Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M” Svetlana Clivadă Alexandru Clivadă
CERCETAREA
STRATEGIILOR DE COPING ÎN SITUAŢIILE DE STRES AL TINERILOR DIN COMUNITATEA LGBT
Chișinău – 2010
Cercetarea a fost discutată şi recomandată pentru publicare în cadrul şedinţei Consiliului Ştiinţific al Institutului de Formare şi Cercetare Socială al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM) la 22 decembrie 2010, proces-verbal nr. 4 Autori:
Redactor şi consultant ştiinţific: Recenzenţi:
CUPRINS
INTRODUCERE......................................... 4
Svetlana Clivadă Alexandru Clivadă
REZULTATELE CERCETĂRII...................... 9
Svetlana RUSNAC doctor în psihologie, conferenţiar universitar
Tipul de comportament în situaţiile de conflict după testul Thomas...................................17
Jana Racu, doctor habilitat în psihologie, profesor universitar Nicolae Sali, doctor în sociologie, conferenţiar universitar
Capacitatea de adaptare în conformitate cu chestionarul multifactorial de adaptare elaborat de A. Maklakov şi S. Cermeanina..........................................25
Coping la stres după Amirhan................. 9
Determinarea strategiilor de coping în situaţii de stres după Lazarus................................................32 Rezultatele la testul de afiliere...............42 Tendinţele de manifestare a strategiilor de coping în situaţii de stres........................................47
Această publicaţie a fost editată cu suportul financiar al Asociaţiei gay-lor şi lesbienilor «COC» din Olanda şi conducerea ştiinţifică a Institutului de Formare şi Cercetare Socială, ULIM
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.............. 51
BIBLIOGRAFIE....................................... 55
Combinatul poligrafic din Chişinău MD-2008, Republica Moldova, Chişinău, str. P. Movilă, 35 3
INTRODUCERE În conştiinţa comună, iar uneori chiar în rândul unor specialişti, se mai întâlneşte mitul cu privire la frecvenţa sporită a cazurilor de dezadaptare socială şi lipsă a mecanismelor pozitive în rezolvarea situaţiilor de stres la persoanele din comunitatea LGBT. Se consideră că se întâlnesc multe cazuri când în urma coming-out-ului sau a unor sentimente neîmpărtăşite persoanele de orientare homosexuală ajung la suicid. Pentru a determina mecanismele de coping la stres a persoanelor din comunitatea LGBT şi pentru a vedea diferenţa de comportament în situaţii de stres a tinerilor homosexuali spre deosebire de tinerii heterosexuali, am iniţiat această cercetare. Teoria stresului a fost formulată pentru prima dată de către H. Selye în 1936, publicată în 1950, iar în varianta deplină, completată a văzut lumina tiparului în lucrările mai târzii ale acestui cercetător1. În paradigma teoretică a lui H. Selye stresul este definit ca o reacţie generală nespecifică a organismului la acţiunea externă a unor factori – agenţi stresori – de natura variată (fizică, chimică, biologică şi psihică) (Selye). Lazarus 2 şi Folkman au definiut stresul drept un efort cognitiv şi comportamental (cu exprimare afectivă pregnantă) de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările externe sau interne care depăşesc resursele personale. În conformitate cu descrierea lui Hans Selye stresul psihic reprezintă un sindrom constituit de exacerbarea, dincolo de nivelul unor simple ajustări homeostatice, a unor reacţii psihice şi a corelatelor lor somatice (afectând cvasitotalitatea compartimentelor organismului) în legătură cu excitaţia externă sau internă exercitată de o configuraţie de factori declanşanţi (agenţi stresori) ce acţionează intens, surprinzător, 1 Selye, H. The Physiology and Pathology of Exposure to Stress. Montreal: Acta, Inc., 1950; Selye, H. The stress of life. New York: McGraw-Hill, 1956; Selye, H. The stress without distress. Philadelphia: Lippincott, 1974; Selye, H. The stress concept and some of its implications. In: Human stress and cognition: An information processing approach. V. Hamilton and D. M. Warburton (Eds.). New York: Wiley, 1979, p. 11-32; Selye, H. The stress concept today. In: Handbook on stress and anxiety. I. L. Kutash, L. B. Schlesinger and Associates (Eds.). San Francisco: Jossey-Bass, 1980, p. 127-143. 2 Lazarus, R.S. Emotion and Adaptation. New York: Oxford University Press, 1991.
4
brusc şi/sau persistent şi având uneori un caracter simbolic “de ameninţare», alteori un rol extrem de favorabil pentru subiect (percepuţi sau anticipaţi ca atare de subiect). Alteori agenţii stresori reprezintă excitanţi psihici cu rezonanţă afectivă majoră (pozitivă – eustres sau negativă – distres) sau surse de suprasolicitare a proceselor cognitive (atenţie, gândire, etc) şi volitionale. Stresul pozitiv – eustresul – influenţează pozitiv persoana, mobilizând-o, contribuind la sporirea atenţiei, a reactivităţii, activităţii psihice, sporind capacitatea de adaptare a organismului. Însă în condiţii de suprasolicitare stresul atinge un nivel critic, căpătând o configuraţie distrugătoare. Distresul, astfel, prezintă o variantă patologică a sindromului de stres, care influenţează negativ starea fiziologică, activitatea psihică şi comportamentul omului, conducând la dezorganizare totală. Se manifestă hiperactivarea sistemelor neurohumorale, stresul devenind un agent patogen şi afectând întreg organismul uman. Distresul poate provoca debutul sau acutiza manifestarea îmbolnăvirilor nevrotice, psihosomatice şi organice. Tipul de stres se manifestă în funcţie de totalitatea de factori: sănătatea fizică şi psihică, particularităţile de personalitate, reactivitatea la factorii stresanţi, sistemele individuale de rezistenţă psihică, prezenţa sau absenţa suportului social în situaţiile dificile. Mecanismele de coping au fost descrise de Lazarus şi Launier3. Ei au desprins (sub numele de “coping») o serie de strategii conştiente de ajustare (cognitive şi comportamentale) elaborate de individ pentru a face tolerabilă tensiunea interioară (stresul psihic) indusă de o situaţie potrivnică (ce depăşeşte resursele personale), distingându-se 3 tipuri de ajustări: 1. «Coping» (ajustarea) centrat pe problemă (coping vigilent). Cuprinde evaluarea în plan mental a unor posibilităţi avute la îndemână de subiect. În cadrul acestor conduite, subiectul: - evocă experienţa anterioară (eventuale succese în aceeaşi situaţie) - contează pe succesul social - va solicita informaţii şi va căuta mijloace - elaborează un plan de acţiune. 3 Карвасарский, Б. Д. Психотерапевтическая энциклопедия. С.-Пб.: Питер, 2000
5
2. «Coping» (ajustare) centrat pe emoţii (coping evitant) generat de situaţiile fără ieşire, ireparabile (decese ale unor fiinţe apropiate, pierderea unui concurs important etc). Reprezintă o strategie pasiva, «de uitare», evitând confruntarea cu gravitatea situaţiei, subiectul încercînd o detenţă emoţională prin abandonarea tentativelor de rezolvare a problemei şi adoptarea unor strategii defensive (negare, resemnare, fatalism, agresivitate). 3. Reevaluarea problemei constă în reducerea diferenţei între gradul de ameninţare şi propriile resurse, fapt ce ajută la perceperea situaţiei ca fiind mai tolerabilă. Vulnerabilitatea psihică la stres reprezintă nu numai o sumă algebrică a unor date de personalitate facilitând «intrarea în stres» ori amplitudinea reacţiei la stres a unui individ. Ea este constituită de un patern dinamic de interacţiune al acestor trăsături stabile de personalitate, dar solicitate ca părţi componente ale unui comportament relativ stereotip. Vulnerabilitatea psihică la stres apare ca un element favorizant pentru bolile psihice, dar şi pentru cele psihosomatice în cadrul cărora ea se asociază cu o vulnerabilitate de organ. Problema cercetării constă din necesitatea identificării mecanismelor de coping a comunităţii LGBT, raportul dintre mecanismele de coping oglindind atât capacitatea de adaptare socială, cât şi necesitatea de afiliere a tinerilor de orientare homosexuală, pe de o parte, iar pe de altă parte, oferind informaţie în scopul elaborării metodelor de consiliere a reprezentanţilor minorităţii homosexuale: întocmirii unor programe ştiinţifice argumentate orientate spre adaptarea socială şi psihologică la diferite situaţii de stres. Scopul cercetării. Identificarea mecanismelor de coping la stres a tinerilor din comunitatea LGBT ca bază a perfecţionării activităţii de adaptare socială şi psihologică a beneficiarilor Centrului «GENDERDOC-M».
6
Obiectivele cercetării:
1. Identificarea mecanismelor de coping ale tinerilor din comunitatea LGBT şi a particularităţilor manifestării acestora, a poziţiei valorice. 2. Analiza comportamentului în situaţii de conflict ale tinerilor din comunitatea LGBT. 3. Cercetarea necesităţii de afiliere faţă de alţii şi frica de a fi respins la tinerii din comunitatea LGBT. 4. Investigaţia adaptării sociale a tinerilor din comunitatea LGBT. 5. Analiza particularităţilor de gen, desemnate dă către Sandra Bem, ale tinerilor din comunitatea LGBT. 6. Elaborarea recomandărilor cu privire la perfecţionarea activităţii de consiliere a beneficiarilor Centrului «GENDERDOC-M» – tinerilor din comunitatea LGBT.
