Nr4 Noiembrie 2010

Publicaţie internă a Mechel East Europe Metallurgical Division

Nr. 4 / Noiembrie 2010

Oţelu Roşu

4

>> istoria uzinei – istoria metalurgiei

Mechel în România

Producţia creşte la toate uzinele

>>

3

Piaţa sârmei

Producătorii se reorientează

>>

6

Ductil Steel Oţelu Roşu

Cuptorul modernizat, aproape de finalizare

7

>>

2

Grupul Mechel

Nr. 4 / Noiembrie 2010

Compania Mechel pe un trend stabil pozitiv În luna octombrie, compania Mechel a anunţat rezultatele de primele 6 luni anului 2010. Acestea arată că grupul Mechel s-a producţie pentru primele 9 luni şi rezultatele financiare pentru înscris pe un trend stabil pozitiv.

Rezultate financiare OAO Mechel Venituri: $ 4,3 miliarde EBITDA: $ 781 milioane Profit Net: $ 121 milioane La începutul anului, compania a intrat într-un ritm rapid de producţie, fapt care este reflectat şi de indicatorii de producţie pentru primele 9 luni ale anului 2010. Începând cu trimestrul al II-lea, volumurile de producţie ale cărbunelui au atins şi menţin în continuare nivelul anterior crizei. În total, în primele 9 luni ale anului 2010, producţia de cărbune cocsificabil a depăşit cu 66% nivelul aferent aceleaşi perioade ale anului trecut.

Producţia de cărbune pentru metalurgie a înregistrat o creştere de 262%.

Divizia metalurgică a înregistrat rezultate pozitive, înregistrând o creştere de producţie a oţelului, a laminatelor şi produselor cu valoare adăugată mare. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, poducţia de oţel a crescut cu 13%, la laminate cu 18%, la sârme şi produse din sârmă cu o treime, volu-

murile de producţie de feroaliaje sunt în creştere treptată.

Dinamica indicatorilor de producţie a întreprinderilor Mechel din România, în primele 9 luni ale anului 2010 este în corelare cu un trend pozitiv comun. Astfel, indicii de producţie pentru toate grupele de produse s-au înscris pe trenduri crescătoare. În cadrul companiei au fost luate măsuri de amploare pentru reînnoirea bazelor de producţie la întreprinderile din grup. Segmentul metalurgic a fost consolidat prin achiziţiile noilor active şi darea în exploatare de echipamente noi. A continuat extinderea zonelor de prezenţă a reţelei de desfacere şi perfecţionarea structurii de management al activelor grupului.

De la începutul anului, conjunctura preţurilor de pe pieţele importante a fost, în general favorabilă, ceea ce a influenţat pozitiv rezultatele operaţionale şi financiare ale companiei. În general, până la sfârşitul anului se aşteaptă realizarea planului de creştere a volumurilor de producţie pe cele mai semnificative direcţii.

Produse

9 luni 2010, mii tone

9 luni 2010 în comparaţie cu primele 9 luni 2009, %

Concentrat cărbune cocsificabil Cărbune pentru metalurgie Cărbune energetic Concentrat minereu de fier Concentrat minereu de crom Nichel Ferosiliciu (65% şi 75%) Ferocrom (65%) Cocs Fontă Oţel Laminate la cald Laminate plate Laminate lungi Ţaglă Sârmă şi produse din sârmă Piese forjate Piese matriţate

8 296 1 712 6 403 3 145 171 13 67 62 2 899 3 075 4 496 4 560 317 2 608 1 635 633 55 70

+66 +262 -9 -1 +23 +10 +2 +18 +29 +13 +13 +18 +34 +5 +43 +32 +58 +64

Combinatul Metalurgic din Beloreţk a fost premiat de Guvernul Federaţiei Ruse Înalta calitate a produselor fabricate de Combinatul Metalurgic rezultatele deosebite în ceea ce priveşte calitatea produselor şi din Beloreţk a fost confirmată de o disticţie acordată de către serviciilor şi pentru reuşita implementării strategiilor eficiente în Guvernul Federaţiei Ruse. Premiul a fost acordat pentru managementul calităţii.

Ceremonia decernării diplomelor s-a desfăşurat pe data de 20 octombrie 2010 la Moscova, în sala de ceremonii a Casei Albe. Printre cele opt întreprinderi din Rusia laureate ale premiului Guvernului Federaţiei Ruse în domeniul calităţii s-a numărat şi Combinatul Metalurgic din Beloreţk.

Premiul Guvernului Federatiei Ruse în domeniul calităţii este cea mai înaltă distincţie care poate fi acordată astăzi în Rusia pentru întreprinderile care pun cel mai mare accent pe calitate, ca factor principal al competitivităţii.

Această competiţie se desfăşoară în Rusia de 13 ani iar Combinatul Metalurgic din Beloretsk a participat pentru prima dată la un astfel de eveniment.

Prim-viceprim- ministrul Federaţiei Ruse, Igor Shuvalov, a înmânat premiul directorului executiv al Combinatului Metalurgic din Beloreţk, Victor Kamelin.

Diploma acordată laureatului premiului este semnată de către prim-ministrul Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.

Directorul executiv al combinatului, Victor Kamelin, în discursul său a de-

clarat: “Într-un astfel de eveniment de rang înalt, Combinatul Metalurgic din Beloreţk reprezintă cu onoare domeniul siderurgic al Republicii Başkortostan şi compania Mechel. Decoraţia acordată a rezultat atât din munca metalurgiştilor din Beloreţk, cât şi din munca tuturor întreprinderilor companiei noastre.

Produsele combinatului din Beloreţk reprezintă un lanţ întreg al fluxurilor de producţie din întreprinderile Mechel din domeniul minier, metalurgic şi de laminare. Noi suntem ultima verigă a acestui lanţ, ultimul nivel de procesare şi realizăm produse cu valoare adaugată mare. Această distincţie confirmă reputaţia de producător de marfă de înaltă calitate. Mai mult decât atât, titlul de laureat al premiului Guvernului Federaţiei Ruse ne obligă să lucrăm mai bine”.

De asemenea, în luna iunie 2010, combinatul a primit titlul de “Cel mai bun exportator al Federaţiei Ruse”, şi în data de 21 octombrie a.c. a primit diploma concursului anual “Cel mai bun exportator al Republicii Baskortostan din anul 2009”.

Director executiv BMK, Victor Kamelin (în stânga fotografiei) Director calitate Anatolii Nosov (în partea dreaptă)

Rezultate de producţie în primele 9 luni ale anului 2010 Oţel brut

Laminate la cald

Sârmă şi produse din sârmă

Profile laminate Laminorul Brăila: 105 968 tone

Mechel Târgovişte: 327 132 tone

Mechel Târgovişte: 268 761 tone

Ductil Steel Buzău: 67 232 tone

Ductil Steel Oţelu Roşu: 299 825 tone

Ductil Steel Buzău: 199 848 tone

Mechel Câmpia Turzii: 47 428 tone

Mechel Câmpia Turzii: 145 222 tone

Ştiri

Nr. 4 / Noiembrie 2010

Victor Dyshlevich - de un an la conducerea Diviziei Metalurgice Est-Europene a companiei Mechel În octombrie 2009, domnul Victor Dyshlevich a fost numit în funcţia de director general al Diviziei Metalurgice Est - Europene a companiei Mechel. De atunci, domnul Dyshlevich a urmărit în primul rând îndeplinirea celor mai importante obiective Mechel în România, şi anume: păstrarea nivelului de producţie şi asigurarea volumului de vânzări corespunzător.

De la preluarea conducerii a trecut un an. Situaţia pe piaţa produselor metalurgice din România înca rămâne complicată: proiectele mari de infrastructură şi cele industriale sunt în conservare, numărul de insolvenţe şi faliment în rândul companiilor de construcţii a atins un nivel record. Cu toate acestea, indicatorii de producţie ai Diviziei arată îndeplinirea obiectivelor stabilite cu un an în urmă. În primele nouă luni ale anului 2010, volumul de producţie al întreprinderilor Diviziei a crescut la toate grupele de produse: la oţel brut şi laminate la cald a crescut de 1,5 ori în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2009, sârma şi produsele din sârmă au înregistrat o creştere cu 130%. În octombrie 2010 s-a înregistrat o producţie lunară record de oţel brut: 45 de mii de tone, fiind performanţa cea mai mare din ultimii trei ani. Trebuie remarcat faptul că la Mechel Târgovişte, s-a modificat structura producţiei de oţel în sensul creşterii ponderii oţelurilor speciale în volumul

total al producţiei. Producţia oţelurilor aliate în primele 9 luni ale anului 2010 a crescut de 5,8 ori în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2009 şi de 3 ori în comparaţie cu anul 2008. Se aşteaptă păstrarea acestei tendinţe de creştere treptată a ponderii oţelurilor speciale în volumul total al producţiei de oţel. În ceea ce priveşte sortimentul produselor din sârmă, schimbarea în acest sector de producţie este legată de majorarea cotei de produse cu valoare adăugata mare în volumul total al producţiei. Întreprinderile de acest profil ale companiei, Mechel Câmpia Turzii şi Ductil Steel Buzău au în vedere creşterea cantităţilor de produse finite care au cerere sporită pe piaţă: plasă sudată, fibră metalică, sârmă zincată, evitând vânzările de produse cu prelucrare simplă la preţuri scăzute. Această tendinţă a devenit posibilă odată cu punerea în funcţiune a echipamentului modern pentru producţia de plase sudate la Mechel Câmpia Turzii şi lărgirea ariei geografice a distribuţiei acestui produs.

Apreciem că pentru anul 2010 volumul de producţie va depăşi nivelul anterior crizei. Astfel, producţia cumulată de oţel brut la întreprinderile Mechel Târgovişte şi Ductil Steel Oţelu Roşu va depăşi 910 mii de tone, ceea ce va fi cu 135 mii de tone mai mult decât în anul 2008. Producţia cumulată la sârmă şi produse din sârmă la întreprinderile Mechel Câmpia Turzii şi Ductil Steel Buzău la finele anului 2010 se estimează că va depăşi cu 8-10% nivelul producţiei anului anterior crizei.

De la numirea în funcţie, domnul director general îşi alocă mult timp între Târgovişte, Oţelu Roşu, Câmpia Turzii, Brăila şi Buzău. Domnului Dyshlevich nu-i place să vorbească despre sine, considerând că orice conducător este caracterizat prin rezultatele companiei pe care o conduce, nu prin vorbe.

Creşterea volumului de producţie este posibilă datorită politicii tehnice şi investiţionale corecte, optimizării fluxurilor de producţie, şi consolidării sistemului de distribuţie. De asemenea s-a avut în vedere încărcarea la nivelul maxim al capacităţilor oţelăriilor de la Târgovişte şi Oţelu Roşu. Prin turnarea la lingou a oţelurilor care se pretează la această tehnologie de turnare. Astfel, producţia de oţel va creşte cu 35 - 40 mii de tone pe lună. În afara indicatorilor de performanţă din sectorul de producţie, trebuie

subliniate şi alte realizări în acest an: uzina de întreţinere Mechel Reparaţii Târgovişte, a cărei activitate a fost suspendată pe o perioadă de doi ani, şi-a reînceput activitatea în anul 2010. În cadrul uzinei a fost relansată producţia de cilindri de laminor şi lingotiere, care sunt folosite în procesul de producţie de către întreprinderile Diviziei. Mai mult decât atât, majoritatea lucrărilor, mai ales în cadrul proiectelor de investiţii derulate la întreprinderile Diviziei, sunt efectuate de către specialiştii uzinei.

Evoluţia producţiei cumulate a întreprinderilor Mechel din România

AVAS agreează politica grupului Mechel la Laminorul Brăila În data de 1 noiembrie 2010 a avut loc o întâlnire între reprezentanţii AVAS (Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului) şi conducerea întreprinderii Laminorul Brăila. Întâlnirea s-a desfăşurat în cadrul pregătirii pentru încheierea contractului de privatizare. Printre subiectele discutate au fost situaţia curentă a întreprinderii şi planurile pentru viitor.

Laminorul Brăila a fost privatizat în anul 2006. Contractul de privatizare semnat pe o perioada de 5 ani include obligaţiile asumate de către cumpărător şi îndeplinirea acestora - fapt deja confirmat oficial încă din anul 2009. La momentul actual, până la

încheierea acestui contract de privatizare, întreprinderea se află sub monitorizarea statului pentru a verifica îndeplinirea obligaţiilor contractuale.

Deşi la momentul de faţă Mechel nu are obligaţii investiţionale asumate faţă de AVAS, în 7 luni de activitate s-au investit în tehnologia şi protecţia mediului peste 800 mii de euro. Scopul principal al investiţiilor este creşterea volumului de producţie a profilelor laminate şi scăderea costurilor de producţie. De asemenea, se va pune accent pe lărgirea ariei geografice a pieţelor de desfacere. Primele rezultate din realizarea acestei strategii sunt evidente: între-

prinderea a atins un volum de producţie record – în primele 9 luni ale anului 2010 au fost produse 92 mii de tone de profile laminate, ceea ce este de 3 ori mai mult în comparaţie cu rezultatele aceleeaşi perioade a anului 2009.

Reprezentanţii Autorităţii au apreciat rezultatele proiectelor investiţionale realizate şi de cele planificate, agreând corectitudinea strategiei alese. În aceeaşi ordine de idei, AVAS a susţinut politica socială stabilită la întreprindere. În luna octombrie a anului curent a fost semnat un act adiţional la Contractul Colectiv de Muncă.

“Pentru noi este foarte importantă susţinerea din partea AVAS a strategiei noastre . Grupul Mechel este prezent în România de mai mulţi ani şi este văzut ca un investitor de încredere”, - a declarat directorul general al întreprinderii Laminorul Brăila, Sergey Sokirkin. “Sunt mulţumit de rezultatele întâlnirii – am reuşit să ne înţelegem şi am văzut din partea Autorităţii un viu interes în dezvoltarea întreprinderii, ceea ce este foarte important, intrucât noi facem un lucru de interes comun, şi anume, contribuim la relansarea sectorului industrial al economiei.”

Numiri în funcţie Sergey Fedorov a fost numit în funcţia de director general al întreprinderii Mechel Câmpia Turzii. A absolvit studiile la Institutul de Minerit şi Metalurgie din oraşul Magnitogorsk (Rusia), cu specializarea inginer metalurgist. Este angajat al companiei Mechel din anul 2002. A ocupat diferite funcţii de conducere în cadrul Uzinei de sârmă şi produse din sârmă din oraşul Viartsili (Rusia), ultima funcţie ocupată de domnul Fedorov fiind cea de director general al întreprinderii.

Boincean Eduard Simion a fost numit în funcţia de director control risc la Ductil Steel punct de lucru Oţelu Roşu. În anul 1992 a absolvit studiile la Facultatea Juridică a Universităţii de Stat a Republicii Moldova, cu specializarea jurist. A lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova timp de zece ani. Ultimii trei ani a lucrat ca Şef Departament Securitate Economică, Fizică şi Pază la întreprinderea Red Union Fenosa S.A. din Republica Moldova.

4

Istoric

Nr. 4 / Noiembrie 2010

Oţelu Roşu: istoria uzine Dacă putem vorbi despre o întreprindere din România care acţionate de forţa apei unui râu, până la tehnologia turnării cona fost martoră la întreaga evoluţie a industriei metalurgice pe tinue a oţelurilor speciale, cu siguranţă că această întreprindere plan mondial, urmând toate etapele dezvoltării, de la ciocane este Ductil Steel Oţelu Roşu.

Ciocane hidraulice

O

ţelu Roşu este situat în Nord Estul Judeţului Caraş-Severin, într-o zonă bogată în zăcăminte feroase. Preocupări legate de extracţia şi prelucrarea fierului sunt menţionate pe aceste meleaguri încă de la începutul mileniului trecut, dar despre o industrie organizată putem vorbi abia la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Astfel in anul 1778 existau 13 ateliere cu 26 de cuptoare de extragere si prelucrare a fierului, iar în anul 1796 în satul Ohaba-Bistra, la poalele Dealului lui Ferdinand (Ferdinandsberg), Frantz Martinschitz a construit o forjă cu atelierul aferent.

Acest atelier este punctul de plecare al uzinei pe care astăzi o cunoaştem sub numele de Ductil Steel Oţelu Roşu. Urmărind istoria uzinei putem să aflăm cu precizie evoluţia mondială a procedeului tehnologic de obţinere a oţelului.

Fierul produs în forja lui Martinschnitz era folosit la confecţionarea cercurilor metalice pentru protecţia roţilor de căruţă. Fabricarea acestora era o meserie raspândită în zonă. Construirea forjei a fost justificată si prin existenţa

în regiune a instalaţiilor de extragere a fierului din minereu prin intermediul cuptoarelor catalane. Astfel, materia primă furnizată de zăcămintele de fier bogate şi uşor exploatabile din apropriere au sustinut dezvoltarea uzinei. În anul 1804, întreprinderea face următorul pas în dezvoltare şi dă în exploatare cuptoarele cu vatră de afânare, care mai târziu, prin 1830, au fost suplimentate cu trei cuptoare de pudlaj, calitatea oţelului obţinut prin pudlaj fiind superioară celui obtinut în vetrele de afânare.

In 1823, toate instalaţiile metalurgice din Ferdinandsberg (Oţelu Roşu) erau vândute unei mari societaţi, Societatea Unită Bistra-Ruschiţa, care dispunea de resursele necesare pentru dezvoltarea uzinei: finanţe, dreptul de a exploata zăcăminte de minereu din zonă, precum şi pădurile. La scurt timp după achiziţionare, pentru prelucrarea oţelului produs, la Uzina de Fier din Ferdinansberg (Oţelu Roşu) a fost construit un laminor. Ţaglele obţinute la acest laminor au fost prelucrate la atelierul de forjă în bandaje de roţi

Colonia VecheColonia veche

pentru căruţe. Deşi uzina s-a dezvoltat destul de bine, nu a putut ţine pasul cu metalurgia europeană. În deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea, industria Transilvaniei a rămas în urmă cu tehnologiile folosite în metalurgie. În timp ce, în apusul Europei, producţia metalurgică era în creştere din punct de vedere calitativ (vetrele de afânare au fost înlocuite în totalitate cu cuptoarele de pudlaj, forjarea fierului – cu laminarea, roţile hidraulice – cu puterea aburului) în unităţile metalurgice ale Societăţii Bistra-Ruşchiţa s-au menţinut procedeele vechi. Folosirea tehnologiilor de producţie învechite a condus la un nivel ridicat al costurilor de producţie. Astfel, nemaiputând face faţă concurenţei de pe piaţă, Societatea Unită Bistra-Ruşchiţa se lichidează şi în 1857 îşi vinde toate unităţile sale metalurgice, inclusiv Uzina din Ferdinandsberg.

După această etapă, instalaţiile metalurgice din Ferdinandsbeg (Oţelu Roşu) poartă denumirea oficială de Uzina de Fier Ferdinandsberg, aparţinând acum unei companii mari - Asociaţia Braşoveană de Mine si Metalurgie.

Aceasta a fost o perioadă prosperă şi benefică pentru uzină. Pe vremea respectivă uzina prelucra anual 600 de tone de fontă. Proprietarii au investit mult în modernizarea capacităţilor, diversificarea producţiei şi dezvoltarea forţei de muncă experimentată în metalurgie. În 1868 a fost dat în exploatare un nou laminor de semifabricate şi şine de cale ferată. Prin lansarea acestui echipament modern pentru perioada respectivă, Uzina de Fier Ferdinandsberg (Oţelu Roşu) a devenit a doua unitate siderurgică din ţară care producea şine de cale ferată, după combinatul de la Reşiţa. Şinele produse de acest laminor erau destinate construirii reţelei de cale ferată din România. Când cererea de linii de cale ferată a scazut, ca răspuns la tendinţele pieţei, în anul 1881, la Uzină se dă în folosinţă un nou laminor de tablă subţire, produs solicitat de piaţă la acel moment.

Auschnitt cu avionul personal În perioada aceea cerinţele mereu crescânde ale consumatorilor de oţel nu mai puteau fi satisfăcute de calitatea oţelului pudlat. De exemplu, şinele de cale ferată obţinute din oţel pudlat, odată cu punerea în funcţiune a locomotivelor mari, cu viteze sporite, au început să producă fisuri.

Descoperirea tehnologiei Siemens Martin la sfârşitul secolului al XIX-lea a fost de bun augur pentru uzină. Oţelul produs în cuptoarele Siemens-Martin a fost de calitate mai bună în comparaţie cu cel produs prin pudlaj. La Uzina de fier Ferdinandsberg, primul cuptor SiemensMartin de 6,5 tone / şarjă a fost construit şi dat în exploatare în 1891.

Alături de acest cuptor au mai fost realizate şi alte investiţii. Totuşi, cheltuielile pentru transportul fontei de la Călan şi cele făcute pentru investiţii, împreună cu scăderea preţurilor de piaţă a produselor fabricate de uzină, au condus la o rentabilitate scăzută.

Astfel, în anul 1897, Uzina de Fier

Oraşul Oţelu Roşu azi

Scurtă istorie a oraşului Oţelu Roşu

Actualul oraş Oţelu Roşu este constituit prin unirea a patru localităţi, devenite astăzi cartiere. Prima este Ohaba Bistra, atestată documentar din 1430 sub numele de “Bisthere”. A doua este localitatea Cireaşa, atestată documentar din 1480 sub numele de “Cseresee”. A treia este localitatea Mal, atestata documentar din 1561.

A patra localitate este chiar vatra oraşului Oţelu Roşu şi este atestată din anul 1796 sub numele de “Colonia Veche”, fiind la origine o colonie muncitorească locuită de forţa de muncă strămutată în această regiune pentru industria metalurgică. Colonia îşi schimbă numele în anul 1807 devenind Ferdinandsberg (în traducere dealul

lui Ferdinand). Sub dominaţia imperiului Austro-Ungar, între anii1867 şi 1918 numele localităţii devine Nandorhegy, o traducere în maghiară a numelui Dealul lui Ferdinand. În 1918 se revine la vechea denumire de Ferdinandsberg, pentru ca în 1924 să se numească Ferdinand. În anul 1945, localitatea Mal se uneşte cu oraşul Ferdinand. În 1948, după sosirea la putere a regimului comunist în România, numele localităţii devine Oţelu Roşu. Titulatura de oraş a localităţii Oţelu Roşu este obţinută abia în anul 1960 când se uneşte cu localităţile Ohaba Bistra şi Cireaşa. Din 1960 şi până în prezent oraşul s-a extins, construindu-se noi cartiere de locuinţe.

Istoric

Nr. 4 / Noiembrie 2010

5

nei – istoria metalurgiei accentuat ca rezultat al schimbărilor geo-politice dar şi din necesitatea de a se adapta noilor cerinţe economice ale tranziţiei spre economia de piaţă.

Transformarea uzinei în societate pe acţiuni, (H.G. nr. 29/1991) a condus la schimbarea numelui în Socomet S.A. Oţelu Roşu. Aceasta a trecut prin mai multe etape de privatizare, mai mult sau mai puţin reuşite. Prima privatizare a avut loc în perioada 1991 - 1992, când acţionarii majoritari au devenit fraţii Busseni din Italia. Apoi, pachetul majoritar de acţiuni al uzinei a fost cumpărat în 1999 de către fraţii Gavazzi, ambele privatizări fiind eşecuri pentru combinat. După lichidarea acesteia în 2005, noul proprietar devine Ductil Steel Buzău, care intră în componenţa grupului Mechel începând cu anul 2008.

Oameni care au construit Oţelu Roşu

Cuptor Siemens Martin Ferdinandsberg (Oţelu Roşu) este vândută Societăţii Anonime pe Acţiuni de Mine şi Metalurgie Călan. A început o nouă etapă în viaţa Uzinei – liniile vechi de laminare a profilelor uşoare au fost demontate şi înlocuite cu o nouă linie de acelaşi profil, a fost instalată o cajă degrosisoare şi una pentru laminarea tablei subţiri de acoperiş. În perioada următoare - pana în 1924, uzina a parcurs cea mai controversată etapă în dezvoltarea sa. La începutul perioadei societatea a beneficiat de modernizări majore, de forţă de muncă calificată – ceea ce a condus la un nivel ridicat al producţiei. Însă sfârşitul acestei perioade a fost afectată de primul Război Mondial, când majoritatea utilajelor din Uzină au fost demontate şi transferate în Ungaria.

Industria României, ca şi a altor ţări participate la Razboiul Mondial a fost distrusă. În aceste condiţii pe data de 9 martie 1924 Societatea Anonimă pe Acţiuni de Mine şi Metalurgie Călan a vândut uzinele sale (inclusiv Oţelu Roşu) unei companii înfiinţate de către Max Auschnitt – Societatea Uzinele Metalurgice Titan, Nădrag, Călan SAR. Până în anul 1948 când Uzina Fierdinand a apartinut lui Max Auschnitt, a fost o

perioadă interesantă, cuprinzând mai multe etape caracterizate printr-un ritm accentuat de dezvoltare şi condiţii economice dificile, caracteristice crizei anilor `30 precum şi printr-o perioadă de adaptare tehnologică la producţia de război. Uzina producea diferite sortimente de tablă (neagră, zincată, plumbuită, ondulată), profile uşoare, cuie, sârmă ghimpată. În acestă perioadă, Uzina Ferdinand, în premieră în România, a reuşit să adopte procedeul de turnare a cilindrilor din fontă cu crustă dura pentru laminoarele de tablă. În 1948, Uzina a fost naţionalizată, schimbându-şi denumirea în Uzina Oţelu Roşu. A urmat o perioadă de peste 50 de ani când aceasta a fost în proprietatea statului Român. Atunci s-a investit mult în retehnologizare în contextul programului naţional de industrializare: s-a instalat prima maşină de turnare continuă a oţelului din România, s-a pus în funcţi-une Oţelăria Electrică, au fost asimilate 75 de mărci noi de oţeluri, au fost mo-dernizate echipamentele vechi şi instalate unele noi. Îmbunătăţirile intervenite s-au concretizat într-o permanentă creştere a producţiei, însă la începutul anilor ‘90, situaţia economicofinanciară a unităţii se degradează

Timp de 200 de ani, evoluţia uzinei a caracterizat spiritul creator şi inovator al muncitorilor locali, priceperea cu care aceştia au conferit valori inestimabile metalului românesc, fapte de mândrie şi respect ale generaţiilor trecute şi prezente.

Populaţia oraşului Oţelu Roşu a crescut în anii ‘70, ca urmare a dezvoltării industriei siderurgice din această localitate care, necesitând forţă de muncă calificată şi necalificată, a atras un număr mare de muncitori, veniţi şi din alte zone ale ţării. Majoritatea celor veniţi s-au stabilit în oraş. La recensământul din 1985, oraşul avea 14.910 locuitori.

Pentru locuitorii urbei, Combinatul metalurgic reprezintă inima oraşului. Întreaga lor viaţă gravitează, direct sau indirect în jurul combinatului. ”Meseria de oţelar o ai în sânge. Se transmite din tată în fiu. Odată ce teai molipsit de această meserie, nu mai poţi alege alta. Pentru mine e ca un sport extrem în care se îmbină curajul de a te confrunta zilnic cu balaurul care varsă foc pe nări (cuptoarele în care se topeşte metalul de culoarea focului) şi plăcerea de a vedea că eşti în stare să domoleşti acest balaur şi să-l supui voinţei tale,” spune un oţelar de la Oţelu Rosu cu mândrie.

Repere importante din istoria uzinei Ductil Steel Oţelu Roşu 1796 - Frantz Martinschnitz construieşte o forjă cu un atelier de fierărie. Este punctul de plecare al uzinei.

1823 - Uzina avea cuptoare catalane, vetre de afânare, un atelier de bandaje cu patru ciocane hidraulice, şi un atelier de lăcătuşerie.

1830 - Se instalează primele trei cuptoare de pudlaj, tehnologie de ultimă oră în acea vreme.

1842 - Se construieşte primul laminor pentru obţinerea ţaglelor de oţel, cu un cuptor de tip Schweissofem.

1868 - Se construieşte un laminor de semifabricate şi şine de cale ferată cu 5 caje, acţionat de o turbină hidraulică de 80 C.P. 1881 - Se construieste primul laminor de tablă subţire.

1891 - Se construieşte primul cuptor Siemens Martin de 6.5 tone pe şarjă.

1903 - Se construieşte un nou laminor de tablă subţire dotat cu două caje degrosisoare şi două finisoare acţionat de o turbină hidraulică de 350 C.P. 1912 - Se scot din uz cuptoarele de pudlaj, Uzina fiind ultima din ţară care a folosit această tehnologie. Se construieşte un al doilea cuptor Siemens Martin de 15 tone pe şarjă.

1914 - Se construieşte un nou pod peste Bistra, şi se trage linie de cale ferată cu ecartament normal de la gara oraşului până la uzină.

1948 - Uzina este naţionalizată.

1951 - 1968 Se realizează importante modernizări ale capacităşilor de producţie, se racordează uzina la reţeaua de gaz, se construieşte linie de cale ferată pănă în depozitul de fier vechi.

1975 - Se dă în exploatare primul cuptor electric de 50 de tone/şarjă.

1977 - La Oţelu Roşu se construieşte prima maşină de turnare continuă din România.

1989 - După revoluţie şi căderea regimului comunist, uzina se transformă în societate pe acţiuni sub numele de Socomet SA Oţelu Roşu.

1991- A încetat activitatea Oţelăriei Siemens-Martin.

1991 - 1992 Prima privatizare a combinatului cu fraţii Busseni, prin constituirea unei societăţi mixte 1999 - A doua privatizare: uzina este cumpărată de investitorii italieni, luând numele de Gavazzi Steel.

2005 - Uzina este cumpărată de către Ductil Steel Buzău, luând numele pe care îl are şi în ziua de azi, Ductil Steel Oţelu Roşu.

Muncitori de la Uzina Ferdinand, 1933

2008 - Uzina intră în componenţa grupului Mechel o dată cu Ductil Steel Buzău.

6

Pieţe de profil

Nr. 4 / Noiembrie 2010

Noi tendinţe în piaţa sârmei Mechel este astăzi cel mai mare producător de sârmă şi produse şi include atât produse simple, tradiţionale, cum sunt caielele, din sârmă din România. Gama produselor fabricate la uzinele până la cele mai moderne produse de ultimă generaţie, cum este Mechel Câmpia Turzii şi Ductil Steel Buzău este foarte diversificată fibra metalică.

V

orbind despre tendinţele generale director vânzări Ductil Steel Buzău spune ale pieţei româneşti de sârmă şi pro- că, în principal, uzinele Mechel au urmat duse din sârmă în anul 2010 compa- tendinţele generale ale pieţei. rativ cu anul 2008 (an de vârf în ceea ce În primele nouă luni ale anului 2010 priveşte consumul) piaţa nu şi-a revenit de- producţia de sârmă şi a produselor din ocamdată la nivelul anilor anteriori crizei. sârmă la Ductil Steel Buzău a crescut cu Însă, în comparaţie cu alte 140%, iar la Mechel Câmpia produse siderurgice, cum Turzii cu 125% în comparaţie este oţelul beton, producăcu aceeaşi perioadă a anului torii de sârmă au suportat 2009. Astfel, producţia mescăderea pieţei interne mai die lunară a sârmei şi prouşor. Se observă o tendinţă duselor de sârmă la Mechel a producătorilor de a se oriCâmpia Turzii este de circa enta mai mult spre export, 5200 tone, iar la Ductil Steel pentru a putea comercializa Buzău – 12 000 tone. produsele mai puţin soliciDintre toate produsele tate de către piaţa internă, fabricate la Ductil Steel Bupăstrând totodată nivele de zău, cea mai mare creştere producţie rezonabile. a fost atinsă la sârma zincaO consecinţă a acestui tă. În această perioadă s-au trend este pătrunderea profabricat 13 500 tone – o ducătorilor români pe pieţe- Luminiţa Grigore cantitate aproape dublă în le externe, care, până atunci, comparaţie cu anul 2009. nu erau atât de atractive. Avantajul cel mai Mechel Câmpia Turzi a produs 24 700 tone mare al acestei strategii se va vedea în mo- de sârmă zincată, astfel împreună atingând mentul în care cererea internă de produse o cotă semnificativă pe piaţa românească siderurgice va creşte. În acel moment, pia- la acest produs. La Mechel Câmpia Turzii, ţa va impune creşterea producţiei la un ni- cea mai mare creştere s-a înregistrat la vel care să asigure un randament şi o efici- producţia plaselor sudate, lansată aici la enţă economică sporită. Luminiţa Grigore, sfârşitul anului precedent.

“Fibra metalică de la Mechel Câmpia Turzii” Mechel Câmpia Turzii este unul dintre pionerii în producţia de fibră metalică pentru armare a betonului în România. În noiembrie 2009, la această întreprindere a fost lansat un complex nou pentru producţia fibrei metalice. Capacitatea instalată a acestui complex este de 1 200 tone pe lună.

Simultan a fost lansată şi o linie nouă pentru împachetarea fibrei metalice. În primele nouă luni ale anului 2010, Mechel Câmpia Turzii a produs 2 000 tone de fibră.

Fibra metalică – reprezintă bucăţi de sârmă, obţinute prin tăierea sârmei din oţel cu un conţinut scăzut de carbon.

Bine amestecate, acestea contribuie la obţinerea unui beton armat omogen.

Fiecare fibră are rol de vergea de armătură în construcţia de beton, iar toate fibrele în beton creaza un material compoziţional nou – fibrobeton.

Fibra metalică se foloseşte în căptuşirea de tuneluri, realizarea de pardoseli industriale, pavarea de autostrăzi, la plăcile de beton pentru acoperirea pistelor din aeroporturi, construcţii antiseismice.

Fibra metalică prezintă o serie de avantaje faţă de oţelul beton clasic, utilizat acum în lucrările de construcţii din România.

Introducerea fibrei în structura de beton îmbunătăţeşte calităţile construcţiei respective prin: • creşterea rezistenţei la îngheţ (până la 35%) • creşterea impermeabilităţii la apă (până la 50%) • reducerea semnificativă a formării crăpăturilor (până la 90%) • creşterea rezistenţei la uzură a suprafeţei (până la 70%) • împiedicarea segregării amestecului de beton (până la 25%) Utilizarea fibrei metalice în construcţii aduce beneficii economice în comparaţie cu armătura clasică: • reducerea consumului de oţel şi beton în construcţii prin micşorarea grosimii stratului de beton • reducerea timpului de realizare a construcţiei • reducerea costurilor cu forţa de muncă datorită procedurii mai simple de betonare manuală sau automată • creşterea termenului de exploatare a construcţiilor

Evoluţia producţiei de sârmă şi a produselor din sârmă pentru primele 9 luni ale anului 2010

“Plasa de Buzău”

Marca unui producător este ca un stindard: acesta poate fi ridicat, coborât sau pur şi simplu purtat cu modestie.

Ductil Steel Buzău este un exemplu al primei variante. Uzina nu este doar cel mai mare producator al plaselor sudate pe piaţa românească, dar este şi singurul tradiţional. Denumirea uzinei a devenit un brand, un apelativ pentru acest produs în România. În ciuda faptului că sunt mulţi producători autohtoni, plasele sudate în România se numesc „plase de Buzău”. Acest lucru este determinat de faptul că Ductil Steel Buzău este producător tradiţional şi lider incontestabil pe piaţă. Pentru metalurgie este un caz şi mai rar, datorită limitării în identificarea produsului (nu exista ambalaj special, know-how în proces tehnologic sau caracteristici deosebite).

Ductil Steel Buzău deţine o cotă de piaţă substanţială – 30% din totalul producţiei autohtone. Pe piaţa românească mai exista câţiva producători mari dar şi foarte mulţi producători mici de plase sudate care folosesc sârmă achiziţionată în cele mai multe cazuri din import (în principal din Ucraina).

Plasa sudată este folosită în construcţii civile şi industriale, pentru armarea elementelor din beton plane sau curbe şi consolidarea zidăriei de cărămidă, pardoseli, producerea de panouri prefabricate, pavaje, în agricultură pentru construirea de sere, carcase şi garduri decorative, pentru fabricarea de ţarcuri, cuşti şi colivii necesare în sectorul zootehnic.

Materia primă de bază pentru producerea plaselor sudate este sârma laminată cu conţinut redus de carbon, cu diametrul între 5,5 şi 11 mm, în totalitate de fabricaţie proprie. Complexul de producţie a plaselor sudate de la Ductil Steel

Buzău include zece instalaţii de sudură.

Capacitatea cumulată a acestor instalaţii este de 150 - 250 tone pe zi, în funcţie de dimensiunea sârmei, a panoului şi a ochiurilor plasei. În present, Ductil Steel Buzău produce în medie lunar între 3 500 şi 4 500 de tone, însă, pentru o eficienţă ridicată, producţia lunară trebuie să depăşească 5 000 de tone.

Calitatea acestor produse este recunoscută şi autorizată pe piaţa internă şi internaţională de instituţii specializate în aprecierea siguranţei în construcţii.

Din dificultăţile pe care le ridică plasele sudate, menţionăm costul destul de ridicat al transportului şi condiţiile speciale în care se transportă. Conform cerinţelor pieţei, Ductil Steel şi-a adaptat producţia pentru transportul cu autocamioane, care este mai avantajos şi mai operativ faţă de cel vagonabil. Într-un autocamion se pot încărca 22 tone de plase sudate doar în condiţiile în care dimensiunile plaselor sudate sunt adaptate pentru valorificarea la maximum a spaţiului de transport disponibil.

Aceste probleme determină şi distribuţia geografică a vânzărilor. În cele mai multe cazuri, livrarea plasei sudate la distanţe mari nu este avantajoasă. Astfel, aria de acoperire a Ductil Steel Buzău este Moldova, Muntenia şi Dobrogea.

Pentru îmbunătăţirea logisticii, şi optimizarea producţiei, în noiembrie 2009 a fost pus în funcţiune un complex de producere de plase sudate şi la Mechel Câmpia Turzii. Acesta include două instalaţii de fabricare de plase sudate marca LIMA 1 şi LIMA 2, cu o productivitate generală de 18,5 mii de tone pe an. Sârma folosită ca materie primă, este de asemenea de producţie proprie.

Investiţii şi oameni

Nr. 4 / Noiembrie 2010

Cântar nou la Mechel Târgovişte

Modernizarea oţelăriei la Ductil Steel Oţelu Roşu Cum am anunţat şi în numerele precedente, cea mai importantă investiţie din acest an în cadrul grupului Mechel din România, este în curs de finalizate la Oţelu Roşu.

Este vorba despre cuptorul electric modernizat cu sistem COSS (utilizarea căldurii gazelor reziduale pentru încălzirea prealabilă a fierului vechi). Acesta va fi primul cuptor cu sistem COSS din Europa şi al treilea din siderurgia mondială. Lider mondial în fabricarea şi implementarea ultimelor tehlonogii metalurgice, compania germană Fuchs a furnizat aceste echipamente. La ora actuală, lucrările sunt pe ultima sută de metri.

Pe 20 octombrie s-au încheiat operaţiunile de turnare a fundaţiei cuptorului. A fost o etapă foarte dificilă, având în vedere că aceasta este proiectată să suporte o greutate de peste 400 de tone. La începutul lunii noiembrie, au demarat lucrările de montaj şi instalare a cuptorului pe fundaţie. Toate componentele instalate au fost transportate cu ajutorul macaralelor şi a podurilor rulante în cadrul unor operaţiuni cu grad înalt de dificultate. În data de 10 noiembrie s-au montat primele componente ale sistemului COSS. Acestea cân-

Lucrările sunt pe ultima sută de metri tăresc 120 de tone şi au fost transportate din locaţia unde au fost asamblate până la destinaţia finală, aflată la peste 50 de metri distanţă, cu ajutorul podurilor rulante din hală şi apoi, cu o precizie milimetrică, au fost amplasate pe poziţie.

Specialiştii companiei Fuchs au sosit deja pentru a începe un instructaj cu echipa de la Oţelăria Electrică. În paralel cu această

7

acţiune, tot pe data de 10 noiembrie a fost oprită activitatea maşinii de turnare continuă în vederea modernizării. Modernizările sunt planificate să se desfăşoare pe o durată de aproximativ 10 zile, timp în care oţelul va fi turnat în lingouri. Se estimează că toate lucrările se vor finaliza până la sfârşitul lunii noiembrie.

În data de 14 octombrie 2010, la Mechel Târgovişte a fost dat în exploatare noul cântar pentru autotrenuri.

Acest nou utilaj are o capacitate de 60 de tone şi o platformă de 18 metri lungime pe 3 metri lăţime.

Lucrările pentru noul cântar au fost realizate în mai puţin de o lună: în data de 20 septembrie 2010, s-au demarat lucrările la fundaţie, în data de 14 octombrie au fost finalizate toate lucrările, iar cântarul a fost omologat şi dat în folosinţă. În comparaţie cu cântarul vechi, noul utilaj aduce avantaje multiple: au crescut capacitatea, lungimea platformei cât şi viteza de măsurare. Vechiul cântar, cu o capacitate de 50 de tone, avea platforma mai scurtă. Din această cauză, camioanele cu remorcă trebuiau cântărite în doi paşi, întâi camionul apoi remorca. Noul cântar permite cântărirea simultană a maşinilor cu remorcă, ceea ce scurtează timpul de cântarire. Încă un efect pozitiv adus de noul cântar este mărirea capacităţii de trecere a porţii şi a vitezei de procesare a actelor.

Intrebarea ediţiei: “De ce îmi iubesc meseria” Divizia metalurgică Est Europeana Mechel are şapte mii de angajaţi în şase întreprinderi distribuite geografic în cinci judeţe ale României. Pe toţi aceşti oameni atât de diferiţi care lucrează la cuptor sau laminor şi la panoul de comandă, în secţie şi în birouri, cei care produc oţelul şi cei care îl vând, pe cei cu experienţă

şi pe cei tineri, îi unesc nu doar locul de muncă, ci şi devotamentul faţă de profesia aleasă. Această întrebare am adresat-o unui număr de şase oameni din cele şase companii ale grupului. Noi am pus aceaşi întrebare celor şase oameni din diferite uzine: “De ce vă iubiţi meseria?”

Dan Rad Şef Secţie Laminor Mechel Câmpia Turzii

Silviu Spaia Inginer Electromecanic Ductil Steel Oţelu Roşu

Meseria mea este frumoasă dar grea. O meserie căreia trebuie sa îi dedici pasiune şi muncă pentru a avea reuşita asigurată. Sunt direct răspunzător de realizarea producţiei planificate la nivelul calitativ cerut de standarde pe de o parte şi de realizarea programelor de întreţinere şi reparaţii în vederea asigurării şi funcţionării utilajelor la întreaga capacitate. Pe scurt, mă asigur ca totul să se desfăşoare normal în secţie. Îmi iubesc meseria, altfel nu aş fi rămas atâta timp aici. Am şi o tradiţie în familie. Metalurgişti au fost şi părinţii mei şi numeroase rude.

M-am angajat în societate în anul 1973. Îmi iubesc meseria şi întotdeauna am practicat-o din pasiune. Sunt inginer electromecanic. Din ciclul gimnazial am luat decizia să devin inginer electromecanic. Mi-am urmat visul cu pasiune şi perseverenţă.

După ce societatea a fost preluată de Grupul Mechel am obţinut siguranţa locului de muncă şi sentimentul că fac parte dintr-un colectiv unit.

Constantin Leonard Maşinist Ductil Steel Buzău Îmi place ceea ce fac. M-am specializat la locul de muncă şi îmi fac cu constiinciozitate meseria. Sunt ca o rotiţă mică într-un ceasornic mare şi bine reglat.

Sunt maşinist pe un utilaj care prelucrează sârmă brută şi produce cuie. Desi ceea ce fac eu aici o să vă pară prea simplu faţă de ceea ce fac alţi colegi, nu este lipsit de importanţă. Sunt în funcţia asta de 20 de ani. Am absolvit liceul metalurgic şi direct de pe băncile şcolii am ajuns aici.

Dacă aş avea posibilitatea de a alege o altă meserie aş alege-o tot pe aceasta pentru ca mi-e dragă.

Aurel Grigore Oţelar Mechel Târgovişte Sa fii oţelar inseamna sa te ocupi cu întreg procesul tehnologic, pornind cu topirea fierului vechi, continuând cu evacuarea şarjei şi terminând cu alierea si îmbogăţirea oţelului în funcţie de calitatea care trebuie obţinută.

Eu sunt specializat în LF. Mai exact LF–ul este locul unde se face efectiv alierea şarjei. Acolo “se boteaza” şarja cum spunem noi. Metalul topit este adus si noi îl îmbogăţim cu diverse aliaje pentru a-l aduce la marca dorita.

Meseria de oţelar este o meserie grea dar, dacă este susţinută de pasiune, devine o meserie foarte frumoasă.

Maria Buliga Laminator Laminorul Brăila Îmi place ceea ce fac, altfel nu ajungeam la vârsta pensionării în acelaşi loc. Lucrez la pupitrul de comandă al cajei numărul doi al laminorului 4 (560). Este o muncă de răspundere unde experienţa şi rapiditatea execuţiei sunt vitale.

O mare bucurie pentru noi a fost momentul când am intrat in grupul Mechel. Mai exact bucuria că lucram pentru o companie solidă si că viitorul poate fi şi pentru noi mai bun. Sentimentul general este unul pozitiv, de încredere. Cel mai important pentru mine acum este că am siguranţa locului de muncă, ceea ce înseamnă enorm în condiţiile actuale de criză. Un om motivat este un om mai productiv.

Lucian Simoiu Maistru Mechel Reparaţii Târgovişte Ocupaţia mea de bază este aceea de a repara utilaje industriale din domeniul metalurgiei.Sunt in funcţia de maistru mecanic din 2009. În acest atelier lucrez de când am terminat liceul, din 1985. În ultimii 10 ani am fost şef de echipă în cadrul acestui atelier de reparaţii.

Aici ne ocupăm în afară de reparaţiile curente ale utilajelor şi de implementarea noilor tehnologii şi utilaje.

Aş putea spune că la un moment dat, fiecare întreprindere Mechel depinde de serviciile noastre.

8

Nr. 4 / Noiembrie 2010

Social

ANIVERSĂRI DE MUNCĂ ÎN LUNA NOIEMBRIE 2010 Mechel preţuieşte statornicia angajaţilor săi şi doreşte să le mulţumească tuturor pentru răbdarea şi priceperea cu care muncesc zi de zi şi lună de lună. Aceştia sunt colegii care serbează în luna noiembrie un număr rotund de ani în unităţile unde lucrează. Le mulţumim şi noi şi le urăm succes în continuare.

40 de ani Vasilica Grigorescu, MT 30 de ani Dumitru Moise, MT Florin Ursache, MT Maria Petre, MT Mihai Iuga, MRT Maria Marcu, MRT Vasilica Jalbă, DSB Aurel Vlad, DSB Maria Arsim, DSB Dumitru Cheţan, MCT Gabriela Urs, MCT Gheorghe Şerbănescu, LB Vasile Vasilache, LB Marin Grosu, LB 25 de ani Nicolae Datu, MT Titus Ilie, MT Ştefanache Pintilie, MT Liviu Marian Dumitrescu, MT Olga Kalai MT Marinică Dascălu, MT Gabriela Iuliana Trandafir, MT Eleonora Manta, MT Ion Ionaşcu, DSB Liliana Necula, DSB Corneliu Cîmpian, MCT Corneliu Eugen Boandă, MCT Ioana Corina Bondor, MCT Sorin Răduţ, MCT Florin Rus, MCT Sorel Dănilă, LB Irimia Posnai, LB Cătălin Dumitru, LB 20 de ani Mihail Militaru, MT Laurenţiu Vasile Pinţoiu, MT Stelian Tudor, MT Cristian Ionaş, MT Daniela Ion, MT Mihai Barbu, MT Valentin Barbu, MT Haralambie Dumitrache, MT Marian Moraru, MT Gheorghe Vasile, MT Dumitrescu Alexandru, MT Cristian Samoilă, MT Aurora Ştefan, MT Letiţia Nicolae, MRT Cristina Berar, MCT Ioan Prumb, MCT

Ioan Rus, MCT Tudor Tertea, MCT Gabriel Bucur, MCT Ilie Dancio, MCT Mihai Covaci, MCT Rozalia Bortuş, MCT Iuliu Banyai, MCT Ioan Corpodean, MCT Călin Crihălmeanu, MCT Cornel Stelian Iuoraş, MCT Elena Rendeş, MCT Gheorghe Cîmpian, MCT Viorel Creţu, LB 15 ani Ionuţ Costache, MT Mihaela Toader, MT Dumitru Neacşu, MT Eduard Mircea Păunescu, MT Flavius Leonard Aculov, MT Ilie Roşca, MCT Maria Raza, MCT Dinu Ţelină, MCT Petre Constantin Andreica, MCT Eftimie Pirciulescu, LB Cristian Marghiru, LB 10 ani Constantin Pană, MT Ion Savu, MT Radu Cristian Sima, MT Elena Piticu, MT Florin Oprea, MT Ionuţ Ioniţă, DSB Stelian Paşca, MCT Emilia Ciortea, MCT Marius Gabriel Matei, MCT Ioan Bulgarea, MCT Ioan Fănel Gheţi, MCT Alin Ambrosie Roşca, MCT Adrian Florin Manciu, MCT Ioan Bozdog, MCT Nechifor Marinca, MCT Levente Dobi, MCT Iuliu Gabriel Szabo, MCT Iulian Teofil Deteşan, MCT Emil Cozac, MCT Emil Ioan Creţiu, MCT Florin Sebastian Cocan, MCT Gheorghe Biriş, MCT Gligor Plăcintar, MCT Alexandru Bandula, MCT Anca Petre, MCT

LA MULŢI ANI!

Vă invităm la meditaţie Bijuterii spirituale şi zone cu peisaje unice sau altele la care trebuie să osteneşti ca să prin frumuseţea şi sălbăticia locurilor, unele ajungi, toate aflate în România. Nu trebuie aflate în proximitatea întreprinderilor Mechel decât să îndrăzniţi.

O zicală sufi suna cam aşa: “Cunoaşterea este mai bună de- năstire unică în ţară şi în Europa, deoarece este singurul aşecât bogăţia, pentru că bogăţiei trebuie să-i porţi de grijă, pe zământ cu slujire medicală şi laborator propriu. Mănăstirea când cunoaşterea îţi poartă ea ţie.”

Nera, căci despre ea este vorba, este unul dintre aşezămintele Cu aceste cuvinte vă propunem un alt mod de a vă petrece noi din ţinutul Banatului. Prin eforturile depuse şi dăruirea timpul liber. Lăsaţi-vă fascinaţi de obiectivele cultural-religi- măicuţelor de aici, au fost amenajate şi doua ateliere de picoase răspândite în întreaga ţară, petrecând într-o atmosferă tură, un atelier de sculptură în lemn şi unul de muzică psaltică, plină de istorie şi spiritualitate, momente înălţătoare pentru fapt ce contribuie la redescoperirea permanentă şi indispensuflet. sabilă a valorilor culturale autentic ortodoxe şi a tradiţiei răsăBisericile cu pictură murală ritene a bisericii. din nordul Moldovei, ansamDespre frumuseţea acestor blul bisericilor din lemn din locuri nu se poate vorbi în cuMaramureş sau bisericile forvinte, ci trebuie să le vezi. Pe tificate din Transilvania sunt cărări accesibile doar cu pasul doar câteva situri româneşti se poate îmbina o incursiune de o valoare culturală excepspirituală cu una turistică. ţională pentru umanitate şi Aici aşteaptă să fie descopecare aparţin patrimoniului rite Cheile Nerei – Beuşniţa, mondial, fiind recunoscute ca cu parcul ce are o suprafaţă atare de către UNESCO, orgade 36.758 hectare şi care cunizaţie la care România a adeprinde cinci rezervaţii naturat în anul 1990. rale. Valoarea şi frumuseţea În proximitatea fiecărei peisagistică de aici o dau atât întreprinderi Mechel, la discheile în sine, cât şi cascadetanţă rezonabilă, găsim amle, peşterile şi sălbăticia vegeplasate aşezăminte valoroase taţiei. din punct de vedere cultural, În ansamblul mănăstiresc la care putem ajunge descodin Buzău, lângă Ductil Steel, perind locuri încântătoare cu Mănăstirea Râmeţ, secolul al XIV-lea se remarcă Mănăstirea Ciolapeisaje unice. nu, veche aşezare monahală Dacă aţi ajuns la Câmpia Turzii sau poate chiar lucraţi la în- din judeţ, atestată documentar înca din sec al XVI-lea. Tot aici treprinderea Mechel de aici, trebuie sa ştiţi că, relativ aproa- găsiti şi cea mai cunoscută atracţie turistică buzoiană, care te pe, la circa 50 km, se află Mănăstirea Râmeţ, una dintre cele înfioară la fel la fiecare revedere, şi anume “Vulcanii Noromai vechi aşezaminte ortodoxe monahale din Transilvania – ioşi”. Pe doua platouri cu aspect selenar, foarte spectaculoase construită înainte de anul 1377, aşezată pe valea îngustă, să- şi care se întind pe câteva hectare avem de-a face cu nişte pată de apa Geoagiului, în Munţii Trascăului. vulcani în miniatură, de forma unor conuri mai ascuţite sau Frumuseţea şi valoarea acestei mănăstiri o dau elementele mai plate, de culoare gri-pământiu, din care ţâşneste noroi. arhitectonice din exterior şi din interior, precum şi pictura, cu Nu departe de Brăila în direcţia Deltei Dunării (delta româun colorit sobru şi luminos. Totul creează în sfântul lăcaş o nească se află şi ea pe lista patrimoniului mondial UNESCO), atmosferă de evlavie, meditaţie şi rugăciune. Aici, ca la orice avem un important aşezământ de rugăciune, Mănăstirea Comanastire din ţară, sunteţi primiţi să înnoptaţi dupa posibi- coş. Complexul arhitectural de la Cocoş este declarat „Molităţile lăcaşului, cu bani puţini sau numai cu credinţa dum- nument de arhitectură”. Aici sunt adăpostite într-un muzeu neavoastră. Astfel, rămânând de artă medievală şi modernă o zi, două printre trăitorii de colecţii de carte veche, icoaacolo, vă veţi îmbogăţi sufletul ne, textile, precum şi argintăşi viaţa. rie din secolele al XVIII-lea şi al Pelerinajul poate continua XIX-lea. printre nestematele noastre Cutreierând şi zăbovind de patrimoniu la mănăstirile prin locuri ascunse de lume, din judeţul Dâmboviţa. Dacă dar şi unele cu strălucire recuajungi la aşa-numita Vale a noscută, devenim mai bogaţi Voievozilor de la marginea Târîn cunoaştere şi mai înţelepţi goviştei şi începi să urci dealul prin trezirea binelui din noi. apărut în cale, trecând pe sub Încheiem aşadar scurta o clopotniţă, te vei afla faţă în noastră incursiune, o călătofaţă cu silueta stranie şi impurie de suflet şi meditaţie, cu nătoare a bisericii Mănăstirii vorbele Preafericitului Părinte Dealu, ctitorie a lui Radu cel Patriarh Daniel: “În pelerinaj, Mare – domnitor al Ţării RoDumnezeu şi omul se caută mâneşti de pe la 1500. reciproc şi se întâlnesc în mod În judeţul Caraş Severin, în spontan şi misterios. Călăzona uzinei de la Oţelu Roşu, Mănăstirea Dealu, ctitorită în anul 1500 torind cu Dumnezeu, găseşti putem să poposim la o mădrumul către sufletul tău.”

Concurs pentru copii „O scrisoare pentru Moş Craciun” Ca de fiecare dată, alegerea câştigătorilor ne-a pus în dificultate. Compunerile voastre au fost atât de originale şi de interesante, încât ne-a fost foarte greu să deliberăm. Locul întâi a fost câştigat de Diana Gabriela Oprea din Buzău, locul al doilea de Dan Alexandru Drilea din Bucureşti, iar locul al treilea de Alin Bodea din Câmpia Turzii. Le mulţumim tuturor celor care ne-au trimis scrisori. Toate au fost minunate !

Noul concurs pe care vi-l propunem este unul legat de sărbătorile de iarnă. Trimiteţi-i prin intermediul nostru o Ne puteţi contacta la numărul : 021.305.59.00 Aşteptăm mesajele dumneavoastră la : str. Puskin 10-12 Sector 1, Bucureşti 011996, România redactie@mechel.ro

scrisoare lui Moş Crăciun. Autorii celor mai originale scrisori vor fi premiaţi de ziarul nostru cu surprize. Aşteptăm scrisorile voastre până pe 1 decembrie la adresa poştală a redacţiei.

Puteţi trimite scrisorile şi la adresa de email: redactie@ mechel.ro sau la cutia poştală a redacţiei noastre, aflată în fiecare întreprindere. Nu uitaţi să menţionaţi alături de numele şi vârsta voastră - numele părintelui angajat la Mechel şi întreprinderea la care lucrează. Aşteptăm cu nerăbdare să citim scrisorile voastre.

Comitet redacţional : Director general Divizia Metalurgică Est Europeană Mechel: Victor Dyshlevich Olga Chumakova Irina Şiman Carolina Bigu

Redactor Şef : Cristian Drilea Coordonator teritorial : Grigore Farcaşiu Machetator : Ciprian Stănilă

ISSN 2068-9497

Tiraj: 6000 exemplare