CasaMea anul XIII, nr.9, septembrie 2010, 6,2 lei
CasaMea
Cumpãrã revista Casa Mea ši ajutã Ašezãmântul de copii "Sfânta Macrina"!
Construieşte casa visurilor tale! www.hiparion.com Anul XIII, N.9, septembrie 2010
2 GRATUITE: SUPLIMENTE
Construiešte singur un grãtar din cãrãmidã!
Preø 6,2 RON
Renovarea unei vile interbelice
48 de pagini Sisteme de încălzire şi economisire a căldurii 24 de pagini Idei şi soluţii de amenajare pentru băi
Proiectarea unei grădini exemplare
Publisher
Viorica Iorgulescu
Redactor-şef Art Director Secretar de redacţie Redactori
ema brumăreanu dora doroftei Mariana Nicolae Anca Ghiorghiu dan Mazilu Fotograf dan Alexandru Corector Geanina bică Advertising bogdan Toma Sales Manager e-mail casamea@hiparion.com Marketing Manager bogdan Mireanu CASA MEA este o publicaţie lunară a
Director general Adrian Rus Director vânzare grup Cezar burlan Director vânzări Home&Deco Radu Găvruş Director editorial Director producţie Responsabil suplimente HRL Prelucrare imagine Abonamente Telefon Corespondenţă e-mail Adresa Telefon Fax Membru fondator
diana Ionescu Mihai Voivod Alina Petre daniel dragomir Mariana Gheorghe 021-202.81.22 O.P. 33, C.P. 52, bucureşti casamea@hiparion.com www.hiparion.com Nerva Traian Nr. 3, bl. M 101, et. 8, sector 3, bucureşti 021-20.28.270 021-20.28.269 Cătălin berari
Tipar
Mega Press holdings S.A. Tel: 021/461.08.08;
Distribuţie
RAuTAkIRjA ROMANIA, TuTuN şI ZIARe, MIlleNIuM PReSS, hACheTTe dISTRIbuTION
CASA MEA este marcă înregistrată ISSN 1454-0800 Revista Casa Mea beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului Naţional de Audienţă măsurate în perioada ianuarie 2009 - ianuarie 2010.
Copyright MedIA GAMMA PublISheRS Reproducerea integrală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din revista Casa Mea este posibilă numai cu acordul prealabil scris al MedIA GAMMA PublISheRS Întreaga responsabilitate pentru conţinutul materialelor revine autorilor acestora
EDITORIAL
Ce face un arhitect? n proiectarea unei case şi execuţia ei sunt implicaţi arhitectul, proiectanţii de specialitate, inginerul structurist, constructorul şi beneficiarul. Ne-am propus în acest editorial sã discutãm despre un personaj cheie, şi anume arhitectul. „Ce anume face un arhitect?”, e o întrebare simplã, dar al cãrei rãspuns este extrem de util celor care decid sã construiascã o casã. Ei bine, încercând sã lãmurim problema putem spune, pe scurt, cã arhitectul trebuie sã rezolve cât mai bine o temã datã, care include cerinţele beneficiarului, dar şi aspectele legislative şi urbanistice existente: limitele impuse de caracteristicile terenului pe care se va construi, de la deschideri şi orientãri la aspectele legale, care ţin de prevederile PUG, planul urbanistic general. Mai clar spus, arhitectul este cel care personalizeazã proiectul în funcţie de cerinţele beneficiarului şi de bugetul acestuia, opteazã pentru o expresie arhitectonicã în acord cu alegerea unei structuri, a unei tehnologii de construcţie şi a materialelor de construcţie şi finisaj, defineşte funcţiunile şi dispunerea lor în spaţiu utilizând judicios suprafeţele, organizeazã volumele interioare şi exterioare, ţine cont de orientarea faţã de punctele cardinale, organizeazã accesele şi traseele de mişcare, alege un tip de încãlzire şi de ventilare în scopul limitãrii la maximum a viitoarelor consumuri de energie şi, implicit, a costurilor de întreţinere. în plus faţã de definirea proiectului arhitectural, este bine de ştiut cã arhitectul este competent pentru a interveni la toate nivelurile proiectului de la alegerea terenului, alcãtuirea temei program, schiţe, perspective, simulãri pe calculator, expertize, studiu de fezabilitate, proiectul tehnic şi de execuţie, coordonarea specialitãţilor (inginerie de rezistenţã şi instalaţii, drumuri), demersuri administrative, caiete de sarcini, organizarea licitaţiilor pentru execuţia lucrãrilor, urmãrirea de şantier, recepţia lucrãrilor. în concluzie, arhitectul este persoana cea mai indicatã pentru a fi un fel de şef de proiect şi coordonator al lucrãrilor, de prestaţia sa depinzând calitatea şi performanţa în construcţia unei case.
