Ziarul de business

Viitorul energetic al României

U n

p r o d u s

e d i t o r i a l

Finanțarea sectorului energetic în România M e d i e n

C o n f e r e n c e s

⁄

m i e r cu r i ,

CEE Energy Forum 2011

2 8

s e p t e m b r i e

Piața românească de energie

2 0 1 1

miercuri - 28 septembrie 2011

ȘTIRI Investiții private pentru sectorul energetic

Necesarul estimat de investiții în sectorul energetic, în următorii 20-25 de ani, este egal cu 3% din produsul intern brut acumulat pentru țările din Europa de Est şi Asia Centrală potrivit raportului „Stingem lumina?“ al Băncii Mondiale. „Sectorul public va putea acoperi doar parțial necesarul de investiții. Astfel, este absolut necesară participarea sectorului privat, deşi criza financiară a scăzut interesul sectorului privat pentru investiții în această zonă“, a declarat, Doina Vişa, consultant la Banca Mondială.

Eforturile sectorului public ar trebui orientate pentru pregătirea perioadei de după criză prin crearea unui climat atractiv pentru investitori.

Deficit de lichidități „Cele trei complexe energetice sunt la limita «creditabilității» şi nu au încheiat investițiile obligatorii care le vor mari costurile de generare.

Pentru cele trei complexe energetice se aşteaptă demararea aplicării sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră pentru a vedea impactul costului tonei de dioxid de carbon (1 tona/1MWh)“, a declarat Valeriu Bining, director în cadrul Deloitte. El a mai precizat că Societatea Națională a Lignitului Oltenia „este operațional profitabilă, dar subvenționează neplatnicii“, acumulând mari deficite de lichidități.

Reglementări pentru pie­țele de emisii de carbon Piețele de emisii de carbon nu se vor afla sub incidența noilor reglementări UE privind energia, a declarat purtătoarea de cuvânt a Parlamentului European.

Regulamentul UE privind integritatea şi transparența pieței de energie (REMIT) nu va include tranzacționarea emisiilor de carbon, potrivit noii legislații. Aceasta înseamnă ca noul reglementator al UE, Agenția de Cooperare a Reglementatorilor în domeniul Energiei (ACER), va putea să acceseze datele privind tranzacțiile cu certificate de emisii, dar nu va fi autorizată să semnaleze eventualele abuzuri din această piață.

Resursă uriașă de energie

O

regulă nescrisă a bunului gos­ podar spune ca mai întâi tre­ buie să te asiguri că folosești eficient ceea ce ai și abia mai apoi să cauți noi resurse de la alții. În mod similar, regula dezvoltarii durabile a sis­ temului energetic presupune mai întâi creșterea eficienței energetice cu scopul limitării și chiar reducerii consumului de energie, asigurarea pe cât posibil a nece­ sarului rămas din resurse locale și regene­ rabile și abia la urmă, utilizarea combus­ tibililor fosili ce înseamnă, în mare parte, importuri.

De ce să plătesc ceea ce știu că risipesc?

Utilizarea energiei nu reprezintă o nevoie în sine; avem nevoie de energie pentru a ne încălzi casele, pentru a păstra resursele de hrană un timp mai îndelungat și peste toate pentru a putea produce tehnologia care ne facilitează aceste nevoi.

Eficiența energetică este una dintre moda­ li­tă­țile cele mai rentabile și durabile de a asigura securitatea alimentării cu ener­ gie, de a reduce emisiile de gaze poluante și peste toate de a ne proteja de creșterile estimate ale prețului energiei bazată pe importuri. Eficiența energetică reprezintă cea mai mare resursă a României, Uniunii Europene și a lumii. Spre deosebire de alte investiții, măsurile de eficiență energetică încep să se amortizeze din prima zi, direct la beneficiar dar și la nivel macro-econo­ mic prin creare de locuri de munca durabi­ le, prin creșterea calității vieții etc.

Sistemul energetic UE, eficiență de 33% Numai o treime din conținutul de energie din resursă ajunge energie utilă la consu­ matorul final. Restul de două treimi repre­ zintă pierderi substanțiale în procesul de generare, transport și distribuție al energi­ ei. Înlocuirea tehnologiei existente cu teh­

nologii mai eficiente ar reduce substanțial aceste pierderi.

