Casa Mea construieşte casa visurilor tale!
anul XIV, nr. 7-8, iulie-august 2011
Gratuit
Casa Mea
48 pagini
acoperişuri
cea mai vândută revistă glossy home&deco
Casa Mea iulie-august 2011, Preţ: 6,9 RON
anul XIV, nr.7-8, iulie-august 2011, preţ: 6,9 lei
5
care te inspiră
construieşte casa visurilor tale!
Cum alegem
Aparatul de aer condiţionat
Totul despre casele din lemn Cum ne organizam eficient curtea? plus: inspiraţie internaţională * casă de vedetă * cum alegem * cum facem * totul despre * grădină
editorial
Când destinaţia preferată de vacanţă e... acasă unt momente în viaţă în care alegem ca destinaţie perfectă pentru vacanţa noastră chiar propriul cămin. Şi acest lucru se întâmplă acum parcă mai mult decât în trecut, iar explicaţia cred că nu este doar de natură financiară, ci dată şi de ritmul cotidian de viaţă. Aşa se face că ajungem să tânjim după liniştea şi căldura căminului nostru, de care rareori ajungem să ne mai bucurăm în restul timpului. Dacă se întâmplă să avem şi o grădină în jurul casei, în care putem prelungi clipele de răsfăţ, relaxare şi joacă alături de cei dragi, putem avea cu adevărat o vacanţă excelentă. Şi dacă mai punem la socoteală că nu trebuie să cheltuim prea mulţi bani, să facem rezervări sau să ne enervăm din cauza serviciilor sau a organizării proaste, eu cred că ne putem aştepta la un concediu de-a dreptul minunat! Iată de ce am dedicat acest număr vacanţei şi relaxării. Foişor, hamac, grădină, loc de joacă pentru copii, grătar, piscină… ne mai trebuie ceva? Haideţi să aflăm câteva mici trucuri de organizare a spaţiului curţii şi vom constata că nu avem nevoie de mult pentru a ne simţi bine. Iar dacă din varii motive locuinţa dvs. permanentă nu poate fi tocmai locaţia perfectă pentru concediul visat, ce-ar fi să vă gândiţi la o casă de vacanţă? Puteţi începe prin a afla ce înseamnă şi ce costuri presupune construcţia unei case din lemn şi poate, cine ştie, vă programaţi vacanţa viitoare în căsuţa dvs. din lemn! Găsiţi toate informaţiile despre casele din lemn în acest număr al revistei. Eu am ales să îmi petrec cele câteva zile de concediu la ţară, renunţând în această vară la plăcerea de a călători în locuri interesante. Voi opta pentru linişte, aer curat şi bucuria căminului propriu în schimbul nisipului încins, al agitaţiei şi stresului unei călătorii. Pentru că, pentru mine, vacanţa nu este doar despre locuri exotice şi hoteluri de multe stele, ci despre ceva mult mai important: senzaţia de bine şi de (re)găsire a bucuriei. Îmi voi petrece timpul în grădină, voi citi cât voi putea de mult, mă voi bucura de umbra nucului stufos şi de tot ce nu am timp să observ în restul timpului, preocupată de grijile cotidiene. Iar seara voi sta pe terasă la taclale şi un pahar de vin bun, în compania celor dragi. Dvs. ce veţi face? Vă mulţumesc tuturor pentru mesaje şi vă aştept în continuare pe pagina noastră de Facebook Casa Mea - construieşte casa visurilor tale!
Casa Mea
www.chiosculdeziare.ro
NOU!
Cumpără on-line revista
Anamaria Prodan: Consider că atunci când vine vorba de casa mea eu ştiu cel mai bine de ce am nevoie pentru a mă simţi bine în intimitatea propriului cămin. Cu toate acestea, recunosc că îmi place să mă inspir din Revista Casa Mea, de unde aleg ce mi se potriveşte. mai 2011 Casa Mea
3
Sumar
iulie
- august 2011
22
Reportaje casele cititorilor
06. stilul britanic, eleganţă absolută
Când spui stil englezesc, te gândeşti automat la sobrietate şi la puţine detalii care să atragă atenţia. În arhitectură există o altă scară a valorilor, diferenţa fiind făcută prin bun-gust, materiale de calitate şi combinaţii spectaculoase.