î
Ema Brumăreanu Redactor-Şef
Sumar
pag.6
pag.30 CASE DE PRETUTINDENI 06 Simplitate şi originalitate Proprietara a reuşit sã transforme o casã banalã într-una cu un aer de vacanþã vesel şi în acelaşi timp elegant. 14 Rustic la oraş dorinþa proprietarilor a fost sã ridice o casã în stil rustic într-o zonã în plinã expansiune lângã Timişoara. 22 În vârful dealului Aceastã casã este situatã într-o zonã cu un peisaj
4
septembrie 2010 Casa Mea
pag.76 mirific, pe un deal de unde se vede pãdurea şi zarea. 30 Casa cu trandafiri Existã o multitudine de motive care îi determinã pe oameni sã îşi ridice o casã.
SolUþII ÎN CoNSTRUCţII 40 Soluþii constructive O casã... sãnãtoasã 42 Construcþii Structura de rezistenþã 48 Materiale - Izolarea faþadei cu vatã bazalticã
52 ªantier în lucru - Acoperişul şi sistemul termoizolant 56 Renovare - Renovarea unei vile interbelice 62 Construcþii - Elemente prefabricate din beton 68 Detalii de proiect Construirea unei pivniþe 72 Shopping - Vopsea şi tencuială de exterior 74 Shopping Unelte de construcþie 76 Shopping Faianþă şi gresie 78 Evenimente
pag.86 ÎN jURUl CASEI 86 Exterior Mirajul culorilor 92 Exterior - Vedetele în grădină: trandafirii şi coniferele 98 Exterior - Exemplu de profesionalism 106 Construieşte singur Platforma de beton 108 Shopping Scule de grădină 112 Turism - Tratament sau întreţinere? Balneo şi wellness
soluþii constructive
O casã... sãnãtoasã Ce înseamnã sã locuieşti într-o casã sãnãtoasã? Existã o multitudine de rãspunsuri la aceastã întrebare, noi vã vom oferi o parte dintre acestea!
C
asa se aflã în mijlocul pãdurii, la Cluj, foarte aproape de oraş, dar feritã de zgomot şi poluare. A fost cumpãratã când era în stadiul de construcţie, iar proprietarii au de cis sã facã o serie de transformãri. Nu erau mulţumiţi de compartimentarea interioarã, care fãcea ca locuinţa sã nu fie funcţionalã. Astfel, la parter au amenajat un living, un dining şi o bucãtãrie în spaţiul destinat iniţial unui hol imens şi unei încãperi mult prea mari şi lipsite de intimitate. Cele trei spaţii nou create au fost delimitate între ele formal, doar cu ajutorul covoarelor, fãrã a se apela la pereţi inutili.
Funcţionalitate şi confort Casa nu avea nişte circuite interne bine puse la punct. De aceea proprietarii s-au vãzut nevoiţi sã o recompartimenteze.
