Migratie si politici europene (preview) by CA Publishing

Vasile-Adrian Cămărăşan

MIGRAŢIE ŞI POLITICI EUROPENE

2013

Vasile-Adrian Cămărăşan Migraţie şi politici europene Copyright © CA Publishing, 2013, pentru prezenta ediție. Copyright © Vasile-Adrian Cămărăşan, 2013, pentru prezenta ediție. Toate drepturile pentru prezenta ediție aparțin Editurii CA Publishing și lui VasileAdrian Cămărăşan. Reproducerea integrală sau parțială a textului sau a ilustrațiilor din această lucrare este posibilă numai cu acordul prealabil scris al Editurii CA Publishing și al lui Vasile-Adrian Cămărăşan. Redactor: Mihaela Herbel Tehnoredactor, design copertă: Palkó Botond (www.palkobotond.ro)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CĂMĂRĂŞAN, VASILE-ADRIAN Migraţie şi politici europene / Vasile-Adrian Cămărăşan. - Cluj-Napoca : CA Publishing, 2013 Bibliogr. ISBN 978-606-8330-21-1 314.74(4)

Editura CA Publishing ADRESĂ: Cluj-Napoca, B-dul Eroilor 34/3 TEL: 0364-807.636 EMAIL: office@ca-publishing.ro WEB: www.ca-publishing.ro

CUPRINS

PREFAŢĂ (PROF.UNIV. DR. VASILE SEBASTIAN DÂNCU)