14. casa din mijlocul pădurii
După ce străbaţi un drum lung prin pădure, se deschide un luminiş cu o căsuţă ca din poveste. Aici locuiesc gazdele noastre care şi-au creat, după propriile idei, un univers departe de tot ce înseamnă agitaţia oraşului.
22. când tradiţia devine un arhitect desăvârşit
Tradiţia bucovineană este o sursă inepuizabilă de idei arhitecturale, iar în nordul ţării aceasta este reînviată la orice pas.
30. istoria unei case-vedetă
Casa pe care o prezentăm vă este, cu siguranţă, cunoscută dintr-un serial de televiziune, dar puţini sunt cei care îi cunosc povestea şi parcursul transformărilor la care a fost supusă, în timp, de către proprietarii pasionaţi de arhitectură.
casă de vedetă
06
36. anamaria prodan se simte acasă ca în vacanţă
14
În urmă cu mai bine de cinci ani, presa scria că Anamaria Prodan, celebra impresară de fotbalişti, şi-a achiziţionat o vilă la Snagov, în valoare de 500.000 de euro. Ea spune că s-a îndrăgostit, din prima clipă, de casa de vis, cu un teren de 1.000 mp, cascadă, brazi argintii şi foişor.
84
4 Casa Mea iulie - august 2011
Ghid Casa Mea
50
cum facem....
44. construirea casei pe calcan casa verde
50. sisteme solare pentru încălzirea piscinei cum alegem
52. aparatul de aer condiţionat potrivit casei tale 58. generatoarele rezidenţiale pe gaz natural sau gpl inspiraţie tradiţională
60. beciul din piatră, bunicul de la ţară al frigiderului 64. transformarea podurilor în spaţii de locuit
52
60
totul despre…
68. de ce alegem o casă din lemn? focus + ghidul cumpărătorului
75. camera dedicată pasiunilor 80. mansarda, spaţiul potrivit pentru hobby-uri
Exterior
100
în curtea casei
84. cum ne organizăm curtea? calendarul grădinarului
90. 6 motive pentru care o plantă nu înfloreşte 92. !
90
irigarea comodă şi convenabilă a grădinii
grădini
96. grădină în stil englezesc 100. îmbinare reuşită între exotic şi tradiţional Casa Mea în călătorie
106. 4 destinaţii pentru un bronz de vis 108. sofia – hotelul din mijlocul pădurii
iulie - august 2011 casa mea
5
reportaj
casele cititorilor
Info Localizare: Corbeanca Suprafaţa utilă: 280 mp Suprafaţa terenului: 660 mp Niveluri: 2 (p+1) Număr de camere: 5 Anul începerii: 2006 Finalizare: 2007
6 Casa Mea iulie - august 2011
Stilul britanic, eleganţă absolută Când spui stil englezesc, te gândeşti automat la sobrietate şi la puţine detalii care să atragă atenţia. În arhitectură există o altă scară a valorilor, diferenţa fiind făcută prin bun-gust, materiale de calitate şi combinaţii spectaculoase.
P
Text: Simona Popa Foto: Alexandru Dan
roprietarii acestei case îşi amintesc că şi-au dorit dintotdeauna să locuiască în Corbeanca, dragostea pentru această zonă fiindu-le inspirată de mai multe amintiri dragi din copilărie. „Un prieten de familie avea o casă aici şi îmi aduc aminte că părinţii mei mă aduceau foarte des să mă joc în aer liber. Încă de atunci îmi doream să am şi eu o casă aici, în apropierea pădurii, într-un cartier liniştit, care să îmi ofere siguranţă
şi intimitate”, ne-au povestit proprietarii care şi-au ales singuri proiectul viitoarei case dintr-o revistă de specialitate din străinătate. „Văzusem casa aceasta, în urmă cu mai mulţi ani, în paginile unei reviste şi am ştiut că este exact ceea ce îmi doresc. În aceste condiţii, în momentul în care am achiziţionat terenul, a fost uşor să găsesc un arhitect care să îmi pună pe foaie ideile personale. iulie - august 2011 Casa Mea
7
GHID CASA MEA
cum alegem
aparatul de aer condiţionat potrivit casei tale
puterea aparatului de aer condiţionat depinde atât de suprafaţa camerei deservite, deci de volumul de aer ce urmează a fi condiţionat, cât şi de numărul de ocupanţi al acelei camere, de sursele suplimentare de căldură şi de... numărul de ferestre al acelei încăperi! Text: Dan Mazilu
Viteza curentului de aer Curentul de aer începe să devină neplăcut atunci când are viteze mai mari de 0.25 m/s. Acest lucru se poate întâmpla în cazul aparatelor de tip split, mai ales când evaporatorul este nefericit plasat în încăpere. 52 Casa Mea iulie - august 2011
S