40
septembrie 2010 Casa Mea
Dintr-un hol foarte mare şi inutil şi un living de dimensiuni mult prea mari au creat trei zone: dining, living şi bucãtãrie. Toate aceste spaţii nu sunt delimitate de uşi, ci doar la nivel vizual, de mobilier şi covoare. Toate materialele alese pentru construcţia acestei case sunt naturale deoarece proprietarii cred cu tãrie cã a cestea le pot influenţa în mod pozitiv traiul. Locuinţa este fãcutã din cãrãmidã şi s-a optat pentru izolarea cu polistiren. Întrucât casa are şi o pivniţã, aceasta a fost placatã cu piatrã cubicã.
fi construitã casa, proprietarii au adus alţii pe care i-au plantat în curte. Aceştia au creat o barierã care protejeazã locuinţa de noxe sau oricãre alt tip de poluare sã ajungã la casã. În ideea de a avea o casã ecologicã şi cu un consum redus de resurse energetice, cei doi soţi au decis ca pe acoperiş sã monteze panouri solare. Astfel protejeazã mediul şi obţin singuri cãldurã şi apã caldã. Aceste panouri nu costã mult şi se monteazã uşor. Cu ajutorul lor, costurile de întreţinere ale casei scad foarte mult. Proprietarii susţin cã factura la apã caldã scade în medie cu 60%, iar cea la încãlzire cu 30% pe an.
Materiale naturale Materialele naturale sunt foarte importante pentru o casã ecologicã. S-a optat pentru foarte mult lemn şi pentru cãrãmidã. Pentru a nu face risipã de combustibili sau altfel de resurse energetice, proprietarii au montat pe acoperiş panouri solare pentru apa caldã necesarã.
Toate terasele au fost fãcute din lemn, iar la ferestre s-a optat pentru obloane din acelaşi material. Lemnul şi piatra sunt cele douã materiale care au primat în ridicarea acestei case, ele fiind folosite atât la interior, cât şi la exterior. Astfel, aleile au fost pavate tot cu piatrã, iar în curte sunt foarte mulţi copaci. Întrucât o parte dintre copaci au fost tãiaţi pentru a putea
Pe scurt, o casã sãnãtoasã înseamnã o locuinţã în care sã ai parte de tot confortul, fãrã a dãuna mediului înconjurãtor a cãrui întreţinere sã coste cât mai puţin. Mai mult, o astfel de casã construitã din cât mai multe materiale naturale, o casã ecologicã, poate schimba în bine starea psihicã şi fizicã a celor care o locuiesc. n Anca Ghiorghiu
Casa Mea septembrie 2010
41
construcţii casa mea pas cu pas
Structura de Oricând vedeţi o casã în picioare, trebuie sã vã gândiţi cã meritul acestei trãinicii este al structurii de rezistenţã. Citind acest articol, veţi afla câte feluri de astfel de structuri existã.
î
n primul rând, trebuie sã ştiţi cã structura de rezistenţã are douã subcategorii, împãrţite prin raportare la nivelul solului. Prima este numitã „infrastructurã”, pentru cã este subteranã. Aceasta include fundaţia, stâlpii şi pereţii portanţi ai eventualului subsol, şi se terminã cu planşeul dintre subsol şi parter. A doua subcategorie este numitã „suprastructurã”, întrucât se aflã deasupra pãmântului. Aici sunt cuprinse elementele verticale de rezistenţã (stâlpi şi pereţi portanţi), orizontale (planşeele) şi înclinate (scãrile). În privinţa tipurilor de structurã, existã patru mari categorii asupra cãrora ne vom opri pe rând.
cât mai simetricã cu putinţã, urmãrind sã obţinã o distribuţie casetatã, cu o stabilitate extrem de bunã. Forma idealã a acestei „aranjãri” este dreptunghiul. Prin urmare, când clãdirea are forme neregulate (de pildã: L, T ori U), fiecare parte componentã a ei este tratatã ca un dreptunghi, iar la îmbinarea pãrţilor componente se plaseazã rosturi seismice. Numãrul maxim de niveluri ce pot fi construite pe o asemenea structurã se rezumã la cinci. Teoretic, s-ar putea ridica şi mai multe de-atât, dar practic e nerentabil, cãci pereţii ar trebui sã fie atât de groşi, încât clãdirea ar ieşi foarte scumpã.
Structura cu pereţi portanţi, din zidãrie
Structura cu pereţi portanţi din beton armat turnat monolit
Este alcãtuitã din pereţi portanţi şi pereţi de rigidizare. Primii „duc greul” clãdirii, ceilalţi sunt pentru contra vântuire. Dispunerea acestui tip de structurã tinde sã fie
Este alcãtuitã dintr-un an samblu de pereţi portanţi din beton armat turnat monolit care, împreunã cu ansamblul planşeelor, formeazã un sistem rigid şi rezistent.
