REVISTA CLUBULUI DE PRESA COLEGIUL ECONOMIC BUZĂU NOIEMBRIE 2015
CUPRINS WORKING IN EUROPE- SKILLS FOR SUCCESS- WHAT PG 3 SKILLS WE NEED IBRAVE
PG 15
ŞANSE EGALE PE PIAŢA MUNCII
PG 18
CITITORI IN BIBLIOTECA VIE!
PG 19
IMPREUNA DESCOPERIM EUROPA
PG 24
START EGAL – ADAPTARE DIFERITĂ
PG 27
SENINĂTATE PENTRU TOŢI, ZÂMBET
PG 29
PENTRU TOŢI, MULŢUMIRE PENTRU TOŢI TRADIŢIILE, ELEMENT DE MULTICULTURALITATE
2
PG 33
WORKING IN EUROPE- SKILLS FOR SUCCESS WHAT SKILLS WE NEED Dr. ec. Adina Enuş În cadrul proiectului Erasmus + „Working in Europe- skills for success” a fost aplicat un chestionat iniţial pentru a identifica opinia tinerilor participanţi cu privire la competenţele şi abilităţile necesare pentru o bună inserţie pe piaţa muncii. Chestionarul a fost completat on line pe platforma E Twinning , iar rezultatele au fost prelucrate de echipa românească. Iată opiniile elevilor din Bulgaria, Croaţia, Franţa, Germania, România, Spania: 1. Gender Female Male
2. Age 15-16 17-18 19 or older 3
3. Country Bulgary Croatia France Germany Spain Romania
4. Foreign languages – English; For how long have you been studying English? 1-3 years 4-6 years 6-10 years More than 10 years 4
5. Other foreign languages Which is the foreign language beside English that you know better? Please, skip your own language if listed. Bulgarian Croatian French German Spanish Altele
6. Foreign languages – Other; For how long have you been studying THAT foreign language mentioned above? 1-3 years 5
4-6 years 6-10 years More than 10 years
7. Employment skills; What are, in your opinion, the top three most important abilities in employement? A. Oral communication abilities in your own language. B. Written communication abilites in your own language. C. Communication abilities in English. D. Communication abilites in another foreign language E. IT abilities. F. Entreprenurial abilities (leadership, initiative, imagination, responsibility..). G. Social abilities (teamwork, empathy, toleranc, adptability..). H. Practical abilities related to the job. I. Organziation skills (time management, discipline..). J. Cultural competence (adapting in a foreign environment). K. Altele
6
8. A. Oral communication abilities in your own language; To what extent do you own THIS skill? Very much. A lot. Well A little Barely 7
9. B. Written communication abilites in your own language; To what extent do you own THIS skill? Very much. A lot. Well A little Barely
10.
C. Communication abilities in English; To what extent do you own
THIS skill? 8
Very much. A lot. Well A little Barely
11.
D. Communication abilites in another foreign language; To what extent
do you own THIS skill? Very much. A lot. Well A little Barely
12.
E. IT abilities; To what extent do you own THIS skill? Very much. A lot. Well A little 9
Barely
13.
F. Entreprenurial abilities (leadership, initiative, imagination,
responsibility..); To what extent do you own THIS skill? Very much. A lot. Well A little Barely 14.
G. Social abilities (teamwork, empathy, tolerance, adptability..); To
what extent do you own THIS skill? Very much. A lot. Well 10
A little Barely
15.
H. Practical abilities related to the job; To what extent do you own
THIS skill? Very much. A lot. Well A little Barely 16.
I. Organziation skills (time management, discipline..); To what extent do
you own THIS skill? Very much. A lot. 11
Well A little Barely
17.
J. Cultural competence (adapting in a foreign environment); To what
extent do you own THIS skill? Very much. A lot. Well A little Barely 18.
K. Other (please, review your answer at the Employment Skills
question); To what extent do you own THIS skill? Very much. 12
A lot. Well A little Barely
19.
Labor market skills supplier; Which one do you think is the main
supplier regarding the skills required for the labor market? The School NGOs (non-governmental organizations) CEA (County Employment Agency) Employers Parents, family Friends Internet, media 13
Altele
20.
Most demanded job in your country; What is the most sought after field
of work in your country What is the most sought after field of work in your country 21.
