Be Smart by clubul presa

REVISTA CLUBULUI DE PRESA COLEGIUL ECONOMIC BUZĂU NUMĂRUL 49 IUNIE 2020

CUPRINS ÎN CASA PALEOLOGU, VORBIND CU ȘI DESPRE TINERI

Pg. 3

CONCURSUL „DIN VIRTUAL ÎN REAL”- EDIŢIA A IX A

FIRMA DE EXERCIȚIU- O POARTĂ SPRE SUCCES

IA ROMÂNEASCĂ

GÂNDURI DE IZOLARE

ÎN CASA PALEOLOGU, VORBIND CU ȘI DESPRE TINERI Profesor Cătălina Ileana Poștovei Miercuri, 3 iunie 2020, elevii și profesorii Colegiului Economic Buzău au participat la o Conferință On line susținută de domnul Theodor Paleologu cu tema ”Despre încrederea în sine”. Conferința a fost facilitată de GRASP Milano, o asociație de tineri profesioniști cu care liceul nostru colaborează în cadrul proiectului de mentorat: „Mentorship for success”. În cadrul acestui proiect, Fundația Paleologu a acceptat invitația GRASP Milano ( Ana Maria Manole și Salma Iorgu) și a Colegiului Economic Buzău de a organiza o conferință cu durata de o oră și jumătate pentru un grup de participanți selectați de Poștovei Cătălina Ileana și Enuș Adina. La conferință au participat 15 elevi și doi profesori. Câteva dintre întrebările formulate de elevi: Este bine să ne lăsăm influențați de alte persoane în luarea unor decizii? Care credeți că sunt calitățile necesare pentru o carieră de success? Ce aș putea face pentru a-mi stăpâni amalgamul de emoții? Cum să le controlez? Ce v-a determinat să înființați Fundația Paleologu?

Ce lectură îmi puteți sugera pentru inițierea în psihologie? Unde sunt oportunități mai mari de a dezvolta o afacere, în țară sau în străinătate? Care sunt sfaturile dumneavoastră pentru tinerii care sunt interesați să urmeze o facultate în străinătate? Care este cea mai bună cale de a lua unele decizii fără să ne lăsăm influențați de emoții negative? Credeți că sistemul de educație actual ar trebui refăcut de la zero? Cum ați reușit să vă descurcați în Franța, un sistem educațional diferit, o sociatate diferită de cea din care proveneați? V-ați confruntat cu anxietate, tristețe atunci când ați început studiile în străinătate? Care este principalul secret pentru o dezvoltare personal reușită? Ce pasiuni să urmăm? Ce să aleg între economie și gastronomie? A fost despre tinerețe, despre provocările vârstei. A fost despre lectură, multă lectură. Câteva recomandări făcute care pot devein lecturi de vacanță pentru mulți dintre voi: Irvin Yalom- Soluția Shopenhauer Erich Fromm- Arta de a iubi / A avea sau a fi Alexandr Soljenitin – Pavilionul canceroșilor Eseiști: Nicolae Steihardt, Andrei Pleșu, Paul Zarifopol, Mihai Rale Filozofi: Platon, Aristotel, Seneca, Socrate, Shopenhauer, Kant

Alexandru Paleologu- Treptele lumii sau calea spre sine a lui Mihail Sadoveanu Fyodor Dostoievsky- Frații Karamazovi/ Crimă și pedeapsă/ Idiotul Câteva dintre cuvintele cheie ale întâlnirii: AUTONOMIE GÂNDIRE CRITICĂ MOȘTENIRE ȘTIINȚIFICĂ ȘI CULTURALĂ RETORICĂ SPIRIT CIVIC ȘI PATRIOTIC DISCIPLINĂ, MULTĂ DISCIPLINĂ Și câteva gânduri ale participanților: Adina Enuș, profesor: A fost o cinste și o onoare pentru noi, elevi și profesori de la Colegiul Economic Buzău să fim, preț de aproape două ore cu THEODOR PALEOLOGU. Nu știu ce m-a marcat mai mult: eleganța expunerii, erudiția interlocutorului sau forța dialogului; au fost îndemnuri din suflet către elevi, împărtășiri ale experienței personale, discuții despre retorică și posibila ei abordare în cadrul disciplinelor de învățămînt. Aș fi pus sute de întrebări, îmi veneau în cascadă, dar am lăsat locul copiilor să “guste” emoția evenimentului. N-am mai auzit de mult atîtea (Domnul Paleologu așa scrie, citez „cu î, din I”) treceri în revistă de cărți și autori, venind

deopotrivă de la Invitatul nostru și de la elevi. Și nu oriunde, ci în casa încărcată de istorie a uneia din marile personalități ale culturii noastre. Căci, de sus, din stele, CONU’ ALECU a coborât printre noi! MULȚUMIM! Alin Petcu, X D: Filosofi de calitate, psihologie empirică, dezvoltare personală, literatură peste care s-a așternut praful timpului și multe alte conversații reduse la uitare, toate acestea înglobate în mod armonios într-un tablou ce merită privit cu plăcere, unul la care să revenim cu același indemn de unde putem extrage foloase multilaterale. Un adevărat ,,Carte diem!". Diana Ștefan, XI E: Întâlnirea cu domnul Theodor Paleologu a fost una marcantă pentru mine și totodată ca un curs de lectură , și mă bucur, deoarece sunt sigură că nu o să mă plictisesc vara asta

Am rămas cu o impresie foarte bună despre ceea ce este și

ce face domnul Theodor Paleologu, având în vedere că a fost foarte deschis cu noi și indiferent de întrebarile adresate, din experienta dumnealui, ne formula răspunsuri clare, făcându-ne să reținem ceva. Eu una am rămas cu ceva bun, cu idei pe care le voi pune în aplicare în viitorul apropiat. Cristina Murgociu, XI E: Mă bucur foarte mult că am avut ocazia să particip la o astfel de intâlnire. Mi-am lămurit câteva nedumeriri și am invățat, poate, să pun lucrurile cap la cap pentru a îmi construe viitorul dorit.

Mihaela Beceru, XI B: Ieri am avut ocazia să particip la o conferință susținută de domnul Theodor Paleologu. Pe parcursul întâlnirii am abordat subiecte interesante, ne-au fost recomandate cărți pentru lectură, ne-au fost date sfaturi pentru o carieră de success. Am vorbit despre învățământul românesc comparativ cu cel din alte țări și despre ce putem face noi pentru a ne atinge țelurile pe care le avem. Îmi doresc să mai particip în viitor și la alte întâlniri, deoarece a fost o experiență plăcută și utilă pentru dezvoltarea mea personală. Cătălina Preda, X H: Din punctul meu de vedere întâlnirea cu Domnul Paleologu a fost un adevarat succes . Am avut parte de povețe pentru viata noastră ca adulți in societate , recomandări de lecturi dar nu in ultimul rand sfaturi pentru o cariera de succes . A fost o întâlnire minunata cu oameni minunați . Adriana Diaconescu, X D: Din punctul meu de vedere, intâlnirea cu domnul Paleologu ne-a ajutat mult, prin sfaturile și ideile primite, prin lecțiile de viață oferite și prin recomandările făcute. Ioana Dumitru, X I: Întâlnirea cu domnul Paleologul a fost una cu totul specială. Am primit multe sfaturi folositoare despre viață iar la final am facut schimb de păreri despre literatura universală. A fost o experientă frumoasă și diferită. Mă bucur că am participat la această întâlnire prin intermediul asociației GRASP Milano.

Mulțumim GRASP Milano și Fundația Paleologu pentru această oportunitate! Pentru mai multe informații: Casa Paleologu (https://paleologu.com/ro) GRASP - Global Romanian Society of Young Professionals (http://www.mygrasp.org/)

CONCURSUL „DIN VIRTUAL ÎN REAL” EDIŢIA A IX A Profesor Poștovei Cătălina Ileana Ideea de a organiza acest concurs a pornit din dorinţa noastră de a motiva mai mult elevii în derularea activităţilor prin firma de exerciţiu.Dacă în primul an am avut participanţi din 4 licee, numărul de firme fiind de 25, anii trecuţi participarea a fost mult mai mare. Anul acesta ne bucurăm că au răspuns apelului nostru un număr de 96 firme din 36 de şcoli din 32 de oraşe ale ţării.Știm că dacă nu ar fi fost această situație specială de izolare numărul participanților ar fi fost mai mare. Dar această situație pune în evidență și necesitatea organizării de astfel de evenimente on line la care să fie o participare facilă și care să îi motiveze pe elevi. Ne bucură şi ne onorează această prezenţă însemnată, ne bucură faptul că recunoaştem firme participante încă de la prima ediţie, ne bucură să constatăm că avem şi mulţi nou veniţi. Mulţumim elevilor şi profesorilor pentru efortul depus, pentru interesantele materiale trimise. Sperăm că activitatea depusă pentru realizarea de materiale care să promoveze firma voastră a constituit o inspiraţie pentru activitatea voastră viitoare. Mulţumiri speciale membrilor juriului care au depus un efort important pentru a viziona materialele trimise. Le mulţumim pe această cale foştilor elevi, aflaţi acum în toate colţurile lumii care

ne-au ajutat şi au făcut ca acest concurs să fie cu adevărat virtual. Ca de obicei, a fost greu să alegem câştigătorii la fiecare din cele șase categorii.Dar, în final, credem că toţi am fost câştigători. Şi vă aşteptăm şi anul viitor la ediţia a X a! FIRMA DE EXERCIȚIU- O POARTĂ SPRE SUCCES Profesor Poștovei Cătălina Ileana Elevii Colegiului Economic Buzău au participat în anul școlar 2019-2020 la diverse tîrguri ale firmelor de exercițiu dar și la concursuri on line. Rezultatele obținute sunt meritorii și reflect efortul depus de colegii voștri. TĂRGUL INTERNAȚIONAL AL FIRMELOR DE EXERCIȚIU PLOIEȘTI/ 8-9 MAI Spot: Mentiune-FE CASA BUZOIANA Catalog: Premiul special-FE DEXTER Materiale promotionale: Premiul special - FE GREEN LIFE, Premiul special - FE ON ART, Premiul special - FE MACONDO

TÂRGUL REGIONAL AL FIRMELOR DE EXERCIȚIU ”KREȚULESCU- TRADIȚIE ȘI CONTEMPORANEITATE”/ DECEMBRIE 2019 Cel mai bun catalog Premiul I - FE Macondo Cea mai bună prezentare electronică Premiul I- FE Casa Buzoiană Vinde-mi ceva Premiul III- FE Green Life TARGUL REGIONAL AL FIRMELOR DE EXERCITIU “PASI SPRE SUCCES” IAȘI, EDITIA a VII-a, 28 martie 2020 Prezentare electronica –Ro Premiul I- FE Macondo Prezentare electronica –Ro Premiul III- FE Green Life Prezentare electronica –En Premiul III- FE On Art

TÎRGUL NAȚIONAL AL FIERMELOR DE EXERCIȚIU ”ELEVUL DE AZI, ANTREPRENORUL DE MÂINE”, FOCȘANI, MARTIE 2020 Cea mai bună prezentare PPT Premiul I – Casa Buzoiană Premiul II- Green Life Premiul III – On Art Mențiune- Macondo Site Premiul III – Green Life Slogan & Siglă Premiul I- Green Life Premiul I- Casa Buzoiană Materiale promoționale Premiul III-Casa Buzoiană Catalog creative Premiul I – Macondo Premiul I- On Art CONCURS REGIONAL “DIN VIRTUAL ÎN REAL PRIN FIRMELE DE EXERCIŢIU” EDIŢIA A IX A, 2020 Catalog Premiul I- Green Life Premiul II- Pet Royal

Premiul III – New Vision Premiul III- Macondo Sigla Premiul II- Pet Royal Mențiune II- Casa Buzoiană Mențiune II – Macondo Mențiune II- Gustul copilăriei Mențiune III – New Vision Slogan Premiul I- Pet Royal Mențiunea II- Casa Buzoiană Mențiunea II- Macondo Mențiunea III – Green Life Prezentare electronică Premiul I- Macondo Premiul II – On Art Premiul II – Casa Buzoiană Premiul III – Green Life Spot publicitar Mențiunea I- Green Life

IA ROMÂNEASCĂ Petre Maria, XI B Ce este ia? Ia este

bluză,

componentă

costumului

tradițional

românesc, purtată de femei. Este confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic.

Este

împodobită

cu broderii în

motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete Caracteristicile iei: Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iei), încrețul, altița (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și bibilurile sau cheițele (cusături de îmbinare a bucăților de material). Modelele broderiilor și podoabelor diferă de la o zonă la alta de la Nistru până în zonele vestice ale arealului de răspândire a etniei românești. În Moldova s-au purtat în special râurii costișați / chezuri / piezuri – adică oblici. În sud, s-au purtat râurii în șiruri verticale; fie multe și fine, ca în Râmnic sau Ilfov, fie râuri copleșitori, compuși din motive mari și late, cu nume specifice, pentru Muscel "codri", "șerpeasca", etc. Pe ambele maluri ale

Oltului și în Oltenia, s-au purtat mai mult râurii "înfurcați" ca niște ramuri (furci) care pleacă dintr-un ax de simetrie numit "cosoi". In Gorj apare tipul de râuri numiți "săbiate"; cosoiul dispare și fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se întâlnesc pe centrul mânecii, în unghi. Cromatica în diferite regiuni: Ia de Suceava are culori sobre, dar plăcute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde inchis. Cea de Câmpulung e plină de roșu și negru și se lucrează cu fir gros, buclat, care dă volum. În Vrancea, apare o geometrie puternică și culori tari: roșu, negru, albastru, verde, ocru – contraste; dar și o croială specială a mânecii: efectul de spirală nu e dat de râuri costișați ci de croiala mânecii, care este răsucită. În Vlașca și Ilfov se folosesc culori calde, mai multe nuanțe de roșu, auriu, ocru. În Romanați se folosește o combinație de albastru tare cu roșu și vișiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. În Gorj, mai ales în nord, se folosește doar negru (și ocru pentru încreț) – influență clară dinspre zona "Săliște". În schimb compoziția, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, cârlige, etc. În Argeș și Vâlcea, de asemenea apar compoziții monocrome, dar e vorba de roșu închis și vișiniu, mai rar doar negru.

Cămășile specifice din Dobrogea, din Banat, Oaș, Maramureș, Transilvania: Hunedoara, Săliște, Apuseni, Bihor, Năsăud, Târnave, fiecare are o personalitate aparte deși unele sunt și ele compuse tot din 4 foi și încrețite la gât, au și elemente aparte în croială: ciupag, fodor, platcă. Ornamentele sunt specifice: în tablă, ciocănele, picături, umeraș, 'peste cot' etc. „Costumul românesc este un monument în sensul propriu al cuvântului. El nu stă în căsuța sociologică sau etnografică a îmbrăcămintei, ci în linie cu piramidele egiptene, cu catedralele franceze și cu digurile Olandei. El are acest drept pentru că este o probă adusă la maturitatea existenței unei civilizații închegate. El este una din mărturiile vizibile și tangibile ale civilizației satului de pe pământul nostru. Costumul românesc ne scoate din domeniul artei și ne duce în acela al istoriei. Pentru mine el nu se asociază cu hora satului, cu cimiliturile și cu poveștile populare ; el rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere, care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neântrecutul său sistem de autoghidare și adaptare.”

Murgociu Cristina: Ie...două litere și o mulțime de sentimente. Acest port tradițional românesc redă culoare și speranță zilelor posomorâte și gri din secolul XXI. Această ie pentru mine reprezintă mai mult decat un articol vestimentar. Reprezintă tradiție, cultură și apărare. Când îmbrac această ie mă simt in siguranță, sub aripile strabunicii mele, creatoarea acestei ii. Nu pot spune decat atat" Port aceasta ie cu mândrie și bucurie în suflet de câte ori am ocazia!".

Guță Laura Gabriela: Reprezentându-ne și diferențiindu-ne de restul țărilor ea este unică, având o semnificație aparte. Este un obiect vestimentar realizat integral manual, pe pânză de bumbac, in sau borangic, cu broderii ample și bogate, în culori vii, având adesea aplicații de mătase, paiete sau mărgele. “Ie” este un termen care se adresează exclusiv cămășii purtate de către femei. Ia noastră are o zi dedicată – data de 24 iunie este acum marcată drept Ziua Universală a Iei. Această zi este serbată în peste 50 de țări și mai mult de 100 de orașe. Nu este o întâmplare faptul că data acestui eveniment coincide cu o sărbătoare importantă a românilor, respectiv Sânzienele, deoarece ia are brodate simboluri magice, destinate să o apere de rele și de ghinioane pe cea pe care o poartă. Mândră că sunt româncă! Mândră că port ie!

Petcu Andreea, DurbacÄ&#x192; Ana Maria

Negru MÄ&#x192;dÄ&#x192;lina

GÂNDURI DE IZOLARE GÂNDURI DE IZOLARE O EXPERIENȚĂ NOUĂ DE VIAȚĂ Voicilă Mădălina Nicoleta, X H În perioada aceasta de când am avut restricții de distanțare fizica, m-am bucurat pentru că am stat aproape de cei dragi, mi-a plăcut să-mi petrec timpul liber cu oamenii dragi mie, cu familia mea intregită, pentru că toți au fost acasă și am petrecut momente speciale pe care de mult nu le-am mai trăit. Am realizat că timpul meu liber este foarte prețios si reprezintă perioada în care pot să ma ocup de multe activități personale, pe care, inainte de pandemie nu reuseam niciodata, deoarece pierdeam mult timp cu naveta la scoală. De asemenea în această perioadă nu mi-a plăcut faptul că a trebuit sa stăm doar în casă și să nu ne putem deplasa oriunde am fi vrut. Însă în acest timp, după teme, am putut citi mai mult, miam îmbunătățit vocabularul si imaginatia. La propunerea doamnei diriginte, care ne-a dat o temă interesantă la dirigentie cu titlul :„Cultura te face mai deștept”, am incercat să citesc mai mult si să ințeleg că oriunde se găsește viață, se găsesc și oameni care fac cultură. Prin educație- transmisă mai intai de la părinții noștri, iar apoi prin scoala de la profesorii noștri- am ințeles că, in mod conștient și inconștient, acționăm în conformitate cu un sistem de

valori, cele mai înalte calități umane fiind, după părerea mea, empatia, non-violența, toleranța, iertarea și înțelegerea intre oameni, ceea ce reprezintă frumusețea vieții, iar prin propria noastră cultură, aparținem unei comunități, totodată făcând parte si din cultura unei țări. Deci, prin documentare, și citind mai mult, devenim mai deștepți. POEZII ALIN PAUL PETCU, X D contrasonet 19 Uneori simți cum trece deasupra capului tău ca o Egretă fără să se priponească Pe artera ta, alteori Îți azvârle în brațe tone de griji Compensate de alte griji Care mocnesc în tine și se izbesc între ele Ca doi pui de dihor diametral opuși. Uneori simți cum se scurge printre degete Ca un mănunchi de grăunțe Și nu poți face nimic, Alteori în zilele cele bune, te lasă singur În pădure Ca pedeapsă.

-Îți va fi atât de frică de gândul Că vei fi pus într-un coșciug cu toate suvenirurile din excursie, Încât Vei da bani grei ca la moartea ta Să le pui în sicriuri diferite Și să fie încuiate și legate strâns cu o sfoară.Uneori te îndrepți către ceea ce cunoști Pentru că știi ce te așteaptă, Alteori, Te ascunzi sub pat când necunoscutul te caută. Te vei înfricoșa când va veni Să-și revendice premiul Când îți va smulge din minte Luciditatea Și numele primei familii monoparentale, Te vei întreba: oare acum s-a așezat pe artera mea?

Cutia Pandorei Ea ne spune că vrea să ne adune gândurile Ca pe niște caise coapte Într-un coșuleț fără fund, – dar nu vreau să te

Cunoască (și) pe tine, se va speria Și se va desface ca un sac plin cu mingi de fotbal, Iar eu Fără ea mă voi desface într-un sac gol Unde veți putea striga indecența din cuvinte. – Ea vrea să ne ridicăm privirea către Rochia ei neagră, s-o complimentăm, s-o privim cu toții În toată splendoarea ei. Când o țin de mână, chicotește, când voi o țineți Plânge de durere. – Azi, ea-mi spune că mă iubește, o cred, Mâine îmi va repeta, dar nu voi înțelege . Aici s-a sfârșit căutarea Un calorifer din care se scurge un lichid galben & opac și poți vedea gurile lor cum se apleacă să îl soarbă. Un adio poate să fie un bun venit spus întâmplărilor ce urmează să se termine. În centrul mort din mine colectez sunetele care nu au apucat sa iasă și locurile pe care nu voi putea să le văd niciodată. În stratul afânat al imaginației au fost înfipte sonde ca cele din Texas, iar la limita suburbiilor mentale au fost ridicate mori de vânt ca cele de pe plantațiile de lalele olandeze.

–Să construiești un acasă pe locul unde cândva scuipai doar sâmburii caiselor & să sculptezi chipuri din memorie. – Umbra pe care o face casa ta este doar partea care trebuie să fie cea mai exploatată din terenul pe care-l deții. A trecut atât de mult timp încât vreau sa știu dacă ochii tăi își mai schimbă culoarea ca înainte sau dacă mai dai târcoale pe lângă tuja din fața casei ca sa cauți locul ăla bun de lenevit și de numărat ouăle gândacilor de Colorado. Nu știu cine-mi ține gândurile să nu cadă în gura de canal, dar știu că e acolo pregătit să mi le apuce cu degetul ei mic și rece. Brusturii se înalță deasupra casei încât nu o mai văd, dar îi aud tabla cum se desprinde foiță cu foiță, ca penele din coada unei gâște și geamurile cum duduie în puterea vântului. Am vrut să găsesc finalul perfect, dar tencuiala a căzut peste el și aici s-a sfârșit căutarea

-VanteSteaua, regina junglei Pătat cu mintea mea Te-ai speriat de mine Eu te secam ușor De perfecțiunea din tine. Te-am găsit în jungla de stele Erai pe jumătate mâncat, O mână și-un picior lipsind, Iar prin răni pigmenți ieșeau. Prinzându-te de a ta talie Te trag ușor spre mine. Aerul dintre noi a plecat Acum ești lipit de mine. Cum odată speram la tine, Azi voind să nu te pierd Te am mereu cu a mea ființă Fiind cu mii de kilometri mai aproape.

Lumea artei Te-ai gândit cum ar fi Din cer s-alunece muzică Și-n apă să-noate poezia? Iar în sufletele viilor Ar înflori dragoste-artistică, Căci ce e arta fără dragoste Și cerul fără nori? Și Doamne, comfirmă-mi! Că omul fără suflet e mort Cum e și arta fără iubire. Mister Ochii-ți sunt ca un corp gol, Acoperiți cu haine negre de mătase Și prin umbra răului Văd fumul din jurul tău. Palmele sunt ca niște flori, Uscate de ploaia de soare Și când te-ating cu ele Mă moleșesc de tot si mor... Gândurile-mi sunt ca niște țigări, Stinse de vântul tainic Și când pui țigarea între buze Mă inhalezi, încerci să scapi și mori...

REDACTIE

PROFESOR COORDONATOR:

Anghel Neacșa

Cătălina Poştovei

Mirea Mihaela Logo revistă: Ilie Florentin Be Smart (online) = ISSN 2286 – 2625 ISSN–L 2286 – 26