42
septembrie 2010 Casa Mea
rezistenţã Structura cu pereøi portanøi l Rezistenţa e asiguratã de pereţii portanţi, restul pereţilor fiind de contravântuire. l Forma idealã a acestei structuri este dreptunghiul. O clãdire neregulatã se împarte în dreptunghiuri componente. l Numãrul maxim de niveluri ce pot fi construite: cinci.
Planşeele se realizeazã, de asemenea, din beton armat turnat monolit, sau din elemente prefabricate din beton armat. Acest tip de structurã se potriveşte „mãnuşã” regiunilor cu seismicitate ridicatã, în
Pereøi portanøi din beton armat • Rezistenţa e asiguratã de un ansamblu rigid de pereţi portanţi şi planşee, ambele din beton armat turnat monolit. • E folositã în cazul clãdirilor înalte, ai cãror pereţi portanţi au o schemã identicã de distribuţie, pe toate nivelurile.
care trebuie construite clãdiri cu numãr mare de niveluri. Este capabilã sã prelucreze excelent încãrcãri gravitaţionale şi orizontale (vânt, cutremur) foarte mari. Soluţia este foarte rentabilã economic în cazul clãdirilor ce permit o aşezare identicã a pereţilor portanţi, pe toate nivelurile. Prin urmare, se foloseşte intensiv în cazul blocurilor de locuit, al cãminelor, hotelurilor, unitãţilor spitaliceşti, al clãdirilor administrative şi de învãţãmânt.
Structura în cadre E o structurã alcãtuitã din bare verticale (stâlpi) şi orizontale (grinzi sau rigle), îmbinate rigid în anumite puncte (noduri).
Casa Mea septembrie 2010
43
materiale
shopping
Construiţi uşor! Vã oferim sfaturi utile şi modele diferite pentru a şti exact care sunt uneltele de construcţii indicate lucrãrilor pe care le aveţi de efectuat. Astfel, munca se va transforma în plãcere.
2 1
3
5 4
6 1 Betonieră GNB 132 Fonte,
Hornbach; capacitate: 132 l; coroană fontă Preþ: 689 lei
2 Drişcă, Hornbach; dim.: 280x130x0,7 mm Preþ: 17,99 lei
3
Mistrie de colþ, Hornbach; 80 mm; mâner galvanic Preþ: 16,99 lei
4 Baros Bahco, Hornbach; 1.500 gr. Preþ: 78,99 lei
5 Găleată mortar plastic, Hornbach; volum: 12 l Preþ: 3,99 lei
6 Roabă, Hornbach; 80 l; cuvă galvanizată; grosime: 0,6 mm Preþ: 86 lei
74
septembrie 2010 Casa Mea
7
7 Staþie de tăiere, PLS 300; Bosch; greutate: 3,2 kg; este
adecvată pentru toate ferăstraiele verticale, cât şi pentru cele cu o placă de bază lată de 67,45 mm (+/- 0,15 mm); canalul de ghidare din aluminiu orientează talpa ferăstrăului vertical, iar prin aceasta, şi pânza de ferăstrău; pot fi reglate unghiuri exacte: între -450 şi +450 Preţ: 345 lei
8
8 Dispozitiv de tăiere faianţă şi gresie PTC 1; Bosch; se
pot tăia plăci de faianţă sau gresie de până la 340 mm lungime şi 10 mm înălţime Preţ: 85 lei
9 Ferăstrău tăiat BCA şi cărămidă poroton DW392,
DeWalt, Yalco; lungimea cursei: 38 mm; număr curse pe minut: 3300 cpm; putere debitată: 700 W; putere: 1350 W; lungimea lamei: 425 cm; greutate: 4.3 kg; stop lamă: 3 s Preþ de listă: 385 euro
10 Ciocan rotopercutor SDS PLUS HR2470, Hornbach;
putere absorbită: 780 W; turaţie în gol: 0-1.100 rpm; diametrul găuririi în beton/oţel/lemn: 24/13/32 mm; greutate: 2,6 kg Preþ: 699 lei
9
11 Amestecător de ciment, Hornbach; mixer pentru mortar;