Most demanded job in Europe; What is the most sought after field of
work in Europe?
14
IBRAVE- IMPROVING BRANDING IN RURAL AREAS THROUGH VOCATIONAL EDUCATION Exemple de bună practică la Roeselare Dr. ec. Adina Enuş Aflat la cea de a treia întâlnire, proiectul internaţional “IBRAVE - Imbunătăţirea brandingului zonelor rurale prin învăţămâtul profesional”- continuă să fie pentru mine o PROVOCARE. Începutul acesteia a fost la sfârşitul lui ianuarie 2015, când reprezentanţii celor opt instituţii implicate ne-am întâlnit la Ceuti- Spania, să discutăm despre Proiect. Aşteptările erau mari: fiecare partener venea cu un set de indicatori, aceeaşi pentru toţi, urmând ca Universitatea Almeria să furnizeze modele de dezvoltare potrivite fiecărei zone. În acelaşi timp, “experimentul La Conservera” îşi propunea să ofere modalităţi de promovare a unor zone dezafectate, locul vechilor hale a unei farici de conserve find luat de o veritabilă expoziţie de artă contemporană. Exemplul a fost continuat în Belgia cu dezvoltarea unui muzeu pe locul unei vechi fabrici ce până acum 35 de ani furniza încălţăminte pentru familia regală; interesant mi s-a părut dialogul cu tânărul primar al urbei - micul oraş Izegem, foarte preocupat de căile de acces ca şi de infrastructura corespunzătoare. Modul de abordare, atenţia la detalii , ca şi profesionalismul cel mai desăvârşit care domneşte pretutindeni mi se pare vrednic de luat în seamă, ca să nu zic de “copiat” sau “dezvoltat”.
15
Am vizitat primăria din Oostcamp şi am avut impresia că mă aflu într-o altă lume, cu interioare în boltă, de unde doar figurile celor care lucrau complet “la vedere” îmi aminteau că aparţin Terei. Ca şi cum ce văzusem la Oostcamp nu era de ajuns, primarul din Tielt ne-a demonstrat cum reuşeşte să impulsioneze dezvoltarea sectorului comercial, prin practicarea unui sistem de impozite diferenţiate pentru cei ce nu utilizează integral spatial comercial ce-l deţin. Şi nu m-am putut abţine să nu mă gândesc la numeroasele locaţii din România, purtând binecunoscuta placardă “De inchiriat”. În rezervaţia naturală de la Bulskampveld, copiii aveau parte de o altfel de şcoală, care începea cu identificarea ciupercilor comestibile, culegerea lor şi pregătirea diverselor meniuri. Şi m-am întrebat din nou: oare de ce eu, până la vârsta mea, nu ştiu “deosebi” o ciupercă comestibilă de una otrăvitoare? De vină or fi ciupercile???? Ultima şi poate cea mai tare experienţă, ca dascăl mi-a rezervat-o tânăra cercetătoare olandeză Sofie Vanneste, care ne-a arătat cum ştiu să-şi promoveze valorile culturale locuitorii oraşului Ede. Pentru că aici se găseşte cea de a doua mare colecţie Van Gogh din lume (după cea de la Muzeul din Amsterdam) autorităţile locale organizează în şcoli adevărate campanii de promovare a pictorului: ele îşi propun să recreeze adevărata atmosferă a epocii în care a trăit acesta, culminând cu realizarea unor preparate după reţete folosite de pictor: biscuiţii cu absint oferiţi nouă în dar sunt o dovadă că olandezii nu l-au uitat pe Van Gogh, “cu absintul lui cu tot”. Oare, noi l-am uitat pe Brâncuşi, sau de ce nu…pe Eminescu? 16
17
ŞANSE EGALE PE PIAŢA MUNCII Prof. Adriana Pietrăreanu Săptămâna
Educaţiei
2016 a debutat cu dezbaterea
Globale Şanse
egale pe piaţa muncii la care au participat 60 de elevi (cls. IX A, XI H, IXF, XIJ, XIIB, XII I) şi şapte studenţi din Germania şi Belgia (Friedrike Fritsch, Malte Herte, Jan Lachmann, Aljoscha Frick, Laurine Menzel, Katharina Detmer, Marie Bouwen), dir. Marioara Lungu şi dir. adj. Constantin Dinu. Prof. Adriana Pietrăreanu şi Cătălina Poştovei au prezentat proiectele şcolii datorită cărora cei şapte studenţi sunt prezenţi în Buzău. Aceştia s-au prezentat şi au răspuns întrebărilor puse de elevii noştri, dar şi de doamna directoare Marioara Lungu (*Care sunt motivele pentru care aţi ales o meserie în domeniul educaţiei?). Întrebările au fost despre sistemul de învăţământ din Germania şi Belgia, despre temele pentru acasă, bacalaureat şi examenul pentru facultate, despre asemănările şi deosebirile dintre culturile
noastre,
despre
posibilităţile de angajare pe piaţa muncii, despre percepţia lor în ceea ce priveşte România înainte şi după ce au petrecut o lună în ţara noastră, 18
despre emigraţie, emigranţi şi situaţia creată în Europa după atentatul de la Paris. Sau remarcat întrebările puse de elevii Adelin Ibriş, Alex Zaharia, Ştefan Lăcătuş, Aurelian Muşat, Diana Bănică. Răspunsurile au fost elaborate şi i-au făcut pe elevii noştri să aibă o percepţie mai apropiată de ceea ce înseamnă realitatea din Europa.
CITITORI IN BIBLIOTECA VIE! Petre Ionela, Băeţelu Mihaela- clasa a XII a A Pentru al şaselea an consecutiv, elevii Colegiului Economic Buzău au fost pentru cateva ore cititori în Biblioteca Vie. Joi, 19 noiembrie, elevii Colegiului Economic Buzău au citit 19 “cărţi vii” care poate le-au schimbat viaţa. O bibliotecă vie şi o şansă pentru 80 de elevi de a afla tot ce vor despre profesia dorită. Conceptul este atrăgător şi l-am adaptat necesităţilor noastre de a asigura elevilor o mai bună consiliere şi orientare profesională. Biblioteca vie functioneaza ca o biblioteca obisnuita- cititorii pot imprumuta o carte pentru o perioada limitata de timp (25 minute). Exista insa doua aspecte importante: CARTILE sunt FIINTE UMANE si intra intr-un dialog personal cu cititorul. Aflată la a şasea ediţie, Biblioteca Vie de anul acesta a reunit pe rafturile ei 19 cărţi dintre cele mai interesante: Muşat Mihai, Dumitraşcu Adrian, Nicolai Remus, Suditu Nicolae, Poteraşu Gabriela,Bejan Roxana, Câmpeanu Loredana, Copariu Mirela, Vlad Nicoleta, Dumitru Cristea, Mîndruţă Adrian, Bădeanu Elvira, Budău 19
Robert, Brătilă Sorin, Mardale Mihai, Cristea Ionuţ .Fiecare “carte” a avut o poveste personală, fiecare carte a prezentat o profesie. Elevii au “citit” despre ce înseamnă să fii: funcţionar bancar, expert contabil, ofiţer, poliţist, agent de marketing, manager, avocat, jurnalist, profesor, specialist IT.Cei peste 80 de elevi participanţi au pus întrebări şi au aflat răspunsuri legate de profesia pe care şi-o doresc în viitor. Plăcut surprinşi de această experienţă, elevii şi-au scris propriile impresii referitoare la acest concept. Guţă Andreea, elevă în clasa a XII-a D, susţine că “ Mi-a făcut plăcere să discut cu doamna profesoară deoarece dânsa a răspuns tuturor întrebărilor mele, ba chiar m-a provocat la nişte dezbateri foarte ample şi interesante. Consider ca timpul a fost limitat; aş mai fi stat cu doamna de vorbă ore în şir şi tot nu ar fi fost suficient. Mi-a facut plăcere să particip la această activitate şi aş repeta-o cu orice ocazie”. „Multor elevi această experienţă le-a schimbat percepţia despre domeniul către care ar dori să se îndrepte, deoarece „cărţile” erau oameni de succes şi cu o experienţă de viaţă deosebită” susţine Mihai Adrian, un alt cititor în Biblioteca vie. Toate aceste cărţi au fost foarte utile, iar elevii au avut parte de o discuţie inedită. „Probabil aş fi avut nevoie de o zi întreaga pentru a putea adresa toate întrebarile mele invitatilor, deoarece aceştia au fost mai mult decât nişte „cărţi”. Am primit atât sfaturi legate de carieră, cât şi sfaturi de viaţă de la adevăratele modele şi oameni de succes. Trebuie să şe mulţumesc coordonatorilor acestei activităţi
20
deoarece „cărţile citite” m-au ajutat la definitivarea ideilor mele de viitor” susţine Anghel Bianca, din clasa a XII-a A. O altă cititoare a cărţilor din Biblioteca vie mărturiseşte că: „ în cadrul acestui proiect de dezbateri, am avut oportunitatea de a cunoaşte oameni de succes din diferite domenii de activitate. În primele 25 de minute am schimbat impresii cu o jurnalistă cunoscută la nivel local, doamna Mirela Copariu. Aceasta este una din cele mai fascinante „cărţi” citite până acum. Am descoperit de la dânsa cât de importantă este in meseria de jurnalist comnunicarea, încrederea în propriile forţe dar şi norocul. Am aflat atunci că în viaţă este foarte important atât să fii încurajat de oameni, cât şi să fii capabil să porţi o discuţie pe o anumită temă sau perioadă de timp. În cea de-a doua parte a dezbaterii, în discuţia cu agentul de marketing am vorbit despre lucrurile practice, experienţe şi de asemenea, am învăţat că succesul nu se clădeşte fiind „nebuni după bani”, ci muncind din greu” este de părere Petre Andreea, elevă în clasa a XII-a A. Băeţelu Mihaela, eleva clasei a XII-a A, consideră că: „am avut oportunitatea de a interacţiona cu oameni de succes, care au trecut şi ei prin perioada adolescentină, când nu aveau niciun plan de viitor. În prima parte a proiectului, am purtat o discuţie cu doamna jurnalistă, cu un simţ al umorului foarte dezvoltat, care ne-a învăţat cât de important este să avem încredere în noi. Am descoperit că ne asemănăm foarte mult, iar pe parcursul discuţiei ma simţeam de parcă ar fi vorbit despre mine. În ce-a de-a doua parte a dezbaterii, am avut o discuţie cu un avocat şi am fost surprinsă să aflu ca meseria de avocat este una stresantă şi consider că eu nu aş putea să ţin pasul cu schimbările”. 21
Prună Mihaela, din clasa a XII-a A spune că: „în prima parte a proiectului am schimbat impresii cu un poliţist de succes, care are o vechime considerabilă în această meserie. Am descoperit ca a fi poliţist este dificil, dar că există şi părţi bune. M-am simţit ca în preajma unui om care imi vrea binele, iar sfaturile dînsului au fost foarte utile pentru mine. Această scurtă dezbatere m-a făcut să am noi percepţii despre lume şi de asemenea m-a făcut să cunosc comportamentul în meseria pe care mi-o doresc”. În intervenţia sa doamna directoare Lungu Marioara a menţionat:”An de an dorinţa elevilor noştri de a “citi” este tot mai mare, cel puţin în forma de Bibliotecă Vie. Considerăm că orice modalitate de a-i familiariza pe elevii noştri cu cerinţele pieţei muncii este binevenită, iar Biblioteca Vie poate fi foarte eficientă. Mulţumim tuturor cărţilor care au răspuns chemării noastre, celor care ne sunt alături de 6 ani şi celor care sunt la prima participare!” Cu siguranţă activitatea de consiliere va continua prin vizite la agenţii economici în cadrul proiectului “Job Shadow Day” organizat în parteneriat cu Junior Achievement România. Toate aceste dezbateri pot ajuta elevii să se orienteze mai bine către viitoarea lor carieră
22
23
IMPREUNA DESCOPERIM EUROPA SAPTAMANA GLOBALA A EDUCATIEI Cătălina Poştovei, profesor coordonator Elevii Colegiului Economic Buzău au sărbătorit ca în fiecare an săptămâna educaţiei globale printr-o multitudine de activităţi care de care mai interesante. În acest an, printre activităţi putem menţiona şi seminarul judeţean de valorizare a proiectelor Erasmus + „Împreună descoperim Europa”. Elevii şi profesori din mai multe unităţi de învăţământ buzoiene au prezentat proiectele derulate ca exemple de bună practică. Pe ordinea de zi s-au regăsit: PROGRAMUL ERASMUS + - Inspector şcolar pentru proiecte educaţionale europene Otilia Trifan.
PROIECTE EUROPENE ON LINE Parlez vous global- Colegiul Economic Buzău/ Pietrăreanu Adriana, Cercel Carmen Eathink- Colegiul Economic Buzău/ Pietrăreanu Adriana, Anton Adriana PROIECT POSDRU Învaţă cu noi să devii antreprenor/ Ardeleanu Magdalena, Anton Adriana, Şerban Cornelia ERASMUS + KA 1 FIT 4 EUROPE- Berufscolleg Ehrenfeld Koln/ Friedrike Fritsch , Jan Lachmann, Katharina Detmer, Malte Herte , Aljoscha Frick, Laurine Menzel, Jochen Knopp 24
ERASMUS + KA 2 IBRAVE- Improving branding of rural areas through vocational education/ 2014‐1‐ES01‐KA202‐004521- Colegiul Economic Buzău/ Enuş Adina, Poştovei Cătălina Ileana Working in Europe- Skills for success- 2015-1-DE03-KA219-013627_4- Colegiul Economic Buzău/ Poştovei Cătălina Ileana United we play, united we win : Developing social skills and inclusive education through sport and outdoor activities- Şcoala gimnazială Măgura/ Popescu Dan, Falnicu Florin Reduce, Reuse, Recycle - with joy of learning- Şcoala gimnazială Măgura/ Popescu Dan, Falnicu Florin No child left behind- Scoala gimnaziala inv.Clementa Beschea Capatanesti/ Falnicu Daniela 70 years of European history- Liceul Gr. Moisil Buzău/ Macadon Daniela PROIECT BILATERAL COMENIUS Ta créativité, source d ‘aprentissage pour les autres- Şcoala Gimnazială Sfântul Apostol Andrei Buzău/ Iordache Cătălin, Poşircă Gina, Cojanu Elena, Grigore Sonia Toţi participanţii au subliniat importanţa participării la proiecte internaţionale în formarea tinerei generaţii. A fost organizată şi o expoziţie cu produse ale proiectelor derulate, ca exemple de bună practică. La eveniment au participat peste 40 de cadre didactice din judeţul 25
Buzău. Au fost prezenţi şi cei 6 studenţi germani ce fac un stagiu de practică în Buzău însoţiţi de profesorul lor.
26
START EGAL – ADAPTARE DIFERITĂ Prof. Maria Popa La începutul vieţii de licean, sunetul primului clopoţel aduce cu sine eterna întrebare pentru fiecare boboc: oare mă voi adapta? Inevitabil, răspunsul va veni. Dar va veni cu multe nuanţe, nuanţe care nu fac altceva decât să evidenţieze unicitatea fiecărui copil. Plecând de la această întrebare, în Săptămâna Educaţiei Globale (16 – 21 noiembrie 2015) am desfăşurat cu elevii clasei a IX-a B activitatea „Start egal – adaptare diferită”. De ce „start egal”? „Simplu: învăţăm în aceleaşi condiţii materiale şi avem aceeaşi profesori” – a spus un elev. De ce „adaptare diferită”? „La fel de simplu: suntem diferiţi” – a spus un alt elev. Ceea ce, evident, este cât se poate de adevărat, aspect confirmat şi de răspunsurile elevilor la un chestionar aplicat anterior cu privire la problema adaptării la viaţa de liceu. Fără a prezenta în detaliu toate cele 14 întrebări ale chestionarului şi răspunsurile aferente, concluziile care se desprind şi care susţin cele afirmate mai sus, sunt următoarele: adaptarea socială: adaptarea cu noii colegi este foarte bună; adaptarea cu noii profesori este relativ bună; adaptarea la muncă (noile conţinuturi, metodele de predare, programul şcolar) 27
adaptarea este mai lentă (elevii invocă mai multe ore comparativ cu gimnaziul, discipline mai grele, materie mai dificilă şi noţiuni un pic mai greu de înţeles, un program şcolar care le lasă prea puţin timp pentru pregătirea individuală); se face simţită lipsa disciplinelor uşoare din gimnaziu (muzica, desenul, cultura civică); se observă unele probleme în cazul adaptării la disciplinele noi, mai grele (disciplinele de specialitate). În urma analizării răspunsurilor date de elevi se poate spune că o cauză a adaptării mai lente la munca specifică vieţii de licean poate fi şi cea legată de opţiunea lor pentru acest liceu. Astfel, pentru 11 din cei 29 de elevi chestionaţi opţiunea pentru Colegiul Economic a fost pe primul loc, pentru 16 pe locul doi, pentru unul pe locul 3 şi pentru unul pe locul 4. Cum ar putea fi remediate unele probleme legate de adaptarea şcolară? Simplu – spun eu ca profesor – diriginte. Metodele sunt la îndemâna fiecărui elev: o mai mare atenţie la ore, acordarea unui grad mai mare de importanţă disciplinelor noi, mai grele, mai multă seriozitate şi mai multă muncă şi, evident, o gândire pozitivă: „Suntem mai mari – Există mai multe pretenţii! Profesorii sunt aici să ne ajute!” Şi totuşi, ştiu că este doar aparent simplu! Astfel, pentru exemplificare,
la întrebarea „Comparativ cu învăţământul
gimnazial, cum vi se pare învăţământul liceal?”, din cei 29 de elevi 10 elevi (35%) au răspuns „mai greu”, 14 elevi (48%) au răspuns „la fel de greu” şi 5 elevi (17%) au răspuns „era mai greu în gimnaziu”. 28
De asemenea, în ceea ce priveşte dificultatea disciplinelor studiate în liceu, 79% dintre elevii chestionaţi consideră că acestea sunt mai grele ca cele din gimnaziu şi numai 21% consideră că au un grad de dificultate similar, motiv pentru care 69% răspund că ar avea nevoie de mai mult timp pentru pregătirea şcolară. Din punct de vedere al acomodării cu colegii,
90% dintre elevi răspund că s-au
acomodat foarte repede, iar din punct de vedere al acomodării cu profesorii numai 35% răspund în sensul unei acomodări
rapide. SENINĂTATE PENTRU TOŢI, ZÂMBET PENTRU TOŢI, MULŢUMIRE PENTRU TOŢI prof. Carmen Cercel În ultimii 5 ani,Moş Nicolae s-a împrietenit bine cu eleviiColegiului Economic, Buzău. Anul 2015 grăbeşte actele de caritate ale elevilorclasei a X-a H, care ajung, încă din luna noiembrie, plini de daruri,în casele unor oameni, mai puţin mângâiaţi de soartã, din Buzãu. Acţiunea s-a intitulat "Seninătate pentru toţi, zâmbet pentru toţi, mulţumire pentru toţi" şi s-a derulat în cadrul Proiectului Educaţional "Implică-te, fii voluntar C.A.G.!", coordonat de doamna prof. Adriana Pietrăreanu, avându-le alături pe prof. Adina Enuş şi prof. Carmen Cercel. 29
În acest triunghi al prieteniei ( Fundaţia "Crucea Alb-Galbenă, oamenii atinşi de nefericire şi elevii clasei a X-a H), bunătatea şi recunoştinţa, candoarea şi mulţumirea, lacrima şi surâsul, întinsul unei mâini întru oferire şi întinsul unei mâini întru primire, toate fac o bună casă cu liniştea şi... liniştirea. La fel de...liniştitor este gândul ce animează proiectul de voluntariat mai sus amintit. Elevii clasei a X-a H, coordonaţi de prof. Carmen Cercel,şi-au pus inimile laolaltă cu cele ale voluntarilor Fundaţiei "C.A.G.". Pentru acelaşi lucru nobil: să împărtăşim (duioşie) şi să împărţim (daruri). Entuziasmaţi şi stimulaţi, încă de anul trecut, de simpatia celor nevoiaşi, şcolarii noştri au luat cu asalt un supermarket din oraş de unde şi-au incărcat cărucioarele cu alimente în valoare de 500 Ron. Vânzătorii de acolo i-au recunoscut, şoptind complice "Eh, vechii noştri prieteni!Anul acesta la câte familii necăjite ajungeţi cu alimemtele?" Răspunsul a venit firesc:" Tot la 10 familii, dar altele. Să oferim bucurie cât mai multor oameni." Pentru achiziţionarea alimentelor, elevii clasei a X-aH au beneficiat de sprijinul necondiţionat al părinţilor lor:"Ne face plăcere să ştim că se desfăşoară astfel de acţiuni de voluntariat în şcoala în care învaţă fiica noastra-spune doamna Soare, mama elevei Nicoleta Soare, de la clasa a X-a H. Ne simţim bine când ajutăm oamenii pentru care nevoile material sunt o stare permanentă. De aceea, alături de toţi ceilalţi părinţi ai colegilor Nicoletei, sprijinim financiar achiziţionarea de alimente pentru cei mai puţin fericiţi decât noi. Felicitări pentru acţiune!"
30
Ca în fiecare an, Fundaţia "C.A.G.", prin doamna Cristina Vasile- directorul acesteia şi doamna prof. Adriana Pietrăreanu- coordonatorul de Proiect, a pus la dispoziţia elevilor,maşini care i-au transportat la familii nevoiaşe din Buzău. Copii aflaţi la limita subzistenţei, bătrâni ce poartă nu doar greaua manta a anilor, ci şi a sărăciei, tineri bonlavi şi fără nici un ajutor material- iată imagini dintr-un film în care elevii noştri au jucat rolul unor luminiţe fermecate. Schimbul de luminiţe a fost reciproc. În ochii acestor necăjiţi se vedeau tot luminiţe. De mulţumire. De recunoştinţă. De emoţie. De gând sincer.De dorinţă de revedere. De la fiecare casă, elevii clasei a X-a H au plecat cu ochii umezi şi cu încredinţarea că se vor întoarce. Când ne-am întâlnit la şcoală, m-au tulburat cu poveştile lor. M-a tulburat sensibilitatea lor.M-a tulburat tulburarea lor de emoţie. Şi, pentru ca ora de dirigenţie să nu se scufundeî ntr-un ochi de tristeţe, i-am felicitat pentru gestul lor, spunându-le că atunci când vor avea moment în viaţă,mai puţin plăcute, să se hrănească din amintirea acestor fapte duioase...
31
32
TRADIŢIILE, ELEMENT DE MULTICULTURALITATE Dr. ec. Adina Enuş În contextul generat de Săptămâna Educaţiei Globale, elevii clasei a-XI-a E au considerat că tradiţiile, inclusiv cele consacrate sărbătorilor de iarnă sunt un element de multiculturalitate. Ca urmare, au realizat prezentări Power Point şi afişe cu această temă. Cele mai reuşite prezentări s-au referit la Crăciunul în Lituania, Franţa, Laponia şi România şi au fost realizate de elevii Crisina Nedelcu, Mădălin Chircu, Ioan Niţu, Valentin Negoiţă şi George Oprea.
Cunoscută în lume ca "Tara lui Mos Craciun", Laponia este locul magic unde, alături de spiriduşi, Moşul pregăteşte cadourile pe care le trimite în seara de Ajun copiilor de pretutindeni, străbătând lumea în sania trasă de reni.Ceimiciîi pot 33
scrie tot timpul anului lui Mos Craciun, care le primeşte dorinţele la Biroul Poştal din Korvatunturi. Există şi o Casă a lui Moş Crăciun unde se află un magazin cu suveniruri „made în Laponia” şi un restaurant cu mâncăruri tradiţionale.
În Lituania, spiritul Crãciunului ajunge la mijlocul lui noiembrie, când toate magazinele sunt împodobite cu ciorapii de Crãciun si lumini strãlucitoare; sãrbãtoarea începe cu adevãrat cu 4 sãptãmâni înainte de Ajunul Crãciunului, perioadã numitã „Venirea”. In pieţele din faţa catedralelor din Franţa povestea naşterii lui Christos este jucată de actori sau este repovestită în teatre improvizate de păpuşi, în timp ce în fiecare locuinţă franceză proprietarii construiesc o scenă a Nasterii, numita "creche". Spiritul Crăciunului este acelaşi pretutindeni.
34
REDACTIE
PROFESOR COORDONATOR:
Adina Enuş Adriana Pietrăreanu Maria Popa Carmen Cercel Logo revistă: Ilie Florentin
Cătălina Poştovei
Be Smart (online) = ISSN 2286 – 2625 ISSN–L 2286 – 2625
35