INTRODUCERE

CAPITOLUL I MIGRAŢIA - FACTOR DE GLOBALIZARE A ECONOMIEI. GLOBALIZAREA MIGRAŢIEI

1.1 Migraţie, mobilitate, emigrare, imigrare

1.2 Migraţia şi globalizarea vs. globalizarea şi migraţia

1.3 Impacturi sociale ale migraţiei

1.4 Migraţia în timp şi spaţiu

1.5 Factori care stimulează şi factori ce frânează migraţia

1.6 Aspecte teoretice privind implicaţiile fluxurilor migratorii la nivel global

1.7 Consideraţii privind migraţia în şi din Europa

CAPITOLUL II DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A MIGRAŢIEI

2.1 Aspecte teoretice privind efectele imigraţiei asupra pieţei muncii

2.1.1 Consideraţii generale

2.1.2 Migraţia şi piaţa muncii cu factor muncă omogen

2.1.3 Migraţia şi piaţa muncii cu factor muncă eterogen

2.2 Efecte ale migraţiei asupra statelor de destinaţie

2.2.1 Efecte asupra salarizării

2.2.2 Efecte asupra finanţelor publice

2.2.3 Efecte asupra dinamicii forţei de muncă

2.2.4 Costuri asociate controlului frontierei

2.3 Efectele migraţiei asupra statelor de origine

2.3.1 Exportul de inteligenţă

2.3.2 Remiterile

2.3.3 Efecte asupra pieţei muncii

CAPITOLUL III DIMENSIUNEA SOCIO-CULTURALĂ A MIGRAŢIEI. INSTITUŢII ŞI REGLEMENTĂRI EUROPENE ŞI INTERNAŢIONALE

3.1 Statutul socio-cultural al imigranţilor

3.2 Impactul social al migraţiei

101

3.2.1 Drepturile culturale ale imigranţilor

102

3.2.2 Substanţa drepturilor culturale

105

3.2.3 Drepturile lingvistice – drepturi culturale specifice

108

3.2.4 Drepturile religioase

113

3.3 Drepturile sociale ale imigranţilor. Reglementări europene şi internaţionale

115

3.4 Considerente privind discriminarea

119

3.4.1 Abordări conceptuale

119

3.4.2 Instituţii, reglementări şi internaţionalizarea luptei împotriva discriminării

123

3.4.3 Strategii, programe şi acţiuni de combatere a discriminării la nivelul Uniunii Europene

128

3.5 Consideraţii privind integrarea socială a imigranţilor

136

3.6 Impactul migraţiei asupra securităţii

140

CAPITOLUL IV POLITICI EUROPENE PRIVIND MIGRAŢIA

147

4.1 Esenţa politicilor europene privind migraţia

148

4.1.1 Etapele abordării şi implementării politicilor europene

153

4.1.2 Migraţia în politicile europene

183

4.1.3 Evoluţii şi paradoxuri privind migraţia şi politicile europene

189

4.2 Fazele evoluţiei problematicii imigraţiei la nivel european

194

4.2.1 Prima fază –primele politici europene privind migraţia

195

4.2.2 A doua fază – instituţionalizarea migraţiei

196

4.2.3 Faza a treia – restricţionarea şi securitizarea migraţiei

199

4.2.4 Faza a patra – instituţionalizarea dimensiunii sociale a migraţiei

202

4.2.5 Faza a cincea – trenduri privind migraţia în perioada crizei economice şi post-criză

208

CAPITOLUL V CERCUL VICIOS AL EMIGRAŢIEI ŞI IMIGRAŢIEI. STUDIU DE CAZ - ROMÂNIA

215

5.1 Emigraţia forţei de muncă din România

217

5.1.1 Emigraţia etnică

218

5.1.2 Migraţia forţei de muncă, azil politic şi clandestinitate

219

5.1.3 Regularizarea migraţiei prin eliminarea vizelor şi circulaţia liberă în spaţiul Schengen

221

5.1.4 Refluxul emigraţiei

224

5.2 Cercul vicios al emigraţiei şi imigraţiei

226

5.2.1 Exportul de inteligenţă

226

5.2.2 Remiterile

228

5.2.3 Dinamica forţei de muncă

229

5.3 Imigraţia în România

230

5.4 Cadrul legislativ naţional în domeniul migraţiei

233

5.5 Strategia Naţională privind Imigraţia

237

5.6 Instituţii specializate în migraţie şi politici privind integrarea imigranţilor

241

5.6.1 Oficiul Român pentru Imigrări

241

5.6.2 Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

243

5.6.3 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

246

ÎN LOC DE ÎNCHEIERE: MECANISME, POLITICI DE INTEGRARE, SPECIFICITĂŢI ŞI MĂSURI ÎN DOMENIUL MIGRAŢIEI

249

BIBLIOGRAFIE

255

Surse online

268

LISTA FIGURILOR Figura 1

Rata îmbătrânirii populaţiei conform Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU

Figura 2

Trenduri demografice privind populaţia lumii

Figura 3

Estimări ale Biroului pentru Referinţa Populaţiei privind creşterea ratei populaţiei

Figura 4

Compoziţia forţei de muncă în cadrul statelor membre ale OCDE

Figura 5

Piaţa muncii într-o economie cu factor muncă omogen

Figura 6

Impactul imigraţiei asupra pieţei muncii atunci când imigranţii aduc aport de capital

Figura 7

Efectele migraţiei asupra pieţei muncii cu factor de muncă eterogen

Figura 8

Situaţia migraţiei ilegale la nivel global

Figura 9

Situaţia remiterilor în anul 2008 conform datelor Băncii Mondiale

Figura 10

Situaţia remiterilor în anul 2008 conform datelor Băncii Mondiale

Figura 11

Diagrama managementului diversităţii

Figura 12

Etapele integrării europene

100

Figura 13

Etapele integrării europene

152

(

P R E FAŢĂ .

)

Într-o lume cu graniţe tot mai fluide, unde globalizarea mişcă idei și oameni, mărfuri sau trenduri, pare paradoxal faptul că fenomenul migraţiei populației este încă destul de puțin analizat cu instrumentele științei veritabile. În contextul în care migrația este unul din cele mai importante fenomene ale societății moderne, cartea lui Vasile-Adrian Cămărășan „Migrație și politici europene” vine ca un document serios şi aplicat cu privire la modul în care fluxurile de mişcare ale populaţiei „globalizează” Europa și schimbă starea societăților de destinație, dar și a celor de origine. Abordările fenomenului migrației pe care le propune VasileAdrian Cămărășan sunt complexe şi translatează toate domeniile care implică această problematică, cu un focus susţinut pe implicaţiile economice, iar precizările care ţin de cadrul politicilor statale întregesc dimensiunea multisciplinară a studiului migraţiei. Trebuie să recunosc că, deşi am fost convins că perspectiva autorului asupra implicaţiilor socio-culturale ale migraţiei va fi cea asupra căreia mă voi apleca cu mai multă atenţie, abordarea fenomentului din perspectivă economică a fost cea care m-a captivat cu desăvârşire. Dimensiunea economică este, din perspectiva autorului, cea mai profundă, iar argumentele sale rezidă în faptul că fenomenul migraţiei este strâns legat de fenomenul globalizării care presupune libera circulaţie a forţei de muncă. Autorul analizează în profunzime implicaţiile migraţiei asupra mecanismelor