tudiile de specialitate au relevat faptul că majoritatea oamenilor au senzaţia de confort dacă temperatura pielii lor se situează în jurul valorii de +330C. Nu importă cât de gros suntem îmbrăcaţi, dacă este iulie sau februarie, dacă stăm pe canapea, în living, sau mergem pe un trotuar lipsit de pomi; tot ceea ce contează este ca, la nivelul pielii, să nu se depăşească cu mult +330C sau, dimpotrivă, să nu avem cu mult sub
această valoare. La +330C se fac cel mai bine schimburile metabolice, iar balanţa termică a organismului funcţionează impecabil. Inconfortul termic se înregistrează atunci când temperatura pielii scade sub +31,60C, dar şi atunci când depăşeşte +34,40C. Ce determină această temperatură a pielii? Atât starea noastră fizică şi psihică, cât şi transferul de căldură cu mediul înconjurător. Cu alte cuvinte, temperatura aerului din mediul ambiant.
De ce avem nevoie de aer condiţionat? Fiindcă altfel nu putem ajunge la confortul termic descris anterior. Majoritatea locuinţelor actuale, în primul rând blocurile vechi, sunt prost izolate termic: vara se încălzesc peste măsură, iar iarna sunt friguroase. De parcă n-ar fi fost destul, anotimpurile au luat-o razna: cele patru tind să se reducă la două, foarte dure. În ultimii ani am avut ierni grele, cu cinci, ba chiar şase luni de frig, urmate de primăveri reci şi ploioase curmate brusc de veri toride, cu temperaturi ce nu o dată au depăşit 370C. Toamna este un fel de vară, doar cu puţin mai blândă, iar iarna se instalează aproape brusc, pe nepregătite. Cei care depind
de încălzirea centralizată ştiu foarte bine cum stau lucrurile: căldura porneşte şi se opreşte în funcţie de data calendaristică, şi nu neapărat atunci când aerul din locuinţă este neplăcut locuirii. Cu alte cuvinte, montarea unei instalaţii de climatizare este nu doar necesară, ci aproape obligatorie.
Ce influenţează temperatura aerului dintr-un spaţiu? De cele mai multe ori, celui ce vrea să cumpere un sistem de aer condiţionat i se face un calcul simplist pentru a afla, chipurile, necesarul de frig al spaţiului în care va fi montat. Vânzătorul înmulţeşte suprafaţa încăperii cu un indice furnizat de producătorul instalaţiei de aer şi, hocus-pocus, a rezultat necesarul de frig. iulie - august 2011 Casa Mea
53
ghid casa mea
totul despre...
de ce alegem o casă din lemn?
lemnul este cel mai vechi material de construcţie folosit de om. el se foloseşte intensiv şi-n prezent, iar viitorul nu va aduce schimbări în rău. de ce este de dorit o casă din lemn? Text: Dan Mazilu 68 Casa Mea iulie - august 2011
Statistici Esenţele preferate de români Cel mai utilizat lemn pentru construirea caselor este bradul, urmat îndeaproape de molid. Urmează, la distanţă destul de mare, salcâmul, stejarul, fagul şi teiul. Preţul este cel care a determinat aceste opţiuni.
D
eoarece sunt construite din lemn, sunt printre cele mai ecologice case cu putinţă. În plus, sunt mult mai ieftine decât cele din zidărie clasică, în condiţiile în care trăinicia lor nu e cu nimic mai prejos decât a unora din cărămidă. Lemnul este un excelent termoizolant datorită faptului că este compus din fibre longitudinale care, după uscare, elimină apa şi se umplu cu aer, funcţionând ca adevărate bariere împotriva transferului de căldură şi zgomot. De asemenea, lemnul este un element în egală măsură uşor şi puternic, conferind o excelentă rezistenţă structurii, însă, datorită greutăţii sale reduse, exercitând sarcini mai mici asupra fundaţiei, deci făcând posibilă o fundaţie ieftină. Aceeaşi calitate, greutatea mică, determină şi o mai uşoară manipulare şi lucrare a lui, deci o reducere a manoperei şi a timpului de lucru. Nu în ultimul rând, lemnul sugerează cel mai bine natura, inspiră căldură şi
relaxare, având efecte excelente asupra spiritului celor care locuiesc acea casă. Din păcate, dacă nu este bine închegată şi fonoizolată, o casă din lemn este destul de zgomotoasă, dar acest lucru se poate evita prin folosirea exclusivă a lemnului uscat, prin manoperă de bună calitate şi prin utilizarea unor materiale ce absorb zgomotul.
