Nr 20-21 Aug-Sept 2012

CUVINTE DE FIER NR. 20 - 21 / AUGUST - SEPTEMBRIE 2012 opTimizarea. dUreroasă, dar neCesară.

>> pag. 4-5

PUBLICAţIE INTERNă

2002-2012 10 ANI DE MECHEL ÎN ROMÂNIA

Declarații ale oficialilor Interviu cu Yury Gushchin, Director General, Divizia Est Europeană Mechel

Un Univers în doi ani În urmă cu doi ani nu aveam idee ce înseamnă metalurgia. Veneam după o lungă perioadă petrecută în televiziune și am considerat postul ce mi s-a oferit la Mechel drept o provocare. Şi chiar a fost o provocare, plăcută de altfel.

Deși doi ani pot părea o perioadă scurtă pentru unii, au fost deosebiți pentru mine. Am făcut parte dintr-un alt univers, în care mi-am lărgit orizonturile atât ca fotograf, cât și ca persoană. Am participat la toate momentele importante petrecute la fiecare dintre uzinele Mechel din România. M-am suit pe turnuri de răcire, am mers cu locomotiva și am descoperit cum arată pe dinăuntru o hidrocentrală.

M-am simțit mic în fața flăcărilor cuptorului electric și am asistat la toate procesele de producție din fiecare uzină.

Am cunoscut o mulțime de oameni minunați, iar cu mulți dintre ei am rămas prieten. Am avut privilegiul ca pentru o perioadă să pot pătrunde într-o lume pe care puțini au șansa să o cunoască îndeaproape, lumea metalurgiei. Adevărata lume a metalurgiei, văzută din interior. Şi cu bune, și cu rele.

Nu voi uita fiorul pe care l-am avut când am intrat pentru prima dată în oțelăria electrică de la Târgoviște sau poveștile pline de tâlc ale domnului Micșa, despre istoria combinatului Oțelu Roșu. Nu pot uita căldura care încingea apartul foto dintre benzile de laminare de la Ductil Steel Buzău sau panorama în culori de vară de pe podurile rulante de la Brăila. Îmi vor rămâne aproape după-amiezile petrecute în compania domnului Farcașiu la Câmpia Turzii, după o zi de interviuri, sau glumele de neconfundat ale domnului Pașca.

Am avut șansa să stau, uneori, la aceeași masă cu reprezentanții conducerii la cel mai înalt nivel ai companiei Mechel, dar am avut și privilegiul de a împărți un delicios piept ardelenesc prăjit la arzătoarele de la turnarea continuă din Oțelu Roșu, într-o pauză dintre secvențe.

Treptat toată lumea s-a obișnuit cu prezența mea și am depășit barierele de comunicare, împărtășindu-ne atât bucuriile, cât și ofurile. Spun cu mâna pe inimă că toți, de la directori la simplii muncitori, sunt niște oameni deosebiți.

Nu este loc în aceste rânduri să-i enumăr și să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit, prin ajutorul oferit, prin povestiri sau sfaturi, la ceea ce au însemnat acești doi ani pentru mine și implicit pentru dezvoltarea revistei Cuvinte de Fier.

Doresc însă cu adevărat să le mulțumesc tuturor, de la mic la mare, pentru acești doi ani. Le spun din toată inima că a fost o onoare pentru mine să fac parte din această mare familie care este Mechel în România.

Cristi drilea

ediToriaL Eu nu prea cred în aniversări și în cifre rotunde. Cred mai degrabă în treaba pe care o faci zi de zi pentru ca lucrurile să funcționeze. Recunosc însă că, măcar din când în când, simt nevoia unui moment în care să văd rezultatele. Să vorbesc relaxat cu colegii despre asta. Să ne privim în ochi și să înțelegem, fără prea multe cuvinte, dacă e bine ceea ce am făcut până acum și, mai ales, cam ce ar trebui realizat pe mai departe. Faptul că acest moment este la sfârșitul anului sau se întâmplă să fie o aniversare, chiar are mai puțină importanță. În august, poate că doar întâmplarea face ca aceste motive de împlinire să fie mai multe. Grupul Mechel este prezent de 10 ani în România, iar primul pas a fost făcut la Târgoviște. E o cifră care nu pare spectaculoasă, dar într-o lume atât de agitată și de plină de schimbări, începe să conteze.

Revista noastră, Cuvinte de Fier, apare și ea de 2 ani, iar acesta este numărul 20. Am încercat ca în fiecare lună să vă fim alături cu un conţinut variat, în care să găsiţi și informaţii, dar și texte pentru timpul liber.

Tot în august am sărbătorit, ca în fiecare an, Ziua Metalurgistului. Ei și? Veți spune, probabil, o parte dintre dumneavoastră. Viaţa merge oricum mai departe. Şi totuși, chiar dacă, așa cum v-am spus, nu mă dau în vânt după petreceri, cred că fiecare dintre momentele de mai sus meritau menționate. Noi, cei din redacție, am început să le pregătim încă de la începutul anului. Am obținut de la parteneri premii pe care vi le-am oferit cu drag. Au fost biciclete, telefoane mobile, pachete cu zahăr, orez și tavă de cozonac etc. O picătură într-un ocean, dar o picătură care a reușit să vă facă, pe cei care le-ați primit anul acesta, fericiți. Ştiu asta pentru că am fost acolo, pentru că am vorbit cu mulți dintre dumneavoastră și pentru că ați înțeles că gestul nostru este unul colegial. În acest număr am ales să prezentăm declarații și informații despre evenimentul aniversar și premiaţii de la Mechel Târgoviște. În numărul din septembrie vom scrie despre cei care au fost recompensaţi la Buzău, Brăila, Oțelu Roșu și Câmpia Turzii. dragoş Tudor, redactor șef

Reușim împreună, alături de Grupul Mechel din 2001 Colaborarea dintre Raiffeisen Bank și Grupul Mechel a început încă din anul 2001, printr-o societate – SC COST SA – care în 2006 a fost integrată în cadrul Grupului. Având în vedere colaborarea foarte bună dintre noi, ne-am bucurat să putem participa la campania organizată de Mechel pentru premierea celor mai buni angajaţi ai săi. Astfel, Raiffeisen Bank a oferit șase biciclete angajaţilor Mechel declaraţi căștigători. Banca noastră încurajează mișcarea în aer liber și își propune să ajute angajaţii să se deplaseze mai ușor de acasă la serviciu, și chiar în cadrul întreprinderii.

„M-am simţit foarte bine luând parte la festivitatea de premiere, înmânând bicicletele salariaţilor câștigători, și mai ales m-am bucurat pentru unul dintre angajaţi, care era nevoit să facă zilnic naveta, pe jos, aproximativ 15 km” a spus Ion Petcu, Relationship Manager Raiffeisen Bank, Târgoviște. Încă o dată, Raiffeisen Bank, asigură angajaţii Mechel de tot suportul său prin produse și servicii dedicate nevoilor lor și consiliere pe teme financiarbancare. De asemenea, ne dorim în continuare să împărtășim astfel de momente fericite și festive împreună.