Vasile-Adrian Cămărăşan

economice şi impactul asupra pieţei muncii, trecând în revistă abordări ale teoriilor economice în domeniul salarizării, finanţelor publice, dinamicii forţei de muncă, toate acestea în dublu sens – atât din perspectiva statelor de origine, dar şi din cea a statelor de destinaţie. Revenind însă la politicile europene în domeniu, autorul aduce în discuţie perspectiva conform căreia nu putem vorbi despre o migraţie a cetăţenilor europeni în cadrul Uniunii Europene, „ci de exercitarea unei libertăţi fundamentale care stă la baza construcţiei europene şi care se află la îndemâna oricărui cetăţean al Uniunii”. Desigur, politicile comune la nivel european sau alte reglementări pot fi introduse în acest sens, însă nu putem omite din discuţie mentalul colectiv şi adaptabilitatea cetăţenilor Uniunii cu privire la asimilarea altor cetăţeni, aspect care nu a fost ameliorat în mod semnificativ în toţi aceşti 20 de ani de când există Uniunea Europeană în varianta ei modernă statuată prin Tratatul de la Maastricht. Cartea lui Vasile-Adrian Cămărășan este valoroasă prin complexitatea abordărilor asociate fenomenului migraţiei şi, prin utilitatea şi concizia datelor pe care le conţine, este de natură să devină un foarte util instrument de înţelegere şi documentare în ceea ce priveşte acest fenomen pentru studenţi, profesionişti din media sau chiar pentru specialişti din domenii conexe. Prezenta lucrarea aduce lămuriri necesare cu o mare finețe analitică în radiografierea unor aspecte care astăzi sunt tratate fără nuațele care devin esențiale în înțelegerea unei probleme care în zilele noastre împinge la căutarea de soluţii urgente . Mă gândesc la raportul dintre mobilitate şi migrație, unde autorul observă că analizele și politicile publice pun foarte mult accent pe aspectele cantitative ale controlului fluxurilor migratorii, în schimb, aspectele calitative legate de dimensiunea subiectivă sunt de multe ori mai importante – și aici autorul menționează componenta subiectivă care însoţeşte şi particularizează fiecare situație și care condiționează, uneori decisiv, gradul de inserție în societățile de destinație. Demersul întregii întreprinderi de cercetare este pus sub semnul păstrării stabilității sociale, obiectiv major al managementului societal, echilibru dinamic spre care tinde orice societate. În același domeniu al abordărilor flexibile

Migraţie şi politici europene

putem integra și analiza efectului pozitiv al migraţiei asupra păstrării echilibrelor sociale afectate de dezechilibre demografice, exemple fiind țări europene care, în condițiile în care nu-și vor schimba radical ratele de fertilitate, vor fi nevoite să tripleze cifrele de migranţi necesare pentru menţinerea forţei de muncă la nivelul de ocupare de azi. O miză epistemologică importantă a lucrării de față este depășirea unor stereotipuri ale migraţiei din conștiința contemporană, stereotipuri care nu de puține ori își găsesc loc în discursul public contemporan, fie politic, fie jurnalistic sau cultural. Mă gândesc la perspectiva gândirii migrației ca și fenomen omogen, disturbator sau regulator în sens pozitiv. În toate analizele de impact al fluxului migrator, autorul ia în calcul, programatic, aspectele de eterogenitate, aspecte care complică foarte mult modelarea și calculul. Aş exemplifica aici analiza privind impactul migraţiei asupra pieţei muncii cu factor de muncă eterogen, unde măiestria analizei pune în lumină o serie de aspecte necercetate asupra problemei. Într-o importantă secţiune, lucrarea prezentă realizează un tablou relevant pentru dimensiunea socio-culturală a migraţiei, unde sursele sociologice şi studiile de antropologie socială pe care se sprjină Vasile-Adrian Cămărășan converg spre o înţelegere modernă a raporturilor subtile dintre integrare vs. excludere, segregare vs. inserție socială. Analizând cadrul european al politicilor sociale privind migraţia, autorul pune în lumină faptul că experienţa unor decenii de imigraţie a produs viziunea conform căreia o integrare de succes implică trei elemente principale: adoptarea imigranţilor de către societate, adoptarea societăţii de către imigranţi şi adoptarea unor strategii adecvate de comunicare atât între imigranţi şi societate, cât şi între acestea şi guverne sau reprezentanţii autorităţilor publice, fie ele locale, regionale sau naţionale. Volumul pe care îl punem în discuție aduce și importante observaţii legate de managementul diversității, autorul demonstrând că managementul acestui proces este unul complex și trebuie condus strategic prin măsuri de educare a comunităţilor, de întărire a încrederii în aceste grupuri sociale şi de eliminare a cauzelor care au condus la marginalizarea grupurilor minoritare

Vasile-Adrian Cămărăşan

faţă de societate, un asemenea proces de management trebuie să aibă un scop precis: crearea condiţiilor socio-economice, culturale sau politice pentru ca persoanele aparţinând grupurilor majoritare şi sau de migranţi să-şi atingă scopurile în armonie socială și funcţionalitate societală. Nu pot să nu remarc și o importantă dimensiune critică privind politicile europene care vizează migraţia, autorul arătând o serie de paradoxuri și inconsecvențe în politicile europene cum sunt: obsesia reglementării fluxurilor migratorii care a dus la neglijarea managementului diversităţii, încurajarea natalității, dar nesocotirea mecanismelor de integrare educațională sau discursurile publice ambivalente despre stoparea migraţiei concomitent cu caracterul liberal și permisiv european în domeniul liberei circulații. Studiul de caz focusat pe România îi permite autorului să accentueze particularităţile ţării noastre în raport cu restul Europei, el subliniind faptul că în spaţiul nostru există un grad ridicat de toleranţă, iar integrarea migranţilor poate fi mult mai facilă decât în alte spaţii. Nu la fel stau lucrurile atunci când aducem în discuţie modul în care sunt percepuţi românii atunci când migrează spre alte ţări, dar aşa cum arată cercetările sociologice, nu există un pattern unitar distribuit la nivelul mai multor societăţi – occidentale sau din spaţiul oriental, ci există tare ale percepţiei asupra românilor pe fondul unei cunoaşteri insuficiente a noastră în lume. Din această perspectivă, migraţia este fenomenul determinant pentru a ne îmbunătăţi imaginea noastră ca popor. Dar autorul nu se opreşte aici, experienţa lui îl responsabilizează pentru a propune prevalența abordării socioeconomice a migraţiei şi a propune identificarea unor coordonate privind crearea şi implementarea politicilor de integrare şi promovare a egalităţii de şanse şi managementului migrației. Este propus astfel un nou sistem de management care ar trebui să aibă ca piloni autoritatea instituţională, competenţele sectoriale, expertiza socială şi echilibrul academic Această parte a lucrării, cu multe valenţe pragmatice, reprezintă o lectură obligatorie pentru decidenții politici sau cei care sunt implicați în managentul administrativ

Migraţie şi politici europene

Vasile-Adrian Cămarășan demonstrează prin această lucrare că este un tânăr cercetător înzestrat, dar și un specialist lucid, un expert creativ în domeniul managementului public. Din partea lui și a generației pe care o reprezintă aşteptăm schimbarea majoră a administraţiei publice, dar și modernizarea statului. Cartea de față demonstrează o calitate rară, împletirea analizei de tip academicinterdisciplinar cu viziunea strategică în managementul unui fenomen social complex și contradictoriu, fenomenul migrației. Prof. Univ. Dr. Vasile Sebastian Dâncu

INTRODUCERE Migraţia, ca fenomen care a marcat istoria omenirii însoţind evoluţia acesteia în permanenţă, a suscitat un interes maxim atât din partea analiştilor şi teoreticienilor diverselor discipline, cât şi din partea practicienilor şi specialiştilor, având în vedere implicaţiile asupra tuturor aspectelor vieţii cotidiene. Interesul faţă de tematica abordată aici se reflectă atât în bogata literatură dedicată migraţiei, în mod special, cât şi abordării tangenţiale a acesteia în cadrul unor studii, cercetări şi monografii centrate pe studiul economiei, al sociologiei, al dreptului sau al altor discipline. De asemenea, având în vedere efectele deloc de neglijat pe care le are migraţia asupra statelor, asupra comunităţilor şi chiar asupra mecanismelor de relaţionare stat-comunitate, abordările practice ale fenomenului, la nivelul politicilor publice şi al strategiilor de implementare a acestora, contribuie în mod evident la creşterea importanţei cercetării migraţiei raportând-o la problematicile fundamentale ale evoluţiei şi dinamicii globale din ziua de azi. Un alt aspect, deosebit de interesant şi nu mai puţin important, îl constituie însăşi modalitatea de abordare a migraţiei. Migraţia beneficiază de abordări diverse, unele mai restrictive, altele mai largi, mai integrate, fenomenul reprezentând, din acest punct de vedere, un instrument util de cercetare şi explicare a unor dinamici sociale intracomunitare sau intersocietale. În această argumentaţie analişti de marcă percep migraţia prin prisma forţei de muncă, definind migraţia ca „alocarea forţei de muncă de-a

Vasile-Adrian Cămărăşan

lungul frontierelor1”. Alţii economişti tratează imigraţia în termeni de cost şi beneficii apreciind că, finalmente, aceasta reprezintă o invesţie în capitalul uman, beneficiile fiind mai mari decât costurile2. Pe de altă parte, alţi autori consacraţi percep migraţia ca pe „o acţiune colectivă care îşi are cauzele în schimbările sociale şi care afectează atât societăţile din statele de origine, cât şi cele din statele de destinaţie”3. Realităţile arătate mai sus conduc spre şi determină abordarea complexă a migraţiei în cadrul unor proiecte de cercetare extensive care însă nu epuizează multitudinea de faţete susceptibile a fi atribuite acestui fenomen. Pornind de la această premisă, obiectivele principale propuse spre a fi atinse în lucrarea de faţă au fost în număr de trei, subordonate cerinţelor unei abordări pluridisciplinare. În primul rând este necesară reflectarea şi sublinierea caracterului geografico-temporal al migraţiei având ca scop atât prezentarea mecanismelor acesteia şi a dimensiunii temporal-istorice, cât şi sublinierea permanentei actualităţi a fenomenului, prin conectarea lui cu cel mai recent fenomen al umanităţii: globalizarea. Al doilea obiectiv este cel al analizării principalelor efecte pe care migraţia le produce asupra statelor şi comunităţilor care interacţionează cu aceasta. Imaginea şi înţelegerea migraţiei sunt imposibile fără a realiza prezentarea şi analiza impactului economico-social al acestui fenomen atât direct, prin efectele produse de fluxurile migratorii în interacţiune cu instituţiile şi mecanismele zonelor de destinaţie, cât şi indirect, prin efectele produse de măsurile adoptate de state în procesele de management eficient al acestui fenomen. În sfârşit, un al treilea obiectiv important al lucrării de faţă se axează, în mod firesc, pe prezentarea, analiza şi evaluarea politicilor publice implementate la nivel internaţional şi regional, G. Borjas, "Economic Theory and International Migration", International Migration Review, Vol. 23, Nr. 3, Special Silver Anniversary Issue, Autumn 1989. 2 H. Sjaastad, "The Costs and Returns of Human Migration", Journal of Political Economy, Vol 70, No. 5, October 1962. 3 S.Castles, M.J. Miller, The Age of Migration. International Population Movements in the Modern World, Fourth Edition, revised and updated, Palgrave Macmillan, 2009. 1

Migraţie şi politici europene

evident cu sublinierea unor specificităţi rezultate din abordările sectoriale ale migraţiei la nivelul unor entităţi politico-geografice cum ar fi Statele Unite ale Americii şi, în mod special, Uniunea Europeană. Motivaţia celor trei obiective principale enunţate în rândurile de mai sus, este reflectată parţial în ultima secţiune a lucrării, componentă care îşi propune aplicarea practică a principiilor şi mecanismelor conturate şi articulate pe parcursul demersului de faţă. Concret, scopul principal este acela de a realiza construcţia unor mecanisme care guvernează dinamica migraţiei şi demonstrarea funcţionalităţii acestora în practică, evident asigurând flexibilitatea necesară în condiţiile impunerii unor rigori de natură geografică sau politică. În aceste condiţii, prezentarea, analiza şi evaluarea dimensiunii şi a impactului migraţiei, prin prisma politicilor publice adoptate conduc inevitabil la posibilitatea creării şi stabilirii unor matrici funcţionale care, odată aplicate, pot contribui la asigurarea unui management eficient şi efectiv al migraţiei. Atingerea scopurilor propuse în demersul de faţă a fost posibilă datorită îmbinării ideilor şi cunoştinţelor reflectate şi rezultate în şi din literatura de specialitate dedicată migraţiei sau domeniilor conexe acesteia şi evaluării şi interpretării datelor şi analizelor statistice publice ale principalelor organisme de profil – OCDE, Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, etc. Valorificarea acestor date şi informaţii în cadrul procesului de cercetare a necesitat adoptarea unor metode variate subsumate necesităţii eficientizării resurselor disponibile în condiţiile în care interesul arătat domeniului migraţiei în ţara noastră nu se ridică la nivelul altor state, poate şi pentru faptul că România nu are tradiţie de ţară de destinaţie a migraţiei. Îmbinarea metodelor cantitative şi calitative, valorificarea datelor accesate prin metode inductive, deductive şi analitice, au permis dezvoltarea unor teorii a căror posibilă aplicare practică poate reprezenta una din soluţiile unui management eficient al migraţiei, în general şi al diversităţii, în special. Stabilitatea socială are influenţe profunde asupra evoluţiei economice. Această afirmaţie cu caracter de axiomă, a cărei paternitate nu poate fi asumată de nimeni, este ilustrată şi de

Vasile-Adrian Cămărăşan

tendinţele construcţiei europene prezente. Includerea problematicii migraţiei în cadrul politicii sociale şi de ocupare a forţei de muncă, evoluţia modelului social european în legătură cu managementul migraţiei, demonstrează fără echivoc importanţa problematicii. Deşi acestea au fost premisele care au stat la baza lucrării de faţă, aprofundarea cercetării domeniului migraţiei permite lărgirea semnificativă a orizontului cunoaşterii acestui fenomen. Evoluţia istorică, procesele sociale, impacturile etnoculturale dintre imigranţi şi societăţile de inserţie, pe fondul eforturilor statelor de a elabora politici de răspuns pe mai multe domenii concomitent, vin să ilustreze complexitatea fenomenului migraţiei, fapt imposibil de bănuit sau de anticipat în lipsa unei documentări şi a unei cercetări aprofundate. În acest context, se poate afirma că cercetarea domeniului conduce inevitabil spre dobândirea unui nivel superior de cunoaştere a problematicii. Acest nivel permite proiectarea, aşa cum s-a menţionat, unor matrici a căror aplicare poate duce la eficientizarea politicilor publice, la adoptarea unor măsuri cu caracter economic, dar şi la proiectarea pertinentă a unor evoluţii sociale şi economice la nivel regional. Pe de altă parte, la nivel teoretic, considerând complexitatea fenomenului, studierea migraţiei se poate considera ca obiect de studiu de sine stătător care ar putea fi fundamentat, în principal, pe aspecte economice, sociologice, juridice şi istorice, iar în plan secundar pe impactul asupra unor componente şi dimensiuni incidente altor discipline de studiu. Debutul acestui secol din noul mileniu este marcat nu doar de fenomene precum cel al globalizării, dar şi de un şir de crize culminând cu manifestarea, la nivel mondial, a crizei economice, toate acestea constituind premise care trebuie avute în vedere în cercetarea şi aprofundarea mecanismelor migraţiei. Aşa cum este apreciat în literatura de specialitate, fenomenul migraţiei se constituie ca un proces complex socio-economic care a influenţat şi influenţează profund dinamica societăţii şi evoluţia ei. Dezvoltarea inegală a regiunilor lumii, în general, şi a unei părţi a continentului european, în special, sunt principalele cauze care determină mişcarea populaţiei spre acele zone unde condiţiile de viaţă şi mediul pentru o dezvoltre economică şi socială sustenabilă

Migraţie şi politici europene

sunt mai propice. Din perspectivă istorică, fenomenul cunoscut şi consacrat sub numele de „migraţie” este prezent între factorii cu rezonanţă în evoluţia societăţii încă din cele mai vechi timpuri. Fie că era vorba de colonizare, cucerire, sau pur şi simplu mobilitate, toate aceste fenomene au avut ca finalitate nu doar prosperitatea economică, ci şi remarcabile transformări sociale şi culturale. Evoluţia şi complexitatea proceselor de la nivelul comunităţilor implicate în fenomenul migraţionist, au suscitat o permanentă atenţie din partea economiştilor, sociologilor, juriştilor, istoricilor, geostrategilor şi politologilor. Aşa se explică faptul că acest domeniu face obiectul unor abordări pluridisciplinare integrate. Experienţa istorică, studiile şi cercetările au relevat, de-a lungul timpului, diferite dimensiuni ale migraţiei, diferite efecte ale acesteia şi, implicit, diferite percepţii ale fenomenului care au urmat trendurile induse de analizele din literatura de specialitate a vremii. Mai mult decât atât, migraţia a constituit, în unele abordări populiste, vector al speculaţiilor şi inducerii tensiunilor sociale prin exploatarea ameninţării insecurităţii comunitare, sociale şi economice, mascând astfel incapacitatea autorităţii de a gestiona adevăratele provocări societale reprezentate de managementul diversităţii şi contracararea fenomenului de îmbătrânire a populaţiei. Cercetarea fenomenului migraţiei, studiul diverselor concepte şi perspective asupra acestuia, îndeosebi în plan european, constituie obiectul lucrării de faţă. Contextul globalizării, al crizei economice şi relaţiilor intracomunitare complexe impun o abordare conceptuală a principalelor dimensiuni ale migraţiei concomitent cu descifrarea şi interpretarea măsurilor, politicilor şi ţintelor vizate de documentele şi instrumentele adoptate la nivel internaţional şi naţional pentru controlul efectelor pe care migraţia le generează asupra societăţii şi dinamicii pieţelor muncii. Conform acestei abordări, la finalul fiecărei secţiuni a lucrării se insistă nu doar pe aprecierea situaţiei din România, a efectelor pe care diferitele tipologii de migraţie le-au avut sau le au asupra românilor, ci şi pe formularea de opinii sau măsuri de sporire a

Vasile-Adrian Cămărăşan

eficienţei cadrului instituţional care gestionează domeniul migraţiei. Este avută în vedere, de asemenea, analiza specificului şi efectelor migraţiei forţei de muncă, a politicilor adoptate în scopul regularizării şi facilitării acestui tip de migraţie, precum şi efectele socio-economice ale acestora. Un spaţiu important în cadrul lucrării de faţă este rezervat analizei aspectelor legate de protecţia drepturilor omului, a combaterii discriminării şi a măsurilor de integrare a muncitorilor imigranţi şi a familiilor lor în societăţile de inserţie. Fără a face strict referire la migraţia forţei de muncă ci, de cele mai multe ori, cu titlu general de migraţie, terminologia folosită permite lansarea unor ipotezele de asemenea manieră încât concluziile să rezulte în mod firesc, riguros fundamentate şi fără a afecta unitatea lucrării de faţă. De asemenea, deşi terminologia folosită cu privire la muncitorii imigranţi este variată – migranţi, imigranţi, etc., se are permanent în vedere faptul că în centrul interesului se află migraţia forţei de muncă şi muncitorul imigrant. În aceste condiţii, cercetarea desfăşurată pe tema politicilor europene privind migraţia şi a implicaţiilor acestora asupra pieţei muncii are în vedere o abordare multidisciplinară, căutând să surprindă şi să redea cât mai fidel dinamica şi complexitatea fenomenului migraţiei, cât şi evoluţia abordării acestuia la nivel european. Pentru analizarea ulterioară a tematicii lucrarea propune realizarea unor scheme şi matrici logice, a unor modele de bază, teoretice, a căror aplicabilitate practică să reprezinte instrumente eficiente atât pentru studiul migraţiei în general, cât şi pentru elaborarea şi implementarea de măsuri şi politici publice în domeniul integrării imigranţilor în viaţa economică şi socială a comunităţii.