Ponderea caselor din lemn Deşi România are păduri pe aproape 30% din suprafaţa ei, doar 25% dintre casele din mediul rural şi 10% dintre cele din mediul urban sunt construite din lemn. Explicaţia? Lipsa mâinii de lucru calificate, mai ales în zonele de sud ale ţării, spre deosebire de partea nordică, unde meşterii au atins adevărate culmi ale rafinamentului. Din fericire, în ultima vreme se constată o creştere semnificativă a numărului de case nou construite din lemn. Explicaţiile sunt multiple.
iulie - august 2011 Casa Mea
69
exterior
6
calendarul gradinarului
motive pentru care o plantă nu înfloreşte
de ce refuză o plantă să vă bucure cu florile ei? motivele sunt numeroase, însă cele mai importante sunt în număr de şase, iar despre ele aflaţi mai jos. Text: Dan Mazilu
1. Planta nu face flori. Sau, nu anul ăsta. Poate că pare o glumă, dar nu e. Mi s-a întâmplat să am un amic ce era pe cale să evacueze la gunoi un cactus care, zicea el, refuză să-l încânte cu minunata lui floare, văzută pe internet. Din păcate, amicul meu uitase să citească pe internet la ce interval apare podoaba cu petale: o dată la trei ani, de doar vreo 25 de ori într-o viaţă de om. Concluzia este următoarea: consultaţi cu atenţie un site specializat, înainte de a decide să cumpăraţi o anumită plantă. Veţi vedea mai jos alte motive pentru care o astfel de lectură e absolut obligatorie.
90 Casa Mea iulie - august 2011
2. Aţi pus la soare o plantă de umbră, sau invers? Din păcate, magazinele vând flori oferind date sumare despre cerinţele lor. De multe ori, aceste informaţii sunt prezentate sub forma câtorva simboluri, tipărite într-un format extrem de mic, pentru a face economie de hârtie. Dacă nu sunteţi atenţi, puteţi arunca eticheta respectivă, socotind-o neimportantă. Sfatul meu este ca, ori de câte ori cumpăraţi o plantă la care ţineţi, să păstraţi o perioadă de timp cartonaşul pe care este trecută denumirea ei. Faceţi-vă eventual un dosar, în care să puneţi atât cartoanele strânse de-a lungul vremii, cât şi informaţiile culese, ulterior, despre plante. Veţi vedea (sper eu că nu şi constata, din proprie experienţă), de pildă, că o plantă numită tradescantia, din care se cultivă la noi îndeosebi varianta curgătoare, tradescantia pallida, face flori doar atunci când se află la semiumbră. Dacă greşiţi şi o puneţi în soare direct, adio flori, adio plantă: în scurt timp, tradescantia pallida se va transforma într-o... palidă copie a ceea ce a fost. Acesta este doar un caz dintre multe altele, dacă nu înrădăcinaţi planta exact în locul în care îi place să crească.
3. Prea puţină apă, sau prea multă?
Deşi toate, sau mai toate, sunt verzi, plantele au cerinţe foarte diferite în privinţa umezelii: unele o adoră, altele preferă să se ferească. Un exemplu de plantă iubitoare de umezeală şi, în acelaşi timp, de umbră este splendidul crin de toamnă, Hosta.
Hosta plantaginea, care se cultivă mult la noi, începe să înflorească pe la începutul lui august şi nu se opreşte timp de vreo lună. Florile, de forma unor lungi trompete albe, sunt foarte puternic şi plăcut odorizante; parfumul se eliberează de-a lungul întregii zile, dar mai ales seara, când veniţi de la serviciu. În plus, planta are frunze frumoase, mari şi lucioase. Rezistă extraordinar la ger (din neglijenţă, am lăsat o iarnă pe sol rădăcinile unei Hosta, neîngropate, iar primăvara le-am plantat fără probleme şi am obţinut şi flori!), însă nu rezistă peste vară, dacă nu e udată constant şi din belşug. Când nu primeşte apă, marginile frunzelor încep să se usuce, iar probabilitatea de a produce flori este redusă. Reparaţi uşor gafa, udând-o din abundenţă. Invers, dacă puneţi prea multă apă unor flori iubitoare de pământ uscat, fiţi siguri că rădăcinile vor suferi şi, chiar dacă planta nu moare, e cazul să vă luaţi adio de la flori. Agavele, de pildă, preferă un sol stâncos, uşor calcaros şi secetos, în locul unuia bogat şi umed.
4. Prea dedesubt, sau prea deasupra?
Când plantaţi o floare, trebuie să fiţi foarte atenţi la adâncimea de plantare. Un centimetru în plus sau în minus poate fi ca la rochia de mireasă, adică fatal. Să luăm, de pildă, bulboasele. Lalelele, ca să fim şi mai precişi. Soiurile mai noi, obţinute prin încrucişare, dacă sunt plantate prea aproape de suprafaţa solului, pot degera peste iarnă, caz în care, evident, nu mai înfloresc. Pe de altă parte, dacă le vârâţi prea adânc în pământ, fie vor putrezi, fie vor fi devorate de diverşi dăunători subterani; în niciun caz nu vor înflori. Bujorul, în sine o plantă foarte rezistentă, poate fi dat peste cap, şi el, de adâncimea nepotrivită de plantare: nu suferă să fie pus în adânc. Dacă vreţi tufe frumoase şi pline de flori, plantaţi tuberculii foarte aproape de suprafaţă.
5. Nu-i daţi pauză plantei!
Sunt plante care, după o înflorire abundentă, ar prefera să tragă pe dreapta şi să-şi liniştească puţin trupul, abia apoi apucându-se de o nouă rundă de flori. Kalanchoe, intens cultivată în România, mai ales ca plantă de interior, este un bun exemplu. Ea înfloreşte foarte mult de toamna şi până primăvara, dar la începutul verii ar trebui să ia un mic concediu. Rupeţi-i tijele florale, chiar dacă pe ele continuă să mai apară, ici şi colo, câteva floricele, răriţi-o cu udatul şi mutaţi planta într-un loc întunecos, vreme de vreo lună. La sfârşitul concediului ei de odihnă, mutaţi planta într-un loc luminos (dar în plin plin soare) şi reîncepeţi udările. Veţi vedea că, după acest sejur terapeutic, kalanchoe se va pune pe înflorit mai abitir decât înainte!
6. Dăunătorii îşi fac de cap
Unii sunt atât de mici, încât nu-i puteţi vedea cu ochiul liber decât dacă vă uitaţi cu lupa la ei. Alţii sunt vizibili, iar urmele „activităţii” lor se fac cunoscute fără probleme: frunze ciuruite, pânze pe suprafaţa inferioară a unor frunze îngălbenite şi uscate (în cazul acarienilor, mai des întâlniţi la trandafirii de ghiveci), substanţă lipicioasă depusă pe toate părţile aeriene ale plantei (semn de infestare cu coşenile) etc. În toate aceste cazuri, planta suferă enorm şi ultimul lucru pe care-l va face este să producă flori; de fapt, ea se află într-o luptă pe viaţă şi pe moarte cu dăunătorii, iar dacă nu interveniţi urgent în această încleştare, s-ar putea ca deznodământul să vă fie nefavorabil. Ca să nu ajungeţi la aşa ceva, ideal ar fi să stropiţi plantele, periodic, cu un insecticid, de preferinţă sistemic (ce intră în plantă şi o protejează din interior, spre deosebire de cele de contact, care fac o peliculă pe suprafaţa frunzei, însă nu ajung şi-n interior). Magazinele fitosanitare au astfel de produse, sub formă de praf, granule sau fiole. Mai există şi varianta pastilelor de îngrăşăminte combinate cu insecticide, ce se îngroapă la rădăcina plantei şi se eliberează treptat, într-o lună sau chiar mai mult; aceasta este cea mai comodă soluţie, desigur. iulie - august 2011 Casa Mea
91