Consumul final de energie are la rândul său un potențial important de economii de energie în toate sectoarele economice: in­ dustrie, servicii, transport, locuințe.

Planul de Acțiune pentru Eficiență Energe­ ti­că al UE din 2006 identifică un potențial de creștere a eficienței energetice de 20% pâ­nă în 2020, respectiv o economie de ener­gie de 390 Mtep și o reducere implicită a emi­siilor de gaze cu efect de seră. Pentru a avea o ima­ gine mai clară a acestor econo­mii de ener­ gie, e bine de spus că ar reprezenta echiva­ lentul energiei produse de apro­ximativ 800 de centrale electrice cu o putere instalată de 700MW, echivalentul unui grup de la cen­ trala nucleară de la Cernavodă.

Eficiența energetică este una dintre modalitățile cele mai rentabile și durabile de a asigura securitatea alimentării cu energie.

Bogdan Atanasiu, Senior Expert in Energy Efficiency, Building Performance Institute Europe

Pachet legislativ UE În prezent, sunt în vigoare directive eu­ ropene ce promovează utilizarea unor tehnologii mai eficiente de generare a energiei precum cogenerarea, ce impun stimularea eficienței energetice la consu­ ma­tor final și elaborarea unor planuri na­țio­nale de eficiență energetică, ce re­ glementează etichetarea energetică și pro­iectarea ecologică a echipamentelor ce utilizează energie sau contribuie la rea­ li­zarea de economii de energie, ce stimu­ lează creșterea performanței energetice a clădirilor și impune printre altele trecerea graduală la clădiri aproape zero-energie.

România a transpus toate aceste directive în legislație, dar mai sunt multe de făcut pentru implementarea acestora în practi­ că și pentru crearea unei piețe de eficiență energetică funcțională. Este important să nu privim legislația europeană precum o impunere, ci ca o oportunitate de a ne dez­ volta durabil cu bani europeni.

E timpul să începem să gândim global, dar să acționăm local și să valorificăm cea mai mare resursă internă de energie: energia pe care o risipim.

Noua strategie energetică pentru următorii 25 de ani Ministerul Economiei va supune dezbaterii publice proiectul de strategie energetică a României pentru 2011-2035. „Strategia energetică națională 2011-2035, care cuprindea doar partea de electricitate, va fi completată cu domeniile de țiței şi gaze, iar spre finele lunii octombrie sper să publicăm documentul complet şi să începem dezbaterea publică“, a declarat Alexandru Săndulescu, director general în Ministerul Economiei, comerțului și Mediului de Afaceri, care a participat la CEE Energy Forum 2011.

Evenimentul a reunit oficiali din energie, reprezentanți ai mediului de business din domeniu și a fost organizat de Medien Conferences, divizia de evenimente business a grupului Medien Holding, care editează şi cotidianul România Liberă.

Actualizări și completări Documentul a fost publicat de către Ministerul Economiei încă din luna iunie, iar principalele prevederi vizează că producția de energie electrică va fi asigurată peste 20-25 de ani în principal de centrale nuclearelectrice şi eoliene. De asemenea, documentul relevă că Româ­ nia va fi dependentă de importurile de energie, iar creşterea cererii va fi posibilă prin utilizarea surselor regenerabile şi prin importuri de gaze, țiței, cărbune şi combustibil nuclear.

Până în 2035 capacitățile eoliene vor ajunge la 5.000 MW, iar cele fotovoltaice şi de biomasă vor cumula peste 1.000 MW se arata in proiectul strategiei energetice

pentru 2011-2035.

Simultan cu completarea documentului privind strategia energetică pentru 20112035 se va face și o actualizare a strategiei 2007-2020 care să cuprindă și impactul de mediu, iar dezbaterea publică, la sfârșitul lunii octombrie se va face în ambele direcții. Actuala strategie energetică a României a fost finalizată în 2007 şi se referă la intervalul 2007 - 2020.

Preşedintele Camerei de Comerț Americană în România (AmCham), Corina Alexandrina Gătej, prezentă la conferință, a menționat că strategia trebuie să vizeze măsuri concrete pentru sectorul ener­ getic şi ar trebui elaborată împreună cu reprezentanți ai mediului de afaceri.

miercuri - 28 septembrie 2011

Turbinele eoliene se dau și în leasing Unicredit Leasing oferă soluții de finanțare în domeniul energiei regenerabile, având o rețea internațională cu experiență în acest sector.