/2/

noUTăŢi despre Companie

La Kuzbass apar modernizări hi-tech

Se schimbă parcul auto

eConomia La CaLd

evoluţia economiei româneşti în primul semestru al anului 2012 mircea Toader consilier Mechel Service, Director executiv al Consiliului de Afaceri pentru Colaborare Economică cu Federația Rusă

Colegii de la Kuzbass, o filială a Mechel minerit, a adăugat parcului auto existent două mașini noi marca Belaz, care au o capacitate de 130 și 220 de tone. Valoarea investiției este de 124,5 milioane de ruble, aproximativ 2,4 milioane euro.

Cele două basculante gigant au fost livrate pe calea ferată, parţial demontate, tocmai din cauza dimensiunilor agabaritice. Instalarea lor este în curs. La sfârșitul lunii august, după ce vor trece prin etapele necesare de asamblare și testare, mașinile încep să transporte cărbunele extras.

Mașinile au dotări noi, precum sistem de ungere centralizat, sistem de încălzire și de răcire a motorului, care va ajuta la operarea în condiţiile climatice din zonă. De asemenea dispune de aer condiționat, cameră video retrovizoare, monitor LCD care afișează toate datele necesare pentru gestionarea mașinii. Munca șoferului va fi mai ușoară și mai confortabilă. „Introducerea acestei tehnologii moderne permite eliminarea treptată a pierderilor, și cel mai important, îmbunătățește siguranța și productivitatea“ a declarat Victor Skulditsky, directorul general al OAO Southern Kuzbass.

Florile aduc o stare de bine

Un concurs dedicat frumosului La Izhstal s-a încheiat recent un concurs tradiţional, care și-a propus să premieze cea mai bună peisagistică a departamentelor, realizată pe spațiile nefolosite din cadrul întreprinderii. Altfel spus să îi stimuleze pe angajați să folosească plăcut spațiile care rămân neutilizate în cadrul întreprinderii.

Concursul, care are deja un istoric important, a reunit nu mai puțin de douăzeci de departamente. Cei care au câștigat cu adevărat sunt toți angajații, pentru că întreprinderea este mai frumoasă, iar spațiile care zăceau până acum în paragină au devenit foarte atractive.

Mini-cascade, creaturi fantastice, animale şi păsări ciudate, forme spectaculoase și pline de imaginație, toate au contribuit la rezultate care de care mai inedite și atrăgătoare.

Jurizarea a fost destul de dificilă, din cauza concurenței foarte mari. Primul loc a fost acordat secției care se ocupă cu repararea şi întreţinerea alimentării cu apă şi a instalaţiilor sanitare. Cei de aici au creat o pajiște fabuloasă, pe care au fost introduse o fântână, un soare, albine în stupină, arici de oţel, precum şi un balon, plutind chiar deasupra copacilor. A fost o notate față de grădinile tradiţionale din trecut, pline de fântâni, pavilioane și poduri, garduri metalice şi din lemn.

Prin participarea activă la concurs metalurgiștii au demonstat că se pricep și la alte lucruri, că au îndemânare și pricepere, că le pasă de frumos.

1. La 14 august a.c., Institutul Naţional de Statistică a publicat prima evaluare a creşterii economice în România în trimestrul II, comunicând că Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat, în perioada menţionată, o majorare cu 0,5% faţă de trimestrul I. Această creştere arată ieşirea din recesiunea economică în care România s-a aflat după două trimestre consecutive de scădere a PIB (în trimestrul IV 2011 s-a înregistrat o reducere de 0,2%, iar în trimestrul I 2012 de 0,1% faţă de trimestrele anterioare). Faţă de trimestrul II din 2011, creşterea PIB–ului în trimestrul II din 2012 a fost de 1,7%. La nivelul semestrului I a.c., comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, creşterea economică în ţara noastră a fost de 1,4%. Creşterea de 0,5% poate fi considerată relativ redusă, dar este una dintre cele mai mari înregistrate in Uniunea Europeană (UE), în condiţiile în care atât în UE-27 cât şi în Zona Euro, s-a înregistrat o reducere a mediei PIB cu 0,2%.

Nivele superioare de creştere economică au înregistrat doar Suedia +1,4%, Letonia +1% şi Slovacia +0,7%, României revenindu-i locul 4 în acest top. Au mai avut creşteri Estonia +0,4%, Lituania +0,4%, Germania +0,3%, Austria + 0,2%, Bulgaria +0,2%, Olanda +0,2%, iar în Franţa, PIB-ul s-a menţinut la nivelul trimestrului anterior (stagnare 0,0%). Reduceri ale PIB s-au înregistrat în Portugalia -1,2%, Finlanda -1%, Cipru -0,8%, Italia -0,7%. Marea Britanie -0,7%, Belgia -0,6%, Spania -0,4%, Cehia -0,2%, Ungaria -0,2%.

Nu au prezentat date, până la data publicării Comunicatului Eurostat, Danemarca, Irlanda, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia şi Slovenia.

2. Principalele motoare ale creşterii economice, în primul semestru din 2012, au fost: a). Producţia industrială, care s-a majorat cu 0,9% faţă de semestrul I din 2011. În perioada analizată, producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apa caldă şi aer condiţionat s-a majorat cu 7,6%, industria prelucrătoare cu 0,1%, în timp ce industria extractivă s-a redus cu 1,1%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la industria bunurilor de capital cu +6,1%, în industria energetică de +3,4%, în industria bunurilor de folosinţă îndelungată cu +2,3% şi în producţia bunurilor de uz curent cu +0,1%. Industria bunurilor intermediare a scăzut (- 4,7%). În cazul producţiei industriale, luna iunie a.c. a fost un semnal de involuţie, înregistându-se o reducere faţă de luna mai 2012 cu 0,4%, datorită scăderii în producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,7%) şi industriei

prelucrătoare (-1,1%), doar industria extractivă a crescut (+4,5%).

Scăderea producţiei industriale în luna iunie faţă de mai a.c., se înscrie în tendinţa generală din Uniunea Europeană, media reducerii în cele 27 state membre fiind de 0,9%, iar în zona Euro (17 ţări) de 0,6%. În ordine descrescătoare, reduceri s-au înregistrat în Marea Britanie -2,5%, Polonia -2%, Estonia -1,7%, Italia -1,4%, Finlanda - 1,1%, Portugalia -0,9%, Bulgaria -0,8%, Germania -0,8%, Spania -0,6%, Olanda 0,5%, România -0,4%, Cehia -0,3%, Grecia -0,3%, Malta -0,3%, Danemarca -0,2%, Franţa -0,1%. Creşteri au înregistrat, Lituania +18,6%, Slovenia +2,9%, Irlanda +2,7%, Luxemburg +1,6% şi Letonia +1%. b). Activitatea în construcţii. Volumul lucrărilor a crescut în semestrul I din 2012, faţă de semestrul I din 2011 cu 7,7%. Pe elemente de structură, evoluţia a fost umătoarea: - la lucrările de construcţii noi s-a înregistrat o creştere cu 22,9%; - la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente o reducere cu 4,5%; - la lucrările de reparaţii capitale, o reducere cu 14,3%.

