CUVINTE DE FIER NR. 10 / sEPTEMBRIE 2011
PUBLICAţIE INTERNĂ
COPIII ÎNTORȘI DIN TABĂRA DE PE LITORALUL RUsEsC POVEsTEsC
AVENTURILE DIN ȚARA MECHEL
>> pag. 5 eDIL înTr-Un ORAȘ MeCHeL
InVesTIŢIe LA OȚeLU rOȘU
>> pag. 3
MI-A PLăCUT în ACesT nUMăr
>> pag. 5
Mechel investește în aerul curat al Văii Bistrei
„sunt încrezător că Mechel Câmpia Turzii va funcționa foarte bine“
instalația de desprăfuire
interviu cu primarul Ioan Vasincă
„Am citit cu plăcere articolul din pagina 4, despre ceea cea înseamnă meseria de oţelar. Așa după cum o spune și titlul, această profesie trebuie văzută direct de lângă ușa cuptorului, mai bine zis de la evacuarea șarjei. Doar așa se poate simți și se poate vedea ce înseamnă un oțelar. Acolo se adună truda a vreo 200 de colegi. Acolo se vede controlul asupra a 100 de tone de oțel încins. Nu este un lucru ușor, dar pentru asta existăm noi, oțelarii. Trudim pentru cei dragi, care ne așteaptă să ne întoarcem cu bine acasă.“ Florian Bălan, oţelar turnare continuă Ductil steel Oţelu Roșu
eDITOrIAL Da, viața ar putea încăpea doar pe trei coloane, dacă ar fi nevoie. Pe prima coloană, aceasta pe care o citiți, întră familia. E cea mai importantă. Reprezintă locul în care ne naștem, creștem încetul cu încetul, învățăm primele lucruri de la părinți și apoi, tot mai mult, de la cei din jur. Asta până la un moment dat când, siguri pe noi, ieșim în lume, în căutarea destinului personal. „Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus!“ este o vorbă care ni se spune încă din copilărie, dar al cărui înțeles îl tot descoperim, de fapt, pe parcursul vieții. Copilul ajuns adult își ia zborul și este convins că o face pentru totdeauna.
Viața pe trei coloane După un timp, după căutări, împliniri sau eșecuri, familia redevine, brusc, importantă. Pentru că aici găsesește oricând echilibru sau înțelegere, sfaturi pentru mai bine sau alinarea necazurilor. Apoi devenim la rândul nostru părinți, dascăli pentru alte generații care pornesc în viață și care vor trece − fie că vor, fie că nu vor − prin aceleași etape prin care am trecut și noi. Aici, pe coloana a doua, apar prietenii adevărați, pe care i-am întâlnit în momente speciale
și cu care am trecut, poate, prin încercări grele. Lângă ei sunt și colegii de la locul de muncă, alături de care petrecem o bună parte a existenței. Adunați cu răbdare opt ore zilnic − fie vară, fie iarnă − și obțineți ani mulți de viață. Vedeți, de fapt viața poate încăpea, aparent, pe trei coloane de ziar. Dar de fapt, pe lângă aceste câteva lucruri comune, suntem foarte diferiți și fiecare dintre noi avem poveștile noastre de spus, cu victoriile și înfrângerile personale. Pe acestea însă, foarte posibil, nu le va afla nimeni, niciodată. Le păstrăm doar pentru noi. Dragoş Tudor, redactor-şef
/2/
nOUTăŢI DesPre COMPAnIe
Investiții în modernizare la Celiabinsk
eCOnOMIA LA CALD
Un COnVerTIzOr De ULTIMă generAȚIe VA FI gATA Până în 2013 Înlocuirea convertizorului numărul 2 este prima etapă a programului complex de retehnologizare care va avea loc la cunoscuta Uzină Metalurgică din Celiabinsk. Programul, care urmează să fie finalizat până în 2013, include înlocuirea completă a convertizoarelor de la secţia 3, curăţarea completă a instalaţiei şi refacerea echipamentelor de infrastructură. Odată ce programul va fi încheiat, producţia anuală va crește cu 950 mii tone, la un total de 4 550 000 de tone. Costul acestui proiect ambițios de modernizare este estimat la 173.8 milioane dolari. Lansarea noului convertizor 2 va permite companiei să crească greutatea de încărcare a şarjelor de la 140 de tone cât era până acum, la circa 152 de tone. De asemenea va fi posibilă reducerea timpului
evoluţia economiei româneşti în primul semestru al anului 2011
necesar pentru întreţinerea curentă. Convertizorul a fost produs de grupul austriac siemens, iar ventilatorul, sistemul de desprăfuire şi modulul de transport au fost fabricate de firma ucraineană Energostal. Convertizorul 2 va fi echipat cu un sistem de desprafuire modernă, care asigură filtrarea maximă a particulelor şi va permite fabricii o reducere a emisiilor de gaze reziduale în atmosferă. Reconstrucţia acestuia costă circa 44,1 milioane dolari. Astăzi, fabrica dispune de trei convertizoare şi de două concasoare de mare capacitate. Programul complex de reabilitare a fabricii include şi construirea unui cuptor oală, a unui degazor cu vid şi a concasorului 5, care va produce ţagle.
Mircea Toader consilier Mechel service, Director executiv al Consiliului de Afaceri pentru Colaborare Economică cu Federația Rusă
FUrnALUL MODern seAMănă CU Un JOC Pe CALCULATOr Biroul de Tehnologii și Inovaţii în Metalurgie de la Moscova (IBTM) a realizat un simulator de topire a oţelului. Acesta a fost dezvoltat pe baza celei mai noi teorii termodinamice și permite cercetătorilor să studieze în detaliu toate particularităţile obiectelor simulate. Invenţia descrie cu acurateţe întregul proces de transfer termic care are loc în furnalele de topire și în facilitaţile metalurgice secundare. El permite obţinerea de informaţii referitoare la temperatura și compoziţia chimică a metalului, a zgurei și a gazelor reziduale în cadrul procesului. Parametrii procesului, precum și consumul de energie sau de materiale poate fi determinat prin această simulare, care oferă posibilitatea de estimare eficientă a producţiei și a soluţiilor cele mai potrivite pentru fiecare proiect în parte. Realizatorii spun că invenţia va avea ca avantaje principale: • creșterea productivităţii prin optimizarea proceselor de topire și rafinare, cu scopul reducerii duratei de topire și tratament • reducerea semnificativă a consumului materialelor de aliaj, precum și a agenţilor de oxidare și de formare a zgurei • reducerea consumului de energie • ajustarea/adaptarea practicilor de operare în
cazul în care condiţiile de producţie sunt modificate (sunt schimbate materiale folosite, caracteristicile echipamentelor etc) • alegerea celor mai potrivite versiuni de îmbunătăţiri tehnice • estimarea eficientă a necesarului diverselor materiale și agenţi folosiți. IBTM a fost înfiinţat de un grup de ingineri și oameni de știinţă pentru a pune în practică cel mai nou model termodinamic „metal-zgură-gaz“ și a altor noutăţi din știinţă sau inginerie. Programul realizat este deja folosit în procesul de învăţământ de la Institutul de Aliaje și Oțel de la Moscova și de Universitatea Tehnică Naţională de la Donetsk. D.T.