U

niCredit Leasing Corporation (UCL) a finanțat, în premie­ ră pen­tru piața de leasing din Româ­nia, proiecte de energie eoliană. UCL a semnat primele două con­ tracte pe segmentul finanțării prin leasing a energiei eoliene în Romania încă din prime­ le luni ale anului, partenerii finanțați fiind Holrom și Energy Rose.

UniCredit Leasing oferă soluții de finan­ țare pentru următoarele tipuri de proiecte de energie regenerabilă: eoliene, fotovol­ taice şi hidorelectrice, potrivit lui Gabriel Mihai de la UniCredit Leasing Corporation IFN SA .

„În ceea ce priveşte expertiza în acest domeniu, Unicredit Leasing se bazează pe centrele sale de competență în domeniul energiei regenerabile, cu sediul la Viena şi Milano şi pe echipa locală de specialişiti“, a declarat Gabriel Mihai.

Proiectul dezvoltat de compania Holrom are o valoare totală de 21 milioane euro, din care Unicredit Leasing a finanțat 11 milioa­ ne euro, iar proiectul dezvoltat de compa­ nia Energy Rose are o valoare totală de 10 milioane euro, din care Unicredit Leasing a finanțat aproape 8 milioane euro.

Holrom a investit, începând din 2005, în proiecte de energie eoliană, prin interme­

diul Holrom Renewable Energy, devenind în scurt timp cel mai mare producător de energie eoliană din România. Cu susținerea UniCredit Leasing, HRE și-a extins parcul eolian cu o capacitate suplimentară de 12 MW. Energy Rose investește în special în par­ curi eoliene din Europa Centrală și de Est, inclusiv în Polonia și România. Obiectivul grupului, până în anul 2016, este să ajungă la o producție totală de 250 MW. UCL finanțează proiecte în domeniul energiei regenerabile în zece țări, volumul proiectelor finanțate în leasing fiind de 270 milioane euro la nivelul anului trecut.

1.500

de megawați este capacitatea totală a celor 50 de parcuri eoliene pe care Iberdrola le construiește în zonele Tulcea și Constanța.

Investiția se ridică la aproape două miliarde de euro.

Cel mai important proiect eolian din lume va fi dezvoltat în zona Dobrogea de Iberdrola Renovables, lider mondial în energie eoliană. „În primul trimestru al anului viitor, parcul eolian (cu o putere de 80MW) din comuna Mihai Viteazu va deveni operațional“, a precizat Adrian Goicea, country manager Iberdrola Renovables.

Parcul de 80 de MW care include 40 de generatoare de câte doi megawați consti­ tuie prima fază a complexului eolian Dobrogea, care preconizează punerea în funcțiune, între 2011 și 2017, a 50 de par­ curi eoliene, cu o putere totală de 1.500 de megawați.

Eolica Dobrogea, dezvoltatorul proiec­ telor deținute de gigantul spaniol Iber­ drola Renovables pe piața din România „a semnat deja un contract cu Transelectrica pentru conectarea la rețea a 600 MW ener­ gie eoliană“, a declarat Adrian Goicea.

miercuri - 28 septembrie 2011

Gazele de șist, alternativa pentru gazele rusești

Companii americane specializate sunt interesate să exploreze două perimetre situate în estul țării unde ar putea exista depozite importante de gaze de șist. oportunitate, reduce dependența de importuri. Cât privește redevența pentru exploatarea gazului de șist aceasta este atribuția Agenției Naționale pentru Resurse Minerale“, a declarat Alexandru Săndulescu.

19.000

de miliarde de metri cubi de gaze de șist este rezerva estimată pentru România, Bulgaria și Ungaria

187.000 de miliarde de metri cubi este rezerva estimată de gaze de șist de care dispune Polonia

Perimetre de explorare

Gigantul american Chevron are deja concesionate zone de explorare în estul țării, însă pentru demararea lucrărilor este nevoie de o hotărâre de Guvern.

R

ezervele de gaze naturale ale României ar putea fi epuizate în 10-11 ani, potrivit estimărilor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). În situația în care în perioada imediat următoare nu vor fi descoperite noi zăcăminte, și pentru a nu deveni dependentă exclusiv de gazele rusești, o soluție identificată de experți ar putea fi exploatarea gazelor de șist. În cadrul evenimentului CEE Energy Forum 2011, Alexandru Săndulescu a făcut referiri și la noile prevederi legislative privitoare la extragerea gazelor de șist.