Metodologia cercetării
În cadrul cercetării au fost aplicate următoarele metode: Chestionarul de personalitate «Adaptare », elaborat de A. G. Maklakova şi S. V. Cermeanina; Scala convingerilor de bază (World Assumption Scale – WAS); Indicatorul strategiilor de coping-strategii, elaborat de D. Amirhan; Chestionarul de afiliere; Testul Thomas «Aprecierea strategiei de comportament în situaţii de conflict»; Coping-test, elaborat de Lazarus.
Eşantionul
a fost selectat în mod aleator, în calitate de criteriu de bază servind vârsta subiecţilor – 18-25 de ani. La cercetare au participat 86 de subiecţi: lotul experimental (reprezentanţii comunităţii LGBT): 44 respondenţi; lotul de control (persoane cu orientare heterosexuală): 42 respondenţi. Ţinându-se cont de nivelul de instruire al subiecţilor din lotul experimental, în grupul de control au fost întru7
niţi studenţi din instituţiile universitare din mun. Chişinău. Datele au fost prelucrate prin intermediul programului SPSS 15.0, fiind utilizate compararea statistică, metodele de corelaţie, totodată s-au efectuat calcule în scopul determinării indicilor medii, a cotelor procentuale, etc.
REZULTATELE CERCETĂRII Coping la stres după Amirhan Acest test a fost aplicat cu scopul determinării strategiilor de adaptare dominante la situaţiile de stres ale personalităţii. Autorul descrie trei tipuri de coping la stres: 1. Rezolvarea problemelor - capacitatea persoanei de a se implica în problema intervenită şi a o rezolva. 2. Căutarea suportului social - incapacitatea subiectului de a-şi rezolva problema singur, cautând implicarea cuiva din exterior. 3. Fuga de probleme - tendinţa de a evita rezolvarea problemei. Autorul descrie metoda pasivă şi activă de evitare a problemelor. Se consideră că fuga de probleme indică un comportament dezadaptativ, iar utilizarea echilibrată a tuturor celor trei strategii caracterizează modalitatea eficientă de rezolvare a situaţiei de stres. Strategia de comportament de evitare, după părerea autorului, este caracteristică comportamentului dezadaptativ a individului. Amirhan a caracterizat strategiile de coping ca fiind mai efective în cazul folosirii combinaţiei celor trei strategii de coping descrise mai sus, în dependenţă de situaţia de stres. Persoana poate folosi metode pasive de evitare, de exemplu fuga în boală, sau utilizarea drogurilor, alcoolului, poate definitiv «evita rezolvarea problemei», utilizând metoda activă de evitare – suicidul. Strategia de evitare – este una din strategiile de bază în formarea comportamentului dezadaptativ. Ea este orientată spre minimalizarea distresului de persoană cu un nivel mai jos de dezvoltare. Utilizarea acestei strategii este determinată de lipsa dezvoltării resurselor de coping şi abilităţilor active de rezolvare a problemelor. Dar poate avea un caracter adecvat
8
9
sau neadecvat în dependenţă de situaţia concretă de stres, vârstă şi starea sistemului de resurse a personalităţii4. Cea mai eficientă metodă de luptă cu stresul este utilizarea a celor trei tipuri de coping în dependență de situație. În unele momente omul poate să facă față situațiilor complicate de sinestătător, în altele are nevoie de susținerea celor din jur, sau în al treilea caz el poate evita confruntarea cu situația problemă, din timp gândinduse la consecințele negative ce pot apărea. În conformitate cu rezultatele obţinute în cadrul cercetării, subiecţii au denotat următoarele strategii de coping (tabelul Nr 1 şi figura Nr 1). Tabel Nr 1.
tuaţii de stres mai degrabă se implică în rezolvarea problemelor într-un mod autonom şi mai rar caută suport social.
N
Minimum
Maximum
Media
Abaterea standard
Descrierea mediilor la strategiile de coping la stres pe întregul eşantion.
Rezolvarea problemelor
86
0,00
33,00
22,98
6,94
Căutarea suportului social
86
0,00
32,00
17,60
7,42
Fuga de probleme
86
0,00
33,00
12,03
6,00
Scale
La scala «rezolvarea problemelor», pe întregul eşantion am determinat că punctajul minim este egal cu 0,7 iar maxim - cu 33, media fiind egală cu 22,98, ceea ce ne indică la un nivel mediu de implicare în rezolvarea problemelor. La scala «căutarea suportului social» am determinat că punctajul minim este egal de asemenea cu 0, cel maxim identificat - cu 32, media - 17,60, ceea ce ne indică la un nivel jos în căutarea suportului social. La scala «fuga de probleme» am stabilit un punctaj minim egal cu 0, cel maxim - cu 33, media - 12,03, ceea ce vorbeşte despre un nivel foarte jos în tendinţa de evitare a problemelor. Rezultă că tinerii în si4 Сирота, Н.А., Ялтонский, В.М. Преодоление эмоционального стресса подростками. Модель исследования. В: Обозр. психиат. и мед. психол., 1, 1993; Ялтонский, В.М. Копинг-стратегии поведения у наркозависимых и здоровых людей. Канд.... дис. -Л., 1996.
10
Fig Nr 1.
Descrierea mediilor la scalele strategiilor de coping la stres pe întregul eşantion.
Pentru o mai bună analiză am prezentat rezultatele în procente pe nivele înalt, mediu, jos, foarte jos. Datele sunt prezentate în tabelul Nr 2, figura Nr 2. Din întreg eşantionul nivelul înalt la scala «rezolvarea problemelor» l-au obţinut doar 11, 6%, nivelul mediu 58,2%, cel jos - 19,7% şi foarte jos - 10,5%, iar 10,5% nu se implică deloc în rezolvarea problemelor personale. La scala «căutarea suportului social» doar 7% au obţinut nivel înalt, 37,2% - nivel mediu, 30,2% - nivel jos şi 25,6% - nivel foarte jos, ceea ce ne indică că doar 7% din persoane caută suport social, iar 25,6% nu caută, în genere, suport social. La scala «fuga de probleme», nivel înalt au obţinut doar 1,2%, nivel jos - 22,1% şi nivel foarte jos - 76,7%, ceea ce ne indică că doar 1,2% din eşantion evită problemele, iar 76,7% refuză de acest coping în situaţia de stres. Doar un pic mai mult de un procent fug de problemă, iar mai mult de ¾ din respondenţi nu acceptă această strategie în situaţii de stres. 11
Rezolvarea problemelor %
Foarte scăzut Scăzut Mediu Înalt
10,5 19,7 58,2 11,6
Căutarea suportului social % 25,6 30,2 37,2 7
Fuga de probleme % 76,7 22,1 0 1,2
Pentru o mai bună ilustrare datele din tabel sunt prezentate în formă grafică în figura de mai jos.
Figura Nr 2.
Rezultatele pe nivele la strategiile de coping în procente pe întregul eşantion.
Scale
Rezolvarea problemelor Căutarea suportului social Fuga de probleme
Mediile comparative la strategiile de coping la grupul experimental şi de control
Grupele
Abaterea standard
Nivelele
Tabel Nr 3.
Media
Rezultatele pe nivele la strategiile de coping în procente pe întregul eşantion
N
Tabel Nr 2.
Grup experimental Grup de control Grup experimental Grup de control Grup experimental Grup de control
44 42 44 42 44 42
21,90 24,11 17,63 17,57 12,11 11,95
7,63 6,02 7,54 7,39 6,54 5,45
Tabelul Nr 3 ne prezintă compararea rezultatelor obţinute prin testarea tinerilor din comunitatea LGBT cu rezultate de pe eşantionul persoanelor heterosexuale. Rezultatele ne arată că media la scala Rezolvarea problemelor la persoanele din comunitatea LGBT este egală cu 21,90, iar la persoanele heterosexuale media este egală cu 24,11, ambele fiind de nivel mediu. La scala Căutarea suportului social media la persoanele LGBT este egală cu 17,63, iar la persoanele de orientare heterosexuală - 17,57. La scala Fuga de probleme media la persoanele din comunitatea LGBT este egală cu 12,11 iar la persoanele heterosexuale - 11,95, ambele grupuri au obţinut un nivel scăzut la această scală, fapt ce ne indică un rezultat bun, deci tinerii preferă mai mult comportamente adaptative în situaţii de stres cum ar fi rezolvarea problemelor şi căutarea suportului social.
În continuare am ţinut să identificăm prezenţa unor deosebiri în modalitatea de rezolvare a stresului de către tinerii din comunitatea LGBT şi cei cu orientare heterosexuală, rezolvând astfel unul din obiectivele cercetării.
12
13
Scale
Rezolvarea problemelor Căutarea suportului social Figura Nr 3.
Mediile comparative la strategiile de coping al comunităţii LGBT şi al heterosexualilor
Din figura Nr 3 putem vedea ca persoanele heterosexuale se implică mai mult în rezolvarea problemelor decât persoanele din comunitatea LGBT, dar diferenţe semnificative nu sunt, t=1,48, p=0,14 (tabelul Nr 4). Mai mult ca atât, în cazul ambelor loturi de subiecţi s-a identificat tendinţa spre adoptarea strategiei de rezolvare a problemelor, mai puţin pronunţată fiind cea de recurgere la suportul social şi destul de joasă – cea de evitare. Tabel Nr 4.
Fuga de probleme
Sex
N
Abaterea standard
Mediile comparative la strategiile de coping al femeilor şi bărbaţilor pe întregul eşantion
Media
Tabel Nr 5.
Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem.
20 66 20 66 20 66
23,25 22,90 17,15 17,74 11,55 12,18
7,32 6,88 7,11 7,56 7,62 5,47
În tabelul Nr 5 se prezintă rezultatele comparate ale persoanelor de sex masculin cu cele ale persoanelor de sex feminin. La scala Rezolvarea problemelor la persoanele de sex masculin se indică media 23,25, iar la cele de sex feminin 22,90, la scala Căutarea suportului social la bărbaţi se indică media 17,15, iar la femei 17,74, la scala Fuga de probleme se indică mediile de 11,55 şi, respectiv 12,18.
Rezultatele comparării statistice a mediilor care ilustrează strategiile de coping ale tinerilor din grupul experimental şi cel de control.
Scale t p Rezolvarea problemelor 1,48 0,14 Căutarea suportului social 0,04 0,96 Fuga de probleme 0,12 0,90 Am recurs şi la compararea mediilor căpătate pe eşantioanele de subiecţi de sex feminin şi masculin.
Figura Nr 4.
Mediile comparative la strategiile de coping al femeilor şi bărbaţilor pe întreg eşantion
Diferenţe semnificative nu s-au remarcat, însă persoanele de sex masculin în situaţii de stres mai degrabă se implică în rezolvarea problemelor decât cele de gen feminin 14
15
şi la scala Fuga de probleme s-a determinat că femeile mai mult fug de probleme decât bărbaţii, dar iarăşi fără diferenţe semnificative. Tabel Nr 6.
Rezultatele comparării statistice a mediilor care ilustrează strategiile de coping a tinerilor în dependenţă de sex.
Scale
t 0,19 0,31 0,41
Rezolvarea problemelor Căutarea suportului social Fuga de probleme
16
p 0,84 0,75 0,68
Tipul de comportament în situaţiile de conflict după testul Thomas Testul a fost aplicat cu scopul determinării comportamentului în situaţii de conflict a persoanelor din comunitatea LGBT. Pentru aceasta din nou am recurs la compararea cu datele căpătate pe eşantionul de tineri cu orientare heterosexuală, urmărind scopul identificării unor diferenţe, pe care le-am putea considera ca fiind determinate de orientarea sexuală. La baza testului se află concepţia, conform căreia persoanele aleg o anumită strategie comportamentală în situaţie de conflict. Thomas evidenţiază următoarele metode de reglare a conflictelor, care în test coincid cu anumite scale: 1. Concurenţa – mai puţin efectivă, dar se prezintă ca un comportament ce adesea se foloseşte în situaţiile de conflict şi se manifestă prin încercarea de a satisface interesele în detrimentul altuia; 2. Colaborare - când participanţii situaţiei de conflict ajung la o alternativă care satisface interesele ambelor părţi. 3. Compromis – acord între părţile conflictului, realizat prin concesii reciproce. 4. Evitarea - se caracterizează prin lipsa tendinţei de cooperare de rând cu cea de a atinge scopurile proprii; Adaptare - opusul concurenţei, persoana refuză realizarea propriilor interese în favoarea părţii opuse. Rezultatele obţinute ne arată tipul de comportament în situaţii de conflict: în caz de evitare a conflictului, nici o parte din din cei implicaţi în conflict nu vor avea succes; în caz de concurenţă, adaptare şi compromis, cineva câştigă, şi cineva pierde sau ambele părţi pierd, deoarece merg la compromis; doar în colaborare ambele părţi au de câştigat.
17
Abaterea standard
Concurenţă Colaborare Compromis Evitare Adaptare
N
Media
Scale
Maximum
la strategiile comportamentale în situaţiile de conflict ale tinerilor.
Minimum
Tabel Nr 7.
86 86 86 86 86
,00 3,00 2,00 2,00 1,00
12,00 11,00 12,00 12,00 11,00
4,65 5,95 7,15 6,54 5,56
3,17 1,51 1,91 1,90 2,25
Pentru început am realizat calcule care indică la tendinţa generală de adoptare a anumitor strategii comportamentale în situaţia de conflict. În rezultat am obținut următoare date pe întregul eşantion: a doptarea comportamentului de concurenţă în situații de conflict la toți respondenții din cercetare variază între 0 (punctajul minim) și 12 (punctajul maxim), media fiind egală cu 4,65; la scala Colaborare datele variază între 3 (punctajul minim) și 11(punctajul maxim), media fiind egală cu 5,95; la scala Compromis am determinat că punctajul minim este egal cu 2, iar cel maxim - cu 12, media fiind egală cu 7,15; la scala Evitare datele variază între 2(punctajul minim) și 12 ( punctajul maxim), media fiind egală cu 6,54; la scala Adaptare în situații de conflict am stabilit că punctajul minim este egal cu 1, iar cel maxim - cu 11, media fiind egală cu 5,56 (tabelul Nr 7, figura Nr 5).
18
Figura Nr 5.
Mediile la strategiile comportamentale în situaţiile de conflict ale tinerilor din întregul eşantion
Generalizând rezultatele, se poate ajunge la concluzia că tinerii mai frecvent recurg în situaţie de conflict la compromis (m=7,15), după care se dă preferinţă comportamentului de evitare r (m=6,54), pe locul trei se află colaborarea (m=5,95), urmează adaptarea (m=5,56) iar pe ultimul loc - concurenţa (m=4,65). Prin corelarea rezultatelor se poate stabili stilul comportamental al tinerilor în situaţie de conflict (Figura 6).
19
Concurenţă Colaborare Compromis Figura Nr 6.
Stilul comportamental al tinerilor în situaţie de conflict.
Evitare Tinerii contemporani dau dovadă de atenţie moderată faţă de interesele părţii oponente, sunt puţin concurenţiali, mai frecvent recurgând la strategii de evitare şi compromis, care, de fapt, elimină capacitatea constructivă a conflictului. La fel ca şi în cazul măsurării forţei strategiilor de coping, am recurs la compararea datelor căpătate în cele două grupe de subiecţi – cu comportament homo- şi heterosexual.
Adaptare
Grupurile
N
Abaterea standard
Scale
Mediile la strategiile comportamentale în situaţiile de conflict ale tinerilor din grupul experimental şi de control .
Media
Tabelul Nr 8.
Grupul experimental Grupul de control Grupul experimental Grupul de control Grupul experimental Grupul de control Grupul experimental Grupul de control Grupul experimental Grupul de control
44 42 44 42 44 42 44 42 44 42
4,25 5,07 6,20 5,69 7,11 7,19 6,61 6,47 5,61 5,52
3,17 3,15 1,32 1,67 1,96 1,87 1,97 1,83 2,15 2,38
În tabelul 8 şi figura 7 putem observa rezultatele pe eşantioane diferite ale tinerilor din comunitatea LGBT şi ale celor heterosexuali. Din date obţinute putem observa că strategiile de comportament pe eşantioane separate ocupă aceleaşi poziţii ca şi pe eşantionul general.
Figura Nr 7.
20
Mediile la strategiile comportamentale în situaţiile de conflict ale tinerilor din comunitatea LGBT şi ale celor heterosexuali. 21
Rezultatele comparării statistice ale mediilor care ilustrează strategiile de comportament în situaţii de conflict ale tinerilor în dependenţă de orientare sexuală.
Scale
t 1,20 1,58 0,18 0,33 0,18
Concurenţă Colaborare Compromis Evitare Adaptare
p 0,23 0,11 0,85 0,74 0,85
Mediile la strategiile comportamentale în situaţiile de conflict ale tinerilor în dependenţă de sex.
Scale Concurenţă Colaborare Compromis Evitare Adaptare
Sex
N
Abaterea standard
Tabel Nr 9.
Tabel Nr 10.
Media
Diferenţe semnificative între aceste 2 eşantioane nu s-au determinat (tabelul Nr 9), doar putem spune că persoanele heterosexuale mai des recurg la concurenţă decât persoanele din comunitatea LGBT, pe când persoanele din comunitatea LGBT sunt mai predispuse spre colaborare decât persoanele heterosexuale.
Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem.
20 66 20 66 20 66 20 66 20 66
5,00 4,54 5,75 6,01 7,10 7,16 6,60 6,53 5,15 5,69
3,94 2,93 1,44 1,54 1,77 1,96 2,47 1,71 2,23 2,26
În tabelul Nr 10 şi figura Nr 8 sunt ilustrate mediile comparative pe eşantioane diferite în dependenţă de sex. Putem observa că media la scala Concurenţă la persoanele de sex masculin este egală cu 5, iar la cele de sex feminin 4,54, la scala Colaborare bărbaţii au obţinut media 5,75, iar femeile - 6,01, la scala Compromis se indică media de 7,10 şi, respectiv, 7,16, la scala Evitare persoanele de sex masculin au acumulat media 6,60, iar cele de sex - feminin 6,53, la scala Adaptare persoanele de sex masculin au obţinut media 5,15, iar la cele de sex feminin - 5,69.
Figura Nr 8.
22
Mediile la strategiile comportamentale în situaţiile de conflict ale tinerilor în dependenţă de sex.
23
Diferenţe semnificative între aceste două eşantioane nu s-au determinat (tabelul Nr 11), însă persoanele de sex masculin mai des recurg la concurenţă în situaţii de conflict decât tinerele de sex feminin, însă în ceea ce priveşte colaborarea femeile sunt mai predispuse de a colabora decât bărbaţii. Tabel Nr 11.
Rezultatele comparării statistice a mediilor care ilustrează strategiile de comportament în situaţii de conflict ale tinerilor în dependenţă de sex.
Scale
t 0,55 0,68 0,13 0,14 0,94
Concurentă Colaborare Compromis Evitare Adaptare
p 0,57 0,49 0,89 0,88 0,34
Capacitatea de adaptare în conformitate cu chestionarul multifactorial de adaptare elaborat de A. Maklakov şi S. Cermeanina Chestionarul multifactorial de persoanlitate «Adaptare» (CMP-AM), elaborat de A. Maklakov şi S. Cermeanina, a fost aplicat cu scopul de a măsura capacitatea de adaptare a subiectului. Testul dat are 5 scale de măsurare: sinceritatea, capacitatea de adaptare (CA), echilibrul neuro-psihic (ENP), capacităţile de comunicare (CC), normativitatea morală (NM). În conformitate cu manifestarea lor aceste rezultate pot fi calificate ca de nivel mediu, mai scăzut de mediu şi mai înalt de mediu. Indicii căpătaţi prin chestionare pot fi trataţi în următorul mod: Mai scăzut de mediu ENP Nivel scăzut al monitorizării comportamentului, tendinţe de crize neuropsihice, lipsa autoaprecierii adecvate şi a perceperii corecte a realităţii. CC Nivel scăzut al capacităţilor de comunicare, dificultăţi de realizare a contactelor cu ambianţa, manifestări agresive, conflictualitate. NM Autoapreciere inadecvată a rolului şi statutului social, lipsa tendinţei de a respecta normele sociale general acceptate.
Mai sus de mediu Nivel înalt al stabilităţii neuro-psihice şi monitorizării comportamentului, autoapreciere adecvată înaltă, percepere corectă a realităţii. Nivel înalt al capacităţilor de comunicare, realizare eficientă a contactelor cu ambianţa, lipsa manifestărilor agresive, conflictuale. Aprecierea adecvată a statutului şi rolurilor sociale personale, orientare spre respectarea normativităţii sociale.
Prin însumarea rezultatelor obţinute la cele trei scale echilibrul neuro-psihic (ENP), capacităţile de comunicare (CC), normativitatea morală (NM) – se capătă rezultatul la cea de a patra, capacitatea de adaptare (CA), a cărei interpretare se face în conformitate cu tabelul de mai jos. Adaptare înaltă şi medie. Persoanele cu o asemenea capacitate se caracterizează prin adaptare uşoară la condiţiile noi de activitate, se încadrează repede în colectiv, se orientează adecvat în situaţie, îşi elaborează eficient strategii de comportament. De regulă, nu sunt conflictuali, posedă stabilitate emoţională. 24
25
Minimum
Maximum
Media
Abaterea standard
86
13,82
73,38
41,02
12,08
86
9,38
81,25
39,80
14,77
86
12,90
83,87
43,21
13,84
86
16,67
83,33
42,68
13,31
Rezultatele obţinute pe eşantionul întreg denotă următoarele tendinţe: la scala «capacitatea de adaptare» am determinat că punctajul minim este egal cu 13,82, iar cel maxim - cu 73,38, media fiind egală cu 41,02, ceea ce ne indică un nivel mai jos de mediu al capacităţii de adaptare a tinerilor; 26
Nivelele
Normativitatea morală
Capacitatea de adaptare Echilibrul neuro-psihic Capacitaţi de comunicare Normativitate morală
N
Nivelul de adaptare în procente.
Capacitatea de comunicare
Scale
Mediile la adaptativitate.
Tabel Nr 13.
Echilibrul neuro-psihic
Tabel Nr 12.
l a scala «echilibrul neuro-psihic» am determinat că punctajul minim este egal cu 9,38, iar cel maxim - cu 81,25, media fiind egală cu 39,8, ceea ce ne indică un nivel mai jos de mediu al echilibrului neuro-psihic, rezultate determinate posibil din cauza vârstei tinere sau situaţiei economice şi social-politice din ţară; la scala «capacităţi de comunicare» am determinat că punctajul minim este egal cu 12,9, iar cel maxim - cu 83,87, media fiind egală cu 43,21, ceea ce ne indică un nivel iarăşi mai scăzut de mediu al capacităţilor de comunicare a intervievaţilor; la scala «normativitate morală» am determinat că punctajul minim este egal cu 16,67, iar cel maxim cu 83,33, media fiind egală cu 42,68, rezultate care de asemenea ne indică un nivel mai jos de mediu a normativităţii morale a tinerilor.
Capacitatea de adaptare
Adaptare satisfăcătoare. Majoritatea persoanelor cu un asemenea nivel al adaptării dau dovadă de diverse accentuări, care în condiţii favorabile se compensează, manifestându-se în cazuri de schimbare a activităţii şi a anturajului obişnuit. Din această cauză adaptarea lor depinde de ambianţă. De obicei, posedă capacităţi scăzute de echilibru neuro-psihic. Uneori pot da dovadă de un comportament care vine în dezacord cu normativitatea socială, e vorba de agresivitate, de conflictualitate. Persoanele în cauză necesită o atitudine individualizată, evidenţă permanentă, activităţi corecţional-consultative. Adaptare scăzută. Aceste persoane manifestă accentuări de caracter evidente, dau dovadă de manifestări psihopatice, pot fi înscrise în grupul pacienţilor caracterizaţi de stări psihice de limită. Pot manifesta crize neuro-psihice. Posedă capacităţi destul de scăzute de echilibru neuro-psihic, sunt conflictuali, comportamentul lor frecvent contravine normativităţii sociale. Persoanele respective urmează să stea la evidenţa medicală (a psihiatrului, neurologului). Pentru început, la fel precum în cazurile precedente, am stabilit rezultatele medii pentru întreg eşantionul (tabelul 12).
0-40%- nivel înalt 40-60% -nivel mediu 60-100%-nivel scăzut
46,5 47,7 5,8
50 40,7 9,3
43 46,5 10,5
39,5 52,4 8,1
Din întregul eşantion la scala Capacitatea de adaptare au obţinut un nivel înalt 46,5%, ceea ce ne arată că ei se adaptează foarte uşor, nivelul mediu de adaptare îl prezintă 47,7% din respondenţi, pe când 5,8% au probleme ce ţin de adaptarea socială. La scala Echilibrul neuro-psihic nivel înalt au obţinut 50%, adică jumătate din eşantion se arată a fi persoane echilibrate psihic, un nivel mediu prezintă 40,7% şi 9,3% - un nivel scăzut. La scala Capacitate de comunicare nivel înalt au arătat 43%, adică nu întâmpină dificultăţi în procesul de comunicare, sunt sociabili, nivel mediu al comunicării au 46,5% 27
şi 10,5% au nivel scăzut al capacităţilor de comunicare şi întîmpină dificultăţi în relaţionare. La scala Normativitatea morală nivel înalt au obţinut 39,5%, nivel mediu 52,4% şi numai 8,1% au nivel scăzut al normativităţii morale. Tabelul Nr14 prezintă compararea rezultatelor persoanelor din comunitatea LGBT cu rezultatele persoanelor heterosexuale. La scala Capacitatea de adaptare am obţinut următoarele medii: la persoanele LGBT - 41,55, la persoanele hetero - 40,47, fapt care arată că persoanele din comunitatea LGBT se adaptează mai uşor decât persoanele heterosexuale. La scala Echilibrul neuro-psihic media la persoanele din comunitatea LGBT este egală cu 40,55, iar la persoanele heterosexuale – 39,01, din nou rezultatele fiind mai înalte pentru tinerii homosexuali. La scala Capacităţi de comunicare media la persoanele homosexuale este egală cu 42,88, iar a persoanelor heterosexuale - 43,54, deci persoanele heterosexuale au o medie mai mare şi indică o capacitate mai mare de comunicare. La scala Normativitate morală media la persoanele din comunitatea LGBT este egală cu 43,18, iar la persoanele heterosexuale e egală cu 42,16. Posibil din cauza că homosexualii, fiind învinuiţi de lipsă de cultură şi valori familiale, din frică faţă de homofobi, au un comportament mai moral mai evident şi respectă legea.
Grupurile
N
Abaterea standard
Mediile la adaptativitate în grupul experimental şi cel de control.
Media
Tabel Nr 14.
Grup experimental Grup de control Grup experimental Echilibrul neuro-psihic Grup de control Grup experimental Capacităţi de comunicare Grup de control Grup experimental Normativitate morală Grup de control
44 42 44 42 44 42 44 42
41,55 40,47 40,55 39,01 42,88 43,54 43,18 42,16
12,52 11,73 15,11 14,54 15,28 12,34 12,32 14,41
Scale Capacitatea de adaptare
28
Rezultatele sunt ilustrate grafic în figura anexată mai jos:
Figura Nr 9.
Mediile la adaptativitate în grupul experimental şi cel de control.
Deşi prin comparare statistică nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între cele două eşantioane, remarcăm faptul că la scalele Capacitatea de adaptare, Echilibrul neuro-psihic şi Normativitate morală media la persoanele din comunitatea LGBT este mai mare decât la persoanele heterosexuale (tabelul 15). Tabel Nr 15.
Compararea mediilor la adaptativitate.
Scale Capacitatea de adaptare Echilibrul neuro-psihic Capacitaţi de comunicare Normativitatea morală
t 0,41 0,48 0,22 0,35
p 0,68 0,63 0,82 0,72
Tabelul Nr 16 şi figura Nr 10 ne oferă compararea rezultatelor persoanelor de sex masculin cu cele ale persoanelor de sex feminin.
29
Tabel Nr 16.
Mediile la adaptativitate în pentru subiecţii de sex feminin şi masculin.
Scale
Gen
N
Media
Capacitatea de adaptare
Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem.
20 66 20 66 20 66 20 66
42,40 40,61 40,62 39,55 46,77 42,13 44,16 42,23
Echilibrul neuro-psihic Capacitaţi de comunicare Normativitatea morală
Figura Nr 10.
Abaterea standard 14,24 11,44 17,35 14,03 14,74 13,49 13,54 13,31
Tabel Nr 17.
Compararea mediilor la adaptativitate pentru subiecţii de sex feminin şi masculin.
Scale
t
p
Capacitatea de adaptare
0,57
0,56
Echilibrul neuro-psihic
0,28
0,77
Capacitaţi de comunicare
1,31
0,19
Normativitate morală
0,56
0,57
Mediile la adaptativitate pentru subiecţii de sex feminin şi masculin.
Putem observa din figura Nr 10 că bărbaţii au la toate scalele valori mai mari decât femeile, demonstrând capacităţi de adaptare, de comunicare, echilibru neuro-psihic şi normativitate morală mai înalte. Totuşi compararea mediilor n-a indicat la diferenţe semnificative (tabelul 17).
30
31
32
Confruntare Distanţare Autocontrol Căutarea suportului social Acceptarea responsabilităţii Fuga-evitare Planificarea rezolvării problemei Supraevaluarea pozitivă
N
Abaterea standard
Scale
Media
Indicii ale strategiilor de coping pe întregul eşantion.
Maximum
Prin intermediul acestui test determinăm strategiile de coping în situaţiile de stres, nivelul de adaptare a persoanelor tinere din comunitatea LGBT și a tinerilor heterosexuali. Autorul descrie 8 tipuri de comportament pentru adaptare la situaţiile de stres: 1. Coping-ul confruntaţional reprezintă efortul agresiv pentru a schimba situaţia. Implică un grad de ostilitate şi dorinţa de a-şi asuma riscuri. 2. Distanţare - eforturile cognitive de a se separa de situaţie şi pentru a reduce semnificaţia ei. 3. Autocontrol - eforturile sunt orientate spre reglarea propriilor sentimente şi acţiuni. 4. Căutarea suportului social - eforturile de a căuta susţinere eficientă informaţională şi emoţională. 5. Acceptarea responsabilităţii presupune determinarea propriului rol în problemă, asociat cu încercările de a o rezolva. 6. Fuga-evitare prezintă o aspiraţie mentală şi efort comportamental cu scopul de a scăpa sau de a evita unele probleme. 7. Planificarea rezolvării problemei - efortul de focusare asupra problemei pentru a schimba situaţia, incluzând o abordare de analiză a problemei. 8. Supraevaluarea pozitivă presupune efortul de formare a unui sens pozitiv cu focusare pe creşterea propriei personalităţi. Include de asemenea şi ideologia religioasă.
Tabel Nr 18.
Minimum
Determinarea strategiilor de coping în situaţii de stres după Lazarus
86 86 86 86 86 86 86 86
,00 ,00 ,00 ,00 ,00 ,00 ,00 ,00
15,00 18,00 20,00 18,00 12,00 22,00 18,00 21,00
8,70 9,37 12,13 10,44 7,08 11,93 11,87 12,75
3,00 3,67 4,00 3,86 2,85 4,92 3,86 4,36
La scala Confruntare pe eşantion general am determinat că punctajul minim este egal cu 0, iar cel maxim care a fost identificat este egal cu 15, media fiind egală cu 8,70, ceea ce ne indică un nivel mediu de confruntare a subiecţilor testaţi. La scala Distanţare am determinat că punctajul minim este egal cu 0, iar cel maxim identificat este egal cu 18, media fiind egală cu 9,37, ceea ce ne indică un nivel mediu de distanţare. La scala Autocontrol, s-a atestat că punctajul minim este egal cu 0, iar cel maxim identificat era egal cu 20, media fiind respectiv egală cu 12,13, fapt ce ne indică un nivel înalt al autocontrolului. La scala Căutarea suportului social punctajul minim este egal cu 0, iar cel maxim identificat e egal cu 18, media constituind 10,44, ceea ce ne indică un nivel mediu de căutare a suportului social. În cazul scalei Acceptarea responsabilităţii punctajul minim este egal cu 0, iar cel maxim e egal, respectiv, cu 12, media fiind 7,08, faptul, de asemenea, ne indică un nivel mediu de acceptare a responsabilităţii. Fuga-evitare arată şi ea punctajul minim 0, iar cel maxim 22, media fiind egală cu 11,93, faptul iarăşi ne indică un nivel mediu de fugă-evitare în situaţii de stres. La scala Planificarea rezolvării problemei am determinat că punctajul minim este egal cu 0, iar cel maxim ce a fost identificat este egal cu 18, media 33
fiind egală cu 11,87, ceea ce ne indică iarăşi nivelul mediu şi la scala dată. Supraevaluarea pozitivă, prezintă punctajul minim egal cu 0, iar pe cel maxim egal cu 21, media fiind 12,75, faptul ne arată un nivel înalt de supraevaluare pozitivă a tinerilor contemporani.
Figura Nr 11.
Indicii strategiilor de coping pe eşantion în general.
Din figura Nr 11 putem observa că în situaţii de stres tinerii mai des apelează la supraevaluarea pozitivă şi la autocontrol şi mai rar acceptă responsabilitatea şi confruntarea cu situaţia. Mai degrabă evită situaţiile stresante. Tabel Nr 19.
Nivelul de manifestare a strategiilor de coping în situaţii de stres prezentat în procente.
0-6 nivel jos 16,3 17,4 5,8 15,1 40,7 11,6 7 7
Nivelele Confruntare Distanţare Autocontrol Cautarea suportului social Acceptarea responsabilităţii Fuga-evitare Planificarea rezolvării problemelor Supraevaluare pozitivă 34
7-12 nivel 13-18 mediu nivel înalt 77,9 5,8 62,8 19,8 43 51,2 52,3 32,6 59,3 0 36,1 52,3 44,2 48,8 38,3 54,7
Pentru o analiză mai amplă a datelor obţinute, am determinat (în procente) grupele de respondenţi după nivelele de manifestare a strategiilor de coping în situaţiile de stres. Prezentăm în continuare analiza rezultatelor pentru fiecare scală în parte. Din întregul eşantion: la scala Confruntare nivel înalt l-au obţinut doar 5,8%, nivel mediu - 77,9%, nivel scăzut - 16,3%, ceea ce ne spune ca doar 5,8% din eşantion depun efort agresiv pentru a schimba situaţia, şi doar 16,3% nu purced la modalităţi agresive de a rezolva şi de a schimba situaţia; la scala Distanţare doar 19,8% au obţinut nivel înalt, 62,8% - nivel mediu şi 17,4- nivel jos, ceea ce ne indică că doar 19,8% din persoane depun efort cognitiv ca să se distanţeze de la situaţie şi se minimalizeze importanţa acesteia şi doar 17,4% din persoane nu se distanţează de situaţie dar o confruntă; la scala Autocontrol nivel înalt prezintă doar 51,2%, nivel mediu 43% şi nivel scăzut 5,8%, ceea ce ne indică că doar 51,2% din eşantion depun efort de a-şi controla emoţiile şi acţiunile, pe cînd 5,8% din eşantion dispun de autocontrol scăzut; la scala Căutarea suportului social nivel înalt au obţinut 32,6% din respondenţi, nivel mediu - 52,3% şi nivel scăzut - 15,1%, ceea ce ne indică că doar 32,6% din eşantion caută informaţii, suport social şi emoţional, pe cînd 15,1% din eşantion nu caută suportul respectiv; la scala Acceptarea responsabilităţii nivel înalt au obţinut 0%, nivel mediu 59,3% şi nivel scăzut 40,7%, fapt care sugerează că nici o persoană nu se poziţionează la nivel înalt ce ţine de acceptarea rolului personal într-o oarecare problemă, iar 40,7% din eşantion nu îşi acceptă responsabilitatea în ceea ce priveşte rezolvarea problemei; la scala Fuga-evitare nivel înalt au obţinut doar 52,3%, nivel mediu - 36,1% şi nivel scăzut - 11,6%, ceea ce ne indică că 52,3% din eşantion depun efort de a scapa şi de a evita problemele, însă 11,6% nu fug de probleme, ci le înfruntă; 35
l a scala Planificarea rezolvării problemelor nivel înalt au obţinut doar 48,8%, nivel mediu - 44,2% şi nivel redus - 7%, ceea ce ne indică că 48,8% din eşantion îşi focusează eforturile pentru a schimba situaţia, incluzând o abordare analitica vis-a-vis de rezolvarea problemei, pe când 7% nu planifică cum să-şi rezolve problema; la scala Supraevaluarea pozitivă nivel înalt au obţinut doar 54,7%, nivel mediu - 38,3% şi nivel scăzut - 7%, fapt ce ne demonstrează că 54,7% din eşantion depun efort pentru a forma o însemnătate pozitivă focusată pe creşterea propriei personalităţi, dar 7% din eşantion nu depun nici un efort pentru a forma o impresie pozitivă.
Scale Confruntare Distanţare Autocontrol Căutarea suportului social Acceptarea responsabilităţii Fuga-evitare Planificarea rezolvării problemei Supraevaluarea pozitivă
Grupurile Grup experimental Grup de control Grup experimental Grup de control Grup experimental Grup de control Grup experimental Grup de control Grup experimental Grup de control Grup experimental Grup de control Grup experimental Grup de control Grup experimental Grup de control 36
N
Abaterea standard
Utilizarea strategiilor de coping de către persoanele din grupul experimental şi de control.
Media
Tabel Nr 20.
44 42 44 42 44 42 44 42 44 42 44 42 44 42 44 42
8,63 8,78 9,25 9,50 12,15 12,11 10,50 10,38 6,84 7,33 12,61 11,21 11,88 11,85 12,84 12,66
3,37 2,59 4,20 3,07 4,23 3,81 4,16 3,58 3,10 2,56 5,49 4,18 4,53 3,05 4,82 3,87
Figura Nr 12.
Utilizarea strategiilor de coping de către persoanele din grupul experimental şi de control.
Tabelul Nr 20 și figura Nr 12 prezintă compararea rezultatelor obținute în grupul de control și cel experimental. Rezultatele indică: media la scala Confruntare la persoanele din comunitatea LGBT este 8,63, la persoanele heterosexuale - 8,78, la scala Distanţare media persoanelor din comunitatea LGBT este egală cu 9,25, a persoanelor heterosexuale - 9,50, la scala Autocontrol media persoanelor LGBT este egală cu 12,15 şi a persoanelor heterosexuale - 12,11, la scala Căutarea suportului social media persoanelor din comunitatea LGBT e egală cu 10,50 şi cea a persoanelor heterosexuale - 10,38, la scala Acceptarea responsabilităţii media pentru pesoanele LGBT este egală cu 6,84 şi pentru cele heterosexuale media este egală cu 7,33, la Scala fuga-evitare media la persoanele din comunitatea LGBT este egală cu 12,61 şi la persoanele heterosexuale - 11,21, 37
Compararea statistică a mediilor obținute la strategiile de coping în grupul experimental și de control.
Scale
t 0,22 0,31 0,04 0,14 0,79 1,32 0,03 0,18
Confruntare Distanţare Autocontrol Căutarea suportului social Acceptarea responsabilităţii Fuga-evitare Planificarea rezolvării problemei Supraevaluarea pozitivă
p 0,81 0,75 0,96 0,88 0,42 0,18 0,97 0,85
În tabelul Nr 22 şi în figura Nr 13 sunt prezentate datele comparative obținute pe femei și bărbați.
38
Utilizarea strategiilor de coping de către bărbați și femei.
Scale Confruntare Distanţare Autocontrol Căutarea suportului social Acceptarea responsabilităţii Fuga-evitare Planificarea rezolvării problemei Supraevaluarea pozitivă
Gen
N
Abaterea standard
Tabel Nr 21.
Tabel Nr 22.
Media
la scala Planificarea rezolvării problemei mediile sunt 11,88 şi, respectiv, 11, 85 şi, în final, la scala Supraevaluarea pozitivă mediile se prezintă în felul următor: 12,84 pentru persoanele din comunitatea LGBT şi 12,66 pentru persoanele heterosexuale. În tabelul Nr 21 sunt prezentate rezultatele comparării statistice a mediilor obținute pe loturile experimental și cel de control. Diferenţe semnificative între aceste două eşantioane nu s-au remarcat, doar putem spune ca persoanele heterosexuale sunt mai apte de a accepta responsabilitatea decât persoanele din comunitatea LGBT. De asemenea, persoanele din comunitatea LGBT tind să fugă de probleme.
Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem. Masc. Fem.
20 66 20 66 20 66 20 66 20 66 20 66 20 66 20 66
8,10 8,89 8,95 9,50 12,10 12,15 10,50 10,42 6,90 7,13 11,90 11,93 11,35 12,03 12,50 12,83
3,56 2,81 4,18 3,53 5,12 3,65 4,47 3,70 3,44 2,67 5,83 4,65 4,83 3,54 4,98 4,19
În rezultat am determinat următoarele date: la scala Confruntare la persoanele de sex masculin se indică media egală cu 8,10, iar la cele de sex feminin - 8,89; la scala Distanţare persoanele de sex masculin au obținut media egală cu 8,95, iar a cele de sex feminin - 9,50; la scala Autocontrol media persoanelor de sex masculin e egală cu 12,10 şi a celor de sex feminin -12,15; la scala Căutarea suportului social media pentru bărbaţi e 10,50, iar pentru femei e 10,42; la scala Acceptarea responsabilităţii la persoanele de sex masculin se indică media - 6,90, iar la cele de sex feminin - 7,13; 39
l a scala Fuga-evitare media persoanelor de sex masculin e 11,90, iar a celor de sex feminin- 11,93; la Planificarea rezolvării problemei persoanelor de sex masculin le revine media de 11,35, iar celor de sex feminin - 12,03; şi la Supraevaluarea pozitivă mediile se prezintă în felul următor: bărbaţii - 12,50, femeile - 12,83.
Tabel Nr 23.
Compararea mediilor a strategiilor de coping la respondenţii de sex masculin şi feminin.
Scale Confruntare Distanţare Autocontrol Căutarea suportului social Acceptarea responsabilităţii Fuga-evitare Planificarea rezolvării problemei Supraevaluarea pozitivă
t 1,03 0,58 0,05 0,07 0,32 0,03 0,68 0,29
Figura Nr 13.
Utilizarea strategiilor de coping de către bărbați și femei.
Diferenţe semnificative între aceste 2 categorii nu s-au remarcat, însă putem susţine că femeile depun mai mult efort pentru a schimba situaţia în ceea ce ţine de coping-ul confruntaţional, de asemenea femeile sunt mai predispuse la distanţare, dar la scala acceptării responsabilităţii femeile au un procentaj puţin mai înalt ceea ce ne spune că ele acceptă rolul personal în problemă şi caută modalităţi de a rezolva problema. 40
41
p 0,30 0,56 0,96 0,93 0,74 0,97 0,49 0,76
N
Abaterea standard
Scale
Media
Tendinţele motivaţionale în necesitatea de afiliere.
Maximum
Chestionarul propus evaluează două tendinţe motivaţionale funcţional interdependente şi corelate cu nevoia de afiliere: tendinţa către oameni şi teama de a fi respins. Sub noţiunea de afiliere se subînţelege necesitatea omului în stabilirea, menţinerea şi consolidarea relaţiilor bune cu oamenii. Individul, care are această necesitate, nu doar tinde în permanenţă către oameni şi simte satisfacţie de la conversaţia emoţional-pozitivă cu ei, dar în relaţiile cu oamenii vede unul din cele mai importante sensuri în viaţă. Uneori această necesitate devine atât de importantă pentru om, încât le depăşeşte pe celelalte. Afilierea trebuie să fie una din primordialele necesităţi ale oamenilor, în special pentru pedagogi, care exercită o influenţă formatoare, să nu cedeze întâietatea altor necesităţi, satisfacerea cărora ar putea îndepărta oamenii unul de altul. La început vom prezenta datele obţinute pe întregul eşantion.
Tabel Nr 24.
Minimum
Rezultatele la testul de afiliere
Tendinţa către oameni
86
105,00 173,00 133,33
12,38
Frica de a fi respins
86
69,00
17,63
154,00 119,61
La scala Tendinţa către oameni pe eşantion, în general, am determinat că punctajul minim este egal cu 150, iar cel maxim identificat era egal cu 173, media fiind egală cu 133,33, ceea ce ne indică un nivel mediu de evaluare a motivului. La scala Frica de a fi respins am determinat că punctajul minim este egal cu 69, iar cel maxim identificat e 154, media fiind egală cu 119,61, ceea ce de asemenea ne indică un nivel mediu. Tabel Nr 25.
Exprimarea tendinţelor motivaţionale în necesitatea de afiliere.
Tendinţa către oameni 0 100 0
Nivelele 32-80 nivel jos 81-176 nivel mediu 177-224 nivel înalt
Frica de a fi respins 2,3 97,7 0
Pe întregul eșantion nimeni n-a înregistrat un nivel înalt la Tendința către oameni și la Frica de a fi respins, toți au identificat nivel mediu în cazul primei scale, iar referitor la a doua, nu se tem a fi respinși doar 2,3% din întreg eșantion, restul 97,7% au frica de a fi respinşi la nivel mediu.
Figura Nr 14.
Tendinţele motivaţionale în necesitatea de afiliere. 42
43
44
134,68
12,79
Grup de control
42
131,92
11,93
Grup experimental
44
115,95
20,09
Grup de control
42
123,45
13,83
N
Tabel Nr 27.
Compararea statistică a tendințelor motivaționale în necesitatea de afiliere a grupului experimental și a celui de control.
Scale
t 1,03 2,00
Tendinţa către oameni Frica de a fi respins
Tabelul Nr 28 și figura Nr 16 ne arată compararea rezultatelor persoanelor de sex masculin cu cele a persoanelor de sex feminin. La scala Tendinţa către oameni la persoane le de sex masculin se indică media egală cu 133,80, iar la cele de sex feminin - 133,19, la scala Frica de a fi respins la persoanele de sex masculin se indică media egală cu 120,75, iar la cele de sex feminin - 119,27. Tabel Nr 28.
Compararea tendințelor motivaționale în necesitatea de afiliere la bărbați și femei.
Scale
Tendinţa către oameni Figura Nr 15.
Exprimarea tendințelor motivaționale referitor la necesitatea de afiliere în grupul experimental și cel de control.
Frica de a fi respins
Tabelul Nr 26 și figura Nr 15 ne arată compararea rezultatelor tinerilor din grupul experimental și celor din grupul de control. Media la scala Tendinţa către oameni la persoanele din comunitatea LGBT este egală cu 134,68, la persoanele heterosexuale - 131,92, la scala Frica de a fi respins media persoanelor din comunitatea LGBT este egală cu 115,95, iar a celor heterosexuale 123,45. În urma comparării acestor două categorii am observat că la tinerii din comunitatea LGBT tendinţa către oameni 44
p 0,30 0,04
45
Gen
N
Abaterea standard
Frica de a fi respins
Grup experimental
Grupurile
este mai mare decât la tinerii de orientare heterosexuală, iar la persoanele heterosexuale frica de a fi respins este mai pronunţată decât la persoanele din comunitatea LGBT, dar diferenţele sunt nesemnificative (tabelul Nr 27).
Media
Tendinţa către oameni
Abaterea standard
Scale
Exprimarea tendințelor motivaționale în necesitatea de afiliere în grupul experimental și cel de control.
Media
Tabel Nr 26.
Муж. Жен. Муж. Жен.
20 66 20 66
133,80 133,19 120,75 119,27
9,71 13,15 15,22 18,39
Tendințele de manifestare a strategiilor de coping în situații de stres Pentru a determina tendințele în utilizarea mecanismelor de coping în diferite situații de stres noi am efectuat corelația datelor obținute. Rezultatele corelației sunt prezentate în tabelele Nr 30 și Nr 31. Tabelul Nr 30.
Figura Nr 16.
Compararea tendințelor motivaționale în necesitatea de afiliere la bărbați și femei.
Diferenţe semnificative între aceste două categorii de persoane nu s-a remarcat (tabelul Nr 29), însă persoanele de sex masculin au mai mare frică de a fi respinşi şi tot ei tind mai mult spre oameni. Tabel Nr 29.
Compararea statistică a tendințelor motivaționale în necesitatea de afiliere la bărbați și femei.
Scale
t 0,19 0,32
Tendinţa către oameni Frica de a fi respins
46
p 0,85 0,74
Corelația statistică a indicilor cercetării (corelații direct proporționale).
Nr
Scalele
r
1
2
3
4
0,961 0,690 0,477 0,217 0,222 0,419 0,519 0,319 0,279 0,260 0,486 0,286 0,357 0,441 0,511 0,524 0,549 0,496 0,591 0,558 0,671 0,368
0,000 0,000 0,000 0,045 0,040 0,000 0,000 0,003 0,009 0,016 0,000 0,008 0,001 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Capacitatea de adaptare - echilibrul neuro-psihic Capacitatea de adaptare - capacitaţi de comunicare Capacitatea de adaptare- Normativitatea morală Capacitatea de adaptare- Distanţare Capacitatea de adaptare- Acceptarea responsabilităţii Capacitatea de adaptare - Fuga-evitare Echilibrul neuro-psihic- capacitaţi de comunicare Echilibrul neuro-psihic- Normativitatea morală Echilibrul neuro-psihic-distanţare Echilibrul neuro-psihic- acceptarea responsabilităţii Echilibrul neuro-psihic- fuga-evitare Capacitaţi de comunicare- Normativitatea morală Normativitatea morală- tendinţa către oameni Confruntare- distanţare Confruntare- autocontrol Confruntare- căutarea suportului social Confruntare- acceptarea responsabilităţii Confruntare- fuga-evitare Confruntare- planificarea rezolvării problemei Confruntare- supraevaluarea pozitivă Distanţare- autocontrol Distanţare- căutarea suportului social 47
p
Nr
Scalele
r
p
1
2
3
4
23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41
Distanţare- acceptarea responsabilităţii Distanţare- fuga-evitare Distanţare- planificarea rezolvării problemei Distanţare- supraevaluarea pozitivă Autocontrol- căutarea suportului social Autocontrol- acceptarea responsabilităţii Autocontrol- fuga-evitare Autocontrol- planificarea rezolvării problemei Autocontrol- supraevaluarea pozitivă Căutarea suportului social- acceptarea responsabilităţii Căutarea suportului social- fuga-evitare Căutarea suportului social- planificarea rezolvării problemei Căutarea suportului social- supraevaluarea pozitivă Acceptarea responsabilităţii- fuga-evitare Acceptarea responsabilităţii- planificarea rezolvării problemei Acceptarea responsabilităţii- supraevaluarea pozitivă Fuga-evitare- planificarea rezolvării problemei Fuga-evitare- supraevaluarea pozitivă Planificarea rezolvării problemei- supraevaluarea pozitivă
0,573 0,645 0,417 0,480 0,583 0,556 0,496 0,637 0,623 0,557 0,459 0,450 0,461 0,674 0,430 0,484 0,264 0,330 0,694
0,000 0,004 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,014 0,002 0,000
Corelația pozitivă ne indică legătura directă dintre unii indici ai cercetării. În legătură directă cu scopul cercetării noi am determinat mecanismele de coping în situații de stres, de aceea am atras atenția în special asupra corelațiilor ce ne indică manifestarea acestor strategii de comportament în situații de stres. În așa fel, în conformitate cu datele obținute putem concluziona următoarele: 1) trei strategii de coping descrise de Amirhan, nu corelează cu alte date obținute în cercetare; 2) dintre strategiile de coping care sunt propuse de Lazarus: confruntare, distanțare, autocontrol, suport social, acceptarea responsabilității, evitarea, planificarea rezolvării problemelor, autoapreciere pozitivă 48
– se determină că acceptarea uneia din ele duce la sporirea manifestării alteia; 3) unele strategii de coping sunt în legătură cu alte caracteristici psiho-sociale ale personalității: a) strategia de distanțare, acceptarea responsabilității și evitarea determină manifestarea potențialului de adaptare a personalității; b) strategia de distanțare, acceptarea responsabilității și fuga de probleme determină stabilitatea neuropsihică a persoanei; c) pentru o mai bună adaptare și stabilitate neuropsihică în situații de stres sunt benefice următoarele acțiuni: utilizarea capacităților cognitive pentru a se distanța de situația problemă și a minimaliza importanța ei, recunoașterea rolului personal în rezolvarea problemei și depunerea efortului pentru a o evita; d) astfel de acțiuni caracterizează un comportament pasiv, centrat mai mult pe raționalizarea situației și evitarea acțiunilor concrete. Tabelul Nr 31.
Nr 1 2 3 4 5 6 7 8
Corelarea statistică a rezultatelor cercetării (corelaţii invers proporţionale).
Scalele Capacitatea de adaptare- frica de a fi respins Echilibrul neuro-psihic- planificarea rezolvării problemei Echilibrul neuro-psihic- frica de a fi respins Capacitaţi de comunicare- frica de a fi respins Normativitatea morală- frica de a fi respins Acceptarea responsabilităţii- frica de a fi respins Fuga-evitare- frica de a fi respins Tendinţa către oameni- frica de a fi respins
r -,509 -,241 -,489 -,290 -,326 -,339 -,339 -,448
p ,000 ,026 ,000 ,007 ,002 ,004 ,001 ,000
Corelațiile invers proporționale ne demonstrează legătura indirectă dintre datele cercetării. Din datele obținute se poate concluziona următoarele: 1) strategia de planificare a rezolvării problemei negativ influențează stabilitatea neuro-psihică; 49
2) strategia de evitare a problemelor micșorează frica de a fi respins. În cadrul cercetării de faţă au fost rezolvate câteva chestiuni: 1) au fost definite strategiile comportamentale la care recurg în situaţie de stres tinerii din comunitatea LGBT; 2) prin compararea statistică s-a ajuns la concluzia că în utilizarea strategiilor de coping în situaţie de stres nu se manifestă diferenţe statistic semnificative la tinerii din grupul experimental – de orientare homosexuală, şi cei din grupul de control - heterosexuali; 3) orientarea sexuală a tinerilor nu este determinativă pentru alegerea metodelor de rezolvare a conflictelor, manifestarea trebuinţei de afiliere şi adaptarea socială. În baza rezultatelor au fost elaborate recomandări practice.
50
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Cercetarea prezentată în publicaţia de faţă a urmărit scopul identificării mecanismelor de coping la stres a tinerilor din comunitatea LGBT ca bază a perfecţionării activităţii de adaptare socială şi psihologică a beneficiarilor Centrului «GENDERDOC-M». Prin realizarea acestui scop s-a urmărit sarcina de a verifica opiniile unor autori, care au analizat caracteristicile psihologice şi psihosociale determinante în comportamentul persoanelor de orientare homosexuală în situaţii dificile de viaţă. Aşa, într-un şir de cercetări se afirmă că tinerii din comunitatea LGBT se remarcă prin instabilitate afectivă, emotivitate sporită, vulnerabilitate în situaţiile tensionante, manifestată în depresie, anxietate, tentative de suicid. Se consideră că aceşti tineri mai frecvent decât semenii lor de orientare heterosexuală se confruntă cu situaţii stresante, provocate de presiunea normelor şi regulilor sociale, de dificultatea de a-şi găsi un partener permanent şi a întreţine cu acesta relaţii armonioase. Ei posedă o autoevaluare joasă, de două ori mai frecvent caracterizând viaţa lor ca insuficient de bună. Fireşte că aceste manifestări sunt alimentate de un şir de factori: conştientizarea particularităţilor specific determinate de orientarea homosexuală, necesitatea permanent de a-şi ascunde simpatiile, frica de a fi identificat, de agresiune şi şantajare, de singurătate, posibilitatea redusă de a-şi crea o familie – toate acestea constituind baza unui stres psihologic permanent care afectează viaţa tinerilor din comunitatea LGBT. Ilustrăm cele spuse mai sus cu date din cercetarea realizată de D. Isaev, la care au participat 630 de tineri de sex masculin de orientare homosexuală, rezultatele fiind comparate cu cele căpătate în grupul de control – 540 de tineri heterosexuali (vârsta medie în ambele grupe a fost de 23,3 ani) . Tinerii homosexuali au dat dovadă de autoapreciere mult mai joasă. Aprecieri relativ bune au realizat 38,8% din tinerii homosexuali şi 74,9% - heterosexuali. Tinerii homosexuali mai frecvent se confruntă cu probleme de origine 51
afectivă, inclusiv cu stări depresive şi anxietate (46,5% faţă de 30,6% în cazul heterosexualilor). 26,5% din tinerii homosexuali au confirmat manifestarea gândurilor suicidare, 10,8% au recunoscut că în anamneză au avut tentative de suicid (în grupul de control tentativele de suicid s-au înregistrat doar în proporţie de 2,6%). În concluzie la cercetarea sa, Isaev afirmă că tinerii homosexuali se remarcă prin instabilitate afectivă, prezentând riscul manifestării unor probleme emoţionale, precum tentativele de suicid, depresia şi anxietatea. Ei sunt mai mult afectaţi de singurătate decât semenii de orientare heterosexuală, mai frecvent se confruntă cu starea de stres, mai puţin sunt înţeleşi şi trataţi cu indulgenţă de mediu, resimt în mod deschis sau ascuns presiunea normelor sociale, au dificultăţi în găsirea unui partener constant şi instituirea cu acesta a relaţiilor armonioase. În cercetarea noastră am decis să verificăm datele, prezentate de cercetători, cu referinţă la manifestarea stresului la persoanele de orientare homosexuală, comparându-le cu cele căpătate în grupul de control – tinerii heterosexuali. Am remarcat că cercetarea aproape n-a scos în evidenţă diferenţe statistice convingătoare la majoritatea rezultatelor comparate. Mai mult ca atât, tinerii din comunitatea LGBT dau dovadă de un potenţial personal de adaptare şi stabilitate neuro-psihică mai înalt, decât tinerii heterosexuali, sunt orientaţi spre respectarea normelor morale. Tinerii din comunitatea LGBT dau dovadă de creativitate mai exprimată în rezolvarea situaţiilor de conflict, mai frecvent utilizând în acest scop asemenea strategii, precum compromisul, colaborarea şi evitarea. Strategia de confruntare s-a amplasat pe ultimul loc. Deşi autorul testului nu consideră strategia compromisului oportună în situaţia de conflict, totuşi aceasta nu numai că nu deteriorează relaţiile interpersonale, dar mai şi contribuie la dezvoltarea lor pozitivă. Analizând această strategie trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte importante pentru calitatea relaţiilor interpersonale: deşi compromisul nu se prezintă ca o metodă de rezolvare a conflictului, totuşi manifestarea lui bilaterală se prezintă în cele mai multe cazuri ca o etapă 52
favorabilă pentru căutarea unei rezolvări bilateral benefice a problemei; uneori compromisul poate conduce la iepuizarea situaţiei de conflict, mai ales în cazul când se schimbă circumstanţele care au provocat tensiunea; chiar dacă compromisul se manifestă ca o metodă făţişă, în latenţă fiind menţinute condiţiile conflictului, totuşi după realizarea unei înţelegeri parţiale confruntarea se poate iepuiza. În situaţia de stres tinerii din comunitatea LGBT mai frecvent recurg la asemenea strategii de coping, precum supraevaluarea pozitivă a problemei şi autocontrolul, şi mai rar – la acceptarea responsabilităţii şi confruntarea situaţiei. Alegerea acestor strategii este caracteristică pentru comportamentul pasiv, centrat mai mult pe raţionalizarea situaţiei şi evitarea acţiunilor concrete. Posibil că alegerea acestor strategii este determinată de frica de dificultăţi, însă, ţinând cont de toate celelalte rezultate ale cercetării putem exprima concluzia cu privire la utilizarea strategiilor nu atât în scopul rezolvării, cât în tendinţa de a evita situaţia stresantă. Această concluzie ne pare a fi destul de importantă pentru organizarea activităţii de consiliere în cadrul comunităţii LGBT. Rezultatele cu privire la trebuinţele de afiliere la fel n-au confirmat opiniile împărtăşite în cotidian şi în unele medii ştiinţifice. Atât în grupul experimental, cât şi în cel de control trebuinţa de afiliere se manifestă mediu, deşi în cazul tinerilor din comunitatea LGBT rezultatul este mai înalt. Sunt destul de joase rezultatele la indicele Frica de a fi respins atât în cadrul întregului eşantion, cât şi în grupul de tinerii cu orientare homosexuală. Acest motiv se manifestă chiar mai puternic la tinerii de sex masculin din grupul de control – heterosexual. Cercetarea de faţă a confirmat concluzia că orientarea sexuală nu determină comportamentul şi alegerea strategiilor de coping în situaţie de stres sau conflict. În conformitate cu această concluzie se poate vorbi despre oportunitatea utilizării metodelor standardizate, recomandate în cazurile persoanelor aflate în stare de stres, pentru consilierea persoanelor din comunitatea LGBT. 53
Recomandăm să se ţină cont şi de rezultatele raportului pozitiv dintre capacitatea de adaptare cu stabilitatea neuro-psihică, capacităţile de comunicare, normativitatea morală şi asumarea de responsabilităţi în rezolvarea problemelor personale. În activitatea de consiliere sporirea acestor capacităţi se va prezenta ca favorabilă pentru procesul de adaptare. În concluzia finală afirmăm că atât tinerii din comunitatea LGBT, cât şi tinerii heterosexuali, au nevoie de susţinere în cadrul consilierii şi psihoterapiei. Ajutorul şi suportul urmează să înglobeze informarea despre particularităţile orientării sexuale, contribuind la depăşirea crizei de identitate personală şi sexuală, la rezolvarea conflictelor şi consolidarea strategiilor comportamentale favorabile adaptării.
54
Bibliografie 1. S elye, H. The Physiology and Pathology of Exposure to Stress. Montreal: Acta, Inc., 1950; Selye, H. The stress of life. New York: McGraw-Hill, 1956; 2. Selye, H. The stress without distress. Philadelphia: Lippincott, 1974; Selye, H. The stress concept and some of its implications. In: Human stress and cognition: An information processing approach. 3. V. Карвасарский, Б. Д. Психотерапевтическая энциклопедия. С.-Пб.: Питер, 2000 4. Lazarus, R.S., Folkman, S. Stress, appraisal and coping. New York: Springerб 1984. 5. Сирота, Н.А., Ялтонский, В.М. Преодоление эмоционального стресса подростками. Модель исследования. В: Обозр. психиат. и мед. психол., 1, 1993; 6. Ялтонский, В.М. Копинг-стратегии поведения у наркозависимых и здоровых людей. Канд.... дис. -Л., 1996. 7. Крюкова, Т.Л.; Куфтяк, Е.В. Опросник способов совладания (адаптация методики WCQ). В: Журнал практического психолога. М., Nr 3, 2007. С. 93-112. 8. http://www.medn.ru/semiy/semya-seks-seksualnost-anatomiya/gomoseksualnost.html 9. Исаев, Д. Гомосексуалы как группа риска психического здоровья. В: http://www.xpomo. com/ruskolan/liter/pedik.htm
55