Pe obiecte de construcţii situaţia este aceasta: - la construcţiile inginereşti, volumul de construcţii a crescut cu 20,4%; - la clădirile rezidenţiale, o reducere cu 17,2%; - la clădirile nerezidenţiale, o reducere cu 0,8%. c). Exportul, care a continuat tendinţa din 2011 (+20,5% faţă de 2010), dar într-un ritm mult mai redus, înregistrând, în semestrul I din 2012, o creştere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă din 2011. Exportul în ţările necomunitare a crescut cu 3,2%, ritm superior majorării livrărilor către statele membre ale Uniunii Europene (+0,2%). În aceeaşi perioadă, importul a crescut cu doar 0,7%, ceea ce a determinat ca soldul pasiv al balanţei comerciale să fie cu 21 milioane euro mai mic faţă de 30 iunie 2011.

Exportul şi-a pierdut rolul de principal motor al creşterii economice datorită crizei economice manifestată în majoritatea statelor europene, a evoluţiei sub aşteptări a economiilor principalilor beneficiari ai mărfurilor româneşti, înregistrându-se reduceri importante ale exportului în Italia, al doilea destinatar al mărfurilor românesti(-6,2 %) şi în Franţa, a treia ţară de destinaţie la exportul românesc, (-7,5 %). Procentele de reducere a exportului în cele două ţări sunt la 5 luni 2012, singurele disponbile la această dată.

ziUa meTaLUrGisTULUi La TÂrGoviŞTe

/ 3/

20 de premii pentru cei mai buni 20 de muncitori de la Mechel Târgoviște

Vladimir Gofman, director general și Grigore Musteață, asistent, fac oficiile de gazdă și oferă premiile.

Evenimentul de premiere a avut loc într-un cadru lipsit de fastul din anii precedenți, dar asta nu a știrbit cu nimic entuziasmul și fericirea celor prezenți. Fruntașii anului 2012, la Mechel Târgoviște, au fost următorii: Duţă Alexandru Claudiu – șef schimb, OE2; Mihai Vasile – maistru tehnolog, OE2; Iftinca Săndiţa – mașinist pod rulant, OE2; Enea Ioan – oţelar, OE2; Andreoiu Ion Gheorghe – maistru tehnolog, LPMU; Lăculiceanu Marian – laminator, LPMU; Cioroba Alexandru Marian – laminator, LPMU; Ilinca Gheorghe – maistru electrician LPMici; Pârvulescu Crinu – laminator, LPMici; Stan Gheorghe – laminator, LPMici; Nicolae Sorin Ionuţ – inginer, Pregătire Materiale; Cobianu Constantin – șef staţie, Transporturi; Popescu Valentin – lăcătuș, Fluide Energetice; Popescu Ion – maistru electrician, Electroenergetica; Grigore Marian – zidar șamotor, Reparaţii Utilaj metalurgic; Stoica Adriana – șef birou, Tehnic; Pârșan Florin – șef birou, Laboratoare; Florea Valerică – economist, Financiar; Mănica Ana Claudia – șef birou, Contractare-desfacere; Banu Gabriel – tehnician, Organizare-normare.

Cuvinte de Fier a oferit biciclete La Târgovişte au fost câştigate de niță marian, duia irinel şi radu silviu (foto) radu silviu, Strungar, MRT

duia irinel, oțelar, OE2

duţă alexandru Claudiu, șef de schimb, OE2

Chiar dacă anul acesta a fost o festivitate de criză, suntem bucuroși că ea a existat și că am primit această bicicletă din partea revistei. O ducem destul de greu, ne pleacă unii colegi și suntem îngrijorați pentru ceea ce se va întâmpla în perioada următoare. Înțelegem situația și credem că principala cauză este criza din Europa. E posibil să fie și cauze politice... Ne uităm la televizor, citim presa și încercăm să înțelegem lucrurile. Mi-aș dori să se rezolve și să venim la serviciu din nou cu certitudinea că lucrurile întră pe un făgaș normal. Avem familii, copii și ne simțim responsabili pentru ei. Faptul că avem o zi a noastră, a metalurgiștilor, să știți că ne face să ne simțim mândri. Meseria pe care o practic de 30 de ani este foarte dificilă, foarte grea. Este suficient să nu fii atent câteva sutimi de secundă și se poate întâmpla o tragedie. Am două fete de crescut și asta mă motivează.

Au fost zile și nopți pe care le-am lucrat aici, au fost momente grele și momente frumoase, suntem ca într-o familie mai mare.

Revistei îi doresc multe numere înainte, cu anunțuri mai bune sau mai rele − că așa e în viață −, și să ne reîntâlnim cu bine. Să fiți sănătoși, toți cei care participați la făurirea ei.

Ziua Metalurgistului este a celor care muncesc în combinat. Este o meserie specială și grea.

Cui îi place să muncească, o face cu plăcere.

Am doi copii și mă bucur că le-am putut asigura, astfel, un viitor bun. Chiar dacă este această criză în Europa, în industria metalurgică, sperăm că vom reuși să trecem peste ea și să ne continuăm activitatea. Eu nu aș renunța la această meserie pentru nimic altceva. Dacă suntem sănătoși și avem unde lucra, le rezolvăm pe toate.

Revista e foarte citită și, nu știu cum, dar uneori pare că nu sunt suficiente exemplare. Am vrea să citim cât mai mult despre întreprinderea noastră. Să știți că citim cam tot ce apare, pentru că ne interesează și ce se întâmplă în alte părți.

Vă dorim să apăreți cât mai mult timp și să reușiți să o faceți la fel de frumoasă ca și până acum.

Organizez, pe tura mea, elaborarea oţelului. În funcţie de marca planificată, cer la dozator încărcarea corespunzătoare a fierului, urmăresc pregătirea oalelor şi, în final, turnarea oţelului. Colectivul meu este format din circa 60 de oameni, care trebuie să acționeze ca unul.

Premiul din acest an semnifică aprecierea conducerii faţă de munca mea. Nu banii sunt importanţi aici, ci faptul că efortul pe care l-am depus înseamnă ceva pentru oţelărie. Ziua Metalurgistului rămâne un prilej de multiplă sărbătoare, pentru că este ziua fiicei şi a mamei. Amândouă poartă numele Maria.

Revista noastră, Cuvinte de fier, este mijlocul de informare pentru activitatea din întregul grup Mechel. Aflăm ce se întâmplă la celelalte societăţi Mechel din ţară. Mă bucur că regăsesc în paginile publicației multe interviuri cu noi, angajaţii obișnuiți de la Mechel.

Vreau să ne cunoaştem şi să aflu cum gândesc şi ceilalţi colegi, care nu sunt din fabrica noastră.

Cel mai mult îmi place rubrica economică a domnului consilier Mircea Toader, iar urarea cu ocazia aniversării a doi ani de existență este să nu dispăreți niciodată. Țineţi-o tot aşa!

/4/

resTrUCTURAre meCHeL – evenimenTe, deCLaRAŢii

optimizarea. dureroasă, dar necesară În ultimii ani toate țările europene se confruntă, în aproape orice sectoare economice, fie că e vorba de afaceri mari sau de afaceri familiale, cu provocări dramatice, generate de evoluția nefavorabilă a condițiilor economice. În scopul depășirii acestei perioade dificilă, multe companii recurg la restructurări masive: reduceri de cost care să facă produsele mai atractive, închiderea unor instalații, reduceri de personal.