dim.: 85x400 mm Preþ: 24,19 lei
10 11
12 Debitor lemn/PVC/aluminiu D27107, DeWalt, Yalco;
putere: 2.000 W; turaþie: 4.000-3.000 rpm; diam. disc: 305 mm; diam. arbore: 30 mm; capacitate tăiere unghiulară (dreapta/ stânga): 48°/48°; capacitate de tăiere max. la 45°/45°: 60x100 mm; adâncimea de tăiere maximă (ferăstraie): 0-81 mm; capacitatea de tăiere maximă (poziþie ferăstrău de banc 90°/45°): 0-56 mm; greutate: 40 kg Preþ: 1550 euro
12
13 Debitor cu disc abraziv pentru tăiat metal D28715,
DeWalt, Yalco; putere: 2.200 W; turaþie: 4000 rpm; diam. disc: 355x2,5 mm; capacitatea de tăiere la 90°: profil pătrat - 120x120 mm, profil rectangular - 100x200 mm, profil neregulat - 140x140 mm, profil rotund - 130 mm; capacitatea de tăiere la 45°: profil pătrat - 113x113 mm, profil rectangular -100x140 mm, profil neregulat - 120x120 mm, profil rotund - 130 mm; greutate: 18 kg Preþ: 409 euro
13
Hornbach - Bucureşti: Berceni, Militari; Braşov; www.hornbach.ro Robert Bosch - Str. Horia Măcelariu nr. 30-34, Bucureşti; www.bosch.com.ro Yalco România SRL - Str. Neagoe Vodă nr. 58, sector 1; Bucureşti; www.yalco.ro * Toate preţurile includ TVA
Casa Mea septembrie 2010
75
exterior grãdini
Mirajul culorilor Text: Anca ghiorghiu • Foto: dan AlexAndru
86
septembrie 2010 Casa Mea
O grãdinã este frumoasã în momentul în care plantele au ajuns la maturitate, dar este nevoie de multã muncã şi de timp pânã la acest stadiu.
P
roprietarii au achiziţionat casa în anul 1996, iar de amenaja rea grãdinii s-au apucat la un an dupã aceea. Întrucât soţii lucreazã în domeniul construcţiilor şi decoraţiunilor, nu le-a fost greu sã conceapã un plan al grãdinii, pe zone. Au fost alese plante care sã înfloreascã periodic dar şi unele care sã se menţinã verzi tot timpul anului.
„Ne place foarte mult sã ne petrecem timpul în grãdinã şi tocmai de aceea am luat decizia sã îi acordãm acesteia o atenţie deosebitã. Am curãţat terenul de pietrişul şi mortarul rãmase de la lucrãrile pentru casã, am fãcut un sistem de drenaj format din nisip şi pietriş, am adus pã mânt fertil”, ne-a explicat proprietara. Se poate spune cã grãdina a fost împãrţitã în trei zone.
IDEE
Rocãrie Rocãria are rolul de a înfrumuseţa grãdina. Pietrele care o formeazã trebuie sã fie de diferite dimensiuni. Cele mari sunt puse la bazã, o parte a acestora fiind îngropatã în pãmânt pentru un aspect natural. Apoi se aşazã cele mai mici, iar de jur împrejurul formaţiunii din pietre, dar şi printre acestea, se pun flori de rocãrie.
Casa Mea septembrie 2010
87
construieşte singur platforma de beton
Util în grãdina ta
grãtar din cãrãmidã
Localizare: Bistriţa. Mai precis: grãdinã prieteni. Temã de proiectare: un grãtar. Temã adiacentã: mascarea gurii de vizitare a contorului de apã. Materiale: cãrãmida rezultatã din demolarea pereţilor unei cãmãri şi câteva scânduri rãtãcite. Bonus neaşteptat: câteva fâşii din granit luate din grãmada de deşeuri a unei cariere din apropiere. Materiale cumpãrate: câteva cãrãmizi de şamotã, holtzşuruburi, nisip, ciment, apã şi... rãbdare. Timp de realizare: trei zile. Extrabonus: bucuria de a-ţi face prietenii fericiţi.