rOMânIA PIerDe BAnII DIn CerTIFICATeLe VerzI
rezULTATe De PrODUCŢIe Pe PrIMeLe OPT LUnI DIn 2011
statul român pierde sute de milioane de euro din cauza suspendării de cel puţin șase luni de la tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon, situaţie generată de neregulile la întocmirea inventarului naţional de emisii. V-am prezentat pe larg problemtica acestor certificate în numărul 8 al revistei noastre. suspendarea României a fost propusă la reuniunea forului decident desfăşurată în perioada 6-8 iulie la Bonn, în Germania. În timp ce ședința era în plină desfăşurare, ministrul Mediului și Pădurilor, Borbely Laszlo, declara, nu fără o notă de optimism, că au mai fost şi alte ţări suspendate de la
tranzacţionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, dar că speră ca acest lucru să nu se întâmple în cazul României. Cu toate acestea, a fost aprobată demisia președintelui Agenției Naționale de Protecția Mediului, Iosif Naghy. Ministrul promite, într-un comunicat, recent că până la sârșitul acestui an vor fi terminate cele patru studii necesare pentru identificare și rezolvarea deficiențelor, astfel încât perioada de suspendare să nu depășească 6 luni. D.T.
Oţel brut MeCHeL TârgOVIşTe 285 842 tone DUCTIL sTeeL OŢeLU rOşU 223 823 tone
Laminate la cald MeCHeL TârgOVIşTe Laminorul 380 Laminorul 320 155 520 tone 122 047 tone DUCTIL sTeeL BUzăU 179 018 tone MeCHeL CâMPIA TUrzII 149 896 tone
La 16 august Institutul Naţional de statistică a publicat prima evaluare a creşterii economice în România în trimestrul II 2011, comunicând că Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat, în perioada menţionată, o majorare cu 0,2% faţă de trimestrul I 2011. Este cel de al treilea trimestru consecutiv de creştere economică, după ce în trimestrul IV 2010 s-a înregistrat o creştere de 0,1%, iar în trimestrul I 2011 de 0,7% faţă de trimestrele anterioare. Faţă de trimestrul II 2010, creşterea PIB–ului în trimestrul II 2011 a fost de 1,4%. La nivelul semestrului I, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, creşterea economică a fost de 1,6%. Principalele motoare ale economiei, în prima parte anului 2011: exportul, care a continuat tendinţa din 2010 (+28,1% faţă de 2009), înregistrând în semestrul I 2011 o creştere cu 28,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Exportul în ţările necomunitare a crescut cu 37,2%, ritm superior majorării livrărilor către statele membre ale UE (+24,9%). În aceeaşi perioadă, importul a crescut cu 20,4%, ceea ce a determinat ca soldul pasiv al balanţei comerciale să fie cu 341 milioane euro mai mic faţă de 30 iunie 2010. În iunie a.c. au apărut şi primele semnale negative privind exportul românesc, din cauza evoluţiei sub aşteptări a economiilor principalilor beneficiari ai mărfurilor româneşti: Germania cu o pondere de 18,4% în exportul ţării noastre, Italia cu 13,2% şi Franţa cu 7,6%. Producţia industrială, care s-a majorat cu 7,7% faţă de semestrul I 2010, după ce crescuse cu 10% în trim I. 2011, faţă de perioada similară din anul trecut şi cu 4,1% în 2010 comparativ cu 2009. Şi în cazul producţiei industriale, luna iunie a.c. a fost un semnal de involuţie, înregistându-se o reducere cu 2,2% faţă de luna mai 2011, datorită scăderii în toate sectoarele industriale. Reducerea producţiei industriale în iunie faţă de mai a.c. se înscrie în tendinţa generală din UE, media reducerii în cele 27 state membre fiind de 1,2%. După reducerea volumului lucrărilor de construcţii cu 14,4% în 2010, comparativ cu 2009, tendinţa a continuat şi în prima jumătate a anului 2011, volumul scăzând cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. De remarcat tendinţa de creştere a volumului de construcţii din lunile mai 2011 (+16% faţă de aprilie a.c.) şi iunie 2011 (+27,3% faţă de mai a.c.). Investiţiile străine directe au atins un milliard euro în semestrul I 2011, fiind cu 17,3% sub nivelul perioadei similare din 2010 şi de cinci ori sub nivelul celei din 2008, care a fost un an de vârf din acest punct de vedere. Reducerea semnificativă a investiţiilor străine în 2009, 2010 şi semestrul I 2011 a fost semnalul cel mai evident al crizei economice de la noi. Revenirea economiei pe creştere în acest an nu a atras încă prea mulţi investitori străini. Cu toate acestea, autorităţile române estimează un nivel de 3,5-4 miliarde euro investiţii străine directe pentru acest an. Inflația. Pe fondul menţinerii tendinţei din luna anterioară, în iulie s-a înregistrat o nouă reducere a preţurilor cu 0,35%, faţă de iunie a.c, astfel că rata anuală a inflaţiei, la 31.07.2011, a scăzut la 7,6%, de la 7,93%, cât era la 30.06.2011. Recent, Banca Naţională a României a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pe acest an la 4,6%, de la 5,1%. Perspective. Luând în considerare premiza unui an agricol bun, majoritatea analiştilor, inclusiv cei de la Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, prevăd o creştere economică de 1,5% pentru 2011, și de 3,5-3,7% pentru 2012. Pe termen scurt, potrivit opiniilor exprimate de managerii societăţilor comerciale, se conturează o creştere moderată a activităţii în toate domeniile pentru perioada iulie-septembrie 2011, respectiv în industria prelucrătoare, în construcţii, în comerţul cu amănuntul şi în domeniul serviciilor.
sârmă şi produse din sârmă DUCTIL sTeeL BUzăU 66 414 tone MeCHeL CâMPIA TUrzII 46 879 tone
Profile laminate
LAMInOrUL BrăILA Laminorul 400 Laminorul 560 27 687 tone 123 057 tone
InVesTIŢII
/3/
Pentru că îi pasă de viitorul zonei
Mechel investește în aerul curat al Văii Bistrei Până de curând producția de oțel lichid de la Ductil Steel Oțelu Roșu era pusă în umbră, la propriu și la figurat, de cantitatea mare de praf eliberată în atmosferă. Grupul Mechel este însă atent la problemele de mediu și a finalizat recent o investiție care a rezolvat problema. Locuitorii din Valea Bistrei sunt liniștiți de acum, pentru că nivelul de poluare este de 10 ori mai mic decât limita legală impusă de autoritățile din România. Peste 12 milioane de euro a costat una dintre cele mai moderne instalații de filtrare pe plan mondial. Dar prețul se justifică în totalitate atunci când vorbim de grija pentru oameni, pentru mediu și, de ce nu, pentru generațiile următoare.