Remarcăm că, în domeniul nostru de activitate, printre companiile siderurgice care au folosit măsura concedierilor se află coloși precum Arcelor Mittal – cel mai mare producător din lume, Tata Steel Europa, ThyssenKrupp, Grupul Riva și alţii.

Grupul Mechel din România nu este o excepție.

Sunt în derulare reduceri de personal la toate întreprinderile. Celor concediați le sunt plătite salarii compensatorii în conformitate cu legislația în vigoare și cu obligațiile din contractele colective de muncă.

Angajații din România au ieșit în stradă, ca și în celelalte țări din Europa, în dorinţa de a-și exprima atitudinea lor față de măsurile anunţate și în sprijinul celor nevoiți să plece. Astfel, în luna august au avut loc proteste în Târgoviște, iar în septembrie la Câmpia Turzii – mitinguri de protest și pichetări în fața administrației, așa cum se vede în imaginea alăturată.

Liviu marian pop, Ministrul delegat pentru dialog social „Pentru a nu lăsa zvonurile să-i dezinformeze pe cei direct implicaţi în această situaţie, informăm faptul că vânzarea întreprinderilor românești Mechel nu presupune închiderea producţiei acestora. În urma ședinţei Consiliului de Administraţie OAO Mechel, unde s-a decis oferirea spre vânzare, printre altele, a uzinelor siderurgice din România, mai exact Mechel Câmpia Turzii, Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu Roșu, Mechel Târgoviște și Laminorul Brăila, s-a decis ca acestea să funcţioneze în continuare normal.

Grupul Mechel, interesat în asigurarea valorii capitalizate a activelor sale din România, va depune eforturi maxime spre

păstrarea uzinelor în stare funcţională și va duce tratative cu potenţialii investitori interesaţi în păstrarea și dezvoltarea uzinelor românești Mechel.

Mechel va respecta planul existent de optimizare a producţiei și personalului. La Mechel Câmpia Turzii va fi conservată o parte a capacităţilor neutilizate în procesul de producţie, în scopul păstrării lor în stare de funcţionare și va funcţiona, în întregime, secţia de trăgătorie de oţel a întreprinderii.

Scopul principal al companiei în momentul de faţă, și care coincide cu dorinţa Guvernului, este păstrarea integrităţii întreprinderilor, mai transmite reprezentantul Guvernului.“ Ministrul delegat pentru dialog social mai spune că în ajutorul celor 820 de persoane disponibilizate de la Mechel Câmpia Turzii și Mechel Service, a fost gândit un proiect finanţat din fonduri europene. Proiectul a fost demarat pentru zona Câmpia Turzii – Turda, de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, Instituţia Prefectului Judeţului Cluj și Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale.

deCizia ConsiLiULUi de adminisTRAŢie reFeriToare La vÂnzarea înTreprinderiLor romÂneȘTi nU presUpUne înCHiderea prodUCŢiei În data de 21 septembrie a avut loc ședința Consiliului de Administraţie OAO Mechel. Printre altele s-au discutat măsurile de restructurare a activelor grupului din cadrul noii strategii aprobată în luna mai, având ca scop îmbunătăţirea rezultatelor financiare și majorarea valorii capitalizate a Companiei. În lista întreprinderilor recomandate spre vânzare au intrat, printre altele, și uzinele siderurgice din România: Mechel Câmpia Turzii, Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oțelu Roșu, Mechel Târgoviste, Laminorul Brăila.

Decizia de vânzare a acestor active nu presupune oprirea permanentă a producției. Mai mult decât atât, pentru evitarea închiderii întreprinderilor, Mechel va depune în continuare eforturi maxime, spre păstrarea uzinelor în stare funcțională. Grupul Mechel este interesat în asigurarea valorii capitalizate maxime a activelor sale din România. În scopul realizării acestui obiectiv, conducerea Mechel a fost nevoită să ia o serie de măsuri de optimizare a producţiei și de minimizare a costurilor. Astfel, a fost suspendată temporar funcţionarea unor secții și au fost disponibilizați o parte dintre angajați. Aceste măsuri au permis păstrarea viabilității întreprinderilor. Cea mai mare parte dintre angajați vor fi păstrați în continuare. Toţi angajaţii disponibilizaţi vor primi compensaţii în conformitate cu legislaţia în vigoare și cu prevederile din contractele colective de muncă.

Conform Deciziei Consiliului de Administraţie, Mechel va duce în perioada următoare tratative cu potenţialii investitori, care sunt interesaţi în păstrarea integrităţii întreprinderilor și în dezvoltarea uzinelor românești Mechel.

Directorul General al Diviziei Est-Europene Mechel, Yury Gushchin concluzionează: „Aș vrea să subliniez că decizia Consiliului de Administraţie se referă la o posibilă schimbare a proprietarului întreprinderilor. Întreprinderile noastre din România vor avea un regim de funcţionare în condiţii normale, în conformitate cu programul de încărcare a capacităţilor și cu conjunctura pieţii.

La Mechel Târgoviște, Ductil Steel Buzău și Laminorul Brăila vor funcţiona toate capacităţile de producţie conform programului aprobat. La Mechel Câmpia Turzii va funcţiona secţia Trăgătorie de Oţel. Ductil Steel Oţelu Roșu va funcţiona în condiţii normale. Considerăm că măsurile luate ne vor permite să păstrăm viabilitatea întreprinderilor“.

andrei zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului „În perioada 2003-2007, Mechel a respectat toate clauzele cuprinse în contractul de privatizare. Din anul 2007 până astăzi, potrivit contractului, monitorizarea postprivatizare a încetat“.

CUm se desCUrCă aLŢii în siTUaŢii de Criză Și francezii de la mittal au probleme Arcelor Mittal a anunțat închiderea unor capacităţi de producţie ale fabricii de oțel din Floranje, din cauza pierderilor importante înregistrate în ultimii ani.

Vestea afectează circa 500 de muncitori, care vor rămâne fără locuri de muncă în perioada următoare. În momentul de față guvernul francez negociază cu proprietarul Arcelor Mittal în încercarea de a găsi posibile soluții pentru a menține funcționarea acestei fabrici și locurile de muncă pentru sutele de metalurgiști care au probleme.

Fiat plăteşte muncitorii să stea acasă În scopul de a economisi bani, Fiat a închis sediul central din Torino, pentru mai multe zile în ultimile luni. Programul oferă lucrătorilor 80% din salariul normal să stea acasă. În jur de 5400 de angajaţi au fost afectați. Se speră că Fiat obţine astfel circa un milion de euro pe zi. Comparativ cu anul trecut, pierderile companiei sunt de 500 milioane euro.

o mină abia inaugurată îşi reduce activitatea în australia Compania Rio Tinto a aplicat planul de concedieri la exploatarea de la Clermont, în nord-estul Australiei. Purtătorul de cuvânt a spus că, la fel ca și alte domenii industriale, compania se confruntă cu creșterea costurilor de exploatare, pe o piață în care prețurile de vânzare au scăzut. „Lucrăm la îmbunătățirea competitivității prin mijloace mai active de a

reduce costurile. Asta va însemna, din păcate, că unele locuri de muncă vor dispărea. Nu sunt decizii pe care le luăm ușor“. Companiile miniere din Australia au fost în scădere în ultimele luni. Mina Clermont fusese deschisă în 2010 și era gândită pentru a face din Australia cel mai mare producător.

Ford renunţă la unii angajaţi din europa Ford a anunțat că intenționează să reducă câteva sute de locuri de muncă în Europa, ca parte a unei restructurări ample care va avea loc în perioada următoare. Va renunța și la unele servicii externalizate, în încercarea de a reduce cât mai mult din pierderi. Compania speră că plecările se vor realiza pe baza de voluntariat, conform unui program special implementat. Criza economică din Europa a afectat vânzările de mașini, care au scăzut cu 7% în UE în primele șase luni ale acestui an.

Ford a fost lovit și de un aflux de importuri mai ieftine, din Coreea de Sud, după ce Europa a redus tarifele vamale la aceste vehicule.

sharp dă afară şi vinde Sharp, celebrul producător de electronice, reduce numărul angajaților cu 11000 de persoane. Compania intenţionează să genereze venituri de 2 miliarde de euro prin vânzarea diferitelor active.

Se dorește ca aceste măsuri să readucă firma pe profit în aprilie, anul viitor. Sharp speră ca acest plan disperat va ajuta la revigorarea companiei pe termen lung. Pentru a ghida compania, Sharp a înființat un comitet de gestionare a situațiilor de urgență, condus de președintele Takashi Okuda.

resTrUCTURAre meCHeL – inTerviU

/5/

„În afară de căderea generală a pieței produselor metalurgice din Europa, activitatea întreprinderilor Mechel românești a fost îngreunată și de factorii interni, specifici României“ interviu cu Yury Gushchin, Director General, Divizia Est Europeană Mechel

- Care este situaţia actuală la întreprinderile Mechel din România?

- Din anul 2008 până în prezent conjunctura pieței metalurgice mondiale, și în mod special a celei europene, a rămas extrem de nefavorabilă, ceea ce, în mod natural, a dus la o accentuată înrăutățire a situației întreprinderilor metalurgice. În ultimii trei ani, întreprinderile Mechel din România au avut un rezultat financiar negativ: în aceste condiții, numai pierderile pe 2009 au depășit profitul din anul 2008. În afară de căderea generală a pieței produselor metalurgice din Europa, activitatea întreprinderilor Mechel românești a fost îngreunată și de factorii interni, specifici României. De exemplu, în ultimul an și jumătate, prețurile materiilor prime energetice pentru întreprinderile metalurgice Mechel au crescut cu 30%. Totodată, datorită noilor norme ale UE, în anul 2013 este preconizată o creștere suplimentară a prețului energiei electrice. Aș vrea să remarc că pentru Mechel, care niciodată nu s-a bucurat de prețuri preferențiale la energie electrică, insa are o pondere destul de ridicată în prețul de cost al produselor, creșterea tarifelor este foarte dureroasă. Menționez acest lucru ținând cont de faptul că, în ultimii ani, Mechel a investit în creșterea eficienței energetice a echipamentelor sale. Ei bine, cu toate acestea, măsurile noastre nu reușesc să țină ritmul cu creșterea prețurilor pe piața energiei electrice.

Prețul energiei electrice reprezintă doar una dintre dificultățile cu care ne confruntăm. Întregul concurs al factorilor economici a făcut ca, în noile condiții, conducerea eficientă a întreprinderilor românești ale grupului Mechel să reprezinte o sarcină foarte grea. De aceea, una dintre principalele misiuni ale companiei este, în prezent, asigurarea unei atractivități investiționale maxime ale activelor din România. Aceasta presupune derularea proceselor tehnico-productive și elaborarea produselor în acele volume care sunt cerute astăzi pe piață, cu costuri de producție și de vânzare minime posibil.

- Ce soluții există pentru corectarea situației create?

- În vederea realizării obiectivului menționat a trebuit să recurgem la măsuri de optimizare a producției și de reducere drastică a cheltuielilor, inclusiv optimizarea sortimentelor de produse fabricate, oprirea unor secții și optimizarea numărului de personal. Angajaților disponibilizati li se vor plăti salarii compensatorii în strictă conformitate cu legislația în vigoare și cu obligațiile din Contractele colective de muncă.

Noi nu suntem singurii care aplică asemenea decizii. Ar trebui să remarcăm că măsuri asemănătoare au fost luate și de către alte companii metalurgice din Europa. Astfel de măsuri permit să se păstreze viabilitatea întreprinderilor per ansamblu. Aș vrea să accentuez asupra faptului că această

strategie a adus deja un rezultat palpabil: rezultatele financiare ale întreprinderii s-au îmbunătățit în comparație cu anul precedent. Sperăm că măsurile luate de noi vor duce la însănătoșirea situației.

- Ce se va întâmpla cu Mechel Câmpia Turzii, va fi închisă?

- Mechel nu are în plan să o închidă. O parte din capacitățile de producție ale întreprinderii, care au rentabilitate slabă, vor fi conservate. Subliniez că este vorba chiar despre о conservare care presupune păstrarea echipamentelor în stare de funcționare. Secția „Trăgătorie de oțel” va lucra însă în regim normal.

- Mechel continuă investițiile în uzine, sau toate investițiile sunt acum oprite, până la vânzarea întreprinderilor?

- Efectuarea investițiilor planificate pentru anul 2012 se aproprie de sfârșit. În prezent finalizăm un proiect investițional amplu la Oțelu Roșu, început în 2010. Este vorba de modernizarea complexului de elaborare a oțelului.

Acum se concretizează ultima etapă, care presupune montarea echipamentelor care vor permite creșterea eficienței producției de oțel. De asemenea, există o serie de proiecte investiționale mai mici la Mechel Târgoviște și Laminorul Brăila, care vor fi finalizate în viitorul apropiat.

- În cazul în care uzinele vor fi vândute, care credeți că va fi strategia noului investitor?

- Noi nu putem vorbi în numele viitorului investitor.

Totuși, aș vrea să remarc că în planurile companiei intră căutarea potențialului investitor interesat de păstrarea și de dezvoltarea întreprinderilor.

- Sindicaliștii susţin că nu au fost îndeplinite toate condiţiile contractelor de privatizare. Cum comentați aceste afirmații – ce obligații a avut investitorul, conform contractelor de privatizare, și în ce măsură au fost îndeplinite?

- Mechel a îndeplinit toate obligaţiile, conform contractului de privatizare, atât legat de Mechel Târgoviște, cât și de Mechel Câmpia Turzii, inclusiv investițiile în modernizări, dezvoltare tehnologică și de mediu. Cele de mai sus au fost confirmate în anul 2007 de APAPS și, de asemenea, de Comisia UE, pe baza monitorizării activității întreprinderilor metalurgice românești între anii 2004-2008.

Astfel, pe durata a mai mult de patru ani de monitorizare, toate aspectele legate de activitatea întreprinderilor Mechel din România au fost controlate în mod regulat de experții Comisiei UE, care au făcut verificări de două ori pe an la fața locului și, în paralel cu organele de stat ale României, și-au prezentat rapoartele în fața Comisiei Europene.

Ca exemplu putem lua întreprinderea Mechel Câmpia Turzii. Conform contractului de privatizare am fost obligați să investim în dezvoltarea tehnologică a întreprinderii și în măsuri de mediu. Contractul de privatizare, așa cum am spus deja, a fost îndeplinit oficial, iar monitorizarea lui a

fost sistată în anul 2007. Până în anul 2011 inclusiv, Mechel a investit în jur de 34 de milioane de euro în modernizare, retehnologizare și mediu. Această sumă este de aproape două ori mai mare decât suma obligațiilor investiționale indicate în contractul de privatizare. În aceste condiții, mai mult de 11,7 milioane de euro au fost investite în întreprindere după finalizarea contractului de privatizare, când deja nu mai aveam obligații față de stat. Am investit în creșterea eficienței producției, în implementarea de noi tipuri de produse, în îmbunătățirea condițiilor de muncă.

- Sindicaliștii de la Mechel Târgoviște susțin că echipamentele certificate de NATO au fost relocate din Târgoviște în Rusia. Este adevărat?

- Încă din anul 2003, prin adresa nr. 230006/07.01.2003 a Ministerului Industriei și Resurselor, Direcţia Specială a comunicat că „Obiectivul Forja de Blocuri și Bare Speciale aferent SC COST SA Târgoviște nu a mai fost menţinut în Lista agenţilor economici și a capacităţilor producţiei pentru apărare”. Astfel, înainte de privatizarea de către Mechel, aceste echipamente au fost excluse din lista întreprinderilor importante pentru capacitatea de apărare a țării. Din câte cunosc eu, încă de la sfârșitul anilor ‘90 Mechel Târgoviște nu a mai primit vreo comandă de producţie din partea NATO. Mai mult decât atât, pentru toate livrările echipamentelor din FBB, Agenția Națională de Control a Exporturilor a confirmat că aceste echipamente nu sunt incluse în categoria produselor cu dublă destinație, conform reglementărilor UE. Referitor la însăși faptul «relocării echipamentelor», aș vrea să subliniez că principalul motiv al vânzării respectivelor echipamente erau considerentele comerciale. O cheie a competitivităţii întreprinderii este utilizarea optimă a echipamentelor neoperaţionale, ceea ce, de asemenea, presupune evaluarea și vânzarea anumitor echipamente care aparţin întreprinderii, care nu au fost exploatate de-a lungul multor ani și care au generat doar cheltuieli pentru conservarea, întreţinerea și păstrarea lor.

- Ce știţi despre întâlnirea care trebuia să aibă loc între delegaţia română de la Divizia Metalurgică Est-Europeană și Igor Zyuzin? De ce patronul din Rusia nu a participat la întâlnire? Intenţionează să se vadă cu sindicaliștii din România?

Era o vizită de lucru planificată, legată de activitatea curentă operaţională a întreprinderilor. Eu pot doar să afirm că Igor Zyuzin, principalul acţionar al companiei, este în întregime la curent cu ceea ce se petrece în România. Toate măsurile pe care le implementăm în întreprinderile metalurgice ale grupului sunt parte a strategiei generale de îmbunătăţire a rezultatelor financiare ale Grupului Mechel. emilia-adriana olescu

/ 6/

Ce se mai înTÂmpLă

„Prin reducerea timpilor de lucru am obținut rezultate foarte bune“ Interviu cu ion marin, șef secție adjunct tehnolog secția Laminoare, subdiviziunea LPMU, Mechel Târgoviște.

- Cum ar suna o carte de vizită a secției la care lucrați?

- Laminorul de profile medii și ușoare, numit și 380, produce oțeluri în gama dimensională cu diametrul de 18-84mm.

Laminăm aproape toată gama de oțeluri, de la oțel beton petru construcții, până la oțeluri superioare și speciale pentru industria constructoare de mașini. În acest moment ponderea cea mai mare o are oțelul beton.

- Dacă v-ar întreba cineva ce se întâmplă aici, cum i-ați răspunde, foarte concis?

- Țagla turnată în secția OE2 este adusă pe vagoanele platformă. După răcire este supusă unui control calitativ. Țaglele care au abateri mai mari de 7 mm sunt considerate rebut. Se trece la încărcarea cuptorului, unde, în funcție de dimensiuni, se pot afla, simultan, până la 76 de țagle. După ce s-au încălzit la temperatură necesară sunt evacuate, trec prin desțunderizator pentru a fi curățate cu un dizpozitiv care produce jeturi de apă sub presiunea de 220 de bari. Linia de laminare este compusă din mai multe grupuri de caje, numite trenuri. Primele caje se numesc degrosisoare, iar ultimele finisoare. La final este montată o foarfecă de tăiere a laminatului. Când se laminează oțel beton folosim și niște tronsoane de răcire dirijată. În final laminatele sunt împachetate, ridicate și așezate pe o cale cu role și ghidate spre foarfeca de debitare, unde se taie la dimensiunile dorite.

- Sunt diferențe majore între oțelul beton și oțelurile speciale?

- Oțelurile speciale necesită un flux de laminare mai lung, care implică multe utilaje auxiliare în partea de ajustaj. Produsele pot fi supuse unor procese de cojire, îndreptare, călire, detensionare, prin care se obțin proprietăți superioare. Ca durată de laminare, diferențele nu sunt esențiale. La profilele din oțel special din care se fac șuruburi pentru calea ferată (trifoane), avem toleranțe de laminare de maxim +/- 0,2 mm, în condițiile în care viteza de laminare poate ajuge și la 8 metri pe secundă!

- Care este secretul eficientizării producției în LPMU? - Pentru a lamina eficient trebuie realizate planificări riguroase. Modificarea calibrelor trebuie să fie efectuată cât mai rar, pentru a micșora timpii de staționare și a reduce consumurile de energie electrică și de gaze naturale.

M-ar interesa să apară în Cuvinte de Fier unele materiale mai de specialitate, cum ar fi despre evoluţiile de pe piaţa externă, pentru produsele metalurgice. Sunt interesată de lucrurile noi care apar în domeniul meu de activitate și m-aș bucura dacă le-aș găsi și aici.

Să vă dezvoltaţi și să aveţi parte de o evoluţie foarte frumoasă în cariera profesională, satisfăcătoare pentru voi. Să vă puteţi simţi peste 20 de ani, așa cum mă simt eu acum.

Dacă ar fi să „vând“ revista, aș prezenta-o așa. Îţi aduce informaţii utile și poţi afla lucruri noi, pe care altfel nu le-ai cunoaște niciodată.

Claudia mănica, Mechel Târgoviște

Totul este calculat la secundă. Sunt zeci de motoare în laminor, iar cuptorul are 72 de arzătoare...

Chiar și fără să facem modernizări costisitoare, prin reducerea timpilor de lucru și prin urmărirea unui ritm optim de laminare, am obținut rezultate foarte bune. Ca să poți scădea costurile, deci să poți crește productivitatea, trebuie să fii mereu informat despre situația de pe linia de laminare. De aceea conducerea secției este în permamentă legătură atât video, cât și audio, cu fiecare post din laminor. Cu cât ești mai bine informat, cu atât ști mai bine unde și cum să acţionezi.

- Din punctul de vedere al calității, cum stați? Clienții dvs. sunt mulțumiți cu ceea ce primesc?

- Standardele de calitate sunt de înaltă clasă, lucru recunoscut de beneficiari atât în țară, cât și în străinătate. Avem o experiență de peste 30 de ani. Sistemul de analiză a probelor este foarte bine pus la punct. Depistăm rapid orice neregulă și intervenim. Nici o bară de oțel nu pleacă de la noi fără un control strict al calității.

- Ce faceți pentru a vă adapta cerințelor pieței ?

- În acest domeniu de activitate nu poți rezista dacă nu te adaptezi. De curând am început testele de laminare cu un nou tip de oțel de înaltă clasă, marca B550B, folosit pentru construcții civile și industriale de mare rezistență. Avem deja 20 de țagle din acest oțel, pregătite special pentru teste. Se vor lamina de probă anumite profile, apoi se vor calcula ajustările necesare.

Cristi drilea

Mă ocup cu întocmirea, verificarea și corectarea datelor cu privire la încadrarea personalului, în funcție de pregătirea profesională. Asigur respectarea reglementărilor legale și a prevederilor CCM , întocmind documentele necesare. Particip când e nevoie la măsurători și la culegerea datelor necesare elaborării sau verificării normelor de muncă (de timp, de producție, de personal etc.), pe utilaje, locuri de muncă sau activități. Întocmesc situația privind utilizarea timpului de muncă, pe structură de personal, la secțiile repartizate.

Cred că acest premiu reflectă apreciera acordată de colegii colectivului din care fac parte, cărora le mulțumesc! Ziua Metalurgistului rămâne un moment de evocare și de sărbătorire a unei etape din viața noastră de metalurgiști.

Revistei Cuvinte de Fier îi doresc ediții cât mai multe, cu articole despre realizările noastre, dar și despre insuccese! Citesc toate textele, pentru a cunoaște câte ceva despre toate componentele companiei.

Gabriel Banu, Mechel Târgoviște

LiniiLe de înCredere Cu toții înțelegem că frauda, corupția, mita sunt infracțiuni care afectează situația financiară a companiei, dar și bunăstarea fiecărui angajat.

Angajații Mechel au posibilitatea de a semnala conducerii aceste fapte. Informațiile trimise de dvs. ajung doar la Serviciul de control risc, care le analizează și întocmește cercetări astfel încât conducerea să poată lua măsurile care se impun.

Vă rugăm să NU folosiți liniile de încredere pentru glume proaste și declarații vădit false.

1.oao meCHeL, mosCova E-mail:sos@mechel.com Tel. +7495 921 17 27 2.meCHeL TÂrGoviȘTe E-mail: incredere@mechel-tgv.ro Tel. gratuit 0800 801 888, interior 1888 Cutie poștală la poarta nr. 1 3.meCHeL CÂmpia TUrzii E-mail: dcr@mechel-ct.ro Tel. 0264 300 305, interior 2627 7 cutii poștale pe teritoriul combinatului 4.dUCTiL sTeeL BUzăU E-mail: confidential@ductilsteel.ro Tel. 0238 713 490, interior 133 5.dUCTiL sTeeL oȚeLU roȘU 3 cutii poștale pe teritoriul combinatului

Aș vrea mai multe informații legate de combinatele din țară, deși am văzut că încercați să arătați ce fac toți. Ați găsit un echilibru destul de bun între conținut și formă. Reușiți să o și ilustrați destul de bine. Nu spun ca să vă laud, dar este o revistă foarte bună. Vă doresc să se găsească soluțiile pentru ieșirea din criză, iar revista să aibă ce comunica în continuare celor din grupul Mechel.

Florea valerică, Mechel Târgoviște

ziUa meTaLUrGisTULUi La TÂrGoviŞTe

„Am vrut să mă dezvolt împreună cu firma, dar și alături de familie“ Claudia Mănica, serviciul Export, Mechel Târgoviște

/7/

Este prima dată când sunt premiată și am avut emoții. Este o surpriză plăcută și onorantă, o apreciere pentru efortul pe care l-am depus. Sper ca și activitatea din perioada următoare să confirme asta. Am cea mai mare vechime din birou.

Poate că și acesta a fost un motiv pentru a mă alege pe mine, dar sper că este vorba mai degrabă despre succesul unui efort colectiv, pe care l-am depus alături de cele patru colege.

Lucrez aici de 20 de ani, de când am terminat facultatea. De 11 ani lucrez la serviciul Export. Aș putea să spun că aici m-am format profesional, dar și ca om.

Activitatea mea principală este contractarea și desfacerea produselor noastre pe piața externă, atât în Uniunea Europeană cât și în afara ei. Derulez contracte de export pe un spaţiu larg, din Norvegia până în Australia și SUA. Şi la noi există probleme, ca în orice societate, dar faptul că am avut și avem produse competitive ne ajută să le depășim ceva mai ușor, chiar dacă există și unele dificultăți.

Clienții mai vechi ne-au rămas alături, chiar dacă trec și ei, la rândul lor, prin perioade mai grele.

Am fost dintotdeauna adepta unui echilibru între lucrurile din viață. Țin să fiu aproape de familie. Am un băiat de 19 ani, care este student la automatică.

Efortul meu a fost de a reuși aici, în România, la Mechel, nu în altă parte. Am vrut să mă dezvolt împreună cu firma, dar și alături de familie. Munca este foarte interesantă, chiar dacă cere efort și consecvență. Trebuie să reușești ca de fiecare dată să faci clientul să-ți accepte propunerile. Asta cere diplomație și pricepere.

Cel mai dificil moment al meu a fost chiar prima zi de lucru la Export. Lucram la Marketing, dar aici m-am trezit în fața unor obiective și a unui necesar de cunoștințe atât de mare, într-o activitate cu totul nouă, cu totul deosebită, încât am spus imediat, „gata, vreau să mă întorc de unde am venit“. Din fericire, deschiderea colegilor a fost totală, chiar dacă, deși se vorbea limba română, mi se părea că nu înțeleg nimic. Momentele plăcute au fost acelea în care am reușit să rezolv probleme mai complicate, iar partenerii externi au spus „mulțumesc“.

Din punct de vedere al afacerilor, toți gândim la fel, indiferent de continentul pe care ne aflăm. Este limbajul cifrelor, al procedurilor. Diferențierile vin din modul în care ne prezentăm, din operativitate. Nu-ți poți permite să dai răspunsuri greșite sau echivoce. Trebuie să răspunzi exact și să găsești soluția cea mai bună, de fiecare dată. Partenerii din Elveția, Italia și Turcia sunt cei cu care am lucrat cel mai bine. Sunt mai deschiși, mai comunicativi, parcă avem mai multe lucruri în comun cu ei.

/8/

modeL de viaŢă

- În condițiile în care jumătate din absolvenții de liceu nu au reușit să ia examenul de bacalaureat, tu ai obținut media 10. Ți-ai propus acest lucru? Îl doreai?

- Nu am avut, înainte de a susține examenul, o medie prestabilită în minte. M-am gândit că indiferent de nivelul de dificultate al subiectelor voi încerca să mă descurc cât mai bine cu putință. Singura grijă a fost ca media obținută să-mi asigure înscrierea la facultate, lucru care, desigur, s-a și întamplat.

- Cum au reacționat părinții, prietenii? Nu e, totuși, ceva care întâmplă oricui.

- S-au bucurat din toată inima pentru performanța pe care am obținut-o. Primele persoane pe care le-am înștiințat de notă au fost, desigur, părinții, și modul în care au primit vestea mi-a dat de înțeles că le-am adus un motiv în plus de care să fie mândri.

- M-am bucurat că și autoritățile locale au ținut să marcheze performanța. Ce impresii ți-au făcut?

- Într-adevăr, pentru gestul lor nu pot avea decât cuvinte de laudă. Apreciez inițiativa pe care au luat-o și le datorez mulțumiri pentru atenția acordată Prefecturii Cluj-Napoca, alături de sponsorul Terapia, Consiliul Judeațean și Primăria din Municipiul Câmpia-Turzii.

- Pentru cine nu înțelege foarte bine ce înseamnă o medie de 10 la Bac, ce le-ai spune? Câtă mumncă se ascunde în spate? Câte renunțări?

- Presupun că cine nu știe ce înseamnă o medie maximă nu e familiarizat nici cu satisfacția de sine pentru performanța obținută și e păcat că acest lucru nu e simțit. În ceea ce mă privește, nu am depus un efort magistral pentru a învăța. Am fost deprinsă cu acest lucru încă de la început, iar pe parcurs am devenit tot mai conștientă de importanța unei educații alese. Nici nu am fost nevoită să renunț la nimic, întrucât am reușit să îmbin utilul cu plăcutul.

- Ce urmează, ce drum vei urma, care este visul tău?

- Consider că fiecare dintre noi avem un vis anume pe care vrem să îl realizăm, însă pe parcurs este foarte probabil ca el să se schimbe. Pentru început voi urma facultatea de Psihologie și Ştiințe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai, dând ce am mai bun pentru o carieră care să îmi ofere atât satisfacție personală, cât și profesională.

- Care a fost, până la această vârstă, ce mai mare bucurie?

Dar cea mai mare neîmplinire?

- Am învățat să trăiesc fiecare zi, astfel încât să pot găsi în ea o bucurie mai mare sau mai mică, indiferent de ce sar mai întâmpla. Mi-e greu să clasific bucuriile sau neimplinirile și să aleg una care să fie mai presus de toate. Bucuria care îmi trece acum prin minte e faptul că am persoane dragi alături de mine, la bine și la rău, iar neîmplinirea e că nu pot face ca momentele de bucurie să dureze la nesfârșit.

- Cum vezi vremurile pe care le trăim? De la criza economică până la viața politică, de la lupta pentru bani și avere, până la medaliile de la olimpiadă.

- Vremurile mi se par nedrepte și bazate strict pe propriul interes, din moment ce fiecare persoană nu se gândește decât la propriul său bine. Ştiu că ne e specific nouă, oamenilor, să ne conservăm o viață cât mai bogată din punct de vedere material, dar asta nu înseamnă că trebuie să ingnorăm necesitățile sufletului. Am încercat să stau la distanță de tot ce ține de politică și economie deoarece nu aș putea să închid ochii la atâtea nelegiuiri. În ceea ce ține de medaliile de la Olimpiadă, sunt ferm convinsă că cei care le primesc, le merită pentru toate sacrificiile făcute.

- Este generația ta mai putin responsabilă decât vechile generații?

- Ținând cont de schimbările prin care trecem, este normal să se observe o diferență între generația noastră și generațiile trecute. De multe ori tinerii din ziua de azi lasă impresia că nu sunt responsabili de acțiunile lor, dar acest lucru se întâmplă și din cauză că, de multe ori, absența unei persoane care să ne învețe să fim responsabili este tot mai evidentă. La fel cum cei din vechiile generații spun că noi suntem mai puțin responsabili, putem și noi afirma că ei, în viziunea noastră, au fost mult prea stricți și radicali în unele privințe.

- Dacă ai avea puteri magice, care ar fi primele trei lucruri pe care le-ai schimba?

- Aș încerca să schimb lumea într-un loc mai bun. În primul rând aș avea o baghetă magică cu care aș putea alunga tot răul, toată tristețea și toate grijile care ne împiedică să

Locuiesc într-o zonă linistită, poate mult prea liniștită uneori, unde majoritatea persoanelor pe care le întâlnesc sunt în vârstă. Ne-am mutat acum 7 ani, deci nu am copilărit alături de copiii de aici, însă pe parcurs am reușit să leg anumite prietenii. Cel mai mult îmi place zona din spate, unde, spre bucuria mea, se află un loc ideal, cu spațiu verde, pentru a-mi petrece timpul într-o zonă răcoroasă, fie savurând o cafea, fie citind o carte.

o FaTă de noTa10

interviu cu roxana marcela sîrbu, absolventă a Liceului Teoretic Pavel Dan din Câmpia Turzii

trăim fericiți. Apoi aș face în așa fel încât să nu mai fie o diferență atât de mare între cei bogați și cei săraci, astfel încât să putem trăi în armonie și fără invidie. În ultimul rând mi-ar plăcea să pot pătrunde în gândurile oamenilor și să reușesc să îi fac să înțeleagă cât de important e să apreciem totul, atât natura din jurul nostru, cât și oamenii care apar în viața noastră.

- Simt că aici s-ar potrivi și o mică discuție despre prietenie, amiciție... Ce înseamnă ele pentru tine?

- Cu toate că prietenia și amiciția sunt destinate să reprezinte acelaș lucru, și anume legătura profundă dintre oameni, ele sfârșesc prin a fi diferite una de cealaltă. Orice persoană pe care o cunoaștem putem să o considerăm ca fiind un amic, deoarece putem să abordăm o multitudine de subiecte de conversație și să avem parte de un timp plăcut alături de ea. Însă nu orice persoană poate să fie și un bun prieten. Pentru mine, prietenia înseamnă încredere reciprocă, respect și iubire pentru ceea ce suntem. De aceea sunt recunoscătoare pentru prietenii pe care îi am. Oamenii sunt uniți între ei prin nevoia de a nu fi singuri, prin faptul că avem nevoie de iubirea celorlalți pentru a ne simți împliniți. Totodată ei sunt despărțiți prin egoism, prin faptul că niciodată nu ne mulțumim cu ceea ce avem, chiar dacă nu avem nevoie de mai mult.

- Îți place să gătești? Ai o mâncare preferată, un desert la care ții foarte mult?

- Pot afirma cu mândrie că sunt o gurmandă desăvârșită și că nu refuz o masă delicioasă, mai ales dacă este vorba de desert. Mama este cofetară de 22 de ani și mi-a insuflat pasiunea pentru a prepara deserturi delicioase. Nu trece o săptămână fără să mă murdăresc de făină și, în cel mai rău caz, să murdăresc întreaga bucătărie. Printre preferatele mele se numără tortul de zahăr ars și gulașul preparat de tatăl meu, rețetă pe care sper să o pot fura într-una din zile, deși nu o să reușesc să-l fac la fel de bun ca el. dragoş Tudor

redaCŢie

ConTaCT

adresa: Carolina BiGU olga CHUmakova str. Rosenthal, nr. 14, etaj 5, ap. 6, Sector 1, Bucureşti, irina Şiman cod poştal 011996 dragoş TUdor tel: 021/305 59 00 (redactor-şef) e-mail: redactie@mechel.ro

site: http://cuvintedefier.weebly.com ISSN 2068-9497

Tiraj: 6 000 exemplare

Tipar: Romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro