Nr 23 Noiembrie 2012

CUVINTE DE FIER NR. 23 / NOIEMBRIE 2012

PUBLICAţIE INTERNă

La mulți ani, România!

Țara în care trăim

EDITORIAL Ştiu. România nu e cea mai bună ţară din lume. Simţim asta de când ne naștem. O simţim zilnic, în drumurile noastre spre locurile de muncă incerte sau în visurile pe care, de teamă că nu se vor împlini niciodată, refuzăm să le mai visăm. Şi totuși. România nu e nici cea mai rea ţară din lume.

Nu doar pentru că este a noastră, pentru că ne definește și, vrem nu vrem, ne-a devenit cămin. Ci pentru că e frumoasă, e generoasă cu roadele pământului și, orice s-ar spune, își arată, din când în când, un aer de mister și de unicitate.

Statisticile nu ne sunt deloc favorabile. Nu ne-au fost, de altfel, niciodată. Dar viața nu e formată din cifre, viața nu e doar matematică și statistică. Viața e și improvizație, schimbare, conflict și încercări. Am aflat recent că România se află pe locul 60 − din 141 de ţări − în topul Forbes privind cele mai atractive economii din perspectiva mediului de afaceri. România se plasa pe locul 40 în studiul realizat în 2008, înaintea crizei financiare și economice. Deci am pierdut, în doar patru ani, 20 de poziții care înseamnă, de fapt, bunăstare. Ştim că ne merge rău, se vede cu ochiul liber. Nu oferim multe motive celor care ar putea fi interesaţi să investească niște bani în România, sperând că, la un moment dat, peste ani, vor face profit. Suntem, în acest clasament, cu o poziţie chiar mai jos decât Botswana. Vă dați seama? Înregistrăm scorurile cele mai slabe la regimul fiscal și la inovaţie. Cu alte cuvinte, îi e foarte greu unui străin să înţeleagă ce și cum trebuie să facă pentru a începe ceva în România, dar nici nu facem mare lucru să îndreptăm asta.

Ei, și? Alte griji avem fiecare dintre noi pe umeri, iar cei care ar putea să facă ceva par a se încurca, mai mereu, în explicaţii prin care vor să ne convingă ba că legea nu le per-

InTERVIu

„Când apare o perioadă de criză, este nevoie de soluții noi“ interviu cu Adriana stoica șef birou DPUC, Mechel Târgoviște

mite să schimbe, ba că nu e momentul, ba că, de fapt, lucrurile sunt cum trebuie, dar se interpretează cu rea voinţă. Ştiţi ce? Viaţa merge, oricum, înainte. România își continuă − mai târâș, mai grăbiș − drumul prin istorie. Ridicăm din când în când capul atunci când se cântă imnul țării la competiţiile sportive; când copiii noștri câștigă medalii la învăţătură în competiţie cu cei din ţările mai bogate; când aflăm că mașinile construite în România au cucerit Europa sau când, întorși din străinătate (de la muncă sau dintr-un scurt concediu) ne spunem, fiecare în sinea noastră, că, de fapt, nu suntem cu nimic mai prejos. Că suntem egalii celorlalţi. Ne separă, poate, o istorie recentă ceva mai complicată pentru noi. Sau o mentalitate, a noastră, mai relaxată și mai flexibilă în privinţa compromisului. Neamţul e strict și respectă regula indiferent de consecinţe. Americanul vede în orice o oportunitate de a face bani. Olandezul stoarce din fiecare metru pătrat de pământ recuperat din mare trei recolte în fiecare an. Francezul e sofisticat și a făcut din asta un mod de a fi... E destul de simplu să găsim, pentru fiecare popor, un fel de a fi care îi este caracteristic. O ștampilă pe care să o putem aplica precum o marcă pe o scrisoare.

Dar cum suntem noi? Care ar fi termenul care să ne definească cel mai bine? Ce spun, oare, străinii despre noi?

Cum suntem, de fapt, în realitate?

Nu știu să răspund acestor întrebări. Nici nu e important să o fac eu. Mult mai util ar fi ca fiecare dintre noi, într-o zi, poate chiar de 1 Decembrie − ziua noastră, a tuturor românilor − să răspundem, privindu-ne în oglindă. Adică sincer. Şi dacă, pe lângă calităţi, găsim și urme de defecte sau chiar

sOCIAL

Ce trebuie să ştiţi despre şomaj şi nu aţi avut niciodată curajul să întrebaţi

mI-A pLăCuT în REVIsTă Mă bucur că îmi dați ocazia să-mi exprim părerea despre articolele din acest număr. Vă mărturisesc că am fost foarte plăcut surprinsă de articolul d-lui Vladimir Guțan. Am remarcat o sensibilitate deosebită, rar întâlnită la oamenii vremurilor noastre. Nu-mi pot da cu părerea în privința poeziei, deoarece nu sunt critic literar, însă acest articol a dat „culoare“ publicației, a „îmbrăcat-o în veșminte de sărbătoare“. Cu acest prilej îl susțin pe domnul Vladimir Guțan pe acest drum și i-aș propune, dacă și dânsul este de acord, să publice în fiecare număr câte o poezie. A fost o deosebită plăcere să-mi exprim preferințele și o voi face oricând cu plăcere.

Carmen Veronica Grădescu, serviciul vânzari-export, Ductil Steel Buzău lucruri pe care ar fi de dorit să le schimbăm, atunci să nu ne facem că nu le știm. Să nu le (mai) ignorăm și, mai ales, să nu le mai așteptăm rezolvarea de la alții.

Spunea cineva că a fi român este o profesie. Dacă este așa, atunci s-ar putea ca fiecare dintre noi să avem cea mai frumoasă profesie din lume. Haideți să facem performanță din ea.

Dragoș Tudor, redactor șef

mEDIu

„La Ductil Steel Buzău poluarea tinde spre ZERO“ Interviu cu Carmen Blidaru, șef birou Asigurarea Calității

/2/

nOuTăŢI DEspRE COmpAnIE

mECHEL AnunŢă înTRERupEREA TEmpORARă A pROCEsuLuI DE pRODuCȚIE LA uZInELE sIDERuRGICE DIn ROmÂnIA ŞI uCRAInA OAO MECHEL (NYSE: MTL), companie-lider pe piaţa rusă în domeniile minier și metalurgic, anunţă întreruperea temporară a producţiei la Uzina Electrometalurgică din Donetsk, care întră în componenţa Diviziei Metalurgice a Grupului Mechel, precum și programul de întrerupere temporară a procesului de producție la uzinele metalurgice din Divizia Metalurgică Est-Europeană Mechel din cauza situaţiilor nefavorabile existente pe piaţa materiilor prime și pe piaţa produselor metalurgice. Având în vedere conjunctura nefavorabilă a prețurilor pe piaţa metalurgică europeană, pe fondul creșterii preţurilor materiilor prime și cererii reduse de produse metalurgice finite, se oprește temporar procesul de producţie la întreprinderile din România. Decizia de sistare s-a luat în scopul reducerii costurilor de producţie și armonizării volumului de producţie cu cerinţele pieţei. La această decizie a contribuit și faptul că planul de producţie pentru 2012 a fost realizat înainte de termen.

Astfel, începând cu 21 și 22 noiembrie 2012, se întrerupe temporar procesul de producție de oţel la Mechel Târgoviște, respectiv la Ductil Steel punct de lucru Oţelu Roșu. De asemenea, după îndeplinirea programului de producție pentru acest an, începând cu data de 27 noiembrie 2012 va fi oprită temporar activitatea de producție a laminoarelor de la Mechel Târgoviște, iar de la 15 decembrie a.c. este planificată oprirea temporară a producţiei laminoarelor și a producţiei de sârmă la Ductil Steel Buzău, Laminorul Brăila și Mechel Câmpia Turzii. Regimul de întrerupere temporară a activităţii de producție a uzinei metalurgice din Donetsk se introduce din cauza creșterii costurilor de producţie și a scăderii rentabilităţii acesteia. Acestea se datorează creșterii constante a preţului la materia prima principală a uzinei – fier vechi.

Pe perioada suspendării temporare a procesului de producţie, la uzinele mai sus menţionate se vor lua toate măsurile necesare pentru menţinerea și întreţinerea utilajelor și echipamentelor de producţie. Angajaţii implicaţi în aceste activităţi vor primi salariile în întregime. În scopul păstrării locurilor de muncă, restul angajaţilor neimplicaţi în activităţile menţionate vor fi plătiţi, în perioada suspendării activităţii, în conformitate cu legislaţia muncii sau pentru concediile de odihnă neefectuate.

Suspendarea temporară a producţiei nu va afecta volumul de vânzare a produselor metalurgice. Livrările aferente tuturor contractelor încheiate se vor realiza în regim normal, din stocurile existente.

Compania Mechel monitorizează cu atenție conjunctura pieţei astfel încât, odată cu normalizarea acesteia, procesul de producţie va fi reluat imediat. Impactul economic estimat al deciziei de suspendare temporară a activităţii de producție va permite întreprinderilor gestionarea mai eficientă a resurselor financiare disponibile în condiţiile cererii scăzute de produse finite și a preţurilor ridicate la fier vechi. De asemenea, măsurile respective vor permite minimizarea riscurilor financiare și vor asigura interesele pe termen lung ale Companiei în sectorul metalurgic.

Mechel Service România, locul doi la București Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a premiat cei mai importanți actori ai scenei economice din capitală în cadrul Topului firmelor din municipiul București, dedicat competitivității în afaceri. Mechel Service România s-a clasat pe locul 2 în Topul Firmelor din Municipiul București, la secțiunea Comerț cu ridicata specializat al altor produse, clasa Întreprinderi mari, și a fost premiată în cadrul Galei laureaților, care a avut loc miercuri, 7 noiembrie 2012, la Sala Nicolae Titulescu din incinta complexului expozițional ROMEXPO.

ECOnOmIA LA CALD

schimburile comerciale româno – ruse în primele nouă luni din 2012 mircea Toader consilier Mechel Service, Director executiv al Consiliului de Afaceri pentru Colaborare Economică cu Federația Rusă Tendinţa de creştere susţinută a comerţului româno-rus manifestată în anii 2010 şi 2011, nu a mai continuat şi în primele nouă luni ale anului 2012. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie a.c., s-a înregistrat un volum total al schimburilor comerciale bilaterale de 2.528,3 milioane de Euro reprezentând o uşoară creştere, cu numai 0,2%, faţă de perioada similară din 2011, în contextul reducerii comerţului exterior total al României cu 0,2%. În perioada analizată, Federaţia Rusă a fost al șaselea partener comercial al României, cu o pondere de 3,4% din comerţul exterior al ţării noastre şi pe locul 2, după Turcia, în topul partenerilor comerciali din afara Uniunii Europene.

Exportul românesc în Federaţia Rusa a înregistrat 765,2 milioane de Euro, fiind cu 1,9% sub nivelul perioadei similare a anului 2011, plasând această ţară pe locul 12 între destinaţiile externe pentru produsele României, cu o pondere de 2,3% în exportul românesc, respectiv pe locul 2, dupăz Turcia, între statele nemembre ale Uniunii Europene.

Evoluţia exportului românesc în Rusia în perioada ianuarie - septembrie 2012, s-a înscris în tendinţa generală a exportului românesc, care a înregistrat o reducere cu 0,5%, precum şi a exportului către statele membre ale Uniunii Europene, reducerea în acest caz fiind de 1,6%. Principala cauză a scăderii exportului românesc în 2012 o constitue dispariţia la export a telefoanelor mobile Nokia, prin închiderea capacităţilor

de producţie ale acestei firme în ţara noastră. De menţionat că telefoanele mobile ocupau în anul anterior poziţia a doua la exportul românesc către Federaţia Rusă. În ce priveşte structura pe mărfuri a exportului românesc în Rusia, componentele pentru autoturisme Dacia, care se asamblează la Uzina din Moscova a grupului Renault, ocupă locul 1 cu o pondere de 32,7%, urmată de produse din grupa maşini, utilaje şi echipamente mecanice şi electrice cu 20,9% (în această categorie intrând în principal utilajul petrolier), produsele chimice, inclusiv medicamentele cu 14,6 %, metale comune şi produse din metal – 6,8%, materiale plastice, cauciuc şi produse din acestea – 6,3%, mobilă – 3,7%, produse agroalimentare – 3,5%, materiale textile şi articole din acestea - 2%.

Importul din Federaţia Rusă în primele nouă luni ale anului a fost de 1.763,1 milioane Euro, cu 1,2% peste nivelul perioadei similare din 2012, plasând această ţară pe locul 5, cu o pondere de 4,3% în achiziţiile de mărfuri din străinătate, respectiv pe primul loc între ţările necomunitare.

Ca structură, 40,4% a reprezentat ţiţeiul, 37,6% gazele naturale, 3,4% produsele petroliere, iar 2,9% metalele comune şi articolele din metal.

La 30 septembrie 2012, soldul balanţei comerciale bilaterale era nefavorabil României cu 997,9 milioane Euro, cu 35,5 milioane Euro mai mult decât la finele lunii septembrie 2011.

Un forum organizat la București propune

Principalele direcții de acțiune pentru relansarea economiei Dezbaterile din grupurile de lucru de la Bucharest Forum, organizat de Aspen Institute Romania în perioada 8-9 noiembrie 2012, au condus la stabilirea principalelor elemente care pot sta la baza unui Pact pentru relansarea economiei, care să fie împărtășit în egală măsură de decidenții din mediul de afaceri și cel politic.

Acest Pact nu este gândit ca un document final, ci ca un proces continuu de consultare și de dialog, din care să rezulte măsuri și politici utile pentru relansarea economică a României și poziționarea strategică a ei la nivel regional.

Participanții au identificat cinci principii care să stea la baza unei viziuni comune, agreată de mediul guvernamental și de afaceri: transparență, continuitate, predictibilitate, stabilitate, expertiză, supraveghere eficientă, menținerea unui proces continuu de consultare. Au fost identificate cinci arii de recomandări: dialogul susținut; guvernanța și transparența; finanțare publică și privată; utilizarea talentului; includerea soluțiilor oferite de tehnologie și inovare.

Elementele principale ale Pactului: • România are nevoie de noi viziuni, strategii și politici publice și să depășească stadiul actual, caracterizat de frag-

mentare, lipsă de coerență și suprapuneri între diverse abordări strategice. Un dialog real între Guvern, sectorul de afaceri, profesional și organizațiile sindicale este o necesitate.

• Măsuri care să permită României să consolideze progresele obținute în domeniul fiscal și financiar în ultima vreme și să-i permită să-și relanseze economia, făcând față provocărilor regionale și globale: • Menținerea stabilității sistemului bancar; • Identificarea de surse alternative de finanțare pentru companii și dezvoltarea pieței de capital; • Privatizarea unor companii de stat; • Măsuri de stimulare a antreprenoriatului și a mediului privat; • Măsuri pentru creșterea calității educației, pentru cultivarea talentelor și a competențelor practice și de leadership, pentru dezvoltarea resurselor umane în general, pentru creșterea productivității forței de muncă, precum și pentru dezvoltarea pieței muncii și reducerea costurilor asociate forței de muncă; • Dezvoltarea cercetării și a inovării, pornind de la prioritățile sectoriale pentru industria românească;

• Asigurarea de facilități fiscale pentru Cercetare-Dezvoltare poate juca un rol foarte important în acest sens, iar principalii beneficiari ai acestor măsuri ar trebui să fie IMMurile, care nu au forța financiară, precum și inițiative de cooperare dintre industrie și universități; • Priorități în dezvoltarea infrastructurii; • Dezvoltarea unei rețele de transport feroviar, rutier și naval ar permite României să devină un nod pe coridorul Euro-Asiatic; • Un mediu de afaceri mai prietenos, mai predictibil și stabil, care să încurajeze investițiile; • Priorități pentru dezvoltarea agriculturii; • Tehnologizarea agriculturii care să permită creșterea productivității și reducerea importurilor; • Dezvoltarea producției de produse bio; • Dezvoltarea capitalului și a investițiilor locale; • Dezvoltarea politicilor publice în domeniul sănătății, mediului și al habitatelor urbane și rurale; • Ajutoarele de stat ar trebui să susțină sectoarele prioritare și cu valoare adăugată, pentru a crește numărul de locuri de muncă, infrastructura, tehnologizarea, etc.

InTERVIu

„Când apare o perioadă de criză, este nevoie de soluții noi“ interviu cu Adriana stoica, șef birou Deformări Plastice și Urmărire Consumuri, Mechel Târgoviște

- Locul în care lucrați are o denumire destul de specială.

De ce este nevoie, de exemplu, să fie urmărite consumurile?

- Capitolul „consumuri“ este foarte important. Tot ceea ce se face într-o întreprindere trebuie să fie de bună calitate, să răspundă cerințelor clinților, dar în același timp produsele trebuie să aibă costuri de fabricație cât mai mici, să fie optimizate, cum spunem noi. Credem că de succesul acestei activități poate depinde în bună măsură succesul unor produse realizate la Târgoviște. Eu coordonez această activitate, iar împreună cu colegii de la celelalte compartimente din cadrul serviciului desfășurăm mai multe activități, de la analiza comenzilor la urmărirea consumurilor, întocmirea tehnologiilor și a instrucțiunilor tehnologice de fabricație, calibrări și asimilări de noi produse și/sau mărci de oțeluri.

Practic întocmim întreaga documentație tehnică pentru fluxul de fabricație.

- Sunteți una dintre persoanele în măsură să ne spună dacă au apărut tendințe noi în piață, de când a început criza.

- Ca să fiu foarte sinceră eu nici nu mă așteptam să intrăm în criză. Anul trecut combinatul a mers foarte bine și am realizat o producție foarte mare. Când apare o perioadă de criză, este nevoie de soluții noi. Orice început mai are poticneli, dar prin ajustări si corecții le eliminăm, întrucât ne propunem în permanență să fim cei mai buni. Încercăm să proiectăm mai bine, să fim mai eficienți ca împreună cu cei din producție să generăm costuri de fabricație cât mai scăzute. Ceea ce am observat este faptul că cererea de oțeluri de calitate, inclusiv pentru oțelul beton, este din ce în ce mai mare. De aceea am trecut la asimilarea oțelului beton de înaltă rezistență de tip 550 – aceasta înseamnă o rezistență la curgere de minimum 550 N/mm2.

- Asta înseamnă că cine construiește acum vrea să o facă cât mai trainic, nu?

- Da, aveți dreptate, aceasta este tendința. Eu cred și sper că își va reveni în curând industria constructoare de mașini.

- Vă sperie criza?

- Sincer, nu. Ştiți pe ce mă bazez? Pe un fond optimist pe care îl am. Era povestea aceea cu drobul de sare. Eu nu pot să mă uit pur și simplu la el, cum pică. Trebuie să căutăm soluții, să facem ceva concret. Sunt de principiul că în activitatea mea nu prea îl iau pe „nu“ în brațe. Ne gândim, vedem, studiem și, oricum, dacă eu nu știu ceva nu înseamnă că nu se poate. Mai e ceva foarte important: lucrul în echipă. Nu poți să asimilezi un produs nou fără aportul tuturor compartimentelor din cadrul unității (producție, laboratoare, economic, etc ). Criza aceasta nu se manifestă doar la noi, nu este doar în România. De aceea ideea de grup industrial este bună. Lucrezi cu totul altfel într-o rețea precum Mechel. La un moment dat o parte din activitate are probleme și o susțin ceilalți. Apoi lucrurile se pot inversa, dar pe termen lung ele funcționează bine.

- Poate că mentalitatea dvs. vine din educație, din experiența profesională bogată...

- Când eram studentă, aveam un proiect cu laminarea benzilor la rece, la Galați. Am început calculele, dar utilajul existent nu-mi permitea să realizez reducerile necesare. Am apelat la îndrumatorul meu de proiect, care printr-un program pe calculator a calculat că sunt necesare zece treceri, iar eu nu puteam realiza decât cinci treceri pe cele cinci caje existente. Pentru siguranță m-am documentat și la IPROLAM, care mi-au confirmat că nu am greșit în calculele mele. De multe ori o idee bună poate veni și din partea unei persoane care nu este familiarizată cu aceste tipuri de calcule, dar o analiză sau lucrul în echipă te pot conduce la realizarea problemei.

- Ați vorbit de lucrul în echipă. Nu suntem oare prea atenți la ce ne desparte? Vedeți cum este la noi viața politică...

/ 3/

- Eu evit să mai discut despre politică. Poate că am înțeles mai repede că patimile din politică te pot face să îți pierzi prietenii. Ar trebui să găsim, așa cum spuneți, lucrurile care ne apropie, care ne sunt comune, care ne pot ajuta să progresăm. În vremea copilăriei am făcut sport – volei –, am mers la cursuri de radio, de karting și de fotografie. Cred că nu am pierdut nici o activitate organizată la Casa Pionierului. Poate că părinții de acum trebuie să nu dea la o parte această componentă socială și să își îndrume copiii către activități extrașcolare menite să îi învețe lucrul în echipă.

- Credeți că mai sunt persoane care au nostalgia vremurilor de altădată?

- Nu cred. Eu nu am fost o comunistă înfocată, nu am fost nici dizidentă, deci pot avea o părere destul de obiectivă despre cele două perioade ale României. Parcă ceea ce îi lipsește acum țării este o așezare mai coerentă a lucrurilor, o organizare ceva mai riguroasă. Parcă erau și mai multe valori la vremea aceea, deși admit că mă pot înșela în privința aceasta. Există tot timpul o diferență între generații și nu vreau să spun că generațiile mai tinere nu sunt la fel de capabile ca noi. E important să existe mereu posibilitatea de a preda cuiva ștafeta. Cred că este important să credem cu sinceritate în ceea ce facem, fiecare dintre noi.

- Pe cine mai interesează predarea ștafetei în ziua de azi?

Cred că trăim foarte mult pentru viitorul imediat, nu cu gândul la generațiile care urmează.

- Da, asta e mai puțin plăcut. Să vă povestesc ceva. O prietenă de-a mea s-a stabilit în Canada. Noi, în România, cam tot copiem diverse lucruri, nu neapărat bune, până ajungem să ne dăm cu capul de grinda de sus. Mă uit la pozele de la o școală din Canada și observ cât sunt de modești, cât sunt de firești și de normali . Acolo se pune acum problema introducerii unor uniforme școlare, la noi se încearcă scoaterea lor, pe cât este posibil. Ştiți, la ei se vede foarte bine noțiunea aceea de „curățenie“ a copiilor, de puritate.

Nu spun că peste tot o fi la fel de bine nici acolo, dar cred că sunt societăți care au înțeles că simplitatea, firescul sunt valori care trebuie prețuite. Noi încă avem tendința să căutăm extremele. Străinii stau pur și simplu și analizează situațiile, luând ce e mai bine pentru ei de oriunde și renunțând la lucrurile care nu funcționează.

- De ce unii pot, iar noi nu?

- Am făcut un curs de marketing și management internațional, la care ne-a fost prezentat modelul japonez. Ei au un sistem de ierarhizare bine definit, încât fiecare angajat, pe lângă disciplină, trebuie să lucreze și să facă totul pe postul pentru care este angajat. Nu poți progresa fără aportul tuturor angajaților (mă refer aici de la simplu muncitor până la Directorul General al unei întreprinderi).

Carolina Bigu și Dragoș Tudor

/4/

sOCIAL

Ce trebuie să ştiţi despre şomaj şi nu aţi avut niciodată curajul să întrebaţi răspunsuri primite de la Oana mitea, consilier principal, Serviciul Comunicare, AGEnŢIA nAŢIOnALă pEnTRu OCupAREA FORŢEI DE munCă - Care sunt pașii pe care trebuie să îi facă persoana care a rămas fără loc de muncă?

- Potrivit art. 49 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forţei de muncă, în cazul concedierilor colective, angajatorii au obligaţia să înștiinţeze agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în vederea adoptării unor măsuri pentru combaterea șomajului și prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor concedieri. În situaţiile prevăzute mai sus, angajatorii sunt obligaţi să acorde preaviz, conform prevederilor Codului muncii sau ale contractului colectiv de muncă, angajaţilor care urmează să fie disponibilizaţi. În perioada preavizului, angajaţii vor participa la serviciile de preconcediere realizate de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă ori de alţi furnizori de servicii de ocupare din sectorului public sau privat, acreditaţi, selectaţi de către acestea, în condiţiile legii. În vederea realizării serviciilor de preconcediere, angajatorii aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 49 sunt obligaţi să înștiinţeze agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă cu cel puţin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere. În sensul legii menţionate, constituie servicii de preconcediere, în principal, următoarele activităţi: a) informarea privind prevederile legale referitoare la protecţia șomerilor și acordarea serviciilor de ocupare și de formare profesională; b) plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în modalităţi de căutare a unui loc de muncă; c) reorientarea profesională în unitate sau prin cursuri de formare de scurtă durată; d) sondarea opiniei salariaţilor și consilierea acestora cu privire la măsurile de combatere a șomajului.

- Ce soluţii practice oferiţi în găsirea unui loc de muncă? Cum le pot afla cei interesaţi?

- Potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forţei de muncă, angajatorii au obligaţia să comunice agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului București, în a căror rază își au sediul, respectiv domiciliul, toate locurile de muncă vacante, în termen de 5 zile lucrătoare de la vacantarea acestora.

Pentru a beneficia de serviciile oferite de ANOFM, cei interesaţi trebuie să se înregistreze ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă din raza de domiciliu sau reședinţă (datele de contact sunt disponibile pe www.anofm.ro), sens în care trebuie să depună următoarele documente: a) actul de identitate, original și copie; b) actele de studii și de calificare, original și copie; c) carnetul de muncă sau alte acte care atestă, potrivit legii, existenţa unor raporturi de muncă ori de serviciu, în cazul persoanelor provenite din muncă; d) adeverinţă medicală din care să rezulte că este clinic sănătos sau apt de muncă ori că are eventuale restricţii medicale.

Săptămânal, pe site-ul ANOFM se afișează locurile de muncă vacante la nivel naţional.

Prin accesarea postului respectiv, se oferă informaţii privind persoana de contact din cadrul instituţiei care poate oferi detalii cu privire la angajator, salariu, precum și ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a ocupa locul de muncă respectiv.

- Ce sunt centrele de formare profesională? Unde se găsesc în ţară? Cine poate participa la o astfel de reorientare profesională și ce așteptări poate avea?

- Formarea profesională este o măsură activă prin care se realizează creșterea șanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Activitatea de formare profesională se realizează în baza Planului Naţional de Formare Profesională elaborat anual de către ANOFM și aprobat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale.

Planul naţional de formare profesională are un caracter flexibil, în funcţie de modificările apărute pe piaţa locală a muncii, putându-se opera modificări în structura pe meserii.

Prin urmare, se vor putea organiza cursuri în meserii solicitate, altele decât cele cuprinse în plan, prin suplimentare sau înlocuire, inclusiv cu programe de pregătire în meserii noi apărute pe piaţă.

Cursurile de formare profesională sunt gratuite (pentru anumite categorii de persoane), dar se pot frecventa și contra cost. Pentru a beneficia de un curs de formare profesională persoanele interesate trebuie să se înregistreze ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă din raza de domiciliu sau reședinţă. Actele necesare sunt următoarele: - CI./BI. (xerocopie și original); - certificat de naștere (xerocopie și original); - certificat de căsătorie (xerocopie și original), dacă este cazul; - dovada absolvirii studiilor (adeverinţe, certificat, diplome); - documentul medical care să ateste că este apt din punct de vedere medical; - adeverinţă de venit emisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice; - recomandare în urma activităţii de informare și consiliere profesională.

CELE mAI sOLICITATE sECTOARE DE ACTIVITATE în 2012 sunT: a. Electrotehnică, automatică, electronică, informatică/ tehnologia informaţiei: - Operator introducere, prelucrare și validare date - Operator calculator electronic și reţele b. Comerţ: - Lucrător comercial c. Turism, hoteluri, restaurante: - Bucătar - Ospătar d. Construcţii: - Instalator - Zidar-pietrar tencuitor e. Agricultură, piscicultură, pescuit, vânat: - Lucrător în cultura plantelor - Lucrător în creșterea animalelor

În anul 2012 se vor organiza 2065 programe de formare profesională pentru persoanele care beneficiază de servicii gratuite de formare profesională prin iniţiere, (re)calificare, perfecţionare, specializare.

Programele de formare profesională se organizează atât prin reţeaua de centre aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (Centrele regionale de formare profesională a adulţilor din Brașov, Călărași, Cluj, Craiova, Turnu Măgurele, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș și Drobeta Turnu Severin și 22 centre de formare profesională proprii agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă), cât și prin furnizori autorizaţi de formare profesională (din sectorul public și privat).

Perioada de desfășurare a programelor de formare diferă în funcţie de nivelul de calificare al acestora: - Pentru programele de nivel 1 – 360 ore - Pentru programele de nivel 2 – 720 ore - Pentru programele de nivel 3 –1080 ore

Beneficiază gratuit de servicii de formare profesională următoarele persoane: - șomeri - absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ - refugiaţi sau persoane care au obţinut o altă formă de protecţie internaţională - cetăţeni străini sau apatrizi care au fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri în România - nu au putut ocupa un loc de muncă după repatriere sau eliberare din detenţie - persoane care desfășoară activităţi în mediul rural și nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, în prezent în valoare de 500 lei Pot beneficia gratuit de serviciile de formare profesională, și persoanele angajate, la cererea acestora, cu acordul angajatorului, sau la cererea acestuia, persoane care: a) au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creșterea copilului pânã la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap b) au reluat activitatea dupã satisfacerea stagiului militar c) au reluat activitatea ca urmare a recuperãrii capacitãţii de muncã dupã pensionarea pentru invaliditate Persoanele aflate în detenţie care mai au de executat cel mult 9 luni pânã la ultima zi de executare a pedepsei pot urma un program de formare profesionalã organizat de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncã, cheltuielile necesare pregãtirii profesionale fiind suportate din bugetul asigurãrilor pentru șomaj.