Text şi foto: arh. Mugur Kreiss tel.: 0723.337.247 mugur@mkdesign.ro www.mkdesign.ro
Pasul 2 Odatã curãţate, cãrãmizile au fost udate din belşug cu apã - la fel şi placa din beton - pentru o mai bunã aderenţã cu mortarul proaspãt (dacã nu se udã, apa din mortar intrã prea repede în cãrãmidã, mortarul se usucã prea rapid şi existã posibilitatea sã se desprindã cu totul).
Pasul 1 Aşa arãta locul pe care am construit grãtarul: o platformã de beton cu un capac din tablã. Cãrã mizile au fost aduse în grãdinã şi curãţate cu grijã de mortarul întãrit care le prindea şi de resturile de tencuialã.
106
septembrie 2010 Casa Mea
Pasul 3 Am pregãtit mortarul din ciment, nisip şi apã şi am început construirea picioarelor grãtarului. Rosturile au fost astupate şi ele cu acelaşi mortar şi aduse în acelaşi plan cu suprafaţa cãrãmizilor, care s-au dorit a fi aparente, mai ales cã niciunul dintre noi nu ştia sã tencuiascã! Aceastã operaţiune a fost fãcutã pentru ca apa, zãpada şi gheaţa sã nu zãboveascã prea mult în rosturi şi sã deterioreze construcţia.
Pasul 4 Cum spuneam, dupã vizita la o carierã de granit din apropiere ne-am ales cu câteva fâşii de piatrã tocmai bune pentru ca, alãturate şi prinse cu mortar în construcţie, sã devinã blatul pentru cutia cu jar (situat mai sus), respectiv blatul pentru punerea la îndemânã a ustensilelor necesare şi a produselor alimentare (situat mai jos).
Pasul 5 Cam aşa arãta grãtarul nostru dupã o zi de muncã. Destul de dezolant. Însã mai aveam de lucru şi a doua zi. Tot ce am fãcut a fost sã udãm cu furtunul - explicaţia aţi primit-o deja la punctul 2 - şi sã bem o limonadã proaspãtã.
Pasul 6 Cum sã supraveghezi grãtarul doar stând în picioare, mai ales când suprafaţa pe care îl construiam era destul de generoasã? Drept care, dis-de-dimineaţã am construit pe latura adiacentã trei picioare din cãrãmizile rãmase, care urmau sã primeascã deasupra un blat şi sã se transforme într-o bancã fãrã spãtar. Totodatã am început şi mascarea capacului de canal. Pentru aceasta, a trebuit sã facem un deck din scânduri, aşa cã am început sã construim scheletul, din cuşaci cu secţiunea 5x5 cm. Lemnul a fost prins cu ajutorul holtzşuruburilor. Pasul 8 Şi uite-aşa s-a fãcut searã. Am montat pe suprafaţa care va susţine tava cu jar cãrãmidã de şamotã, pentru ca aceasta sã preia cãldura care - ne-am gândit noi - ar putea afecta integritatea fâşiilor de granit, fãcându-le sã crape. Am profitat de rãbdarea celui de-al doilea prieten, care a chituit rosturile cu mortar.
Pasul 7 Acest deck a trebuit construit în aşa fel încât sã ocoleascã picioarele bãncii şi sã se poatã scoate la nevoie, pentru a putea vizita instalaţia de apã. Aşa cã existã o marjã de 2 cm între scândurã şi picioarele de cãrãmidã ale bãncii, pentru a putea fi scos uşor. Şezutul bãncii se poate scoate de asemenea, acest lucru fiind foarte util pe timpul iernii, când ambele piese din lemn se vor depozita în magazie, fiind astfel ferite de degradare.
Pasul 9 A venit şi vremea sã încercãm grãtarul. Alegerea de a nu face un grãtar acoperit (cu horn) s-a dovedit foarte inspiratã. Fumul s-a dus unde a vrut el şi noi ne-am ferit de el foarte simplu şi am manevrat mai uşor mititeii, cârnãciorii şi fripturile, fãrã a ne pârli şi degetele.
Casa Mea septembrie 2010
107