Roberto Bistrean este responsabil cu problemele de mediu la Ductil steel Oțelu Roșu. L-am cunoscut cu ceva timp în urmă, când acest plan ambițios era în faza de proiectare. Am urmărit lucrările cu nerăbdarea de a le prezenta, de a scrie primii despre ele. Discuția a fost lungă și interesantă, dar am păstrat din ea fragmentele semnificative, care spun povestea aerului curat. Puține întreprinderi se pot lăuda cu o asemenea investiție, nu-i așa? Într-adevăr, instalația este una dintre cele mai moderne din lume și are o capacitate de filtrare de peste 2 milioane de metri cubi pe oră. Este compusă din două circuite de aspirație a gazelor arse cu conținut de pulberi, un circuit primar și unul secundar. Produsă de firma Tecoaer din Italia, lider în domeniu, a fost planificată să fie pusă în funcțiune pe etape, începând cu anul 2009 când a fost dat în folosință circuitul secundar. Anul acesta, odată cu lansarea noului cuptor cu sistem Coss, a fost pus în funcțiune și circuitul primar. Fără să intrăm prea mult în detalii tehnice, care este rolul fiecăruia? În circuitul primar de aspirație gazele arse cu conținut de praf, produse în timpul topirii, sunt aspirate direct din bolta cuptorului, trec prin buncărul COss, unde preîncălzesc fierul vechi, apoi ajung în camera de postcombustie (unde se face răcirea gazelor și conversia monoxidului de carbon în dioxid de carbon). De aici sunt transportate printr-o conductă răcită cu apă, în lungime de 50 m, spre răcitorul atmosferic, urmând a se uni cu circuitul secundar de aspirație. Acesta este compus dintr-o hotă de dimensiuni mari (cu latura de cca 25 m), amplasată deasupra cuptorului, în acoperișul halei și are rolul de a capta restul de praf rezultat în timpul operației de încărcare a cuptorului și de evacuare a oțelului. Praful este transportat prin intermediul unei conducte amplasate pe acoperișul halei, cu diametru de cca 6 m, la un separator centrifugal, care elimină particulele mai mari și pe cele incandescente, pentru a proteja sacii filtranți. Cu o asemenea instalație, e greu de crezut că mai iese vreun fir de praf din întreprindere. Asta cam așa este. Furnizorul instalației a asigurat o concentratie a pulberilor la coș după reținerea lor în instalația de desprăfuire sub valoarea de 5mg de praf per metru cub de aer, în condițiile în care legislația în vigoare din România acceptă 50mg. În autorizația de mediu de la Ductil steel Oțelu Roșu este impus un standard de 20mg, conform ultimelor norme BAT (Best Available Technology) europene. Monitorizăm continuu concentrația pra-
filtranți se scutură automat, printr-un sistem cu aer comprimat care se numește Pulsjet. Praful cade pe o bandă rulantă situată la partea inferioară a filtrelor și este transportat în silozul special amenajat. De acolo este încărcat într-un camion etanș și transportat într-o hală de depozitare închisă și acoperită. Deși este catalogat ca deșeu nepericulos, luăm toate măsurile necesare pentru ca transportul și depozitarea să se realizeze cât mai bine. Viitorul zonei și al oamenilor de aici nu vă este deloc indiferent. Da, așa este și, odată cu investiția în noul cuptor cu sistem Coss, Mechel a construit și o stație nouă de răcire a apei recirculate. Aceasta deservește noul cuptor electric și părțile răcite de la circuitul primar de aspirație a prafului. Este o instalație modernă care folosește un circuit forțat al apei. Putem afirma cu siguranță că locuitorii Văii Bistrei vor respira un aer curat și că problemele legate de poluare rămân doar o amintire a trecutului. Cristi Drilea
DICŢIOnAr MeTALUrgIC
VALOrIFICAre fului evacuat, precum și concentrația monoxidului de carbon, prin două aparate montate pe coșul instalației de desprăfuire. Datele sunt transmise în camera de comandă a instalației, iar de acolo se pot lua deciziile necesare pentru ca activitatea să se desfășoare în parametrii normali. Ce se întâmplă cu praful colectat? Cred că se adună cantități mari în timp. Instalația de desprăfuire este prevăzută cu 16 compartimente de filtrare, fiecare avand 360 de saci din material textil, în total 5760 de saci filtranți. Aceștia se înlocuiesc periodic, în funcție de gradul de depreciere. La fiecare tonă de oțel elaborat se captează aproximativ 20 kg de praf. Cu alte cuvinte, peste 600 de tone de praf sunt captate lunar. În luna august 2010 a început prima operațiune de înlocuire, care s-a finalizat spre sfârșitul anului, chiar dacă în acea perioadă funcționa doar circuitul secundar. Anul acesta, odată cu punerea în funcțiune a cuptorului modernizat COss, schimbarea va fi realizată mai des. sacii
Noțiunea are mai multe înțelesuri, inclusiv sub aspect economic. În contextul gestionării deșeurilor industriale reciclabile (ordonanța de urgență 16/2001), ea desemnează orice operațiune de dezmembrare, sortare, reciclare, tăiere, mărunțire, presare, balotare, topire-turnare, pretratare sau amestec prin care se determină schimbarea naturii sau a compoziției și care este efectuată asupra unui deșeu industrial, prin procedee specifice, în vederea reutilizării. Valorificrea reprezintă o activitate din ce în ce mai importantă, datorită faptului că această operațiune duce la reutilizarea unor materiale, reducând astfel cantitatea deșeurilor care ajung a fi eliminate la final și implicit costurile cu depozitarea. roberto Bistrean responsabil de mediu, Ductil steel Oțelu Roșu
/4/
PrOFesII ȘI PrOFesIOnIȘTI
MEsERIA DE OȚELAR AȘA CUM sE VEDE LâNGĂ CUPTOR Primul lucru pe care îl vezi atunci când intri în oţelărie este oala-cuptor, clocotind incandescent, parcă puțin ameninţător, dar și măreţ totodată. senzaţia care te încearcă atunci este de smerenie, de supunere totală. Oala-cuptor și oţelarii, pentru că ei sunt cei care comandă aici focul și oţelul topit, par un întreg, o echipă de nedespărțit. Oamenii sunt scumpi la vorbă. Pentru ei orele de muncă au un ritm clar, care nu poate fi întrerupt. I-am convins totuși să ne destăinuie câteva gânduri legate de profesie. Am stat însă de vorbă și cu persoane care nu au intrat niciodată într-o astfel de întreprindere. Mai întâi am găsit, poate că nu întâmplător, un călugăr. N-a vrut să-i menţionăm numele, dar ne-a zugrăvit portretul unui oţelar fară să clipească. Mai apoi două doamne ne-au mărturisit impresiile lor despre o meserie considerată a fi a bărbaților. „Un oţelar are sufletul curat, pentru că e cel mai aproape de Dumnezeu. El, care vede zilnic cum focul purifică metalul, își purifică prin asta și sufletul, căci se transformă odată cu metalul. Din minereu devine oţel, din fier vechi ajunge fier nou. El poate să vadă zilnic un iad și un rai în miniatură.“ un călugăr Mie îmi place mult meseria aceasta. Am făcut profesionala aici, și chiar din timpul școlii m-am îndrăgostit de meseria de oțelar. Aș putea să spun că îmi place munca cu fierul. Când văd blocurile noi construite în localitate, știu că acolo este și munca mea. Că am participat și eu la realizarea fierului beton cu care s-a ridicat construcția. Botez Daniel sau când văd un pod, sau oțelar construcții similare, știu că acolo am pus și eu umărul. E o meserie în care trebuie să fii curajos și să îți placă. Fiului meu nu i-aș impune, dar nici nu i-aș interzice să mă urmeze în profesie. Vreau să facă ceea ce crede că i se potrivește cel mai bine. Am văzut de-a lungul timpului destule accidente, dar să știți că eu nu mă tem. Cui îi e frică, mai bine stă acasă. Eu nu aș da această meserie pentru altceva, chiar dacă aici nu e farmacie. E mai bănoasă decât altele, e mai bărbătească. Deși toată lumea înțelege că macargiștii stau cocoțați undeva sus, noi suntem la sol, nu mai lucrăm la înălțime. Încarc cuptorul cu tot ceea ce este nevoie. Meseria îmi place, deși nu e ușoară. Am două fete, deci e mai greu să mă urmeze în profesie, dar am mai îndrumat pe unii și pe alții să încerce aici. Pentru munca asta, am aflat în Pădurean Viduț cei peste 23 de ani de când macaragist lucrez aici, trebuie să fii un om calm, echilibrat. E meserie de bărbați. Eu aveam 10 clase când am ajuns aici, dar m-am calificat prin cursuri de macaragist. Chiar dacă am și calificare de șofer profesionist, deocamdată tot activitatea aceasta îmi place.
„Munca înnobilează omul, iar munca fiecărui om este portretul său, spunea samuel Butler. Nu am avut tangențe cu industria metalurgică, dar consider că meseria de oțelar este foarte grea. O meserie dură, în care se îmbină rezistența și efortul fizic susținut, cu puterea, forța și pasiunea de a vedea sub ochii tăi cum se tranformă oțelul. Cred că puțini oameni pot să facă față cu succes acestei meserii. Ei sunt cei cărora le datorăm o parte din confortul caselor și locuințelor noastre. Cred că în aceasta constă frumusețea acestei meserii: să modelezi și să transformi oțelul în diverse forme sub ochii tăi, la cele mai înalte temperaturi, și să știi că ele se regăsesc în lumea întreagă.“ Irina Damoc, economist
„Primul gând care îmi vine în minte despre oțelar este acela al unui om foarte puternic. Îți trebuie multă forță să îmblânzești metalul. Cred ca oțelarul este un om vivace, inteligent, care însuflețește metalul pentru a-l transforma în obiecte utile. suntem înconjurați de oțel, în foarte multe forme, care ne dau și nouă energie și putere.“ Florina rădulescu, economist
Fălcea Dan șef de schimb, metalurg Eu mă simt ca un zeu din mitologia greacă. E fantastic să simți că ai control asupra unui metal lichid, aflat la o temperatură de 1600 de grade. Îți dă senzația de zeu, care este unică. Ceea ce facem noi aici pare supranatural, supraomenesc. De aceea îmi place. E o meserie frumoasă, pentru că te solicită permanent, atât intelectual, cât și fizic. simți că faci ceva util, că nu trece timpul degeaba. Dacă nu ar fi așa, nu cred că aș putea să continui. Știu că unii preferă locuri de muncă mai comode. Asta ține de mentalitatea în care am fost educați fiecare dintre noi. Eu sunt inginer, specializat în turnarea metalelor, dar cred că în această profesie trebuie să treci prin toate etapele ca să poți înțelege cât mai bine tot procesul de producție, pentru că metalurgia este foarte vastă. Dacă cineva vrea să urmeze această profesie, trebuie să o privească tot timpul cu seriozitate. Dacă vor ceva superficial, atunci mai bine să se apuce de altceva. Aici e nevoie de cunoștințe solide, de persoane autoderminate, de caractere proactive. Aici nu se poate face figurație, pentru că te mână utilajul de la spate. O simplă greșeală poate declanșa în acest loc catastrofe în toată regula. Am învățat asta de mic, de la tata, care a lucrat la Oțelu Roșu și m-a adus adesea la locul lui de muncă. El era macaragist, dar eu am rău de înălțime, așa că nu l-am putut urma exact în muncă.
pagină realizată de Carolina Bigu și Dragoş Tudor
Bratu Constantin oţelar
Barbon Dănuț maistru oțelar
Îmi place meseria de oțelar. Dacă nu îmi plăcea nu mă făceam. Trebuie putere şi răbdare. E o muncă grea, mai ales că mai tot timpul se lucrează la cald. Este o muncă periculoasă, care necesită atenţie continuă. Am o fată şi un băiat, fiecare la casa lor, dar nu i-am sfătuit pe copii să mă urmeze. Poate că de aceea nici nu au încă o meserie, nu au servici. Eu nu am ştiut la început ce este aici, că poate nu aş fi venit. Şi uite aşa, de atunci, au trecut 32 de ani de lucru. Acum nici nu aş avea unde să mă mai duc. Dacă aş fi învăţat carte, eram popă, dar dacă nu m-am ţinut de învăţătură am ajuns aici. Dacă ar fi să o iau de la capăt cred că aş alege ceva mai uşor. Poate că aş lucra aici ca electrician, sau altceva, dar nu la secţia aceasta. Am aici mulțumirea că facem oțel, că iese ceva din mâinile mele. De la modernizarea cuptorului s-au mai îmbunătățit lucrurile. Am urmat meseria de oțelar pentru că dintre toate mi-a plăcut cel mai mult. Profesia este frumoasă, dar și grea. Cum să vă spun, muncești, dar ai și satisfacția unui câștig bun. Depinde și de oameni. Mulți au încercat, dar puțini au rămas. Cred că nu au știut că pentru venitul obținut trebuie și muncă pe măsură. Aici dacă vrei să faci un lucru, trebuie să fii serios și să lucrezi cu plăcere. E responsabilitate multă, pericole sunt destule. Dar știm că viața omului e cea mai importantă și încercăm să respectăm toate regulile astfel încât să nu avem accidente.