Estimările specialiștilor au indicat că actualele resurse de gaze naționale ar putea fi epuizate în cel mult 20 de ani și din acest motiv România ar trebui să recurgă și la alte metode alternative pentru a nu deveni dependentă doar de gazele rusești al căror preț crește de la an la an.

Expertiză pentru proiecte O alternativă pentru viitor ar fi exploatarea gazelor de șist, în condițiile în care există și investitori străini (companii americane specializate) dispuși să exploreze perimetre din zona de est a României. SUA este lider în domeniul extragerii și prelucrării acestui tip de zăcământ, cu aproape jumătate din producția mondială.

Extragerea gazelor de șist este menționată și de parteneriatul dintre România și SUA, convenit cu ocazia vizitei lui Traian Băsescu la Washington. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, ministrul Teodor Baconschi a discutat cu secretarul de stat american Hillary Clinton despre posibilitatea implicării unor companii din Statelor Unite, în oferirea de expertiză pentru proiecte comune, în domeniul exploatării gazului de șist. „Legea gazelor va fi extinsă și pentru zona de șist. Extragerea gazelor de șist este o

Rezerve estimate România, Ungaria și Bulgaria au împreună rezerve recuperabile de gaze de șist de 19 trilioane de metri cubi, în vreme ce Polonia are 187 trilioane de metri cubi, potrivit unui raport al Energy Information Adminis­ tration (EIA). Cea mai avansată țară din Europa, din punct de vedere al explorărilor acestor rezerve este Polonia.

Gigantul american Chevron are deja concesionate zone de explorare în estul țării însă pentru demararea lucrărilor este nevoie de o hotărâre de Guvern.

Chevron deține un perimetru de exploatare în zona Bârlad, cumpărat în toamna lui 2010 de la firma Regal Petroleum cu 25 milioane dolari și a solicitat acordarea de licențe de exploatare și în Dobrogea. Și alte companii au cerut licențe pentru perimetre de exploatare în Dobogea sau în vestul țării (de exemplu, compania Mol din Ungaria, pentru zona Bihor).

Ce este gazul de șist?

Spre deosebire de gazul natural convențional care se găsește în pungi și poate fi obținut prin forare, zăcământul de șist este greu de extras necesitând tehnologii perfomante, acesta fiind disipat în roci.

Pentru exploatare se introduce o sondă până la stratul de roci și se generează o explozie. Gazul astfel eliberat urmează să fie pompat la suprafață cu ajutorul apei și a unor compuși chimici.

Exploatarea gazului de șist acoperă 25% din consumul de gaze al Statelor Unite. În România, exploatarea acestor gaze ar putea reduce în următorii ani importurile din Rusia cu cel puțin 10%.

miercuri - 28 septembrie 2011

Rețelele electrice inteligente vor deveni funcționale în zece ani

Schimbare strategică

pentru realizarea obiectivelor cheie ale Comunicarea din 7 septembrie a Comis- UE, ca de exemplu facilitarea marilor proiectelor de infrastructură. De asemeiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Eco- nea, Strategia prevede deschiderea urgentă a Coridorului Sudic de Gaz şi nomic și Social și Comitetul Regiunilor, dezvoltarea cooperării tripartite la nivel despre securitatea aprovizionării cu politic și administrativ cu Rusia și energie și cooperarea internațională Ucraina pentru asigurarea (Politica energetică a EU: aprovizionării stabile Cooperarea cu partecu gaz prin Coridorul nerii de dincolo de Estic. frontierele noastre“) Nabucco sau South a reprezentat o Stream adevărată schim„Pentru Româbare strategică la este dependența nia, ca și pentru nivelul politicilor de importul celelalte state energetice ale de petrol la nivelul est-europene, Uniunii Europene.

Uniunii această inițiativă a Astfel, pentru Europene.

Comisiei Europene prima dată discutăm este binevenită“, potridepre „conceptul unei vit lui Radu Dudău care a diplomații energetice mai adăugat că „Bucureștiul colective la nivelul Uniunii“, a are evidente reticențe în implementarea declarat directorului executiv al Romacomponentei de piață energetică unică nia Energy Center (ROEC), Radu Dudău. a politicilor CE“, diplomația energetică a Acorduri energetice Recen­ta Strategie de Politică Energetică României trebuind să capete coerență și să-și definească prioritățile, de a UE definește acțiuni cheie, printre exemplu când se discuta simultan atât care stabilirea unui mecanism de Nabucco cât și South Stream. „La mărire a transparenței și a schimbului modul real nu se pot urmări simultan de informație privind acordurile enerambele proiecte pentr că este vorba de getice bilaterale ale Statelor Membre o incapacitate strategică“, a adăugat cu terțe state, dar şi negocierea de preşedintele ROEC. acorduri la nivelul UE cu terțe state

84%

Smart Grid- rețeaua electrică inteligentă nu presupune înlocuirea rețelei existente. O astfel de rețea livrează electricitate de la furnizori la consumatori folosind tehnologie digitală. Comunicarea se realizează pe două canale, pentru a controla, de exemplu, electrocasnicele din locuințe cu scopul de a economisi energie, de a reduce costurile și de a crește fiabilitatea și transparența serviciilor.

U

niunea Europeană are alocată suma de 4,2 miliarde euro pen­­tru proiecte de dezvoltare a rețelelor smart grid. La începutul anului, prin ordin de ministru s-a aprobat un plan de acțiune care vizează introducerea rețelelor electrice inteligente (Smart Grid) și în România. Dezvoltarea acestor tipuri de rețele reprezintă priorități pentru toate marile companii energetice din întreaga lume. „Este necesară crearea unor scheme financiare și asigurare de suport pentru investitori, astfel încât aceste rețele electrice inteligente să devină funcționale

până în 2020“, a declarat la CEE Energy Forum 2011, președintele Institutului Național Român pentru Studiul Amenajării și Folosirii Surselor de Energie (IRE), Teodor-Ovidiu Pop. Tehnologiile Smart Grid vizează coor­ donarea între producție, consum și stocare, astfel încât lanțul energetic producțieconsum să devină un mecanism „viu“ și inteligent, capabil să adapteze în orice moment, în timp real, producția și consumul, prin interacțiuni complexe la nivelul generatoarelor, a consumatorilor inteligenți și prin utilizarea eficientă a elementelor de stocare.

Un element suplimentar, care complică

dar care vine și în ajutor, îl reprezintă tendința actuală de propulsare a soluțiilor de transport bazat pe vehicule electrice (VE). Interacțiunea acestora cu sistemul energetic, prin procesul de încărcare cu energie a acumulatoarelor dar și prin potențialul lor de stocare și de furnizare de servicii de sistem, aduc noi sarcini și noi posibile rezolvări pentru Rețelele Electrice Inteligente.

Smart Grid nu presupune înlocuirea rețelei existente fiindcă încorporează atât elemente tradiționale, cât şi unele de generație nouă.

Rețeaua inteligentă livrează electricitate de la furnizori la consumatori folo­

sind tehnologie digitală cu comunicare pe două căi pentru a controla aparatura electrocasnică din gospodării cu scopul de a economisi energie, de a reduce costurile şi de a creşte fiabilitatea şi transparența serviciilor.

Rețeaua electrică inteligentă este considerată un „internet al energiei“ deoarece pune la dispoziția consumatorului informații în timp real despre necesarul de energie din fiecare moment. Tehnologia combină elemente de software menite să îmbunătățească semnificativ funcționarea sistemului electric actual, oferind în acelaşi timp şi posibilitatea modernizării ulterioare.

miercuri - 28 septembrie 2011

ȘTIRI Facturi mai mari la energie

Schema de sprijin prin certificate verzi va fi aplicată în perioada 2011-2021.

Cel mai mare impact va fi resimțit în 2016-2017, când consumatorii ar putea ajunge să plătească pentru energie cu până la 30% mai mult.Potrivit calculelor ANRE, consumatorii de electricitate din România vor plăti 10 miliarde de euro în plus la facturi până în anul 2020, pentru sprijinirea investițiilor în energii regenerabile.

La finele anului trecut în România erau instalate turbine eoliene de 442 MW. Pentru sfârşitul acestui an este estimată dublarea capacităților de producție a energiei în turbine eoliene.

Cum se poate finanța un proiect de energie regenerabilă Veniturile proiectului devin principala sursă de restituire a împrumutului în cazul variantei finanțării parcurilor eoliene prin Project Finance. bunurile proiectului.

O astfel de modalitate de finanțare poate fi aplicată pentru mai multe tipuri de proiecte, din domenii cum ar fi: petrol şi gaze, electricitate, infrastructură (auto­ străzi, aeroporturi), minereuri şi metale, telecomunicații, industria chimică, parte­ neriate public private (spitale și şcoli).

Baraje cu utilizare multiplă

Directorul Administrației Naționale „Apele Române“, David Csaba consideră că se impune reluarea programului de construire de baraje mari care să aibă „utilitate multiplă“, respectiv în caz de secetă, dar şi de producere de energie electrică, pentru turism sau pentru piscicultură. „Trebuie să reluăm programul pentru marile baraje. Tot ce era bun din regimul trecut trebuie preluat. În caz de urgență puteai suplimenta cu apă cu 50.000-100.000 de metri cub pe secundă, ca să ajungă la Cernavodă“, a spus David Csaba.Potrivit acestuia, pe râurile Jiu, Olt şi Argeş există astfel de baraje, însă în bazinele hidrografice Ialomița şi Buzău lipsesc.

Exportul de energie, în creştere

Exportul de energie electrică al României a fost de 1,999 miliarde KWh, în primele şapte luni ale acestui an, în creştere cu 1,1 miliarde KWh, respectiv cu 122,4%, față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Consu­mul final de energie electrică în această perioadă a fost de 30,461 miliarde KWh, cu 4% mai mare față de perioada corespun­ză­toare a anului 2010.

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 14,8%, iar consumul populației a crescut cu 3%.

Producția din termocentrale a fost de 18,399 miliarde KWh, în creştere cu 2,921 miliarde KWh (+18,9%).

Producția din hidrocentrale a fost de 10,641 miliarde KWh, în scădere cu 1,013 miliarde kWh, iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 6,672 miliarde KWh în creştere cu 234,9 milioane kWh (3,6%).

F

inanțarea parcurilor eoline este în stadiu incipient în România, dar se va dezvolta simultan cu extinderea unor astfel de proiec­ te. Până în prezent, Unicredit Leasing a acordat prima finanțare în sistem leasing pentru două proiecte de energie eoliană.

Alte finanțări au fost asigurate de BERD, BEI și BCR. O altă variantă viabilă pentru finanțarea proiectelor eoliene atât pentru dezvolta­ torii, cât și pentru instituțiile financiare, poate fi prin Project Finance, potrivit Pau­ lei Corban, jurist la Energy Practice Group din cadrul White & Case.

Restituirea împrumutului „Project Finance este o modalitate de finanțare în care veniturile proiectu­ lui sunt principala sursă de restituire a împrumutului. O parte considerabilă din costurile de proiect este finanțată din împrumutȘ, a precizat Paula Corban.

Prin această modalitate de finanțare, acționarii nu sunt personal sau la nivel de corporație responsabili pentru resti­ tuirea împrumutului, iar răspunderea acționarilor este limitată la contribuția la capitalul social. De asemenea, finanțatorii proiectului iau în considerare veniturile proiectului și nu creditul acționarilor. În plus, recursul finanțatorilor este limitat la

Riscuri specifice Principalele bariere în accesarea finanțării decurg din lipsa unui istoric cu privire la riscurile specifice indus­ triei, dar și din preocuparea cu privire la riscuri şi managementul acestora. La nivel de industrie, trebuie avute în vedere, performanța şi stabilitatea tehnologi­ ei, dar și faptul că avem de-a face cu un nou tip de investitori, un nou model de business şi o piață specifică. La nivel de proiect, principala barieră în accesarea finanțării decurge din lipsa de experiență a dezvoltatorilor, procedurile administra­ tive de autorizare, abilitatea de a securiza contracte de vânzare a energiei pe termen lung, stabilitatea schemei suport.

Acces la finanțare o pot avea doar proiec­ tele cu un nivel acceptabil de risc (banca­ bile). Succesul finanțării depinde de ma­ nagemntul riscurilor. Trendul ascendent pe care se înscrie energia eoliană precum şi natura predictibilă a veniturilor genera­ te de un astfel de proiect, duc la concluzia ca Project Finance poate fi o modalitate de finanțare potrivită Chiar dacă mai există incertitudini, România are un mediu investițional stabil care să permită finanțarea printr-un astfel de sistem“, a menționat Paula Corban.

Import și export prin gazoductul Ungheni – Iași Construcția conductei de gaze Ungheni-Iași va reduce dependența Republicii Moldova de gazul rusesc. Valoarea totală a proiectului este de 20 milioane de euro.

Gazoductul Ungheni-Iași va fi construit cu o susținere financiară din partea Uniu­ nii Europene, în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Moldova-Ro­ mânia. Conform prevederilor, în realizarea proiectului vor fi implicate companiile Transgaz (Romania) și Moldovagaz (Repu­ blica Moldova). Proiectul este susținut atât de Uniunea Europeană, cât și de Federația Rusă care are interesul de a consolida capacitatea de tranzitare deoarece prin Republica Moldova se tranzitează 16-18% din gazele rusești către Europa. „Conducta va fi capabilă să transporte gaze naturale în ambele sensuri. Lungimea totală a acesteia va fi de aproape 42 kilo­

metri, din care 33 kilometri pe teritoriul României şi 9 kilometri pe teritoriul Mol­ dovei“, a precizat viceministrul Economiei din Republica Moldova, Ilarion Popa.

Proiectul este unul important pentru con­ solidarea securității energetice a Republicii Moldova. În perspectivă, se are în vedere obținerea accesului la surse alternative de aprovizionare cu gaze. Interconectarea va deveni avantajoasă și în situația dezvoltării depozitului subteran de gaze naturale de la Mărgineni, care ar putea asigura alimen­ tarea cu gaze a unor localități din zona de graniță cu România. Astfel, Moldova se va putea aproviziona cu gaze din România în situația în care securitatea energetică

impune acest lucru. Moldova importă gaze din Rusia la prețul de 320 de dolari/1.000 metri cubi, în timp ce gazele românești costă 165 dolari/1.000 metri cubi.

Costul estimativ al proiectului se ridică la 20 de milioane de euro. Prin viitorul ga­ zoduct vor putea fi realizate atât importuri, cât și exporturi de gaze.

O parte din fondurile necesare, aproxi­ mativ șapte milioane euro, urmează să fie alocate de către Comisia Europeană prin intermediul Programului Operațional Co­ mun România-Ucraina-Republica Moldova, trei milioane de euro pentru Republica Moldova și, respectiv, 4 milioane de euro pentru România.

miercuri - 28 septembrie 2011

interviu Energia produsă de parcurile eoliene, care au o eficiență de circa 25%, este preluată în rețea cu prioritate, iar după schimbările, ce se anunță în legislație, va fi preluată garantat.

Dana Duică, director executiv RWEA

Care este capacitatea instalată a centralelor eoliene, aflate acum în funcțiune, în România?

Dana Duică: Vă propun să trecem puțin în revistă ce s-a făcut până acum. La finele anului 2010, România avea instalați 462 MW în eolian, după ce la începutul anului 2009 erau numai 11 MW. În întreg 2009 au fost instalați doar 3 MW și astfel, am ajuns să plecăm la drum la finele lui 2009 cu 14 MW instalați. Progresul semnificativ a fost consemnat în prima fază anul trecut, an în care industria a reușit să instaleze nu mai puțin de 448 MW (până la 462 MW). În prezent, avem instalați peste 700 MW, capacitatea echivalentă a unui reactor nuclear al Centralei de la Cernavodă, și sperăm să închidem acest an cu 1.000 MW instalați, ceea ce ar marca trecerea într-o nouă etapă. Din estimările Asociației Române pentru Energie Eoliană, 2012 va fi anul de vârf al energiei eoliene, în care ar urma să se instaleze cele mai multe parcuri eoliene și să intre în funcțiune mai multe capacități.

Toate parcurile eoliene construite au făcut cereri de racordare la rețeaua națională de transport?

Dana Duică: Energia produsă de parcurile eoliene, care au o eficiență de circa 25%, este preluată în rețea cu prioritate, iar după schimbările ce se anunță în legislație va fi preluată garantat. Toate parcurile eoliene ridicate trebuie să opereze mai întâi în teste și apoi sunt conectate permanent la rețeaua națională, de unde energia ajunge apoi în casele românilor.

Potrivit legislației în vigoare, înainte să construiești un parc eolian trebuie să ai aviz tehnic de racordare la rețeaua națională de transport/distribuție electricitate, după caz.

Ce se va întâmpla cu energia produsă de eoline și care nu va putea fi preluată de rețeaua deținută

2012 va fi anul de vârf al energiei eoliene

Interviu cu Dana Duica, director executiv al Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA) de Transelectrica?

Dana Duică: Oficialii Transelectrica, societatea de stat care deține monopolul transportului de electricitate din România, au declarat recent că analizează posibilitatea de a limita accesul la rețea pentru sectorul eolian din cauza suprasolicitării sistemului. Angajamentul României este ca va susține instalarea de capacități în eolian, situate între 3.000 si 4.000 MW, iar acum suntem la puțin peste 700 MW, așa cum spuneam și mai devreme. Acest angajament implică în același timp și o limită. Deocamdată, deși sunt foarte multe cereri pentru ridicarea de parcuri eoliene, noi nu vedem un pericol în asta. Transelectrica ar trebui, în schimb, să-și respecte angajamentele și să facă investiții pentru întărirea rețelei de transport ca măcar cei 3.000 – 4.000 MW asumați și stabiliți cu Uniunea Europeană să poată fi și instalați. În caz contrar, Uniunea Europeană poate amenda România pentru nerespectarea angajamentelor, lucru ce sperăm să nu se întâmple. În plus, ar mai trebui spus că, de regulă, unul din patru proiecte anunțate ajunge să se și facă.

Pe ce poziție se situează România, în UE, referitor la capacitatea instalată în energie eoliană?

Dana Duică: Dacă am face un clasament pe toate cele 27 de țări din UE, România ar fi în a doua jumătate a acestui top. Potrivit datelor Asociației Europene pentru Energie Eoliană (EWEA), organizație din care RWEA face parte, la finele lui 2010, Germa-

nia ocupa primul loc din UE cu 27.214 MW instalați, fiind urmată de Spania cu 20.676 MW, Italia – 5.797 MW, Franța – 5.660 MW și Marea Britanie – 5.204 MW. Ce proiecte urmează să fie puse în funcțiune în perioada urmatoare?

Dana Duică: Cele mai importante proiecte anunțate pentru 2012 aparțin unor companii mari precum CEZ, EDP, IMA Partners, PNE Wind, Monsson Group, majoritatea fiind localizate în Dobrogea, dar și în Moldova.

Ce susținere acordă statul investitorilor care construiesc parcuri eoliene?

Dana Duică: Statul oferă un certificat verde pentru fiecare MW produs din energie eoliană și așteptăm ca de luna asta să ofere două certificate verzi.

Project Coordinator Medien Conferences Elena Gherasim Partnership Coordinator Medien Conferences Iulian Băbeanu

EDITOR Romulus Cristea romulus.cristea@romanialibera.ro Art Director Cătălin Bratu

DTP Margareta Nicolae

Prelucrare foto Florin Anghel

Director Medien Conferences Daniel Drăgan daniel.dragan@medienholding.ro

Project Executive Medien Conferences Andreea Păun Andreea Ioniță

Care este valoarea estimată a investițiilor din domeniu în prezent și pentru perioada următoare?

Dana Duică: Doar companiile membre ale Asociației Române pentru Energie Eoliană au investit până în prezent peste un miliard de euro și au creat în jur de 2.000 de locuri de muncă. Estimăm că este destul de posibil ca anul viitor aceste investiții să se dubleze. În perioada următoare sunt preconizate modificări legislative privind energia eoliană?

Dana Duică: De circa trei ani așteptăm să li se acorde producătorilor din acest domeniu două certificate verzi pe MW în loc de unul, ceea ce ar duce la un venit rezonabil pentru a justifica investiția foarte costisitoare. Sperăm ca acest lucru să se și întâmple cu începere din luna spetembrie.

ZIARUL DE BUSINESS se ­distribuie gratuit împreuna cu Ziarul România liberă este editat de Societatea „R“, din cadrul grupului ADRESA: Nerva Traian nr. 3, Bl. M101, et. 9, sector 3, București CP 031041; Telefon: 021/202.82.90; Fax: 021/202.81.43 TIPAR: United Print