Nr3 Octombrie 2010 by Cuvinte de fier

Publicaţie internă a Mechel East Europe Metallurgical Division

Nr. 3 / Octombrie 2010

Cum a început totul la

Mechel Târgovişte >> 4 Conducerea Mechel

În vizită de lucru în România

Schimb de experienţă Câmpia Turzii Beloreţk - Celiabinsk

Mechel Târgovişte

FBB şi-a reluat activitatea

Nr. 3 / Octombrie 2010

Grupul Mechel

Prim-ministrul Federaţiei Ruse Vladimir Putin a vizitat combinatele Mechel Două dintre cele mai importante combinate din Grupul Mechel, Uzina Metalurgică din Celiabinsk şi Uzina Metalurgică Ijstal au primit vizita oficială la cel mai înalt rang a prim-ministrului Federaţiei Ruse Vladimir Putin, cu ocazia dării în funcţiune a În data de 23 iulie 2010, prim-ministrul Federaţiei Ruse, Vladimir Putin a vizitat Combinatul Metalurgic din Celiabinsk cu ocazia lansării în producţie a complexului de producere a oţelurilor speciale şi inoxidabile, în cadrul modernizării oţelăriei electrice numărul 6. Volumul investiţiilor acestui program început în 2007 a ajuns la aproape 123 de milioane de dolari americani. Cu pornirea noului complex, se va îmbunătăți semnificativ calitatea oţelurilor elaborate la Celiabinsk, precum şi creșterea considerabilă a volumului de producție a lingourilor — de la 600 mii de tone anual, până la 1,2 milioane de tone pe an, se va diversifica substanțial sortimentul de producție, se vor micșora consumurile specifice de materii prime, materiale și de utilități. Referitor la calitate, acest oţel va concura cu succes liderii internaţionali ai pieţei. După modernizarea sectorului de laminare, va crește volumul de producție de tablă și rulouri din mărci de oțel rezistent la coroziune, care, din punct de vedere al calităţii, vor fi la nivelul celor produse de liderii mondiali. Realizarea acestui proiect va permite Combinatului Siderurgic de la Celiabinsk să asimileze noi tipuri de profiluri laminate plate din inox, care se folosesc în principalele ramuri ale economiei – în

noului complex de producţie a oţelurilor speciale şi inoxidabile la Celiabinsk şi a noii oţelării electrice la Ijstal. Premierul s-a arătat încântat de evoluţia combinatelor vizitate şi a întregii companii Mechel, pe care a descris-o ca un exemplu bun de urmat.

Vladimir Putin în vizită la combinatul metalurgic din Celiabinsk industria de apărare, în industria constructoare de mașini şi în construcţii. În prezent, aceste sortimente nu se produc şi în alte întreprinderi din Rusia. Punerea în funcţiune a noului complex va avea ca rezultat reducerea esenţială a cotei importurilor la unele sortimente şi sistarea totală a importurilor la altele. Prim-ministrul a apreciat şi nivelul investiţiilor. “Investiţiile sunt bune în aceste vremuri dificile de criză. În ciuda dificultăţilor, ele nu s-au oprit. Atât acţionarii întreprinderilor, cât şi colecti-

vul muncitoresc au acţionat ferm şi rezultatele nu au întârziat să apară.” Vladimir Putin, făcând referire la compania Mechel a denumit-o ca fiind “o companie exemplară în domeniul metalurgic” şi a recomandat-o altor companii ca sursă de inspiraţie. Pe 7 septembrie, Vladimir Putin a fost prezent la lansarea noii oţelării electrice de la combinatul Ijstal din oraşul Ijevsk. Într-o atmosferă solemnă, Vladimir Putin a efectuat lansarea complexului de elaborare a oţelului, compus dintr-

un cuptor electric cu arc cu capacitatea de 40 de tone (DSP 40) şi cu maşina de turnare continuă a ţaglei de fabricaţie STS Italia. Productivitatea acestui complex este de 300 de mii de tone de ţaglă turnată pe an. Pe acelaşi flux tehnologic cu cuptorul DSP 40 şi maşina de turnare continuă a ţaglelor se va lansa un complex de prelucrare a oţelului în afara cuptorului. Darea în folosinţă a acestui nou utilaj va permite trecerea completă la topirea oţelului în cuptoare electrice. Aceasta reprezintă o etapă cheie în realizarea programului de mari dimensiuni de retehnologizare a întreprinderii. Acest program prevede reconstrucţia fundamentală a oţelăriei şi modernizarea capacităţilor de laminare de la combinatul Ijstal. Realizarea acestui program va asigura eficacitatea producţiei, reducerea costurilor şi va avea şi o valoare socială destul de însemnată: “Va duce la crearea multor locuri de muncă, ce corespund celor mai moderne cerinţe în domeniul securităţii industriale şi, automat, vor creşte contribuţiile aduse la buget sub formă de taxe şi impozite. De asemenea, se va ajunge la o scădere a emisiilor de noxe în oraşul Ijevsk”, a declarat preşedintele consiliului de administraţie al grupului Mechel, Igor Zyuzin.

Combinatul Metalurgic din Celiabinsk, clădirea administrativă

Combinatul Ijstal, clădirea administrativă

Celiabinsk este un oraş situat la est de Munţii Ural, pe râul Mias. Are o populaţie de aproximativ 1,3 milioane de locuitori. Oraşul a fost fondat în 1736. În jurul anului 1900, a servit ca centru pentru construirea căii ferate trans-siberiene. În 1934, a devenit capitala regiunii Celiabinsk. Astăzi, Celiabinsk este unul dintre cele mai importante centre industriale din Rusia. Industria grea predomină, în special cea metalurgică. Combinatul metalurgic din Celiabinsk, parte a grupului Mechel, este unul dintre cele mai mari din Rusia. Acest combinat siderurgic complet integrat a fost înfiinţat în anul 1943. Are 22.000 de angajaţi şi produce peste 1700 de mărci diferite de oţeluri şi aliaje.

Oraşul Ijevsk este un mare centru industrial, capitala Republicii Udmurt, un centru renumit pentru industria grea. Acest oraş este situat în partea europeană a Rusiei, între Volga şi Urali. Populaţia sa este de 650.000 de locuitori. Oraşul Ijevsk a fost fondat în 1760, iar pe parcursul celor două secole şi jumătate de existenţă, baza pentru dezvoltarea economică a oraşului au constituit-o industria metalurgică şi cea constructoare de maşini unelte. Combinatul metalurgic Ijstal, parte a grupului Mechel, a fost de asemenea fondat în 1760, o dată cu oraşul Ijevsk. Având 5800 de angajaţi, este cel mai mare producător din Rusia de oţeluri speciale şi produse metalurgice inoxidabile, fiind lider incontestabil în producţia oţelurilor destinate industriei de armament.

Rezultate de producţie pe primele 8 luni ale anului 2010 Oţel brut

Laminate la cald

Sârmă şi produse din sârmă

Profile laminate Laminorul Brăila: 75 752 tone

Mechel Târgovişte: 284 864 tone

Mechel Târgovişte: 236 317 tone

Ductil Steel Buzău: 58 352 tone

Ductil Steel Oţelu Roşu: 265 472 tone

Ductil Steel Buzău: 115 115 tone

Mechel Câmpia Turzii: 41 303 tone

Mechel Câmpia Turzii: 85 762 tone

Ştiri

Nr. 3 / Octombrie 2010

Igor Zyuzin în vizită de lucru în România În perioada 3-6 septembrie 2010, întreprinderile companiei Mechel din România au fost vizitate de către o delegaţie oficială condusă de preşedintele Consiliului de Administraţie OAO Mechel, Igor Zyuzin. Din echipă au făcut parte conducătorii diferitelor direcţii ale companiei Mechel, printre care Andrey Deyneko – director al Diviziei Metalurgice, care uneşte toate activele de profil ale grupului şi Andrey Ponomarev – director general al companiei Mechel Service Global şi al reţelei europene de service şi desfacere a grupului. Timp de patru zile, delegaţia însoţită de directorul general al Diviziei Metalurgice Est-Europene, Victor Dyshlevich a vizitat cele şase întreprinderi Mechel din România. În timpul vizitei, Victor Dyshlevich a prezentat investiţiile şi modernizările capacităţilor de producţie din întreprinderile româneşti realizate în perioada de activitate, în cadrul companiei Mechel. Reale motive de mândrie pentru întreprinderile Mechel din România sunt şi tehnologiile noi implementate la ora actuală, care nu există la alte întreprinderi metalurgice ale grupului din Rusia. În primul rând, tehnologia originală COSS - utilizarea căldurii gazelor reziduale pentru încălzirea prealabilă a fierului vechi, care este în proces de implementare la Ductil Steel Oţelu Roşu – unica de acest gen din Europa. De asemenea, o tehnologie modernă este şi procesul de slitting (tehnologia de tăiere longitudinală a ţaglei, cu laminare în trei fluxuri), care este programată să fie dată în exploatare la sfârşitul acestui an la Mechel Târgovişte. Dacă aceste tehnologii vor aduce randamentul programat, există posibilitatea implementării lor şi la alte întreprinderi metalurgice ale grupului. Printre principalele aspecte care au fost în centrul atenţiei pe durata vizitei de lucru se numără şi perspectivele de dezvoltare a întreprinderilor Mechel din România, în cadrul strategiei generale de dezvoltare a diviziei metalurgice a grupului, şi atingerea unei sinergii mai avansate între întreprinderile europene şi restul grupului. În final, Victor Dyshlevich a concluzionat rezultatele vizitei oficiale: “Sunt foarte mulţumit de cum a decurs vizita. Am reuşit să discutăm toate subiectele principale. Acum elaborăm concepţia de dezvoltare a Diviziei Metalurgice Est-Europene Mechel pentru anii 2011-2012, care va fi supusă în scurt timp aprobării la Moscova. Vă pot spune că programul de lucru este foarte amplu, vom investi mult, vom lucra foarte mult, şi sper că vom avea rezultate remarcabile”.

Igor Zyuzin preşedintele Consiliului de Administraţie al OAO Mechel (centru), Victor Dyshlevich, director general al Diviziei Metalurgice Est-Europene (stânga), Victor Rodionov, director general Ductil Steel Buzău (dreapta)

Acces la resurse financiare În sprijinul consolidării ritmului de funcţionare şi al eforturilor investiţionale, întreprinderile Mechel Târgovişte, Ductil Steel şi Mechel Câmpia Turzii au beneficiat de extinderea împrumutului iniţial semnat la începutul anului cu Banca Comercială Română. În data de 26 martie 2010, întreprinderile Diviziei Metalurgice Est-Europene a companiei Mechel - Mechel Câmpia Turzii, Mechel Târgovişte şi Ductil Steel Buzău au semnat un acord de împrumut cu Erste Group şi Banca Comerciala Română (BCR), în valoare totală de 30 de milioane de euro. În septembrie 2010, în continuarea contractului de finanţare, întreprinderile Mechel din România au beneficiat de extinderea acordului, prin emiterea de către BCR a unor scrisori de garanţie bancară în

valoare de 17 milioane de euro. Posibilitatea de a accesa aceste resurse financiare va sprijini fluxul de lucru, va susţine stabilitatea ritmului de funcţionare şi eforturile investiţionale în modernizarea capacităţilor de producţie ale combinatelor metalurgice.

Numiri în funcţie în luna septembrie Gennady Kalinin este numit în funcţia de Director General Adjunct Întreţinere Tehnică, Exploatare, Reparaţii Utilaje a Diviziei Metalurgice Est-Europene Mechel. În 1971 a absolvit Institutul Politehnic din Tomsk cu specializarea inginer electromecanic. Din 1971 până în 1983, a fost angajat la Combinatul Metalurgic Vest Siberian din Novokuznetsk, ca electrician. Şi-a continuat activitatea la Combinatul Metalurgic din Jlobin, Belarus, unde a lucrat timp de 15 ani ocupând diferite posturi de conducere, ultima funcţie deţinută până la venirea în România fiind cea de director tehnic al întreprinderii.

Comisia Europeană a încheiat monitorizarea întreprinderilor Mechel din România Mechel Târgovişte şi Mechel Câmpia Turzii sunt conforme cu criteriile impuse de Uniunea Europeană privind restructurarea industriei metalurgice româneşti. În perioada 2004 - 2008, Comisia Europeană a monitorizat activitatea întreprinderilor Mechel Târgovişte şi Mechel Câmpia Turzii, cărora în momentul privatizării le-a fost acordat un ajutor de stat sub forma anulării datoriilor istorice. Comisia a urmărit atingerea de către întreprinderi a anumitor indicatori: creşterea productivităţii muncii, scăderea coeficienţilor de consum, restructurarea personalului, modernizarea capacităţilor de producţie şi conformarea la normele ecologice ale Uniunii Europene. Raportul final al Comisiei Europene a confirmat îndeplinirea de către Mechel Târgovişte şi Mechel Câmpia Turzii a tuturor criteriilor stabilite. Victor Dyshlevich, director general al Diviziei Metalurgice Est - Europene a companiei Mechel a declarat: “Această decizie luată de către Comisia Europeană confirmă încă o dată

eficienţa strategiei de dezvoltare a întreprinderilor româneşti din grupul Mechel. În 2004 - 2008, am investit în modernizarea întreprinderilor Mechel Târgovişte şi Mechel Câmpia Turzii peste 100 milioane de dolari SUA, ceea ce este de 1,5 ori mai mult decât nivelul stabilit de către Uniunea Europeană. Ca urmare a crizei economice, rezultatele întreprinderilor în anul 2008 au fost mai slabe decât se aştepta, dar vreau să subliniez că la sfârşitul anului 2010 este programată atingerea de către întreprinderi a nivelului de producţie anterior crizei. Strategia de dezvoltare a Diviziei Metalurgice Est-Europene Mechel pe termen mediu prevede continuarea programului de modernizare, al cărui scop constă în intensificarea exploatării capacităţilor de producţie existente, implementarea tehnologiilor noi în sectoarele de elaborare a oţelului şi laminare, lărgirea gamei de produse cu valoare adăugată mare”.

Istoric

Nr. 3 / Octombrie 2010

Cum a început totul Conform legendelor urbane, actualul combinat Mechel Târgovişte a luat naştere în 17 mai 1968. Atunci a avut loc istorica vizită a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle în România. Însoţit de Nicolae Ceauşescu, oficialul francez a vizitat Curtea Domnească de la Târgovişte. Se spune că în timTrecând de la legende la fapte concrete, menţionăm ca punct oficial de început al combinatului, vizita de lucru a lui Ceauşescu pe 22 iulie 1969 în Târgovişte. În cuvântarea rostită, Ceauşescu anunţa : “Se va dezvoltă şi vechea cetate de scaun, Târgoviştea”. Necesitatea construirii combinatului era formulată de specialişti într-un raport pentru dezvoltarea industriei siderurgice după 1970 astfel: “Pentru asigurarea necesarului economiei naţionale cu profile mici, mijlocii, bare şi blocuri din oţel aliat din producţie proprie, în cuantum de 1 milion - 1,1 milioane de tone pe an.” Certificatul de naştere al combinatului este HCM 1110 / 1970. Atunci se constituie oficial Întreprinderea de Oţeluri Aliate Târgovişte (OAI Târgovişte), schimbată ulterior în Combinatul de oţeluri speciale Târgovişte prin HCM 300 din 9 aprilie 1975. Lucrările de construcţie încep la data de 3 august 1970, având la bază proiecte româneşti realizate de institutele de proiectări IPROMET şi IPROLAM Bucureşti. Combinatul cu o suprafaţă de 244 de hectare era profilat pe realizarea unor produse siderurgice de înaltă tehnicitate din oţeluri aliate pentru construcţii de maşini, automobile, rulmenţi, arcuri, organe de asamblare, oţeluri de scule şi inoxidabile, oţeluri pentru aeronautică, laminate mijlocii şi uşoare, oţel calibrat în bare şi colaci, bandă electrotehnică pentru dinam şi transformator. De la început, activitatea a fost structurată pe direcţii şi compartimente funcţionale, 5 uzine interioare coordonate de către un director de uzină, 14 secţii de producţie, 9 secţii de deservire şi un atelier inde-

pendent. La acestea se adăuga un centru de cercetare - proiectare, un oficiu de calcul electronic, un liceu metalurgic şi 3 grădiniţe de copii. Primele capacităţi de producţie la Oţelăria Electrică Nr. 1, Oţelăria Electrică Nr. 2 şi Forja de Blocuri şi Bare se pun în funcţiune la 14 decembrie 1973. În acea zi, în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu, au loc festivităţile de inaugurare şi tăierea panglicii noului combinat, ce avea o capacitate de producţie de 600.000 de tone de oţel pe an. În cuvântarea rostită cu acest prilej, Ceauşescu a dat indicaţia de sporire a capacităţii de producţie până la 1 milion de tone pe an. Întreaga capacitate de producţie a combinatului era structurată pe trei fluxuri. Fluxul Nr. 1 cuprindea Oţelăria Electrică 1, ce producea lingouri de oţel pentru forja de blocuri şi bare. Fluxul Nr. 2 cuprindea Oţelăria Electrică 2, ce producea lingouri de oţel pentru laminorul degrosisor şi de semifabricate. Acesta le prelucra transformându-le în blumuri, ţaglă şi profile grele rotunde. Ţagla era prelucrată în LPMU, LPM şi în trăgătoria de bare. Fluxul Nr. 3 cuprindea laminorul de benzi electrotehnice. Acesta a fost externalizat în 2002, înainte de privatizare. Deşi aflat într-o ţară comunistă în curs de dezvoltare, combinatul din Târgovişte a fost mereu un nume respectat în toată Europa şi în întreaga lume. Între 13 şi 15 decembrie 1984, combinatul găzduieşte Simpozionul Internaţional “Dezvoltări şi Perspective în Domeniul Oţelurilor cu Conţinut Scăzut de Aliere”, în colaborare cu Union Carbide Corporation din SUA. Susţin comunicări 100 de specialişti din Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Marea Britanie, RFG, România, SUA, Suedia.

pul acestei vizite, Nicolae Ceauşescu s-a hotărât să construiască un mare combinat siderurgic în Târgovişte, încurajat şi inspirat poate şi de urările preşedintelui francez care declara: “Onoare şi fericire Târgoviştei! Vă aduc salutul Franţei. Trăiască Târgoviştea! Trăiască România!”

14 decembrie 1973. Ceauşescu tăia panglica la festivitatea de inaugurare.

FLUXURILE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE INIŢIALE Fluxul 1

Fluxul 2

Fluxul 3

Schema este realizată pe baza materialelor documentare din arhiva combinatului Mechel Târgovişte.

Istoric

Nr. 3 / Octombrie 2010

la Mechel Târgovişte

Vasilica Grigorescu, Secretară la Departamentul Resurse Umane “Sunt aici din 1970. Când am venit eu, se săpau gropile pentru primii stâlpi.” Doamna Grigorescu este la ora actuală cea mai veche angajată de la Mechel Târgovişte. “Sunt aici din 1970. Când am venit eu, se săpau gropile pentru primii stâlpi. În perioada aceea nu exista pasarela şi mergeam pe câmp ca să ajungem aici, traversam calea ferată pe la gară. Când m-am angajat, în noiembrie 1970, nu erau decât directorul şi contabilul şef. Directorul era de la Reşiţa şi con-

tabilul şef de la Cluj. Muncitorii s-au angajat mult mai târziu, prin 1972. Primul sediu administrativ de aici l-am avut la Oţelăria 2. Am stat vreo trei sau patru ani înghesuiţi acolo cu toţii, în Anexa de la Oţelăria 2. Clădirea administrativă de acum s-a făcut mai târziu, prin 1976 1977. Ceauşescu ne-a vizitat de trei ori în toată istoria combinatului. În 14 decembrie 1973, la inaugurare, când a tăiat panglica, în 15 ianuarie 1982, când a venit cu preşedintele Bulgariei Todor Jivkov şi ultima dată pe 24 septembrie 1986. Atunci, în 1986, Ceauşescu avea planuri mari. La cuvântarea în faţa mulţimii spunea că va lua toate măsurile necesare ca Târgovişte să devină a doua capitală a României. Însă eu îmi amintesc de această vizită cu amuzament din cu totul alt motiv. Traseul delegaţiei trecea şi prin laboratorul de cercetare. Îmi amintesc că şefa de laborator a anunţat toată partea feminină să nu vină îmbrăcate în verde, pentru că Elena Ceauşescu nu suporta culoarea verde. Trecând la lucruri mai serioase, vreau să vă spun că sunt aici de 40 de ani şi nu regret nicio zi. Am avut multe oferte să plec, însă am rămas din loialitate şi dragoste pentru ceea ce fac.”

În vremea aceea, toate vizitele de lucru ale lui Ceauşescu erau ca un adevărat ritual. La fel a fost şi pe 15 ianuarie 1982, când acesta a vizitat combinatul, însoţit fiind şi de Todor Jivkov, preşedintele Bulgariei. Ca de fiecare dată, s-au mobilizat toţi angajaţii din secţii, au făcut curat, au reparat tot ce era la vedere şi s-au apucat să vopsească balustradele de pe traseul de vizitare stabilit. Atât de presaţi de timp au fost, încât, la anumite secţii despre care ştiau că urmau să fie vizitate doar parţial, şi vopsitul s-a făcut doar până unde ajungea delegaţia. Fiind în toiul iernii însă, în hale era foarte frig şi vopseaua se usca greu. Astfel că ingeniozitatea muncitorilor a triumfat asupra acestui impediment. Toată noaptea dinaintea vizitei, muncitorii au uscat vopseaua cu arzătoarele aparatelor de sudură! Evenimentul a trecut cu bine, dar şi astăzi cei care au asistat la scenă, îşi amintesc de ea cu amuzament.

Mircea Gica Şef secţie LP Mici “Investiţiile nu trebuie să se oprească niciodată. Dacă vrei să trăieşti bine mâine, investeşti azi.” “Am venit ca inginer stagiar pe 15 august 1980. Am fost repartizat la o secţie care abia atunci pornea. Secţia bare trase. Am pornit la drum cu o echipă tehnică foarte experimentată, formată din oameni veniţi de la Hunedoara, Câmpia Turzii şi Galaţi şi am început să lucrăm din greu. În 1983 a fost dată în folosinţă ultima linie de producţie, Laminorul de Profile Mici. Din acel moment, toate liniile de producţie proiectate erau în funcţiune. Capacitatea totală a combinatului era proiectată la 1 milion de tone de oţel pe an. Deşi tehnologia era de ultimă oră, această producţie nu s-a înregistrat niciodată, cea mai apropiată cifră fiind obţinută în 1986, respectiv 877.000 tone de oţel. Motivul neatingerii cantităţii de 1 milion de tone a fost lipsa de personal calificat. Aici la Târgovişte s-a pornit cu mulţi oameni tineri şi fără experienţă, majoritatea proveniţi din mediul rural. Specializarea forţei de muncă s-a făcut la faţa locului. Per ansamblu privind, într-o perioadă relativ scurtă, am depăşit acest impediment, devenind unul dintre cele mai mari Com-

binate de Oţeluri Speciale din Europa la vremea respectivă. Asta şi datorită faptului că investiţiile nu s-au oprit niciodată, fiind adusă mereu tehnologie de ultimă oră. Investiţiile nu trebuie să se oprească niciodată. Dacă vrei să trăieşti bine mâine, investeşti azi. Dacă te-ai oprit, rişti să pierzi cursa, pentru că toţi ceilalţi ţi-o iau înainte. Cum spuneam, combinatul a evoluat foarte frumos până în 1989. După anii ‘90 a urmat o perioadă de stagnare şi chiar regres, care a culminat cu minicriza economică din anii ‘95 - ‘96. Între timp, devenisem societate comercială şi nu ştiam mai nimic despre economia de piaţă. Pe vremuri nu ne ocupam noi de contracte. Aveam marfă multă la export şi Ceauşescu nu permitea dumpingul. Nici macar cu un dolar mai puţin decât piaţa. Am încercat să ne adaptăm pieţei, neavând în spate o educaţie capitalistă. După privatizarea din 2002, combinatul a luat-o deja pe alt drum. Acum nu ne mai concentrăm toate forţele pe producţie, ci pe o planificare extremă. Am învăţat ce înseamnă să faci parte dintr-un grup mare. Am învăţat ce înseamnă să produci, dar şi să vinzi, să îţi perfecţionezi forţa de muncă, să îmbunătăţeşti nivelul de mangement şi în special managementul calităţii. S-a investit masiv în lucruri esenţiale într-un combinat ca al nostru. S-a pornit de la capăt, adică de la oţelărie. Noi aveam la vremea respectivă o turnare continuă tip Danielli. Am înlocuit-o cu o instalaţie tip Concast, care poate să toarne protejat toată gama de oţeluri speciale. S-a investit în tehnică de vârf, în instalaţiile de vidare, modernizarea LF-urilor, secţia de pregătire a fierului vechi dotată cu foarfeci FUCHS şi multe altele. S-au făcut investiţii şi pentru a asigura oamenilor condiţii de lucru la standarde europene prin renovarea pavilioanelor administrative şi a cantinei.”

Laborantă analizează o probă de oţel

Oţelar prelevând o mostră de oţel pentru analiză

Interviu

Nr. 3 / Octombrie 2010

Schimb de experienţă la Mechel Câmpia Turzii - Beloreţk - Celiabinsk Domnul Vasile Iova, director adjunct de producţie la Mechel Câmpia Turzii, a fost plecat în Rusia, în luna mai 2010, în cadrul unui schimb de experienţă, la doua întreprinderi ale grupului Mechel, respectiv uzinele metalurgice de la Beloreţk şi de la

Celiabinsk. După întoarcerea în ţară, s-a început implementarea de soluţii tehnice conform experienţei căpătate de la colegii ruşi. În viitorul apropiat, o echipă de specialişti de la Ductil Steel Oţelu Roşu va merge la Ijstal cu ocazia unui nou schimb de experienţă. Ing. Vasile Iova S-a născut în 30 iunie 1961. În anul 1986, a absolvit Facultatea de Construcţii Maşini din Cluj Napoca, cu specializarea inginer mecanic. În 1998, urmează încă doi ani de studii postuniversitare şi se specializează în ingineria calităţii. Lucrează în uzina de la Câmpia Turzii de 20 de ani.

Ce secţii aţi vizitat la combinatele din Rusia? La acele combinate am vizitat secţii de laminare. Am văzut nişte laminoare de sârmă, a căror gamă de produse este similară cu a noastră. Care a fost scopul vizitei? Am ajuns la întreprinderea din Beloreţk ca să vedem ce putem adapta din ce au colegii nostri din Rusia şi putem folosi în scopul îmbunătăţirii activităţii şi creşterii performanţelor. Ambele laminoare, cel din Beloreţk şi cel din Celiabinsk sunt de înaltă performanţă, de generaţie mai nouă în comparaţie cu secţia pe care o avem noi deocamdată. Ce înseamnă pentru dumneavoastră acest schimb de experienţă? Pentru mine, schimbul de experienta, pe lângă partea tehnică pe care am reuşit să o vizualizez la ei şi să încerc să o fac să existe şi la noi, înseamnă şi o parte psihologică prin discuţiile pe care le-am avut cu conducătorii secţiei: şeful, adjunctul, delegatul pe partea tehnică, un inginer pe partea tehnologică şi unul pentru electrică. M-a impresionat optimismul lor, care este unul debordant, contagios în sens bun. Vă spun sincer că mi s-au părut mai optimişti decât noi, indiferent de problema care trebuie rezolvată. Sunt şi mai consecvenţi în acest sens. Am discutat cu ei şi o sumedenie de probleme pe partea tehnică - au şi ei destule probleme, pentru că nu există unitate de producţie care să nu aibă probleme, care se rezolvă mai uşor sau mai greu, în funcţie şi de unitate, dar şi de persoane. Mi s-au părut foarte optimişti şi plini de voinţă, ceea ce mi-aş dori să existe în mai mare măsură şi la noi. Ei se autoperfecţionează tot timpul din convingere, din voinţă proprie. La noi, din păcate, metalurgia nu mai este un domeniu foarte căutat de forţa de muncă. Mai există ceva care mi s-a părut un lucru foarte bun, dar nu aş putea face o comparaţie. La Beloreţk, am întrebat de numărul de angajati, de calitatea acestora, de studiile angajaţilor pentru a vedea comparativ cu ceea ce este la noi şi am ajuns la concluzia că au foarte mulţi oameni cu studii mai mult decât medii, chiar superioare.

Cam 25 la sută din personal este în această situaţie. Din păcate, noi ne confruntăm în ţară cu o lipsă mare de cadre specializate. Credeţi că este o problemă naţională sau una de domeniu? Pe unele sectoare şi zone din România ne confruntăm cu o criză de personal, mai ales de înaltă calificare. Din câte mi-am putut da seama, date fiind condiţiile de lucru, că posibilităţile de a pleca în străinătate sunt mult mai simple şi mai variate pentru români, s-a ajuns la situaţia unei crize de personal calificat, în perioada 2007-2008 am avut plecări masive de oameni, în special din rândul celor mai buni şi mai pregătiţi. Cum se va reflecta ce aţi văzut în Rusia în activitatea de la Câmpia Turzii? Preponderent, efectele se vor resimţi la nivelul costurilor. Ceea ce încercăm să adaptăm la utilajele noastre este relativ dificil. Ce am putut şi încerc să adaptez din ceea ce am văzut la ei sunt nişte dispozitive care sper să conducă la reducerea consumului de material, implicit la o scădere a costurilor de fabricaţie pe linia de laminare. Pentru reducerea consumului de metal (cu 0.1kg/t) prin reducerea numarului de înfundări cauzate de funcţionarea instabilă a casetelor actuale de întoarcere cu role, la cajelele 1-6, se studiaza posibilitatea de execuţie a unei caje de răsturnare pentru cajele de laminare Nr.1 si Nr.3, conform modelului existent la Beloreţk si Celiabinsk. În baza desenelor tehnice elaborate se va analiza posibilitatea de execuţie a unei caje de răs-

turnare pentru cajele de laminare Nr.1 si Nr.3. Pentru îmbunătăţirea calităţii sârmei laminate se urmăreşte eliminarea supraumplerii calibrelor. Ţinând cont de recomandările specialiştilor în calibrare de la Celiabinsk, se va reanaliza calibrajul existent pe linia de laminare de la Mechel Câmpia Turzii şi se vor face ajustările necesare. Primele rezultate ale acestor implementări cred că pot să apară din luna noiembrie, la finalul celui de-al treilea trimestru al anului în curs. Momentan avem câteva modificări în lucru, unele deja montate pe caje şi în stadiu de testare şi altele în stadiu de proiectare. Aceste modificări necesită timp şi multă muncă, pentru că laminorul de la combinatul Mechel Câmpia Turzii diferă destul de mult, din punct de vedere constructiv, de cele de la Celiabinsk sau Beloreţk.

Beloreţk, clădirea administrativă

Beloreţk, Laminorul de sârmă

Schimbul de experienţă în cadrul grupului Mechel continuă. Astfel, o echipă de specialişti de la Ductil Steel Oţelu Roşu vor merge la Uzina Metalurgică Ijstal. Acolo vor fi instruiţi pe o nouă maşină de turnare continuă a ţaglei care a fost dată în folosinţă pe 7 septembrie. Un utilaj similar marca STS va fi montat şi la Oţelu Roşu, în cadrul programului de modernizare a oţelăriei electrice.

Investiţii şi dezvoltare

Nr. 3 / Octombrie 2010

Relansare, modernizare şi calitate Mechel Târgovişte Secţia Forjă de Blocuri şi Bare şi-a reluat activitatea

Maşina de forjat radial SXP55 Pe data de 1 septembrie 2010, secţia Forjă de Blocuri şi Bare (FBB) a fost repusă în funcţiune după aproape doi ani de inactivitate, cauzată de lipsa de comenzi. Deşi planul de fabricaţie pentru luna septembrie a fost de 500 de tone, în urma comenzilor ferme lansate, producţia a atins 1100 tone. În continuare se doreşte ca planul lunar pentru această secţie să ajungă la cifra de 1200 tone. În prezent, FBB este alimentată cu lingouri de oţel elaborate la Cuptorul EBT2 din cadrul OE2, însă conform planului de modernizare preconizat pentru luna februarie 2011, modul de alimentare va fi schimbat, secţia urmând a fi alimentată direct de la cuptorul electric 7 din OE2, care va fi şi el reactivat. Cuptorul 7 va elabora oţel exclusiv pentru turnarea de lingouri, o parte pentru a fi prelucrate la secţia Foja de Blocuri si Bare, şi restul pentru a fi comercializate ca atare.

La FBB se prelucrează oţeluri carbon, oţeluri speciale pentru construcţiile de maşini şi utilaje, şi alte oţeluri aliate de scule. Produsele obţinute sunt bare forjate cu diametrul de peste 100mm (rotund, pătrat, hexagonal), blocuri forjate în gama 150mm - 450mm şi diverse alte piese forjate, dintre care menţionăm în mod deosebit osiile pentru locomotive şi vagoane. Fabricatele obţinute sunt destinate atât pieţei interne, cât şi internaţionale. Modernizarea la FBB va continua fără înteruperea activităţii, cu reabilitarea a două cuptoare de tratament termic la linia utilajului SXP55 şi şapte cuptoare de încălzire pentru presa de 1600 tone forţă. Aceste investiţii sunt imperios necesare pentru că tehnologia cuptoarelor este depăşită şi randamentul este scăzut.

Cuptor de încălzire a blocurilor de oţel pentru presa de 1600 tf

Un nou sistem de supraveghere video

Mechel Câmpia Turzii

Un nou sistem de supraveghere video În luna septembrie, la Mechel Câmpia Turzii a fost dat în exploatare noul sistem modernizat de supraveghere video, net superior celui care a funcţionat până atunci din 2006 şi care avea în componenţă 20 de camere de supraveghere, ce nu acopereau tot perimetrul întreprinderii. Acest nou sistem a permis reducerea la minimum a existenţei factorului subiectiv în sistemul de pază fizică. Astfel permite Departamentului Control Risc să controleze situaţia în cadrul obiectivului în timp real şi să vizualizeze pe monitor câteva sectoare, în acelaşi timp. Modernizarea sistemului de supraveghere video din cadrul Mechel Câmpia Turzii, va efectua funcţii de control general - supravegherea mijloacelor de transport care intră şi ies din societate, prevenirea sustragerilor de produse, asigu-

rarea securităţii personalului si preîntâmpinarea accesului neautorizat pe perimetrul păzit. Supravegherea nemijlocită asupra procesului de deservire a clienţilor permite modificarea imediată a procesului, corectarea, instruirea angajaţilor sau luarea altor decizii de conducere. În acest mod, odată cu implementarea sistemului de supraveghere video, personalul administrativ obţine un material informativ util pentru elaborarea deciziilor de administrare. Sunt instalate un numar de 29 camere video de ultimă generaţie pe întreg perimetrul, dintre care 9 mobile, de tip Speed Dome şi 20 fixe, cu infraroşu pentru supraveghere pe timp de noapte, ambele tipuri produse de Sony. La dispeceratul video lucrează 5 agenţi, care monitorizează întreaga activitate 24 de ore din 24.

Dispeceratul de monitorizare

Recertificările produselor La începutul lunii septembrie anul curent, s-au încheiat cu succes recertificările mai multor produse ale combinatului Mechel Câmpia Turzii. Verificările au fost efectuate pentru mai multe tipuri de oţel beton, sârmă amprentată pentru oţel beton precomprimat, toron şi sârmă cu profil periodic. De asemenea, s-au recertificat conformităţile pentru fibrele din oţel beton şi sârma netedă pentru beton precomprimat. Au fost recertificaţi şi electrozii de sudură E51B şi E50 Favorit, recomandaţi de organismele de profil pentru construcţia de nave, atât pentru şantierele navale interne, cât şi pentru export. Aceste recertificari confirmă calitatea

produselor testate şi sunt necesare pentru desfacerea produselor respective pe piaţa internă, precum şi pe pieţele europene, cum ar fi Ungaria, Cehia, Germania, Bulgaria, Slovacia şi Norvegia. În curs sunt şi certificările plaselor sudate fabricate la Mechel Câmpia Turzii, pentru piaţa Ungariei. Auditul respectiv s-a efectuat în conformitate cu cele mai noi norme maghiare privind calitatea materialelor de construcţii. Cu ocazia auditului, s-au prelevat probe pentru a fi testate în laboratoarele din Ungaria. După aceste teste, urmează să se elibereze certificatele de conformitate pentru piaţa Ungariei, ce dau posibilitatea uzinei de a livra plasa sudată în Ungaria.

Nr. 3 / Octombrie 2010

Social

ANIVERSĂRI DE MUNCĂ ÎN LUNA OCTOMBRIE 2010 35 de ani Mihai Uţă, MT Elisabeta Barbu, MT 30 de ani Gheorghe Ilinca, MT Gheorghina Cosac, MT Constantin Bobeica, MT Florentina Burtescu, MT Mariana Nae, MT Maria Brezeanu, MT Dumitru Stancu, MR Dumitru Andronache, MR Nelu Baciu, LB Constanţa Burduşel, LB Mihai Bordea, MCT Virgil Burciu, MCT Vasile Checicheş, MCT Ana Popa, MCT Corina Ligia Balea, MCT Rafila Varga, MCT Tibor Balogh, MCT Mirela Mihăşan, MCT Gheorghe Niculai, DSB Manda Ciupag, DSB Radu Tatu, DSB 25 de ani Florin Moldoveanu, MT Eugen Stavăr, MT Aneta Voicu, MT Ioana Iacob, MT Dănuţ Mateescu, MT Niculina Nedelcu, MT Vasile Rizea, MT Gheorghe Gafu, MT Marian Mihai, LB Dumitru Constantin, LB Georgeta Aştilean, MCT Letiţia Mureşan, MCT Mirela Roşca, MCT Emil Andreika, MCT Csaba Dee, MCT Gheorghe Covaci, MCT Camelia Armenean, MCT Gheorghina Suciu, MCT Gabriela Mazăre, MCT Anca Kurucz, MCT Gabriela Urcan, MCT Liliana Mocan, MCT Camelia Deoancă, MCT Emilia Magdaş, MCT Ofelia Vinteler, MCT Elena Popa, MCT Maria Decean, MCT Mirela Lechinţan, MCT Filofteia Grecea, DSB 20 de ani Mihai Cobianu, MT Ion Cobianu, MT Ecaterina Oancea, MT Dănuţ Şuţoiu, MT Gabriel Anghel, MT Nicolae Gogu, MT Viorica Dinescu, MT Valeriu Ionescu, MT Constantin Grigorescu, MT Gheorghiţă Stratolat, MT Georgeta Vladu, MT Marieta Petcu, MT Corneliu Oprea, MR

Iuliana Răuţă, MR Marian Gheorghe, LB Simion Podar, MCT Ioan Viţă, MCT Gligor Hada, MCT Claudiu Gherasim, MCT Sergiu Popa, MCT Mihail Maglaş, MCT Simion Bodhaza, MCT Valentin Poruţiu, MCT Ştefan Silvăşan, MCT Anton Moldovan, MCT Vasile Ners, MCT Horea Simionaş, MCT Marcel Rus, MCT Radu Florea, MCT Cornel Suciu, MCT Adrian Urcan, MCT Vasile Şerbănoiu, DSB Doru Moise , DSB Marian Tătuca, DSB Florentin Dragu, DSB Georgel Nistor, DSB Florin Avram, DSB Florin Teodor, DSB

Mechel încurajează performanţa Angajatul Diviziei Metalurgice Est-Europene Mechel a obţinut rezultate bune la Maratonul Mechel, Veaceslav Ţurcanu, sponsorizat de Păcii desfăşurat la Moscova pe 12 septembrie. La Moscova, Veaceslav a alergat pe toată distanţa de 42,195 km a maratonului, cu drapelul companiei în mână. Chiar dacă gradul de dificultate a crescut considerabil, efortul său a meritat pe deplin: a reuşit să încheie maratonul cu un timp de 3 ore, 53 de minute şi 45 de secunde, îmbunătăţit cu 20 de minute faţă de cel scos la primul său maraton, cel de la Roma. Aplauzele, strigătele de încurajare ale spectatorilor şi ale colegilor de la Mechel, prezenţi la faţa locului pentru a-l încuraja, au constituit cea mai de preţ recompensă pentru efortul depus. În semn de apreciere, Compania Mechel a

răsplătit performanţele sportivului şi cu un ceas de mână destinat alergătorilor. Colegul nostru s-a clasat pe locul 51 în clasa bărbaţi 35 - 40 de ani şi pe locul 518 în clasamentul general, dintr-un total de 1092 de alergători ajunşi la final. Veaceslav plănuieşte să alerge şi la următoarele două maratoane importante din acest an, cel de la Bucureşti din 17 octombrie şi cel de la Atena, din 31 octombrie. Noi îi urăm succes şi suntem siguri că, prin ambiţie şi antrenamente, va reuşi atingerea obiectivelor propuse pentru anul acesta. “Aş putea spune că ideea de a participa la un maraton a fost spontană. Mă antrenam mult şi în orice condiţii ca să-mi întăresc corpul şi rezistenţa la discomfort. Mi-am zis şi eu că, cea mai bună modalitate de a-mi testa propriile limite este să particip la un maraton. Am intrat în cursa competiţională în primăvara acestui an, debutând cu maratonul de la Roma. Ajuns cu bine la linia de sosire, am dovedit tuturor şi, cel mai important, mie însumi, că un om hotărât nu are în vocabular expresia “nu pot”. Acum, la Moscova, am obţinut un timp mult mai bun şi nu vreau să mă opresc aici. Mulţumesc pe această cale Companiei Mechel care mi-a suportat cheltuielile legate de participarea mea la maratonul de la Moscova şi sunt sigur că nici la viitoarele competiţii nu-mi voi dezamăgi susţinătorii.” Veaceslav Ţurcanu

15 ani Nicolae Amuza, MT Adrian Coman, MT Dumitru Neagu, MRIonică Paraschiv, LB Săndica Apostu, LB Steluţa Andreiu, LB Radu Popa, MCT Marin Calbajos, MCT Gabriela Cherejdi, MCT Ovidiu Duca, MCT Nicolae Lupu, MCT Viorel Timbuş, MCT Horaţiu Abrudan, MCT Ilie Berar, MCT Marinela Sautean, MCT Attila Demeter, MCT Anamaria Tica, MCT Monica Meşca, DSB Petruş Neacşu, DSB Neculai Ilie, DSB Samoilă Done, DSB Gheorghe Drăghici, DSB Constantin Sorescu, DSB 10 ani Dorin Economu, MT Florin Cristian, MT Gheorghe Rădulescu, DSB Nicu Burlacu, DSB Stelică Dineaţă, DSB Titu Paşa, DSB Vetu Pătraşcu, DSB Ionel Stan, DSB Raluca Damian, MCT Gabriela Hada, MCT Lucian Popa, MCT Zaharia Birişan, MCT Vasile Moisă, MCT Ioan Oroian, MCT Angela Pârlea, MCT Gheorghe Duca, MCT Angela Gheorghe, MCT Teodor Ana, MCT Adina Popa, MCT Adrian Giurgiu, MCT Ioan Varga, MCT Radu Purice, MCT Maria Turcu, MCT Horea Crişan, MCT Ioana Rusu, MCT

LA MULŢI ANI!

Câştigătorii concursului de compunere Din nou ne-a fost dificil să alegem din compunerile trimise de voi, însă, în final, iată cei trei câştigători. Pe locul întâi, Corina Dabija, pe locul doi, Alexandru Duţulescu şi pe locul trei, Timotei Iachim. “În ziua aceea mi-am zis că… Există întotdeauna un moment în viaţa noastră care este responsabil de faptul că am încetat să mai progresăm. Aşa că... nu vreau să ascult ce ascultă alte milioane de oameni, totuşi izolaţi de mine... închid televizorul! Mă îmbrac mult prea repede, arunc câteva haine într-o geantă şi alerg să prind un autobuz către oraşul care mi-a devenit confident, de când cea mai buna prietenă a avut ghinionul de a fi forţată să se mute. Asta e! Mda. Astăzi m-am trezit mai curajoasă, nu am doar acea obişnuită atitudine nonconformistă, devenită deja banală în societatea zilelor contemporane. Aaaa da, sunt în autobuz. Mă uit pe geam, văd nişte forme ciudate pe cer, nori stâlciţi... Încep să râd, o sun pe prietena mea, mai exact îmi văd de treabă. Urcă nişte tineri. Aruncă o privire, două, mai multe, după asta îmi arată un zâmbet - adoptasem atitudinea de inabordabilă - apoi un hohot de râs. “O nenorocire fără martori n-are niciun haz”- mi-a şoptit unul dintre ei. Atât. M-am gândit, am râs, mi-am zis că e un frustrat. Am coborât din autobuz păşind ca o vedetă pe covorul roşu… Prietenul meu, soarele, mi-a dat o palmă: mi-a arătat strălucind uşor marginile de la bluza mea roz, nu oricare bluză roz, cea cu care dormisem! Azi îmi spun că, în acea zi, am trăit o situaţie penibilă, dar care mă face să râd, să mă simt minunat acum. În orice caz, sunt gata să mă întorc în ipostaza aceasta oricând… doar cu gândul !” Corina Dabija 16 ani, Laminorul Brăila

Totul s-a derulat atât de repede, nici nu ştiu cum a început, dar a doua zi totul părea real, deşi la final veţi afla deznodământul. Eu împreună cu câţiva dintre prietenii mei din SUA ne pregăteam costumele de astronauţi pentru lansarea pe Lună. Eram emoţionat pentru că voi fi primul om pe Lună, dar totodată îmi era şi teamă. Dacă nu este nimic acolo, oare voi întâlni pe cineva? Racheta a pornit la drum şi foarte repede am ajuns pe Lună. Am coborât cu toţii şi am pornit la drum, dar mare ne-a fost mirarea când am văzut că în faţa noastră se vedea ceva, parcă era un loc populat. Dar oare ce fel de populaţie era? Ne-am apropiat şi am rămas uimiţi de atâtea ciudăţenii. În faţa noastră erau clădiri înalte, drumuri suspendate, vehicule ce zburau prin aer. Nu-mi venea să cred că putea exista o asemenea planetă. De noi s-a apropiat o fiinţă ciudată, de culoare verde, cu ochii mari, strălucitori şi cu antenuţe pe cap. Era un extraterestru. M-a luat de mână şi m-a dus într-un loc unde erau mai multe fiinţe ciudate. Unul dintre ei a sărit în faţa mea, iar eu m-am speriat. Voia doar să mă salute, până la urmă ne-am împrietenit şi chiar ne-am distrat împreună. A venit timpul pentru plecarea mea înapoi pe Pământ.Noii mei prieteni mi-au dat daruri, care să-mi amintească de lumea lor şi am făcut, împreună, fotografii. Când am revenit pe Pământ, mi-am dat seama că am lipsit aproape un an. Toţi prietenii mei erau foarte mândri de mine, chiar şi eu, pentru că nu oricine ajunge pe Lună. După multe interviuri am ajuns în casa mea. Dar, surpriză, pozele noastre nu erau nicăieri, eu eram în pat în pijamale. Deci, totul a fost un vis, ce-i drept, frumos. Le-am povestit prietenilor mei care s-au amuzat teribil de aventura mea, din păcate ireală. Alexandru Duţulescu 11 ani Mechel Târgovişte

Noul concurs pentru copii „Care este filmul vostru preferat ” În această ediţie vă propunem un nou concurs, de data aceasta din lumea cinematografiei. Întrebarea la care trebuie să răspundeţi e următoarea : „Care este filmul vostru preferat ?” Alături de răspuns, bineînţeles aşteptăm şi o argumentare în care să vă susţineţi părerea. Cele mai bune trei susţineri vor fi premiate cu câte un DVD cu filme pentru copii. Răspunsul vostru nu trebuie să depăşească o pagină scrisă de mână, Ne puteţi contacta la numărul : 021.305.59.00 Aşteptăm mesajele dumneavoastră la : str. Puskin 10-12 Sector 1, Bucureşti 011996, România redactie@mechel.ro

sau o jumătate de pagină scrisă pe computer. Aşteptăm scrisorile voastre până pe 1 noiembrie, la adresa poştală a redacţiei. Compunerile se pot trimite şi on-line la adresa: redactie@mechel.ro, sau se pot depune la cutia poştală a redacţiei noastre, aflată în fiecare întreprindere. Nu uitaţi să menţionaţi alături de numele şi vârsta dumneavoastră şi numele părintelui angajat la Mechel.

Comitet redacţional Olga Chmakova Irina Şiman Carolina Bigu Redactor Şef : Cristian Drilea

Coordonator teritorial : Grigore Farcaşiu Machetator : Ciprian Stănilă

ISSN 2068-9497

Tiraj: 6000 exemplare