AnALIZă

Evoluţia producţiei şi a consumului intern de oţel beton.

Date comparative pentru perioada 2007 – 2011

Criza din metalurgie trece, cifrele dezastrului rămân.

Analiza cuprinde intervalul ultimilor 5 ani, caracterizat printr-o evoluţie oscilant-descrescătoare, în acord cu evoluţia macroeconomică și cu gradul ridicat de constrângere pe care criza economică le-a exercitat asupra sectorului construcţiilor. După aprecierea METALINVEST Consulting, câteva aspecte principale au marcat acest interval de timp:  perioada 2007 – 2008 cu un consum de oţel beton foarte mare, de cca. 1,3 mil. t/an, scoate în evidenţă potenţialul ridicat al pieţei interne;  reducerea consumului în ultimii 3 ani la cca. 0,6 mil. t/an, este rezultatul efectului brutal al crizei asupra sectorului construcţiilor;  în mod paradoxal, ponderea importurilor de oţel beton în consumul intern a crescut în ultima perioadă. Acest aspect a fost determinat de politica comercială a companiilor producătore, care în ultimii doi ani și-au orientat aproape jumătate din producţia proprie către export. Detalii sunt prezentate în graficul nr. 1.

Întârzierile înregistrate în demararea de mari proiecte cu finanţare publică şi precauţia manifestată de investitorii străini de a-şi relua activitatea la nivelul anilor precedenţi sunt principalele cauze care au condus la un consum redus de produse siderurgice în 2012. Reluarea creşterii consumului intern în 2013 va fi determinată, în cea mai mare măsură, de aceşti doi factori.

Evoluţia în sem. I 2012 pe piaţa internă a oţelului beton Deși toate previziunile făcute la sfârșitul anului 2011, dar și la începutul acestui an, indicau o ușoară creștere a pieței interne de oțel beton, datele înregistrate pentru sem. I din 2012 scot în evidenţă contrariul: producţia internă este mai mică, respectiv consumul intern de oţel beton este în scădere cu cca. 10% faţă de perioada similară a ultimilor doi ani. În completare la datele din graficul nr. 2, din analiza evoluţiilor prezentate rezultă nivelul de reducere a consumului intern în sem. I din acest an faţă de aceeași perioadă din 2010 și 2011. Diferenţa este echivalentă cantitativ cu necesarul de otel beton înregistrat în ultimii 3 ani în sectorul construcţiilor pentru o perioadă de activitate de 2 – 3 săptămâni.

Graficul nr. 1

2007

/5/

Dr. ing. Călae mândru METALINVEST Consulting

2011

2010

2009

2008

961

338

928 pRODuCȚIA DIn ROmÂnIA

643

217 481 548 467

ImpORTuRI

369 311 276

244

EXpORTuRI

99

Graficul nr. 2

2011

600 E anual

550-570 p anual

semestrul 1

anual

269,5

303

2010

semestrul 1

semestrul 1

anual

292

Estimări. Evoluţia pieţiei interne de oţel beton, 2012 - 2013 La întocmirea acestei prognoze, avem în vedere câteva elemente și statistici macroeconomice și specifice domeniului, precum:  evoluţia globală a Produsului Intern Brut (PIB) și a Consumului Aparent (C.Ap) de metal în România din ultima perioadă și relaţia/influenţa înregistrată între acestea;  consumul intern de oțel beton comparativ cu C.Ap. total de produse siderurgice, realizat în ultimii ani;  aportul principalelor ramuri economice la realizarea PIB;  evoluţia volumului lucrărilor de construcţii, ca principală ramură economică consumatoare de oţel beton, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică - INS;  ultima proiecţie a principalilor indicatori economici făcută de către Comisia Naţională de Prognoză pentru perioada 2012 – 2015;  ultima reevaluare făcută de EUROFER – cea mai autorizată instituţie europeană în domeniul producţiei și pieţei oţelului – privind evoluţia economiilor ţărilor UE27 și a ramurilor economice consumatoare de oţel;  date statistice și prelucrări din arhiva METALINVEST. Subliniem că – în special în această perioadă – analizarea și utilizarea elementelor, statisticilor și evoluţiilor macroeconomice previzionate pentru perioada următoare de organisme și instituţii specializate trebuie făcută cu oarecare prudenţă chiar dacă ele sunt lansate oficial. În acest sens, menţionăm faptul că pentru anul 2012, EUROFER este la a V-a reevaluare a indicatorilor macroeconomici și a indicatorilor specifici consumatorilor de metal, toate reevaluările fiind făcute în descreștere.

Graficul nr. 2 exemplifică estimările pentru doi importanţi consumatori de metal, a căror reevaluare succesivă în descreștere este sugestivă pentru această perioadă.

612

43

594

23

informații puse la dispoziție de mETALInVEsT Consulting.

Graficele au doar rol demonstrativ și aparțin redacției

2012

2013

EVOLuȚIA COnsumuLuI ApAREnT DE OȚEL BETOn

/ 6/

CE sE mAI înTÂmpLă

„La Ductil Steel Buzău poluarea tinde spre ZERO“ Interviu cu Carmen Blidaru, șef birou Asigurarea Calității

LInIILE DE înCREDERE Cu toții înțelegem că frauda, corupția, mita sunt infracțiuni care afectează situația financiară a companiei, dar și bunăstarea fiecărui angajat.

Angajații Mechel au posibilitatea de a semnala conducerii aceste fapte. Informațiile trimise de dvs. ajung doar la Serviciul de control risc, care le analizează și întocmește cercetări astfel încât conducerea să poată lua măsurile care se impun.

Vă rugăm să NU folosiți liniile de încredere pentru glume proaste și declarații vădit false.

1.OAO mECHEL, mOsCOVA E-mail:sos@mechel.com Tel. +7495 921 17 27 2.mECHEL TÂRGOVIȘTE E-mail: incredere@mechel-tgv.ro Tel. gratuit 0800 801 888, interior 1888 Cutie poștală la poarta nr. 1

- Care sunt principalele activități de protejare a mediului la Ductil Steel Buzău?

- În vederea menținerii poziției strategice pe piața internă și a întăririi prezenței pe piața internațională, politica de mediu a Ductil Steel respectă principiile de bază ale unui sistem performant de management al mediului. Acest sistem documentat și implementat conform ISO 14001:2005 a fost certificat în anul 2008 de Lloyd's Register Quality Assurance și recertificat în 2011.

Asta reconfirmă preocuparea noastră continuă pentru mediu.

- Se poate spune că întreprinderea este un poluator sau activitatea dumneavoastră și-a dovedit eficienţa?

- Categoric nu suntem poluatori. Așa cum aţi văzut, facem totul pentru a respecta legea. În urma fiecărei activități industriale rezultă reziduuri tehnologice, care adună printre ele și substanțe nocive. Însă nu se poate vorbi despre poluare decât atunci când concentrația acestor substanțe depășește anumite praguri impuse de legislație, care devine din ce în ce mai severă. Asta stimulează societățile comerciale să investească mai mult în tehnologii moderne de procesare a reziduurilor (epurare, filtrare, etc). La noi există o preocupare constantă și susținută pentru protejarea mediului înconjurător și pot afirma chiar că nivelul de poluare tinde spre zero.

- Ce facilități de neutralizare a substanțelor toxice există la Buzău?

- Întreprinderea dispune de o stație de epurare care procesează apele acide provenite de la secția zincare. După ce este curățată, apa se deversează emisarul natural - râul Buzău. Este o responsabilitate mare pentru societate, deoarece orice neatenție poate genera o catastrofă ecologică.

- Ce se întâmplă cu deșeurile rezultate în urma epurării apelor reziduale?

- De la stația de epurare rezultă un nămol tehnologic care se depozitează într-un loc special amenajat. Acest depozit impermeabilizat este o structură de mare capacitate, împărțit în patru celule care se sigilează pe măsură ce se umplu. Este construit în conformitate cu normele europene și a fost dat în folosință în 2006. Are o capacitate de 4500 mc și va asigura depozitarea deșeurilor pe o perioadă de 25 de ani. Un depozit simiar

a fost închis în 2007, după o funcționare de peste 20 de ani.

- Ce are în plus acest nou depozit?

- Pentru ca depozitul să fie cât mai eficient s-a montat un filtru presă pentru deshidratarea nămolului. Înainte, la ieșirea din stația de epurare umiditatea era de 90%.

Acum s-a redus la 50%.

- Care sunt planurile pe mai departe?

- Organizăm întâlniri interne și externe pe tema managementului deșeurilor. O parte a lor se colectează separat, se codifică și, în funcție de posibilități, se valorifică. Dorim să lărgim portofoliul de clienți care se ocupă cu achiziționarea lor și să găsim modalități de a reduce nivelul substanțelor nocive atât în gazele arse cât și în apele reziduale.

- Certificatele verzi devin o problemă din ce în ce mai arzătoare. Ar trebui să înțelegem mai bine că ele se vor regăsi în costul final al produselor.

- Cu cât cineva poluează mai mult, cu atât va plăti mai mult, cumpărând aceste certificate de pe piață. Din 2013 până în 2020 se trece la etapa a treia de comercializare. Gardual, cu fiecare an, numărul de certificate subvenționate va fi mai mic. Se vor reduce cu un procent în fiecare an. Cine va reuși implementarea unor programe de reducere a emisiilor va cumpăra mai puține certificate. La Ductil Steel vom intra în curând în această schemă de comercializare, suntem chiar în procedură de obținere a autorizației. E o procedură lungă, cu multă documentație, dificil de întocmit. Dar ne descurcăm.

- Simplificând lucrurile s-ar putea spune că e mai util de invesit în retehnlogizare, din moment ce oricum se duc mulți bani pe certificate. Sau încă sumele pentru certificate sunt mai ușor de suportat decât investițiile probabil destul de mari?

- Deocamdată mai avem cote gratuite.

Abia din 2020 fiecare unitate își va cumpăra în totalitate certificatele. În cazul nostru certificatele subvenționate acoperă aproape tot necesarul. Depinde și de producția care va fi realizată. Oricum, mai mult de 15% nu va fi nevoie. Avem buget prevăzut pentru asta, deci nu vor exista probleme. Costul nu este deocamdată influențat semnificativ din acest motiv.

- Angajații pot influența acest necesar de

3.mECHEL CÂmpIA TuRZII E-mail: dcr@mechel-ct.ro Tel. 0264 300 305, interior 2627 7 cutii poștale pe teritoriul combinatului 4.DuCTIL sTEEL BuZău E-mail: confidential@ductilsteel.ro Tel. 0238 713 490, interior 133 5.DuCTIL sTEEL OȚELu ROȘu 3 cutii poștale pe teritoriul combinatului

certificate prin activitatea lor?

- Să știți că pot, prin conduita lor la locul de muncă. Adică prin eficiența cu care folosesc utilajele, prin modul corect de întreținere a acestora pentru a reduce orice sursă de poluare accidentală, prin reducerea consumului de materiale sau de energie, evitarea avariilor, consumul de apă, rebuturi cât mai puține, managementul corect al deșeurilor. Noi colectăm selectiv, avem valorificarea lor, printr-un program implementat cu mulți ani în urmă. Suntem certificați ISO 14000, ceea ce înseamnă că respectăm toate reglementările legislative care ne sunt aplicabile, cea națională sau europeană.

- Din punctul acesta de vedere, concurența unor produse similare, venite din țări care nu sunt membre UE, deci nu sunt obligate să respecte toate aceste norme, pare puțin incorectă.

- Da, poate ca ar trebui ca autoritățile să

se implice mai mult decât o fac. Nu e o situație pe care să o poată rezolva o singură companie.

- Ați avut incidente importante în 2012?

- Nu am avut nici un eveniment negativ major. Ne-am bucurat că, din toate controalele pe care le-am avut, nu au existat sancțiuni, amenzi sau măsuri care să implice costuri mari. Au fost recomandări mai degrabă organizatorice. Pentru anul care vine avem mari speranțe. Vrem să lucrăm la capacitate, fără poluări și fără întreruperi.

- O sugestie pentru revistă?

- Da, chiar am. Să reluați concursurile cu întrebări și premii. Mie mi-au plăcut foarte mult și mi-a părut rău că ați renunțat la ele.

Poate încercați unul pentru luna decembrie.

C.D. și D.T.

înTREBăRI / COnCuRs / HOBBy

/7/

pOVEŞTI Cu pOEȚI

Vladimir Guţan, Şef serviciu Control Intern, Ductil Steel Buzău Fiecare dintre noi are nevoie să-şi elibereze emoţiile. Unii fac sport, alţii îşi bat soţiile, unii beau, alţii se droghează… poate cineva trage sârma în secţiile fabricii noastre, iar eu îmi plâng trăirile pe hârtie. Până şi o filă albă îmi este un prieten bun. Ea rabdă tot şi nu te vinde niciodată.

Am o mică carte de poezii. Sunt poeziile mele, scrise în limba rusă. Am publicat-o prin anul 2009, când am venit în România. Este o colecţie de versuri de dragoste, cu adevăratele trăiri şi istorii prin care am trecut. Titlul cărtii este Mesia dragostei.

Atunci când eram la liceu, mă preocupa mai mult poezia filozofică. În palmaresul meu se găsesc deopotrivă poezii de dragoste, filozofice, istorice şi, nu în ultimul rând, umoristice. Am scris în rusă şi în română, dar poezia de debut a fost în limba română.

Cititorii mei sunt în primul rând părinţii, prietenii, colegii. Pentru poeziile de dragoste foarte importante au fost pasiunile mele, cărora le mulțumesc din tot sufletul, căci doar datorită lor, am reușit să creez atâtea versuri.

Poeţii şi scriitorii mei favoriţi sunt oameni geniali, fiecare unic în felul lui. Dintre zeii peniţei, cum îmi place mie să îi numesc, îi prefer dintre ruşi pe Vladimir Vysotsky şi Alexander Pushkin, dintre moldoveni pe Grigore Vieru şi Alexandru Donici, iar dintre români Mihail Eminescu, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, George Coşbuc, Mircea Eliade, Ion Luca Caragiale și Dimitrie Bolintineanu. În ultimul timp nu prea îmi mai vine muza. Posibil că au apărut mai multe griji care îmi distrag concentrarea. Prietenii mă îndrumă să nu mă opresc, să creez în continuare, să nu renunț la pasiunea pe care o

AȚI înTREBAT, Vă RăspunDEm Mai există subvenții la energia termică pentru locuințe, pe perioada iernii? Cât ne va costa încălzirea apartamentelor?

Majorarea preţului energiei termice în perioada de iarnă va fi hotărâtă de administraţia locală din fiecare judeţ şi va depinde în mare măsură de eficienţa centralelor. O eventuală majorare nu s-ar justifica prin creşterea preţului gazelor naturale, deoarece acesta va rămâne constant până în iulie 2013. Afirmația aparține chiar preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, Niculae Havrileţ. „Pentru populaţie nu sunt prevăzute creşteri de preţ. Preţul gazelor şi gigacaloriei rămâne acelaşi până în iulie 2013.

Astfel, majorarea preţului energiei termice nu s-ar justifica prin creşterea preţului gazelor naturale, ci depinde de managementul fiecărei administraţii locale, de eficienţa fiecărei centrale, de costuri“.

Conform Legii energiei electrice şi a gazelor naturale aprobată în 10 iulie 2012, pentru piaţa gazelor naturale, calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali începe de la 1 decembrie 2012 pentru clienţii non-casnici şi de la 1 iulie 2013 pentru clienţii casnici. Pe de altă parte, la jumătatea lunii trecute, preţul gazelor naturale s-a majorat cu 5% pentru consumatorii casnici şi cu 10% pentru cei industriali deoarece nu au fost recuperate costurile din anul 2009.

Primăria municipiului Buzău va menţine preţul gigacaloriei la valoarea de 185 de lei, diferenţa până la 462 de lei fiind în continuare subvenţionată de municipalitate. Potrivit viceprimarului Fănică Bârlă, preţul gigacaloriei va rămâne „îngheţat“ cel puţin până la 1 ianuarie 2013. „Există o hotărâre a CLM prin care preţul gigacaloriei plătit de populaţie este stabilit la 185,24 de lei până la data de 1 ianuarie 2013. Acesta este de fapt preţul de acum trei ani, iar municipalitatea speră ca şi în această iarnă să-l menţină la acelaşi nivel“, a mai spus viceprimarul Fănică Bârlă.

Radu Stroe, ministrul delegat al Administraţiei, a declarat că în următoarele zile se va hotărâ ce sume vor fi alocate autorităţilor locale pentru pregătirile de iarnă. „În esenţă, în această ordonanţă de urgenţă noi am dat abilitatea legală ca anumite sume să se poată face plata cu ele în avans, legea neprevăzând până la această dată această posibilitate. Coroborat cu această chestiune, noi am discutat şi o informare în legătură cu stadiul pregătirilor pentru iarnă, urmează ca în două-trei zile să stabilim şi sumele posibil a fi alocate autorităţilor locale. Vreau să aduc la cunoştinţa opiniei publice că nu vor fi probleme în această iarnă pentru asigurarea de cărbuni şi păcură. Suntem în graficul prestabilit cu asigurarea cantităţilor necesare. Singura problemă este la gaze, deoarece nu putem lucra prin compensare. Tot în legătură cu pregătirea de iarnă, MAI, împreună cu Ministerul Economiei, a stabilit un plan de acţiuni astfel încât şi problematica reviziilor şi a reparaţiilor să fie încheiată în termen şi într-un mod care să asigure încălzirea oamenilor la iarnă şi să continuăm programele de reabilitare acolo unde este cazul“.

D.T.

se-ntîmplă Se-ntîmplă-n viaţa asta Să râzi-nghiţind durere, Să crezi că Ea e soarta ta în veci, Dar e părere.

De multe ori se-ntîmplă Să nu dormi noaptea-ntreagă, Sa-ţi curgă pînă-n tâmplă iubirea pentru Ea, Însă degeaba.

Se-ntîmplă multe şi multe se primesc, Se stinge sau se sting mai multe inimi, Cînd noi iubim, pe noi nu ne iubesc, Cînd ne iubesc pe noi, noi nu iubim pe nimeni.

am. Mă roagă și mă încurajează să le scriu versuri pentru diferite evenimente sau ocazii. Aș putea să afirm cu siguranță că am toată susţinerea din partea prietenilor şi a familiei. În acest moment am mai multe lucrări pe care trebuie să le termin – două poezii umoristice, şi un subiect de proză, pe care vreau să încerc să-l redau pe hârtie.

CONCURS Răspundeți până pe data de vineri, 7 decembrie 2012, la preblema de mai jos și veți primi cadouri surpriză din partea redacției. Răspunsurile se vor trimite doar pe e-mail, pe adresa redactie@mechel.ro. Dacă numărul răspunsurilor corecte va fi mai mare decât numărul premiilor, atunci premiile vor fi acordate în ordinea primirii răspunsurilor. Vă rugăm ca în e-mail să specificați și datele de contact: nume, prenume, locul de muncă, telefon.

Pare complicat, dar e foarte simplu. Există două sfori identice.

Mai există și o cutie de chibrituri.

Se știe că fiecare sfoară arde în exact 30 de minute. Atenție! Nu se pot împărți sforile în două, pentru că nu ard uniform.

Cum se pot măsura cu exactitate 45 de minute?

OAmEnI munCInD

/8/

mODEL DE VIAŢă

Fără energie şi oţel, nu se poate.

Oţelul e în orice!

Elena Teodorescu este târgovişteană și s-a angajat la combinatul din oraș din 24 mai 1979. Timp de 19 ani a lucrat la OE2, pentru că atunci fiecare secţie avea contabilul ei. În oţelărie lucrau cam 900 de angajaţi, oameni mai duri, iar femeile erau foarte puţine − contabila, calculatoarea pe salarii şi câteva femei pe la magazie. Înainte de a se angaja la combinat a absolvit şcoala tehnică-comercială şi a lucrat patru ani la Ministerul Transporturilor în Bucureşti. Era căsătorită şi avea doi copii când s-a mutat la fabrică, în Târgovişte. Din vechea gardă crede că au mai rămas foarte puţini colegi.

- Cum ați descrie meseria dvs. și ce calitatea vă defineşte cel mai bine?

- Contabilă am fost şi contabilă sunt. Ceilalți, muncitorii, au venit, unii au făcut facultate sau alte școli și au mai plecat prin alte părți. Eu am rămas la meseria care mi-a plăcut. Aş putea spune că răbdarea este calitatea care mă caracterizeză. În munca mea, dacă n-ai răbdare, nu faci nimic. De asemenea spiritul de echipă e foarte important.

Trebuie să comunici foarte bine cu colegul de la care preiei datele şi cu cel căruia i le predai. Când vin închiderile de lună, noi suntem ca un lanţ aici, în contabilitate. Când constaţi că un coleg a greşit, trebuie să-i spui frumos că eşti de altă părere. Sunt unii care, sau nu-ţi spun că ai greşit, sau o spun sub o formă care jigneşte. Eu le zic „uite ţi-a scăpat ceva, cred că mai bine e să faci aşa“ să nu o ia ca pe o observaţie răutăcioasă.

- Cum era când v-aţi angajat la combinat? Ce v-a marcat în perioada aceia?

- Atunci se făceau multe angajări, fiind o fabrică nouă.

Erau foarte multe locuri de muncă. Oameni din toată ţara veneau aici să se angajeze. Au venit mai ales cei calificaţi la centrele mari siderurgice, să ne înveţe să facem oţel. Unii veneau să înceapă aici o viaţă nouă, alţii deja aveau notorietate în domeniu. Erau lucrători de la Galaţi, Reşiţa, Hunedoara, Călan − de peste tot. Erau centre mari pe atunci, centre cu tradiţie. Noi ne înţelegeam atât de bine, cu ardelenii şi moldovenii laolaltă. Deşi se lucra sâmbăta, duminica şi pe schimburi, tot găseam timp de mers la iarbă verde, de ieşit undeva.

Soţul s-a angajat tot în Târgovişte, la Laminorul de benzi electrotehnice, care atunci aparţinea de combinat. Eu am ales la oţelărie, unde nu voia nimeni. Era praf, căldură şi era greu. Din cauza asta era şi o fluctuaţie mare de personal.

Prin octombrie-noiembrie se angajau 300 de oameni, iar primavara, în mai, plecau 250. Din acest motiv aveam foarte mult de lucru şi noi, la birou. Am stat la oţelărie până în 1994. Acolo am învăţat multe. Am învăţat să mă descurc în viaţă, să mă adaptez la firea fiecărui om. Am avut noroc de şefi foarte buni. În 35 de ani de muncă nu am avut nici o sancţiune. Şi chiar dacă am avut 4 copii, am participat la toate activităţile combinatului sau ale oraşului.

- Ne spuneţi ceva şi despre copiii dumneavoastră? Vă urmează vreunul în meserie?

- Copiii i-am făcut pentru că am vrut, nu pentru că s-a întâmplat. Ne-am dorit patru copii şi singuri am avut grijă de ei. Eu am vrut neapărat să am şi băiat. Dar soţul meu Pe 6 creștinii-ortodocși îl serbează pe Sfântul Ierarh Nicolae. S-a născut în jurul anului 280, în Patara Lichiei, Turcia. A fost cunoscut și iubit încă din timpul vieţii, săvârșind mari minuni.

Este considerat protector al celor acuzaţi pe nedrept, al comercianţilor, călătorilor, fetelor nemăritate, mireselor și, în special, al copiilor mici. Originea numelui vine din greacă și înseamnă „oameni victorioși“. Peste 800000 de români poartă numele de Nicolae, Nicoleta, Nicu, Niculina sau derivate.

Pe 12 este sărbătorit Sfântul Spiridon, numit și Sfântul călător. S-a născut în Cipru, pe la anul 270. După

spunea mereu: „lasă că fetiţele sunt atât de frumoase, mai cuminţi, le pui o fundiţă, o danteluţă, dar la băiat ce îi faci? Îi pui un maieu şi gata.“ Fiica cea mare, Iolanda, este asistent la Policlinica Militară din Bucureşti. Următoarea este Georgiana. Ea a terminat facultatea aici, în oraş, cu specializarea birotică. A lucrat în combinat o perioadă, iar acum lucrează în Italia.

A treia fiică, Adriana, a terminat Facultatea de Sport. A fost cam-pioană naţională la volei, iar acum lucrează tot în Italia.

Al patrulea copil, băiatul, are 28 de ani şi lucrează la Prefectura din Torino. E singurul român de la prefectură şi este angajat la departamentul IT. A terminat facultatea aici, şi încă de atunci l-au contactat cei din Italia şi l-au luat. Uneori mai glumeam şi le spuneam copiiilor: voi trebuie să fiţi foarte corecţi pe unde mergeţi, pentru că nu se ştie, s-ar putea să fiţi urmaşii lui Vlad ţepes. Să nu mă faceţi de râs.

- Cred că vă e permanent dor de ei. Cum vă descurcaţi?

- Zilnic vorbim. Exista messenger, skype – deci putem să ne auzim şi să ne vedem. Am tot timpul ceva de făcut pentru ei şi asta ne ţine într-o legătură permanentă. Durerea mai mare vine din faptul că în urmă cu trei ani a murit soţul meu.

- Dacă este un subiect dificil îl putem evita...

- A fost un om extraordinar. A fost sportiv şi, la un moment dat, arbitru de fotbal. În 35 de ani de căsătorie nu am stat nici un sfert de oră supăraţi unul pe altul. Alături de

CALEnDAR RELIGIOs DECEmBRIE 2012 moartea soţiei, alege să ducă o viaţă ascetică, ajungând episcop al Trimitundei. Ca umare a smereniei, el purta pe cap o scufie din papură, în locul mitrei episcopale. Sfântul Spiridon este considerat ocrotitorul celor bolnavi, de aceea multe spitale îi poartă numele.

Sfintele sale moaște, care se află într-o biserică din insula Corfu, sunt schimbate de veșminte anual, de ziua sfântului. Clericii observă că de fiecare dată,

încălţămintea îi este uzată. Din acest motiv este denumit „sfântul călător“ și este ales „patron al cizmarilor“. În 25 decembrie este Crăciunul. Se naște Iisus Hristos. Este o zi de mare sărbatoare pentru creștini. „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibe viaţă veșnică“.

Odată cu venirea lui Iisus pe acest pământ, a apărut și cuvântul care să-i denumească pe cei ce cred în El, respectiv creștinii. Astfel s-a răspândit prenumele Cristian, cu forma feminină Cristiana, care, după studiile lingviștilor, înseamnă „uns“.

C.B.

soţul meu şi de copii am văzut toată ţara, ba chiar și o parte din Europa. Nu am vrut să sufere copiii sau să fie în vreun fel marginalizaţi pentru că suntem mulţi. Am vrut să le asigur tot ce le trebuie. Unde este înţelegere, gândeşti totul şi şti să-ţi drămuieşti banii şi timpul. Poţi să-ţi laşi copiii în tabere, să-i duci la teatru, la expoziţii, la un concert. La meditaţii nu i-am dat, dar în rest nu le-a lipsit nimic. Ceva important de spus – nu suport violenţa verbală, iar cea fizică nici atât. Cred că soţul meu nici nu ştia să înjure. Iar copii au crescut aşa cum au văzut la noi.

- Regrete aveți? Poate că există ceva care v-aţi fi dorit să faceţi şi nu va permis timpul.

- Am făcut tot ce mi-a plăcut. Poate un singur lucru aş mai fi dorit, sa iau carnet de şofer. În familia mea toată lumea şofează.

- Din cât mi-aţi povestit, pot spune că sunteţi un om împlinit. Care este cea mai mare mulţumire pe care o aveţi?

- Într-adevăr, sunt un om împlinit, iar cea mai mare bucurie este că toţi copiii sunt sănătoşi, au servicii bune, au familii. Sunt într-o relaţie foarte bună cu nora şi cu ginerii. Ştiţi, eu sunt soacra cu trei gineri.

- Despre revista noastră ce părere aveţi? V-ar plăcea să găsiţi o rubrică nouă?

- Poate un rebus mic. Şi ar mai fi ceva, deşi aţi mai avut nişte tentative cândva, mi-ar plăcea să mai citesc despre istoria oţelăriilor în general, şi mai ales a celei din Târgovişte.

Cun peste 100 de ani în urmă a fost pe aici un arsenal militar, cu nişte cuptoare mici. De fapt, pe scheletul acestuia s-a dezvoltat UPT-ul. De exemplu, locul pe care se află combinatul acum, a fost inițial o simplă mlaştină. Îmi place formatul revistei, calitatea hârtiei, citesc de fiecare dată cu interes.

- Cu ce gând să încheiem discuţia noastră?

- În ciuda zvonurilor urâte care circulă, e foarte important pentru oraş ca oţelăria să existe şi sunt convinsă că va trăi. Ştiţi, cum am învăţat la economie, fără energie şi oţel, nu se poate. Oţelul e în orice!

Carolina Bigu

REDACŢIE

COnTACT

adresa: Carolina BIGu Olga CHumAkOVA str. Rosenthal, nr. 14, etaj 5, ap. 6, Sector 1, Bucureşti, Dragoş TuDOR cod poştal 011996 (redactor-şef) tel: 021/305 59 00 redactie@mechel.ro

site: http://cuvintedefier.weebly.com ISSN 2068-9497

Tiraj: 6 000 exemplare

Tipar: Romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro