Florian Onica
Societate ܈i cultură în Sălaj 1940 - 1965
Cuvânt înainte de Toader Nicoară PrefaĠă de Marcel ùtirban PostfaĠă de Adrian Ivan
CA Publishing Cluj-Napoca
~ 2010 ~
© Florian Onica, 2010 Coperta: Gyulai Tamás (WDS Center) www.wdscenter.ro Redactor: Mihaela Herbel
Descrierea CIP a Bibliotecii NaĠionale a României ONICA, FLORIAN Societate ܈i cultură în Sălaj : 1940-1965 / Florian Onica. - Cluj-Napoca : CA Publishing, 2010 ISBN 978-606-92353-5-5 008(498 -35 Sălaj)"1940/1965"
Editura CA Publishing www.ca-publishing.ro Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr. 34, ap. 3
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
CUPRINS Lista tabelelor ......................................................... 8 Cuvânt înainte ........................................................ 9 Prefaɒă.................................................................... 12 Argument ............................................................... 17 Prezentarea temei de cercetare .....................................17 Obiectul cercetării ......................................................... 19 Scopul lucrării ............................................................... 22 Metode de cercetare ...................................................... 23 Structura lucrării .......................................................... 25 Surse ............................................................................... 28 Justificarea importanɒei temei lucrării ....................... 30 Istoriografia problemei ................................................ 30 Cultură úi societate – repere paradigmatice ............... 31 Sistemul politic al comunismului românesc ................ 32 Constante culturale úi sociale în istoria modernă úi contemporană românească: identitatea naɒională ............................................. 40 Colectivizarea între economie úi control social ........... 46 Biserica în economia politicii comunismului românesc ................................................................ 50
5
Florian Onica
ViaĠa comunitară din Sălaj ................................... 71 1.1 Transformări în viaɒa comunitară din Sălaj sub raport politic, social, economic úi spiritual-cultural .....................................................71 1.2 Factori determinanɒi ai evoluɒiei vieɒii social-culturale în ɑara Sălajului ......................... 77 1.3 Evoluɒia vieɒii social-culturale din ɑara Sălajului .................................................. 79
Capitolul al II-lea Biserica ɇi viaĠa spiritualculturală................................................................ 85 Capitolul al II-lea Biserica ɇi viaĠa spiritualculturală................................................................ 85 2.1 Biserica Ortodoxă Română ..................................... 85 2.2 Biserica Greco-Catolică .......................................... 90 2.3 Trecerile la ortodoxie úi consecinɒele lor.............. 100 2.4 Preoɒi uniɒi persecutaɒi úi condamnaɒi de regimul comunist .............................................127
Capitolul al III-lea EducaĠia în Sălaj................... 136 Capitolul al III-lea EducaĠia în Sălaj................... 136 3.1 Consideraɒii despre sistemul educaɒional din Sălaj ................................................................ 136 3.2 Învăɒământul primar din Sălaj în prima perioadă comunistă.............................. 145 3.3 Învăɒământul secundar din Sălaj ........................ 150
Capitolul al IV-lea Colectivizarea agriculturii ɇi efectele sale .......................................................... 158
6
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
Capitolul al IV-lea Colectivizarea agriculturii ɇi efectele sale .......................................................... 158 4.1 Strategia graduală a regimului comunist ........... 158 4.2 Înfiinɒarea „întovărăúirilor” ................................. 162 4.3 Avatarurile colectivizării – studii de caz ............. 169
Capitolul al V-lea. Industrializarea, urbanizarea ɇi consecinĠele lor .................................................... 241 5.1 Evoluɒia industrializării úi urbanizării în Sălaj... 241 5.2 Oraúul Zalău .......................................................... 264 5.3 Oraúul ùimleu-Silvaniei .........................................271 5.4 Oraúul Cehu Silvaniei ............................................ 274 5.5 Oraúul Jibou........................................................... 276 5.6 Efectele urbanizării ............................................... 278
Concluzii.............................................................. 283 Postfaɒă ............................................................... 290 Bibliografie ......................................................... 293 Index ..................................................................... 315
7
Florian Onica
LISTA TABELELOR Tabelul nr. 2.1. Structura confesională a populaɒiei din judeɒul Sălaj pe plase în perioada interbelică ........... 94 Tabelul nr. 2.2. Structura confesională a populaɒiei din judeɒul Sălaj pe oraúe în perioada interbelică .......... 95 Figura 3.1. Distribuɒia numărului de elevi în 1941 în judeɒul Sălaj ................................................................. 140 Tabelul 3.1: Situaɒia învăɒământului primar din Sălaj, în anul 1948 ..................................................................... 149 Tabelul 5.1: Populaɒia judeɒului Sălaj în anul 1930 ............. 254 Ocupaɒia populaɒiei active din mediul rural (311 517) ......... 254 Tabelul 5. 1: Repartizarea ocupaɒională a populaɒiei active din judeɒul Sălaj .................................. 255 Table 5.3: Evoluɒia populaɒiei judeɒului Sălaj ...................... 258 Tabelul 5.4: Creúterea populaɒiei urbane în raioanele sălăjene ........................................................... 259 Table 5.5: Creúterea populaɒiei judeɒului Sălaj după 1968 .............................................................. 260 Tabelul 5.6: Evoluɒia populaɒiei urbane din Sălaj - 1930-1965...................................................... 280
8
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
CUVÂNT ÎNAINTE Cercetarea Societate úi cultură în Sălaj, (1940-1965), elaborată de părintele Florian Onica, - la origine o teză de doctorat, susɒinută la Facultatea de Istorie úi Filosofie a Universităɒii „Babeú-Bolyai” – realizează o restituɒie istoriografică de mare utilitate úi necesitate. Înainte de toate, trebuie subliniat curajul autorului de a se avânta pe un teritoriu istoriografic de nisipuri miúcătoare (istoria trecerii de la un totalitarism de dreapta la un totalitarism de stânga, prin interludiul unor încercări de revenire la o societate plurală úi la un regim democratic), aplicată unui spaɒiu circumscris precum Sălajul, útiut fiind faptul că în materie de istorie regională a regimului comunist, nu avem până în momentul de faɒă prea multe precedente. Cu atât mai mult cu cât teza tratează istoria epocii úi a zonei amintite din perspectiva relaɒiei dintre cultură úi societate, ambele noɒiuni fiind privite prin prisma consecinɒelor instaurării comunismului úi a efectelor sale asupra unei societăɒi rurale, tradiɒionale, cu valori úi cu o identitate specifică. Lucrarea intenɒionează úi reuúeúte să evidenɒieze mecanismele de inserɒie a comunismului ca nou sistem politic în ɑara Sălajului, cu toate consecinɒele asupra societăɒii úi a instituɒiilor culturale úi spirituale care au reglat raporturile sociale úi culturale în acest spaɒiu istoric. Într-o primă etapă, autorul reface evoluɒia structurilor comunitare în Sălaj, din perioada interbelică, cu interstiɒiul ocupaɒiei hortiste úi identifică marea dislocare realizată de instalarea comunismului în zonă. Sunt analizate apoi evoluɒia structurilor úi instituɒiilor religioase din zonă, respectiv cele 9
Florian Onica
două biserici româneúti (greco-catolică úi ortodoxă), úi consecinɒele presiunii fără precedent ale instaurării comunismului. Studiul de caz, paradigmatic în dramatismul său, cu privire la desfiinɒarea bisericii greco-catolice, úi „trecerile” credincioúilor acestei biserici la ortodoxie, se constituie ca o reuúită importantă a lucrării, deoarece documentează în mic un fenomen de un mare dramatism. Urmează în economia lucrării analiza structurilor educaɒionale, învăɒământul de stat úi cel confesional, politicile urmate de comuniúti în acest domeniu úi urmările aplicării lor asupra úcolilor din zonă. Plină de semnificaɒii este cea de-a doua parte a cercetării, care analizează două procese economice propuse de comuniúti, colectivizarea úi industrializarea, dar pline de consecinɒe sociale, politice úi culturale asupra întregii societăɒi din Sălaj. Instaurarea colectivizării socialiste a agriculturii úi dislocarea proprietăɒii private ɒărăneúti asupra pământului a avut consecinɒe dramatice pe termen scurt úi lung nu numai asupra condiɒiei materiale, ci úi asupra nivelului culturii ɒărăneúti úi a stilului de viaɒă al lumii rurale din zonă. Însoɒit de fenomenul complementar al industrializării úi urbanizării zonei Sălajului, cooperativizarea úi industrializarea socialistă au dislocat grav úi ireversibil satul tradiɒional, modul lui de viaɒă, prin dezrădăcinarea unor mase rurale semnificative úi angajarea lor în producɒia industrială úi într-un nou mod de viaɒă. Pentru realizarea restituirilor istoriografice care fac obiectul cercetării, autorul lucrării de faɒă a desfăúurat o activitate demnă de toată lauda. A identificat cu multă răbdare úi acribie documente arhivistice, în fondurile locale úi regionale ale arhivelor naɒionale, dar a identificat úi ascultat martorii evenimentelor descrise, ancheta orală oferind úi viziunea celorlalɒi, úi viziunea învinúilor asupra faptelor úi întâmplărilor narate, autorul reuúind să ofere o restituɒie convingătoare, 10
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
nuanɒată úi plină de detalii semnificative úi grăitoare. Autorul cercetării de faɒă stăpâneúte úi foloseúte un instrumentar istoriografic modern, prin intermediul căruia oferă specialiútilor, dar úi unui public larg, interesat de istorie, o cercetare útiinɒifică demnă de toată atenɒia, concluzii úi încheieri valide úi convingătoare, despre un spaɒiu úi un timp, în egală măsură fascinante úi tulburătoare. Cercetarea de faɒă reprezintă o excelentă reuúită istoriografică, pe o temă de istorie regională, istorie ieúită úi ea din conul de umbră în care o împinsese vechea istoriografie, úi devenită astăzi un necesar exerciɒiu de restituire a identităɒilor locale úi regionale specifice. Cartea oferită acum de părintele Florian Onica se constituie ea însăúi într-o tulburătoare mărturie despre gravele consecinɒe asupra unui spaɒiu cu o identitate istorică úi culturală specifică, ale unui regim fără de lege úi fără de Dumnezeu, úi constituie un îndemn spre noi restituɒii úi cercetări, spre cunoaútere, luare aminte úi scoatere din uitare a unor oameni úi locuri care au suportat o gravă povară a istoriei, la mijlocul unui secol ce va rămâne în istoria umanităɒii drept secolul totalitarismelor.
Cluj-Napoca, 21 decembrie 2009
Prof. univ. dr. Toader Nicoară
11
Florian Onica
PREFAɑĂ Autorul este preot úi profesor de religie într-o localitate rurală din judeɒul Sălaj. El a reuúit să îmbine, spre lauda sa, în mod armonios, activitatea de preot úi de profesor, cu cea de cercetător al istoriei locale din vremuri contemporane nouă tuturor. Este ceea ce au făcut, cu veacuri înainte, înaintaúii săi vrednici, din cele două biserici româneúti, ortodoxă úi grecocatolică úi este ceea ce ar trebui să facă, în număr mai mare, în zilele noastre, preoɒii úi profesorii, împreună. Monografiile pe teme de istorie locală, scrierea lor, este o datorie, o obligaɒie. Un preot sau un profesor, cu activitatea lor zilnică la Altar sau la Catedră, numai atunci îúi vor putea spune că úi-au îndeplinit misiunea úi obligaɒiile profesionale, când úiau dublat această activitate cu aceea de cronicari ai vieɒii semenilor lor, a istoriei lor contemporane sau mai vechi. Aceasta este misiunea lor de acum, mai ales în condiɒiile unor programe zilnice la radio úi televiziune ce trebuie să ne înspăimânte, dacă nu pentru noi, cu certitudine pentru copiii úi nepoɒii noútri. Societatea, úi nu numai cea românească, datorită influenɒelor nocive, se află pe un drum în care Dumnezeu úi mai ales doctrina sa, nu-úi mai au, cu adevărat, locul cuvenit în viaɒa úi faptele oamenilor. Totul, sau aproape totul, dovedeúte o degradare, chiar nu dezmăɒ. Pare a se juca, pretutindeni, o piesă de teatru tragi-comică. Semnalul se cuvine să îl tragă, în primul rând preoɒii úi apoi toɒi oamenii de cultură, prin toate mijloacele ce le stau la îndemână. ùi unul dintre ele este chiar ce a făcut părinteleprofesor Onica: reconstituirea istoriei locale, pe un pătrar de veac (1940-1965), cu întreg zbuciumul úi tragedia sălăjenilor din acea vreme. Vor întâmpina, poate, mai multe greutăɒi în activitatea lor de cercetare. Ele vor fi, cu certitudine, depăúite 12
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
datorită căldurii, chiar abnegaɒiei cu care înɒeleg să parcurgă un drum deloc uúor, cel al reconstituirii unui demers istoric, mai ales când activitatea lor cotidiană este alta decât aceea a celor ce úi-au consacrat întreaga lor viaɒă doar cercetării dintrun domeniu oarecare. Un asemenea drum úi o asemenea reconstituire nu sunt numai necesare úi utile, ci úi acɒiuni cu semnificaɒii profunde. Aici găsim meritul deosebit al preotului profesor Florian Onica úi al tezei sale de doctorat. Nu e vorba de o simplă contribuɒie istoriografică la o temă istorică. E cu mult mai mult. Ceea ce era úi firesc să fie- o sumă de învăɒăminte, dincolo de sentinɒele ce pot – úi trebuie- să fie aduse istoriei anilor 19401945, respectiv 1945-1965, vremea cedărilor din pământul úi oamenii României úi ai comunizării ɒării. Teza a fost susɒinută în cadrul Catedrei de Istorie Contemporană úi Relaɒii Internaɒionale de la Facultatea de Istorie úi Filozofie, din Universitatea Babeú Bolyai Cluj Napoca, de unde a primit aviz favorabil pentru susɒinerea sa publică. Domnul Onica Florian a prezentat în cadrul pregătirii sale doctorale patru examene úi patru referate. A publicat úi un număr de nouă studii sau articole, în reviste de specialitate sau de cultură, pe teme de istorie locală, considerate ca fiind de nu mai puɒin larg interes istoriografic. Tema tezei răspunde de fapt unei tematici căreia istoriografia noastră de până la revoluɒie i-a rămas profund datoare. Multe din problemele abordate de autor au fost tratate, în foarte mare măsură, doar politic, în sprijinul ideologiei úi propagandei de partid. S-a săvârúit astfel, cu bună útiinɒă, dar cu rea credinɒă, vreme de câteva decenii, un profund fals istoric prin modul de abordare, al colectivizării, de pildă. Viaɒa de la oraúe úi sate, în general, de la 1940 la 1965, sub toate aspectele: politic, economic, social úi culturalspiritual, a fost urmărită dintr-o anume perspectivă, cu 13
Florian Onica
interpretări ce nu puteau depăúi interesul regimurilor comuniste de la noi, sau cel al Rusiei comuniste, úi nu în mică măsură, cel al unor ɒări, necomuniste, dar puternice úi deci influente, din zilele mai apropiate nouă. Teza domnului Onica Florian răspunde pozitiv unui deziderat istoric cu caracter recompensatoriu. Are, potrivit titlului, un caracter local-regional, un judeɒ, cel al Sălajului. În realitate, prin tematica abordată, este mult mai largă. Face referire cu analize utile la probleme politice, de învăɒământ, de cult, agrar-industriale úi sociale, din întreaga ɒară. Transformând activitatea de cercetare într-o adevărată pasiune, concretizată în mulɒi ani de căutări în arhivele Sălajului, foarte darnice de altfel, ele úi personalul lor, i-au îngăduit domnului Onica să intre în problemele celor două epoci istorice foarte deosebite. Apelul la arhivele generale, la statistici úi legislaɒie, la istoriografia temei, la mărturii orale contemporane, i-au îngăduit o bună fundamentare întregului său demers. Mărturiile scrise úi orale, documentele de epocă, sunt de fapt baza lucrării sale úi ele îi asigură ineditul necesar, valoarea sa de ansamblu úi răspunde - credem noi - cerinɒelor unei bune teze de doctorat. Ne întemeiem afirmaɒiile noastre pe analiza lucrării, pe aspectul conɒinutului úi deopotrivă al formei. Toate la un loc iau îngăduit domnului Onica alcătuirea unui sumar adecvat úi tratarea lui nu numai cu pasiune ci úi cu rigoare urmărind, într-o logică firească, ceea ce titlul tezei- „Cultură úi societate în Sălaj”- impunea. Împarte lucrarea în cinci capitole, precedate de o introducere úi urmate de concluzii, bibliografie úi anexe, toate cu o sumă agreabilă de subcapitole, ceea ce dovedeúte o bună cunoaútere úi înɒelegere a legăturii ce există între ele, a intercondiɒionării lor. E ceea ce se cere oricărui demers istoric bine gândit úi în consecinɒă bine realizat. 14
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
Introducerea, anticamera tezei, cuprinde în sine argumentele ce au stat la baza alcătuirii ei, prezentarea temei, obiectul, scopul, metodele, structura, sursele, pentru a justifica în finalul introducerii importanɒa lucrării prin tematica sa. Istoriografia problemei este analizată úi ea tematic: repere paradigmatice în cultură úi societate, sistemul politic, constante culturale în istoria noastră modernă úi contemporană - identitatea românească, colectivizarea úi Biserica în scrierile istorice. Toate se bucură de o analiză atentă úi critică. Lucrarea, în capitolul întâi, surprinde imaginar, dar prin date foarte concrete: factori determinanɒi în evoluɒia vieɒii social culturale din ɒara Sălajului, evoluɒia acesteia, cu transformările intervenite în viaɒa comunitară sub raport politic, economic úi spiritual-cultural. Este un contact mijlocit, cu oamenii úi locurile sălăjene, cu calităɒile úi frumuseɒile lor ce par a veni din lumea legendelor noastre. Capitolul al II-lea - Biserica úi viaɒa cultural-spirituală, al III-lea Educaɒia în Sălaj, al IV-lea Industrializare, urbanizare úi consecinɒele lor, dificile unele, importante toate, reconstituie, prin date úi fapte, cu un apel masiv la izvoare inedite - aúa cum am mai spus - drumurile sălăjene, în anii grei ai ocupaɒiei hitleriste úi tot mai răi în anii ce au urmat, în deceniile comuniste 1945-1965. Sunt, împreună, trei decenii pline de un dramatism ce poate fi întâlnit doar în regimurile totalitare ale veacului XX sau în cele ale sclavagismului sălbatic ori ale feudalismului, tot sălbatic, impus în mare măsură în toate cazurile, de cotropitorii úi invadatorii ce au bătut la porɒile cetăɒilor noastre. Au avut, desigur, úi autohtonii, vina lor. Multe lucrări au supus rechizitoriului lor faptele tuturor. Istoriografia temei e bogată úi suntem convinúi că nu se va opri niciodată.
15
Florian Onica
Demersul domnului Onica ne confirmă presupunerile noastre úi desigur o vor face úi alɒi preoɒi úi profesori, istorici cercetători ce sunt úi vor fi la altare úi catedre, în sălile bibliotecilor úi ale Arhivelor Statului, arme paúnice pentru construcɒii úi reconstrucɒii, pentru reconstituiri istorice autentice. Iubirea de oameni úi de Dumnezeu, de Dumnezeu úi de toate creaɒiile lui, e singura armă ce învinge cu certitudine răul dintre oameni. E ceea ce ne lasă să înɒelegem úi preotul úi profesorul Onica, care printr-o mulɒime de documente inedite úi reproduse, ne convinge de răul ce a stăpânit societatea sălăjeană în anii 1940-1965, úi nu din vina ei. Concluziile finale se întemeiază pe întreg discursul lucrării, sunt un rezumat al său. În concluziile noastre, considerăm lucrarea domnului Florian Onica, prin conɒinutul úi forma sa, prin documentaɒia ei, prin restituirile úi ineditul adus, ca un act de creaɒie istoriografică.
Cluj Napoca, 5 martie 2008
Conducător, Prof. univ. dr. Marcel ùtirban
16
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
ARGUMENT Prezentarea temei de cercetare Toponimul Sălaj denominează o regiune din nord-vestul României devenită unitate teritorial administrativă (comitat) în 18761. Comitatul se înfiinɒează prin unirea altor două comitate, Crasna úi Solnocul de Mijloc, la care se adăugau câteva comune din comitatele Dăbâca úi Cojocna2. Aúadar, actuala configuraɒie a regiunii care face subiectul acestei lucrări datează de la sfârúitul secolului al XIX-lea. Studiul de faɒă se încadrează în efortul istoriografic de cercetare a identităɒii acestei regiuni úi a locuitorilor ei, efort care se concretizează după 1876, majoritar prin studii monografice. Cea mai importantă întreprindere în acest sens o reprezintă Szilagy varmegye monographya (monografia judeɒului Sălaj), a lui Petri Mor, apărută la Budapesta între 1901 úi 19063. Ca úi caracteristică generală a istoriografiei de până la 1918, unii autori vorbesc despre ocultarea elementului românesc din descrierile aplicate economiei etnice regionale4. Regiunea Sălajului este multietnică úi de aceea putem vorbi despre o istorie schimbătoare a acestei regiuni: aceasta înregistrează atât perioade tensionate din punct de vedere etnic (precum episoadele de la Ip úi Trăznea de la începutul anilor 1940, în care politica úi ideologia de stat au avut un rol fundamental), cât úi perioade de convieɒuire interetnică lipsită 1 Dănuɒ POP, Cultură úi societate în judeɒul Sălaj (1918-1940), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2000, p. 14. 2 Ibidem, p. 14. 3 Ibidem, p. 8. 4 Ibidem, p.8.
17
Florian Onica
de tensiuni. Nu este de mirare că, în prezenɒa acestui melting pot etnic, istoriografia locală se încadrează în canoanele politicilor culturale ale statului. Ocultarea elementului românesc despre care vorbeam anterior se înregistrează pentru perioada în care comitatul Sălaj, la fel ca întreaga Transilvanie, erau gestionate de la Budapesta. Cultura úi structurile sociale ale regiunii Sălaj pot fi analizate prin prisma aceluiaúi raɒionament. Astfel, putem vorbi despre aspecte etnice ale mediului cultural din Sălaj: o cultură românească, reprezentată preponderent de civilizaɒia ɒărănească, o cultură maghiară, reprezentată de elita urbană a Zalăului úi ùimleului, dar úi aspecte de cultură evreiască (până la Shoah) sau de cultură germană, fără apartenenɒă urbană sau rurală exclusivă. Trebuie menɒionat că regiunea Sălajului nu este singulară în aspectele sale multietnice, care se răsfrâng în domeniul social sau cultural. Este cazul întregii provincii a Transilvaniei úi, la scară mai mare, a întregii Europe Centrale úi de Est. Ca urmare, Sălajul face parte dintr-un spaɒiu al interferenɒelor etnice úi culturale. Cercetarea din punct de vedere cultural úi spiritual a spaɒiului transilvan a permis discuɒia asupra unui „ecumenism local practic”5 în relaɒiile dintre etnii úi cultele lor specifice pe acest teritoriu. Aceste câteva trăsături ale arealului cultural úi social al Sălajului sunt de natură să susɒină identificarea în cadrul acestei lucrări a Sălajului nu numai ca unitate administrativă dar úi ca spaɒiu cultural distinct.
Ioan I. ICĂ, „Cuvânt de deschidere”, în Toleranɒă úi convieɒuire în Transilvania secolelor XVII-XIX, Editura Limes,Presa Universitară Clujeană, 2001.
5
18
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
Obiectul cercetării Întrebarea de cercetare pe care o adresează prezentul studiu se referă la transformările pe care intrarea României în socialism6 le produce în arealul cultural al Sălajului. Această întrebare de cercetare introduce relaɒia dintre stat úi regiune în cadrul cercetării noastre, relaɒie pe care înɒelegem să o explicăm atât la nivel empiric cât úi la nivel analitic. Din punct de vedere empiric, relaɒia statalitate - regiune înglobează sistemul complex de relaɒii dintre aceste nivele, care se pot tematiza la nivel politic, economic sau cultural. Această relaɒie ar putea fi interpelată úi altfel, spre exemplu, prin intermediul componentei etnice a politicilor pe care le-a aplicat statul socialist în prima sa perioadă de dezvoltare relativ la nivelele regionale. O asemenea abordare ar fi legitimă datorită caracterului multietnic al regiunii Sălajului. Însă, datorită faptului că întregul ansamblu de politici ale primei perioade comuniste au o aparenɒă relativ uniformă, având ca finalitate consolidarea noii puteri, nu vom chestiona relaɒia naɒional-regional din această perspectivă decât în puncte precum învăɒământul sau politicile privitoare la culte, unde elementul etnic este relevant pentru cercetare. Procesul de consolidare a statului socialist are ca trăsături fundamentale controlul asupra mijloacelor de producɒie úi înlăturarea formelor de opoziɒie sau a structurilor sociale care s-ar putea constitui în factori de opoziɒie7. Pentru o civilizaɒie 6 Urmând exemplul cercetătoarelor Katherine Verdery úi Gail Kligman, utilizăm termenul de socialism în locul celui de comunism pentru că nici una dintre administraɒiile statelor comuniste nu considerau că au atins stadiul comunismului. 7 Vezi în acest sens Vladimir TISMĂNEANU, Stalinism pentru eternitate, Polirom, 2005 úi Katherine VERDERY, What was socialism and what comes next, Princeton University Press,1996.
19
Florian Onica
agrară precum cea din Sălaj (caracterizată prin faptul că marea majoritate a populaɒiei era în perioada interbelică angajată în producɒia agricolă ), procesul de consolidare a noii ordini politice de după 1948 s-a resimɒit la nivelul acaparării mijloacelor de producɒie agricolă, precum úi a pământului de către stat, prin procesul de colectivizare úi ulterior, prin dislocarea unei largi mase a populaɒiei din producɒia agricolă úi angajarea acesteia în producɒia industrială. Această stare de fapt ridică problema transformărilor produse de inserarea brutală a sistemului „luptei de clasă” în cadrul valorilor civilizaɒiei ɒărăneúti8. La nivel analitic, relaɒia dintre naɒional úi regional poate fi analizată pe mai multe paliere. Noi am ales în cadrul prezentei lucrări să propunem ca úi paliere de analiză două dintre cele mai importante domenii ale vieɒii publice, asupra cărora prima perioadă comunistă operează multiple transformări. Un prim palier de cercetare este palierul economic. Acesta este un punct nodal al relaɒiilor dintre stat úi nivelul regional, date fiind politicile statale de acaparare a mijloacelor de producɒie, care au caracterizat întreaga perioadă comunistă, dar mai ales etapa sa de consolidare, pe care o analizăm extensiv în studiul de faɒă. Din acest câmp, am selectat ca fiind emblematice contextele proceselor de colectivizare úi industrializare. Aceste contexte sunt emblematice întrucât, începând de la nivel economic, dar cu efecte în toate celelalte domenii ale vieɒii, colectivizarea úi industrializarea dau ritmul profundelor transformări pe care civilizaɒia ɒărănească din Sălaj le-a suferit în perioada comunistă. Cel de-al doilea palier pe care am operaɒionalizat întrebarea de cercetare este palierul cultural. Am precizat până acum că regiunea Sălajului are ca úi trăsătură fundamentală Katherine VERDERY, What was socialism and what comes next, Princeton University Press, 1996 p. 10.
8
20
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
civilizaɒia ɒărănească de tip agricol. Tot ca úi trăsătură culturală fundamentală, putem vorbi în cazul acestei regiuni de componenta naɒională românească, care are ca simbol faptul că această regiune a dat câteva figuri ale panteonului transilvănean, foarte active în perioada interbelică, recuperate ulterior de panteonul naɒional úi aflate încă în viaɒă la momentul la care statul comunist vine la putere. O astfel de figură emblematică este Iuliu Maniu, originar din Bădăcin, judeɒul Sălaj. Figura lui Iuliu Maniu incorporează o serie întreagă de sensuri, de la idealurile unioniste ale elitei naɒionale româneúti, la miturile politice interbelice. Pentru statul comunist însă, Iuliu Maniu semnifică însă vechea ordine úi, în consecinɒă, se constituie într-o puternică figură a rezistenɒei. Pe această bază, judeɒul Sălaj a fost desfiinɒat din punct de vedere administrativ în 1950, fiind readus pe harta ɒării abia 18 ani mai târziu. Tot în această categorie a simbolurilor vechii ordini, se încadrează úi preeminenɒa cultului greco-catolice în regiune úi nucleizarea culturală úi politică a acestuia în ùimleu Silvaniei, unde funcɒiona un vicariat din 18109. Regiunea este aúadar caracterizată din punct de vedere cultural de civilizaɒia agricolă úi de un puternic simɒ al naɒionalităɒii, susɒinute de discursul naɒional românesc de tip laic úi discursul creútin (dar departe de a fi lipsit de caracter naɒional10) al cultelor greco-catolic úi ortodox. Pe Dănuɒ POP, op.cit., p. 142. Vezi în acest sens observaɒiile asupra caracterului naɒional al Bisericii Ortodoxe făcute de către politologul Daniel BARBU în lucrarea sa Republica absentă, Nemira, 1999, capitolul „Etatizarea ortodoxiei”, pp. 250-255, de asemenea, asupra caracterului naɒional al discursului Bisericii Greco-Catolice úi competiɒiei simbolice pe acest plan cu Biserica ortodoxă, vezi Katherine VERDERY- Viaɒa politică a trupurilor moarte. Reînhumări úi schimbări postsocialiste, Editura Vremea, 2006, capitolul „Oasele neodihnite ale episcopului Inochentie Micu”, pp. 97-151. 9
10
21
Florian Onica
tărâm cultural, cele două tipuri de politici comuniste care transformă puternic civilizaɒia rurală tradiɒională a regiunii, precum úi oazele sale de urbanitate, sunt politicile educaɒionale úi politicile religioase, (respectiv impunerea Bisericii Ortodoxe ca úi biserică unică). Aúadar, pe palierul cultural, vom examina în cadrul prezentei lucrări efectele politicilor educaɒionale úi ale politicilor privind cultele pe care statul comunist le-a operat. O altă raɒiune de a analiza câmpurile religios úi educaɒional ca úi câmpuri simptomatice din punct de vedere cultural, deci câmpuri în care transformările de după 1948 sunt cele mai vizibile, o reprezintă faptul că, în cadrul unei civilizaɒii rurale, úcoala úi biserica sunt instituɒii culturale cheie11.
Scopul lucrării Scopul lucrării se construieúte pe baza întrebării de cercetare úi a palierelor pe care am ales să o dezvoltăm. Astfel, studiul nostru îúi propune surprinderea dinamicii inserɒiei structurilor socialismului în câmpul socio-cultural al regiunii Sălajului. În altă ordine de idei, ne propunem studierea felului în care a avut loc consolidarea ordinii comuniste în regiunea Sălajului úi efectele pe care consolidarea acestei ordini le-a avut asupra civilizaɒiei rurale, în ceea ce înseamnă regimul proprietăɒii, regimul schimbului economic, regimul educaɒional úi cel al valorilor religioase. Am arătat anterior că aceste câmpuri sunt, din perspectiva temei lucrării, mai relevante decât altele, întrucât politicile de consolidare a noii Acest fapt este un loc comun pentru literatura antropologică. În istoriografia temei noastre de cercetare, faptul este amintit de către Dănuɒ POP, op. cit, p. 12.
11
22
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
ordini operează prin excelenɒă în câmpul economic în vederea acaparării mijloacelor de producɒie úi în câmpul cultural, în vederea înlăturării oricărei posibile forme de opoziɒie. Din punct de vedere al produsului finit al cercetării noastre, ne-am propus să obɒinem o descriere de tip etnografic a transformărilor aduse de impunerea ordinii comuniste în regiunea Sălajului. Înɒelegerea noastră asupra acestei descrieri de tip etnografic este apropiată de cea a antropologului american Clifford Geertz, care vorbeúte despre „descrierea densă” (thick description12) ca modalitate de redare úi interpretare a realităɒilor din teren. Raɒionalitatea acestei descrieri dense se bazează pe premisa că „lumile se găsesc întrun proces permanent de punere în comun, copiere, criticare úi alterare reciprocă a propriilor valori úi sensuri”13 úi că însăúi permanenɒa acestui proces de schimb nu permite naraɒiunii útiinɒifice să opereze cu instrumente de tipologizare. Astfel, în opinia lui Geertz, o naraɒiune útiinɒifică credibilă se caracterizează prin surprinderea punctelor nodale în jurul cărora se încheagă o realitate sau o serie de realităɒi.
Metode de cercetare Dată fiind complexitatea temei lucrării, îndeplinirea scopului pe care ni l-am propus a necesitat utilizarea mai multor metode. Ca úi trăsătură generală însă, putem spune că Clifford GEERTZ, Thick description. Ideology as a cultural system, articol disponibil online la http://www.iwp.unilinz.ac.at/lxe/sektktf/gg/GeertzTexts/Thick_Des cription.htm, consultat la 15.01.2009. 13 Susan OSSMAN, Three faces of beauty, citată de Alexandru BĂLĂùESCU, Paris elegant, Teheran incitant. Corpuri estetice, subiecte politice, Curtea Veche, 2008, p. 17. 12
23
Florian Onica
ansamblul acestor metode este calitativ, atât la nivelul metodelor úi tehnicilor de adunare a datelor cât úi la nivelul metodelor de analiză. Tot în ordinea calitativului se încadrează úi epistemologia care stă la baza acestei lucrări, epistemologie care poate fi surprinsă din discuɒia anterioară asupra descrierii de tip etnografic. Înainte de a trece la descrierea extensivă a metodelor, trebuie să menɒionăm că atât scopul studiului, acela de a obɒine o descriere de tip etnografic, cât úi traseul biografic al autorului au determinat ceea ce putem numi o meta-metodă a prezentei lucrări, úi anume observaɒia participativă. Autorul este de mai mult de 20 de ani, preot în judeɒul Sălaj iar un prim interes în ceea ce priveúte tematica lucrării a fost generat pe această filieră. Interacɒiunea cu oamenii în calitate de preot a scos la iveală „poveúti” despre Sălajul interbelic, poziɒionări ale oamenilor în raport cu valorile vremii respective, precum úi poveúti despre profundele transformări apărute odată cu impunerea ordinii comuniste, multe dintre ele tragice. Aceste „poveúti”, precum úi formarea mea în anii regimului comunist au generat curiozitate úi sensibilitate pentru această perioadă de profunde transformări. Observaɒia participativă generată de natura vocaɒiei mele profesionale úi profesionalizată la rândul ei odată cu înaintarea în cercetarea pe care se bazează prezentul studiu, se completează cu metode de colectare a datelor úi cu metode de analiză a acestora. Astfel, am adunat datele tot conform unei metodologii de tip etnografic, completată cu grounded theory14. Acest tip de metodologie presupune o oarecare Grounded theory se aplică procesului de colectare a datelor úi propune ca modelul teoretic să se fundamenteze pe empiric úi nu, aúa cum se întâmplă în cele mai multe cazuri, mai ales în cadrul útiinɒelor umane, invers. O descrierea a metodologiei, precum úi o înɒelegere mai largă a comunităɒii academice care produce cercetare în ceastă 14
24
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
relativitate în adunarea datelor, în sensul în care nu impune valorizări asupra tipului de date care sunt relevante úi nici nu privilegiază importanɒa vreunei surse în raport cu alta. Astfel, urmându-ne interesul de cercetare, am început adunarea datelor relative la judeɒul Sălaj în prima etapă a perioadei comuniste. Am utilizat în acest sens interviuri - metodă specifică istoriei orale; arhive – un instrument care aparɒine prin excelenɒă istoricului; observaɒia participativă – instrumentul etnografului. Am întrerupt procesul de culegere a datelor când am obɒinut o oarecare saturaɒie empirică, respectiv am început să obɒinem aceleaúi informaɒii de la mai multe surse. Ca úi metode de interpretare a datelor am utilizat în primul rând analiza comparativă úi analiza diacronică. În cadrul studiului nostrum, aceste metode se regăsesc la nivelul fiecărei secɒiuni, întrucât prezentăm starea fiecăreia dintre teme la începutul perioadei comuniste prin raportare la perioada anterioară. De asemenea, fiecare capitol cuprinde câte un studiu de caz abordat calitativ, în care sunt discutate tematic reacɒiile regionale la politicile statale.
Structura lucrării Lucrarea de faɒă se compune din cinci capitole tematice, plus un capitol introductiv úi un capitol concluziv. Nu vom proceda aici la o discuɒie despre prezentul capitol introductiv, manieră poate fi consultată la pagina web a Grounded Theory Institute http://www.groundedtheory.com/, consultat la 11.10.2008. Consultarea paginii poate fi utilă úi în analiza controverselor dintre cei doi fondatori ai acestei metodologii, dr. Barney Glaser úi Anselm Strauss.
25
Florian Onica
ci vom puncta doar faptul că acest capitol se finalizează cu o discuɒie asupra principalelor lucrări care au marcat evoluɒia în conceptualizarea temei pe care o abordăm. Structura este construită ɒinând cont de scopul lucrării úi întrebarea de cercetare, precum úi de palierele pe care am ales să o operaɒionalizăm. Astfel, dacă capitolele al treilea úi al patrulea iau în discuɒie palierul cultural, în termenii în care lam prezentat mai sus, capitolele al cincilea úi al úaselea iau în discuɒie palierul economic al vieɒii sălăjene în prima perioadă comunistă. Vom proceda în continuare la câte o scurtă prezentare a fiecărui capitol. Capitolul al II-lea ia în discuɒie tematica lucrării din perspectiva conceptului de „viaɒă comunitară”. Astfel, capitolul urmăreúte evoluɒia structurilor comunitare din Sălaj începând cu perioada interbelică úi identifică principalele schimbări aduse de noul regim comunist începând din 1946. Evoluɒia structurilor comunitare în perioada interbelică este urmărită prin raportare la momentele „marii istorii” care au marcat această perioadă. Astfel, sunt discutate extensiv principalele momente ale administraɒiei româneúti interbelice din Sălaj úi, mai apoi, principalele momente ale administraɒiei hortiste, precum úi reinstalarea administraɒiei româneúti în 1945. Prezentarea se construieúte pe urmărirea evoluɒiei problemei religioase ca element care structurează atât identităɒile etnice cât úi identităɒile confesionale din Sălaj úi, de asemenea, ca element care este cel mai vulnerabil în faɒa ideologiilor politice ale acestei perioade. Capitolul al III-lea analizează problema instituɒiei bisericeúti în Sălaj în perioada de consolidare a regimului comunist. După o introducere cu privire la dualismul religios ortodoxie – greco-catolicism (acest aspect este în mod evident valabil pentru etnicii români) úi negocierea istorică dintre acestea, capitolul ia în discuɒie politicile religioase ale primei 26
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
perioade comuniste care au culminat cu interzicerea Bisericii Greco-Catolice. Răspunsul nivelului regional la aceste politici este discutat în cadrul unui studiu de caz care ia în discuɒie trecerile de la greco-catolicism la ortodoxie, din judeɒul Sălaj, înregistrate în prima perioadă comunistă. Capitolul al IV-lea se focalizează pe dimensiunea educaɒională a culturii. După o prezentare generală a evoluɒiei formelor de învăɒământ din judeɒul Sălaj, care subliniază importanɒa învăɒământului confesional úi consecinɒele dispariɒiei învăɒământului confesional greco-catolic, sub imperiul politicilor uniformizatoare ale primei perioade comuniste, capitolul se finalizează cu un studiu de caz. Acest studiu de caz este construit pe baza metodelor istoriei orale úi a cercetării de arhivă. Astfel, pentru acurateɒea dar úi pentru vitalitatea descrierii noastre, am ales să prezentăm problema educaɒiei prin vocea unui martor, care a activat atât la finele perioadei interbelice cât úi după instaurarea regimului comunist. Un asemenea design al studiului de caz nu este, desigur, gândit pentru a înlocui o descriere exhaustivă a problemei educaɒiei. Dar acest design al studiului de caz constituie fără îndoială o „descriere densă” a problematicii educaɒionale care surprinde punctele nodale ale realităɒii complexe care a fost perioada de consolidare a puterii regimului comunist. Capitolul al V-lea discută problema colectivizării úi a transformărilor profunde pe care schimbările drastice în ceea ce priveúte regimul proprietăɒii le-au generat la nivelul culturii ɒărăneúti a regiunii Sălajului. Prima parte a capitolului discută strategia graduală a regimului comunist în ceea ce priveúte acapararea mijloacelor de producɒie ale ɒărănimii. Capitolul se continuă cu o discuɒie extinsă asupra instituɒiei „întovărăúirilor”, ca primă formă a colectivizării, care anihilează proprietatea privată úi instituie proprietatea 27
Florian Onica
colectivă. Instituɒia întovărăúirilor este discutată din perspectiva legislaɒiei naɒionale care o instituie úi o structurează. Răspunsul nivelului regional la acest tip de politici este discutat în cadrul studiului de caz al capitolului, care se referă la înfiinɒarea Gospodăriilor Agricole Colective în comunele judeɒului Sălaj. Capitolul al VI-lea discută problema industrializării în judeɒul Sălaj. Capitolul se structurează pe ideea susɒinută de istoriografia cercetată, conform căreia procesul de industrializare úi urbanizare provoacă afectarea gravă a satului tradiɒional, în special prin dislocarea unor mase de populaɒie din zonele rurale úi angajarea lor în producɒia industrială. Capitolul discută principalele instrumente legislative úi ideologice care susɒin juridic úi legitimează social procesul de industrializare, discutând de asemenea consecinɒele politicii regimului comunist în planul urbanizării. Studiul de caz al capitolului (re)construieúte pe baza cercetării de arhivă, pe baza observaɒiei participative, precum úi pe baza istoriei orale felul în care se configurează industria în judeɒul Sălaj. Unitatea de analiză în cadrul studiului de caz o reprezintă localităɒile urbane.
Surse Reconstrucɒia monografică a vieɒii comunitare din Sălaj în perioada menɒionată ar trebui să se bazeze în mare măsură pe documentele de arhivă. Însă studiul fondurilor arhivistice din anii 1940-1944 a fost extrem de greu. Datorită ocupaɒiei maghiare, după Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, aceste fonduri nu mai sunt accesibile în mare parte. În consecinɒă ne-am axat pe studiul documentelor edite la care
28
Societate ɇi cultură în Sălaj 1940 - 1965
am avut acces. Am completat aceste documente edite cu literatura secundară, precum úi cu informaɒiile obɒinute prin observaɒie participativă úi prin interviuri. Aúa cum se va putea vedea în secɒiunea dedicată revizuirii istoriografice, am consultat literatură secundară legată de cele câteva tematici legate între ele, dar totuúi distincte, din care se compune lucrarea noastră. O primă secɒiune de literatură cercetată a fost cea de tip metodologic, care se compune din abordări influenɒiale asupra temei „cultură úi societate”. Cea de-a doua secɒiune istoriografică se constituie din principalele interpretări legate de impactul transformărilor sociale úi culturale produse în urma aplicării politicilor dure ale primei perioade comuniste. Pentru a oferi numai un exemplu, Vladimir Tismăneanu vorbeúte în lucrarea sa „Stalinism pentru eternitate” de o nouă paradigmă a culturii politice15 odată cu venirea la putere a regimului comunist. Cea de-a treia secɒiune istoriografică din care se compune lucrarea de faɒă se leagă de lucrări dedicate constrângerilor impuse vieɒii religioase în timpul regimului comunist. Cea de-a patra secɒiune de literatură pe baza căreia este construit prezentul studiu se referă la puɒinele abordări dedicate procesului de învăɒământ. Următoarele două secɒiuni sunt dedicate problematicilor colectivizării úi industrializării. La nivel de ansamblu al surselor, se impune observaɒia generală conform căreia am coroborat sursele de arhivă cu cele de istorie orală úi informaɒiile obɒinute din observaɒia participativă. O altă observaɒie importantă este aceea că, la nivelul reconstituirilor monografice ale judeɒului Sălaj, lucrarea de faɒă este prima care utilizează (re)surse de istorie orală.
15
Vladimir TISMĂNEANU, op. cit, p. 6.
29