eDIL înTr-Un ORAȘ MeCHeL „Conducerea Mechel s-a ținut de cuvânt şi a realizat investițiile promise“ Cum e să aveți un grup atât de mare, cum este Mechel, în orașul în care sunteți primar? Existenţa unui astfel de combinat reprezintă un mare avantaj pentru noi, mai ales că are o activitate susţinută. De la preluare, conducerea Mechel s-a ținut de cuvânt şi a realizat investițiile promise. De asemenea, a păstrat numărul de angajați la un nivel corespunzător, astfel încât circa 2 000 de familii au un loc bun de muncă. Dacă punem la socoteală și familiile în care doar un membru lucrează la Mechel, ajungem undeva la 8000 de oameni care nu mai cer ajutor social, ceea ce înseamnă o treime din populaţie. Din punct de vedere social, prin existența Mechel, avem asigurat un nivel de viaţă mediu în Câmpia Turzii. Ne bucurăm că le merge bine, că au foarte multe produse care sunt unicat în țară. Din câte ştiu eu există piaţă de desfacere suficientă, astfel încât activitatea se poate desfăşura în continuare cu succes. O investiție comparabilă mai există aici, a mai fost? Prin hotărâre a Consiliului Local am creat un parc industrial. sunt momentan trei investitori din Belgia, Germania şi România. Una dintre fabrici are profil mecanic, de mașini unelte, o alta va produce piese pentru autoturisme aparţinând unor mărci germane, iar firma românească va face instalații frigorifice industriale și pâine congelată, o premieră în țara noastră. Producţia ei este destinată zonelor mai calde ale globului, precum Africa şi Asia. Cred că multă lume își amintește că v-ați început cariera chiar în uzină. În fabrică am lucrat încă din 1979, de la terminarea facultății, eu fiind inginer mecanic. Am primit repartiţie chiar aici şi m-am bucurat, pentru că era oraşul meu natal. Până în 1996 am trecut prin mai multe locuri de muncă, în mod special din sectorul cald. Am început la secția mecanică, locul în care se făceau toate reparațiile, întreținerea pentru restul secțiilor. După aceea, pentru o perioadă de 14 ani, am fost șef de secție la oțelăria electrică, unde m-am ocupat de partea mecano-energetică și de laminare. A urmat perioada 1990-1991, în care am devenit viceprimar. Din 1992 am revenit în combinat, pentru patru ani, timp în care am lucrat la serviciul mecano-energetic, unde am răspuns de reparațiile din toată fabrica. Cunosc foarte bine producția, utilajele din combinat, am văzut noutățile care s-au făcut de când a apărut și a preluat această fabrică firma Mechel. Care vi se pare cea mai importantă, cea mai spectaculoasă? Am fost impresionat de partea de trăgătorii la rece, unde au fost aduse și puse în funcţiune instalații și utilaje de performanță mondială. Munca fizică grea a fost eliminată în mare măsură. Mă aştept să continue această retehnologizare, chiar şi la laminorul 3, care trebuie să devină unul modern, așa încât lucrătorii din combinat să rămână aici. Când discutați cu conducerea Mechel aveți și cunoștințele tehnice necesare. E un lucru mai rar pentru un primar. Am avut și voi mai avea întâlniri cu conducerea combinatului pentru că mă interesează modul de lucru, noile investiții pe care și le propun și binențeles mersul general al întreprinderii. Au existat progrese constante, pe care le-am constatat împreună, şi cred că vor ajunge pe plus.
„Pe mine m-a călit activitatea desfășurată la fabrică“ De când sunteți primar ați mai fost în secții, la muncitori? Întotdeauna am fost invitat pentru noile investiții realizate. Am fost chiar în timpul montării utilajelor. sunt bucuros că sunt chemat nu pe linie politică, cum erau, firește, mulţi alți invitați, ci ca un om de profesie, în temă. Sunt convins că aveți intenția să candidați din nou pentru primărie, nu? Da, deși este o muncă foarte grea în administrația locală, mai ales în perioade din acestea mai grele din punct de vedere al bugetului de venituri și cheltuieli, cu numeroase probleme de rezolvat în mai toate domeniile. Populația vrea, ca și în restul României, mai ales locuri de muncă noi, stabile, care să fie de viitor. Cei tineri solicită şi locuinţe. Am o relație bună cu patronatul din oraș, care este organizat bine și, prin proiectele pe care le-am făcut, am construit în cei 11 ani de
când sunt primar numeroase locuințe. Astfel peste 200 de familii au, cum se spune, un acoperiş deasupra capului. Vă mai leagă ceva, sufletește, de uzină? V-ați întoarce dacă ar fi nevoie? Pe mine m-a călit activitatea desfășurată la fabrică. Da, mă leagă încă multe. Nu poți să uiți niciodată unde ți-ai început profesia. Am ținut la meserie și la combinat, pentru că știam toate utilajele, de la fiecare șurub până la partea mecanică, hidraulică chiar și electrică. Au fost multe perioade în care a trebuit să lucrez 24 de ore din 24, așa că am lasat o parte din viață acolo. Desigur, în aceste condiții, rămâne o atracție deosebită, care nu se poate uita.
/5/
„Aproape un sfert din bugetul primăriei reprezintă contribuția Mechel“ continuare la întâlniri cu conducerea, cu care am relații foarte bune. De aceea nu mă tem să afirm că numărul de angajați se va păstra, iar modernizarea va continua prin implementarea unor tehnologii noi. sunt încrezător că Mechel Câmpia Turzii va funcționa foarte bine. Mechel Câmpia Turzii este, cred, cel mai mare plătitor de taxe la administrația locală. Cam cât reprezintă această sumă din bugetul total?
„sunt încrezător că Mechel Câmpia Turzii va funcționa foarte bine“ interviu cu primarul Ioan Vasinca Care a fost perioada cea mai grea a uzinei? Înainte de ‘90 perioadele rele erau iarna, când nu aveam energie electrică sau gaz metan. se oprea producția, utilajele trebuiau conservate, dar binențeles că era greu să le păstrezi funcționale în aceste condiții. se știe că, odată oprit, un cuptor poate avea diverse probleme atunci când este repornit, mai ales dacă acest lucru se tot repetă. După ‘90 au apărut diverse etape de retehnologizare, și este un lucru normal ca odată cu ele și numărul angajaților să scadă, pentru că este nevoie de personal din ce în ce mai calificat, poate chiar supercalificat. Munca brută tinde să fie înlocuită de utilaje moderne, de mare productivitate. Meseriași buni au fost tot timpul aici, iar acest lucru e dovedit de rezultatele bune de la concursurile profesionale. Când eram mai tânăr, proaspăt inginer, chiar m-am ocupat o perioadă de această activitate și de obicei obțineam locuri fruntașe. Multe familii din Câmpia Turzii au plecat în alte localități, unde s-au înființat fabrici similare și au dus acolo ceva din profesionalismul și experiența căpătate la noi. A existat o școala de ucenici renumită, care pregătea specialiști pentru toată zona, chiar și pentru București sau Târgoviște. Cum vedeți perspectiva uzinei pe termen mai lung? Sunt sigur că aveți cele mai bune informații. Consider că în calitatea de primar am obligația de a cunoaște activitatea combinatului și viitorul lui. Merg în
Da, aveți dreptate. Cred că aproape un sfert din bugetul primăriei reprezintă contribuția Mechel. Noi chiar ne gândim să stimulăm activitatea lor, prin câteva lucruri pe care ni le permite cadrul legislativ. Am creat deja facilități pentru ceea ce înseamnă realizarea de produse noi, pe o perioadă de 5 ani. Asta ar trebui să stimuleze activitatea de investiții, de realizare a unor noi linii de producție. Îmi dau seama din discuția cu dvs. că soarta cetățenilor, poate cu atât mai mult a celor care lucrează la Mechel, nu vă este indiferentă. Ce ați spune dacă le-ați oferi, măcar din când în când, accesul gratuit la evenimentele culturale pe care le organizați în oraș? Ideea este foarte bună și deja o aplicăm. Am realizat un protocol cu sindicatul, prin care cei care lucrează la Mechel au acces gratuit la activitățile care îi interesează, atât în sala sporturilor, cât și la diverse alte spectacole. Acest lucru se realizează pe baza listelor de solicitări pe care le primim de la sindicat. Mă bucur că vă interesează subiectul. să știți că și eu țin la ei și mă gândesc adesea cu noslagie că am fost colegul multora. Mă uit de fiecare dată în revista Cuvinte de Fier, la ultima pagină, unde sunt aniversările, ca să-i văd pe cei care au împlinit cifre rotunde în activitate. Le urez tuturor succes în munca de zi cu zi și împliniri personale cât mai numeroase. a consemnat Dragoș Tudor
/ 6/
TIMP LIBer
LOCUrI CAre MerITă VIzITATe MăCAr O DATă în VIAȚă
CeA MAI BUnă FOTOgrAFIe De VACAnȚă
CĂLĂTORIE sPRE CENTRUL... BLOCULUI DE sARE DE LA TURDA La doar o jumătate de oră de Cluj-Napoca există un loc dat uitării până de curând. După ce a fost lăsată în paragină în 1932, când s-a oprit exploatarea, Salina Turda a fost ignorată chiar și de localnici. Acum, la doi ani de la reamenajare, a devenit un punct turistic important pentru întreaga zonă. Un proiect PHARE din 2005 a adus investiții de aproape 6 milioane de euro, bani cu care niște galerii săpate în sare au devenit spațiu de recreere și de uimire pentru cei interesați să cunoască tainele pământului. Participarea dumneavoastră la concursul cu tema „Fotografia de vacanță“ ne-a depășit așteptările. Am primit numeroase fotografii interesante și ne-a fost greu să o alegem pe cea mai bună. După deliberări am decis că Victor Maricescu, de la Mechel Târgovişte, este marele câștigător, spre care se îndeaptă deja premiul constând într-un pachet cu aparat foto samsung, acumulatori, încărcător și o memorie de 2Gb.
Nu uitaţi! Până pe 15 septembrie mai puteţi trimite la redacţie poze pentru a participa la concursul lansat numărul trecut, cu tema „Cel mai frumos zâmbet“. Cel mai bun concurent va câștiga un premiu surpriză.
POVeşTI CU FLOrI ing. Marian Balş secţia de întreţinere şi reparaţii, Ductil steel Buzău
Vechea intrare, banală şi ponosită, a fost înlocuită cu una modernă, care te vestește de la distanţă că în interior surprizele se ţin lanţ. După galeria Franz Josef, care este un culoar lung de câteva sute de metri, vă aşteaptă un lift ultramodern, panoramic, unde este de obicei coadă. Vă recomand însă cele 183 de trepte atent realizate de lemn de brad, singurul care rezistă în condiţiile din subteran. Folosindu-le bateți la picior cele 13 etaje care trec foarte repede, mai ales că, din când în când, pe ziduri apare notat anul de exploatare pentru nivelul respectiv. Întrucât mina are formă de clopot, cu cât coborâm, cu atât diamentrul ei se mareşte. Ajungem cu pulsul destul de ridicat în mina Rudolf, care estea cea mai mare încăpere subterană din ţară. Dacă ar fi doar asta, şi tot merită efortul. Aici însă suntem întâmpinaţi de o ofertă greu de imaginat de afară, din parcarea plină de mașini. Putem juca, pentru preţuri modice, aproape orice: bowling, mini-golf, ping-pong, biliard sau baschet. Putem merge la fel de bine în roata-carusel enormă, pe care pot urca, în fiecare cabină, opt persoane simultan, sau putem alege toboganele pentru copii. Amfiteatrul săpat în sare, cu aproape 200 de scaune încălzite, găzduiește adesea concerte care beneficiază de o atmosferă unică. Tot de la acest nivel admirăm lacul din mina de mai jos, Terezia, care este la 100 de m sub noi. Bărcuţele par făcute din hârtie şi se rotesc agale în jurul pontonului, pe lângă pereţii de sare. Priveliştea este fantastică. Liniştea se întrerupe rar, doar prin glasurile de mirare ale copiilor. Dacă nu ar fi limita de patru ore, impusă strict din considerente medicale, mi-ar plăcea să stau aici zile la rând. De altfel, într-o altă mină, Gisela, a fost amenajată o bază de tratament în care există o sală de gimnastică şi o încăpere cu canapele şi scaune unde puteţi viziona programe TV şi puteţi accesa internetul, asta în timp ce aerul acesta special, atât de necesar celor care au probleme de respiraţie, pătrunde în fiecare celulă și vindecă. Locuri care în perioada 1948 - 1992 au avut rolul de depozit de brânză – din păcate nu am mai găsit nici o felie, așa că nu vă putem spune dacă era bună sau nu – au fost redate
publicului, într-un circuit turistic perfect, aflat în continuă schimbare. Datorită condensului se formează stalactite de sare, care cresc circa 2-3 cm pe an, dar când ajung aproape de 3 m cad, din cauza propriei greutăţi. Cu toate acestea, rezervele de sare de aici, estimate la aproape 40 de miliarde de tone, ajung pentru tot globul o perioadă de minim 100 de ani. Cum ne spunea amabilul nostru ghid, de orice putem duce lipsă, dar de sare cu siguranță nu trebuie să ne temem că se va termina. De obicei avem o teamă de adânc, de spațiu închis, dar în această salină ea dispare încă de la intrare. Pentru că totul este organizat și pus la punct perfect. singurul lucru pe care trebuie să-l faceți este o vizită. Ea va fi la fel de plăcută, indiferent de vremea de afară. Carolina Bigu, Dragoş Tudor
Florile sunt precum copiii. Îţi plac cu adevărat doar când îi ai şi te ocupi de ei. Era prin ’82, când, de la o discuţie întâmplătoare cu un renumit florar de la noi din târg, a început şi aventura mea în lumea fascinantă a florilor. Prima dată am vizitat câteva culturi ale altor pasionaţi. Nu departe de oraşul nostru am găsit un ţinut de poveste, cu o feerie de culori. Un câmp întreg plin cu lalele care se legănau în bătaia vântului, aruncând scântei roşii din bobocii mângâiaţi de soarele primăverii, cam înainte de Paşte. Din toamnă m-am apucat şi eu de treabă. A urmat o iarnă lungă, dar aşteptarea a meritat, pentru că m-am hotărât imediat să cultiv crini, gladiole, garofiţe şi crizanteme. Aveam astfel tot timpul anului câte un soi înflorit, până târziu în toamnă. Bucuria a fost atât de mare, încât nu-mi venea să mai plec din grădină. Cum lucrurile sunt însă trecătoare, toamna a preschimbat totul în frunze uscate. Dar de atunci, în fiecare primăvară, am grijă ca grădina mea să strălucească. Este multă muncă şi migală în cultivarea florilor, dar secretul este iubirea. Dăruieşte-le iubire şi ele te vor răsplăti. Oamenii nu ştiu probabil că florile au şi ele dureri, că plâng, dar mai ales că zâmbesc atunci când sunt mângâiate. De aceea v-aş spune, dragi metalurgişti, ca printre sârme, ţunder şi acizi să nu uitaţi să zâmbiţi precum copiii şi florile.
POVesTIrI DIn ȚARA MeCHeL
/7/
IMeDIAT Ce AU COBOrâT DIn AVIOn
COPIII ÎNTORȘI DIN TABĂRA DE PE LITORALUL RUsEsC AU POVEsTIT AVENTURILE DIN ȚARA MECHEL Cursa de Kiev trebuie să aterizeze la 23.15. În acea perioadă, pe Otopeni aterizează încă 4-5 curse importante, așa că zona de așteptare este ticsită de persoane care așteaptă. Un grup este însă ceva mai compact, iar oamenii par a se cunoaște, pentru că schimbă impresii, comentarii, zâmbete care ascund cu greu nerăbdarea. Sunt părinții copiilor care se întorc dintr-o tabără cu totul specială, organizată de Mechel. Aproape fără să perceapă nimeni, la difuzoare se anunță aterizarea cu o jumătate de oră mai devreme. În grup compact, cu zâmbetul pe buze și atenți în continuare la indicațiile doamnei Tatiana Sandu, care le-a fost însoțitor, fiecare dintre cei 13 copii își caută din priviri părinții. Îi caută pentru îmbrățișări, pentru săruturi de revedere, pentru amintiri dintr-o tabără pe care nu o vor uita niciodată. Iată câteva dintre ele, povestite pentru dumneavoastră.
„
ră... pular Tabără, tabără, tabă est cuvânt. Este po ac ie şt nu să re ca l se întâmplă Nu există copi ce? Pentru că acolo de iți şt Şi e. m lu ga e fapt cele în întrea t bune decât rele. D ul m ai m t, ta ui ne lucruri de rele nici nu există. uzamentul, esc tabăra sunt am fin de re ca le te in uv ntul C maxim. Pentru cuvâ la te ăi tr e el ip cl şi unci când distracţia Distracţia există at ... us sp de va ce distracţie am ui. pă, aşa cum ar treb ipele faci lucruri în echi ot e la disc ecă, iar cl ec tr pe se l tu en am Amuz o simţi. adrenalina pe care are, trăite la maxim sunt ă liniştită? Plictisito aţ vi o ea av ai că da Oare cum ar fi azia în care i copii, nu rataţi oc ag dr a, ee ac e D a? erdeţi. nu-i aş ntru că nu ştiţi ce pi pe ră bă ta în să la ia. părinţii vă vară să ajung în Rus ă st ea ac în ia az oc Mie mi s-a ivit ! Uau, cât de frumos
natalia sandu
esc, dar i-am arte bine să povest Eu nu mă pricep fo ru că ştiu şi cu traducerea, pent up gr de i gi le co ajutat pe le traduc de a fost prea uşor să română şi rusă. Nu am făcut acest a, dar mi-a plăcut şi ar se nă pâ ţa ea in m di e o săptămână, i împlini 9 ani pest vo Eu . rie cu bu cu cred că din lucru ai mici de vârstă, şi m ii pi co e tr in pr deci eram Ne-am amuzat mea ţinea la mine. acest motiv toată lu oprire. Cel mai ţa până seara, fără ea in m di de , ua zi e cât ebuia să de echipă în care tr c jo un ut ăc pl i-a felul mult m Adică să găsim tot ri. lo cu te ul m ai m adunăm cât une mai multe şi cine reuşea să ad te ra lo co e ct ie ob de care am făcut ştigător. Echipa din câ t na m se de a er culori cul doi. eu parte a ieşit pe lo
„
punere)
Diana Marcea (com
„
Adelina roxana To ma
Mi-a plăcut faptul că ne-am împriete nit bine cu cei de acolo, din tabără, şi că ne-am înţeles foarte bine cu ruşii . Nu s-au făcut nici un fel de diferenţe între rom âni şi ruşi, pentru că am fost un grup unit încă de la început. Program ul a fost foarte interesant, cu activităţi frumoase pe tot parcursul zilei. Cel mai mult m-a încânt at un concurs de echipă, la care am particip at alături de copii din Rusia . Trebuia să trecem m ai multe obstacole împreună . De la probe de ge nu l „întrebări şi răspun suri“, până la compe tiţii cu caracter sportiv. N e era puţin de team ă de modul în care ne vom înţe lege cu ceilalți, pent ru că noi nu ştiam rusa, iar ei nu ştiau româna. D ar am avut o colegă care ne-a ajutat tot timpul, și ne-am descurcat foarte bi ne și în limba engl eză.
„
Bogdan Călugăr
erienţă Consider că am avut un schimb de exp de e part t avu foarte frumos. În fiecare zi am ă faptul că concursuri şi competiţii în care, pe lâng să ne ne-am distrat, am avut şi posibilitatea ţări. alte din ii cop cunoaştem foarte bine cu în comun. uri Ne-am dat seama că avem multe lucr os, încât Mie personal mi s-a părut atât de frum mult m-am nici nu pot exprima în cuvinte. Cel mai am câştigat implicat la fotbal, unde, din păcate, nu şi ă ne-au trofeul. Ruşii au avut echipă mai bun cea cu eliminat. O altă zi foarte specială a fost fost au care în meetingul, de fapt o paradă ţările prezentate toate formaţiile, din toate loc, ne-am participante. Am fost cu toţii în acelaşi ă de acest putut vedea şi ne-am bucurat împreun d ceva man moment special. Dacă ar fi să reco t lucru este cu colegilor care vor merge la anul, aces e şi frumos, siguranţă discoteca, un amfiteatru mar haios a fost mai cel l un loc deosebit. Dar momentu între noi în timpul unui joc, când ne-am legat daţi seama folosind curelele de la pantaloni. Vă în echipă şi ce chicoteală s-a creat, pentru că eram mi-a plăcare români, şi ruşi. Cred că a fost tabăra cut cel mai mult de până acum.
„
eduard Plavie
Cel mai mult m-am bucurat de program ul foarte încărcat de ac tivităţi. De diminea ţa până seara am avut un or ar bine stabilit, frum os, plin de surprize dintre cele mai plăcute. Pe primul loc a fost fotbalul, ca la orice băiat de vârsta mea, dar m-au atras şi celela lte concursuri de echi pă, pentru că a fost necesar să lucrăm cu toţii, îm preună, chiar dacă nu ne cunoşteam atât de bine între noi. A tr ebuit să facem o echipă unită , să fim un grup, şi acest lucru a ajutat la împriete nirea noastră, mai ales cu cei din Rusia, cu care am fost colegi. Celor care vor plec a la anul le-aș spun e încă de pe acum să mea rgă, pentru că distra cţia este minunată și sunt fo arte mulţi alţi copi i, veniţi din diferite ţări, cu care se pot lega prieteni i frumoase. În fiecare zi am avut parte de întâmplăr i hazlii şi mi-ar fi chiar greu să aleg doar una di ntre ele pentru a o povesti. Aş putea spune în glumă că singurul lucru care ne-a lipsit a fost tim pul de odihnă. Pentru că până la stingerea de seară am avut mereu ceva de făcut. Aşa că adorm eam de fiecare dată frânţi de oboseală, dar încânt aţi de tot ceea ce trăisem în cursul zilei.
/8/
MODeL De VIAŢă
Aniversări de muncă / septembrie 2011 / 40 de ani Dimbean Romul, MCT Techereș Dumitru, MCT
35 de ani Munteanu Costel, LB Zelter Alexandru, LB Giurgiu Gheorghe, MRT Borza Ilie, MRT Turcu Toader, MRT Nastasia Ludmila, MT
30 de ani
Morar Ioan sorin, MCT Diaconu s. Nicolae, MCT Revnic D. Maria, MCT Badau Angela, MCT Mărginean I. Mărioara, MCT Roșian Carmen, MCT Russ Cristina, MCT szasz Hajnalka, MCT Ifrim C. Patricia, MCT Trifa M. Aurelia, MCT Cigher Tanisia, MCT Pușcaș Monica, MCT Mureșan Valentina, MCT Vasilescu E. Marcela, MCT Frățilă Marian, LB Oprișan Teodora, LB stănilă Doru, LB stan Ion, MRT Revnic sandu, MRT Ionașcu Ion, MT Matei Ionel, MT Moreanu Marian, MT Delișor Maria, MT Mertoiu F. Cornelia, MT Diaconu Viorel, MT Constantin Ion, MT Gheorghe Victor, MT
Pascu Aurel Emilian, DsB Ciupag Constantin, DsB Dina Marian, DsB Galmati simion, MCT Coltor Gabriela, MCT Gorga Gabriela, MCT Macovei Mirel-Ioan, MCT Bucilă Georgeta, MCT Popa Viorica, MCT szekely Lenke, MCT Turdeanu s. Daniela, MCT Pop Gavrilă, MCT Mureșan Ioan, MCT Pop Melania, MCT Ștefan Marcela, MCT Lepădatu Mihăiță, LB Luca Marian-Daniel, MRT stan Ioan Nicușor, MRT Dee Ioan, MRT Oarga Petru, MRT Marchidan Aurelia, MT stanciu Gheorghe, MT Georgescu Maria Anca, MT Cirstian Ion, MT Chiose Viorel, MT Popescu Vasile, MT Nica Nelu, MT Băltărețu Mariana, MT Popescu Tudorel, MT Terfelea Maria, MT Iana Maria, MT Ponescu Cornel, MT Mihai Dănuț, MT Alexandru Genoveva, MT stan Adela Victoria, MT Banu Gabriel, MT Verdeș Petru, MT Basarabescu Gheorghe, MT Chivulescu soare, MT Nechiță Vica, MT Râmniceanu Maria, MT
Milas Horea, MCT Bucur Eugen, MCT săliștean Romulus, MCT stan Nicolae, MCT Zehan s. Tiberiu, MCT Rapolti Marius, MCT Bodea Mihai, MCT Rad Emil, MCT Mihalcea Nelu, LB Rozoleanu Ionel, LB Cazan Vasile, LB Lița Ion, MRT Petrescu Ionel, MRT Ionescu Marian, MT Raceanu Aurica, MT Tirca Aurel, MT Ilie săndel, MT Apostol Marian, MT Dincă Laurența, MT Neacșu Gheorghe, MT Gheorghe Ilie, MT Iosif Gheorghe, MT Gheorghe Ion, MT Ghinea C. Constantin, MT Baldeș Dumitru, MT Niță Marian, MT
25 de ani
15 ani
Zisu Florica, DsB spermezan I. Marcel, MCT Marchiș Adrian, MCT Manese Horațiu, MCT Boariu Ioachim, MCT Dumitrescu O. Cristi, MCT
De ziua lor, metalurgiştii au arătat că sunt plini de pasiune
Primii la muncă, primii la sport şi la distracţie Am scris în numărul trecut pe larg despre Ziua Metalurgistului. Acum a sosit timpul să vă arătăm prin imagini că cel puțin o dată pe an ştiţi să lăsaţi hainele de lucru şi să participaţi la evenimentele care au fost organizate chiar pentru dumneavoastră. Redacţia noastră nu a putut fi prezentă chiar la toate evenimentele, din toate locurile, dar ne-am străduit să alergăm de la un oraş la altul, de la un concert la altul și de la o competiţie sportivă la alta pentru a surprinde în imagini cât mai multe dintre momentele semnificative, care s-au desfăşurat pe parcursul a câtorva zile foarte reuşite. Am selectat în acest fotoreportaj doar o mică parte dintre instantaneele realizate.
20 de ani
Ruta sebastian, MCT Lukacs Zoltan, MCT Ticudean Ioan, MCT Brad Gheorghe, MCT Pop Adrian, MCT Iordache Mihăiță, LB
Pe 8 septembrie, în fiecare an, sărbătorim
nașterea Maicii Domnului Evenimentul s-a petrecut cu două mii de ani în urmă. scrierile vechi spun că părinţii Maicii Domnului au fost Ioachim și Ana, oameni care își duceau viaţa în Nazaret. Deși erau înstăriţi, având toate cele necesare traiului, viaţa le era umbrită, întrucât nu aveau copii. De rușine și de mâhnire Ioachim s-a retras în munţi, unde s-a rugat 40 de zile. Ana s-a rugat în grădina casei lor din Nazaret. Arhanghelul Gavril le-a vestit în scurt timp că vor avea un copil, care a venit pe lume și a primit numele Maria. Pentru rolul însemnat pe care îl are, biserica o socotește mai mare și mai pură decât sfinţii și îngerii. Carolina Bigu
COMITeT reDACŢIOnAL
COnTACT
Carolina BIgU Olga CHUMAkOVA Cristian DrILeA Irina şIMAn Dragoş TUDOr (redactor-şef) IssN 2068-9497 Tiraj: 6 000 exemplare
adresa: str. Puskin 10-12, etaj 3, sector 1, Bucureşti, cod poştal 011996 tel: 021/305 59 00; e-mail: redactie@mechel.ro Tipar executat la Romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro