Ediție lunară
ȘCOALA GIMNAZIALĂ SF. NICOLAE
ap
IDEALURI LITERARE MATEMATICE Iulie 2014
NR.4
Şcoala Gimnazială ,,Sf. Nicolae” are misiunea de a educa tinerii în spiritul cetăţeniei democratice, respectând egalitatea de şanse în pregătirea lor, pentru a fi cetăţeni ai unei Europe unite şi de a încuraja elevii şi profesorii pentru a-şi desăvârşi potenţialul pentru cunoaştere şi competenţele individuale în vederea adaptării la o lume dinamică. Şcoala
îşi
propune
să
ofere,
fiecăruia
dintre
elevii
săi,
posibilitatea de a-şi continua studiile într-o instituţie de învăţământ liceal adecvată capacităţii şi aspiraţiilor lor personale. Prin întregul proces instructiv-educativ, şcoala noastră vizează formarea de oameni cu
înaltă
ţinută
morală,
toleranţi,
cu
respect
faţă
de
valorile
democraţiei, cu spirit competitiv dezvoltat, capabili de a se integra activ şi responsabil în familie, mediu profesional şi social, de a se adapta şi orienta rapid într-o societate aflată în continuă schimbare.
Cuvânt înainte Revista Idealuri Literare Matematice vă bucură și în vacanță! Deși suntem la al patrulea număr, putem spune că
vom continua să vă
surpindem cu fiecare aparițe. Este minunat să realizezi că eforturile sunt încununate de fiecare dată! Oficial, elevii sunt în vacanță și se bucură de senitatatea zilelor libere, însă aceștia nu uită să trimită poze, să scrie articole sau să ne surprindă cu impresiile lor. Acest număr impresionează prin naturalețea, gingășia, devotamentul tinerelor scriitori, prin simplitatea și mai ales prin dragostea lor pentru frumos. Revista Idealuri Literare Matematice a sădit semințe de dragoste în sufletele elevilor pe care întregul colectiv redacțional le îngrijește zilnic. Ne bucurăm împreună de roadele acestor semințe! În fiecare articol scris de micii jurnaliști descoperim minunățiile specifice vârstei, ne bucurăm atunci când citim fiecare cuvânt și ne emoționăm la fiecare rând. Entuziasmul, inocența, efortul și devotamentul încununează spiritele micilor scriitori, din condeiul lor născându-se adevărate comori literare, creații ce vor domni în eternitate. Așa cum spunea Alvin Toffler : „Viitorul omului depinde în mare măsură de educaţia sa”, cred că viitorul celor care își dedică o parte din timpul lor pentru a ne
împărtăși
minunățiile
pe
care
le
descoperă în fiecare moment existențial depinde de noi, cei care suntem în jurul lor ! Vă așteptăm cu propuneri, idei, critici, laude, cu tot ceea ce vreți să ne împărtășiți! prof. drd. Cristina Issa
Proză
Viața Oare poate fi dar mai scump, mai prețios ca viața? Nu! Viața este cel mai minunat lucru pe care îl avem! Dar o apreciem așa cum trebuie? De multe ori, chiar dacă avem tot ce ne trebuie, ne plângem că nu este destul. Că ne trebuie și mai mult. Dar în loc să criticăm ceea ce avem, mai bine le apreciem pentru că sunt alți oameni, care n-au nici jumătate din ce avem noi și ar da orice pentru o viață ca a noastră. Trebuie să ne bucuram de ceea ce avem. Niciodată nu știi când totul se poate schimba. Viața e un amalgam de sentimente, o „mare” de întâmplări și un „ocean” de obstacole. E foarte important să „înotăm” prin acel „ocean”! După ce vom reuși să depășim respectivele obstacole totul va fi mult mai bine. De asemenea, să trăim frumos și fericiți e foarte important ! Orice e posibil și chiar dacă avem uneori probleme, nu trebuie să ne pierdem zâmbetul de pe buze! Niciodată! Totul se rezolvă și are un final fericit! Bucuria și iubirea sunt cele mai importante lucruri în viață! Dacă nu ești fericit, atunci nu trăiești! Iar dacă nu iubești, vei trăi singur și ce poate fi mai rău decât singurătatea? Viața trebuie trăită frumos! Trebuie să faci ce-ți place fară să te gândesti ce vor crede alții! Dăruiește celor care n-au și dacă poți, dă-le și din zâmbetul tău! Fii fericit indiferent de situație! Iubește necondiționat! Dă-le celor ce ți-au greșit a doua șansă! Fă cât mai mult bine! Înfruntă orice problemă! Nu te feri să greșești! Nimeni nu e perfect! Viața e plină de tot felul de lucruri, bune sau rele, însă toate au ceva bun! Viața merită trăită așa cum simțim, mai ales că doar una avem! Ștefania Brezan, clasa a V-a C
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 2
Marea
Poezie
Întindere nesfârșită,
Pește mare să găsească,
Multă apă, infinită,
Să își ducă traiul greu,
Încinsă cu-n brâu sublim,
De-asta ies în larg mereu.
Din nisipul cel mai fin. Tu ascunzi comori tăcute,
Și trimiți în calea lor
În adâncuri neștiute.
Făpturi pline de amor, Femei cu coadă de pește,
Când cuminte ca o fată,
Ce mințile le sucește,
Liniștită și curată,
Sirene cu glas frumos,
Când înfuriată toată,
Trăgându-i ușor în jos.
Spumegând precum o iapă, Când dormind precum un prunc,
Mare, ce îți iei tribut,
Învelit cu pledul ud,
Tu rămâi de ne-ntrecut,
Când zăludă și nebună,
Când cuminte ca o fată,
Stârnind iute o furtună.
Liniștită și curată, Când zăludă și nebună,
Dar cu toate astea, mare
Stârnind iute o furtună.
Strălucești mereu în soare, În culori de Voroneț, Privind mândră și semeț, La pescarii care-ncearcă
Andreea Rotaru, clasa a V-a C
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 3
Proză
Așteptând vacanța... Cât de greu trece uneori timpul, atunci când aştepţi cu nerăbdare un anumit moment! Ceasul de pe perete rămăsese parcă pe loc şi noaptea se scurgea mai încet ca de obicei. Dana stătea cu nasul lipit de geam, privind cum întunericul nopţii învăluia totul în jur. Când va sosi dimineaţa, Dana va pleca la ţară. La bunici... Mai erau trei ore până la ivirea zorilor, iar în astfel de momente trei ore păreau o veşnicie. Fata se ridică plictisită de la fereastră, aprinse lumina şi se duse să caute ceva în bibliotecă. Rafturile acesteia erau pline cu cărţi şi reviste de diferite mărimi si culori. Pe raftul de sus se putea vedea un album de fotografii cu coperta frumos desenată. Dana luă albumul şi se aşeză lângă fereastră. Deschise primele pagini şi începu să privească pozele. O mulţime de amintiri frumoase se ascundeau în acest album. Dana le recunoscu de îndată. Erau poze din vara trecută, din vacanţă, poze de la ţară, poze cu ea, poze cu bunicii, poze cu grădina... Secvenţele din fotografii începură să se învârtă în mintea fetiţei şi în curând imaginea albumului se pierdu în depărtare. Amintirile din vacanţa trecută dispărura şi ele, iar Dana se cufundă într-un somn fără vise. Tic-tac, tic-tac... Ceasul de pe perete continua sa ticăie anunţând sosirea dimineţii. Dana sări de lângă fereastră şi coborî scările până în sufragerie. Acolo bagajele erau pregătite, iar mama şi tata aşteptau deja în maşină. Totul era gata de plecare şi în curând maşina cea argintie de lângă casă porni. Cerul era senin si curat, iar soarele strălucea puternic. Era într-adevăr o dimineaţă perfectă. Dana rămase cu privirea aţintită spre cerul senin. “Cu siguranţă vacanţa asta va fi şi mai frumoasă decât cea trecută!”, gândi fetiţa în timp ce maşina îşi continua drumul spre tărâmul vacanţelor. Maria Neaga- Budoiu, clasa a V-a C
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 4
Proză
Ești cool și dacă vorbești corect Într-o zi eu mă jucam la mine în cameră și am ațipit. Și am avut un vis fantastic. Cum o carte avea viață și un calculator avea viață și el, ei vorbeau unul cu altul: - Eu sunt mai folositor, spuse calculatorul. - Nu, eu sunt mai folositor, spuse cartea. - Tu ce poți să faci folositor omului? - Eu pot să învăț oamenii să citească, dar tu? - Eu pot să pun jocuri, să citească o carte sau o poezie... - Dar există cărți cu câte un joc la mijloc sau carți de poezii... - Eu pot sa îi pun imagini omului! - Există cărți cu imagini! - Pot să rulez un film ,o carte nu are opțiunea aceasta, dar dacă te uiți la o carte prea mult timp nu ți se întâmplă nimic, dar la un calculator ți se strică ochii! - Și ce? Porți ochelari... - Arăți urât cu ochelari! - Hei, uite se trezește omul, hai sa îl întrebăm cine este mai folositor? -Buna omule, cine dintre noi îți este mai folositor? - Dintre voi? Amandoi! Cartea în felul ei și calculatorul în felul lui! Din acea zi cei doi au fost foarte buni prieteni!
Paul Alexe, clasa a V-a C
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 5
Poezie
Povestea unei stele Demult, într-un ţinut vestit
Şi fata şi-a dorit ceva:
Trăia odată un împărat.
Să zboare prefacută-n zână,
Un împărat prealuminat
S-apuce soarele de mână
Şi-avea el un ţinut bogat,
Şi sa apună împreună
Nemărginit.
Pe undeva.
Avea şi-o fiică ce era
Atunci, dorindu-şi asa mult,
Frumoasă ca un mac de foc
Dorinţa i-a fost ascultată
De se oprea soarele-n loc
Şi a zburat spre cer de-ndată
Şi nu se sătura deloc
A apus cu soarele odată
Când o privea.
Şi-a dispărut.
Dar iată, într-o zi, cândva,
Şi-atunci frumoasa noastră fată
S-a aşezat prinţesa noastră
A fost schimbată într-o stea
Şi şi-a scos capul pe fereastră
Şi peste-acel ţinut privea
Privind spre soare-n bolt-albastră
Desi nu se mai întorcea
Cum apunea.
Vreodată.
Maria Neaga- Budoiu, clasa a V-a C
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 6
Proză
Legenda razei soarelui Era odată o fată frumoasă de împărat numită Raza. Avea părul bălai și ochii de un albastru pur ca seninul cerului. Părinții ei nu o lăsau să iasă din palat. Era periculos pentru ea. Împăratul o considera încă o fetiță, o copilă sensibilă. Nu își putea imagina ce minte frumoasă își dezvoltase fata și cât de frumos crescuse. Raza stătea mereu la geam și privea apusul. Soarele părea singur mereu. Atunci când apunea răspândea o lumina tristă, care îți mâhnea sufletul. Raza își dorea să fie alături de Soare, căci îl înțelegea pe deplin. Și ea era singură. Și ea avea nevoie de prieteni, de cineva care să o sprijine. Visul ei dintotdeauna era să îl ajute pe Soare să răspândească lumină, dar nu una tristă. Aceasta mâhnea pe toată lumea. Trebuia să existe ceva care înveselea oamenii. Într-o seară, pe când stătea în camera ei, își dădu seama cât de mult iubea Soarele, cât de mult ar fi vrut să îl cunoască. Se hotarî, în secret, să creeze un plan să evadeze din castel și să ajungă să îl ajute pe Soare. Într-o dimineață ieși pe geam și trecu de gardieni. Sub lumina Soarelui se simțea binecuvântată. Simțea că totul va merge bine. Porni spre palatul Soarelui și merse, merse, merse ca gândul și ajunse acolo chiar la apus. Soarele trebuia să vină acasă. Urma să îi mărturisească sentimentele față de el.Intră în palat și se așeză în fața camerei lui și aștepta aproape toată noaptea deoarece Soarele se hotărâse să îi facă o vizita surorii sale, Luna. În cele din urmă, ajunse acasă unde o găsi pe Raza dormind pe pragul ușii. Ar fi acceptat orice condiții ca să își întâlnească iubirea vieții. Soarele se miră când o văzu. Și el o urmarea de multa vreme zi de zi cum îl privea. Când Raza se trezi, nu-i veni să creadă că în fața ei era însuși Soarele. Îl îmbrățișă și îi mărturisi totul. În respectiva zi, Raza îl ajută să împrăștie lumina. La apus, ar fi trebuit să plece, dar nu putea. Era prea îndrăgostită, așa că Soarele îi propuse să rămână și să-l ajute în fiecare zi. Fata acceptă entuziasmată. Așa fu creată Raza Soarelui, din iubirea lor unul față de celălalt. Patricia Proksch, clasa a V-a C
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 7
Poezie
În vacanță Vacanța a venit... Nu e un mit! Școala s-a sfârșit Soarele a răsărit. Cu premiul luat, Am și plecat. Bucuroși ne îmbărcăm Că la mare, vrem să plecăm . Și dacă soalele a plecat Noi triști, biletul l-am luat Cu amintirile după noi Și cu șlapii cei moi
Andreea Epure, clasa a V-a A
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 8
Proză
Drumul cărţii-poveste adevarată Motto: “Cea mai mica librarie din lume contine mai multe idei valoroase decat cele prezentate in toata istoria televiziunii.” Andrew Ross Fiecare carte ascunde mai mult decât o
poveste.
Există
povestea
inspirației
autorului care creează textul propriu-zis, există apoi povestea realizării suportului de text, respectiv drumul cărții prin tipografie şi nu în ultimul rând, există povestea fiecărui exemplar de carte. Poate că ajunge într-o bibliotecă publică şi apoi e citită pe rând, de-a lungul anilor, de zeci şi sute de cititori de diverse tipuri, dar cu aceleaşi preferințe. Poate că ajunge în biblioteca personală a cuiva care o lasă uitată acolo mult timp. Sau poate că pur şi simplu ajunge întâmplător în mâna cuiva care nu aprecieaza scopul artistic ci pe cel practic al foilor de hârtie care pot să ardă sau să împacheteze ceva. De multe ori, dacă am şti, povestea cărții în sine ar fi mai
palpitantă
decât
conținutul
însuşi. Ca profesor de ştiință, trebuie să demonstrez elevilor veridicitatea lucrurilor spuse şi la fel fac şi când transmit
altfel
de
cunoştiințe
şi
informații, decât cele de specialitate. Nu este simplu şi suficient să spui cuiva să citească o carte, trebuie să-l determini să-şi dorească să afle conținutul şi mai mult decât asta, să-şi lase personalitatea să se transforme, sub cascada de sentimente, rezultate din desluşirea conținutului.
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 9
Omenirea a căutat mereu un mod de păstrare/transmitere a ideilor, trăirilor, sentimentelor, astfel încât dorința a dus la inventarea diferitelor moduri de suport de text: de la tăblițe de argilă, papirus, pergament, piei de animale la hârtie şi chiar support virtual/ cărți electronice. Căramizile
de
lut
ars
pe
care
babilonienii işi scriau poemele, legile şi rugile
au
fost
primele
cărţi
apărute în lume. Cum arată o astfel de carte? Cărămizi groase de 2-3 cm, late de 25 de cm si lungi de 37 cm pe care scribul - marele invăţat al timpului - scria pe lutul moale, încă nears, sute de semne. Feţele scrise primeau numere de ordine. Când întregul mesaj era gata scris, foile erau aşezate în stive, în bibliotecile cu rafturi trainice. Aceste cărţi cu file de lut ars, urmate, mai târziu de cele de metal, au avut un rol de seamă în răspândirea civilizaţiei de acum 3 000-4 000 de ani. Dar volumul lor mare i-a incomodat din ce în ce mai mult pe oameni, care au căutat si au gasit un material mai putin voluminos, foile subtiri de papirus. Un sul de papirus gata scris era de zeci de ori mai putin voluminos decat placile de lut. Mestesugarii din Pergam ( din nord-vestul Asiei Mici), nemultumiti de papirusul fragil, care se deteriora dupa cateva manipulari, au inventat un nou material de impimare: pieile de animale tabacite. Cartea avea acum o alta infatisare, era mai aspectuoasa si mai trainica. Dar si minunatul pergament va fi inlocuit. Chiar la inceputul erei noastre, in anul 105 - data importanta in istoria cartii -un invatat chinez, Tsai-Lun, a fabricat prima hartie, o pasta din materii vegetale amestecate cu clei si apoi uscata si netezita. Fiind si mai ieftina, hartia avea sa cucereasca lumea, incet dar sigur, O prima forma a tipografiei a fost practicata in China. Aici, un anume Pi-Seng a inventat in jurul anului 1045 o masa turnanta, cu doua despartituri, avand literele
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 10
mobile din lut ars, clasate in 24 de compartimente. Tipograful statea intre compartimente si invartea masa spre a-si aduce in fata literele de care avea nevoie pentru a le aplica pe hartie, prin stampilare cu mana. Europa a ignorat aceasta metoda pana la aparitia lui Gutenberg, care a inventat tiparul cu litere mobile (aprox. 1440 . Suntem o civilizatie a literei tiparite, iar cartea este efigia ei. In 1953, cand Ray Bradbury a publicat celebrul roman Fahrenheit 451, calculatoarele cantareau tone, iar internetul nu exista nici macar in imaginatia autorilor de SF. O lume fara carti tiparite nu putea fi conceputa decat ca una a alienarii, ca o inchisoare spirituala. Astazi, insa, cartea digitala este o prezenta tot mai familiara, internetul le-a devenit multora indispensabil, iar cele 232,7 grade Celsius la care ia foc hartia nu mai ameninta cartile, care ne vor ramane mereu alaturi, chiar si atunci cand hartia va fi doar o amintire. Astazi exista in lume sute de mii de biblioteci, care poseda miliarde de carti. Daca este sa luam in consideratie numai bibliotecile nationale, in care sunt pastrate patrimoniile bibliofile de stat, Romania este - dupa clasificarea facuta de U.N.E.S.C.O. - a cincea tara din lume cu mari patrimonii bibliofile, situindu-se, la clasificare, dupa U.R.S.S., China, S.U.A. si Anglia, deci inaintea celorlalte 106 tari care fac obiectul studiului intreprins Anual se tiparesc in lume peste o jumatate de miliard de titluri, in sute de miliarde de exemplare. Este mult? Nu. Este inca prea putin, spun statiscienii, care constata ca mai exista regiuni pe glob unde cartea continua sa fie o raritate. Funcția, ca şi rolul cărții, este complexă si diversificată: de la comunicare/informare la educare, de la crearea unui psihic sănătos la formarea unei culture generale, de la auxiliar în educație la rolul de profesor. Explozia informaţională care ne sufocă şi mijloacele audio-vizuale moderne (dintre care calculatorul ocupă primul loc) au făcut să ne îndepărtăm de carte hrana sufletului nostru . Cartea poate deveni o preferință a elevilor, dacă vom decoperi valențele acestui instrument de lucru şi-l vom pune la îndemâna lor. Ca să reuşim să trezim interesul, trebuie să punem în aplicare nu o idee, ci un
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 11
proiect bine gândit, cu activități variate, de la cele mai mici vârste şi reînnoit an de an. Imaginația profesorului este definitorie în crearea “reflexului” de lectură. Ultima activitate realizată de noi la şcoală, a fost “Bookman-cartea care ma îmbracă”: fiecare copil şi-a realizat un tricou cu citate din cărți, informații sau desene sugestive, cu scopul de a milita pentru lectură. Bucuria/ supriza cea mare nu a fost numărul imens al celor implicate (cu toate că acesta a fost unul dintre obiective), ci faptul că au fost răsplătiți toți cu câte o carte, pe care au citit-o cu mare placere, la şcoală, în pauze şi nu numai. O altă activitate pe care o realizăm an de an cu copiii este realizarea efectivă a unor cărţi atât din cele obişnuite cât şi in stil Origami. Copiii sunt iniţiaţi în tainele creaţiei cât şi în cele de redactare ale cărţilor proprii. Ceea ce ai scris poate deveni o carte dacă are un limbaj îngrijit (fără greșeli gramaticale, cu respect pentru limba română, exprimarea să nu fie greoaie )şi este original (propriile idei cu cuvinte proprii, evită plagiatul ). Cum traspui ideea în formatul unei cărți?Ai grijă la titlul ales, la cuprinsul ei, textul ar fi bine să fie compus cel puțin pe simpla structura( o introducere, desfășurare ideii, încheiere),conținutul propriu-zis al cărții poate fi însoțit de o prefață sau postfață , cu bibliografie – necesară în lucrările de specialitate, pentru redactarea cărora au fost folosite alte surse în documentare. Pentru partea grafică : •Coperta I (partea din față a cărții) – este imaginea cărții. - pot fi folosite imagini ilustrative sau elemente grafice; - pe lângă descrierea grafică a cărții, pe coperta I vor mai apărea titlul, numele autorului, sigla editurii, sigla de colecție; •Coperta II (partea din spate a cărții) – completează grafic și cu informații coperta I - aici poate fi un spațiu dedicat unei scurte prezentări a autorului (însoțită de fotografie); - poate apărea o scurtă descriere a cărții.
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 12
•Elemente grafice în interiorul cărții – ilustrații, planșe de imagini, imagini ilustrative, grafice, tabele etc. - realizare grafică a începutului fiecărui capitol. Realizarea unei cărți trebuie să aibă o coerență, să reprezinte grafic și stilistic ideea, ar fi necesară chiar o unitate artistică. O carte poate deschide porţi nebănuite. Chiar dacă a avut un drum anevoios cartea nu şi-a pierdut menirea – de a aduce bucurie, de a ne face să uităm de lumea reală, de a ne permite să fim un personaj iubit într-o lume magică. Citiţi, apreciaţi şi respectati cărţile! Şi ca o ultimă curiozitate: Google s-a apucat să numere câte cărți sunt în lume. În procesul de numărare, s-au eliminat duplicatele şi ISBN-urie, care nu reprezintă cărți. Rezultatul? 129864880! Avem de unde alege. Ritmul tot mai accelerat de evoluţie a lumii contemporane şi al acumulării progresive de informaţii a pus amprenta asupra preocupărilor şi modului de viaţă al familiei de azi. „Oamenii
ocupaţi”
s-au
îndepărtat de lumea cărţilor, iar televizorul, calculatorul, internetul au devenit pentru ei cele mai importante surse de informaţie, făcând tot mai rar sau deloc „gestul” de a citi o carte, de a intra într-o bibliotecă, într-o librărie, de a-şi construi o bibliotecă proprie. Materialul pe care-l propunem, reprezintă o încercare de a repune în drepturi „cartea ” şi „biblioteca”, de a le aduce în atenţia copiilor şi părinţilor, de a contribui la redescoperirea lecturii ca o plăcere, o relaxare, un izvor de cunoaştere şi visare fără de egal! Referatul de fata promovează conduita pozitivă a copilului spre literatură.
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 13
Lectura are acum rivali redutabili care amăgesc cel mai mult pe cei mici. Televizorul, calculatorul, internetul au devenit repere pereche pentru fiecare generaţie din ultimii ani. Viaţa noastră trăită la început de secol XXI este marcată de la mic la mare de amprenta marilor descoperiri ştiinţifice care au făcut paşi uriaşi în timp foarte scurt. Aceste trei mijloace de informare rapidă şi comodă care oferă elevilor meniul complet în orice domeniu al cunoaşterii acoperă deja o plajă substanţială a timpului liber, care rămâne din ce în ce mai puţin. Şi atunci se naşte întrebarea: mai este cartea "o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri şi frumuseţi" cum afirma scriitorul român Tudor Arghezi? Lectura suplimentară ne devine familiară din anii de şcoală. Selectarea lecturii suplimentare revine învăţătorului, care cunoaşte cel mai bine afinităţile sufleteşti ale elevilor precum şi conţinutul educativ necesar într-o anumită etapă a dezvoltării lor. Dacă elevul începe a citi din curiozitate şi insistă motivat fiind şi de aprecierile primite la clasă, el va realiza mari progrese: - prin informaţie - prin deprinderea cititului coerent, conştient - prin implicare afectivă - prin însuşirea unui vocabular expresiv - prin îmbogăţirea vocabularului Pornind de la această constatare am încercat prin acest proiect să găsim modalităţi şi tehnici care să contribuie la stimularea interesului elevilor pentru lectură. Stârnirea interesului pentru lectură se poate realiza cu mai multă uşurinţă dacă activităţile desfăşurate în acest sens depăşesc spaţiul sălii de clasă sau al camerei copilului, bibliotecile sau unele case memoriale fiind mediile cele mai potrivite ce oferă posibilitatea familiarizării cu ambientul ce păstrează atmosfera de lucru şi parfumul celor care au aşternut pe hârtie creaţiile lor.
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 14
*** Cartea este în viaţa noastră un element vital, indispensabil, central al creării unui psihic sănătos, a unei culturi generale veritabile, este suportul moral
în moment dificile , este uneori ceva mai mult decât un profesor
deoarece cu ajutorul ei putem să descoperim lucruri noi.Ea ne face să fim mai buni ,ne ajută să trecem mai uşor peste greutăţile vieţii (iar acestea sunt numeroase),intr-un cuvânt ne întăreşte. Cartea este un mod de comunicare şi reprezintă o ordonare a cuvintelor in formele lor cele mai expresive. A scrie este o artă deoarece trebuie să ai har pentru a putea să realizezi ceva de calitate. Trebuie să ştii să îmbini, să aranjeti cuvintele în aşa fel încât cititorul să fie atras de ceea ce citeşte , si să aibă posibilitatea să înveţe ceva din conţinutul lecturii. Sentimentele pot fi exprimate prin cuvinte, dar nu oricare dintre ele, ci doar acelea ce provin din inimă şi care sunt una şi aceeasi cu ceea ce simte autorul. Nu se poate realiza un fel de “tablă a lui Pitagora” care să ne inveţe să potrivim cuvintele, să scriem. Scrisul se învaţa din practică din citirea operelor de mare valoare ale înaintaşilor noştri. Preocuparea exprimării în acest mod este realizată încă din cele mai vechi timpuri sub mai multe forme în funcţie de perioada pe care o traversau. La început se scria pe pereţii peşterilor ,pe tăbliţe de lut ,de lemn,fildeş,bronz,pe papirus. Cartea este un sprijin .Ea ne ajută să înţelegem şi să pătrundem în tainele lumii ,ale universului. În filele ei putem descoperi sfaturi, putem culege înţelepciune ,ne putem “adăposti” de gurile rele. Castigam experienta citind, empatizand cu personajele preferate , pe care le urmarim fascinati de intorsaturile neasteptate ale discursului epic. O carte bună este o mângâiere deoarece ne alină ,ne atrage cu ajutorul subiectelor ei şi ne face să uităm de viaţa cotidiană, de multe ori, stresanta si anosta.
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 15
Cartea este un îndemn pentru că citind- o , este un îndemn de a citi altele , astfel reuşim să găsim răspunsuri la întrebările noastre. Cartea “ne face să trăim înafara de minciună, nedreptate şi prejudecăţi” (M.Sadoveanu). Aceste vorbe ale unui mare scriitor al ţării noastre ne atrage atenţia asupra unei mari calităţi a cărţii adica puterea de influenţare, puterea de a ne transpune într-o altă lume , o lume a fantasticului , a fabulosului sub toate aspectele sale. Toţi acei care au acces la o bibliotecă vor fi cu mult mai puternic sufleteste, psihic .Acestia sunt cei care vor putea înfrunta mai uşor viaţa cei care vor avea un vocabular bogat, care vor face din cuvant aliatul lor, vor utiliza comunicarea in scopuri precise si vor cuceri auditoriul sau lectorul prin puterea nemasurata a cuvintelor. Cărţile sunt cele care scot la iveală din noi ce e mai bun. Ele pot sa descopere adevaraţele valori care pot ajuta la îndreptarea viitorului unei ţări aflate pe buza prapastiei, in plina criza economica, sociala ori de identitate. Cinstirea ce i se cuvine cărtii este ca şi cinstirea atribuită Bibliei deoarece reprezinta temelia noastra spirituala, suportul de care avem nevoie , este ceea ce ne ajută mai mult decât ne putem imagina. Ea este o tesatura a cuvintelor , acestea fiind rostite fiecare cu alt mesaj, a carui decodificare permite intelegerea tuturor straturilor si intentiilor auctoriale , asadar cartea are propria personalitate, are un public-tinta, avizat sau neavizat, are substrat epic sau liric, substanta, emitatorul trimitand receptorului mesaje subiacente, cartea, prin continutul ei ideatic urmandu-si scopul, acela de a ajuta, de a pune intrebari, de a conferi identitate morala, spirituala. O carte este o provocare pentru fiecate dintre noi . Nu trebuie decât să profităm de aceeastă imensă comoară ,să învăţăm să preţuim. Ca profesori, suntem datori sa interactionam cu partenerul nostru de dialog, elevul, adolescentul, tanarul aflat pe drumul cunoasterii. El are de strabatut o cale lunga pe care intervin obstacole; nu intotdeauna experienta
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 16
personala este suficienta pentru a le depasi; cartea, lectura, lumea aceea miraculoasa creata de scriitor poate fi calea spre cunoastere; patrunzand in lumea cartii, empatizand cu personajele, urmarindu-le evolutia, afli mai mult decat ti-a oferit propria viata, inveti odata cu personajele. Devii mai bun, mai intelept, capeti experienta. Teoretic, e destul de usor. Dam o lista cu lecturi suplimentare, ii explicam elevului ca va fi evaluat si, la data fixata, il verificam. Prolemele ce apar tin de timpul modern al intersectarii cu lumea internetului care ofera de-a gata rezumate, referate, compilari, pareri neavenite pe care el, elevul le ia fara discernamant, copiaza fara sa inteleaga , facandu-si un mare deserviciu. Un profesor iscusit si talentat poate sa-i starneasca pe elevi, chiar daca e o munca titanica, chiar daca trebuie sa le citesti in ora, pagini, capitole, folosind o anumita intonatie, dand sens cuvintelor, sugerand prin priviri, prin gesturi si intonatie intentia narativa a emitatorului. Mi s-a intamplat ca abia dupa ce leam citit elevilor mei cateva capitole din „Baltagul” sa le starnesc interesul si sa parcurga ei restul, ba chiar si sa le placa. Problema , insa nu e doar a profesorului de romana, ci a tuturor, apreciez profesorii care le atrag atentia elevilor in legatura cu exprimarea, cu ortografia, cu punctuatia, cu utilizarea incorecta a unor expresii pleonastice ori argotice. Lipsa lecturii isi pune amprenta asupra formularii corecte a unui enunt, a unei opinii argumentate atat de solicitate de evaluarile nationale ale acestui secol. Indiferent ca e vorba de examenul de evaluare pentru admiterea la liceu ori ca e vorba de bacalaureat, eseul este litera de lege, difera doar numarul de pagini pe care trebuie sa le scrie tanarul. Daca lectura obligatorie si cea suplimentara ar fi fost facuta in termeni seriosi, daca elevul n-ar fi trisat si profesorul ar fi luat masuri drastice la timp, daca sistemul ar fi fost altul in Romanaia, daca timpurile moderne nu l-ar fi ademenit pe elev cu site-urile de socializare, cu navigarea pe internet … atunci
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 17
n-ar mai fi atatia elevi picati la examenele nationale, in Universitati ar intra , ca pe vremuri, doar cei mai buni, cei mai talentati si mai instruiti. Consider, cu tristete, ca invatamantul superior romanesc este o pepiniera de semi-analfabeti , tineri care nu ortografiaza corect, care n-au citit prea multe carti in viata lor , dar devin absolventi cu licenta mult prea usor , facand parte, la un moment dat, din nomenclatura. Din pacate, si in emisiunile media apar moderatori fara prea multe carte, certati cu acordul, cu exprimarea corecta, clara, concisa si nuantata. Emisiunile sunt de proasta calitate si promoveaza non-valoarea.De multe ori, inchid televizorul si ma asez in fotoliu cu o carte in mana, povestindule, a doua zi, elevilor mei care inca citesc, cata liniste, armonie si bucurie intelectuala iti poate darui o pagina bine scrisa. Mi s-a intamplat sa mi se ceara lectura suplimentara de elevi care n-au ajuns la performanta, au ramas la note mediocre sau bune pentru ca nimeni n-a avut acasa timp sau instruirea necesara sa reia cunostintele predate la clasa. E adevarat, parintii recunosc ca nu se mai pricep, dar isi doresc pentru copiii lor sa-si depaseasca conditia, sa citeasca mult pentru a-si mobila mintea.
Cu mult drag si cu
deosebita grija ma indrept spre cei care vor sa-si consolideze cultura generala cu cele mai importante carti din literatura romana si cea universala. Am observat, in scurt timp pasi importanti in scrierea unor compozitii care, altadata, puneau probleme. I-am felicitat, fireste, caci fara a-ti incuraja partenerul de discutie, fara a-i arata ce pierde in fiecare zi necitind,nu poti ajunge la performanta. Lumea cartilor este una abstracta, este o poarta pe care pot patrunde multi, dar putini sunt cei ce raman in universul literelor. Cuvantul are o putere intrinseca, el poate stimula, poate rani, poate fascina, poate chiar ucide.
ILM - Č˜coala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 18
Sensul conotativ al cuvantului, valoarea lui expresiva, ambiguitatea, termenul frust ori abscons, nobletea cuvantului scris sau rostit, melodicitatea unei tesaturi lirice ori narative, simplitatea aparenta a vocabulelor, sub-textulpot fi chiar fire incalcite dintr-un labirint al comunicarii; pe acesta suntem chemati sa-l descifram, sa decodificam mesajul scriitoricesc. Literatura nu este un exercitiu usor pentru ca trebuie sa fie permanent; e ca si cantatul la pian, daca n-ai exersat de ceva vreme, pierzi dexteritatea si publicul simte. Daca nu citesti niciodata decat notitele din caiet, vocabularul ramane sarac, nu exista usurinta exprimarii in scris; imi observ elevii cand au ca sarcina o compunere, un eseu sau chiar un comentariu stilistic. Putini sunt cei care se incadreaza in timp, care nu bat campii si tintesc exact la obiect. E dificil sa patrunzi in lumea cartilor, sa srabati drumul de la concret la abstract, de la denotatia cuvantului , la conotatie. E greu si sa deprinzi polisemia cuvantului, posibilitatea lui de a avea atatea sensuri, dar e atat de frumos sa ajungi sa te joci cu cuvintele si ele sa te asculte, sa te lase sa le mangai, sa le selectezi si sa le imbini in discursuri epice, lirice sau dramatice; poti fauri din cuvant lumi, adevarate universuri in care un simplu cuvant devenit metafora sau epitet, sinestezie sau oximoron, sugereaza, rasfata, numeste, culpabilizeaza; puterea cuvantului dintr-un pamflet, dintr-un articol de ziar , dintr-o revista de specialitate e alta decat aceea a unui roman de dragoste, a unui manual de istorie ori a unei poezii filosofice. Lumea cartilor este lumea interioara a celui care scrie, care-si pune sufletul pe o tipsie de aur si i-o intinde lectorului. Unii se bucura, primesc fascinati licoarea varatica a cuvantului copt, robust, implinit; altii nu sesizeaza intentia auctoriala de dincolo de cuvant si curma lectura renuntand la universul ce se deschide odata cu intoarcerea fiecarei file. Faptul ca stilul este mai complicat, cuvantul abstract, iar cultura receptorului, subreda , conduce la autosuficienta si superficialitate. Nu exista empatie intre lumea fastuasa a scriitorului, cultura lui vasta, felul diferit de a se exprima, abundenta si abstractiunea metaforei. Si
ILM - Č˜coala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 19
de aici, gestul pripit de a inchide cartea, de a renunta la largirea orizontului. Nimic nu-i usor pentru cei neavizati, pentru cei care citesc de ani buni aceeasi carte fara sa priceapa prea mult pentru ca atunci cand trebuia, n-au acorat o sansa lecturii. Sau poate fi foarte simplu, cititori ce devoreaza carti, si le aleg dupa propriile gusturi, dupa curente ori scoli literare, dupa celebritatea scriitorului. Rolul profesorului de romana este covarsitor in clasele de inceput si in gimnaziu, nu se pot sari etape, fiecare carte din lista lecturilor obligatorii si suplimentare trebuie parcursa. Nu mai poti citi la 20 de ani „In casa bunicilor” sau „Amintiri din copilrie” , dar poti citi la orice varsta Caragiale, Eminescu ori Sadoveanu. Cunosc oameni care, dupa o indelunga experienta profesionala si scriitoricesca, acumuland continuu, nu obosesc citind in fiecare seara, ba chiar asa se destind si –si pot ordona gandurile, pot dormi mai profund. Personal, scrisul si cititul reprezinta un exercitiu zilnic, nu doar la clasa, ci, mai cu seama, acasa, locul meu preferat, langa biblioteca, langa laptop, caci se pot citi carti si pe internet. Prefer, insa, contactul direct cu cartea, sa-i simt copertele , mirosul specific de tipografie, designul, notele de subsol, sa-i intorc filele, incercand sa nu le bruschez. Cartea este un poem al sufletului omului care ne asteapta la celalalt capat al tomului, este mana care ne conduce de la cuvantul de intampinare pana la sfarsit. Am ras si am plans cu totii citind, ne-am urmarit persomajele preferate, am palpitat , am suferit sau am rasuflat usurati cand protagonistii au izbutit sa depaseasca obstacole greu de trecu, sa iasa din intrigi complicate, sa-si demonstreze inteligenta, maiestria, forta, credinta intr-un ideal.
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 20
Ca profesor, ii pun pe elevii mei sa citeasca cu voce tare, cu intonatie, cu participare afectiva, sa vad daca sunt capabili sa transmita emotie, afectiune, caldura, ori, dimpotriva, sa fie duri, superficiali, rautaciosi, lucizi, tristi, asa cum cere rolul. Mai mult, avand un optional de arta dramatica, apelez adesea la jocul de rol, descoperind astfel multi copii talentati. Cativa dintre fostii nostri elevi au devenit actori. Mi-au marturisit ca ora de romana din clasele terminale a fost decisiva. Atunci au patruns in literatura adevarata, in marea literatura, aceea a problematizarii, a cartii de introspectie, a trairilor autentice. Camil Petrescu,George Calinescu, Rebreanu, Marin Preda sunt cativa dintre autorii pe care elevii ii citesc mai intai din obligatie, apoi din curiozitate, realizand, in cele din urma ca sunt valorosi , recunoscuti in intreaga lume prin autenticitatea mesajului si prin simplitatea stilului. Si la gimnaziu scriitorii clasici: Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici, Sadoveanu se deschid acelora care doresc sa patrunda dincolo de aparenta cuvantului scis, ajutati fiind pas cu pas de profesor, de manual, de materialele auxiliare: cartile de critica literara, studiile de estetica literara. Din pacate, putini sunt aceia care –si fac timp sa citeasca mai mult decat ofera manualul. De aceea sunt atat de putini copii care trec de faza pe sector a olimpiadelor si concursurilor chiar daca la clasa au nota maxima. Concursurile literare, simpozioanele, antrenarea copiilor in exercitii literare, de la scrierea unor poezii pentru diferite activitati scolare si extra-scolare, pana la selectarea lor in cercuri de creatie, in colective redactionale ale revistelor scolare. Competitia aduce, cu timpul, performanta. Ea incepe cu cartea, continua si se termina in compania cartii, acest cadou pe care oameni inteligenti si talentati ni le fac noua, cititorilor. Prof. Daniela Badea Prof. Cristina Mîinea
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 21
Povestea
ILM
Peripețiile ursulețului Max Vlăduț se așeză liniștit la masă, iar Max îl privea
nerăbdător.
Știa
că
după
ce
mănâncă urmează o partidă serioasă de joacă. Bunica se așeză la masă lângă Vladuț așteptând cu nerăbdare ca acesta să îi povestească ce s-a întâmplat la școală. -Buni, am o colegă de bancă foarte frumoasă pe care o cheamă Amy, iar doamna dirigintă este foarte drăguță și ne zâmbește tot timpul... Bunica îl asculta fascinată, fără să îl întrerupă, rememorând parcă prima ei zi de școală. - Săru’mâna pentru masă, spuse Vlăduț și fugi repede. - Mergem afară la joacă, Max? - Sigur! Hai să vedem cine este în părculeț! -
Buni, zise Vlăduț, mergem în parc?
- Desigur, răspunse bunica, însă nu putem sta foarte mult pentru că trebuie să vină mama de la serviciu. Parcul pe care Vlad îl adora era foarte aproape de casa bunicii. Era amenajat între cele trei blocuri turn care se ridicau semețe ca niște soldați în jurul lui. Era un parc în care aveai câteva locuri de joacă, locuri pe care Vlăduț le adora pentru că acolo întâlnea mulți copii. prof.drd. Cristina Issa *Află ce se va întâmpla cu Ursulețul Max în următorul număr al revistei ILM ** Ursulețul Max este desenat de Daria Voroneanu, clasa a V-a A
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 22
Greșeli frecvente
Să vorbim corect!
Să aibă - nu să aibe sau să aivă!!! Forma corectă a verbului a avea la conjunctiv prezent este să aibă.
Exemplu: Sper ca lecția aceasta să aibă efectul dorit. Maxim sau maximum? Ambele forme sunt corecte dacă sunt folosite în contexte potrivite. Când
are
valoare
de
adjectiv
(însoțește
un
substantiv), forma este maxim (maximă, maximi, maxime) Exemplu: nivelul maxim, valoarea maximă etc. Când are valoare de adverb, forma corectă este maximum. Exemplu: Aleargă maximum doi kilometri. În cazul mult folositei locuțiuni adverbiale care exprimă excelența în toate planurile vieții, forma corectă este la maximum. Exemplu : Dă muzica la maximum ! Monede - nu monezi!!! Forma corectă de plural a substantivului monedă este monede. Exemplu: Vreau și eu două monede! prof. drd. Cristina Issa
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 23
Cuprins Cuvânt înainte .............................................................................................. 1
Viața ................................................................................................................ 2
Marea .............................................................................................................. 3
Așteptând vacanța... ...................................................................................................... 4
Ești cool și dacă vorbești corect.............................................................. 5
Povestea unei stele ...................................................................................... 6
Legenda razei soarelui .............................................................................. 7
În vacanță ...................................................................................................... 8
Drumul cărţii-poveste adevarată .......................................................... 9
Peripețiile ursulețului Max .................................................................... 22
Greșeli frecvente ........................................................................................ 23
ILM - Școala Gimnazială Sfântul Nicolae
Page 24
Comitetul de redacție: Director prof. Marian Ciontescu Redactor: prof. Cristina Issa Redactor: prof. Gabriela Cozman Colaboratori: Ioana Ghiban Patricia Proksch Andrei Secuiu Maria Neaga - Budoiu Andreea Rotaru Așteptăm creațiile/ articolele voastre pe adresa de mail cristinaissa2006@yahoo.com
ISSN 2360 – 2023 ISSN-L 2360 – 2023
Când veți înțelege că dragostea este cea mai importantă componentă a omenirii și că adevărații dascăli sunt cei care vă ghidează drumul presărând semințe de iubire în sufletul vostru atunci veți (re)descoperi valorile morale ale umanității ! Revista aceasta este un fragment de dragoste adevărată ! Prof. drd. Cristina Issa
ISSN 2360 – 2023 ISSN-L 2360 – 2023