` gigantul cu domeniul de activitate online este vinovat legal de con]inutul site-urilor video. Conform legisla]iei americane [i europene, furnizorii de servicii pe Internet, ca AOL, nu sunt responsabili \n astfel de cazuri, deoarece nu sunt de]in`torii sau produc`torii informa]iilor. În schimb, ace[tia sunt un canal de comunicare, care distribuie informa]ia, o g`zduiesc f`r` s` contribuie cu con]inut editorial sau s` o p`streze.

“Dac` nu [tiu despre materialele ofensatoare [i nu editeaz` post`rile, atunci furnizorii de servicii online sunt la ad`post”, spune Louise Prince, avocat independent, care colaboreaz` cu Harbottle & Lewis, o firm` de avocatur` din Londra cu clien]i din domeniul massmedia.

categorie, din care fac parte institu]ii media ca ziarele [i revistele, atunci gigantul motor de c`utare ar putea fi pus sub acuzare conform legisla]iei italiene, la fel ca \n alte sisteme legale din lume, pentru \nc`lcarea protec]iei de date furnizate de generatorii de con]inut.

“Nu sesizez diferen]e substan]iale \ntre legisla]ia \n vigoare a Uniunii Europene [i cea din Italia (despre aceste aspecte)”, spune Rocco Panetta, partener la firma de avocatur` italian` Studio Legale Panetta [i totodat` fost oficial

\n Autoritatea Italian` pentru Protec]ia Datelor.

Cazul din Italia nu este primul \n care Google a fost acuzat c` este mai mult un furnizor de con]inut pentru Internet decât un furnizor de servicii. |n 2006, Copiepress, un trust de pres` belgian, a câ[tigat un proces cu Google La limita legalit~}ii \n care compania a fost acuzat` de Dar reglement`rile din telecomunica]ii preluarea f`r` acord a unor titluri [i cu privire la acest gen de protec]ie au fost scrise cu ani buni \nainte de explozia postarea pe serviciul de [tiri Google con]inutului generat de utilizatori. Acum News. Un an mai târziu, conglomeratul media Viacom a dat \n judecat` Google, se sub]iaz` din ce \n ce mai mult grani]a cerând desp`gubiri de un miliard de cu ilegalitatea \n principal pentru comdolari pentru “\nc`lcarea flagrant` a panii precum Google, \ntrebarea care se legilor interna]ionale de drept de autor”, pune fiind dac` acesta este mai apropiat obiectul procesului fiind fi[ierele piratate de un furnizor de internet sau de un \nc`rcate pe YouTube. Procesul este \nc` furnizor tradi]ional de con]inut, respon­ pe rol. {i retailerul francez de mod` Lousabil pentru materialele distribuite. is Vuitton a avut câ[tig de cauz` \ntr-un Dac` Google cade \n cea de-a doua proces intentat \n Fran]a gigantului motor de c`utare, Faptul c` angaja]i Google sunt acuza]i penal pentru \nc`lcarea este un semnal de alarm` pentru directorii dreptului de utialtor companii privind reponsabilitatea lizare a m`rcilor, acestora \n \nc`lcarea intimit`]ii \n leg`tur` cu sistemul publici-

tar AdWords, al Google. Google a f`cut recurs la Curtea European` de Justi]ie din Luxemburg.

“F~r~ dovezi clare”

“Procesul intentat de Viacom [i cazul de acum din Italia ar putea \nsemna cu siguran]` un \nceput”, spune un avocat specializat \n legile propriet`]ii intelectuale, care a preferat s` r`mân` anonim.

Ceea ce este, de asemenea, neobi[nuit referitor la procesul italian este c` acuza]iile sunt aduse unor directori executivi [i nu companiei.

Google a refuzat s` comenteze, dar \n pres` se vehiculeaz` c` cei patru directori sunt Drummond, fostul pre[edinte al departamentului legal din consiliul de administra]ie Google, George Procesul a Reyes, consultant pornit de la interna]ional un fi[ier video pentru protec] \nc`rcat de ia datelor, Peter utilizatori Fleischer [i Arvind Desikan, responsabil cu administrarea Google Video pentru Europa. Nici unul dintre acuza]i nu se afl` \n prezent \n Italia, dar procesul se poate desf`[ura [i \n lipsa acestora, conform surselor.

Nu este clar de ce procurorul italian i-a ales pe cei patru executivi, deoarece nici unul nu a fost direct implicat \n clipul ofensator. Hughes de la IAPP admite c` va fi extrem de dificil s` se demonstreze inten]ia f`r` dovezi care s` lege direct directorii de caz. “Nu sunt dovezi clare”, spune acesta. “Procurorii trebuie s` demonstreze c` executivii [tiau de un clip despre care ace[tia nu aveau habar”. |ns` simplul fapt c` angaja]i ai Google sunt acuza]i penal este un semnal de alarm` pentru directorii executivi ai altor companii \n leg`tur` cu reponsabilitatea acestora \n ceea ce prive[te \nc`lcarea intimit`]ii. Majoritatea proceselor care au obiect protec]ia de date sunt intentate corpora]iilor, dar exist` [i legi - \n special \n Europa – care incrimineaz` indivizi.

“Exist` un soi de siguran]` c` nu se va face niciodat` uz de sanc]iuni penale”, mai spune Hughes. “Acest caz poate face oamenii s` se gândeasc` de dou` ori”. ^ 24 fe b r uar i e 2009 l BUSINESSWEEK

55

Clientul nostru, designerul nostru Pe o pia]` aflat` în picaj liber, produc`torul local de mobil` Unican vrea afaceri cu 10% mai mari. Solu]ia: personalizarea mobilierului De Corina Coman

Este destul de greu de crezut c`, \ntr-un an ca 2009, companiile pot veni cu solu]ii suficient de viabile pentru a-[i consolida businessul [i a atrage clien]i noi. {i mai greu de crezut este c` acest lucru se poate \ntâmpla \n industria mobilei, unde to]i marii juc`tori au declarat resemna]i c` se a[teapt` la sc`deri drastice \n produc]ie sau vânz`ri.

Dar criza unuia poate \nsemna succesul altuia. Produc`torul român Unican mizeaz` anul acesta pe cre[terea vânz`rilor cu 10% fa]` de 2008, cu o marj` de profiCompania mizeaz` tabilitate de 30%, prin oferirea unor solupe personalizarea ]ii de mobilier ce pot fi adaptate \n func]ie accentuat` a gamei de gusturile [i mai ales bugetul clientului. sale de produse În acest sens produc`torul a \nceput \n urm` cu trei ani un proces de retehnolode 140 metri p`tra]i. gizare prin investi]ii de 300.000 euro [i a De ce doar un singur achizi]ionat un soft de proiectare 3D care showroom \n zece controleaz` tot procesul de vânzare, pân` ani? “Pentru c` pân` la produc]ie, oferind \n acela[i timp clienacum a fost suficient”, spune M`d`lina ]ilor idei de amenajare a locuin]ei.

Grigore Zamfir, directorul general al comÎn plus, Unican a inaugurat s`pt`mâna paniei, ad`ugând c` majoritatea clien]ilor trecut` un showroom de mobil` [i acceaflau despre Unican de la al]i clien]i. sorii \n centrul comercial De acum \nainte se Grant Shopping Center din simte, \ns`, nevoia de zona Crânga[i a Capitalei. schimbare pentru ca busiInaugurarea marcheaz` nessul s` se poat` dezvolta. \nceputul unei noi etape, Primul pas va fi inaugu\ntrucât primul showroom rarea altor dou` showrooal companiei a fost deschis muri anul acesta, situate din cifra de afaceri a tot \n zona Crânga[i, \n Bucure[ti [i \n Ploie[ti, Unican o reprezint` dar \n urm` cu zece ani, similare celui din Cânga[i. contractele \nchefiind ulterior relocat Momentan, compania nu iate cu dezvoltatori \n complexul Sphera se gânde[te la dezvoltarea imobiliari [i cu un Building Center, apoi \n unui lan] de retail cu malan] interna]ional de Grant Center. Investi]ia se gazine stradale, deoarece hipermarketuri ridic` la circa 40.000 euro, costurile cu marketingul Sursa: Compania unitatea având o suprafa]` sunt prea mari.

60%

BUSINESSWEEK I 21 octom b r i e 2008

M`d`lina Grigore de]ine 50% din ac]iunile companiei. Cel de-al doilea asociat este chiar fratele ei, Gelu Grigore, Unican fiind de fapt o afacere de familie \nceput` \n urm` cu 11 ani, cu o fabric` \n Chitila [i doar doi angaja]i.

Producerea de mobilier personalizat era atunci doar un segment de ni[`, care \ntre timp a luat tot mai mult avânt, Unican ajungând \n prezent la peste 50 de angaja]i, inclusiv arhitec]i, operarea unui centru de crea]ie [i o cifr` de afaceri de un milion de euro \n 2008.

Circa 60% din structura cifrei de afaceri o reprezint` contractele corporate \ncheiate de companie cu dezvoltatori imobiliari [i cu un lan] interna]ional de hipermarketuri prezent \n România. Anul trecut, Unican a furnizat mobilier de buc`t`rie atât pentru retailerul \n cauz`, cât [i pentru trei complexe reziden]iale dezvoltate de Adama \n zona Titan.

Buc`t`riile reprezint` 50% din volumul comenzilor, acestea putând avea \ncorporate [i electrocasnice, la cerere.

Grigore spune c` structura cifrei de afaceri se va p`stra [i \n urm`torii ani, tocmai pentru c` nu vrea s` se canalizeze pe o singur` direc]ie, aducând iar`[i \n discu]ie importan]a flexibilit`]ii acestui business. Chiar dac` pia]a imobiliar` este momentan blocat`, directorul Unican crede c` vor exista [i dezvoltatori care vor duce la bun sfår[it proiectele \ncepute, iar compania va putea \ncheia alte contracte pentru furnizarea mobilierului.

De fapt, Unican se afl` \n negocieri cu Stein Construct, dar [i cu al]i dezvoltatori ce urmeaz` s` livreze proiectele pân` \n martie 2010. Pe lâng` comenzile de pe pia]a intern`, Unican a \nceput s` exporte din iulie anul trecut mobil` pentru dou` companii din Anglia, situate \n estul Londrei. Momentan, exporturile reprezint` doar 6% din cifra de afaceri. ê

unican

56 strategie

NEXT

resurse umane

Vorba dulce stres reduce Actuala situa]ie economic` cre[te gradul de stres al angaja]ilor. Una dintre solu]iile ieftine de combatere a sa este transparen]a \n interiorul companiei

richard dudley

De Ovidiu Neagoe

Este nevoie de un simplu zvon care s` alimenteze cele mai sumbre scenarii perindate \n ultima vreme \n mintea celor mai mul]i angaja]i. Apoi, \ntreaga oaz` de lini[te din birou se poate transforma radical \n cel mai scurt timp. Treptat se instaleaz` stresul. Motivul? Cea mai mare temere a angaja]ilor \n actualul context economic: pierderea locului de munc` [i dificultatea reangaj`rii.

Un studiu realizat de site-ul de recrutare Myjob, dat publicit`]ii s`pt`mâna trecut`, arat` c`, pentru 49,42% dintre responden]i, principala \ngrijorare este dificultatea g`sirii unui nou serviciu.

“Pierderea locului de munc` \nseamn` pierderea venitului, cu implica]ii asupra bun`st`rii familiei”, spune R`zvan B`lan, psihoterapeut. “Angaja]ii r`ma[i \n companie trebuie s` fac` fa]` unui volum suplimentar de munc`, pentru a putea acoperi nevoile firmei”. Iar, pentru a duce la bun sfâr[it toate sarcinile, angaja]ii sunt

nevoi]i s` aloce [i mai mult timp activit`]ii de la birou, ceea ce poate \nsemna adâncirea dezechilibrului dintre via]a profesional` [i cea personal`, precum [i apari]ia oboselii [i, implicit, pierderea concentr`rii, factori decisivi \n sc`derea productivit`]ii.

Cum de cele mai multe ori conducerea companiilor crede c` stresul la birou are oarecare beneficii, investi]iile \n m`suri de combatere a stresului au fost mereu la coada listei cu priorit`]i. “Din p`cate, \n aceast` perioad`, majoritatea companiilor [i-au redus bugetele, primele «servicii» scoase de pe list` fiind cele care nu sus]in \n mod direct productivitatea”, spune C`t`lina Cochinescu, consultant \n resurse umane la firma de consultan]` HR-România. Astfel de [edin]e [i m`suri menite s` reduc` stresul nu se mai reg`sesc \n ac]iunile pe care firmele [i le-au propus pentru anul \n curs. |n schimb, o bun` comunicare poate ]ine loc, cel pu]in pentru o perioad`, m`surilor practice de combatere a stre-

sului, mai spune consultantul HR. Lipsa transparen]ei fa]` de angaja]i, care nu este o noutate pentru marile companii las` loc interpret`rilor, [i faciliteaz` apari]ia zvonurilor, unii dintre cei mai neproductivi factori din rândul for]ei de munc`. Zvonurile referitoare la posibile restructur`ri pot duce rând pe rând la sc`derea eficien]ei lucrului \n echip`, t`inuirea sau \ntârzierea informa]iilor, \n unele cazuri la pierderea total` a interesului unor angaja]i, fa]` de locul de munc`, dar \ntotdeauna alimenteaz` instalarea stresului.

Urm`rile acestui adev`rat flagel al secolului XXI? |n plan profesional, stresul se poate manifesta prin suspiciuni la adresa colegilor de serviciu, cu rezultate directe asupra productivit`]ii, dezvoltarea unui comportament deviant, caracterizat prin agresiuni verbale [i chiar fizice, iar \n plan personal prin st`ri de anxietate, tulbur`ri de somn [i alimenta]ie, sau deteriorarea rela]iilor familiale, avertizeaz` R`zvan B`lan. {i cum reducerea cheltuielilor pune be]e \n roate implement`rii programelor pentru combaterea stresului [i cre[terea productivit`]ii angaja]ilor, cele mai eficiente m`suri de mobilizare a for]ei de munc` pentru orice tip de organiza]ie r`mân comunicarea, [i transparen]a. “Oamenii vor s` [tie ce se \ntâmpl` \n companie, mai ales \n ceea ce prive[te locul lor de munc` [i situa]ia lor financiar`”, arat` C`t`lina Cochinescu. ê

Conexiuni Premian]i la stres

Se spune c` stresul este necesar [i uneori chiar benefic \n productivitate, cu condi]ia ca angajatul s` nu fie expus la el \n repetate rânduri [i la intensit`]i mari. Având \n vedere c` transform`rile economice actuale fac din ce \n ce mai dificil` evitarea pa[ilor de mai sus, Organiza]ia Interna]ional` a Muncii a realizat un top al celor mai stresante profesii din lume, cu o ierarhizare pornind de la zece, pân` la cifra [ase, care reprezint` un nivel mediu de stres.

Astfel pe prima pozi]ie, cei mai stresa]i angaja]i sunt minerii (8,3), ei fiind urma]i de poli]i[ti (7,7), pilo]i [i jurnali[ti (7,5). De cealalt` parte, cei mai “relaxa]i”, cu un nivel mediu de stres, sunt asisten]ii sociali [i managerii de resurse umane (6).

24 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK

57

NEXT

58 finan}e personale

B`ncile reinventeaz` economisirea Dup` ce s-a atins pragul de 17% la dobânzile depozitelor, \n scen` intr` inova]ia. B`ncile \ncep s` pl`teasc` dobânzi \n avans, fiind sigure astfel c` banii din depozit nu vor fi retra[i \nainte de termen

vista

De Alice Taudor

La câteva zile dup` ce Banca Na]ional` a redus dobânda cheie, care ar trebui s` fie un semnal [i pentru calmarea randamentelor la depozite, b`ncile au continuat s` m`reasc` dobânzile [i s` lanseze noi produse de economisire. “D`m [i un semnal de temperare \n aceast` curs` a economisirii”, spunea Mugur Is`rescu, guvernatorul B`ncii Na]ionale, referindu-se la reducerea dobânzii de politic` monetar` cu 0,25 puncte procentuale.

Dar, dup` cum se vede, pia]a nu reac]ioneaz` \n acela[i sens. În ciuda semnalului dat de Banca Central`, nivelurile dobânzilor la produsele clasice dep`[esc noi [i noi limite.

Intesa Sanpaolo Bank a atins un nou prag [i ofer` acum pentru certificatele de depozit o dobând` care ajunge pân` BUSINESSWEEK l 24 fe b r uar i e 2009

la 17% pentru lei [i la 7,75% pentru euro.

Certificatele au perioade de maturitate de 3, 6, 12 [i 18 luni, cu o valoare nominal` minim` de 1.000 lei, respectiv de 500 euro. M`riri de dobând` a f`cut [i CEC Bank, care pân` \n prezent

M~riri de dobânzi |n ultima s~pt~mân~ Intesa Sanpaolo Bank

17% la lei 7,75% la euro, pentru certificatele de depozit CEC Bank

11,50% la lei pentru contul de economii 13% la lei 5,85% la depozitele la termen

nu se ar`tase agresiv` \n atragerea de depozite. “La CEC, ponderea creditelor \n totalul depozitelor este de circa 70%, total diferit fa]` de ceea ce se \ntâmpl` \n majoritatea b`ncilor”, declara recent Radu Ghe]ea, pre[edintele CEC. |ns` nici noile m`riri nu duc randamentele de la CEC peste media pie]ei. Dobånzile la depozitele \n lei au crescut \n medie cu dou` puncte procentuale, iar cele \n euro au fost majorate \n medie cu un punct procentual [i se situeaz` acum la 13% pentru lei [i la 5,85% pentru euro.

Dac` m`ririle de dobânzi nu sunt suficiente ca s` atrag` \n conturi acei bani despre care bancherii cred c` stau \nc` bloca]i sub saltele sau \n casete de valori, directorii de retail trec la inova]ie. Piraeus Bank s-a gândit s` le ofere clien]ilor dobânda \n avans. Astfel, clientul câ[tig` pe loc o sum` cash, iar banca e sigur` c` banii nu vor fi retra[i pe durata pe care e constituit depozitul. Produsul se adreseaz` exclusiv persoanelor fizice [i poate fi deschis \n lei sau euro, pe termene de 3, 6, 9 sau 12 luni.

Dobânzile pot ajunge pân` la 12,25% pentru lei [i 5,65% pentru euro, niveluri care nu trec de media pie]ei, \ntrucât, la produsele clasice, dobânzile au ajuns demult la 15% la lei [i au trecut de 7% la moneda european`.

Tot la capitolul produse inovatoare, continu` seria de lans`ri a depozitelor cu dobând` progresiv`. Bancpost a anun]at la \nceputul s`pt`mânii lansarea unui depozit \n lei cu dobânzi progresive, care cresc de la 14% \n prima lun`, la 16% \n cea de a treia. Un produs similar mai au \n portofoliu [i alte b`nci cu ac]ionariat grecesc, ca Emporiki Bank, Alpha Bank [i Piraeus Bank.

Pe viitor, este de a[teptat ca ceea ce urm`resc oficialii b`ncii centrale s` se [i \ntâmple concret \n pia]`. Petre Bunescu, vicepre[edinte al BRD, declara recent c` banii retra[i din depozite \n ultimele luni ale anului trecut \ncep s` se \ntoarc` \n b`nci, ceea ce \nseamn` c` agresivitatea \n a atrage cât mai multe resurse se va domoli. Pân` atunci, cei care nu [tiu ce s` fac` cu economiile, nu prea au de ales alte variante mai bune \n afara b`ncilor. ê